Cuprins
Ce este tehnica învå¡årii rapide? .............................................................. 9 PARTEA ÎNTÂI CÂT DE DEPARTE PO ºI AJUNGE? CÂT DE REPEDE POºI ÎNAINTA? 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.
O NOUÅ FRONTIERÅ ...................................................................... 13 SUPERMEMORIA? ........................................................................... 25 STAREA POTRIVITÅ ....................................................................... 35 A ÎNVźA CU MEMORIA SUBLIMINALÅ .................................... 48 ÎMPRIETENEªTE-TE CU CORPUL TÅU ........................................ 56 MUZICA ÎNVźÅRII RAPIDE ......................................................... 69 ALEGE BAROCUL ........................................................................... 77 INGREDIENTE SECRETE ÎN MUZICÅ ........................................... 88 SUNETUL UNUI MIRACOL ........................................................... 100 AFACEREA SCHIMBÅRII ............................................................. 115 FOCURILE DE ARTIFICII ÎN ACºIUNE ........................................ 121 SIMºURILE ÎNVźÅRII ................................................................ 130 IMAGINEAZÅ-TE PE TINE ÎNSUºI ............................................... 145 BLOCAJE DIN CALEA ÎNVźÅRII, SCHIMBÅRII, TRÅIRII ...... 156 CREIERUL ESTE FÅCUT PENTRU PROVOCÅRI ....................... 170 HRÅNIREA INTELIGENTÅ ªI SUPERNUTRIºIA ........................ 179 REVOLUºIA TEHNOLOGICÅ DE VÂRF RESTABILEªTE POTENºIALUL MINºII ..................................... 192 18. O LIMBÅ STRÅINÅ ÎNTR-O LUNÅ? ............................................. 208 19. SPORTURI DE WEEK-END ªI DE CLASÅ MONDIALÅ .............. 217 20. MINTE VECHE, TRUCURI NOI ..................................................... 224 21. CREATIVITATEA........................................................................... 231 22. O NOUÅ CULME ............................................................................ 237 5
6
TEHNICA ¥NVźÅRII RAPIDE
PARTEA A DOUA MANUALUL ÎNVźÅRII RAPIDE 23. CUM SÅ ATINGEM STAREA OPTIMÅ PENTRU ÎNVźAREA RAPIDÅ ..................................................... 249 Pasul 1 – Dizolvarea stresului • Pasul 2 – Vizualizåri pentru calmarea min¡ii • Pasul 3 – „Excelebreazå!” Bucuria învå¡årii. Aducerea aminte • Pasul 4 – Respira¡ia ritmicå 24. CUM SÅ-ºI PREGÅTEªTI PROGRAMUL DE ÎNVźARE RAPIDÅ .................................................................. 258 Tran¿ele ritmice de informa¡ii • Intona¡iile • Cantitatea de informa¡ii pe ¿edin¡å • Ciclul de douåsprezece secunde • Cum så-¡i înregistrezi programul • Prezentare dramaticå • Explorarea componentelor • Muzica învå¡årii rapide – cum trebuie utilizatå • Concertul „activ” al învå¡årii rapide • Primii pa¿i în muzica învå¡årii rapide • Selec¡iuni din muzica învå¡årii rapide 25. ÎNVźAREA RAPIDÅ A LIMBILOR STRÅINE – CUM SÅ PROCEDÅM ..................................................................... 269 Cum så-¡i organizezi materialul lingvistic pentru a înregistra o casetå • Lec¡ia opt • Cum func¡ioneazå programul de predare a limbilor stråine • Programul sugestopedic ini¡ial pentru a învå¡a o limbå stråinå pe lunå • Concertul „activ” • Orele de reîmprospåtare a memoriei • Învå¡area rapidå ¿i câteva varia¡ii occidentale • Terapia prin sunet pentru limbi stråine • „Superstudiul” • Esperanto accelerat • Noi dimensiuni pentru limbile stråine • „Råspunsul fizic total” • Depå¿irea impasului denumit „LACRIMILE LUI TED” (TED’S TEARS) • Accelerarea britanicå • Ordinea naturalå a materialului lingvistic • Extinderea învå¡årii • Umorul ¿i limbile stråine • Pregåtire profesionalå 26. PREGÅTEªTE-ºI COPILUL DE LA GRÅDINIºÅ ªI PÂNÅ LA LICEU .......................................................................... 284 Pe¿colarii • Învå¡åm încå din uter? • Pregåtirea copiilor de vârstå ¿colarå • Temele pentru acaså • Aminte¿te-¡i cå e¿ti alegåtor 27. CUM SÅ ÎNVźÅM RAPID ªTIINºELE, COMPUTERUL ªI TEHNOLOGIILE DE VÂRF .............................. 294 28. ÎNVźAREA RAPIDÅ PENTRU AFACERI ªI PREGÅTIREA PROFESIONALÅ ................................................. 301
7
CUPRINS
29. RECAPITULARE: ÎNVźAREA RAPIDÅ ÎN CAZUL CITIRII, GRAMATICII, MATEMATICII, CITIRII ÎN ORB ªI A JOCURILOR-CONCURS TELEVIZATE ................................. 306 Programul de învå¡åre rapidå a citirii • Ziua întâi • Ziua a doua • Citirea fotograficå • Învå¡area rapidå pentru compunerea ¿i gramatica limbii engleze • Învå¡area rapidå în matematicå • LECºIA TREI • DREPTUNGHIUL • Învå¡area rapidå pentru orbi ¿i handicapa¡i fizic • Cum så ne folosim de învå¡area rapidå pentru a câ¿tiga jocuri-concurs televizate 30. METODA INTRODUCTIVÅ ACCELERATIVÅ ªI EDUCAºIA ÎN REVERS .............................................................. 315 Educa¡ia în revers 31. DESCOPERIRI PENTRU CEI CU HANDICAP DE ÎNVźARE ..... 318 Terapia prin sunet pentru dislexie • Boala deficitului de aten¡ie • Autismul • Sindromul Down • Alte afec¡iuni • Acupunctura urechii • Semnåtura sonorå • Învå¡area rapidå pentru cei cu handicap de învå¡are • Sofrologia pentru handicapuri de învå¡are PARTEA A TREIA E XERCIºII CONTROLUL STRESULUI .................................................................... 329 Respira¡ia puterii min¡ii • Respira¡ia energeticå aurie-albastrå • Baia de sunete • Un du¿ de putere – pentru curå¡are ¿i cosmetizare • Relaxarea progresivå • Scaneazå ¿i relaxeazå • Autogenia • Încålzirea • Pasul unu – Greutatea • Pasul doi – Cåldura • Pasul trei – Inima lini¿titå • Pasul patru – Respira¡ia • Pasul cinci – Stomacul • Pasul ¿ase – Fruntea råcoroaså • Pasul ¿apte – Recapitulare • Recomandåri: cum se realizeazå autogenia • Autogenie de nivelul doi • Cum så adåugåm vizualizårilor puterea gravita¡iei • Pasul unu – Cum så sim¡im propriul punct gravita¡ional • Pasul doi – Relaxeazå-te total • Pasul trei – Så sim¡i cå nu mai ai greutate; laså gravita¡ia så te sus¡inå • Pasul patru – Radiazå energie ki din palme VIZUALIZÅRI DIRIJATE ....................................................................... 344 Crearea unor amintiri trecute, prezente ¿i viitoare • Recomandåri pentru exerci¡ii • Formeazå direct apelul gratuit cåtre subcon¿tient: cum så intri în legåturå directå cu mintea subcon¿tientå • Casete video ale min¡ii tale: imaginile måre¡e ale vie¡ii • Magicianul atmosferei interioare • Grådina memoriei • Virtualul tu … Acum • Desenele min¡ii: schemele concentrårii • Arborele prosperitå¡ii
Ce este tehnica învå¡årii rapide?
Reprezintå un set de tehnici de bazå care accelereazå procesul de învå¡are ¿i pun în luminå performan¡a. Aceste tehnici te pot ajuta så declan¿ezi schimbarea. • • • • •
Så te transpui într-o stare „perfectå” a corpului ¿i min¡ii, fårå urmå de stres, pentru sarcina pe care ¡i-ai asumat-o Så absorbi informa¡ia într-un mod ritmic, pas cu pas Så utilizezi muzica pentru a-¡i dezvolta memoria, a-¡i energiza mintea ¿i a crea legåtura cu subcon¿tientul Så-¡i angajezi integral creierul, sim¡urile, emo¡iile ¿i imagina¡ia pentru a ajunge pe culmile performan¡ei Så devii con¿tient de blocajele din calea procesului de învå¡are, pentru a le elimina
Nici chiar o personalitate multiplå nu va dori så rezolve toate exerci¡iile ¿i trucurile propulsatoare din aceastå carte. Ideea este de a-¡i oferi o alegere. Nu este necesar så rezolvi foarte multe exerci¡ii pentru a în¡elege metodele de bazå ale învå¡årii rapide. În primul rând ¿i în mod esen¡ial învå¡area rapidå implicå o nouå în¡elegere a sinelui ¿i posibilitå¡ilor tale, o nouå perspectivå – un punct de vedere adecvat secolului XXI.
9
PARTEA ÎNTÂI
CÂT DE DEPARTE POºI AJUNGE? CÂT DE REPEDE POºI ÎNAINTA?
1 O nouå frontierå
„Dacå singura ta unealtå este un ciocan, fiecare problemå pare a fi un cui”, a remarcat Abraham Maslow. E timpul så cau¡i într-un sac plin cu unelte noi ¿i så te opre¿ti din gåsirea cu greu a aceleia¿i solu¡ii învechite. E timpul så renun¡i la învå¡atul de tip tradi¡ional. Poate cå e vremea så ascul¡i o melodie ciudatå ce face înconjurul lumii, muzica specialå care-i ajutå pe oameni så înve¡e mai repede decât ¿i-au închipuit vreodatå, care-i ajutå så se schimbe, cu o gra¡ie ¿i u¿urin¡å pe care nu le-au crezut nicicând posibile. La Herrenberg, în Germania, angaja¡ii IBM de vârstå mijlocie închid ochii ¿i ofteazå cu u¿urare atunci când acordurile lini¿titoare ale lui Vivaldi încep så råsune. La celålalt capåt al lumii, pe insula St. Lawrence, în înghe¡ata strâmtoare Behring, „Iarna” lui Vivaldi pare deosebit de potrivitå, în vreme ce un grup gålågios de adolescen¡i eschimo¿i închid ochii, de asemenea, ¿i se pregåtesc pentru lec¡ia din acea zi, între douå mese frugale cu carne de balenå. În Indiana, o ¿colåri¡å veselå din clasa a ¿asea då drumul la muzicå. οi verificå graficele pentru a vedea în ce fel muzica a influen¡at notele la teste ale colegilor ei de claså. La Montreal, un viitor campion î¿i simte corpul relaxat, îmbåiat în minunata muzicå, în timp ce imagini vii ale meciului dur de karate i se derulazå în minte. ºi-ar plåcea så înve¡i de douå pânå la cinci ori mai repede, fårå nici un stres? ªi så-¡i mai ¿i aminte¿ti ce ai învå¡at? Po¡i. Asta fåceau acei oameni absorbi¡i în muzica specialå. Sunt implica¡i într-o nouå modalitate de învå¡are pe care o numim învå¡are rapidå. Se folosesc de muzicå pentru a intra în rezonan¡å cu oceanul de poten¡ial despre care exper¡ii spun cå se aflå în fiecare dintre noi. „N-am ¿tiut cå po¡i så te distrezi a¿a de bine învå¡ând!” a exclamat unul dintre angaja¡ii germani ai IBM, cuprins de acea exaltare care apare adeseori atunci când înve¡i mai repede ¿i talentele tale ascunse ies la ivealå. 13
14
TEHNICA ¥NVźÅRII RAPIDE
ºi-ar plåcea så înve¡i de douå pânå la cinci ori mai repede, fårå nici un stres? ªi så-¡i mai ¿i aminte¿ti ce ai învå¡at? Po¡i. Existå o nouå modalitate de învå¡are pe care o numim învå¡are rapidå.
Så po¡i asimila fapte, cifre ¿i date ale înaltei tehnologii de douå pânå la cinci ori mai repede decât înainte te ajutå så iei trenul rapid cåtre noi oportunitå¡i ¿i câ¿tiguri mai mari. S-a dovedit cå se economisesc astfel cantitå¡i enorme de timp ¿i bani, cheltuite cu pregåtirea profesionalå sau cu recalificarea, ca ¿i cu învå¡area limbilor implicate în economia globalå. Aceasta este doar o parte din ve¿tile bune, care nu prea au fost popularizate, dar nu reprezintå decât jumåtate din relatarea noastrå. Pentru noi to¡i, altceva este important. Schimbarea nu mai este o op¡iune liberå. Acum singura op¡iune este så devii un agent al schimbårii în loc så fii o victimå a sa. Ca niciodatå înainte, acum este nevoie så fim flexibili, så ¿tim cum så ne folosim de schimbare, fårå a fi nevoi¡i så trecem prin chinuri grozave. Ca niciodatå înainte, acum avem nevoie de cuno¿tin¡e avansate pentru a aduce la luminå o parte mai mare a propriilor noastre capacitå¡i – acel presupus 90% sau 95% din poten¡ialul uman pe care nu-l utilizåm în mod obi¿nuit. Acum o sutå de ani, William James a calculat cå ne folosim doar 5% din abilitå¡ile noastre înnåscute. „Mai degrabå 3%. Pu¡ini dintre noi folosesc chiar ¿i cinci la sutå din capacitatea pe care o avem”, insistå dr. Raymond Abrezol, care a antrenat sute de staruri olimpice. Cât de departe putem ajunge? „Capacitatea ultimå, de tip creativ, a creierului, ar putea fi, pentru toate scopurile practice, infinitå”, afirmå scriitorul profesor George Leonard. Acest citat apare în prima noastrå carte, Superlearning (Tehnica învå¡årii rapide), publicatå în 1979. Sunå atât de bine, atât de cuprinzåtor. Înså, apoi, ce e de fåcut? Cum så faci ca, atunci când te treze¿ti, så nu vezi în oglindå aceea¿i fa¡å uzatå, acela¿i individ în halatul cel vechi, din fiecare diminea¡å? Iatå câteva afirma¡ii ale celor care au gåsit calea de a trezi la via¡å mai mult din propria lor fiin¡å latentå. „Pe lângå o mai mare u¿urin¡å în învå¡are, învå¡area rapidå a reprezentat ¿i începutul unor schimbåri profunde ¿i deosebit de benefice ale personalitå¡ii mele”, scrie neurologul din Montreal, Christian Drapeau. Tot din Canada, apreciata scriitoare Robina Salter, afirmå direct: „Când am aflat noua abordare, via¡a mea s-a schimbat radical.” „Tot mai mul¡i profesori, educatori ¿i studen¡i spun cå aceste cursuri le-au schimbat via¡a”, noteazå Gail Heidenhein, directoare la Delphin, o companie de pregåtire în afaceri care utilizeazå noile tehnici. „Una e så spui cå oricine are un mare poten¡ial neutilizat, ¿i alta e for¡a pe care o sim¡i când descoperi cå, de fapt, chiar tu ai poten¡ialul pe care nu l-ai visat niciodatå. Doar atunci teoria prinde via¡å.”
O NOUÅ FRONTIERÅ
15
„Dupå 30 de ani de predare, ¿tiam cå trebuie så existe o metodå mai bunå”, spune californianul Bruce Tickell Taylor. „Învå¡area rapidå mi-a schimbat via¡a în bine, ca ¿i pe aceea a studen¡ilor mei.” Dr. Mayumi Mori, o pionierå a educa¡iei japoneze, a notat urmåtoarele comentarii, din cadrul lec¡iilor sale de accelerare a învå¡årii: un student a scris: „Am sim¡it cå parcå a¿ fi atins ceva foarte profund ¿i esen¡ial pentru fiin¡a umanå”. Altul s-a minunat: „Cine ar fi putut så-¿i imagineze vreodatå cå poate fi mi¿cat atât de adânc în cadrul unor lec¡ii cum ar fi conversa¡ia în englezå!”. De la Yokohama ¿i pânå la New York sau Heidelberg, ceva se întâmplå, pe måsurå ce oamenii încep så-¿i dea seama de propriile lor posibilitå¡i. Mul¡i sunt surprin¿i de u¿urin¡a cu care î¿i descoperå noi talente – o datå ce înva¡å cum s-o facå. Cu excep¡ia unui tânår. Pasiunea cu care acesta a dorit så-¿i realizeze visele care luptau înlåuntrul lui så devinå realitate, a devenit o chestiune de via¡å ¿i de moarte. Într-o noapte noroaså, pe 10 septembrie 1976, Ivan Barzakov a råtåcit departe, pe coasta bulgarå ¿i a intrat în Marea Egee, începând så înoate. Se îndrepta spre America. Primul popas ar fi fost pe mlå¿tinoasa coastå iugoslavå, dupå mai mult de 12 km în apele pline de rechini. Barzakov nu era campion de înot, ci doar un bun înotåtor, asta când nu-l apucau crizele de astm, frecvente la bulgari, deoarece acolo medicamentele necesare nu prea se gåseau la îndemânå. Ivan Barzakov avea un singur avantaj. Era profesor, pregåtit printr-o nouå metodå de învå¡are, dezvoltatå de profesorul doctor Georgi Lozanov, metoda care a stat la baza trunchiului principal al tuturor sistemelor de învå¡are rapidå din Occident. „Posedam fundamentele tehnologiei mentale”, spune Barzakov, ¿i s-a folosit de aceasta pentru a ob¡ine relaxarea ¿i pentru a continua så înoate atunci când råceala persistentå aproape cå-l paralizase. A fåcut uz de ceea ce ¿tia pentru a-¿i bloca douå crize incipiente de astm. Înota din ce în ce mai departe. „Am fost nevoit så folosesc tehnologia mentalå pentru a-mi bloca amintirile despre moarte. De câteva ori, pe mare, aproape cå am fost învins de moarte. Cu ani în urmå, am încercat så scap înotând spre Turcia, dar råceala apei m-a for¡at så må întorc.” Înoatå Ivan, înoatå spre America…cu bra¡ele istovite, tot înainte. În momentul când ¿i-a dat seama cå nu mai înotase niciodatå atât de departe, „am auzit zgomote. Am crezut cå iugoslavii îngroapå ceva în mare – apoi, dintr-o datå, apa din jurul meu s-a zbuciumat. Pårea cå fierbe! Mai târziu am aflat cå atunci a avut loc marele cutremur din Trieste.” Înså Ivan a continuat så înoate. A stråbåtut în¿elåtoarele mla¿tini iugoslave, a trecut grani¡a în Italia ¿i a ajuns într-o tabårå de refugia¡i – dintre acelea care aveau un singur du¿ la cinci sute de persoane. Aståzi, Ivan Barzakov împreunå cu so¡ia sa americancå, Pamela Rand, tot o profesoarå inovatoare, conduc Optima Learning Systems în Novato, California. El ¿i-a dezvoltat acele cuno¿tin¡e de bazå asupra tehnologiei
16
TEHNICA ¥NVźÅRII RAPIDE
mentale, ob¡inând o întreagå tehnicå prin intermediul cåreia acum îi ajutå pe al¡ii så descopere sentimentul de libertate dat de marile performan¡e. În 1992 s-a închis un cerc, lucru care pårea imposibil. Barzakov a fost invitat så-¿i practice expertiza înapoi în Bulgaria, pentru a-¿i ajuta compatrio¡ii så navigheze prin turbulen¡ele în¿elåtoare ale tranzi¡iei de la un stat poli¡ienesc la economia liberå. Ce l-a împins pe Barzakov så se încredin¡eze cu totul valurilor negre ale Mårii Egee? „Problema numårul unu a fost så må eliberez de jugul comunist opresiv”, ne-a spus recent. Apoi a adåugat ¿i alt ¡el „nu mai pu¡in important”: „Am avut privilegiul så lucrez cu dr. Lozanov în educa¡ia experimentalå ¿i ¿tiam cå aceste idei sunt doar la început. Acceleram învå¡area limbilor stråine ¿i a memoriei. Sim¡eam, înså, cå e ceva mai mult decât atât, mult mai mult. Este ceea ce a atras atât de mult oamenii care au citit prima voastrå carte despre învå¡area rapidå, sentimentul poten¡ialului enorm al fiin¡ei umane, emo¡ia pe care ne-o då descoperirea capacitå¡ilor noastre…Cu ajutorul acestei tehnologii ¿tiam cå putem avea acces la o surså profundå din interiorul nostru. Acest lucru nu se putea întâmpla, înså, decât în Occident, în special în America.”
Trezi¡i-vå! Strigåtul acesta råsunå de ceva vreme. Bill Clinton, în calitate de candidat la pre¿edin¡ie, a fost pe aceastå undå în timpul dezbaterilor televizate, când a spus: „A continua så facem mereu acela¿i ¿i acela¿i lucru, dar a¿teptându-ne la rezultate diferite, este o nebunie”. Tony Robinson, profesor de dezvoltare a personalitå¡ii, a dat acest citat. Candidatul H. Ross Perot aproape cå pårea så ne îngâne atunci când repeta insistent: „Va trebui så învå¡åm cum så învå¡åm”. Acesta a fost strigåtul de adunare a adep¡ilor învå¡årii rapide de la începuturile practicårii sale. „Orizontul se întinde în fa¡å, oferindu-ne spa¡iu pentru a face noi pa¿i ai schimbårii”, a spus Maya Angelou, într-o dupå-amiazå rece, limpede ¿i târzie, la ceremonia preluårii func¡iei de cåtre cel de-al patruzeci ¿i doilea pre¿edinte al Statelor Unite. I-a privit pe ascultåtori, femei, bårba¡i, copii care se înghesuiau pe Capitol Mall. Apoi, a privit în depårtare întinderile vaste, iar bubuitul prelung de tobå al derulårii istoriei a råsunat în fa¡a sa. „Da¡i na¿tere din nou visului”, i-a îndemnat Angelou. „Acum, treji în sfâr¿it, spune¡i «Bunå diminea¡a»”. În cursul decadei, care s-ar putea numi „få totul singur”, va trebui så spunem „bunå diminea¡a” pe cont propriu. Societatea noastrå, în¡elenitå în vechiul status quo, nu o va face pentru noi – poate de aceea ne plictisim a¿a de repede de conducåtorii pe care-i avem. Ei n-au îndreptat deloc lucrurile. Schimbarea love¿te ca o terapie de ¿oc ¿i nimeni nu ¿tie cum se vor rea¿eza piesele. Devine clar cå, dacå vrem så prosperåm, e timpul så nu mai
O NOUÅ FRONTIERÅ
17
argumentåm la nesfâr¿it care ar fi solu¡iile ¿i poten¡ialurile, ci, pur ¿i simplu, så începem så ne avântåm pe cont propriu, ca fiin¡e umane pline de calitå¡i, a¿a cum am fost create. Metodele care ne vor ajuta sunt din ce în ce mai multe. Se gåsesc o mul¡ime în învå¡area rapidå. Ai putea afla, de asemenea, cå nu conteazå unde te situezi pe scara vie¡ii, dacå e¿ti tânår sau båtrân, ¿i nici ce ai fåcut în trecut în privin¡a educa¡iei. Minunå¡ia este cå acum, în sfâr¿it, po¡i råsufla adânc ¿i så te relaxezi. În loc så mai adauge încå alte presiuni la efortul de a face, a face mereu, a învå¡a, a ¡ine pasul, a se strådui, a excela, învå¡area rapidå alungå stresul. Po¡i învå¡a cum så înve¡i prin intermediul unor circuite ale plåcerii. Sunå prea frumos så fie adevårat? ªi noi am crezut la fel. Învå¡area rapidå alungå stresul. Po¡i învå¡a cum så înve¡i prin intermediul unor circuite ale plåcerii.
O cale bulgarå mai bunå? La sfâr¿itul anilor ¿aizeci, în vechile vremuri rele din Europa de Est, am primit o invita¡ie nea¿teptatå la prima (¿i ultima) Conferin¡å Sovieticå de Parapsihologie. Mai repede decât ai spune „Intourist”, ne înrolasem într-o aventurå de trei luni, încercând så în¡elegem studiul ¿tiin¡ific al comuni¿tilor, foarte serios ¿i bine documentat, asupra domeniilor vaste ale poten¡ialului uman. O parte dintre acestea påreau chiar prea vaste. DESCOPERIREA BULGARÅ A SUPERMEMORIEI! apårea mereu în toate ziarele comuniste. MUNCITORII ÎNVAº Å 500 DE CUVINTE STRÅINE ÎNTR-O SINGURÅ LECº IE. ÎN ACELAªI TIMPΪI ÎMBUNÅTźESC SÅNÅTATEA! Chiar ¿i sobra ¿i båtrâna Pravda s-a alåturat nesfâr¿itelor coruri, trâmbi¡ând: SE POATE ÎNVź A O LIMBÅ STRÅINÅ ÎNTR-O LUNÅ! Nu avea cum så fie altceva decât propagandå. În timp ce ståteam în biroul însorit al lui Georgi Lozanov, de la Institutul de Stat pentru Sugestologie din Sofia, ¿tiam cå vorbim cu singurul psihiatru al Bulgariei, cu parapsihologul de frunte ¿i mintea strålucitå a sugestologiei – un bagaj eclectic de tehnici, utilizate de Lozanov pentru a întreprinde vindecåri aparent miraculoase ale bolnavilor ¿i psihoticilor, anticipând cu decenii înflorirea medicinei alternative. Doctorul descoperise o nouå maladie, „sindromul didactogenic” – boalå provocatå de metode pedagogice gre¿ite – ¿i se apucase så o vindece prin sugestopedie. El tindea, dupå cum ne-a spus „så elibereze cea mai mare bogå¡ie pe care o are o ¡arå – resursa nelimitatå a min¡ii umane.” În cazul în care studiile pe care ni le-au aråtat colegii lui Lozanov se dovedeau adevårate, mica Bulgarie era pe cale så devinå, pentru resursele mentale, ceea ce Emiratele Arabe deveniserå pentru cele naturale. (Despre
18
TEHNICA ¥NVźÅRII RAPIDE
povestea incitantelor descoperiri din lucrårile lui Lozanov ¿i a întreprinzåtorilor educatori care au însåmân¡at sistemul în Occident, vezi Superlearning, Delacorte, 1979). Lozanov era încântåtor, un om cu un râs sånåtos, cald, ¿i cu un smoc de pår zburlit, exact stereotipul geniului. Nu prea ne-am låsat påcålite de „revolu¡ionarele descoperiri bulgare”, înså am început så ne întrebåm „Dar dacå…?” Ne-am dat seama cå, dacå numai jumåtate din preten¡iile stridente ¿i nesistematizate ar fi fost adevårate, cum a realizat ¿i Barzakov mai târziu, atunci se întâmpla ceva cu totul special în obscura Bulgarie. Nu erau ve¿ti despre învå¡area rapidå a matematicii sau a limbii franceze, ci chiar marea veste despre talentele pe care a¿a numi¡ii oameni obi¿nui¡i puteau så le manifeste, o datå ce ¿tiau cum. Aceastå descoperire este încå la primii såi pa¿i. Tot ce am relatat despre învå¡åturile lui Lazanov, la vremea când am descris odiseea noastrå comunistå, s-a limitat la cinci pagini (vezi Psychic Discoveries Behind the Iron Curtain – Descoperiri psihice în spatele Cortinei de Fier, 1970, revizuitå ¿i republicatå în 1995). Au venit întrebåri de peste tot, chiar ¿i din partea prestigiosului Institute of Defense Analysis de la Pentagon. Grupuri din Occident, axate pe studiul mental, au invadat Sofia, în timp ce o mânå de pionieri în ale educa¡iei a început munca dificilå de adaptare a sistemului comunist de învå¡are la cel din America de Nord. O nouå modalitate de a învå¡a, puternicå ¿i originalå, de a extinde memoria, de a excela, a început så se manifeste în Des Moines, Toronto, Atlanta. La sfâr¿itul anilor ¿aptezeci, un psiholog inovator, dr. Donald Schuster de la Universitatea Iowa din Ames, a fondat Societatea pentru Învå¡are si Predare Acceleratå (SIPA). Acum existå societå¡i profesionale într-o duzinå de ¡åri, inclusiv Societatea pentru Învå¡åmânt Afectiv Eficient (SIAE) din Anglia, cu participare interna¡ionalå. La vremea respectivå, numai câ¡iva profesioni¿ti s-au aventurat dincolo de linia oficialå. Dar ce s-a întâmplat cu ceilal¡i oameni, care au dorit mereu så-¿i depå¿eascå limitele? Noi am preluat tot ce s-a putut dovedi în mod experimental ¿i am creat ceva care n-a mai fost: un sistem în care fiecare ac¡ioneazå singur, deschis tuturor, învå¡area rapidå. Numele general este învå¡åmânt accelerat sau accelerativ. Bazele învå¡årii rapide provin de la Lozanov ¿i sursele sale, unele antice, cum ar fi Raja Yoga, altele contemporane, ca ¿tiin¡a sovieticå, de¿i aceasta a pornit-o adesea în direc¡ii foarte diferite de a noastrå. Am fost ¿i norocoase. Am descoperit altå „-ologie”: sofrologia, „¿tiin¡a con¿tiin¡ei armonioase”, corn al abunden¡ei de drumuri spre excelen¡å, încå aproape necunoscutå în America ¿i dezvoltatå de Alfonso Caycedo, un doctor spaniol la fel de inovator ca ¿i Lozanov. Dacå te intereseazå vindecårile, poate vrei så afli cå peste douå mii de doctori europeni folosesc sofrologia pentru a oferi pacien¡ilor cuno¿tin¡ele care-i ajutå så se vindece singuri. Dacå e¿ti atlet, poate vrei så afli cum a insuflat sofrologia for¡å sutelor de câ¿tigåtori ai medaliilor olimpice.
O NOUÅ FRONTIERÅ
19
Înaintând în secolul al XXI-lea, în¡elegem cå nu mai suntem un corp ¿i o minte separate – suntem minteacorp. Aproape 80% din ceea ce este cunoscut despre felul cum func¡ioneazå acest sistem unic a ie¿it la ivealå îndatå ce oamenii au început învå¡area rapidå, adåugându-i un aflux de cercetåri perspicace pentru a o face chiar mai eficientå. Existå încå o mul¡ime de noi cåi ce scotocesc mintea, pentru a scoate la luminå poten¡ialul uman: sunetele de înaltå frecven¡å ¿i alte descoperiri psihoacustice, supernutri¡ia, televiziunea interactivå, memoria „dinamicå”, ma¿inile min¡ii, contemplarea subacvaticå… Dacå vrem så apåsåm pedala învå¡årii rapide pânå la capåt, vom descoperi cå aceasta ne ajutå så în¡elegem cå modalitatea de accelerare este în primul rând ¿i în special o nouå perspectivå, ce cuprinde în sine un set fundamental de tehnici, dintre care putem alege, pe care le putem rearanja, comprima sau extinde, pentru a se potrivi împrejurårilor particulare ale fiecåruia. De aceea, aceastå metodå înflore¿te în domenii atât de diverse, în domeniul afacerilor ¿i cel militar, la grådini¡e ¿i licee, în centrele de energizare. De aceea învå¡area rapidå are succes la oameni de toate felurile, de la ¿eful de echipå de salubrizare pânå la neurolog.
O lucrare mårea¡å asupra propriei persoane Ai putea, cu adevårat, så accelerezi învå¡area pe cont propriu? Dupå treisprezece ani de teståri putem så-¡i råspundem cu siguran¡å, da. Dintre to¡i oamenii care ne-au relatat despre reu¿ita succesului ob¡inut cu propriile puteri, povestea care seamånå cu visul realizat al unui scriitor este aceea a neurologului Christian Drapeau. Subliniind cå, de obicei, nu vorbe¿te despre reu¿itele sale cu atâta îndråznealå, acest canadian a dorit ca noi så ¿tim ce fåcuse „de unul singur”. În 1980, un adolescent timid de cincisprezece ani, fårå prea mul¡i prieteni, Drapeau, a våzut edi¡ia francezå a cår¡ii Superlearning într-o librårie din Montreal. „Totdeauna m-au interesat facultå¡ile fantastice ale creierului”, ne-a spus. „Dintotdeauna, încå de când îmi pot aduce aminte, am avut certitudinea cå omul are poten¡ialul så facå absolut tot ce vrea ¿i cå singurele lui limite sunt cele pe care ¿i le stabile¿te singur.” Cu toate acestea….era o carte cam scumpå pentru un adolescent. „Am cumpårat cartea, dupå ce m-am dus în fiecare zi så o privesc, timp de o såptåmânå.” Primul rezultat al investi¡iei lui Drapeau s-a materializat în ceea ce pårea mai degrabå o problemå de supravie¡uire. „În liceu må sim¡eam grozav de nesigur când trebuia så vorbesc cu oamenii sau în fa¡a clasei. Oricine må intimida foarte u¿or.” El a început prin a utiliza tehnicile de relaxare ¿i de repeti¡ie mentalå ale învå¡årii rapide. A mers. Pe parcursul unei veri, a câ¿tigat un fel de „siguran¡å de sine” ¿i a devenit un tânår sociabil. Aståzi, Drapeau este solicitat så ¡inå conferin¡e ¿i este invitat la emisiunile de radio.
20
TEHNICA ¥NVźÅRII RAPIDE
În liceu, Drapeau s-a apucat de Tae Kwon Do, karate în stil coreean. Antrenamentele riguroase i-au adus centura maro. „Chiar înainte så câ¿tig centura neagrå, am început så må plictisesc de antrenamentele fizice.” Apoi, Drapeau a aflat cå jocurile sportive nord-americane din 1981, care includeau Tae Kwon Do, se vor desfå¿ura în provincia învecinatå, Ontario. „Am considerat acest lucru ca pe o ocazie interesantå ¿i ca pe o provocare. Am oprit definitiv antrenamentele fizice ¿i le-am înlocuit cu antrenamentul mental, practicat în fiecare zi, folosind metodele învå¡årii rapide.” Tânårul Drapeau, de 16 ani, a ajuns la Kitchener, Ontario, plin de încredere în sine. „Luptând alåturi de posesorii de centurå neagrå, înfruntându-må cu cei mult mai în vârstå decât mine, la o categorie de greutate situatå deasupra celei în care må încadram, am câ¿tigat concursul.” La liceu, cuno¿tin¡ele lui Drapeau cu privire la învå¡area rapidå – utilizarea muzicii baroce speciale, a sugestiei, a relaxårii – i-au permis så-¿i foloseascå o mare parte din energie compunând o operå rock, în loc så toceascå texte ¿tiin¡ifice. „Nu prea aveam timp de învå¡at ¿i rareori petreceam mai mult de o orå recapitulând pentru examene. Cu toate acestea, am absolvit cu nota 8,70 la ¿tiin¡ele exacte.” Apoi, el a devenit unul dintre cei doar ¿ase studen¡i din Quebec admi¿i la Universitatea McGill, la specializarea neuropsihologie. Dupå absolvire, Drapeau s-a afundat în cercetåri asupra memoriei la Institutul de Neurologie din Montreal, iar în timpul liber a scris cursuri pentru a fi înregistrate pe casete ¿i care, în scurt timp, au adus adep¡i ai învå¡årii de tip accelerat. S-a gândit cå cel mai bun mod de se face folositor societå¡ii este så ofere copiilor tehnici care så-i ajute så capete încredere în ei în¿i¿i, permi¡ându-le så înve¡e cu u¿urin¡å, astfel încât a înfiin¡at clase experimentale accelerative în ¿ase ¿coli particulare. „Tehnicile învå¡årii rapide mi-au permis så realizez ceea ce am conceput drept o muncå de o importan¡å decisivå asupra propriei mele persoane”, remarcå Drapeu. „Am fost campion nord-american la Tae Kwon Do. Am un masterat în neurologie ¿i neurochirurgie, am compus muzicå, am studiat ¿i am publicat o carte de filozofie, am scris o alta despre nutri¡ie. Sunt cercetåtor cu normå întreagå ¿i acum scriu un studiu aprofundat despre religie. Am douåzeci ¿i ¿apte de ani.” Tehnicile de învå¡are rapidå pe care le-a utilizat Drapeau pentru a-¿i realiza „lucrarea asupra sinelui”, sunt redate în detaliu în continuare. Principalul este cå po¡i face la fel ¿i tu. Aplicând mai multe asemenea tehnici, vei reu¿i asta cu siguran¡å.
Învå¡atul învechit, înså, nu va duce la nici o realizare „Un profesor de la 1890 putea ie¿i din ¿coala de picturå ¿i så se simtå ca acaså într-o claså din anul 1990”, a afirmat Ellen Dempsey, pre¿edintå a Asocia¡iei Profesorilor. „Ce altå activitate a mai råmas exact neschimbatå într-o sutå de ani? ”
O NOUÅ FRONTIERÅ
21
Pentru cå aceasta este consideratå o activitate marginalå. Dr. Win Wenger, director la Project Renaissance (Proiectul Rena¿terea), remarca: „Dacå luåm în considerare starea de azi a educa¡iei, în mod virtual orice sistem care då rezultate poate fi considerat ca accelerativ”. În cadrul cursurilor sale de tip accelerativ, Wenger le cere adesea directorilor så-¿i imagineze cum ar fi så aibå alte capete pe umeri. Un cap nou, o nouå perspectivå, cam a¿a poate fi caracterizatå ¿coala noastrå, insistå el, ¿i nu ¿edin¡ele birocratice ¡inute în scopul de a cere «mai mul¡i bani». Banii nu reprezintå un remediu universal ¿i asta se vede de la o po¿tå într-un stat ca New York, care cheltuie¿te cu mult peste media pe ¡arå pentru un elev. Cu toate acestea, zeci de mii de copii din New York, cu precådere apar¡inând minoritå¡ilor, sunt înghi¡i¡i sau îneca¡i de sistem. Aceasta nu este numai tragedia adolescen¡ilor. Doar cu câteva decenii în urmå, societatea putea înflori, chiar dacå majoritatea celor ce munceau nu aveau nevoie decât de un spate puternic ¿i de mîini îndemânatice. Aståzi, de¿i lucrurile încå merg bine, cei care se cramponeazå de învå¡area în sistem vechi vor fi îneca¡i sau cålca¡i în picioare pe noile artere ale erei informa¡ionale. Vechile metode nu vor mai fi bune pentru cei care vor så câ¿tige un salariu în secolul XXI. „Oamenii nu mai pot fi educa¡i ca mici roti¡e ale mecanismului” a avertizat ministrul muncii, Robert Reich. „Economia viitorului se va baza pe cei capabili så înve¡e rapid.” Cei care se vor adapta la vitezå, se vor bucura de noua prosperitate pe care toate schimbårile radicale o vor aduce, bogå¡ii pe care ne e la fel de greu så ni le imaginåm precum le-a fost oamenilor din era preindustrialå så-¿i închipuie în ce måsurå orizontul uman se va lårgi. „Statele Unite au o for¡å de muncå asemeni Lumii a Treia”, suna un raport al emisiunii „60 DE MINUTE” într-un expozeu care prezenta diferen¡a de calificare dintre for¡a de muncå americanå ¿i cea din Germania. Treizeci la sutå dintre copiii americani prezintå abandon ¿colar. ªi Canada are o ratå de e¿ec ¿colar asemånåtoare, chiar dacå cheltuie¿te 44 de miliarde de dolari canadieni anual, fiind a doua ¡arå din lume la capitolul cheltuieli cu educa¡ia. Nu mai este timp så restructuråm, ci trebuie regândit totul ¿i så privim în jurul nostru. Chiar în acest moment, Germania pare så creeze o for¡å de muncå adaptatå secolului XXI. Nem¡ii lucreazå mai inteligent, cu oameni foarte califica¡i, care iau salarii mari ¿i au concedii generoase. Care este secretul lor? Par¡ial, este vorba de re¡elele de educa¡ie continuå înfiin¡ate de industrie în întreaga ¡arå, care oferå calificare la locul de muncå într-o serie de specialitå¡i, de la roboticå ¿i pânå la limbi stråine. Mai este ¿i alt secret la baza multor centre germane de învå¡are. Tehnicile învå¡årii rapide sunt folosite de ani de zile. Educa¡ia pe stil vechi, dupå cum mul¡i ¿i-au dat seama, este nesincronizatå cu era tehnologiilor înalte. Tocmai când se asimileazå un sistem nou, se inventeazå altul. Cei care înva¡å nu pot ¡ine pasul. Învå¡area rapidå rezolvå aceastå problemå, datoritå, în parte, doctorului Hartmut Wagner.
22
TEHNICA ¥NVźÅRII RAPIDE
Educa¡ia pe stil vechi, dupå cum mul¡i ¿i-au dat seama, este nesincronizatå cu era tehnologiilor înalte.
De¿i sceptic, Wagner, care era profesor, a acceptat provocarea ¿i s-a apucat så vadå dacå noua metodå opereazå cu recompense ¿i pedepse. Aståzi este directorul Institutului de Dezvoltare a Aptitudinilor ¿i Calificårilor din Heidelberg, format din 32 de speciali¿ti care au pregåtit mai bine de o mie de cursan¡i ¿i care lucreazå neîntrerupt cu personalul de conducere din marile firme, inclusiv cu acei angaja¡i entuzia¿ti de la IBM care ascultau muzicå de Vivaldi la Herrenberg, în Germania. La Siemens, Audi, Phillips, Rank Xerox, Opel, angaja¡ii din Germania au sårit în valul accelerårii, pentru cå acest fapt dubleazå dividendele; calificåri înalte într-un timp mai scurt ¿i, a¿a cum vå pot spune chiar ei, cu o sånåtate fizicå ¿i mentalå mai bunå. Dacå asimilarea de abilitå¡i reprezintå un echipament de supravie¡uire în marile corpora¡ii, pentru majoritatea dintre noi acest fapt este un imperativ chiar mai mare. Categoria cea mai cuprizåtoare de slujbe din SUA pentru mileniul trei va fi, conform previziunilor, aceea a „lucråtorilor în domeniul cunoa¿terii” – tehnicieni, speciali¿ti în servicii ¿i întreprinzåtori care vor lucra din ce în ce mai mult în echipe reduse sau pe cont propriu. Ronnie Sandroff ne avertizeazå, în revista Working Woman, cå, aståzi, a avea succes înseamnå så avem abilitatea de „a ne transforma în adevåra¡i actori adapta¡i schimbårilor rapide, de peste noapte, ¿i care se auto-reinventeazå mereu, debarasându-se de vechile realizåri ori de e¿ecurile trecute pentru a se conforma noilor roluri care le înlocuiesc cu repeziciune pe cele vechi”. Este un triumf dacå ¿tii cum s-o faci, dar este înfrico¿åtor dacå nu ¿tii. Cum putem så ne învå¡åm copiii ¿i pe noi în¿ine så ne însu¿im flexibilitatea prin care så putem prospera? Unul dintre råspunsuri ar fi schimbarea de perspectivå pe care a realizat-o dr. Charles Adamson. Un american, care lucra în centrul de înaltå presiune al universitå¡ilor japoneze, Adamson, s-a apucat, încântat, de învå¡area rapidå. Atunci când colegii såi conservatori, de la Institutul de ªtiin¡å ¿i Tehnicå Shizuoka, au aflat ce se petrecea la orele lui, au strâmbat din nas: „Asta nu este predare.” „Am decis cå aveau dreptate. La orele mele nu mai fåceam predare, ci doar învå¡are.” Datoritå experien¡elor dificile avute, majoritatea dintre noi considerå cå educa¡ia înseamnå så îndesåm ceva în cap, ca ¿i cum am umple un cârnat sau am îndopa o gâscå de Cråciun. De aceea, vedem învå¡area de-a lungul întregii vie¡i ca pe o obliga¡ie gen spålarea din¡ilor. Dar în¡elesul literal al termenului de educa¡ie este „a scoate din”. A¿a sunt concepute ¿i sistemele învå¡årii rapide, så extragå o bogå¡ie de talente înnåscute ¿i chiar, de¿i s-ar putea så nu crede¡i, enorma cantitate de cuno¿tin¡e pe care deja le avem. Aceasta nu
O NOUÅ FRONTIERÅ
23
este o idee nouå, ci reîncarnarea uneia foarte vechi. Pe drumul care a dus la gloria Greciei antice, profesorul arhetipal Socrate, cel mai bun student al såu, Platon, ¿i mul¡i dintre ceilal¡i zece mii de cetå¡eni ai Atenei au ac¡ionat în spiritul principiului cå to¡i suntem conecta¡i la cunoa¿terea infinitå. Ei ac¡ionau asupra persoanei în integralitatea sa, pentru a extrage geniul din om. ªi au în¡eles un secret: este dificil så-i opre¿ti pe oameni de la a învå¡a întreaga lor via¡å, dacå învå¡åtura devine sinonimå cu aventura ¿i plåcerea de a face descoperiri. (Elitele multor culturi antice cuno¿teau secretul. Lozanov î¿i datoreazå unele dintre cele mai strålucite idei tocmai acestei surse.) Pentru a modela viitorul cât mai aproape de dorin¡ele inimii, trebuie så readucem învå¡area în interiorul nostru ¿i så o sim¡im din nou ca pe un proces natural, continuu, fascinant ¿i nelimitat, ca înså¿i via¡a.
„N-ai voie så te schimbi, copila¿!” Dacå dore¿ti så-¡i deschizi aripile, ai ales cel mai bun moment din istorie. Nu este nevoie så devii un ini¡iat al vreunei societå¡i secrete, care påze¿te în¡elepciunea perenå. Cåile de a-¡i extinde posibilitå¡ile ies mereu la ivealå. Timpurile o cer. Timpurile, probabil, o favorizeazå chiar. „În mijlocul haosului exterior ¿i al celui interior, se observå o adevåratå schimbare a psihicului”, a declarat eminenta psihologå Marian Woodman, o discipolå a lui Jung, care a avut posibilitatea de a cerceta profund psihicul multor pacien¡i. Clien¡ii såi „descoperå o nouå energie care este eliberatå în interiorul lor”. Exprimarea acesteia, dupå cum relateazå Woodman, este: „Dorim så ne recåpåtåm libertatea interioarå!” Deoarece este o jungianå, Woodman considerå ¿i cå ace¿tia doresc „så se elibereze de Mama ¿i Tata” – nu pårin¡ii fiecåruia, ci douå complexe enorme ale mentalului colectiv. Mama este aceea care ne oferå o securitate înnåbu¿itoare ¿i vrea mereu så ne ¡inå la locul nostru, iar Tata întruchipeazå legea ¿i tradi¡ia, care ne încarcereazå vie¡ile în structuri învechite. Acest duo ne tot spune: „Copila¿, n-ai voie så te schimbi!” Pânå la urmå, s-ar putea dovedi cå ei nu au dreptate, dupå pårerea lui Woodman. Ea a observat cum noua energie îi îndeamnå din ce în ce mai mult pe oameni så proclame „Vreau så fiu liber! Vreau så fiu råspunzåtor de propria mea via¡å.” Probabil am reu¿it, în sfâr¿it, så ne maturizåm suficient încât så påråsim cåminul cåldu¡ ¿i så ne aventuråm pe propriile noastre cåi inovatoare. Haosul exterior ¿i haosul interior, observate de Woodman, sunt înfrico¿åtoare. Aceastå ¿anså poate fi una la o mie de ani. O datå cu pråbu¿irea structurilor, se elibereazå noi posibilitå¡i, apar noi deschideri. Sistemele de accelerare nu reprezintå panacee, cu toate cå pot constitui componente ale multor solu¡ii. Învå¡area rapidå nu este nici pilula magicå pentru fiecare, de¿i uneori ac¡ioneazå în acest fel. Vom învå¡a mai repede ¿i ne vom extinde foarte mult memoria. Învå¡area acceleratå poate face „minuni” pentru aproape
24
TEHNICA ¥NVźÅRII RAPIDE
oricine. În cel mai bun caz, noua metodå este o învå¡are globalå, un pa¿aport pentru întreaga noastrå lume interioarå. Este o cale prin care ne putem apropia de ceea ce Abraham Maslow, pårintele psihologiei umaniste, numea autoactualizare, iar unii numesc întregire, pe când psihologa în economie, Marsha Sinetar, o nume¿te „mintea secolului XXI”. Aceasta este poteca îngustå, dar sigurå, pentru a gåsi o cale mai bunå de ie¿ire din haos, dupå cum a scris Aldous Huxley: „Existå doar un singur col¡i¿or din univers despre care ¿tii sigur cå-l po¡i îmbunåtå¡i, ¿i acesta e¿ti tu însu¡i”. Atunci, de ce så stai izolat în col¡ul tåu, când po¡i învå¡a tehnicile necesare pentru a avea la îndemânå o galaxie de posibilitå¡i aflate la orizont?