Diasabra februari 1 2025

Page 1


Dia MunDial Di ‘WetlanDs’, 2 Di februari 2025, ta enfoca riba proteccion Di ‘WetlanDs’ pa e futuro coMun Di un y tur

Bida ta prospera den areanan di ‘wetlands’, y bida humano ta depende di areanan cu e recurso awa manera ‘wetlands’. E luganan aki antes Aruba tawata yama nan bahia, lagoen y/of tambe saliña. Pero mundialmente e convencion di ‘wetlands’ a delinea kico e luganan aki ta encera pero tambe cu tin necesidad di preservacion.

Na Spaño ta yam’e ‘humedales’, e luganan aki ta luga di biba of luga di cria (crece) pa hopi especie cu ta na peliger of cu ta menasa. Aki nan tin un multitud di mata y bestia endemico cu solamente por sobrebibi den e ecosistema aki. Ademas cu ‘wetlands’ ta e luga di biba, pasobra ta haya awa limpi y cuminda pa hopi, ‘wetlands’ tambe ta yuda proteha contra desasternan natural door di mitiga e impacto di olanan di tormenta, inundacion y secura. Ta p’esey Directie Natuur en Milieu (DNM) ta hay’e importante pa trece informacion manera esaki cu tin un splicacion amplio di kico of con ta proteha areanan di ‘wetlands’.

‘Wetlands’ saludabel ta critico pa mitigacion di cambio di clima, adaptacion, biodiversidad y salud humano. Sinembargo, desaroyo cu no ta sostenibel, contaminacion y cambio di clima ta sigui menasa e ecosistemanan esencial aki. Proteccion di ‘Wetlands’ pa nos futuro comun ta rekeri

colaboracion riba practicanan, regulacion y iniciativanan comunitario cu ta encurasha conservacion efectivo y uzo sostenibel di e ecosistema aki.

Ta celebra Dia Mundial di ‘wetlands’ tur aña riba 2 di februari. E conmemoracion ta pa eleva conscientisacion y comprension di hende riba e importancia critico di ‘wetlands’. Den tur skina di mundo, e ser humano a depende di e ‘wetlands’ pa siglonan – sacando subsistencia, inspiracion y resistencia for di e luganan importante aki. Den e areanan aki tin criadero di pisca chikito, cangreu, soldachi, parha, bestia lastrero, insectonan, cocolishi y otronan cu ta forma e ecositema importante aki na nos costa. Aki por pensa riba e area di Spaans Lagoen cu ta conecta cu e lama na unda e piscanan chikito ta crece te ora cu na por sali bay den lama grandi y enfrenta otro retonan. Si nos para keto un rato na e importancia di e matanan di mangel cu ta ancra den e lodo y suela eynan pa proteha nos costa y ta cas p’e especienan cu ta biba den cercania.

Den cuadro di esaki, dia mundial di ‘wetlands’ 2025, e Convencion di ‘wetlands’ a anuncia e tema pa e dia aki cu ta “Proteccion di ‘wetlands’ pa e futuro comun di un y tur”. Cada tres aña, representantenan di cada gobierno asocia

cu e convencion ta reuni pa delinea e direccion y tema pa adresa, esaki nan ta haci’e den e COP15 venidero. Convencion di ‘wetlands’ ta reuni pa tuma decisionnan riba e conservacion y uzo sostenibel di e ‘wetlands’ y pa yega na un acuerdo riba un programa di trabou necesario pa e proximo tres añanan.

Pa conclui, pa Dia Mundial di ‘wetlands’ 2025, DNM ta encurasha y invita un y tur pa tuma accion pa yuda conserva e ecosistema importante aki:

• Haci escogencianan consciente pa stop di contamina e area

di ‘wetland’. No destrui e matanan. No descarga awa sushi den area cu ta conecta na un ‘wetland’.

• Uni na e esfuerso global pa conserva y maneha e ‘wetlands’ di manera sostenibel.

• Tuma parti na esfuersonan di restauracion di e ’wetlands’ aki na Aruba. Por haci esaki door di colabora cu ‘clean-up actions’ di luganan manera Spaans Lagoen y of otro saliña y damnan cu awa. Area protegi y conserva pa Aruba Conservation Foundation (ACF) mester keda respeta.

Sea parti di e solucion door di haci un esfuerso

proactivo y comparti bo storianan di conservacion di e ‘wetlands’ un cu otro. Participa hunto cu DNM y otro iniciativanan pa yuda conserva e areanan aki. Ki bunita ta pa wak cu futuro generacion tambe por refleha den e areanan aki y reconoce nan balor. Y cu union di tur grupo den comunidad ta logra mas y ta hunto ta salbaguardia nos ‘wetlandsnan’.

Prome Minister Evelyn Wever-Croes: Relaciona cu su biahe pa Corsou

PROME MINISTER LO TA ATENDIENDO E SIMPOSIO

ORGANISA PA BANCO CENTRAL RIBA “E EFECTO CU

ORANJESTAD –

Diabierna mainta Prome

Minister Evelyn WeverCroes a sali pa Corsou riba un invitacion cu su persona a ricibi di Banco Central di Corsou pa atende un simposio riba e “Footprints of Government on the Economy”, e Efecto cu Gobierno tin riba e Economia.

Prome Minister ta atende e simposio aki hunto cu Prome Minister di Corsou

GOBIERNO TIN RIBA E ECONOMIA”

y Sint

Maarten pa asina haya sa mas riba kico ta e recomendacionnan pa cu desaroyo economico y e rol cu Gobierno lo tin pa cu esaki. Despues di e simposio, Prome Minister ta reuni cu prome Minister di Corsou y Sint Maarten pa asina pasa riba varios tema pendiente manera e posicion di e paisnan den Reino, e desaroyonan nobo den Reino y con e islanan por traha mas cu otro.

Prome Minister a indica cu apesar cu e ta den un posicion como Prome Minister demisionario, e lo sigui haci e trabounan necesario, y lo sigui cumpli cu su responsabilidadnan. E relacion entre Aruba, Corsou y Sint Maarten ta uno hopi importante no solamente pa e Gobierno aki sino pa cualkier otro Gobierno cu Aruba lo conoce den futuro.

ACCIDENTE PA FALTA DI PREFERENCIA BANDA DI

Ex-LA FAMA

na e sitio. Na yegada di e patruya a bin compronde cu aki ta trata di un accidente unda cu e chauffeur di un Chevrolet Aveo cu tabata riba Caya G.F. “Betico” Croes no a duna preferencia na un Hyundai Accent cual tabata bini for di Adriaan Lacle Blvd. Afortunadamente ningun hende a resulta herida.

PRINSES ARABELLA

WORkShOP NA BIBLIOTECA

Escritora y ilustrador, Mylo Freeman, ta duna un workshop na mucha. E ta conta un storia di Prinses Arabella y e ta pinta e shimis di Prinses Arabella. Despues e muchanan por duna e shimis un bunita color cu Ecoline.

Muchanan por descubri nan mes creatividad y haci ehercicio cu tecnica di ilustra. E workshop aki ta tuma lugar den Verteltoren di biblioteca, diamars dia 11 di februari di 3or pa 4or. Grupo meta ta mucha di 4 pa 6 aña.

Noticia di Corte Hues a condena tata cu a abusa sexual di su propio yiu muHer menor di edad na 5 aña di prison

Awe mainta e homber Venezolano J.(51), a presenta dilanti Hues pa e caso penal cu Ministerio Publico a cuminsa contra dje. El a wordo haya culpabel di a abusa di su mesun yiu muher.

SOLO DI PUEBLO por a compronde cu J. a admiti den Corte cu el a abusa diferente biaha di su yiu muher Y. (14). Fiscal a tuma J. na malo pa esaki y a exigi 5 aña di prison. Hues a confirma e exigencia di Fiscal.

TATA A ADMITI DI A ABUSA DI SU YIU

Hues a puntra J. si el a abusa di su yiu muher. J. a admiti y a bisa Hues cu e ta arepenti di loke el a haci. Hues a puntra J. con esaki por a pasa. Segun J., diripiente, gana a drenta den dje. El a bisa Hues cu nunca antes el a haci algo asina. El a bisa cu te dia di awe e ta puntra pakico el a haci esaki. Hues a puntra con J. ta bay abusa su propio yiu! Den sala di Corte tabata presente e yiu muher Y. y su mama. Por a mira con constantemente e yiu muher tabata yora durante tratamento di e caso. Hues a mustra cu Y.(14) a declara na miembronan di KZP, cu el a wordo abusa door di su tata. El a bisa cu su tata J. a bis’e cu el a mira un video caminda un tata ta tene relacion sexual cu su yiu muher. E mucha ta conta cu su tata a mishi cun’e. Segun e mucha Y., su tata a bis’e cu no mester wak’e como tata sino como un pareha. TATA A FORZA YIU TIN RELACION

E mucha ta conta KZP cu su tata a mustr’e un pelicula porno riba cellular. Despues e tata J. a manda esaki pa su yiu Y. y bis’e pa laga sa kico e ta pensa. Y. a bisa cu su school tabata caba tempran y e otro dos rumannan no tabata na cas. J. e cuminsa acerk’e pa tin relacion. Y. a bisa su tata J. cu e no tabata kier y tog e tata a tene relacion sexual cun’e den Y. su camber. Esaki tabata sosode ora cu Y. su ruman homber y ruman muher a bay school. E victima a declara na KZP cu J. a cuminsa mishi na su partinan intimo y na dado momento J. a

bay drumi riba dje y a penetr’e. Despues di esey J. tabata bisa Y. pa bay den sala mientras cu e mama ta drumi of bay pafor y den un di e autonan para pafor cu ta pa drecha, J. tabata tene relacion sexual cu su yiu.

MUCHA A BISA DOCENTE DI SCHOOL

Y. a bisa e miembronan di KZP cu e no tabata sa mas con pa haci pa su tata J. no sigui tin relacion sexual cun’e. E mucha a bisa cu el a bay for di cas diferente biaha pero no a logra. El a bisa cu e no tabata kier a bisa su mama pa no kibra famia. Y. a declara na e miembronan di KZP cu el a bisa su tata cu e no kier pero e tata tabata insisti. Tambe e tata a bisa Y. cu e ta laga Y. tin relacion cu Y. su amigo pero cu Y. mester sigui tin relacion sexual cun’e. E mucha a bisa cu e no por a soporta mas y a bay bisa su docente di school kico su tata tabata haci cun’e. E mucha a bisa cu nunca e kier tabatin relacion sexual cu su tata. Promer cu esey, e mucha a bisa su docente cu e no kier bay cas mas. Hues a bisa cu KZP tin chatnan entre e tata y su yiu muher, cu a haya riba e cellular di Y. For di e chatnan por lesa con J. ta bisa su yiu Y. pa unda pa bay pa nan tin relacion sexual, sin cu otronan por haya sa.

Hues a puntra J. si ta berdad cu tabatin relacion varios biaha. Segun J. nan tabatin relacion sexual varios biaha pero no manera su yiu ta bisa. Hues tabata haci J. preguntanan directo y por a nota cu J. tabata manera duda kico pa bisa.

Hues a mustra cu J. ta ilegal na Aruba desde 2017. E ta traha bodyman. Reclasering den su raport ta mustra cu J. a bin ilegal pero su pareha si tin permiso pero e tres yiunan no. E pareha a keda den shock ora e yiu muher a cont’e kico a pasa. E yiu a sali for di cas y a bay biba serca su amigo y no kier bay cas mas. J. a admiti di a abusa di su yiu muher. J. ta puntra su mes pakico esaki a sosode. Segun J., Y. tabatin 14 aña ora el a tene

relacion sexual cun’e. E tabata wak su yiu como un muher y no como su yiu. Reclasering a bisa cu casi sigur ora J. sali for di KIA, e lo wordo saca for di Aruba. Pesey no ta necesario pa recomenda pa J. haya guia.

E yiu Y., a haya chens pa papia den Corte. Y. a bisa cu su tata ta nenga hopi cos pero e tata a tene relacion sexual cun’e den auto. El a bisa cu no ta berdad cu e kier a mata su curpa 3 biaha, manera el a declara na KZP. El a bisa cu el a bisa esey door di rabia. Na yoramento Y. a bisa cu e ta stima su tata hopi y no ta worry si e tata Sali. E kier wak su tata bon. Por a mira cu e mama tabata yora.

FISCAL A EXIGI 5 AÑA

Fiscal ta haya cu den e caso aki tin prueba di sosten. El a mustra riba e chatnan di whatsapp entre e tata y su yiu ta suficiente prueba di sosten. Fiscal a bisa cu durante 1 aña y mey, J. tabata abusa di su yiu muher menor di edad. Fiscal ta haya legalmente proba cu J. a abusa di su yiu muher menor di edad. E ta haya cu J. a kibra e confianza cu e mucha mester tin den su tata. E hecho aki ta afecta e mucha.

Na opinion di Fiscal, loke ta haci e caso mas serio ta cu ta e propio tata, cu mester proteha su yiu, a marca su yiu pa bida largo. Fiscal ta tuma J. na malo pa loke el a haci. El a mustra cu e tata (51) mientras cu e victima tabata 14 aña. Fiscal a exigi 5 aña di prison.

SENTENCIA

Hues a sera tratamento di e caso despues cu abogado mr. Kuster a bisa cu su cliente a admiti y e ta lamenta cu e abogado anterior no a laga traha raport psycologo. Hues ta haya legalmente proba cu J. a abusa di su yiu muher Y. E ta haya cu J. a abusa di su yiu cu mester sinti’e sigur den su cas. Hues a mustra tambe cu loke J. a haci por afecta e mucha pa henter su bida.

ArubA Tourism AuThoriT y y ArubA Por T s

AuThoriT y A yAmA bonbini nA mAjes Tic

Princess

den su Prome bishiTA PA ArubA

Aruba Tourism Authority (A.T.A.) y Aruba Ports Authority (APA), hunto cu Port Agency Armada, orguyosamente a yama bonbini na Majestic Princess di Princess Cruises durante su prome bishita pa Aruba. E bishita significativo aki ta reforsa e nivel continuo di Aruba como un destinacion preferi pa turismo crucero di luho den Caribe.

Durante un ceremonia abordo, representantenan di A.T.A., APA, y Port Agency Armada a cumpli cu e parti tradicional di intercambio di plakaat. Un custumber maritimo cu ta simbolisa bon intencion y ta conmemora e prome bishita di un barco na porta di un waf. Capitan Giuseppe Castellano di Majestic Princess a ricibi un plakaat como simbolo

Nan participacion ta representa elegancia internacional y respet cultural, den linea cu e vision global di Princess Cruises. Nomber Chines di e barku ta 盛盛盛盛 盛 (Shèng Shì Gōng Zh盛 Hào).

Como un parti di Carnival Corporation, Princess Cruises ta compromente cu sostenibilidad den e industria crucero.

di e hospitalidad caluroso cu Aruba tin pa ofrece. A cambio, representantenan di Aruba tambe a ricibi un plakaat for di e capitan di e barco crucero.

Informacion di Majestic

Princess:

- Capacidad di Huesped: 3,560

- Tripulante: 1,346

- Tonahe: 143,700

- Largura: 1,083 pia

- Altura: 224 pia

- Cantidad di Cabina pa Huesped: 1,780

- Dek: 19

Majestic Princess, lansa den maart 2017, ta un obra mahestral di ingeneria moderno y luhoso. E barco a wordo bautisa na Shanghai durante un ceremonia pa leyenda di basketball mundial Yao Ming y su esposa Ye Li, un ex-hungador profesional.

Majestic Princess ta utilisa sistema avansa pa maneho di desperdicio, tecnologia energeticoeficiente, y iniciativanan pa reducí plastico di un solo uzo. E esfuersonan aki ta den harmonía cu e compromiso di Aruba pa proteha medio-ambiente y promove turismo sostenibel.

Capitan Castellano y su tripulante a expresa gratitud pa e recepcion caluroso di Aruba, destacando e bunitesa natural y e ambiente amicabel di e isla. Huespednan abordo di

Majestic Princess a disfuta di e oportunidad pa descubri e playanan bunita di Aruba, cultura vibrante, variedad gastronomico, y diferente actividad atractivo.

A.T.A. y A.P.A. ta gradici capitan Giuseppe Castellano y e ekipo completo di Majestic

Princess pa scoge Aruba como destinacion. Ta di menciona cu Princess Cruises ya pa durante hopi aña ta contribui na e sector turistico vibrante di e isla. Ta di spera cu Princess Cruises y su flota magnifico lo continua cu nan bishitanan memorabel pa Aruba.

L EE HoSPITALITY NV

TA bUSCANDo:

por pasa entre 10:00 AM y 3:00 PM pa yena application form na Peanuts Restaurant. - 1 night cleaner - 2 cook - 1 help cook

Noticia di Corte Hues ta declara docente di deporte liber di a abusa di mucHa

ORANJESTAD --- Awe mainta e homber E.(46) a presenta den Corte pa scucha su sentencia. Algun siman pasa, ora di tratamento di e caso, Fiscal a haya E. culpabel y a exigi 6 aña di prison y 11 aña cu E. no por traha como docente di deporte na ningun school.

SOLO DI PUEBLO por a compronde cu Hues den forma hopi bon a splica cu e no ta haya legalmente proba e acusacionnan y a declara E. liber.

SENTENCIA

Den sala di Corte tabata presente famianan di e sospechoso E. y famianan di e victima. Hues a bisa cu E. pa mas di 10 aña ta docente. E mucha M. tabata alumno y na 2017 a viaha pa Hulanda tempo e tabatin tin 10 aña. Na 2024, e mama a haci denuncia di abuso contra E. Esaki despues cu M. a purba mata su curpa. NO TIN PRUEBA

Hues a splica cu den casonan di abuso, ta dos hende so tin. Si e sospechoso ta nenga, mester haci uso di pruebanan di sosten. Segun ley, no por tin declaracion di 1 testigo so sino mester tin pruebanan di sosten. Hues a mustra cu M.

na Maart 2024, tempo cu e tin 16 aña, a conta su mama pa promer biaha kico a sosode cun’e. Na Polis el a conta tur loke a pasa cun’e y segun M. esey a sosode mas o menos 5 biaha.

Hues ta Haya cu apesar cu M. tabata hopi amplio den su declaracion, esey no ta cuadra cu e realidad. Hues a bisa cu segun declaracion di M., e abuso lo mester a tuma lugar tempo cu e tabata den 3de klas. Hues a mustra cu segun maneho di e school, 3de klas lo ta haya gym sino les di landamento. Tambe Hues a bisa cu M. ta bisa cu tur cos a sosode den e camber di cambia paña den e localidad di gym. Hues a mustra cu e docente di M. a bisa cu M. mester a cambia paña den baño di homber y no den gym zaal. Esey ta haci cu e abuso, manera M. a bisa, no por a sosode. Hues a mustra tambe cu despues di 7 aña di e sucedido, M. ta bay conta su mama.

DECLARA LIBER DI ABUSO Y ACTONAN

INMORAL

Tur esaki a pone cu Hues a conclui cu e declaracion di M. no ta confiabel y pesey no tin prueba legal. Hues a declarac e docente E. liber di e acusacionnan di abuso sexual y actonan

inmoral.

DECLARA LIBER DI PORNOGRAFIA DI MUCHA

Hues a bisa cu den I Pad di E., Polis a haya cantidad di potretnan di muchanan bou di 18 aña sin flanel. Tambe tin potretnan di muchanan cu ta baha nan carson. Hues a bisa cu e, acompaña pa Griffier, a bay check e protetnan. Hues a mustra cu tin varios di e potretnan cu ta e muchanan mes a saca. Tin tres potret cu mucha lomba suni y un otro cu e mucha tin su parti intimo teni. Tambe tin un screenshot saca di un mucha cu su atras afor.

Na opinion di Hues, no tin prueba cu aki ta trata di pornografia di mucha.

RECHAZA DEMANDA DI DAÑO

Pa loke ta e demanda di daño. Hues ta haya cu awor cu E. ta wordo declara liber, ta rechaza e demandanan.

Hues a declara E. liber y cu ayera mes e ta haya su libertad.

Despues di e sentencia, por a ripara cu e famia di e docente E., tabata hopi contento, mientras cu e famia di e victima tabata hopi disgusta.

motociclista a resulta Herida ora pick-up a bay

lora na man robes sin a wak cu e motociclista ta pasando e

Diahuebs mainta a drenta otro informe di accidente cu hende herida esaki ta banda di Gisel na Noord, mesora a dirigi tanto polis como ambulans na e sitio. Na yegada di e patruya a bin compronde cu aki ta trata di un pickup di Arugas cu a bira na man robes sin a duna preferencia na e brommer cu tabata pasando e na su man robes y a bay dal e bente abao. Debi na e sla y caida e motociclista a resulta herida. Na yegada di e ambulans nan a atende e victima y a transporte pa hospital.

Explosion y dEspuEs EscapE di gas na BildErdijkstraat

Diaranson atardi a drenta informe di un explosion na Bilderdijkstraat, mesora a dirigi 2 unidad di bombero na e sitio. Na nan yegada a bin compronde cu aki ta trata di un esxplosion y despues un escape di gas. Bomberonan a tuma nota di cu e regulator

tabata tin un fayo y esey a genera un explosion cual afortunadamente no a lesiona ningun persona. Bomberonan a conseha pa e habitantenan yama e instaladornan di Arugas bin inspecciona y hasta repara e instalacion.

ARUBA TA HAÑA SU PROPIO DOCUMENTARIO DI RESTAURACION DI NATURALESA

Funda pa e programa di RESEMBID y ehecuta door di partnernan

Aruba Conservation Foundation, ScubbleBubbles Foundation, Universidad di Aruba y Wageningen University & Research.

31 JANUARI 2025 – Aruba Conservation Foundation hunto cu partnernan local ScubbleBubbles Foundation, Universidad di Aruba y partner internacional Wageningen University & Research ta orguyoso di por lansa e documentario ‘Turning the Tide’ na Aruba. Filma durante un periodo di 16 luna, e documentario ta capta e proyecto piloto di restauracion di mondinan di mangel y rifnan di coral na Aruba hunto cu diferente expertonan local, regional, y international asina demonstrando e bunitesa di Aruba su naturalesa

pero tambe e trabou compleho cu restauracion di naturalesa ta bin cune. E documentario lo ta disponibel pa wak cuminsando 31 di januari te cu 14 di februari na The Movies at Gloria IMAX, Renaissance, y Principal.

E documentario ta forma parti di e proyecto su obhetivo di crea concientisacion y educacion pa grandi y chikito, pa asina local y bishitantenan di afo compronde e rol importante cu naturalesa pa e ser humano y dicon mester proteha, preserva y restaura naturalesa. E

anochi tawata atendi pa 278 persona incluyendo su Excelencia Gobernador

Interino Vrolijk, su Excelencia Prome Minister

Evelyna Wever Croes y su Excelencia Minister Ursell Arends. Tambe a bin Aruba pa presencia e documentario, Andrea Floudiotis y Karen Mahy di e Programa di RESEMBID y Rene Henkens y Ronald Osinga di Wageningen University & Research, hunto cu diferente boluntario, partners y demas invitadonan. E proyecto piloto di Turning the Tide a inicia na januari 2023 y lo termina pa fin di februari 2025 y tin como meta e rehabilitacion di Aruba su rifnan di coral y mangelnan cu ta conecta ecologicamente den e ambiente marino. Desde inicio di e proyecto, ya caba a logra coba 3 silt traps pa gara sedimentacion –un na Rooi Taki, un na Rooi Bringamosa, y un na Rooi Lamunchi. Tambe na e momentonan aki ta cobando e canalnan na Spaans Lagoen pa asina drecha e fluho di awa. Adicionalmente, a logra instala 400 MARRS (Mars Assisted Reef Restoration Systems) y 13 MOSES (Modular Sealife System) den Parke Marino Aruba na Sero Colorado, Mangel Halto, y Oranjestad. E proyecto incluso e documentario a wordo completamente funda pe Union Europeo su

Programa di RESEMBID, y tur e trabou y accion por wordo mira claramente den e documentario. Aruba Conservation Foundation hunto cu ScubbleBubbles Foundation, Universidad di Aruba, y Wageningen University & Research kier extende un danki di curason na tur partners cu a yuda haci e proyecto piloto aki un exito. Y un danki ta bay na e mas di 210 boluntarionan cu a duna di nan tempo pa naturalesa di Aruba.

Un danki enorme tambe pa e team cu a traha incansabelmente pa trece e bunita storia di restauracion dilanti den forma di un documentario cu ta un produccion di Wings Global Media, filma pa producer y editor, Kanter Constandse, Executive Producer, Edeline Berg y Co-Producer y Graphic Designer, Ronaldinho Zara – ambos di Aruba Conservation Foundation.

Musica a wordo composita pa Martin Buitenweg y nara completamente pa Rosabelle Illes. Un danki na tur persona cu a conta e storia di restauracion cu hopi pasion y amor den e documentario cu ta Natasha Silva – ACF, Rene Henkens – WUR, Sietske van der Wal, Giancarlo Nunes y Shane Thielman – ACF, Nichole Danser – ScubbleBubbles Foundation, y Tobia de Scisciolo – Universidad di Aruba.

E proyecto piloto por ta yegando su fin per e trabou di restauracion, sondeo, y monitoreo ta sigui.

Comunidad di Aruba completo ta keda cordialmente invita pa presencia e documentario di ‘Turning the Tide’ pa asina siña y conecta mas cu e naturalesa di Aruba. Pa mas Information, por tuma contacto cu info@ acf.aw.

Prome Minister Evelyn Wever-Croes: Prome Minister despues di e simposio di CBCS

"E ESPACIO FINANCIERO CU GABINETE WEVER-CROES

A CREA LO YUDA ARUBA YEGA NA SOLUCIONNAN PA

CU E RETONAN DEN FUTURO"

Diabierna mainta, Prome

Minister Evelyn WeverCroes tabata presente na e simposio organisa pa

Banco Central di Corsou y Sint Maarten (CBCS). E simposio aki tabata pa elabora riba e tema

principal di ki efecto Gobiernonan tin riba e economia.

Prome Minister a indica cu e prome topico di e mainta aki tabata basa riba e sostenibilidad di e seguro social di e paisnan. Presente pa Aruba tambe tabata señora Daniëla van den Berg di Banco Central di Aruba, cu a duna un tremendo presentacion elaborando riba e sistemanan di Aruba, di AOV cu ta e pensioen di biehes, y di AZV.

Prome Minister a expresa cu despues di a scucha e presentacionnan, por realisa cu Aruba, Corsou y Sint Maarten ta enfrenta e mesun retonan, y pa por logra sali afor, lo ta di gran beneficio pa e paisnan aki uni y traha hunto.

Tambe a bin dilanti e tema di "vergrijzing" na unda cu e generacion di awor ta hayando menos yiu y e populacion ta birando mas grandi. Na Aruba e sistema di pensioen di biehes tin un sistema di seguro medico AZV cu ta di opinion cu e generacion cu ta activo y trahando ta esun cu tin cu carga y paga e premienan pa asina na un edad avansa nan por probecha di e pensioen di biehes y di e seguro medico, y esaki ta un reto grandi na Aruba.

Un di e solucionnan pa cu e problema aki ta mas migracion di personanan hoben, of pa esnan cu actualmente tin un edad mas hoben haya mas yiu. Ambos ta temanan cu mester sigui papia riba nan, mirando cu Hulanda ta poniendo presion riba Aruba, Corsou y Sint Maarten pa revisa e sistemanan y con

sostenibel nan ta.

"Un conclusion sigur ta, cu bo so no por regla esaki. Un cos si ta cu na Aruba nos tin hopi beneficio door cu nos economia ta creciendo. E espacio financiero cu Gabinete Wever-Croes a traha y e surplus lo yuda nos pa yega na solucionnan den futuro", Prome Minister a expresa.

TNT Gym di Hisamento di Peso a cumpli 50 anja di existencia dia 25 januari 2025. Cu esaki e ta bira e club di peso cu mas anja di existencia y cu logronan grandi pa país Aruba. Den den existencia TNT Gym a gana mas cu 200 medaya den campionatonan internacional y local.

Atletanan di TNT Gym cu a logra gana medaya pa Aruba den campeonato Internacional den e 50 anja di existencia ta: Alejandro Patan Farro, Hugo Themen, Isnardo

Faro, John Henriquez, Frederick Tromp, Patrick Vrolijk, Maritza Luidens, Jenifer Piters, Valery Figaroa, Nataly Geerman, Jeremy Dijkhoff, Laertes Araque, Nicole Dijkhoff, Derrick Webb y Caytlynne Lanoy.etc.

Nos por bisa cu hopi di e atletanan a competi den mas di 14 pais y tambe a participa na 5 campo di entrenamento. Tambe hopi di e atletanan a logra di kibra recordnan di mas cu di 40 y 50 anja bieuw.

Por ehempel Patan Farro tabata tin su record di 280kg total.

E atleta nan cu a surpasa esaki tabata John Henriquez cu 300kg, Junior Faro cu 312.5kg, Ulrich Hoek 301kg y Joel Kuiperi cu 318kg.

Den Strongest Team Aruba TNT Gym a gana e trofeo di Mariniers Hulandes na 1985. Den strongest man

Jose Ridderstaat y Jennifer Piters tambe cu a gana den damas. Den Powerlifting a gana na diferente biaha y nos bira campion di Aruba na 2007. TNT Gym a participa na tres Weganan Olimpico na 1992 Atlanta

Un

cu e atleta Isnardo Faro, 2004 Athenas Isnardo Faro y 1992 Londen Johnatan Herriquez.

Nos ta gradici tur persona y instancia cu a coopera y apoya nos exitencia 50

aña y nos ta spera e mesun cooperacion den futuro. Esaki ta un compilacion di Sr. Emiterio Bareño ex-presidente di Aruba Amateur Weightlifting Association.

feliz dia yena di bendicion, gracia, fe y speransa den nos bon Dios.

”AindA boso no tin fe?”

MArco 4,40

E evangelista Marco ta conta nos acerca di e autoridad divino di Hesus. E ta mustra nos con Hesus tin poder sobrenatural calmando e tempestad, tambe Hesus tin poder pa cura hende di enfermedad y hasta E tin poder riba morto. Hesus a bisa su discipelnan pa crusa bay otro banda di e lago unda cu E tabata compartiendo cu nan su autoridad y poder preparando asina nan siguiente mision. Hesus a calma e lama bruto cu un palabra di poder y autoridad divino. Pero tin un otro lama, e lama di pica y di morto cu Hesus ta calma mediante su morto y resureccion riba e di tres dia. E palabra di awe ta haci un invitacion na nos pa nos ta hendenan cu Fe y confiansa profundo den Señor. Esnan cu biba cu Fe ta convenci cu e promesanan di Dios ta real y semper nan ta keda cumpli.

Oracion: Señor, mi ta pidi Bo pa aumenta mi Fe, yuda mi cu mi ’incredulidad’. Mi sa cu semper Bo ta compaña mi den e barco di mi bida, no ta importa mi e lama bruto y biento fuerte cu ta suta mi, paso mi sa Bo ta hunto cu mi dispuesto pa auxilia mi y hiba mi na awa trankil. Amen.

Those we love don’t go away. They walk beside us every day. Unseen, unheard, but always near, still loved, still missed and forever dear.

Cu dolor na nos curason, pero conforme cu boluntad di Dios, nos ta anuncia fayecimento inespera di nos ser stima:

Na nomber di:

Su casa: †Louis “Chito” Pâris II

Su yiunan: Louis “Chito” Pâris III & Karin Pâris-Odor

Edmond “Eddy” Pâris

Carluisa “Lisi” Werleman-Pâris & Cedric Werleman

Su nietonan: Carlvin Tromp & Chelsea Lu

Emilou Tromp & Gio Ponson

Presley Pâris & Saphire Croes

Leah Pâris & Hedrick Amundaray

Luca Pâris

Mescos nieto: Cendric Werleman

Gyandric Werleman & Ileyna de Cuba

Rumannan: Sara “Cha” Marugg-Arends & Glenn Marugg

Maximiliano “Bibi” Arends & Vanessa Arends-Croes

Simon Arends & Marie-France Arends-Pâris

Mario “Mayon” Arends & Zoraida Arends-Muyale

Francis “Fenchi” Arends & Carol Arends-Vingal

Andre “Deco” Arends & Ann Arends-Hassell

Magaly & Patsy Arends-Hassell

Lourdes “Lulu” Arends

Roraima “Kia” Dubero-Arends & Henry Dubero

Sua & Cuñanan: †Alvin Pâris & Jacky Pâris-Curiel

Vilma Pâris

Tanta y Omonan na bida:†Rudy Oduber & Clara Oduber-Osorio & famia

Juni Oduber & Helen Oduber-Croes & famia

Subrinonan: Glenn Harvey Marugg & Mayrène Marugg-Helmeyer & famia, Yesenia (Yessy) Farro-Arends & Tinchi Farro & famia

Sra. Carla M. Pâris-Arends

* 17 maart 1947 - † 30 januari 2025

Melissa Arends, Maximilliano (Ibbi) Arends & Ainhoa Gogorza Gondra

Richard Arends & Arleen Arends-Oduber & famia,

Emilie Arends, †Mario (Mayoonchi) Arends & Janilett Arends-Barcelo & famia

Catalina (Caty) Lopez-Arends & Michel Lopez & famia, Xavier Arends & Melissa Arends-Kromopawiro & famia

Michael Arends, Kimberly Vijsma-Arends & Ricky Vijsma & famia

Kevin Arends & Xiomara Arends-Gomez & famia, Jonathan Arends & Isobel Edwards, Suellen Arends, Ezequiell Ruiz & Nashma Kuiperi, Luigi Arends & Kristiene Moreta,Aaron Dubero, Alyssa Dubero, Alvin “Alvintje” Pâris & Ella Jasso, Elizabeth Pâris

Kaye Maduro & yiunan, Lynn Maduro & yiunan, Jenny Faro & yiunan

Amigonan di cas: Miriam Croes, Leo & Rosa Chance, Simon (Champi) Oduber, Nicolina Winterdaal, Lisette Schnog, Stanley Brown Primo y primanan, su ihanan, ex-coleganan di trabou e.o. Landslaboratorium, MAO School, AFIA, Bureau di ex-ministernan †Don Mansur, †Lenny Berlinski y Glenbert Croes, Directie Economische Zaken, amigonan di Women's Club of Aruba, Aruba Secretaries Association, Order of the Eastern Star & famia di El Sol Naciente, voluntarionan di Fundacion Diabetico Aruba y CEDE Aruba.

Famia: Oduber, Croes, Ponson, Mansur, Nemeck, Henriquez, Werleman, Dimanche, Charles, Tromp demas famia y amistades.

Un danki special na su dunadornan di cuido: dr.Fernandez, W.G.K., Botica Dakota, Cas Marie na Mama Ties, personal di EHBO y specialmente Stichting Cas Cristelle pa duna Carla tanto amor y atencion. Lo tin un box disponible pa por haci donacion na Stichting Cas Cristelle pa yuda nan sigui duna atencion profesional na nos adultonan mayor. Oportunidad pa condolencia lo tuma lugar dialuna 3 di februari di 7.00-9.00 pm na Royal Funeral Home. Acto di despedida lo tuma lugar diamars 4 di februari di 2.00-3.30 pm y di 3.30-4.00pm lo tin un respons pa nos kerida Carla na Royal Funeral Home. Despues di despedida e acto di cremacion lo tuma lugar den ceno familiar.

Nos disculpa si den nos tristesa nos por a lubida algun persona. Cu nos kerida “Carla” por sosega dushi den brasa di Papa Dios

FORTALEZA PA FAMIA

Scirbi pa Pastor Marcel Balootje.

PORDONA DI CURASON, LUBIDA, Y NO SIGI PLEITA

Tres cos cu ta haci hende liber, pasobra esey ta boluntad di Dios, pasobra si nos no pordona, Dios tampoco ta pordona nos.

Nos mester sinja nos yuinan for di chikito pa pordona, pasobra si e mucha ey no pordona, nos tin un mucha cu ta lanta cu falta di pordon den su curason, y amargura y tur e pakete completo di carga cu ta bini hunto cune tambe lo keda den su bida.

Ora nos pordona, aunke con dificil e situacion ta , nos carga ta wordo kita door di Dios,pasobra pordon ta algo spiritual, cu semper ta vence locual ta carnal, e ta vence rabia, e ta vence odio, e ta vence egoisimo, pasobra e ta bini directamente for di trono di Dios.

Pordon ta evita hopi tipo di malesa, por ehempel un atake di curason diripiente, presion halto, malesa di stoma,depresion, diabetis,salud mental, tur esey ta locual por presenta den nos bida ora nos no ta pordona.

Y tene cuenta ora cu nos no ta pordona nos relacion cu Dios ta debilita, pasobra Cristo Hesus a bisa cu cada bes ora nos ta para ta haci oracion , laga nos pordona si nos tin algo contra un hende, pa boso Tata tambe pordona boso, boso trangreshonnan.( Marco 11:25).

Kico bo ta pensa di un persona cu ta bisa cu e a pordona, pero tur dia ora e bini cas e ta start un pleito ( discuccion) riba mesun cos?

Kico bo ta pensa di un mayor cu ta bisa cu e a pordona su yiu, pero tur momento e ta tira e situacion den cara di su yiu.?

Kico bo ta pensa di un yiu cu for di chikito ta lanta cu rabia, contra su tata, cu su tata no a cria,no a zorg pe, cu hopi biaha su tata a ganje, y ta crece cu rabia, pa e falta di atencion cu e no a ricibi?

Kico bo ta pensa di un tata cu lanta y instiga e yiu contra su mama, pasobra e mama a bandona e tata y a bay cu otro homber.?

Kico ta pensa di un mama cu mescos ta lanta y instiga e yiu contra su tata , pasobra e tata a bay cu otro muher laga e mama, y hasta menciona cu e homber ey no ta bo tata, pa asina lanta un mucha cu un curason duro y amarga contra su propio tata?

Kico bo ta pensa di un persona cu cada bes cu e ta burachi, e ta bini cas y cuminsa busca problema cu su propio famia, insultando, y forma violencia pasobra e a bisa cu e a pordona, pero ora e ta burachi su mente ta bolter?

Un hende cu tin falta di pordon por contamina henter su famia, un hende asina por lanta henter su famia cu rabia contra otro hende, pasobra e no kier pordona, y por resulta hopi biaha cu esun cu no kier pordona ta e mes ta e ofensor.

Tin algo cu ta pasa hopi bao di hobennan, caminda un ta busca problema, y manda su enamorado bay bringa cu otro hende of ta busca problema pa su mayornan bay enfrenta otro hende, awel laga tur hende habri wowo, pasobra e tipo di manipulacion ey ta haciendo hopi danjo den nos comunidad.

Falta di pordon ta un strategia di diabel, pa cohe ventaha y dominio den bida di hende, asina amarga nan bida , aparta nan for di Dios , y destrui tur locual ta amor y amistad den nan bida.

Dios semper ta manda nos pordona.

Sinceramente Pastor Marcel Balootje.

E GRITO PA RESPONSABILISACION Y TRANSPARENCIA TA MAS FUERTE CU NUNCA

Dia 31 di januari 2025

Algemene Rekenkamer a publica e Rapport Onderzoek Jaarrekening 2019 Land Aruba den cuadro di su tarea constitucional.

Algemene Rekenkamer a investiga si e ehecucion di e presupuesto na aña 2019 a tuma lugar segun ley y e reglanan financieroadministrativo. Tambe a investiga e desaroyonan di e maneho financiero y realisacion di e meta pa yega na sostenibilidad di finansas publico.

Algemene Rekenkamer a ricibi e version definitivo di e cuenta anual 2019 na september 2024. Esaki como cu despues di un investigacion di Algemene Rekenkamer, a haci algun coreccion den e version cu a entrega anteriormente na november 2023. Responsabilisacion (accountability) brinda door di e Pais den forma di un cuenta anual ta un condicion pa transparencia, di bon gobernacion y ta esencial pa yega na finansas publico sostenibel. E hecho cu ainda no a duna responsabilisacion completo di e gabinete anterior ta algo lamentabel. Con por garantisa derecho presupuestario di Parlamento si ta aproba un presupuesto sin cu a duna responsabilisacion di e uzo di e fondonan of si a logra e metanan di e aña anterior?

E consecuencia di no a finalisa e plannan di mehoracion di maneho financiero den forma determina ta claramente

visibel. E investigacion ta mustra cu te na e momentonan aki no a enfoca riba mehoracion structural di e maneho financiero ni di duna cuenta door di entrega un cuenta anual adecuado na tempo. Si lesa e rapportnan di Algemene Rekenkamer di siglo pasa, ta evidente cu e deficiencianan cu a señala e tempo ey ainda ta existi. Esaki no por sigui di e forma aki mas, ni tampoco por acept’e mas.

Algemene Rekenkamer ta conclui cu riba diferente nivel presupuestario, a surpasa e fondo aproba cu por clasifica como ilegitimo. Ta birando un custumber cu ta surpasa e presupuestonan sin autorisacion previo di Parlamento. Otorgamento di fondonan cu aprobacion di Parlamento sin cu ta existi un base legal pa esaki, of sin cu ta percura pa regla esaki tambe ta un practica cu ta tumando luga pa hopi aña caba. Algemene Rekenkamer ta indica den su rapport cu e meta principal pa introduci normanan presupuestario ta pa logra finansas publico sostenibel. Pero e investigacion ta mustra cu e normanan presupuestario a bira un meta riba su mes. E forma inconsistente di administra sin duna splicacion ta pone cu e cuenta anual di 2019 ta carece di transparencia. Tampoco ta hustifica debidamente e resultado financiero locual ta crea un bista eroneo.

Cu e rapport aki

Algemene Rekenkamer ta desea di contribui pa haci transparencia y responsabilisacion na tempo un condicion indispensabel.

Mester logra cu esaki ta bira, sin excepcion algun, algo automatico denter di un ciclo presupuestario, cu tin como resultado e realisacion di finansas

publico sostenibel. E rapport di Algemene Rekenkamer, conteniendo e resultado, conclusionnan, recomendacionnan, reaccion di minister di Finansas, como tambe e epilogo di Algemene Rekenkamer ta disponibel via www.rekenkamer.aw.

“Señor ta mi wardador, mi’n tin falta di nada Den cunucu di yerba berde e ta ponemi sosega.

E ta hibami na awa trankil, Pa mi bolbe haña forsa”.

Salmo: 23

Nos ta anuncia fayecimento di:

Na nomber di su:

Esposo: †Roberto Dijkhoff

Yiunan:

Helen y Stanley

Tico y †Sonia

Rene y Zulaika

Gino

Nieto y nieta nan:

Jordy y Annemijn

Darren Eucherlin

Kevin

Mitchell y Abigail

Brandon Lixiën y Jurriën

Rumannan:

Ina y † Henk

†Vidal y †Tita

Andres y Mena

Juancito y Marianita

Aura y Jovito

Freddy y Mercedes

Rosa

Subrina- y sobrinonan

Iha(nan)

Tur su bon bisiñanan

Brigida Dijkhoff-Giel

Mihor conoci como “Ida” of “Mamai” *01-02-1936 - †27-01-2025

Tur su amistadnan, conocirnan y compañero(a)nan di Stichting Thuiszorg Aruba na Jaburibari.

Demas famia: Dijkhoff, Giel, Chang, Rooijakkers, Tromp, Boekhoudt, Kolkman, Kelly, Brown, Perez, Willems, Hoek, Matos, Ridderstaat, Wolff, Heide.

Ta invita pa acto di condolencia y despedida cual lo tuma lugar na Royal Funeral Home, diasabra, 1 di februari 2025, di 9’or pa 11’or di mainta. Cremacion lo tuma lugar despues den seno familiar.

Nos disculpa, si den nos tristesa nos por a lubida algun nomber. Nos ta lamenta cu despues di entiero nos no ta ricibi bishita di condolencia na cas.

Laga tur locual cu ta sperami ta bunita. Laga tur locual cu mi ta encontra na caminda ta bunita.

Laga tur locual cu ta rondonami ta bunita. Laga tur locual cu mi ta laga atras keda bunita.

Y laga esakinan termina den tur bunitesa.

Cu profundo sentimento, pero conforme cu Dios su boluntad, nos ta anuncia cu a bay drumi den braza di Señor :

Na nomber di su yiunan:

Eugene Maduro y Maureen Harms

Xiomara Maduro y Enrique Aaron

Manera yiu: Anthony Maduro y famia

Su nietonan:

Clinton Maduro

Antoine Maduro

Aleesha Maduro

Ethan Ruiz

Su rumannan:

†Maria y †Tan Donata y famia

†Max y Olga Ras y famia

†Ninita y †Chomon Dania y famia

Annie Ras

Flavia Ras

Frida Ras y yiu Kenneth Luidens

Olivia y Walty Croes y famia

†Milo y Mabel Ras y famia

Helen A. Ras

Su cuñanan:

†Reina Maduro y famia

Sita y †Thomas Dijkhoff y famia

†Ida y †Roman Dijkhoff y famia

†Margo y †Mario Henriquez y famia

Lilian Maduro

Antonia Alcida Maduro-Ras (Chida)

*9 januari 1939 - †27 januari 2025

Vuida di †Antonio “Tommy” Maduro

Ta invita famia, bisiña, amigo y conocirnan pa e despedida cu lo tuma luga : dialuna 3 februari 2025 for di 2:00pm pa 4:00 pm na Olive Tree Funeral Care & Crematory na Piedra Plat 27 Z, sigui pa su ultimo

luga di descanso na Santana di Catholico na Paradera. Oportunidad pa condolencia ta diadomingo 2 di februari di 5:00pm pa 8:00 pm na Olive Tree Funeral Care & Crematory na Piedra Plat 27Z .

Nos disculpa cu despues di entiero nos no por ricibi bishita di condolencia na cas.

Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.