CARTE DE SUCCES, CU PESTE 250.000 DE EXEMPLARE VÂNDUTE
„Incursiunile påtrunzåtoare ale lui Gerber în anatomia afacerii au oferit miilor de întreprinzåtori un nou control asupra afacerilor lor,...” SUCCESS MAGAZINE
INTRODUCERE
Cred cå în orice afacere existå poate cineva care este pe cale de a-¿i pierde min¡ile. Joseph Heller Something Happened
D
acå ai pus sau vrei så pui pe picioare o micå afacere, atunci aceastå carte a fost scriså pentru tine. Ea este rezultatul multor mii de ore de muncå desfå¿urate în cadrul Corpora¡iei GERBER pentru Dezvoltarea Afacerilor de-a lungul ultimilor ¿aptesprezece ani. Cartea ilustreazå o convingere creatå ¿i sprijinitå de experien¡a pe care am acumulat-o lucrând cu mii de proprietari de mici afaceri. Aceastå convingere aratå cå afacerile mici, pur ¿i simplu, nu func¡ioneazå în Statele Unite de¿i proprietarii lor muncesc din greu pentru a le face så meargå. Am descoperit de asemenea, cå oamenii care au mici afaceri în SUA muncesc mult mai mult decât ar trebui în raport cu veniturile pe care le ob¡in. Într-adevår, problema nu constå în aceea cå proprietarii nu muncesc, ci cå nu muncesc în direc¡ia bunå. Drept rezultat, majoritatea micilor afaceri sfâr¿esc într-un haos imposibil de ståpânit, de prevåzut, iar eforturile nu oferå nici o recompenså proprietarului. 7
8
MITUL ÎNTREPRINZÅTORULUI
Så analizåm doar câteva cifre. Afacerile sunt ini¡iate ¿i dau faliment în Statele Unite într-un ritm uluitor. În fiecare an, peste un milion de oameni din aceastå ¡arå încep vreun fel de afacere. Statisticile ne spun cå la sfâr¿itul primului an cel pu¡in 40% au dat faliment. Într-un interval de cinci ani, mai mult de 80% – adicå 800.000 – au dat faliment. Restul de ve¿ti proaste aratå cå, dacå de¡ii o micå afacere care a reu¿it så supravie¡uiascå în primii cinci ani, nu este cazul så respiri u¿urat pentru cå 80% dintre afacerile care au rezistat în primii cinci dau faliment în urmåtorii cinci. Ce înseamnå asta? De ce atâ¡ia oameni intrå în afaceri numai pentru a da faliment? Ce lec¡ie nu reu¿esc ei så înve¡e? Cum se face cå, în ciuda atâtor informa¡ii disponibile aståzi despre modul în care så ai succes într-o micå afacere, numai pu¡ini oameni reu¿esc într-adevår? Aceastå carte råspunde la întrebårile de mai sus. Ea se ocupå de patru idei esen¡iale care, dacå le în¡elegi ¿i le aplici, î¡i vor da puterea så creezi o micå afacere extraordinar de captivantå ¿i care î¡i va aduce multe satisfac¡ii personale. Ignorå aceste idei ¿i probabil te vei alåtura sutelor de mii de oameni care-¿i risipesc în fiecare an energia, banii ¿i chiar via¡a pentru a începe o micå afacere ¿i ajung la faliment sau multor altora care luptå din greu ani de zile doar încercând så supravie¡uiascå. PRIMA IDEE În Statele Unite existå un mit – eu îl numesc mitul I (al Întreprinzåtorului) – care spune cå afacerile mici sunt pornite de întreprinzåtori care-¿i riscå banii pentru a ob¡ine un profit. Pur ¿i simplu nu este adevårat. Motivele reale pentru care oamenii pornesc o afacere au pu¡in de-a face cu spiritul întreprinzåtor. Acest mit este factorul cel mai important pentru ritmul devastator al falimentelor micilor afaceri în zilele noastre. În¡elegerea mitului întreprinzåtorului ¿i aplicarea acestei în¡elegeri în crearea ¿i dezvoltarea unei mici afaceri poate fi secretul oricårei afaceri de succes.
Introducere
9
A DOUA IDEE În prezent are loc o revolu¡ie în sfera micilor afaceri din Statele Unite. Eu o numesc „revolu¡ia afacerilor la cheie”. Nu numai cå schimbå modul în care facem afaceri în aceastå ¡arå ¿i peste tot în lume, dar schimbå ¿i tipul de persoane care intrå în afaceri, modul în care fac acest lucru ¿i probabilitatea de a supravie¡ui. A TREIA IDEE În inima „revolu¡iei afacerilor la cheie” se aflå un proces dinamic pe care noi, cei de la GERBER, îl numim Procesul de Dezvoltare a Afacerii. Atunci când acest proces este sistematizat ¿i aplicat voit de cåtre de¡inåtorul unei mici afaceri, el are puterea de a transforma orice micå afacere într-o organiza¡ie incredibil de eficientå. Experien¡a noastrå ne-a aråtat cå atunci când o micå afacere încorporeazå acest proces în toate activitå¡ile sale ¿i-l folose¿te pentru a-¿i controla destinul, firma î¿i men¡ine prospe¡imea ¿i înflore¿te. Atunci când o micå firmå ignorå acest proces – a¿a cum fac din nefericire, majoritatea – se angajeazå într-un proces de conducere la noroc, stagnare, ¿i în final, faliment. Consecin¡ele sunt inevitabile. A PATRA IDEE Procesul de Dezvoltare a Afacerii poate fi aplicat sistematic de cåtre proprietarul oricårei mici afaceri printr-o metodå etapizatå care încorporeazå în modul de operare al micii afaceri lec¡iile desprinse din Revolu¡ia afacerilor la cheie. Acest proces devine apoi o cale previzibilå de a aduce rezultate ¿i vitalitate oricårei mici afaceri al cårei proprietar este dispus så-i acorde timpul ¿i aten¡ia necesarå pentru a înflori. De la fondarea Corpora¡iei GERBER pentru Dezvoltarea Afacerilor am asistat peste 10.000 de proprietari de mici afaceri în implementarea Procesului nostru de Dezvoltare a Afacerilor prin înscrierea lor în cadrul Serviciului nostru unic de dezvoltare a afacerilor ¿i am constatat cå a avut succes de mii de ori. A¿ îndråzni så presupun cå nici o organiza¡ie nu a avut o experien¡å mai directå decât noi, cei de la GERBER, în aplicarea lec¡iilor Revolu¡iei afacerilor la cheie ¿i a Procesului de dezvoltare a afacerilor în construirea micilor afaceri. ªi, cu toate cå acest proces nu este vreun remediu magic ¿i necesitå muncå intenså,
10
MITUL ÎNTREPRINZÅTORULUI
este întotdeauna o muncå ce aduce satisfac¡ii ¿i singurul fel de muncå ce-¡i oferå nivelul de control necesar pentru a ob¡ine ceea ce vrei de la mica ta afacere. Într-adevår, î¡i va schimba afacerea ¿i î¡i va schimba via¡a. Prin urmare, aceastå carte î¡i aratå cum så ob¡ii rezultate ¿i nu doar „cum så faci”. Atât dumneavoastrå cât ¿i eu ¿tim cå acest fel de cår¡i nu lucreazå singure. Oamenii sunt cei care trebuie så lucreze. ªi ceea ce determinå oamenii så munceascå este o idee pentru care meritå så munce¿ti împreunå cu în¡elegerea clarå a ceea ce trebuie fåcut. Numai atunci când o asemenea idee este integratå solid în modul cum gânde¿ti ¿i cum î¡i conduci afacerea, acel „cum så faci” capåtå în¡eles. Aceastå carte vorbe¿te despre o asemenea idee – idee care spune cå afacerea ta nu este nimic mai mult decât o reflectare clarå a persoanei tale. Dacå gândirea ta este confuzå ¿i afacerea va fi la fel. Dacå e¿ti o persoanå dezorganizatå ¿i afacerea ta va fi la fel. Dacå e¿ti lacom, angaja¡ii tåi vor fi ¿i ei lacomi, oferindu-¡i din ce în ce mai pu¡in ¿i cerându-¡i tot mai mult. Dacå cuno¿tin¡ele tale despre ceea ce trebuie fåcut în afacerea ta sunt limitate, afacerea va reflecta aceste limite. Prin urmare, dacå afacerea ta trebuie så evolueze – a¿a cum trebuie s-o facå în mod continuu pentru a prospera – tu trebuie sa evoluezi mai întâi. Dacå nu vrei så te schimbi, afacerea nu-¡i va oferi niciodatå ceea ce dore¿ti. Prima schimbare care trebuie så aibå loc are legåturå cu ideea ta despre ceea ce este în realitate afacerea ¿i ce trebuie så faci ca ea så func¡ioneze. O datå ce ai în¡eles rela¡ia dintre proprietar ¿i afacere astfel încât ea så meargå, te pot asigura cå afacerea ¿i via¡a ta vor cåpåta o nouå vitalitate ¿i un nou în¡eles. Vei ¿ti de ce atât de mul¡i oameni nu reu¿esc så ob¡inå ce vor de la afacerea lor. Vei vedea ocaziile aproape magice disponibile pentru oricine începe o micå afacere în modul potrivit, având o adevåratå în¡elegere ¿i instrumentele necesare.
Introducere
11
Am våzut asta întâmplându-se de mii de ori, în orice tip imaginabil de afacere, cu oameni care nu ¿tiau nimic despre afacere când au început. Dorin¡a mea este ca atunci când ve¡i fi terminat de citit aceastå carte så înceapå så vi se întâmple ¿i dumneavoastrå. Cred cå afacerea noastrå poate deveni o metaforå captivantå pentru „Drumul ales”. Un în¡elept a spus cândva: „Cunoa¿te-te pe tine însu¡i.” Acestui distins aforism îi pot doar adåuga, pentru cazul omului de afaceri aflat pe drumul cunoa¿terii, „Cålåtorie plåcutå ¿i noroc”. A¿ putea så adaug de asemenea, câteva cuvinte instructive ale altui în¡elept, Anthony Greenbank, care a spus în „Cartea supravie¡uirii”: „Pentru a depå¿i o situa¡ie criticå nu ai nevoie de reflexele unui pilot de Formula 1, de mu¿chii lui Hercule sau de mintea lui Einstein. Ai doar nevoie så ¿tii ce este de fåcut.” Lecturå plåcutå. Michael E. Gerber Petaluma, California Iulie 1994
PARTEA I
Mitul întreprinzåtorului ¿i micile afaceri în Statele Unite
1 MITUL ÎNTREPRINZÅTORULUI Se îmbatå cu muncå ¿i nu mai våd cum sunt ei în realitate. Aldous Huxley
M
itul întreprinzåtorului este un mit adânc înrådåcinat în cultura Statelor Unite ¿i are o rezonan¡å eroicå. Figura întreprinzåtorului tipic ¿i muncile lui Hercule ¡i se asociazå întotdeauna în minte: un bårbat sau o femeie înfruntând singur stihiile, sfidând cu curaj greutå¡i insurmontabile, escaladând pere¡ii verticali ai unor stânci în¿elåtoare – toate acestea pentru a-¿i realiza visul de a avea propria afacere. Legendele vorbesc de noble¡e, de eforturi avântate, supraomene¿ti, de un angajament extraordinar fa¡å de idealuri valabile mai mult de o via¡å de om. Ei bine, de¿i existå asemenea oameni, experien¡a mea îmi spune cå ei sunt rari. Dintre miile de oameni de afaceri pe care am avut ocazia så-i cunosc ¿i cu care am lucrat în ultimile douå decenii, pu¡ini erau cu adevårat întreprinzåtori în momentul în care i-am cunoscut. Viziunea lipsea în majoritatea cazurilor. Atrac¡ia pentru escalade se transforma în fricå de înål¡imi. Peretele de stâncå devenea mai degrabå ceva de care så te agå¡i decât ceva cu care så te måsori. 15
16
MITUL ÎNTREPRINZÅTORULUI
Epuizarea era ceva obi¿nuit, iar euforia ceva rar. Dar n-au fost to¡i ace¿ti oameni cândva ni¿te întreprinzåtori? În fond, ¿i-au întemeiat propria afacere. Trebuie så fi existat ni¿te visuri care så-i împingå så-¿i asume un asemenea risc. Dar în acest caz, unde dispåruserå acele visuri? De ce s-au vestejit? Unde era întreprinzåtorul care pornise afacerea? Råspunsul este simplu: întreprinzåtorul a existat doar pentru un moment. O secundå trecåtoare. ªi apoi a dispårut. În majoritatea cazurilor pentru totdeauna. Dacå întreprinzåtorul a supravie¡uit totu¿i, a råmas doar ca un mit care s-a dezvoltat din proasta în¡elegere a oamenilor care pornesc o afacere ¿i a motivelor pentru care o fac. Aceastå în¡elegere gre¿itå ne-a costat scump în Statele Unite – mai mult decât putem så ne imaginåm – în termeni de resurse risipite, ocazii pierdute ¿i vie¡i irosite. Acest mit, aceastå în¡elegere gre¿itå eu o numesc Mitul „I”, mitul Întreprinzåtorului. El î¿i gåse¿te rådåcinile în Statele Unite într-o credin¡å romanticå precum cå micile afaceri sunt pornite de întreprinzåtori când de fapt majoritatea celor care pornesc afaceri nu sunt persoane întreprinzåtoare. Atunci cine porne¿te micile afaceri? ªi de ce? Spiritul întreprinzåtor Pentru a în¡elege Mitul Întreprinzåtorului ¿i confuzia care stå la baza sa, vom privi mai îndeaproape persoana care intrå în afaceri. Nu dupå ce intrå în afaceri, ci înainte de aceasta. Deci unde vå afla¡i înainte de a porni afacerea? Iar dacå vå gândi¡i så intra¡i în afaceri, unde vå afla¡i în momentul de fa¡å? Ei bine, dacå vå asemåna¡i cu majoritatea oamenilor pe care i-am cunoscut, atunci sunte¡i angajat undeva. Cu ce vå ocupa¡i? Probabil o activitate tehnicå precum majoritatea celor care intrå în afaceri.
Mitul Întreprinzåtorului
17
A¡i fost tâmplar, mecanic sau låcåtu¿. Sau poate contabil, frizer de câini, proiectant sau stilist; programator de calculatoare, doctor sau desenator tehnic; artist grafic, sau contabil, designer de interioare, instalator sau vânzåtor. Dar orice activitate a¡i fi prestat, ea este una de naturå tehnicå. ªi probabil cå era¡i foarte bun în meseria dumneavoastrå. Dar lucra¡i pentru altcineva. Apoi, într-o zi, fårå un motiv evident, ceva s-a întâmplat. Poate cå a fost vremea, o aniversare sau absolvirea liceului de cåtre copilul dumneavoastrå. Poate cå a fost cecul cu salariul pe care l-a¡i primit într-o vineri dupå-amiazå, sau o privire piezi¿å a ¿efului, care nu v-a cåzut bine. Poate cå a fost sim¡åmântul cå ¿eful dumneavoastrå nu apreciazå cu adevårat contribu¡ia pe care o ave¡i la succesul afacerii. Putea så fi fost orice, nu conteazå. Dar într-o zi, aparent fårå nici un motiv, a¡i fost lovit deodatå de spiritul întreprinzåtor. Iar din acea zi, via¡a dumneavoastrå nu a mai fost niciodatå la fel. În mintea dumneavoastrå au apårut gânduri ca acestea: „Pentru ce fac asta? De ce muncesc pentru individul åsta? La naiba, ¿tiu despre afacerea asta la fel de mult cât ¿tie ¿i el! Dacå nu eram eu, nici n-avea afacerea. Orice fraier poate så aibå o afacere. Iar eu muncesc pentru unul din å¿tia.” Iar din momentul în care acorda¡i aten¡ie acestor gânduri ¿i le pune¡i cu adevårat la inimå, soarta vå este pecetluitå. Exaltarea de a tåia lan¡ul vå înso¡e¿te permanent. Gândul de a fi independent vå urmåre¿te pretutindeni. Ideea de a vå fi propriul ¿ef, de a face lucrurile cum vå place, de a cânta propria melodie devine obsesivå, irezistibilå. O datå ce v-a lovit spiritul întreprinzåtor, nu existå nici o alinare. Nu pute¡i scåpa de el. Trebuie så vå porni¡i propria afacere. Presupunerea fatalå Cuprins de „chinurile” spiritului întreprinzåtor, cåde¡i victima celei mai dezastruoase presupuneri pe care cineva poate s-o facå privind intrarea în afaceri.
18
MITUL ÎNTREPRINZÅTORULUI
Este o presupunere pe care o fac to¡i tehnicienii care intrå în afaceri ¿i care traseazå drumul unei afaceri de la Mårea¡a Inaugurare pânå la Lichidare, oricând se va întâmpla aceasta. Presupunerea fatalå este aceea cå, dacå în¡elegi activitatea tehnicå dintr-o afacere, atunci în¡elegi ¿i afacerea care se bazeazå pe acea activitate tehnicå. Iar motivul pentru care aceastå presupunere este fatalå este acela cå, pur si simplu, nu-i adevåratå. De fapt, aceastå presupunere stå la rådåcina e¿ecului celor mai multe mici afaceri! Activitatea tehnicå dintr-o afacere ¿i afacerea care se bazeazå pe acea activitate tehnicå sunt douå lucruri total diferite! Dar Tehnicianul care porne¿te o afacere nu reu¿e¿te så vadå acest lucru. Pentru tehnicianul care suferå de spirit întreprinzåtor, o afacere nu este o afacere, ci un loc unde mergi la muncå. Astfel tâmplarul, electricianul sau instalatorul devin parteneri contractan¡i. Frizerul î¿i deschide o frizerie. Coafeza î¿i deschide un salon de frumuse¡e. Inginerul intrå în afaceri cu semiconductoare. Muzicianul î¿i deschide un magazin de specialitate. To¡i cred cå dacå în¡eleg partea tehnicå a afacerii sunt imediat ¿i în cel mai înalt grad califica¡i så desfå¿oare afacerea care presteazå acel tip de activitate. Pur ¿i simplu nu este adevårat! De fapt, în loc så fie cel mai mare avantaj, cunoa¿terea activitå¡ii tehnice a afacerii devine singura ¿i cea mai mare problemå a Tehnicianului. Dacå el nu ar ¿ti så realizeze activitatea tehnicå, atunci ar trebui så înve¡e cum så facå rost de ea gata realizatå. El ar fi for¡at så înve¡e cum så procedeze pentru ca afacerea så meargå, în loc så munceascå el însu¿i. Tragedia adevåratå constå în faptul cå, atunci când Tehnicianul då gre¿ în afaceri datoritå Presupunerii fatale, afacerea care trebuia så-l elibereze dintre limitele impuse de munca pentru altcineva, de fapt îl încåtu¿eazå.
Mitul Întreprinzåtorului
19
Deodatå, munca pe care ¿tia s-o facå atât de bine devine o îndatorire pe care ¿tie cum s-o realizeze, la care se adaugå o duzinå de îndatoriri pe care nu ¿tie deloc cum så le ducå la bun sfâr¿it. Aceasta deoarece, de¿i întreprinzåtorul a pornit afacerea, tehnicianul este cel care munce¿te. ªi deodatå, un vis de întreprinzåtor se transformå într-un co¿mar al tehnicianului. Iatå o tânårå femeie care face plåcinte. Iatå o tânårå femeie care porne¿te o afacere cu o patiserie. Iatå o tânårå femeie care îmbåtrâne¿te înainte de vreme. Am întâlnit-o pe Sarah dupå ce intrase în afaceri de trei ani. Ea mi-a spus: – Au fost cei mai lungi trei ani din via¡a mea. Afacerea Sarahei se numea „Totul despre plåcinte” (evident, nu este numele real). Dar, în realitate, afacerea Sarahei nu era numai despre plåcinte – era totul despre activitatea de patiserie. Era munca pe care Sarah adora s-o facå mai mult decât orice altceva plus o muncå pe care Sarah nu o fåcuse în via¡a ei. – De fapt, mi-a spus Sarah, nu numai cå uråsc så fac toate aceste activitå¡i (¿i-a întins mâinile îmbrå¡i¿ând mica patiserie unde se afla), dar uråsc (ea a accentuat cuvântul aproape cu violen¡å) – uråsc så fac plåcinte. Nu mai suport nici gândul la plåcinte. Nu mai suport mirosul de plåcintå. Nu mai suport nici så le våd. ªi apoi începu så plângå. Aroma dulce ¿i proaspåtå a plåcintelor umplea încåperea. Era ora 7 diminea¡a ¿i patiseria „Totul despre plåcinte” era pe cale så se deschidå în 30 de minute. Dar gândul lui Sarah era în altå parte. – Este ora ¿apte, spuse ea ¿tergându-¿i ochii cu ¿or¡ul, ca ¿i cum mi-ar fi citit gândurile. Ρi dai seama? Sunt aici de la trei diminea¡a ¿i m-am sculat la ora douå ca så ajung aici la trei. Iar când plåcintele vor fi gata, voi deschide magazinul, voi servi clien¡ii, apoi voi face curå¡enie, voi închide magazinul, voi merge la cumpåråturi, voi completa registrul de încasåri ¿i voi merge la
20
MITUL ÎNTREPRINZÅTORULUI
bancå. Pânå voi lua cina ¿i voi pregåti plåcintele pentru copt mâine diminea¡å se va fi fåcut nouå ¿i jumåtate sau zece seara. Iar dupå ce voi termina toate astea, la vremea când orice persoanå normalå î¿i va spune cå, pentru Dumnezeu, ziua s-a sfâr¿it, eu va mai trebui så må a¿ez ¿i så încep så må gândesc cum voi strânge banii de chirie pentru luna urmåtoare. ªi toate acestea pentru cå (ea î¿i întinse din nou bra¡ele obositå ca ¿i cum ar fi vrut så sublinieze tot ce spusese mai înainte) cei mai buni prieteni ai mei mi-au spus cå a¿ fi nebunå så nu-mi deschid propria patiserie, doar eram al naibii de priceputå! ªi ce-i mai råu, i-am crezut! Mi s-a pårut cå este o cale pentru a scåpa de slujba groaznicå pe care o aveam. Mi s-a pårut cå este o cale så må eliberez, så må ocup de munca care-mi place ¿i s-o fac pentru mine. A izbucnit într-un hohot de plâns pe care n-am vrut så-l întrerup. Am a¿teptat în lini¿te så våd ce va spune mai departe. În loc så spunå ceva, Sarah lovi cu piciorul drept imensul cuptor negru din fa¡a sa. – Blestemat så fie! explodå ea. Blestemat, blestemat, blestemat! Pentru a-¿i scoate în eviden¡å furia, mai lovi o datå cuptorul. Iar apoi se pråbu¿i suspinând adânc ¿i încruci¿ându-¿i bra¡ele aproape cu disperare. – Ce må fac acum? spuse ea aproape în ¿oaptå fårå så må întrebe pe mine cu adevårat, ci pe ea înså¿i. Sarah se sprijini de perete ¿i råmase tåcutå un lung moment, uitându-se în jos. Ceasul mare de pe perete ticåia tare în patiseria goalå. Puteam auzi ma¿inile trecând pe strada aglomeratå din fa¡a magazinului pe måsurå ce ora¿ul se trezea. Soarele strålucea nemilos prin geamurile imaculate, måturând podeaua lustruitå, de stejar, din fa¡a tejghelei. Vedeam granulele de praf în raza de luminå stând suspendate de parcå ar fi a¿teptat ca Sarah så vorbeascå. Era înglodatå în datorii. Cheltuise tot ce avusese ¿i încå mai împrumutase pentru a crea aceastå micu¡å patiserie încântåtoare. Podeaua era din cel mai bun stejar. Cuptoarele erau cele mai bune care existå. Vitrinele erau încântåtoare, ce se poate cumpåra mai bun cu bani. ªi-a pus toatå inima aranjând acest loc, la fel cum î¿i pusese
Mitul Întreprinzåtorului
21
inima în fåcutul plåcintelor. S-a îndrågostit de aceastå muncå în tinere¡e, când a învå¡at-o de la måtu¿a ei, care locuia împreunå cu familia pe vremea când Sarah cre¿tea. Måtu¿a ei umplea bucåtåria familiei pe vremea copilåriei lui Sarah cu aroma dulce a plåcintelor proaspåt coapte. Måtu¿a ei a ini¡iat-o în magia acestui proces: fråmântatul aluatului, curå¡irea cuptorului, presårarea fåinii, pregåtirea tåvilor, tåierea cu grijå a merelor, cire¿elor, a rubarbei sau a piersicilor. Era o muncå ce trebuia fåcutå cu dragoste. Måtu¿a o corecta când Sarah, în graba ei, accelera procesul. Måtu¿a îi spunea mereu ¿i mereu: „Dragå Sarah, avem tot timpul din lume. A face plåcinte nu înseamnå a le da gata. Înseamnå a face plåcinte bune.” Iar Sarah a crezut cå a în¡eles-o. Dar acum Sarah ¿tia cå a coace plåcinte însemna „så le dai gata”. Plåcerea coptului plåcintelor încetase pentru ea. Cel pu¡in a¿a credea. Ceasul î¿i continua ticåitul ståruitor. Priveam cum Sarah pårea så se închidå ¿i mai mult în sine. ªtiam cât de apåsåtor trebuia så fie pentru ea så fie înglodatå în datorii, så se simtå neajutoratå în fa¡a situa¡iei. Unde era måtu¿a ei acum? Cine o va învå¡a ce så facå în continuare? – Sarah, am spus cât se poate de grijuliu. Este timpul så înve¡i totul de la început despre fåcutul plåcintelor. Tehnicianul care este prins de spiritul întreprinzåtor ia munca pe care îi place s-o facå ¿i o transformå într-o slujbå. Munca nåscutå din dragoste devine o sarcinå amestecatå într-o învålmå¿ealå de alte sarcini mai pu¡in familiare ¿i mai pu¡in plåcute. În loc så-¿i men¡inå locul special, reprezentând unica måiestrie pe care o posedå ¿i pe baza cåreia ¿i-a pornit afacerea, aceastå muncå se banalizeazå, devine ceva care trebuie dus la capåt pentru a face loc altor activitå¡i care trebuie îndeplinite. I-am spus lui Sarah cå orice Tehnician care este acaparat de spiritul întreprinzåtor tråie¿te exact acelea¿i situa¡ii. Mai întâi euforie, în al doilea rând spaimå, în al treilea epuizare ¿i în final, disperare. Un sim¡åmânt teribil de pierdere – nu doar a
22
MITUL ÎNTREPRINZÅTORULUI
ceea ce le-a fost mai drag, rela¡ia specialå pe care o aveau cu munca lor, ci ¿i pierderea scopului în via¡å, a propriului eu. Sarah m-a privit cu un sentiment de u¿urare, ca ¿i cum s-ar sim¡i observatå, dar nu judecatå. – Ai numårul meu de telefon, spuse ea. Dar ce voi face acum? – Vei înainta pas cu pas, am råspuns eu. Problema tehnicianului nu este singura de care trebuie så te ocupi în cazul tåu.