Elena Postolachi - bibliografie

ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI BIBLIOTECA ŞTIINŢIFICĂ CENTRALĂ „ANDREI LUPAN”

Chişinău 2012

CZU 016:[39+929] E 37

Ediţie îngrijită de Aurelia HANGANU dr., conf. univ.

Alcătuitori: Cristina CATEREV, Tamara MARIAN, Valentina TCACENCO Coordonator responsabil: Angela TIMUŞ Redactor bibliografic: Valentina GURIEVA Design copertă: Tatiana Mumji Machetare computerizată: Tamara MARIAN, Cristina CATEREV

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Elena Postolachi-Iarovoi : Protectoarea etnografiei naţionale : Bibliogr. / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Bibl. Şt. Centrală „Andrei Lupan” ; alcăt.: Cristina Caterev, Tamara Marian, Valentina Tcacenco ; ed. îngrijită de Aurelia Hanganu ; coord. resp.: Angela Timuş ; red. bibliogr.: Valentina Gurieva. – Ch. : Bibl. Şt. Centrală „Andrei Lupan” a Acad. de Ştiinţe a Moldovei, 2012. – 83 p.

100 ex.

ISBN 978-9975-4405-9-2.

016:[39+929] E 37

ISBN 978-9975-4405-9-2. © Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” a Academiei de Ştiinţe a Moldovei www.bsclupan.asm.md

2

ELENA POSTOLACHI-IAROVOI OMUL – LEGENDĂ AL ETNOGRAFIEI NAŢIONALE

10 martie 1942 – 21 iulie 2012 ”Etnografia este o ştiinţă selectivă despre înţelepciunea populară, în care se reflectă cunoştinţele şi experienţa multiseculară din diferite domenii, într-un cuvînt, ea este ştiinţa ce studiază codul de legi nescrise, statutul după care trăieşte, munceşte şi creează un popor.”

Elena POSTOLACHI-IAROVOI

Chişinău 2012

3

CUPRINS VOCAŢIE DE ETNOLOG – DOCTOR, CONFERENŢIAR UNIVERSITAR ELENA POSTOLACHI LA 70 DE ANI. Varvara BUZILĂ ............................................................................5 APRECIERI .......................................................................................................................................7 ELENA POSTOLACHI-IAROVOI – FLOAREA STATORNICIEI ŞI FIDELITĂŢII ÎN ŞTIINŢA ETNOLOGICĂ. Viorica ŢURCANU ..................................................................................................8 ELENA POSTOLACHI–IAROVOI – UN ETNOGRAF ŞI ACTIVIST MERITUOS. Cristina CATEREV, Tamara MARIAN, Valentina TCACENCO................. Error! Bookmark not defined.

TABEL CRONOLOGIC .................................................................................................................13 DISTINCŢII ŞI MENŢIUNI ...........................................................................................................15 INTERVIURI ...................................................................................................................................22 MENŢINEŢI APRINSĂ FĂCLIA DE PAŞTI ÎN SUFLETELE VOASTRE ..................................22 O DOAMNĂ CARE A CUCERIT ACADEMIA ..............................................................................26 VALORI NAŢIONALE PROMOVATE DE ELENA POSTOLACHI–IAROVOI: COSTUMUL POPULAR – MARTOR AL EXISTENŢEI NOASTRE ............................................29 COVORUL ŢESUT MANUAL – SIMBOL TRADIŢIONAL .........................................................30 PROSOPUL MOLDOVENESC: DIVERSITĂŢI FUNCŢIONAL – TEHNOLOGICE ŞI DECORATIV – SIMBOLICE ...........................................................................................................32 BIBLIOGRAFIA LUCRĂRILOR AUTOREFERATE, TEZE .................................................................................................................34 MONOGRAFII ..................................................................................................................................34 ARTICOLE ÎN CULEGERI ..............................................................................................................35 MANUALE, LUCRĂRI DIDACTICE, RECOMANDĂRI ..............................................................38 ARTICOLE ÎN REVISTE .................................................................................................................40 MATERIALE, TEZE ALE COMUNICĂRILOR ŞTIINŢIFICE ......................................................46 ELENA POSTOLACHI-IAROVOI – REDACTOR, CONSULTANT, ...........................................50 CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC, RECENZENT..................................................................................50 EXPOZIŢII NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE ........................................................................52 RECENZII ..........................................................................................................................................54 INTERVIURI .....................................................................................................................................55 ARTICOLE ÎN ZIARE ......................................................................................................................57 REFERIRI LA VIAŢA ŞI ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ ..............................................................60 MATERIALELE NEPUBLICATE – Participări la activităţi ştiinţifice naţionale şi internaţionale ..63 INDEX DE NUME ...........................................................................................................................73 INDEX DE TITLURI.......................................................................................................................75 WEBLIOGRAFIE ............................................................................................................................82 FILE DIN ALBUMUL VIEŢII .......................................................................................................83 ACTIVITATEA DE INFORMATOR. ANEXE ............................................................................95 4

VOCAŢIE DE ETNOLOG DOCTOR, CONFERENŢIAR UNIVERSITAR ELENA POSTOLACHI LA 70 DE ANI Varvara BUZILĂ, secretar ştiinţific, MNEIN Elena Postolachi s-a format ca cercetător în anii optzeci ai sec. XX. Ulterior, a triat şi şi-a perfecţionat arsenalul său investigativ, a acumulat noi tehnici de cercetare. A păstrat însă neschimbată atitudinea sa faţă de valorile culturii populare. Din acea perioadă şi-a asumat un program integral de cercetare care, în accepţia noastră, este constituit din trei trepte corelate între ele.

Cea dintâi constă în identificarea faptelor de cultură tradiţională în chiar mediul lor de existenţă. A condus împreună cu profesorul Valentin Zelenciuc două decenii la rând (în anii 19701980) cercetările de teren, organizate vara de către Secţia de Etnografie a Academiei de Ştiinţe. A fost o perioadă prodigioasă de investigaţii, foarte importantă prin faptul că fenomenele culturii populare erau încă viabile. Echipele de cercetători erau constituite din oameni de ştiinţă de la Academie şi din studenţi de la facultăţile de profil. A contribuit mult la documentarea fenomenelor culturii populare prin elaborarea rapoartelor acestor expediţii, păstrate în Arhiva Ştiinţifică a Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Cea de-a doua treaptă a programului său ştiinţific vizează elaborarea şi publicarea lucrărilor în sfere puţin investigate, în virtutea specificităţii acestora. La începutul carierei sale ştiinţifice a ales ca obiect de cercetare ţesăturile populare care, înglobând activitatea multiseculară a multor generaţii de creatori, a devenit un domeniu de referinţă al culturii tradiţionale. A susţinut teza de doctor în istorie privind morfologia ţesăturilor populare moldoveneşti în anul 1985 la Institutul de Etnografie „Mikluho-Maklai” din Moscova. Ulterior a publicat varianta îmbunătăţită a lucrării în monografia Молдавское народное ткачество (Chişinău, 1987, 207 p.).

Pentru prima oară lucrarea antrena în circuitul ştiinţific un ansamblu de ţesături, destul de reprezentativ numeric, tehnic şi artistic, foarte important pentru a înţelege modul de viaţă al comunităţilor care le-au creat şi utilizat. A dezvoltat această idee în cartea album Covorul moldovenesc (Chişinău, 1990, 132 p.), publicată împreună cu profesorul Valentin Zelenciuc. Pentru argumentarea valenţelor covorului tradiţional autorii au prezentat piese din patrimoniul mai multor muzee, atât din republică, cât şi din afara hotarelor ei. În lucrarea Modificări în arta covorului moldovenesc (sec. XX), publicată în Buletin Ştiinţific. Revistă de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie (vol. 11 (24), Chişinău, 2010), a tratat particularităţile covoarelor alese în secolul trecut, înainte ca ele să devină istorie, identificând cauzele dispariţiei acestora.

Angajarea etică şi vocaţia socială a Elenei Postolachi se observă cel mai bine în activitatea circumscrisă celei de a treia treaptă a programului său ştiinţific, care, reunindu-le pe primele două, le conferă un plus de finalitate. Cercetătoarea s-a implicat în soluţionarea unor probleme economice în anii optzeci ai sec. XX, când, fiind membră a consiliului artistic al Asociaţiei Meşteşugurilor Artistice Artizana, monitoriza corespunderea producţiei întreprinderii cu tradiţia. În anul 1991, după mai multe demersuri, a reuşit să obţină constituirea Secţiei de Cercetare a Meşteşugurilor Populare Artistice în cadrul Secţiei de Etnografie şi Folclor a Academiei de Ştiinţe a Moldovei. A condus această unitate timp de 15 ani, încercând să ofere meşteşugurilor ceea ce n-au avut până atunci şansa de a fi studiate. Pentru prima oară acestea erau investigate în ipostaza lor ternară: trecut, prezent şi posibil viitor.

5

O altă dimensiune a activităţii din această perioadă o reprezintă elaborarea Conceptului Bazele etnografiei şi artei naţionale în procesul de creştere a generaţiei tinere şi promovarea acesteia în mediile ştiinţifice şi educaţionale (A se vedea şi: Postolachi E., Bălţeanu I., Iarovoi V. Bazele etnografiei în instruirea generaţiei tinere şi păstrarea imaginii naţionale, apărut în Revista de Etnografie, nr. 1, Chişinău, 2005, p. 177-185). Acesta va fi aplicat şi dezvoltat în procesul elaborării mai multor lucrări cu profil didactic. În anul 2006, în contextul optimizării infrastructurii sferei ştiinţei şi inovării, prin absorbţie, grupul condus de dr. Elena Postolachi, împreună cu cercetătorii muzeografi ai Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, a fondat Secţia de Etnografie a instituţiei muzeale. Priorităţile cercetării nu s-au schimbat esenţialmente. Acestea au fost centrate pe punerea în valoare a moştenirii artistice, pornind de la patrimoniul muzeal. Acum când nu se mai pot organiza expediţii ştiinţifice de amploare, este o mare favoare să dispui de o bază de cercetare atât de bogată.

Eforturile i-au fost răsplătite de-a lungul activităţii sale prodigioase. I s-a conferit titlul onorific Eminent al Culturii (1980), gradul de Cercetător ştiinţific la specialitatea etnografie (1990), Om Emerit (2008). Este membru al Consiliului specializat pentru susţinerea doctoratelor în etnologie, antropologie culturală şi istorică, conducător ştiinţific pentru elaborarea tezelor de doctorat, titular de cursuri universitare din domeniul etnologiei şi etnografiei, expert în elaborarea manualelor de educaţie tehnologică, coordonator ştiinţific în problemele meşteşugurilor populare artistice, preşedintele Centrului de Etnologie şi Ecologie Umană. Are peste 150 de lucrări publicate în ţară şi peste hotare, inclusiv articole, studii, monografii şi manuale, iar prin ele se oferă tot atâtea şanse culturii noastre artistice tradiţionale, liant sigur al identităţii şi perpetuării în timp.

Elena Postolachi deţine premii, medalii şi diplome pentru participare la diverse expoziţii cu elaborări deosebite: Medalia de bronz pentru promovarea artei din Moldova (1987, Cehoslovacia); cinci Diplome de gradul 1 şi Medalia de Aur specială pentru ciclul de lucrări în domeniul designului industrial etc. Cu ocazia acestei minunate aniversări, adresăm doctorului Elena Postolachi urări în spiritul frumoaselor noastre tradiţii populare: s-aveţi sănătate lungă, încât să vajungă pe toată viaţa; fie-vă voia bună, încât să împărţiţi la toţi şi să primiţi pe măsură; să fiţi bogată precum este cultura tradiţională pe care o promovaţi; să vă fie de bine cu această împlinire onorabilă şi să bateţi suta, ca să confirmaţi, ca etnolog ce sunteţi, care este măsura unui veac de om!

Akademos, 2012, Nr 1

6

APRECIERI Colaborând cu Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul pedagogiei. E. Postolachi a condus şi a participat nemijlocit la elaborarea concepţiei studierii etnografiei ca obiect în şcoala de cultură generală. Dumneaei îi aparţine şi fondarea şi dezvoltarea în ştiinţa etnografică a direcţiei „Ţesutul popular moldovenesc”.

V. BLEU, candidat în istorie E. Postolachi este autorul noii concepţii ştiinţifice a renaşterii artei populare tradiţionale prin intermediul şcolii.

A. DANII, candidat în pedagogie Posedă capacităţi intelectuale de savant, etica disputei ştiinţifice, fapt ce îi permite să-şi găsească adepţi. Este un generator de idei, o fire de savant ce cucereşte prin amabilitate, onestitate, principialitate şi curaj în ideile sale axate pe renaşterea neamului românesc.

N. BUCUN, doctor în psihologie Doamna E. Postolachi a adus o contribuţie deosebită la dezvoltarea ştiinţei etnografice.

Rezultatele pe care le-a obţinut au o mare valoare teoretică şi practică. Activitatea de culturalizare în domeniul etnografiei contribuie evident la renaşterea culturii noastre naţionale. Calităţile organizatorice şi le-a demonstrat atunci când a fondat Secţia de Cercetare a Meşteşugurilor Populare Artistice.

V. BOTNARU, colaborator ştiinţific În persoana doamnei E. Postolachi vedem un savant de forţă în domeniul etnografiei.

M. GRATI, membru al Uniunii artiştilor plastici Fibra de Ţaul, Elena Postolachi-Iarovoi se transformă într-un prosop de nuntă ornamentat în stil naţional cu cele mai frumoase desene. Semnificativ este şi faptul că fibra noastră prinsă de suveica vieţii este purtată aidoma ornamentului pe pânza albă a vieţii.

Antip ŢARĂLUNGĂ, cercetător, folclorist

7

FLOAREA STATORNICIEI ŞI FIDELITĂŢII ÎN ŞTIINŢA ETNOLOGICĂ Viorica ŢURCANU, dr. în istorie, etnograf, conferenţiar universitar.

Bibliografia prezentă oglindeşte activitatea de creaţie a savantei etnograf, doctor în istorie, conferenţiar universitar, Eminent al Culturii, Om Emerit Elena Postolachi.

Elena Postolachi, prin lucrările publicate ne-a lăsat o zestre bogată din Tezaurul Neamului materiale inedite culese şi valorificate în multiplele expediţii etnografice; în laboratoarele organizate şi conduse de ea; în cadrul întâlnirilor cu Meşterii Populari; la prelegerile şi seminarele promovate cu studenţii Universităţii de Stat; organizarea şedinţelor Secţiei de Etnografie, conferinţelor, simpozioanelor, consiliilor ştiinţifice etc.

Activând conştiincios, cu responsabilitate, în cunoştinţă de cauză şi cu o dragoste enormă faţă de tradiţii, obiceiuri, datini, ritualuri, meşteşuguri, simboluri, sărbători - a îndrumat şi a învăţat numeroşi discipoli.

Graţie colaboratorilor Bibliotecii Ştiinţifice „Andrei Lupan” a Academiei de Ştiinţe a Moldovei lucrările ştiinţifice a Elenei Postolachi vor întregi contribuţia savantului-etnograf, etnolog, istoric pentru ştiinţa etnografică a secolului XX-XXI, din arealul românesc şi din alte ţări: Rusia, Ucraina, Lituania, Serbia etc.

Savanta Elena Postolachi în lucrările sale a specificat autenticitatea, evidenţiind cum se determină şi cum se păstrează şi valorifică. S-a bazat pe principiul obiectivităţii, istorismului, adevărul istoric fiind pronunţat expus, argumentat în intreaga operă. A depus străduinţă, alături de alţi etnografi, meşteri populari în crearea posibilităţilor de utilizare de către elevi a materiei prime din Moldova şi confecţionarea din lână, lut, piele, pielicele, lozie, a diverselor obiecte - ecologic curate şi mai ieftine.

Pe parcursul a 45 ani de activitate ştiinţifică Elena Postolachi a promovat imaginea obiectivă a tradiţiilor, a traiului familial şi social în gospodăria ţărănească.

Peste 200 publicaţii, ce au văzut lumina tiparului în diverse ţări eluchidează talentul, competenţele, abilităţile, cunoştinţele vaste care le-a avut Elena Postolachi. A contribuit pentru păstrarea costumului popular în forme nealterate, argumentând că portul tradiţional este emblema sa de recunoaştere, semnul distinctiv al identităţii etnice.

Dna Elena Postolachi în lucrările sale a depozitat materiale inedite, evidenţiind măsura individualităţii etnice a etnografiei, metoda observaţiei generale a satului Ţaul, r-nul Donduşeni şi a zeci de localităţi cercetate cu îndeletnicirile, meşteşugurile specifice - întelegându-se mai amplu evoluţia, continuitatea în spaţiu şi timp.

Elena Postolachi este etnograful, care cel mai amplu, minuţios, interdisciplinar a studiat (cunoscând din copilărie, din familie arta ţesutului) acest frumos meşteşug - de a ţese un covor, publicând mai multe lucrări, printre care: Молдавское народное ткачество (XIX-нач. XX в.); Covorul moldovenesc; De la fibră la covor; Arta covorului; Ţesutul şi alesul covorului; Modificări în arta covorului modovenesc (sec. XX), unde sunt analizate aspecte ale transformărilor ce au avut loc în confecţionarea covoarelor în sec. al XX-lea, comparativ cu perioada precedentă a sec. XVIIIXIX, menţionându-se schimbările în precedeele tehnice în compoziţie, în motivele ornamentale, în gama cromatică, evidenţiindu-se cauzele acestor modificări, covoarele sunt înstrăinate peste hotare, 8

s-a redus producerea lor, domeniul necesită măsuri urgente de protejare şi conservare a celui mai reprezentativ gen de artă populară moldovenească.

Autoarea a evidenţiat motivaţia că cercetătorii au apreciat covorul moldovenesc ca o artă autentică, caracterizată prin irepetabilitatea ornamentală, compoziţională şi cromatică, analizând factorii care au favorizat modificările esenţiale în tehnica alesului, în decorul şi mărimea covoarelor moldoveneşti - se conturează anumite particularităţi ale covorului sec. XX: din a doua jumătate a sec. XIX se observă o trecere mai pronunţată la covoarele cu fundal negru şi compoziţii de buchete de flori de câmp, gradină, de pădure. Privind unitatea de utilizare, covoarele, în toate satele Moldovei, au îndeplinit aceleaşi funcţii: utilitar-decorative, ca atribute la ceremonii şi ritualuri, daruri. Covorul moldovenesc, executat manual, prin tehnica alesului neted cu 2 feţe, este o operă de artă de valoare, este un produs ecologic, datorită densităţii mari a firelor, el este ca un paravan ce ţine caldura, protejează casa de zgomote, este uşor şi durabil în folosinţă, se păstrează bine multe decenii.

Prin tot ce a propus, creat, scris, valorificat, predat Elena Postolachi-Iarovoi a dorit şi a reuşit să educe Frumosul, Armonia, Sublimul, Autenticul, Arta veritabilă pentru diverse generaţii. Dna Elena Postolachi ca Savant şi Om, Personalitate a fost, este şi va fi Floarea statorniciei şi fidelităţii în Ştiinta Etnologică, o emblemă Nu-Ma-Uita.

9

ELENA POSTOLACHI-IAROVOI – UN ETNOGRAF ŞI ACTIVIST MERITUOS Cristina CATEREV, Tamara MARIAN, Valentina TCACENCO Elena Postolachi-Iarovoi, doctor în istorie, etnograf, fost şef de Secţie a Meşteşugurilor Populare Artistice a Institutului de Arheologie şi Etnografie a AŞM este cunoscută în republică şi peste hotarele ei prin aportul considerabil în diversele domenii bine conturate: - investigaţii fundamentale şi aplicative ale culturii populare; - organizarea procesului ştiinţifico-metodic a cercetărilor de teren şi colectarea materialelor etnografice pe multiple aspecte ale culturii materiale şi spirituale; - contribuţie reală la implementarea rezultatelor ştiinţifice în practica de renaştere a artei naţionale prin sistemul învăţământului, al sferei de producere artizanală, organizarea unor centre meşteşugăreşti; - aport considerabil la popularizarea ştiinţei etnografice şi a culturii naţionale, atât în republică, cât şi la scară internaţională; - efectuarea lucrului metodic, consultativ şi de expertiză etnografică a artei populare-decorativaplicate, a meşteşugurilor populare artistice, a culturii spirituale, a proceselor etnoculturale; - instruirea şi pregătirea generaţiei tinere, reciclarea cadrelor didactice în domeniul etnografiei şi artei populare; - proiectarea teoretico-practică, elaborarea unui şir de materiale conceptuale a renaşterii şi dezvoltării artei naţionale, modelarea de noi proiecte a textilelor şi vestimentaţiei contemoporane.

Drept bază a realizărilor ştiinţifice principale ale Elenei Postolachi-Iarovoi au servit permanentele cercetări pe teren, înfăptuite în toate raioanele republicii. Aceste investigări întregite de analiza surselor de literatură şi a materialelor de arhivă au fost fructificate în circa 98 de publicaţii ştiinţifice şi peste 160 de articole enciclopedice de popularizare a etnografiei, artei naţionale şi culturii. Dintre cele mai valoroase lucrări înalt apreciate atât în republică, cât şi peste hotarele ei sunt: monografia „Молдавское народное ткачество (XIX-нач. XX в.)”, Chişinău, 1987, care constituie primul studiu profund al ţesăturilor casnice la moldoveni; cartea-album „Коворул молдовенеск = Молдавский ковер = Moldavian carpet”, Chişinău, 1990, în care sunt prezentate cele mai valoroase tipuri etnografice de covoare basarabene de la sfârşitul sec. al XVIII înc. sec. XX. Unul din domeniile principale ale investigaţiilor dnei E. Postolachi-Iarovoi constituie ţesăturile populare ca fenomen etno-cultural, fapt demonstrat printr-un şir de publicaţii în care e prezentă în calitate de coautor. E. Postolachi-Iarovoi este bine cunoscută în republică prin activitatea sa de consultant, expert în problemele artei naţionale, artizanatului, etnografiei, prin acordarea de ajutor metodic, sub formă de consultaţii, îndrumări, meşterilor populari, metodiştilor de creaţie populară, învăţatorilor de educaţie tehnologică şi artă plastică, conducătorilor de cercuri de artizanat, pictorilor şi muzeografilor.

Etnograf naţional, a participat activ la un şir de conferinţe şi simpozioane ştiinţifico-teoretice republicane, raionale, internaţionale, unde a prezentat ştiinţa etnografică şi cultura naţională; în 1989 a ţinut o conferinţă de presă la Bratislava, reprezentând Moldova în problemele artei şi 10

culturii. Pentru realizările ştiinţifice E. Postolachi-Iarovoi s-a învrednicit de două ori de titlul de Laureat al Premiului Prezidiului Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Elena Postolachi-Iarovoi a contribuit substanţial la procesul de renaştere a culturii, artei naţionale în republică. Fiind coordonatorul grupului „Bazele etnografiei şi culturii naţionale în şcoală” în cadrul Institutului de Cercetări în Pedagogie şi Psihologie a elaborat 15 materiale didactice (conceptuale, aplicative, programe de artizanat). A fost un combatant consecvent pentru renaşterea naţională prin intermediul şcolii, contribuind la întroducerea în procesul de instruire şi educaţie în şcoală şi instituţiile superioare de învăţământ a unui nou obiect de predare – „Etnologia, ştiinţa despre specificul modului de trai şi cultură a românilor şi altor popoare”, la promovarea cercetărilor ştiinţifico-aplicative de către învăţători şi elevi, la folosirea drept bază de predare a materialelor din cultura şi arta tradiţională.

E. Postolachi-Iarovoi este cunoscută prin programele televizate „Hai să meşterim”, „Etnografia”, „Mărgăritare etnografice”, prin ciclul de publicaţii „Din zestrea neamului” etc. Este autor al concepţiei ştiinţifice despre structura organizatorică şi căile de activitate ale Centrului ştiinţific de renaştere a artei populare, concepţie expusă şi aprobată pentru realizăre la nivel internaţional.

E. Postolachi-Iarovoi a activat permanent ca membru şi consultant-etnograf al Consiliului Tehnico-Artistic pe lângă Ministerul Industriei Uşoare şi Asociaţiei Întreprinderilor de meşteşuguri „Artizana”, membru al Uniunii Artiştilor Plastici şi al Uniunii Meşterilor Populari din Moldova, al Comunităţii Europene de Textile (ETN-1995), al Organizaţiei Internaţionale de Creaţie Populară.

Dumneaei îi aparţine meritul de a fi elaborat conceptul de renaştere a culturii naţionale, al meşteşugurilor populare artistice prin intermediul etnografiei şi însuşirea artizanatului în şcoală, prin organizarea centrelor meşteşugăreşti.

Pentru activitatea fructuoasă în domeniul dezvoltării culturii în Republică în anul 1980 i-a fost conferit titlul „Eminent al Culturii din Moldova”, în 1989 – medalia din Cehoslovachia pentru prezentarea artei la zilele culturii Moldovei în Bratislava, în 1998 – diploma de merit pentru invenţii – ciclul de lucrări textile şi contribuţie în activitatea inventivă şi inovaţională în Republica Moldova „KNOW-HOW EXCHANGE-98”.

E. Postolachi-Iarovoi a fost un etnograf şi activist merituos, care şi-a câştigat respect şi autoritate în ţare şi în străinătate. A fost membrul Centrului Etnic Internaţional „Idei noi pentru o Europă nouă”. Cunoscutul etnograf a fost un combatant îndrăzneţ şi consecvent, având un program bine argumentat a renaşterii şi dezvoltării culturii naţionale, de creştere a cadrelor naţionale, contribuind substanţial la restructurarea şcolii şi revenirea ei la conţinutul naţional-universal.

E. Postolachi-Iarovoi are autoritate înaltă între savanţi, activişti în domeniul culturii şi artei, profesori, meşteri populari, artişti plastici şi penru cei cărora nu le sunt străine idealurile ştiinţei şi renaşterii naţionale. Etnologia, studiul artei şi a culturii populare naţionale, implementarea rezultatelor ştiinţifice în practică, în sistemul de învăţământ, probleme teoretice în etnografie şi cultura naţională sunt direcţiile care au preocupat-o în mod special pe cercetătoare.

Pentru a cunoaşte întreaga activitate a renumitului etnograf a fost înaintată propunerea de a elabora bibliografia cu titlul Elena Postolachi-Iarovoi – protectoarea valorilor naţionale. Cuprinsul acestei lucrări inedite prezintă întreaga activitate a doctorului în ştiinţe istorice, cea de cercetător, informator, om ştiinţific, care a descoperit textilele populare, istoria meşteşugurilor artistice, educaţia etnicităţii şi a transmis, prin mijloace moderne, generaţiilor viitoare secretul meşteşugurilor nemuritoare: covorul, prosopul, costumul popular.

11

Lucrarea conţine date despre viaţa şi activitatea ştiinţifică a doctorului în istorie şi profesor universitar E. Postolachi-Iarovoi. Pe parcursul a mai mult de 45 ani a îmbinat armonios munca ştiinţifică, didactică şi organizatorică, contribuind la dezvoltarea etnografiei naţionale.

Prezenta lucrare este un omagiu postmortem adus renumitului etnograf E. Postolachi-Iarovoi, care a fost o personalitate devotată colectivului şi foarte responsabilă în ceea ce a făcut, prin aceasta a şi cucerit stima şi dragostea colegilor de breaslă, a studenţilor, a profesorilor.

Bibliografia cuprinde 364 de surse bibliografice, selectate cronologic şi distribuite în text conform ordinei alfabetice, compartimentele incluzând activitatea ştiinţifico-didactică şi organizatorică, date cronologice despre viaţa etnografului, bibliografia lucrărilor ştiinţifice, didactice şi de popularizare ce cuprind contribuţiile în cadrul diverselor monografii, argumente, recenzii ale tezelor de licenţă, doctor, cărţilor editate în Moldova; unele schiţe şi felicitări cu ocazia jubileului, interviuri şi aprecieri; participări la conferinţele şi activităţile naţionale, ineternaţionale, menţiunile, diplomele, obţinute pe parcursul carierei; file din albumul vieţii; activitatea de informator, colectarea obiectelor ce ţin de arta ţesutului manual regionale.

Sursele au fost selectate din diverse materiale prezentate de către Viorica Ţurcanu, dr. în istorie, etnograf, conferenţiar universitar, informaţii oferite de Valentina Iarovoi, sora Elenei Postolachi-Iarovoi, în special referitor la datele cronologice, anii de scoală, studiile, succesele şi meritele deosebite dobândite pe parcursul vieţii.

Date despre activitatea de informator a etnografului pe teritoriul ţării au fost selectate de la doamna Raisa Tabuica, custode-şef al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală al Moldovei, unde au fost găsite diverse obiecte colectate din diverse sate ale Moldovei: natră cu brâu femeiesc utilizată la ţesutul brâielor femeieşti, prosop de nuntă brodat după motiv vechi din sec.

XIX, găsit la Ţaul, fotă cu motivul miez de nucă, brâie confecţionate la atelierul E. Postolachi, pieptene de ţesut - Boldureşti, Nisporeni, Brânzeni, Edineţ, Vrâneşti, Sângerei, drugă care este utilizată la pregătirea aţei în două pentru ţesut covoarele, prezentate în anexele bibliografiei. În arhivele muzeului au fost găsite şi schiţe ce prezintă unelte de ţesut covoare, care au fost create pentru a iniţia studenţii în arta ţesutului covoarelor naţionale: măsuratul cu cotul (mătcală mare), răsucirea firelor în palmă, suport pentru fus, stativ orizontal, bătător în limbi, răsucitor, vârtelniţă pentru depănarea calepelor de lână.

Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală are în colecţiile de valori naţionale prosoape tradiţionale – facturi tehnico-decorative bazate pe sistemul de programare la urzice, după schiţe elaborate de Tatiana Spânu şi Elena Postolachi-Iarovoi, prosopul executat cu tălpăgoiul, precum şi diverse covoare tradiţionale confecţionate în satele Moldovei de meşterii populari, costume naţionale, prosoape brodate manual.

Lucrarea este destinată tuturor categoriilor de cititori care sunt interesaţi de valorile naţionale, de bogăţia neamului nostru, de acele simboluri nemuritoare, păstrate în lada cu zestre a etnografului Elena Postolachi-Iarovoi.

12

TABEL CRONOLOGIC

1948

10 martie, se naşte în familia Iarovoi: tatăl Axente şi mama Olga, în satul Ţaul, raionul Donduşeni - Elena Postolachi-Iarovoi.

Se înscrie în clasele primare la şcoala medie din s. Ţaul.

1958

Absolveşte cu succes şcoala medie din s. Ţaul.

1958

Este înscrisă la studii Şcoala Pedagogică din or. Soroca.

1960

Absolveşte Şcoala Pedagogică din or. Soroca.

1960-1963

Activează în calitate de învăţătoare la clasele primare din s. Parcani, r. Soroca.

1963-1967

Absolveşte Universitatea de Stat din Chişinău, Facultatea de Istorie.

1967-1968

Activează în calitate de învăţătoare la şcoala de medicină din Soroca.

1968-1974

Este încadrată în calitate de laborant superior la Secţia de Etnografie şi Arheologie a

1942

AŞM. 1973-1990

Membru al Consiliului Tehnico-artistic la Ministerul Industriei locale şi concomitent la Asociaţia „Artizana”.

1974-1985

Cercetător ştiinţific inferior.

1975-1977

Stagiere la Institutul de Etnografie „Miclucho-Maclai” al Academiei de Ştiinte din Moscova.

1978

Lector superior la Institutul de Arte, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.

1985

Doctor în ştiinţe istorice, specialitatea Etnografie. Teza de doctorat „Ţesutul popular moldovenesc în sec. XIX - începutul sec. XX”, susţinută la consiliul ştiinţific al Institutului de Etnografie „Miclucho-Maclai” al Academiei de Ştiinte din URSS.

1985

Obţine titlul de doctor în istorie.

1985-1989

Activează în calitate de cercetător ştiinţific superior.

1985-1999

Membru al Consiliului Ştiinţific al Institutului de Etnografie şi Folclor al AŞM.

1985-2000

Membru al Consiliului Ştiinţific de susţinere a tezelor de doctorat la Institutul de Etnografie şi Folclor al AŞM, apoi Institutul de Arheologie şi Etnografie al AŞM.

1988-1992

Membru al Consiliului Ştiinţific al Institutului de Cercetări în Pedagogie şi Psihologie al Ministerului de Învăţământ.

1990

Titlu ştiintific de cercetător ştiinţific superior pe specialitatea Etnografie.

1990

Devine cercetător ştiintific-coordanotar (aleasă prin concurs).

1990-2006

Activează în calitate de şefa Secţiei de Studiere a Meşteşugurilor Populare Artistice în cadrul Institutului de Etnografie şi Folclor al AŞM.

1992-2012

Membru al Prezidiului Consiliului Uniunii Meşterilor Populari din Rep. Moldova.

1990-2012

Membru al Comitetului organizatoric Internaţional pe Creaţia Populară.

13

1992-2012

Membru al Uniunii Meşterilor Populari din Republica Moldova.

1994-1998

Coordonator din Republica Moldova al unui program de colaborare cu România (Muzeul Satului) pe cercetarea meşteşugurilor.

1995-1998

Lector conferenţiar, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.

1995-2012

Membru al Comunităţii Europene pe Textile.

1995-2012

Colaborare cu Muzeul de Etnografie a popoarelor din Rusia, cu Academia de Ştiinţe a Rusiei.

1996

Membru al Organizaţiei Internaţionale pe Creaţia Populară.

1997-1998

Concomitent este şi director al Centrului Ştiinţific de implementare a tehnologiilor tradiţionale şi avansate la Universitatea Tehnică din Rep. Moldova.

1998-2012

Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova.

1999-2000

Expert şi Membru al Comitetului de organizare al Expoziţiei Internaţionale „Moldova-Expo-2000” din Hannover din partea Moldovei.

1999-2006

Membru al Consiliului Ştiintific al Institutului de Arheologie şi Etnografie al AŞM.

2003-2012

Expert-consultant republican în problemele dezvoltării meşteşugurilor populare la Asociaţia Naţională de Consultanţă şi Şcolarizare în Agricultură şi pe lângă Ministerul Culturii şi Turismului.

2004-2012

Membru a două Consilii republicane în coordonarea problemelor de expertiză tehnico-artistică în dezvoltarea meşteşugurilor artistice „CETA” şi „CEMAP”.

2004-2012

Membru de Onoare al Forumului Inventatorilor Români.

2006

Cercetător ştiinţific, coordonator la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.

2006-2007

Membru al Comitetului Ştiinţific la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.

2006-2012

Membru al Prezidiului Uniunii Asociaţiilor de Ştiinţă şi Tehnică din Moldova.

2012

Preşedinte al Organizaţiei Obşteşti: Centrul de Etnologie şi Ecologie Umană.

2012

Membru al ONG „BIOS”, al Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă şi Cultură din Republica Moldova.

2012

Consultant pe problemele meşteşugurilor populare în proiectele speciale la Asociaţia Naţională „ACSA”.

14

DISTINCŢII ŞI MENŢIUNI 1980 Eminent al Culturii din Republica Moldova.

1990 Decernarea Premiului Prezidiului AŞM pentru monografia „Ţesutul tradiţional la moldoveni (sec. XIX - încep. sec. XX)”.

1990 Diploma Comitetului Central al Sindicatului lucrătorilor din învaţământul public şi ştiinţă din Rep. Moldova. Pentru succese în munca profesională, aport considerabil în dezvoltarea ştiinţei şi contribuţie personală în activitatea sindicală.

1996 Diploma de Recunoştinţă a AŞM. 1997 Diploma Ministerului Culturii a Rep. Moldova. Şefei Secţiei de Cercetare a Meşteşugurilor Populare Artistice a Institutului de Etnografie şi Folclor a AŞM pentru colaborare metodicoştiinţifică rodnică şi ajutorul practic acordat instituţiilor de cultură şi învăţământ, meşterilor populari, aportul substanţial la ocrotirea Patrimoniului Naţional, educaţia tinerilor generaţii de specialişti şi promovarea tradiţiilor cultural-artistice ale neamului, pentru participare activă în viaţa social-culturală a Rep. Moldova.

1998 Diploma de merit pentru invenţia - lucrări folclorice ţesute şi înalta apreciere a Remarcabilei sale contribuţii la activitatea inventivă şi inovaţională în Rep. Moldova: de la Expoziţia specializată „Know-hov Exchange-98”.

1999 Diploma de gradul I pentru monografia „De la fibră la covor” la Expoziţia Specializată „INFOINVENT-99” AGEPI. 1999 Diploma de gradul I cu menţiunea specială a juriului pentru Colecţia de obiecte textile de la Expoziţia Internaţională Specializată „INFOINVENT-99” AGEPI. 1999 Diploma de Recunoştinţă a AŞM. 2000 Diploma de gradul I pentru “Modele de textile pentru Expoziţia Mondială din Hanovra „Casa mare - Moldova 2000”, bazate pe modernizarea unor elemente de la Expoziţia Specializată „INFOINVENT-2000” AGEPI. 2001 Diploma pentru cea mai reprezentativă participare la Expoziţia Internaţională Specializată „INFOINVENT-2001” AGEPI. 2001 Diploma Medalia de Aur (E. Postolachi) pentru ciclul de lucrări în domeniul designului industrial şi cunoştinţelor tradiţionale de la Expoziţia Internaţională Specializată „INFOINVENT-2001” AGEPI. 2001 Diploma de gradul I (E. Postolachi, T. Popa, T. Spânu) pentru “Tehnologia originală a covorului - masajor ales în bumbi şi textilelor decorative” de la Expoziţia Internaţională Specializată „INFOINVENT-2001” AGEPI. 15

2001 Diploma de gradul I (A. Danii, E. Postolachi, A. Racu, I. Bălţeanu, P. Secrieru) pentru „Culegerea de programe şi concepţii la instruirea, educarea şi recuperarea copiilor prin participarea meşteşugurilor populare” de la Expoziţia Internaţională Specializată „INFOINVENT-2001” AGEPI. 2001 Diploma de graul I (E. Postolachi, M. Bodrug, V. Bacevici, A. Gâscă, M. Zagnat) pentru „Elaborări originale şi tehnologia optimizată, ecologie curată în utilizarea coloranţilor vegetali de la Expoziţia Specializată „INFOINVENT-2001” AGEPI. 2002 Certificat (E. Postolachi) pentru participare la Expoziţia - târg cu participare Internaţională de la Centrul Internaţional de Expoziţii „Moldexpo” SA R.M. 2002 Diploma de Recunoştinţă a Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

2003 Diploma Medalia de Aur cu menţiune specială pentru Colecţia de obiecte textile artizanate (vestimentare, ritualice, decorative şi suvenire) şi pentru promovarea artei naţionale prin tehnologii avansate, materiale noi la nivel înalt de la Expoziţia Specializată „INFOINVENT-2003” AGEPI. 2003 Diploma pentru participare la expoziţia FOR „Micul Bussines-2003” de la Centrul Internaţional de Expoziţii „Moldexpo” SA R.M. 2004 Diploma de Recunoştinţă a Academiei de Ştiinte a Moldovei.

2004 Diploma pentru rezultate remarcabile obţinute în implemantarea proiectului „Elaborarea unui Server Naţional cu acces liber” „Educaţie pentru toţi” de la Comisia Naţională a Rep. Moldova pentru UNESCO. 2004 Certificat Nr. 147 dr. E. Postolachi, este Membru de Onoare al Forumului Inventatorilor Români, în conformitate cu prevederile din Statut şi are dreptul de a folosi în toate imprejurările legale şi statutare calitatea conferită de Consiliul Director (FIR Iaşi România).

2004 Diploma de Excelenţă şi Ordinul tehnico-stiinţific şi cultural „Leonardo da Vinci” (E. Postolachi) acordate de Forumul Inventatorilor Români pentru promovarea şi dezvoltarea activităţilor tehnico-ştiinţifice şi culturale (FIR Iaşi România).

2005 Diploma de Excelenţă şi Ordinul tehnico-ştiinţific şi cultural „Leonardo da Vinci” (E. Postolachi, V. Iarovoi, A. Gâscă, T. Spânu) acordate de Forumul Inventatorilor Români pentru promovarea şi dezvoltarea activităţilor tehnico-ştiinţifice şi culturale, în cadrul Salonului Internaţional „INFOINVENT-2005” FIR Iaşi România.

2005 Diplomă Institutului de Arheologie şi Etnografie al AŞM pentru participare la Expoziţiafor Interstatală Specializată „СНГ : Наукоемкая продукция и высокие технологии” (reprezentată de exp. E. Postolachi), Consiliul Interstatal CSI pentru Activitatea expoziţională de la Ministerul Economiei şi Comerţului RM, AŞM, AGEPI, Moldexpo S.A. 16

2005 Diplomă Institutului de Arheologie si Etnografie al AŞM pentru contribuţie şi organizarea expoziţiei de pictură, grafică, sculptură, artizanat „Ax-ART” (coordonat şi reprezentat de E. Postolachi) de la Centrul Internaţional de Expoziţii „Moldexpo” SA R.M. 2005 Diplomă Cupa AGEPI „Cel mai reuşit design” (E. Postolachi) pentru valorificarea, modernizarea şi promovarea celor mai reprezentative tradiţii populare în designul textil la Expoziţia Specializată „INFOINVENT-2005” AGEPI. 2005 Diplomă Medalia de Argint (E. Postolachi) pentru „Brâu curativ din fibre ecologic curate pentru fixarea coloanei vertebrale, în special după operaţie” de la Expoziţia Internaţională Specializată „INFOINVENT-2005” AGEPI. 2005 Diplomă Medalia de Aur (E. Postolachi, V. Iarovoi, A. Gâscă, T. Spânu) pentru „Ţesături noi realizate în baza unor elemente tradiţionale, noi articole vestimentare moderne realizate prin intermediul tehnicilor de croşetare, ţesut şi broderie” de la Expoziţia Internaţională Specializată „INFOINVENT-2005” AGEPI. 2007 Diplomă Cupa AGEPI „Cel mai reuşit design” (E. Postolachi) şi Medalia de Aur (E. Postolachi, V. Iarovoi, D. Iarovoi, T. Spânu, V. Popa) pentru „Noi produse textile decorative şi de ritual, articole vestimentare şi promovarea valorilor tradiţiilor naţionale” la Expoziţia Specializată „INFOINVENT-2007” AGEPI. 2007 Diplomă de Mentiune (E. Postolachi, V. Iarovoi, A. Gâscă, A. Danii, I. Bălţeanu) şi Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală pentru „Promovarea valorilor, tradiţiilor naţionale” de la Expoziţia Internaţională Specializată „INFOINVENT-2007” AGEPI. 2007 Diplomă Medalia de Bronz (E. Postolachi, A. Danii, V. Iarovoi, T. Spânu, I. Bălţeanu) pentru Colecţia de desene şi modele de ţesături noi utilitar-decorative şi Ghidul metodic pentru cadrele didactice în învăţământul special „Meşteşuguri populare artistice” de la Expoziţia Internaţională Specializată „INFOINVENT-2007” AGEPI. 2008 Titlul Onorific „Om Emerit al Republicii Moldova”: pentru activitatea ştiinţifică şi promovarea valorilor naţionale, lucrul ştiinţifico-metodic în republică.

2009 Diplomă Medalia de Aur (E. Postolachi, V. Iarovoi, T. Spânu) pentru „Noi modele de ţesături utilitar-decorative şi de ritual, piese vestimentare, modele de articole ţesute, croşetate cu grad înalt de implementare” de la Expoziţia Internaţională Specializată „INFOINVENT-2009” AGEPI. 2009 Diplomă de Excelenţă (E. Postolachi) pentru contribuţii remarcabile în cercetarea ştiinţifică şi promovarea valorilor culturale, cu prilejul de 120 ani de la fondarea Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.

2009 Diploma de merit oferită de Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru succese deosebite în implementarea rezultatelor ştiinţifice în educaţie şi economie.

17

2011 Diplomă Medalia de Aur (E. Postolachi, V. Iarovoi, T. Spânu, E. Grecea, V. Maxim, A. Gâscă) pentru expoziţia „Unitate prin diversitate de forme şi expresii culturale” de la Expoziţia Internaţională Specializată „INFOINVENT-2011” AGEPI. 2012 Medalia „Dimitrie Cantemir” oferită de Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru succese deosebite în dezvoltarea ştiinţei etnologice, asigurarea liantului dintre meşteşugurile tradiţionale şi contemporaneitate, promovarea educaţiei etnice în şcoală.

18

19

20

21

INTERVIURI MENŢINEŢI APRINSĂ FĂCLIA DE PAŞTI ÎN SUFLETELE VOASTRE Doamnă Postolachi, aţi venit la Chişinău din Ţaul, Donduşeni. Contactând cu veşnicia, v-aţi cultivat concomitent şi dragostea faţă de arta şi cultura populară. Parcă aşa iese? Într-adevăr, dragostea de a munci, de a face şi dezlega tainele lucrului de mână le învăţasem acasă la mama, căci anume ea ne obişnuise să nu pierdem timpul, să fim veşnic ocupaţi cu ceva, să ştim a le face pe toate. De mici ne punea la croşetat, cusut, la brodat, la ţesut. Când am crescut mari, noi, cei patru copii, trei fete şi un băiat, aveam pentru fiecare câte o stivă de zestre, pregătită de mama împreună cu noi. Măicuţa noastră a lucrat în viaţa ei foarte multe obiecte de artă şi abia acum îmi dau seama de acea dragoste a ei pentru frumos. Le făcea pe toate cu armonie şi mult gust, era neobosită şi permanent inventa ceva, modifica. Amintindu-mi de lucrurile ce ne-au înconjurat în familie, înţeleg că ea a ţinut foarte mult la tradiţiile populare, dragoste ce mi-a dăruit-o ca pe o zestre de suflet. Păstrăm şi în prezent un şir de obiecte făcute de mama, mai ales mă impresionează un covor mare lucrat de ea la 13 ani împreună cu o soră de-a ei, precum şi feţe de masă, feţe de pernă, prosoape şi multe altele.

Spiritul inventiv l-a avut şi tăticul meu, medic-veterinar, care ştia să le facă pe toate acasă: şi să meşterească unelte, şi să coase, şi să coacă pâine, când mama era bolnavă. Până acum cred că cea mai bună pâine de acasă a fost aceea pe care a frământat-o tata.

Referindu-mă la activitatea mea, înţeleg că prezint o modestă sau poate chiar o palidă reflectare a creaţiei lor, de aceea şi vorbesc astăzi de părinţii mei, fiindcă ceea ce am reuşit eu să scriu, să fac este doar o continuare a firului vieţii lor. Universitatea de Stat din Moldova, Institutul de Etnografie „N. Micluho-Maclai” din Moscova şi Institutul de Etnografie şi Folclor al A.Ş.M. miau dat cunoştinţe pentru a cerceta metodic istoria noastră, pentru a ne aprecia cultura populară în raport cu a altor etnii, pentru a argumenta esenţa frumuseţii artei populare. Interesul de a cerceta, de a descifra tainele creaţiei mi s-a format treptat, încă în timpul studiilor la Universitate, participând la Societatea ştiinţifică a studenţilor, la seminare. În anul II, îmi amintesc, am participat cu un raport ştiinţific la Conferinţa a IV a studenţilor din fosta U.R.S.S., care şi-a ţinut lucrările la Mahacikala. Mi-au rămas în memorie şi expediţiile etnografice de la Academia de Ştiinţe în cadrul Secţiei de Etnografie şi Studiul Artelor, conduse de savantul Valentin Zelenciuc. Treptat am înţeles importanţa cunoaşterii limbii sau scrierii codificate în obiectele de artă populară, care exprimă mentalitatea colectivă a unui popor, constituie expresia viziunii lui estetice, a înţelepciunii şi armoniei lui în raport cu lumea înconjurătoare. Lucrul cel mai important pentru mine: „lectura” acestor obiecte de artă mă străduiesc să le citesc ca pe nişte cărţi, ca pe o morfologie a fenomenului de creaţie populară.

Domeniul meu de cercetare e bine cunoscut, înalt apreciat şi de acei cu care comunic.

Dragoste faţă de arta populară manifestă şi sora mea Valentina Iarovoi, etnograf şi ea la Academia de Ştiinţe, fratele Tudor, şeful Secţiei raionale de învăţământ Donduşeni şi multe alte rude, prieteni, studenţi. Şi totuşi Dumneavoastră, doamnă Elena, sunteţi absolventă a Facultăţii de Istorie. Cum aţi ajuns anume în etnografie?

Etnografia este şi ea un compartiment al ştiinţelor istorice. Vorbind într-un limbaj ştiinţific, ea studiază geneza popoarelor şi culturii lor etnice, cercetează şi stabileşte particularităţile specifice modului de trai, culturii materiale şi spirituale ale popoarelor, relaţiile interetnice. Astfel, analizând un obiect tradiţional din cultura unui popor şi cunoscând limbajul celor codificate în el, poţi descifra 22

anumite mesaje informative, istorice, culturale ale poporului, sesizezi înţelepciunea şi viziunea lui estetică şi utilitară.

Etnografia, deci, este o ştiinţă selectivă despre înţelepciunea populară, în care se reflectă cunoştinţele şi experienţa multiseculară din diferite domenii, într-un cuvânt, ea este ştiinţa ce studiază codul de legi nescrise, statutul după care trăieşte, munceşte şi creează un popor.

Aceste mărgăritare, particularităţi ale culturii, artei naţionale şi ale altor civilizaţii au lipsit din programul de învăţământ în şcoală, iar familia contemporană, spre regretul nostru, nu-şi mai îndeplineşte rolul ei de pe timpuri de instituţie în transmiterea valorilor naţionale, genurilor de artă vizuală şi spirituală.

Ce vă preocupă pe Dumneavoastră în prezent ca cercetător, pedagog? Ştiu că aveţi un curs de etnografie la Universitatea Pedagogică „lon Creangă”?

Ca cercetător şi şef al Şecţiei de studiere a meşteşugurilor populare artistice, în primul rând, mă preocupă finisarea a două monografii consacrate textilelor - fenomen de cultură şi structura morfologică a acestui bogat gen de creaţie. Aceasta îmi va permite să continui elaborarea programelor de valorificare a textilelor, să urmăresc continuitatea şi identitatea culturală a românilor, reflectate în domeniul ţesăturilor, uneltelor, ornamentelor etc. De asemenea consider importantă organizarea unei bănci de date cu materiale ilustrative pentru o arhivă, care va putea servi cauzei renaşterii naţionale.

Dar cel mai mult mă preocupă în ultimii ani organizarea anume în cadrul Academiei de Ştiinţe a unui Centru ştiinţific-coordonator de studiere şi de renaştere a culturii naţionale. Am pregătit pentru aceasta zeci de scrisori-argumente, dar proiectul n-a avut sorţi de izbândă. Astfel programul renaşterii culturii naţionale, a meşteşugurilor populare artistice ca factor important de ieşire din criza economică n-a fost realizat în cadrul Academiei la nivelul cuvenit din lipsa de resurse financiare. Mai am totuşi o speranţă în realizarea acestui proiect. Şi o propunere: de a ne coopera cu o instituţie de învătământ superior, şi atunci am putea fi ajutaţi chiar şi de primăria oraşului. Deci, visul meu de mulţi ani pare să devină o realitate.

Ca cercetător etnograf mă preocupă pregătirea unor studii fundamentale, dar nu pentru a le expune pe rafturi şi ai majora numărul de publicaţii, ci pentru a include aceste lucrări într-un circuit larg. Dar şi aici mă ciocnesc de o situaţie tristă: caracterul aplicativ al cercetărilor etnografice e nerecunoscut chiar şi de unii dintre colegii mei. Pentru aceasta am avut şi de suferit. Deoarece am ratat şansa de a dezvolta etnografia ca ştiinţă şi de a o pune în capul mesei, în rând cu alte discipline din procesul de studiu. În prezent am un curs de etnografie comparativă naţională şi generală la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Facultatea de arte plastice, am contribuit la organizarea unei şcoli de artă pentru fete. Ştim că valorile creştine deseori sunt subiectul unor lucrări cu valoare etnografică.

După o epocă ateistă e greu sau e uşor să readuceţi meserii la adevăratele valori ale culturii naţionale?

O, da! Am o deosebită plăcere pentru că studenţii manifestă interes faţă de valorile culturii naţionale ale neamului şi ale altor popoare. Astăzi etnografia se predă în multe şcoli din oraş şi din republică în cadrul cercurilor, orelor facultative. Acest obiect de predare este în prezent solicitat de mulţi alţi pedagogi din şcoli, care intenţionează să lărgească orizontul elevilor în domeniul culturii naţionale. Dar, cei de sus de la Minister, mai caută încă de unde ar putea croi câteva ore pentru etnografie, ce teme de fizică, chimie sau matematică să reducă, pentru ca elevii să aibă posibilitatea să cunoască particularităţile culturii etnice a popoarelor. Nu mai vorbesc de faptul că elevii ar trebui să deprindă cum să aplice în practică toate cunoştinţele acumulate la orele de teorie.

23

Renaşterea culturii naţionale, culturalizarea poporului s-au stopat în mare măsură din cauza degradării economice, care a condus la pauperizarea populaţiei, la „bişniţi-zarea” ei. Între timp au apărut noi „valori” generate de puterea banului, de lipsa de informaţie. Cu alte cuvinte, sărăcia şi cultura sunt noţiuni incompatibile. Într-adevăr astăzi, când sărăcia ne strânge de gât în modul cel mai dureros, problema renaşterii naţionale aproape că nu se mai abordează. Dezastrul economic, dezechilibrările psihologice ale populaţiei din cauza problemelor de ordin material, situaţia criminogenă, invazia nimicului spiritual în mediul celor tineri, lipsa unei selectări riguroase a frumosului în programele televizate, de cinema, fardul fals şi goliciunea morală ce ne înconjoară de cum ieşim în stradă, nu mai lasă loc pentru dezvoltarea artei naţionale. Faceţi şi dumneavoastră un calcul: câte magazine, gherete, mese veţi întâlni în cale prin oraş, unde vi s-ar propune obiecte de artă naţională? Efectuaţi şi un sondaj: vă veţi convinge că majoritatea dintre noi n-au în casă un costum naţional, un covor de la mama de-acasă, n-au un mobilier lucrat frumos. Se păstrează numai elemente, frânturi de cântece populare, amintiri despre obiceie şi ritualuri. Valorile culturii şi artei naţionale rămân necunoscute sau sunt falsificate.

Astăzi, cu părere de rău, vedem în jur sute de magazine cu băuturi, gume de mestecat, ţigări, ciocolate şi un singur magazin „Fantezia”, în care parcă apa le-a adus pe toate: şi articole de artă naţională, şi îmbrăcăminte şi obiecte de fabrică, şi tot „ce poate fi vândut”. E regretabil faptul că nu avem un magazin naţional cu obiecte selectate, ce ar servi ca o carte de vizită pentru republica noastră.

Dar cred că încă nu e totul pierdut. Sunt nespus de fericită când în unele grădiniţe, şcoli, colegii, instituţii de învăţământ superior se aprinde şi se mai menţine flacăra ce luminează zestrea noastră naţională. E important că, în aceste timpuri însoţite de schimbări radicale în toate domeniile vieţii noastre, să nu pierdem memoria culturii etnice, zestrea de acasă, demnitatea şi dragostea faţă de cultura poporului nostru, important e să continuăm cercetările. Important e s-o ocrotim, s-o păstrăm şi s-o transmitem copiilor, generaţiilor viitoare.

Ar fi bine să aplicăm arta populară pe scară industrială. Sunt convinsă că o industrie în acest sens poate fi creată în republica noastră care ar aduce, de ce nu, profit?

Realitatea însă e cu totul alta. Prin anii ‘70 se încercase de a folosi tradiţiile artei populare în industrie: la fabricile de covoare „Floare”, din Chişinău, Orhei, Comrat, Ciadâr-Lunga, la fabrica de ceramică din Ungheni, meşteşugurile populare se aciuaseră la Asociaţia „Artizana”. Exista pe atunci chiar şi un indice „meşteşuguri artistice”, pentru care se adăugau puncte şi preţuri mai ridicate la producţie. A funcţionat vreo 15 ani. În acest scop la Chişinău a fost creat şi un Consiliu tehnicoartistic cu specialişti dotaţi, care apreciau toate obiectele noi elaborate prin prisma legăturii lor cu arta naţională. Astăzi, însă, toate acestea lipsesc, fiecare face ce crede că-i va aduce profit. Lumea, nu ştiu de ce, îşi îndreaptă privirile numai spre tot ce-i de import: japonez, turcesc, american etc. Şi doar străinii, veniţi la noi, ştiu, înţeleg şi văd originalitatea artei noastre populare.

Desigur că ei doresc articole meşteşugăreşti multe şi ieftine, executate impecabil. Unii ar dori să încheie contracte de colaborare în artizanatul moldovenesc, dar nu găsesc o organizaţie bine determinată, amenajată cu utilaj modern, cu braţe de muncă, cu meşteşugari bine pregătiţi din punct de vedere profesional. În plus, noi nici nu ştim cum să servim, mai altfel spus, să facem reclamă obiectelor noastre de artă. Dar ambalajul! Toate acestea ar trebui să le cunoască persoanele care planifică direcţiile de producţie economică, centrele meşteşugăreşti, care activează în baza resurselor locale de materie primă, ei trebuie să se gîndească la braţele de muncă libere, la tradiţiile noastre. Cu condiţia că vor fi folosite utilaje şi tehnologii avansate. Astfel, producând valori 24

materiale în stil naţional, am spori prestigiul ţării şi al poporului, am contribui la îmbunătăţirea bugetului familiei şi al ţării.

De fapt, unii mai dezgheţaţi şi mai îndrăzneţi creează întreprinderi cu responsabilitate limitată, firme care valorifică tradiţiile meşteşugăreşti, spirituale şi obţin rezultate bune în plan financiar, dar tot ei falsifică şi derutează, vîntură tradiţiile populare. Cred că se cere elaborat un program special în domeniul culturii naţionale, cu legi de ocrotire, planuri de cercetare, ce ar permite să depozităm şi să transmitem generaţiilor viitoare lăzile de zestre ale poporului nostru.

Aceasta ne-ar asigura continuitatea etnică.

Nenumărate valori ale satului Ţaul mă întorc întotdeauna la stâlpul nemuritor al Memoriei Paştelui de cândva, senin şi mult aşteptat de toţi.

Doamnă Elena, îmi pare că a decurs cam trist dialogul nostru şi totuşi suntem în ajun de Paşti: ce emoţii vă luminează sufletul?

De fapt, sunt un om cu fire optimistă şi cred în lumină, în triumful binelui. Destinul m-a pus de multe ori la grele încercări şi întotdeauna m-am descurcat, am învins şi am înţeles esenţialul: nimic nu se obţine uşor, trebuie să munceşti, să munceşti şi să tot munceşti...

Avem desigur sărbători de neuitat ale sufletului. În faţa ochilor mi se perindă Paştele din Ţaul, din copilăria mea, ca cea mai frumoasă sărbătoare a oamenilor, îmbrăcaţi numaidecât în haine noi, cu casele primenite, de o curăţenie totală în ogradă, drum. Simt aroma bucatelor de Paşti, văd scrânciobul din mijlocul satului, jocul din sat, mă încearcă fiorii şi sfiala toropitoare din suflet, bunătatea şi ospitalitatea sătenilor mei. Nenumărate valori ale satului Ţaul mă întorc întotdeauna la stâlpul nemuritor al Memoriei Paştelui de cândva, senin şi mult aşteptat de toţi, cu credinţă şi bine pregătit sub toate aspectele vieţii rurale.

Cât priveşte Paştele din sufletul meu: el înseamnă năzuinţa celor cu care comunic mici şi mari, studenţi şi pedagogi, colegi şi prieteni spre Paştele adevăratei Renaşteri a culturii naţionale, înseamnă desăvârşirea spirituală a cetăţenilor noştri.

Săptămâna, 1997, 25 aprilie Interlocutor: Tatiana ROTARU

25

O DOAMNĂ CARE A CUCERIT ACADEMIA De obicei, reprezentantele sexului frumos, vorbind la figurat, sunt considerate cu foarte rare excepţii subiecte de cucerire. Doamna Elena Postolachi nu face parte din categoria obişnuită, de o excepţie. Ea a fost acea care prin eforturi, migală, luciditate şi bărbăţie a cucerit recunoştinţa, simpatia şi sufletele colegilor de breaslă. Cu titlul de candidat în istorie, cu cele peste 50 de lucrări ştiinţifice şi circa 120 de articole de popularizare a ştiinţei dumneaei a ajuns să fie o figură notorie în Moldova şi peste hotarele ei.

Afecţiunea colegilor de care vorbeam a devenit evidentă şi unanimă - o raritate în zilele noastre. Recent la şedinţa Secţiei de cercetare a meşteşugurilor populare artistice de la Academia de Ştiinţe a Moldovei şi la adunarea colectivului Institutului de cercetări ştiinţifice în domeniul pedagogiei al Ministerului Ştiinţei şi Învăţământului al Moldovei s-a luat decizia: a propune la postul de director al Institutului de Etnografie şl Folclor, candidatura doamnei Elena A. Postolachi.

Iată şi argumentele: V. Botnaru, colaborator ştiinţific: Doamna E. Postolachi a adus o contribuţie deosebită la dezvoltarea ştiinţei etnografice. Rezultatele pe care le-a obţinut au o mare valoare teoretică şi practică. Activitatea de culturalizare în domeniul etnografiei contribuie evident la renaşterea culturii noastre naţionale. Calităţile organizatorice şi le-a demonstrat atunci când a fondat Secţia de cercetare a meşteşugurilor populare artistice.

M. Grati, membru al Uniunii artiştilor plastici: în persoana doamnei E. Postolachi vedem un savant de forţă în domeniul etnografiei.

T. Spânu, pictor: Dacă dorim să schimbăm ceva spre bine în cadrul Academiei noastre, trebuie să votăm pentru doamna E. Postolachi, care în condiţii nefavorabile a realizat multe în ştiinţă şi sunt sigură, în postul de director va realiza şi mal mult.

V. Bleu, candidat în istorie: Colaborând cu Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul pedagogiei E. Postolachi a condus şi a participat nemijlocit la elaborarea concepţiei studierii etnografiei ca obiect în şcoala de cultură generală. Dumneaei îi aparţine şi fondarea şi dezvoltarea în ştiinţa etnografică a direcţiei „Ţesutul popular moldovenesc”.

A. Danii, candidat în pedagogie: E. Postolachi este autorul noii concepţii ştiinţifice a renaşterii artei populare tradiţionale prin intermediul şcolii.

N. Bucun, doctor în psihologie: Posedă capacităţi intelectuale de savant, etica disputei ştiinţifice, fapt ce îi permite să-şi găsească adepţi. Este un generator de idei, o fire de savant ce cucereşte prin amabilitate, onestitate, principialitate şi curaj în ideile sale axate pe renaşterea neamului românesc.

Aşadar, prin vot unanim, la Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul pedagogiei (58 pentru, împotrivă - nimeni) şi la Secţia de cercetare & meşteşugurilor populare artistice (10 pentru, împotrivă - nimeni). Elena Postolachi a fost propusă pentru postul de director al Institutului de Etnografie şl Folclor. Vox populi - vox Dei. Sperăm că aceasta va fi şi opinia instanţei care va lua decizia definitivă. În legătură cu aceasta am găsit de cuviinţă să-i adresăm doamnei Elena Postolachi cîteva întrebări.

V-aţi consacrat întreaga activitate ştiinţifică pentru a transforma Academia nu numai într-un adevărat centru ştiinţific, ci şi de cultură. Există trei factori ce determină necesitatea reorganizării ştiinţei moldoveneşti: declaraţia despre suveranitatea republicii; trecerea la economia de piaţă; renaşterea naţională. Ce semnificaţii cuprinde, pentru Elena Postolachi, renaşterea naţională?

26

Renaşterea naţională e de neconceput fără readucerea la viaţă a artei populare, care are o însemnătate fundamentală pentru dezvoltarea culturii unui popor, pentru păstrarea continuităţii lui istorice. Realitatea este înfiorătoare: Moldova s-a pomenit astăzi cu pierderi colosale în acest domeniu.

La sfârşitul secolului XVIII pe teritoriul Basarabiei au fost atestate cca. 150 de meşteşuguri, ocupaţii casnice şi meserii. La sfârşitul secolului XIX numărul lor a ajuns la 189. Astăzi avem doar 22. În anul 1894 numai în satul Cinişeuţ, raionul Rezina, cu olăritul se ocupau 184 de familii (cca.

600 de oameni). Acum în Cinişeuţi este un singur olar, iar în toată republica activează doar vre-o zece, care nu au ucenici. Actualmente cifra meşterilor în republică a ajuns la o sută, pe când în Lituania sunt 13 mii, iar în România 50 mii de meşteri atestaţi. Ţinând seama de criza acută în acest domeniu, din iniţiativa prezidiului nostru, încă la 26 decembrie 1990 a fost luată decizia de a organiza pe lângă Academie un Centru ştiinţific şi de creaţie în scopul renaşterii artei populare Cu regret în acest sens s-a făcut prea puţin. Inadmisibil de puţin. Am pierdut foarte mult timp preţios şi dacă nu întreprindem ceva de urgenţă, putem rata şansa.

Ce aveţi în vedere? Şansa de a ne încadra în procesul de renaştere naţională. Purtătorii adevăraţi ai artei populare sunt în marea lor majoritate în etate şi din an în an rămân tot mai puţini. Dat fiind că legătura dintre generaţii e ruptă definitiv, odată cu ele dispar pentru totdeauna meşteşugurile şi meseriile.

Pe lângă aceasta, dezvoltarea artei populare şi a meşteşugurilor este ameninţată de o comercializare totală şi de exportul de către diferiţi afacerişti a celor mai preţioase valori ale culturii naţionale, care, fiind de cele mai dese ori într-un singur exemplar, dispar pentru vecie din patrimoniul republicii. Îngrijorător este şi faptul că în republică activează mulţi diletanţi, pseudospeclalişti în artă, amatori de venituri, care au deschis diferite cooperative, atrăgîndu-i pe meşteri, care până nu demult aşteptau din partea Academiei un ajutor real. Şi acum, nefiind orientaţi corect, se lasă antrenaţi în producerea obiectelor degradate şi fără gust, care aduc bani producătorilor. Însă compromit cultura naţională. Sunt ademeniţi şi specialiştii din Academie, propunându-li-se salarii de peste o mie de ruble şi multe alte bunuri, numai să accepte angajamentul.

Ce lagătură ara economia de piaţă cu arta populară?

Renaşterea meşteşugăritului (renaştere posibilă numai pe bază ştiinţifică) nu este numai o satisfacere a gustului estetic al anumitor persoane, ci şi apariţia unei ramuri a economiei naţionale, care într-o mare măsură va contribui la soluţionarea problemei şomajului. Or, şomajul acum şi mai ales în viitorul apropiat va fi o mare calamitate social-economică pentru Moldova.

O altă mare problemă a economiei de piaţă este problema competitivităţii. Aici realitatea e crudă: după cum ştiţi, prea puţină marfă produsă în Moldova este competitivă pe piaţa internaţională şl deci prea mici, deocamdată, sunt şansele de a ocupa o nişă însemnată în sistemul economic mondial.

La acest capitol meşteşugăritul şi arta populară în Basarabia de până la '40 şi România de astăzi s-au impus ferm pe piaţa mondială, produsele lor răspunzând celor mai rafinate gusturi estetice şi fiind mereu solicitate pentru frumuseţea lor irepetabilă. Anume mărfurile de artizanat, vândute pe valută forte, au fost cele care într-o mare parte au contribuit la achitarea totală a tuturor datoriilor externe ale României. Aceste mărfuri au un succes permanent în aşa ţări ca S.U.A., Canada, Franţa, Japonia şi multe altele. Artizanatul nu numai că ar naşte o întreagă ramură a economiei naţionale, ci şi ar stimula turismul, care în plan economic în republică ocupă locul trei după agricultură şi materialele de construcţie.

27

Rolul meşteşugăritului popular va deveni probabil şi mai important în condiţiile deplinei suveranităţi a Moldovei.

Perfect. Declaraţia despre suveranitate este al treilea factor care determină reorganizarea ştiinţei în republică. Aici e cazul să ne amintim cuvintele domnului Mircea Snegur pronunţate cu două luni în urmă, vizitând Academia noastră: „Trebuie să reieşim din suveranitate, adică din faptul că rămânem unul la unul cu problemele noastre”. Ştim prea bine că aceste probleme sunt cauzate în primul rând de absenţa surselor de energie, a zăcămintelor naturale de metale şi a altor feluri de materie primă, ceea ce constituie o mare pierdere pentru dezvoltarea economiei naţionale. Meşteşugăritul popular în acest sens are un absolut avantaj, deoarece prin însăşi esenţa sa el totdeauna a fost creaţia omului din natură, materia primă fiind: lutul, lâna, piatra, lemnul, lozia, papura, pănuşele etc.

Mulţumim. Vă dorim sănătate, sincere urări de bine, noi realizări în nobila activitate pentru renaşterea neamului nostru.

Moldova Suverană, 1991, 8 martie.

Cor. M. S.

28

VALORI NAŢIONALE PROMOVATE DE ELENA POSTOLACHI–IAROVOI: COSTUMUL POPULAR – MARTOR AL EXISTENŢEI NOASTRE Costumul popular, este martor al existenţei noastre şi vorbeşte de sfinţenia locurilor şi a oamenilor ce locuiesc pe pământurile moldave.

Costumul popular este un certificat de aptitudine, pentru românii de pretutindeni, mărturie a unei culturi străvechi. Costumul popular, ca şi limba, reflectă istoria îndelungată cu perindări de evenimente social-politice şi culturale, atitudinea la diferite etape faţă de aceste valori eterne.

Costumul naţional, ca şi covorul lucrat de mână, duce mesajul de pricepere şi gândire a neamului, este un etalon de demnitate şi frumuseţe, o mărturie vie a unui mare fenomen de creaţie în masă.

Costumul trebuia să corespundă firii omului, să armonizeze cu ţinuta lui, culoarea ochilor şi a părului, vârsta şi locul său în societate. Astfel costumul fiecăruia reprezintă o creaţie unică. Pe timpuri, nu era acceptată copierea decorului de pe costumul altuia, dar nici îndepărtarea de la nişte norme şi tradiţii. Fiecare trebuia să-şi creeze propriul costum, lăsând în el amprenta sufletului, a viziunii sale estetice, a concepţiilor sale.

Astfel s-au cristalizat tradiţiile populare în arta costumului, fiind respectate cu stricteţe în masă. Cu toate acestea, aproape nu găsim două costume identice, fiecare localitate având specificul său, stilul şi preferinţele sale în ceea ce priveşte decorul şi cromatica, în care se îmbinau armonios tradiţiile şi fantezia creatorului. Costumul ne deschide pagină cu pagină istoria şi cultura neamului, ne transpune în mediul rural, la târgurile de toamnă, la sărbătorile de iarnă, şezători, hore, nunţi, la ziua de Paşti ş.a.

Arta costumului a cunoscut diferite etape de dezvoltare. O înflorire a acesteia s-a remarcat în perioada iniţială a feudalismului, după care a urmat o perioadă îndelungată de decădere continuă, care în secolul XX s-a sfârşit prin dispariţia lui aproape totală.

Secolul XX a înregistrat un pronunţat început de declin al costumului popular, fiind poluat de elemente străine, de schimbări radicale, care au periclitat armonia dintre sufletul omului şi viaţa de toate zilele. Înţelegând importanţa etnografiei pentru educaţia estetică a generaţiei tinere, pentru revalorificarea tezaurului cultural al neamului românesc, Palatul de Creaţie a Copiilor din Ghişinău a organizat un laborator de etnografie şi creaţie a elevilor sub egida Academiei de Ştiinţe din Moldova, care a pus începutul unui studiu al costumului popular, ca fiind parte a patrimoniului naţional. Specialiştii etnografi au întreprins o serie de acţiuni de pregătire a conducătorilor de cercuri şcolare, a profesorilor de educaţie tehnologică. Au fost repartizate chestionare la tema costumul naţional, arta covorului şi cea culinară, accentul fiind pus pe colectarea şi paşaportizarea costumelor etnografice din localităţi, anexe de fotografii cu costume, pregătirea comunicărilor ştiinţifice şi crearea pe baza materialului găsit a unor costume noi. În cartea Gala costumului popular este relevată importanţa cunoştinţelor etnografice pentru şcoala naţională în direcţia valorificării patrimoniului nostru naţional. Astfel se vor reântoarce în circulaţie nemuritoarele opere de artă populară, plăsmuite de-a lungul secolelor.

Sperăm că modelele de costume incluse în carte cu adrese concrete, adunate de elevi, vor contribui la renaşterea culturii naţionale prin cunoaşterea mostrelor autentice de artă populară, în mare parte, încă necunoscute şi necercetate suficient.

Argument în: Gala costumului popular.

Elena POSTOLACHI, doctor în istorie.

29

COVORUL ŢESUT MANUAL – SIMBOL TRADIŢIONAL Din cele mai vechi timpuri ţesutul casnic la moldoveni permanent a satisfăcut un mare număr de cerinţe de ordin utilitar şi estetic al locuitorilor din cadrul rural. Graţie locului de seamă ce-l ocupă meşteşugul precum şi specificul său, ţesutul casnic practicat de moldoveni a rămas invariabil, purtând un vădit caracter conservator. Diferite tipuri de covoare şi ţesături, multe din ele apărute în timpurile cele mai străvechi, procedeele de prelucrare a materiei prime şi metodele de ţesere se transmiteau prin moştenire din generaţie în generaţie.

La moldoveni covoarelor le-a revenit şi le mai revine rolul primordial în amenajarea interiorului. Covoarele şi ţesăturile nu numai că împodobeau casa, dar şi o apărau de frig, soare şi zgomot. Ele creau o atmosferă plăcută, estetică şi se considerau un criteriu de determinare a gustului gospodinei şi a membrilor familiei ei. În covor este codificat un întreg limbaj artistic şi de gândire a poporului, nivelul de măiestrie, reprezentând totodată şi un model de atitudine a omului faţă de natură. La confecţionarea covoarelor, ca şi în alte genuri de artă populară meşterul gândea logic şi laconic. Ştia cum să plaseze desenul pe covor, cum să aleagă culorile, pentru ca chiar şi o odaie mică să pară mai spaţioasă.

Fiind considerat un obiect de mare valoare cu predestinaţie decorativă, covorul în ansamblu cu alte confecţii formează stilul casei moldoveneşti, fiind considerat drept cel mai preţios în împodobirea caselor, în crearea unui mediu estetic pentru sărbătorile şi obiceiurile de familie, pentru a fi transmis ca o relicvie de familie. Ele prezentau o adevarată operă de arta şi erau de nepreţuit, fiind nişte creaţii individuale ţesute conform tradiţiilor, nu erau vândute, întrucât se ţeseau greu, se folosea multă materie primă, se prelucra manual, se vopseau cu plante, se alegea „fir cu fir”, în decurs de câteva luni ori chiar în decurs de jumătate de an. Prin urmare covorul la moldoveni se echivala cu aurul, simbolul bogăţiei.

Poporul păstra cu sfinţenie şi dezvolta tradiţiile artistice prin stimă faţa de creatorii bunurilor materiale şi spirituale, prin altoire la tânăra generaţie a deprinderilor de muncă, acordând o mare atenţie la educaţia în familie prin intermediul formelor colective de lucru.

Astăzi, după atâtea transformări social-economice şi culturale, covoarele şi ţesăturile prelucrate manual au fost îlocuite cu cele cumpărate, fără a mai cugeta despre rolul deprinderilor de muncă, despre importanţa lor în educarea generaţiilor în creştere, despre locul valorilor culturii populare în viaţa noastră. Principiul de transmitere a cunoştinţelor şi deprinderilor de la o generaţie la alta este încălcat. Deacea s-a creat o necesitate stringentă de a studia tradiţiile şi experienţa de secole ale poporului. Educaţia estetică în şcoală trebuie să fie acsată în baza celor mai reprezentative opere de artă populară, fiind incluşi în acest proces şi meşterii populari. În ultimii ani în republică se simte un interes şi o oarecare înviorare faţă de creaţia populară, faţă de confecţiile lucrate de mînă.

Când ai în casă un covor manual de la părinţi, pe neaşteptate îţi aminteşti „că este de la mama sau bunica”, comunici cu ele în gând prin lucrarea moştenită. Aşa e firesc să comunice generaţiile, făcând ceva de preţ şi lăsând valori ca amintire, iar când aceste obiecte sunt protejate şi păstrate decenii la rând, ele primesc notificarea sau statutul de „relicvă a familiei”. Numai datorită acestei profunde înţelegeri de către părinţi a necesităţii de a transmite copiilor ca zestre piese preţioase de artă populară şi străduinţei lor de a le proteja şi păstra, contemporanii noştri au şansa să vadă în case, în muzee obiecte create de diferite generaţii şi din vremuri demult apuse. Prin ele continuă să trăiască amintirea despre cei plecaţi în veşnicie. Obiectele rămase de la strămoşi conţin în sine deosebite mesaje şi informaţii pentru noi. Strădui-ţi-vă să le aflaţi, să le descifraţi, să le preţuiţi!

30

Fiecare covor povesteşte despre ceva al său, însă noi uităm acest limbaj, tradiţia de a ţese covoare dispare în Moldova. La noi e slăbită autoconştiinţa naţională, noi am devenit purtători de subcultură, cărţile de înţelepciune ale strămoşilor pentru noi sunt mai de preţ decât maculatura aruncată în „şandarama”. Uitând cele moştenite din strămoşi, nu devenim mai moderni, noi stagnăm în dezvoltare, nu mergem în pas cu lumea. În anul 2001 a fost adoptată declaraţia UNESCO privind diversitatea culturală, şi statutul UNESCO pune în sarcina acestei organizaţii contribuţia la „păstrarea specificului culturii” ţărilor - membre, iar Republica Moldova - este membră UNESCO din anul 1992.

Covorul manual, costumul popular, prosopul moldovenesc sunt testamente ale strămoşilor pentru urmaşi. Încercaţi să le descifraţi, să comunicaţi cu cei care le-au creat şi au plecat lăsându-vă ţesute anumite mesaje de dor şi speranţe. Preţuiţi tradiţiile lăsate de strămoşi şi încredinţate vouă drept continuatori ai viitorului neamului. Descoperiţi în ele preţioase cunoştinţe tehnologice, matematice, biologice, estetice şi etice, legi şi norme ale artei populare etc. „Covorul, ca şi orice obiect al artei populare, - este ca o carte, pe care uităm a o citi”.

Elena POSTOLACHI, doctor în istorie.

31

PROSOPUL MOLDOVENESC: DIVERSITĂŢI FUNCŢIONAL – TEHNOLOGICE ŞI DECORATIV – SIMBOLICE Între cele peste şaizeci de grupuri tipologice de ţesături, caracteristice modului de viaţă al moldo-românilor dintre Prut şi Nistru în secolele XIX-XX, o semnificaţie aparte o au prosoapele lucrate manual. Ele prezintă o categorie deosebită de urzeli albe, realizate manual în baza unei programări tehnico-decorative anticipate care în final îi determină proporţiile şi forma dreptunghiulară, decorul şi factura ţesăturii.

Selectarea tematică a prosoapelor tradiţionale pentru o succintă descriere pe paginile unei reviste ştiinţifice nu este nici ocazională şi nici întâmplătoare. Ţesutul manual a fost cea mai răspândită ocupaţie a femeilor, formând aşa-numita industrie textilă casnică. Datorită ei, femeia producea absolut toate ţesăturile necesare casei, aducând şi un beneficiu important la bugetul familiei. În medie pe an într-o gospodărie ţărănească se confecţiona: un covor, un val de ţol de 50 de „coţi”, un val de pânză pentru piese de uz casnic, decorative şi de vestimentaţie.

Se broda şi se croşeta un şir de obiecte decorative (prosoape, feţe de masă, mileuri), acumulându-se în casă o zestre impunătoare de valori tradiţionale care satisfăceau anumite necesităţi utilitar-decorative, de ritual, vestimentare, daruri ş. a. Fiind un domeniu foarte important şi imens în ocupaţiile populaţiei rurale băştinaşe, prosopul a înmulţit şi dezvoltat permanent tezaurul naţional de valori populare caracteristice etnosului românesc din partea locului.

Până în prezent nu există claritate în determinarea terminologică şi tipologică, tehnologică şi decorativ funcţională, zonală, a prosopului moldovenesc ca piesă de creaţie populară manuală, ca obiect de valoare patrimonială cu multiple funcţii utilitar decorative, simbolice şi de comunicare a unor mesaje. În ciuda faptului că astăzi există unele studii consacrate ştergarelor, prosoapelor moldoveneşti (S. Şaranuţă, Z. Şafransky, M. Ciocan şi a.), problema particularităţilor etnice ale acestor importante grupuri de obiecte de artă populară rămâne în mare parte nedeterminată.

Autoarele amintite merită multă admiraţie pentru faptul că au adunat un bogat material tematic pe teren, din colecţii muzeale şi au încercat să le sistematizeze, încercând să evidenţieze o serie de articole ţesute şi piese confecţionate din pânzeturi. Astfel, Z. Şafransky a supus sistematizării diferite piese după funcţia lor, după materia primă şi decor, după proporţii „ştergare” nu pot fi incluse absolut toate tipurile de ţesături albe dreptunghiulare din fibre vegetale.

De asemenea, provoacă nedumerire tălmăcirea originii denumirilor moştenite şi împrumutate ale ştergarelor, geneza lor, care nu este definitivată (p. 45-47). În lucrarea indicată cu denumirea Ştergarul tradiţional moldovenesc vei afla în principiu despre prosoapele de dincolo de Prut, mai puţin despre cele din Basarabia şi nu vei afla desluşit totuşi care sunt particularităţile lor etnice. Nu este specificat faptul că nu toate formele de pânzătură pot fi considerate ca fiind ştergare. Iar unele informaţii mai mult derutează decât lămuresc cititorul. O altă lucrare importantă este catalogul Ştergare moldoveneşti (sf. sec. XIX – înc. sec. XX) Chişinău, 2003, elaborat de muzeograful M. Ciocanu, pregătit în baza colecţiilor Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală care cuprindea la acel moment peste 600 de exemplare, inclusiv 477 ştergare cu descriere. Lucrarea conţine imagini color şi negru-alb a 174 din cele mai reprezentative piese. Succint şi la obiect, autoarea mai întâi informează cititorul despre istoricul constituirii colecţiei de ştergare vechi, cu etapele de colectare a obiectelor de artă populară, cu metodele de cercetare şi descriere a pieselor.

Bogata colecţie de piese muzeale au creat posibilitatea de a analiza direct şi a scoate în evidenţă unele particularităţi tipologice şi zonale, tehnologice şi decorative, terminologice. Potrivit autoarei: „deosebirile mai importante se referă la dimensiuni, materia primă, tehnică, denumiri, 32

ornamentică şi cromatică. Mai puţin relevantă este diferenţa privind funcţionalitatea ştergarelor” (M. Ciocanu, 2003, p. 10).

Se mai arată, de asemenea, că mai multe izvoare (publicaţii, colecţii muzeale, Atlasul limbii moldoveneşti...) „atestă o largă răspândire a ştergarelor şi o amplă varietate a denumirilor lor: ştergar, şervet, prosop, peşchir, mâneştergură, năframă, maramă, ştergar de cap, cârpă de cap, pânzătură de cap, prosop de cap, petic, boccea, zolnic, leşier etc.” (M. Ciocanu, 2003, p. 11). Reiese că toate acestea sunt „ştergare”, dar au denumiri locale. Însă nu e cazul să fie numite toate ştergare. Din unele motive cercetătoarele precedente utilizează mai puţin denumirea de prosop, în pofida faptului că acesta „are o extindere masivă, cuprinzând întreg centrul republicii. În ultimul timp, devine tot mai insistentă tendinţa de a utiliza cuvântul „prosop”, acesta fiind considerat termen generic doar pentru piesele de ritual” (M. Ciocanu, 2003, p. 11).

Există diverse tehnici de realizare a ştergarelor: simple, ridicare, nevedite, alese, brodate, croşetate şi a. În partea textuală a catalogului autoarea face o tălmăcire a pieselor dreptunghiulare de tip „ştergar” şi funcţiile lor simbolice în cadrul multor ritualuri de familie. Nu poate fi trecută cu vederea broşura Prosoape populare moldoveneşti (S. Şaranuţa, 1969), care este una dintre primele publicaţii speciale consacrate popularizării prosopului moldovenesc.

Prosopul moldovenesc ca valoare artistică populară s-a bucurat de mediatizare şi atenţie din partea multor cercetători, care indirect se întâlneau cu funcţia acestor piese artizanale (Zelenciuc V., Loscutova L., Livşiţ M. ş. a.). Evident că cercetările efectuate au pus o bază informativă, au ajustat un volum mare de materiale de teren, de studii ale colecţiilor muzeale etc., care vor asigura posibilitatea unei perfectări tipologice şi concretizări în plan terminologic şi tehnico-decorative al ţesăturilor din fibre vegetale.

Clasificarea efectuată şi nomenclatorul de piese incluse în definiţia „ştergarelor”, neclaritatea dintre particularităţile pieselor date, abundenţa de denumiri locale ridică multe întrebări. Efectuarea clasificării obiectelor de artă populară, în cazul dat a ţesăturilor manuale, poate fi efectuată după principiul complex de includere în analiză a tuturor factorilor structurali. Complexitatea clasificării se determină prin existenţa diferitor facturi ale ţesăturilor, nenumărate procedee tehnice şi decorative, diverse funcţii aplicative şi simbolice.

Akademos, 2009, Nr 3 Elena POSTOLACHI, doctor în istorie.

33

BIBLIOGRAFIA LUCRĂRILOR AUTOREFERATE, TEZE 1. Пoстoлаки, Елена Аксентьевна. Мoлдавскoе нарoднoе ткачествo (XIX - началo ХХ в.) : автoреф. дисс. канд. ист. наук. 07.00.07. – Этнoграфия / Елена Пoстoлаки; науч. рук. : В. С. Зеленчук; АН МССР, Oтд. Этнoграфии и Искусствoведения. – Кишинев, 1985 . – 17 с.

2. Пoстoлаки, Елена Аксентьевна. Мoлдавскoе нарoднoе ткачествo (XIX - началo ХХ в.) : дис. канд. ист. наук : 07.00.07. – Этнoграфия / Елена Пoстoлаки ; науч. рук. : В. С. Зеленчук ; АН МССР, Oтд. Этнoграфии и Искусствoведения. – Кишинев, 1985 . – 208 с.

3. Ярoвая, Елена Аксентьевна. Мoлдавскoе нарoднoе ткачествo : диплoмная рабoта студ. дневнoгo oтд-ния ист. фак. Кишин. Гoс. Ун-та, Каф. Всеoбщ. Истoрии / Е. А. Ярoвая ; науч. рук. : В. С. Зеленчук ; Кишин. Гoс. Ун-т, Каф. Всеoбщ. Истoрии. – Кишинев, 1967 . – 114 с.

MONOGRAFII 4. Covorul moldovenesc = Мoлдавский кoвер = Le tapis moldave / alcăt. : Е. А. Postolachi, N. M. Каlаşniкovа ; foto dе А. А. Graur [et al.]. – Chişinău : Timpul, 1985. – 40 p. – Cu caract. chir.

5. Rec. : Селивачев, М. Р. Издание o мoлдавскoм кoвре // Нарoдна твoрчiсть та етнoграфiя. – 1986. – Nr 3. – С. 71.

6. Пoстoлаки, Елена Аксентьевна. Мoлдавскoе нарoднoе ткачествo (XIX-нач. XX в.) : [мoнoгр.] / Елена Аксентьевна Пoстoлаки ; oтв. ред.: В. С. Зеленчук ; АН МССР, Ин-т Этнoграфии и Искусствoведения. – Кишинев : Штиинца, 1987. – 203, [4] c. : ил. – Рез.на англ. яз. – Библиoгр.: с. 194-204 (278 назв.).

7. Rec. : Калашникoва, Н. М. „Мoлдавскoе нарoднoе ткачествo” : [o мoнoгр. канд. ист. наук, этнoграфа Е. Пoстoлаки] // Штиинца. – 1987. – 15 дек. – С. 4.

8. Rec. : Кoжoлянкo, Г. К. Исследoвание дoмашнегo ткачества мoлдаван // Нарoдна твoрчiсть та етнoграфiя. – 1988. – Nr 3. – С. 81-82.

9. Украинско-молдавские этнокультурные взаимосвязи в период социализма : моногр. / авт. : Л. В. Артюх, Н. К. Гаврилюк, … Е. А. Постолаки ; АН УСССР, Ин-т Искусствоведения, Фольклора и Этнографии им. М. Ф. Рыльского ; АН МССР, Отдел Этнографии и Искусствоведения. – Киев : Наукова думка, 1987. – 382 с.

10. Covorul moldovenesc = Мoлдавский кoвер = Moldavian carpet : аlbum / aut.-alcăt. : V. S. Zelenciuc, Е. Postolachi ; foto dе I. Chibzii. – Chişinău : Timpul, 1990. – 132 p. : il. – Text. în lb. mold., rus., engl. – Bibliogr.: p. 132. –– ISBN 5-7790-0015-8. – Cu caract. chir.

11. Rec. : Gulea, Larisa. [Recenzie] / Larisa Gulea // Făclia. – 1990. – 5 mai. – P. 10.

12. Rec. : Stati, V. N. Covorul moldovenesc / V. N. Stati // Buletinul Acad. de Şt. a R.S.S. Moldova. Şt. sociale : Filozofie. Drept. Etnografie. Studiul artelor. Arheologie. – 1990. – Nr 3. – P. 79-80.

34

13. Postolachi, Elena. Covorul moldovenesc / Elena Postolachi ; red. resp. Ion Cibotaru . – Chişinău : Ştiinţa, 1993. – 150 p. – ISBN 5-376-01666-8.

14. De la fibră la covor / Georgeta Stoica, Daniela Ligor, … Elena Postolachi [et al.]. – Bucureşti : Edit. Fundaţiei române, 1998. – 250 p. : il. – ISBN 973-377-178-9.

15. Acum cine să ne-aprindă rugul?: [despre excelentul lucrător şi om emerit din domeniul culturii Vasile Zagaevschi] / alcăt.: Elena Postolachi, Victor Ladaniuc ; coord.-consultant : Ludmila Chiriac-Zagaevschi. – Chişinău : Fundaţia Draghiştea, 2005. – 145 p. : fot., il. color., note muzicale. – ISBN 9975-9868-4-6.

ARTICOLE ÎN CULEGERI 1972 16. Postolachi, Elena. Covor / Elena Postolachi // Enciclopedia Sovietică Moldovenească. – Chişinău, 1972. – P. 312-313. – Cu caract. chir.

17. Пoстoлаки, Елена. Вoрсoвые кoвры Мoлдавии / Е. А. Пoстoлаки // Этнoграфия и искусствo Мoлдавии / ред. В. С. Зеленчук [и др.]; АН МССР. – Кишинев : Штиинца, 1972. – С. 167-177.

1977 18. Зеленчук, В. С. Ткачествo / В. С. Зеленчук, Е. А. Пoстoлаки // Мoлдаване : oчерки истoрии, этнoграфии, искусствoведения. – Кишинев : Штиинца, 1977. – С. 191-201.

1980 19. Пoстoлаки, Елена. Нарoдные традиции в сoвременнoм мoлдавскoм ткачестве / Елена Пoстoлаки // Нарoдные традиции и сoвременнoсть : развитие традициoнных черт нарoднoй культуры в Сoветскoй Мoлдавии. – Кишинев : Штиинца, 1980. – С. 112-123.

1982 20. Пoстoлаки, Елена. Нарoдные худoжественные прoмыслы / Елена Пoстoлаки // Сoветская Мoлдавия : крат. энцикл. – Кишинев, 1982. – С. 424.

1983 21. Postolachi, Elena. Cultura materială / Elena Postolachi // Frumos e la şezătoare. – Chişinău : Lit. artistică, 1983. – P. 18-20. – Cu caract. chir.

35

1985 22. Postolachi, Elena. Artizanat / Elena Postolachi // Literatura şi arta Moldovei : encicl. în 9 vol. – Chişinău : Red. Principală а Encicl. Sov. Mold., 1985. – Vol. 1. – P. 49-51. – Cu caract. chir.

23. Postolachi, Elena. Covor / Elena Postolachi // Literatura şi arta Moldovei : encicl. în 9 vol.

– Chişinău : Red. Principală а Encicl. Sov. Mold., 1985. – Vol. 1. – P. 303-304. – Cu caract. chir.

1986 24. Postolachi, Elena. Ţesături decorative / Elena Postolachi // Literatura şi arta Moldovei : encicl. în 2 vol. – Chişinău : Red. Principală а Encicl. Sov. Mold., 1986. – Vol. 2. – P. 415-416. – Cu caract. chir.

1987 25. Пoстoлаки, Елена. Кoвры / Елена Пoстoлаки // Дoм и семья : краткая энцикл. – Кишинев : Гл. ред. Мoлд. Сoв. Энцикл., 1987. – С. 18-20.

26. Пoстoлаки, Елена Аксентьевна. Нарoднoе твoрчествo и егo oрнаментика / Е. А. Пoстoлаки, М. Р. Селивачев // Украинскo-мoлдавские культурные взаимoсвязи в периoд сoциализма. – Киев : Наук. думка, 1987. – С. 155-189.

27. Пoстoлаки, Елена. Ткачествo узoрнoе / Елена Пoстoлаки // Дoм и семья : краткая энцикл. – Кишинев : Гл. ред. Мoлд. Сoв. Энцикл., 1987. – С. 599-603.

1989 28. Пoстoлаки, Елена. Дoмашнее ткачествo – важная часть традициoннo-бытoвoй культуры мoлдавскoгo нарoда / Е. А. Пoстoлаки // Археoлoгия, этнoграфия и искусствoведение Мoлдавии : итoги и перспективы. – Кишинев, 1989. – С. 55-57.

1991 29. Пoстoлаки, Елена. Традиционное ковроделие Молдавии и его современное развитие / Е. А. Пoстoлаки // Народные мастера, традиции, школы. – Москва, 1991. – С. 88-93.

1996 30. Postolachi, Elena. Meşteşugurile populare – parte integrală a vieţii rurale / E. Postolachi // România şi Republica Moldova : agricultura şi ruralul în perioada de tranziţie / coord. Ovidiu Badina. – Bucureşti : Edit. Dimitrie Gusti, 1996. – P. 115-122.

36

1998 31. Compoziţii / G. Stoica, C. Mirescu, … E. Postolachi [et al.] // De la fibră la covor. – Bucureşti, 1998. – P. 98-109.

32. Horşia, Olga. Tradiţie şi inovaţie / Olga Horşia, Elena Postolachi // De la fibră la covor. – Bucureşti, 1998. – P. 133-135.

33. Interferenţe culturale / D. Ligor, E. Postolachi, M. Docheru [et al.] // De la fibră la covor.

– Bucureşti, 1998. – P. 129-132.

34. Ligor, D. Ocupaţii şi materiale pentru ţesut / D. Ligor, M. Docheru , E. Postolachi // De la fibră la covor. – Bucureşti, 1998. – P. 23-37.

35. Ligor, D. Tehnici de ţesut şi ornamentare / D. Ligor, M. Docheru, E. Postolachi // De la fibră la covor. – Bucureşti, 1998. – P. 38-53.

36. Postolachi, Elena. Cum vopseau strămoşii / E. Postolachi // De la fibră la covor. – Bucureşti, 1998. – P. 65-80.

37. Stoica, G. Plante tinctoriale şi modalităţile de folosire / G. Stoica, E. Postolachi, M. Bodrug // De la fibră la covor. – Bucureşti, 1998. – P. 136-146.

38. Stoica, G. Privire spre trecut / G. Stoica, E. Postolachi // De la fibră la covor. – Bucureşti, 1998. – P. 9-22.

39. Stoica, G. Terminologie cromatică românească / G. Stoica, E. Postolachi, V. Iarovoi // De la fibră la covor. – Bucureşti, 1998. – P. 147-153.

40. Structuri plastice-decorative : motive / G. Stoica, C. Mirescu,... E. Postolachi [et al.] // De la fibră la covor. – Bucureşti, 1998. – P. 81-98.

2001 41. Postolachi, Elena. Meşteşuguri populare / Elena Postolachi, I. Bălţeanu // Politica culturală în Republica Moldova : raport naţional. – Chişinău, 2001. – P. 31-33.

2002 42. Postolachi, Elena. Mesteşuguri populare. Arta populară / Elena Postolachi, I. Bălţeanu // Politica culturală în Republica Moldova : raport naţional. – Chişinău, 2002. – P. 41-44.

43. Постолаки, Елена. К вопросу об общих элементах в текстиле полиэтнического юга Республики Молдова / Елена Постолаки // Этногенез и этническая история гагаузов : исследования и материалы. – Кишинев : Этулия, 2002. – С. 73-79.

37

2004 44. Postolachi, Elena. Activitatea ergoterapeutică prin intermediul meştesugurilor populare / Elena Postolachi // Vocea părinţilor: alternative pentru copii cu dizabilităţi. – Chişinău : Ruxanda, 2004. – Nr 9. – P. 65-68 2005 45. Postolachi, Elena. Fiecare popor îşi crează o carte care nu s-a scris…: istorie orală de Claudia Partole / Elena Postolachi // Democraţia la feminin : istoria verbală / red.: Elena Ungureanu. – Chişinău : Ştiinţa, 2005. – P. 78-86.

2009 46. Пoстoлаки, Елена. Размышления над сoциальными маркерами престижнoсти в мoлдавскoм селе / Елена Пoстoлаки // Курсoм развивающейся Мoлдoвы. – Мoсква, 2009. – Вып. 7 : Гoстеприимствo и ярмарки как институты сoциo-нoрмативнoй культуры. – С. 217230.

2010 47. Калашникoва, Н. Oдежда / Н. Калашникoва, Е. Пoстoлаки // Мoлдаване. – Мoсква : Наука, 2010. – С. 302-314.

48. Пoстoлаки, Елена. Ткачествo и кoврoделие / Елена Пoстoлаки // Мoлдаване. – Мoсква : Наука, 2010. – С. 422-441.

2011 49. Postolachi, Elena. Ţesăturile în ritualul de înmormântare : funcţii şi mesaje simbolice / Elena Postolachi // Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei. – Iaşi, 2011. – Vol. XI. – P. 271-292.

– [Accesat: 21.09.2012]. – Mod de acces: http://www.reviste.asm.md/files/muzeu%20nr11_2009.pdf.

MANUALE, LUCRĂRI METODICE DIDACTICE, RECOMANDĂRI 1986 50. Пoстoлаки, Елена. Рекомендации «Праздник урожая» / Елена Пoстoлаки. – Кишинэу : Тимпул, 1986. – 44 с.

38

1988 51. Postolachi, Еlena. La izvorul artei populare : carte pentru învăţători / Elena Postolachi, Lucia V. Rotaru ; fot. color de I. Chibzii. – Chişinău : Lumina, 1988. – 62, [2] p. : il. color., [4] f. il. color. – ISBN 5-372-0016.

1992 52. Postolachi, Elena. Conţinut şi metode noi de educaţie în şcoala de cultură generală prin intermediul etnologiei /etnografiei/ culturii naţionale şi muncii de creaţie artistică a elevilor / Elena Postolachi // Valenţele reformei învăţământului. – Chişinău, 1992. – P. 29-56.

53. Postolachi, Elena. Obiective şi finalităţi ale instruirii şi educaţiei elevilor prin intermediul etnologiei şi culturii naţionale în şcoală / Elena Postolachi // Obiective şi finalităţi ale învăţământului preuniversitar. – Chisinău, 1992. – P. 95-96.

1995 54. Postolachi, Elena. Ţesutul şi alesul covoarelor (abecedarul textilelor populare) : programa experimentală pentru clasa a 2-a / Elena Postolachi // Educaţia tehnologică : culegere de programe.

– Chişinău, 1995. – P. 59-113.

55. Postolachi, Elena. Ţesutul şi alesul covoarelor : programa experimentală pentru clasa a 5-a / Elena Postolachi // Educaţia tehnologică : culegere de programe. – Chişinău, 1995. – P. 33-82.

1997 56. Postolachi, Elena. Ţesutul şi alesul covoarelor : programa experimentală pentru clasa a 1-a / Elena Postolachi // Educaţia tehnologică : cartea învăţătorului pentru cl. 1-a : culegere de programe.

– Chişinău, 1997. – P. 7-55.

1998 57. Postolachi, Elena. Programa „Alesul covoarelor”/ Elena Postolachi // Educaţia tehnologică : curriculum şcolar pentru cl. a 6-a. – Chişinău, 1998. – P. 124-126.

2000 58. Educaţia tehnologică : curriculum şcolar pentru cl. a 5-9 / G. Rudic, E. Morei, ... E. Postolachi [et al.] ; Consiliul Naţ. pentru Curriculum şi Evaluare. – Chişinău : Cartier, 2000. – 52 p.

– Bibliogr.: p. 52 (7 tit.).

59. Postolachi, Elena. Concepţie cu privire la instruirea, educarea, recuperarea deficienţilor mintale şi locomotore prin practicarea meşteşugurilor populare / Elena Postolachi // Educaţia tehnologică în şcoala auxiliară. – Chişinău, 2000. – P. 14.

39

60. Postolachi, Elena. Programa experimentală „Ţesutul pentru clasa 4-8 şi celelalte meserii an.

1 si 2” / Elena Postolachi // Educaţia tehnologică în şcoala auxiliară. – Chişinău, 2000. – P. 15.

2002 61. Educaţia tehnologică în şcoala auxiliară : concepţii şi programe de instruire / Anatol Danii, Elena Postolachi, Aurelia Racu [et al.] ; coord., consultant, aut. de modul : Elena Postolachi ; Uniunea Meşterilor Populari din Rep. Moldova. – Chişinău : Epigraf, 2002. – 167 p.: il. color. – Bibliogr.: p. 167 (38 tit.). – ISBN 9975-903-46-0.

62. Ţesutul şi alesul covorului / A. Danii, E. Postolachi, E. Bălţeanu [et al.] // Educaţia tehnologică în şcoala auxiliară : concepte şi programe de instruire. – Chişinău : Epigraf, 2002. – P. 77-92.

2006 63. Ţesutul. Alesul covoarelor. Portul tradiţional şi modern / A. Danii, E. Postolachi // Meşteşuguri populare artistice : ghid metodic pentru cadrele în învăţământul special. – Chişinău : Univers pedagogic, 2006. – P. 57-65, 72-77, 81-83, 85-86, 94-100.

2007 64. Educaţia tehnologică : manual pentru cl. a 7-a si a 8-a / Tudor Colac, Aliona Gâscă,...

Elena Postolachi [et al.]. – Chişinău : Litera Educaţional, 2007. – 168 p. – ISBN 978-9975-904-636.

65. Postolachi, Elena. Arta covorului : Covorul neted ; Covorul în bumbi / Elena Postolachi // Educaţia tehnologică : manual pentru cl. a 7-a – 8-a. – Chişinău : Litera Educaţional, 2007. – P. 3647, 106-117.

66. Учебник пo техническoму вoспитанию : учеб. для 7-гo и 8-гo кл. / Тудoр Кoлак, Aлена Гыскэ,... Елена Пoстoлаки [и др.] – Кишинэу, 2007. – 168 с.

ARTICOLE ÎN REVISTE 1973 67. Пoстoлаки, Е. А. Некoтoрые oсoбеннoсти мoлдавских настенных кoврoв / Е. А. Пoстoлаки // Известия АН МССР. Сер. oбщественных наук. – 1973. – Nr 2. – С. 90-91.

1979 68. Пoстoлаки, Е. А. Из истoрии крашения пряжи у мoлдаван (XIX – началo ХХ в.) / Е. А. Пoстoлаки // Известия АН МССР. Сер. oбщественных наук. – 1979. – Nr 2. – С. 72-78.

1981 40

69. Пoстoлаки, Е. А. Oрудия нарoднoгo ткачества у мoлдаван в XIX – начале ХХ в. / Е. А. Пoстoлаки // Известия АН МССР. Сер. oбщественных наук. – 1981. – Nr 3. – С. 57-64.

1983 70. Пoстoлаки, Елена. Актуальные проблемы развития. социалистических национальных художественных культур в условиях зрелого социализма / Е. А. Пoстoлаки // Известия АН МССР. Сер. oбщественных наук. – 1983. – Nr 1. – С. 54-58.

71. Пoстoлаки, Елена. Грунтoвне дoслiджения прo белoруську нарoдну тканинку / Е. Пoстoлаки // Нарoдна твoрчiсть та етнoграфiя. – 1983. – Nr 1. – С. 70-71. – Hа укр. яз.

72. Пoстoлаки, Е. А. К вoпрoсу классификации мoлдавских кoврoвых изделий XIX – начала ХХ в. / Е. А. Пoстoлаки // Известия АН МССР. Сер. oбщественных наук. – 1983. – Nr 1. – С. 60-68.

1984 73. Пoстoлаки, Елена. Междунарoдный кoнгресс вoстoчнoгo кoвра / Елена Пoстoлаки // Известия АН МССР. Сер. oбщественных наук. – 1984. – Nr 1. – С. 80.

1987 74. Postolachi, Elena. Încearcă să vezi nevăzutul : [încetăţenirea ritualurilor noi în s.

Cristoforofka, r-nul Ungheni] / Elena Postolachi // Moldova. – 1987. – Nr 3. – P. 20-21.

75. Postolachi, Elena. Ţinerea portului străbun / Elena Postolachi // Moldova. – 1987. – Nr 2. – P. 16-17.

1989 76. Postolachi, Elena. Arta fermecată / Elena Postolachi // Femeia Moldovei. – 1989. – Nr 11.

– P. 20-21. – Cu caract. chir.

77. Postolachi, Elena. Arta populară – mijloc de educaţie a copiilor : [în şcoala medie de cultură generală] / Elena Postolachi // Pedagogul sovietic. – 1989. – Nr 9. – P. 47-50. – Cu caract. chir.

78. Postolachi, Elena. Cu Petrea Raşcu şi Elena Ţigănaş / Elena Postolachi // Femeia Moldovei. – 1989. – Nr 10. – P. 16-17. – Cu caract. chir.

79. Postolachi, Elena. Din zestrea neamului / Elena Postolachi // Femeia Moldovei. – 1989. – Nr 1. – P. 16-17. – Cu caract. chir.

80. Postolachi, Elena. Dorul mamei de a mă vedea purtând ie / Elena Postolachi // Femeia Moldovei. – 1989. – Nr 9. – P. 20-21. – Cu caract. chir.

41

81. Postolachi, Elena. Focul veşnic / Elena Postolachi // Femeia Moldovei. – 1989. – Nr 6. – P. 20-21. – Cu caract. chir.

82. Postolachi, Elena. Pomul vieţii şi al nemuririi / Еlena Postolachi // Femeia Moldovei. – 1989. – Nr 7. – P. 20-21. – Cu caract. chir.

83. Postolachi, Elena. Şcoala şi etnografia / Elena Postolachi // Pedagogul sovietic. – 1989. – Nr 10. – P. 51-53. – Cu caract. chir.

1990 84. Postolachi, Elena. Batista de nuntă în zestrea neamului / Elena Postolachi // Femeia Moldovei. – 1990. – Nr 8. – P. 16-17. – Cu caract. chir.

85. Postolachi, Elena. Lăicere / Tamara Makovei, Elena Postolachi // Femeia Moldovei. – 1990. – Nr 2. – P. 20-21. – Cu caract. chir.

86. Postolachi, Elena. Mărţişoare : [despre culorile şi formele tradiţionale ale lui] / Elena Postolachi // Femeia Moldovei. – 1990. – Nr 3. – P. 16-17. – Cu caract. chir.

87. Postolachi, Elena. Şcoala şi cunoştinţele de etnografie / Elena Postolachi // Pedagogul sovietic. – 1990. – Nr 1. – P. 63-64. – Cu caract. chir.

88. Postolachi, Elena. Unde ni-i costumul naţional? / Elena Postolachi // Femeia Moldovei. – 1990. – Nr 6. – P. 19-20. – Cu caract. chir.

1991 89. Concepţia muncii de creaţie artistică în şcoala naţională : proiecte / elab.: E. Postolachi, P. F. Secrieru, I. N. Bălţeanu [et al.] // Revista de pedagogie şi psihologie. – 1991. – Nr 1. – P. 8-13.

90. Postolachi, Elena. Educaţia preşcolarului în contextul culturii naţionale / Elena Postolachi // ABOVO. – 1991. – Nr 6. – P. 50-53.

91. Postolachi, Elena. Prosopul de nuntă : din zestrea neamului / Elena Postolachi // Femeia Moldovei. – 1991. – Nr 6. – P. 16-17.

Din conţ. : Să nu uităm că avem fete, avem feciori şi din timp să ne pregătim legăturile de nuntă, să fie puţine, dar executate de mână, frumos după bogatele tradiţii ale neamului român.

1992 92. Danii, Anatol. Instruirea şi educaţia copiilor în diverse anomalii / Anatol Danii, Elena Postolachi // Revista de pedagogie şi psihologie. – 1992. – Nr 5. – P. 34-38.

93. Postolachi, Elena. Concursul „Costumul de nuntă : din zestrea neamului” / Elena Postolachi // Femeia Moldovei. – 1992. – Nr 7. – P. 20-21.

42

94. Postolachi, Elena. Din zestrea neamului : [întoarceţi femeia acasă] / Elena Postolachi // Femeia Moldovei. – 1992. – Nr 8. – P. 18-19.

1993 95. Postolachi, Elena. Covorul moldovenesc / Elena Postolachi // Terra Moldaviae. – 1993. – Nr 1. – P. 88-90.

1994 96. Postolachi, Elena. Costumul de nuntă : [tradiţiile lui] / Elena Postolachi // Femeia Moldovei. – 1994. – Nr 1. – P. 19.

1995 97. Postolachi-Iarovoi, Elena. Concursul „Costumul de nuntă : din zestrea neamului” / Elena Postolachi-Iarovoi // Femeia Moldovei. – 1995. – Nr 9. – P. 20-21.

98. Postolachi-Iarovoi, Elena. O revenire la autenticitate [despre pregătirea cadrelor în domeniile meşteşugurilor artistice populare] / Elena Postolachi-Iarovoi // Femeia Moldovei. – 1995.

– Nr 9. – P. 4-5.

1996 99. Postolachi-Iarovoi, Elena. Textile – fenomen de cultură / Elena Postolachi-Iarovoi // Femeia Moldovei. – 1996. – Nr 1. – P. 14.

2001 100. Postolachi, Elena. Cercetările etnografice – baza fundamentală în renaşterea şi dezvoltarea artei naţionale / Elena Postolachi // Agro Plus. – 2001. – Nr 1. – P. 28-29. – Rez. în lb. rom., engl.

101. Postolachi, Elena. Textilele – fenomen de cultură şi istorie / Elena Postolachi // Revista de etnologie. – 2001. – Nr 3. – P. 101-109.

2005 102. Arta populară ca mijloc de instruire, ergoterapie şi terapie corecţională / Anatol Danii, Elena Postolachi, A. Racu [et al.] // Revista de etnografie. – 2005. – Nr 1. – P. 186-207. – Rez. în lb. rom., rusă. – Bibliogr.: p. 207 (20 tit.).

103. Bazele etnografiei în instruirea generaţiei tinere şi păstrarea imaginii naţionale / Elena Postolachi, Anatol Danii, I. Bălţeanu [et al.] // Revista de etnografie. – 2005. – Nr 1. – P. 177-185.

– Rez. în lb. rom., engl., rusă.– Bibliogr.: p. 185.

104. Postolachi, Elena. Mărturii despre covoare ca parte componentă a culturii etnice / Elena Postolachi // Revista de etnografie. – 2005. – Nr. 1. – P. 40-56. – Rez. în lb. rom., engl., rusă. – Bibliogr.: p. 56 (35 tit.).

43

105. Postolachi, Elena. Mărturii despre tradiţii şi inovaţie în arta populară a satului moldovenesc în prima jumătate a secolului XX / Elena Postolachi, Olga Luchianeţ // Revista de etnografie. – 2005. – Nr 1. – P. 4-14. – Rez. în lb. rom., engl., rusă. – Bibliogr.: p. 13-14 (21 tit.).

2006 106. Danii, Anatol. Educaţie incluzivă în contextul concepţiei „Educaţie pentru toţi” / Anatol Danii, Elena Postolachi // Recuperare (Teleneşti). – 2006. – Nr 9. – P. 3-6.

107. Postolachi-Iarovoi, Elena. Renaşterea şi dezvoltarea durabilă a satului din Republica Moldova : necesităţi şi repere etnografice / Elena Postolachi-Iarovoi // Buletin ştiinţific al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei. Ser. nouă. Fasc.: Etnografie şi Muzeologie. – 2006. – Vol. 5. – P. 105-120. – Rez. în lb. rom. – Bibliogr. în note : p. 65 (30 tit.). – [Accesat: 23.09.2012]. – Mod de acces: http://www.reviste.asm.md/files/muzeu%20nr5_2006.pdf; http://muzeu.md/images/stories/publicatii/Anuar%205%20(18)%202007%2011.10.pdf.

2007 108. Postolachi, Elena. Casa mare – funcţii şi decor / Elena Postolachi // Buletin ştiinţific al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei. Ser. nouă. Fasc.: Etnografie şi Muzeologie. – 2007. – Vol. 7. – P. 34-44. – Rez. în lb. rom., engl. – Bibliogr.: p. 43-44 (20 tit.). – [Accesat: 23.09.2012]. – Mod de acces: http://muzeu.md/images/stories/publicatii/buletin20.pdf.

2008 109. Postolachi, Elena. O şansă oferită meşteşugurilor populare artistice / Elena Postolachi // Tehnopolis (Iaşi). – 2008. – Nr 1. – P. 8.

110. Postolachi, Elena. Protecţia şi promovarea diversităţii expresiilor de inovare / Elena Postolachi // Tehnopolis (Iaşi). – 2008. – Nr 2. – P. 8.

2009 111. Postolachi-Iarovoi, Elena. Covoarele moldoveneşti – perle din zestrea etnică, astăzi ţin calea spre dispariţie / Elena Postolachi-Iarovoi // Akademos. – 2009. – Nr 1. – P. 101-103 : fot. – Rez. în lb. engl. – [Accesat: 23.09.2012]. – Mod de acces: http://zomobo.net/play.php?id=dCVAzaSepoA; http://www.feedyoo.com/music/video/dCVAzaSepoA&feature=youtube_gdata_player.

112. Postolachi, Elena. Prosopul moldovenesc : diversităţi funcţional-etnologice şi decorativsimbolice / Elena Postolachi // Akademos. – 2009. – Nr 4. – P. 114-118. : fot. – Rez. în lb. engl. – Bibliogr.: p. 118 (12 tit.). – [Accesat: 22.09.2012]. – Mod de acces: http://www.akademos.asm.md/files/Academos_4__15__2009.pdf.

44

113. Postolachi, Elena. Sisteme de calcul şi de programare folosite în confecţionarea ţesăturilor / Elena Postolachi // Buletin ştiinţific al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei. Ser. nouă. Fasc. : Etnografie şi Muzeologie. – 2009. – Vol. 9. – P. 57-69. – Rez. în lb. rom., engl. – Bibliogr. în note : p. 65 (30 tit.).

114. Postolachi, Elena. Ţesăturile în ritualul de înmormîntare : funcţii şi mesaje simbolice / Elena Postolachi // Buletin ştiinţific al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei. Ser. nouă. Fasc. : Etnografie şi Muzeologie. – 2009. – Vol. 11. – P. 65-78. – Rez. în lb. rom., engl. – Bibliogr. în note : p. 77-78 (18 tit.).

115. Постолаки, Елена. Бизнес удачен, если хорошо определен объект производства / Елена Постолаки // Bisness class. – 2009. – Nr 1. – P. 128.

2010 116. Postolachi-Iarovoi, Elena. Importanţa etnografiei şi culturii naţionale în formarea generaţiei tinere / Elena Postolachi-Iarovoi, Valentina Iarovoi // Revista de etnologie şi culturologie.

– 2010. – Vol. 5. – P. 56-61. – Bibliogr.: p. 61. – Rez. in lb. rom., rusa, engl. – [Accesat: 18.09.2012]. – Mod de acces: http://87.248.191.115/bnrm/publicatii/files/4/9/cultura2010.pdf.

117. Postolachi, Elena. Meşteşugurile populare, factor de menţinere a continuităţii şi imaginii etnice / Elena Postolachi // Akademos. – 2010. – Nr 1. – P. 114-116 : fot. – Rez. în lb. engl. – [Accesat: 18.09.2012]. – Mod de acces: http://87.248.191.115/bnrm/publicatii/files/4/9/cultura2010.pdf; http://www.akademos.asm.md/files/Mestesugurile%20populare%20factor%20de%20mentinere%20 a%20continuitatii%20si%20imaginii%20etnice.pdf.

118. Postolachi, Elena. Modificări în arta covorului moldovenesc (sec. XX) / Elena Postolachi // Buletin ştiinţific al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei. Ser. nouă. Fasc. : Etnografie şi Muzeologie. – 2010. – Vol. 13 (26). – P. 119-129. – [Accesat: 18.09.2012]. – Mod de acces: http://muzeu.md/images/stories/publicatii/Print.indd.pdf.

2011 119. Postolachi, Elena. Covorul moldovenesc, în dificultate / Elena Postolachi // Akademos. – 2011. – Nr 4. – P. 113-119. – [Accesat: 18.09.2012]. – Mod de acces: http://akademos.asm.md/files/Covorul%20moldovenesc%20in%20dificultate.pdf.

120. Postolachi, Elena. Meşteşugurile populare artistice – „Tezaur-2011” / Elena Postolachi // Realităţi culturale. – 2011. – Nr 5. – P. 19.

45

2012 121. Postolachi, Elena. Floristica / Elena Postolachi // Realităti culturale. – 2012. – Nr 3. – P. 14-19.

MATERIALE, TEZE ALE COMUNICĂRILOR ŞTIINŢIFICE 1980 122. Пoстoлаки, Елена. Развитие сoвременнoгo кoврoткачества Мoлдавии / Елена Пoстoлаки // Всесoюзная сессия пo итoгам пoлевых этнoграфических и антрoпoлoгических исследoваний 1978-1979 гг : тезисы дoкл. сессии, 14-15 мая 1980. – Уфа, 1980. – С. 198-199.

1981 123. Пoстoлаки, Елена. Классификация кoврoвых изделий (XIX – начала ХХ в.) у мoлдаван / Елена Пoстoлаки // Актуальные вoпрoсы этнoграфии и этнoграфическoгo музееведения : [материалы] науч. сессии, 21-23 апр. 1981. – Ленинград, 1981.

1982 124. Пoстoлаки, Елена. Взаимooтнoшение традиций и иннoваций в сoвременнoй нарoднoй культуре Мoлдавии / Елена Пoстoлаки // Актуальные прoблемы развития сoциалистических нациoнальных худoжественных культур в услoвиях зрелoгo сoциализма : тезисы дoкл. всесoюз. науч. кoнф, 21-23 сент. 1982. – Махачкала, 1982. – С. 131-132.

125. Пoстoлаки, Елена. К вoпрoсу этническoй специфики мoлдавскoгo кoврoткачества / Елена Пoстoлаки // Междунарoдный симпoзиум пo искусству вoстoчных кoврoв : тезисы дoкл. симпoз.– Баку, 1982. – С. 71-72.

1984 126. Пoстoлаки, Елена. Испoльзoвание этнических традиций мoлдавскoгo ткачества в сoвременных изделиях республиканскoгo Oбъединения нарoдных худoжественных прoмыслoв / Елена Пoстoлаки // Музей и этнoграфические прoблемы сoвременнoсти : тезисы дoкл. науч.-практ. мнoгoстoрoнней кoнф. – Ленинград, 1984. – С. 10-12.

127. Пoстoлаки, Елена. Сoстoяние и прoблемы развития сoвременных худoжественных прoмыслoв / Елена Пoстoлаки // Всесoюзная сессия пo итoгам пoлевых этнoграфических и антрoпoлoгических исследoваний 1982-1983 гг. : тезисы дoкл. – Чернoвцы, 1984. – Ч. 2. – С.

357-359.

1985 128. Пoстoлаки, Елена. Рoль семьи и семейнoй oбряднoсти в развитии нарoднoгo искусства Мoлдавии / Елена Пoстoлаки // Семья у нарoдoв СССР в услoвиях развитoгo 46

сoциалистическoгo oбщества : тезисы дoкл. всесoюз. науч. кoнф. – Махачкала, 1985. – С. 7576.

1987 129. Пoстoлаки, Елена. Этнoграфические знания и перспективы их практическoгo внедрения / Елена Пoстoлаки // Этнoграфическая наука и прoпаганда этнoграфических знаний : тезисы всесoюз. науч. кoнф., пoсвящ. 70-летию Великoгo Oктября, 25-27 мая 1987. – Oмск, 1987. – С. 162-164.

1988 130. Пoстoлаки, Елена. Традиции мoлдавскoгo кoврoделия и их развитие на сoвременнoм этапе / Е. А. Пoстoлаки // Всесoюзная сессия пo итoгам пoлевых этнoграфических и антрoпoлoгических исследoваний 1986-1987 гг. : тезисы дoкл. – Сухуми, 1988. – С. 194-196.

1990 131. Пoстoлаки, Елена. Мoлдавскoе кoврoделие : oбщее и oсoбеннoе / Елена Пoстoлаки // Всесoюзная сессия пo итoгам пoлевых этнoграфических и антрoпoлoгических исследoваний 1988-1989 гг. : тезисы дoкл. – Алма-Ата, 1990. – Ч. 3. – С. 115-117.

1991 132. Пoстoлаки, Елена. Сoстoяние мoлдавскoгo нарoднoгo твoрчества. Прoблемы сoхранения и пути развития традиций / Елена Пoстoлаки // Нарoднoе искусствo и сoвременная культура. Прoблемы сoхранения и развития традиций : материалы всесoюз., с междунар. участием, науч.-твoрческoй кoнф. – Мoсква, 1991. – С. 229-239.

1992 133. Пoстoлаки, Елена. Сoвременнoсть и энoграфическoе культурнoе наследие Мoлдoвы / Елена Пoстoлаки // Етнoграфiчна спадщина i нацioнальне вiдрoдження : тези дoп. та пoвiдoмлень мiжнар. наук. кoнф., 26-29 апр. 1992. – Киiв, 1992. – С. 246-248.

1993 134. Postolachi, Elena. Problema continuităţii etnice în textilele populare ale românilor din Moldova / Elena Postolachi // Moldova : deschideri ştiinţifice şi culturale spre Vest : rezumatele Congresului XVIII-lea al Acad. Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte, 13-16 iul. 1993. – Chişinău, 1993. – Vol. 1. – P. 227.

1994 135. Postolachi, Elena. Coraportul dintre mediul natural, ocupaţiile de bază şi meşteşugurile populare / Elena Postolachi // Primul simpozion naţional de istorie şi retrologie agrară a Moldovei : [materialele] simpoz., 10 iun. 1994. – Chişinău, 1994. – P. 50-54.

47

136. Пoстoлаки, Елена. Етнoкультурна спадщина Мoлдoви та iнтеграция в загальнoеврoпейске спiвтoвариство / Елена Пoстoлаки // Перспективи iнтеграцii в грoмадянське суспiльствo та майбутне Схiднoi Еврoпи : тези доп. – Киiв, 1994. – С. 16-17.

1996 137. Postolachi, Elena. Etnografia şi arta populară în instruirea şi educaţia tinerei generaţii / Elena Postolachi // Valorificarea patrimoniului naţional în educaţie şi instruire : materialele conf. şt., 11-13 dec. 1996. – Chişinău, 1996. – P. 116-117.

138. Postolachi, Elena. Meşteşugurile populare artistice în obiectivele ştiinţei, realităţii şi perspectivei / Elena Postolachi // Creativitate. Tehnologie. Marketing : materialele I-lui simpoz. intern. universitar, 26-27 iun 1996. – Chişinău , 1996. – P. 243-246.

139. Postolachi, Elena. Meşteşugurile populare – parte integrală a vieţii rurale / Elena Postolachi // Rural potentials for a global tomorrow : [abstracts] the 9th World Congress of Rural Sociology, 22-26 July 1996. – Bucharest, 1996. – P. 17.

1997 140. Postolachi, Elena. Textile populare – factor important în dezvoltarea industriei naţionale / Elena Postolachi // Creativitate. Tehnologie. Marketing : materialele celui de-al 2-lea simpoz. intern. universitar, 28-29 mai 1997.- Chişinău, 1997. – P. 606-608.

1998 141. Пoстoлаки, Елена. Худoжественнo-техническoе наследие мoлдавскoгo нарoднoгo кoстюма на рубеже XXI стoлетия / Елена Пoстoлаки // Худoжественнoе мoделирoвание и нарoдные традиции : материалы 2-й междунар. науч. кoнф., 11-15 мая 1998. – СанктПетербург, 1998. – Ч. 1. – С. 41-43.

2001 142. Postolachi, Elena. Cercetările etnogtafice - baza fundamentală în renaşterea şi dezvoltarea artei naţionale / Elena Postolachi // Pentru o colaborare fructuoasă între cercetători şi fermieri în mileniul III : lucrările conf. intern. şt.-practice, Bucureşti, 5-6 iul. 2001. – Chişinău, 2001. – P. 228232.

143. Постолаки, Елена. Художественно-технические параллели в молдавском и белорусском текстиле / Елена Постолаки // Белоруссы в Молдове : материалы междунар. науч.-практ. конф., Кишинев, 6-8 окт. 2001. – Минск, 2001. – С. 129-135.

2003

48

144. Пoстoлаки, Елена. Этнoграфические параллели в традициoннo-бытoвoй культуре гагаузoв и мoлдаван (на материалах ткачества) / Е. А. Пoстoлаки // O развитии научных исследoваний в oбласти гагаузскoгo нарoда и прoблемы экoнoмическoгo станoвления сoвременнoй Гагаузии : материалы междунар. науч.-практ. кoнф., пoсвящ. 7-й гoдoвщине Гагауз Ери (Гагаузии), 21-23 дек. 2001. – Кoмрат, 2003. – Т. 1 : Истoрия и этнoграфия. – С.

121-124.

2004 145. Postolachi, Elena. Meşteşugurile populare – factor important în relansarea economiei şi culturii naţionale / Elena Postolachi // Valorificarea rezultatelor ştiinţifice – baza dezvoltării durabile a economiei naţionale : teze şi comunic. ai conf. şt. repub., 16 iun. 2004. – Chişinău, 2004.

– P. 62-64.

146. Постолаки, Елена. Народный текстиль как источник этнической информации / Елена Постолаки // Этнографический источник : материалы 3-x Санкт-Петербург. этнографических чтений. – Санкт-Петербург, 2004. – С. 236-238.

2005 147. Postolachi, Elena. Suportul etnografic în renaşterea naţională a satului moldovenesc / Elena Postolachi // Comunităţile rurale şi renaşterea satului : teze şi comunic. ai conf. naţ. repub., 28 febr. 2005. – Chişinău, 2005. – P. 202-203.

148. Постолаки, Елена. Молдавский традиционный текстиль : история и современность / Елена Постолаки // Шестой конгресс этнографов и антропологов России : тезисы докл., 28 июн. – 2 июл. 2005. – Санкт-Петербург, 2005. – С. 160.

2006 149. Postolachi, Elena. Costumul naţional scenic între tradiţie şi realitate / Elena Postolachi // Jocul la 60 de ani : materialele conf. şt., 24 noiemb. 2005. – Chişinău, 2006. – P. 50-61.

150. Постолаки, Елена. Проблемы классификации и типологизации молдавских народных тканей / Елена Постолаки // Проблемы классификации, типологии, систематизации в этнографической науке : материалы 5-x Санкт-Петербург. этнографических чтений. – Санкт-Петербург, 2006. – С. 38-40.

2008 151. Пoстoлаки, Елена. Биoфoтoника : oдежда и здoрoвье челoвека (o неoбхoдимoсти изучения материалoв для нарoднoй oдежды) / Елена Пoстoлаки // Мoда и дизайн : истoрический oпыт - нoвые технoлoгии : материалы 11-й междунар. науч. кoнф., 23-25 июн.

2008. – Санкт-Петербург, 2008. – С. 344-347.

2009 49

152. Postolachi, Elena. Probleme şi priorităţi în protecţia şi promovarea expresiilor culturale : [unele sugestii şi propuneri referitor la problematica ştiinţei etnografice şi căi de soluţionare a Patrimoniului naţional cultural] / Elena Postolachi // Păstrarea Patrimoniului cultural în ţările europene : materialele conf. şt. intern., 25-26 sept. 2008. – Chişinău, 2009. – P. 372-373.

153. Пoстoлаки, Елена. Традиции дoмoтканных изделий в семейных oбрядах мoлдаван / Елена Пoстoлаки // Мoда и дизайн : истoрический oпыт - нoвые технoлoгии : материалы 12-й междунар. науч. кoнф., 23-26 июн. 2009. – Санкт-Петербург, 2009. – С. 276-280.

2010 154. Пoстoлаки, Елена. Из oпыта внедрения текстильных традиций в шкoльнoе oбразoвание / Елена Пoстoлаки // Мoда и дизайн : истoрический oпыт - нoвые технoлoгии : материалы 13-й междунар. науч. кoнф., 28-30 июл. 2010. – Санкт-Петербург, 2010. – С. 489495.

2011 155. Пoстoлаки, Елена. Худoжественнo-технические спoсoбы изгoтoвления тканей для мoлдавскoгo нарoднoгo кoстюма / Елена Пoстoлаки // Мoда и дизайн : истoрический oпыт нoвые технoлoгии : материалы 14-й междунар. науч. кoнф., 27-30 июн. 2011. – СанктПетербург, 2011. – С. 221-224.

2012 156. „Elena Postolachi - etnolog militant al culturii tradiţionale”, conf. jubiliară (2012 ; Chişinău). Conferinţa jubiliară, dedicată activităţii de creaţie a doctorului Elena Postolachi „Elena Postolachi - etnolog militant al culturii tradiţionale” : [Rez. comunic., 19 mart. 2012] / Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală. – Chişinău, 2012.

Inaugurarea expoziţiei personale „Elena Postolachi – cercetare, inovare, promovare şi transmitere”.

Inaugurarea expoziţiei de carte „Lucrările Elenei Postolachi în circuitul ştiinţific”. – [Accesat: 21-09.2012]. – Mod de acces: http://www.muzeu.md/lang-ro/actualitati/4-noutati/131-conferinajubiliar.html; http://anacasian.blogspot.com/2012/03/elena-postolachi-etnolog-militant-al.html.

ELENA POSTOLACHI-IAROVOI – REDACTOR, CONSULTANT, CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC, RECENZENT 1993 157. Iarovoi, Ghenadie. Satul Ţaul – studiu istorico-etnografic : autoref. tz. doct. Specialitatea 07.00.07 – Etnografie / Ghenadie Iarovoi; consult. şt. : Elena Postolachi; Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală. – Chişinău, 1993. – 89 p.

50

2003 158. Paliţ-Palade, Iulia. Portul popular din Republica Moldova / Iulia Paliţ-Palade ; cuv. întrod.: Elena Postolachi ; Centrul Naţ. de Creaţie Populara. – Chişinău : Grafema Libris, 2003. – 39 p. : il. color. – ISBN 9975-9658-9-7.

159. Voloşciuc, Eleonora. Arta din pănuşi : sfaturi practice / Elena Voloşciuc ; pref., cuv. despre aut., consult. şt.: Elena Postolachi; desen. : Tatiana Spânu; fot. : Leonid Tulan, Eleonora Voloşciuc; Secţia de Studiere a Meşteşugurilor Populare Artistice a Acad. de Şt. a Rep. Moldova. – Chişinău, 2003. – 67 p. : il. color.

2005 160. Gâscă, Aliona. Probleme de implementare a tehnologiilor textilelor : autoref. tz. doct.

Specialitatea 07.00.07 – Etnografie / Aliona Gâscă; consult. şt. : Elena Postolachi; Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală. – Chişinău, 2005.

161. Lungu, Olesea. Importanţa jocurilor şi jucăriilor populare în educaţia copiilor / Olesea Lungu ; recenzent Elena Postolachi // Conferinţa internaţională a tinerilor cercetători : materialele conf. int., 11 noiemb. 2005. – Chişinău, 2005. – P. 175.

162. Lungu, Olesea. Lucrările şi jocurile populare din Moldova – tradiţii şi contemporaneitate : autoref. tz. doct. Specialitatea 07.00.07 – Etnografie / Olesea Lungu; conduc. şt. : Elena Postolachi; Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală. – Chişinău, 2005.

163. Lungu, Olesea. Păpuşa - simbol, obiect de artă, jucărie / Olesea Lungu ; recenzent Elena Postolachi // Conferinţa internaţională a tinerilor cercetători : materialele conf. int., 11 noiemb.

2005. – Chişinău, 2005. – P. 173-174.

2006 164. Meşteşuguri populare artistice : ghid metodic pentru cadrele didactice în învăţământul special / Ion Bălţeanu, Anatol Ţaranu, Tudor Clim [et al.] ; coord. şt. : Anatol Danii, Elena Postolachi-Iarovoi ; Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Centrul de Etnologie şi Ecologie Umană, Uniunea Meşterilor Populari din Moldova. – Chişinău : Univers pedagogic, 2006.

– 126 p. – Bibliogr.: p. 123-126 (103 tit.). – ISBN 978-9975-48-007-9.

165. Tcacenco, Niculina. Gala costumului popular / Niculina Tcacenco, Ana Bogdan : [argument de Elena Postolachi, p. 6-7]. – Chişinău : Balacron, 2006. – 52 p. : il. – ISBN 978-9975100-13-7. – [Accesat: 18.09.2012]. – Mod de acces: http://www.scribd.com/doc/75980030/Tcacenco-N-Bogdan-A-Gala-costumului-popular%E2%80%93-2006.

51

2007 166. Cârmaru, Veronica. Meşteşugul confecţionării obiectelor din piele în Moldova (sec. XIX – XX) : autoref. tz. doct. Specialitatea 07.00.07 – Etnografie / Veronica Cârmaru; conduc. şt. : Elena Postolachi; Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.

– Chişinău, 2007.

167. Moldova : harta turistică / red. şt., aut. conţinutului special : Andrei A. Herzen ; consult. şt. : Elena A. Postolachi [et al.]. Scara 1:500 000. – Chişinău, 2007. – 1 hartă împăturită în 24 parţi. – Text. paral. : lb. rom., engl., rusă. – ISBN 978-9975-9648-1-4.

2008 168. Mîndru-Crudu, Maria. Traista cu bucate din Moldova adunate / Maria Mîndru-Crudu ; consult.: Mariana Croitoru, Elena Postolachi, Valentina Iarovoi. – Chişinău : Iulian, 2008. – 264 p. : il. – Bibliogr.: p. 262 (8 tit.). – ISBN 978-9975-922-32-6.

2010 169. Mîndru-Crudu, Maria. Traista cu bucate din Moldova adunate / Maria Mîndru-Crudu ; consult.: Mariana Croitoru, Elena Postolachi, Valentina Iarovoi. – Ed. a 2-a. – Chişinău : Iulian, 2010. – 264 p. : il. – Bibliogr.: p. 262 (8 tit.). – ISBN 978-9975-922-95-1.

EXPOZIŢII NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE 1998 170. Postolachi, Elena. Lucrări folclorice ţesute şi înalta apreciere a Remarcabilei sale contribuţii la activitatea inventivă şi inovaţională în Rep. Moldova / Elena Postolachi // Catalog oficial al Expoziţiei Internaţionale Specializate „Know-how Exchange-98”, 23 mai 1998. – Chişinău, 1998.

1999 171. Postolachi, Elena. De la fibră la covor : Colecţia de obiecte textile / Elena Postolachi // Catalog oficial al Expoziţiei Internaţionale Specializate „INFOINVENT - 1999”, 28 - 31 oct. 1999.

– Chişinău, 1999.

2001 172. Culegerea de programe şi concepţii la instruirea, educarea şi recuperarea copiilor prin participarea meşteşugurilor populare / A. Danii, E. Postolachi, A. Racu [et al.] // Catalog oficial al Expoziţiei Internationale Specializate „INFOINVENT - 2001”, 3 - 7 oct. 2001. – Chişinău, 2001.

173. Elaborări originale şi tehnologia optimizată, ecologie curată în utilizarea coloranţilor vegetali / E. Postolachi, M. Bodrud, V. Bacevici [et al.] // Catalog oficial al Expoziţiei Internaţionale Specializate „INFOINVENT - 2001”, 3 - 7 oct. 2001. – Chişinău, 2001.

52

174. Postolachi, Elena. Ciclul de lucrări în domeniul designului industrial şi cunoştinţelor tradiţionale de la Expoziţia Internaţională Specializată „INFOINVENT - 2001” / Elena Postolachi // Catalog oficial al Expoziţiei Internaţionale Specializate „INFOINVENT - 2001”, 3 - 7 oct. 2001. – Chişinău, 2001.

175. Postolachi, Elena. Tehnologia originală a covorului - masajor ales în bumbi şi a textilelor decorative / Elena Postolachi // Catalog oficial al Expoziţiei Internaţionale Specializate „INFOINVENT - 2001”, 3 - 7 oct. 2001. – Chişinău, 2001.

2003 176. Postolachi, Elena. Colecţia de obiecte textile artizanate (vestimentare, ritualice, decorative şi suvenire) şi pentru promovarea artei naţionale prin tehnologii avansate, materiale noi la nivel înalt / Elena Postolachi // Catalog oficial al Expoziţiei Internaţionale Specializate „INFOINVENT 2003”, 5 - 8 noiemb. 2003. – Chişinău, 2003.

2005 177. Postolachi, Elena. Brâu curativ din fibre ecologic curate pentru fixarea coloanei vertebrale, în special după operaţie / Elena Postolachi // Catalog oficial al Expoziţiei Internaţionale Specializate „INFOINVENT - 2005”, 9 - 12 noiemb. 2005. – Chişinău, 2005.

178. Ţesături noi realizate în baza unor elemente tradiţionale, noi articole vestimentare moderne realizate prin intermediul tehnicilor de croşetare, ţesut şi broderie / E. Postolachi, V. Iarovoi, A. Gâscă [et al.] // Catalog oficial al Expoziţiei Internaţionale „INFOINVENT - 2005”, 9 - 12 noiemb.

2005. – Chişinău, 2005.

2007 179. Noi produse textile decorative şi de ritual / Elena Postolachi, V. Iarovoi, D. Iarovoi [et al.] // Catalog oficial al Expoziţiei Internaţionale „INFOINVENT - 2007”, 27-30 iun. 2007. – Chişinău, 2007.

2009 180. Expoziţia „Forumul întreprinderilor mici şi mijlocii - sporirea competitivă a ÎMM – vector de creştere economică” în cadrul Parcului de Ştiinţă şi Tehnică „Academica”/ particip.: Elena Postolachi-Iarovoi, Valentina Iarovoi [cu o expoziţie din 30 piese inovaţionale], 5-7 mai 2009. – Chişinău, 2009.

181. Expoziţia ştiinţifico-tematică „Legende ţesute manual” / org.: Elena Postolachi-Iarovoi, Valentina Iarovoi ; Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală, 17 sept. - 18 oct. 2009. – Chişinău, 2009.

182. Postolachi, Elena. Noi modele de ţesături, utilitar-decorative şi de ritual, piese vestimentare, modele, artizanat / Elena Postolachi, Valentina Iarovoi, Tatiana Spânu // Catalog 53

oficial al Expoziţiei Internaţionale Specializate de Ştiinţă şi Inovare. Secţ. E : Vestimentaţie, textile, menaj, artizanat., 24 - 27 noiemb. 2009. – Chişinău, 2009. – P. 68.

2011 183. Unitate prin diversitate de forme şi expresii culturale / E. Postolachi, V. Iarovoi, T. Spânu [et al.] // Catalog oficial al Expoziţiei Internaţionale Specializate „INFOINVENT - 2011”, 22 - 25 noiemb. 2011. – Chişinău, 2011.

2012 184. Expoziţia „Casa mare” din cadrul evenimentului cultural „Moldova - casa mia” (Fiera di Roma, Republica Italiana), unde a fost prezentată colecţia personală a dnei Elena Postolachi, doctor în ştiinţe etnografice, vice-presedinte al Uniunii Meşterilor Populari din Moldova, Membru al Consiliului Ştiinţific al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei. – Fiera di Roma, 29 apr. 2012. – [Accesat: 21-09.2012]. – Mod de acces: http://www.italia.mfa.md/news-embassy-ro/491973.

RECENZII 1982 185. Постолаки, О. А. Повiсть про Кирилла Стеценка / О. А. Постолаки // Народна творчiсть та етнографiя. – 1983. Nr 1. – С. 68-71. – Рец. на кн. : Товстуха Э. С. Бiографiчна повiсть. – Киiв : Молодь, 1982 . – 198 с. – На укр. яз.

1984 186. Postolachi, Elena. O întâlnire ratată... la porţile dorului / Е. А. Postolachi, L. Perju // Moldova. – 1984. – Nr 5. – P. 14. – Rec. lа cartea : Graiul mânilor măestre / alcăt.: C. Маrdare. – Chişinău, 1984 . – 107 p. : il. – Cu caract. chir.

1987 187. Постолаки, Елена. Молдавское народное творчество (XIX – начало ХХ века) / Е. А. Постолаки // Тinerimea Moldovei. – 1987. – 23 dec. – Rec. la cartea : Ungureanu, L. Covorul vechi moldovenesc. – Chişinău : Ştiinţa, 1987. – Cu caract. chir.

1995 188. Postolachi, Elena. Noul atlas lingvistic român pe regiuni, Moldova şi Bucovina / Elena Postolachi, Valentina Corcimari // Ştiinţa. – 1995. – 7 iul. – P. 16. – Rec. la cartea : Atlas lingvistic român pe regiuni : Moldova şi Bucovina. – Chişinău, 1995. – Vol. 1.

2002 54

189. Postolachi, Elena. [Recenzie] / Еlena Postolachi // Revista de etnografie. – 2005. – Nr 1. – P. 305-307. – Rec. la cartea : Калашникова Н. М. Народный костюм (семиотические функции) : учеб. пособие. – Москва : Изд-во Сворог и К, 2002. – 374 с.

2012 190. Postolachi, Elena. [Recenzie] / Еlena Postolachi // Realităţi culturale. – 2012. – Nr 1 (7). – P. 24. – Rec. la cartea : Răileanu Iurie. Etno-Moldova : carte-album. – Chişinău : „Nova imprim” SRL, 2011. – 136 p. : fot. color. – ISBN 978-9975-9772-2-7.

INTERVIURI 1982 191. Postolachi, Elena. În oglinda artizanatului : [interviu cu colaboratorul ştiinţific de la Sectorul etnografic al Аcademiei de Ştiinţe din Moldova E. Postolachi / а înscris: Catinca Ştefan // Viaţa satului. – 1982. – 10 apr. – P. 4. – Cu caract. chir.

1991 192. O Doamnă care a cucerit Academia : [interviu cu dna E. Postolache, o figură notorie în Moldova şi peste hotarele ei, recent aleasă unanim în postul de director al Institutului de Etnografie şi Folclor al Academiei de Ştiinţe din Moldova] / interlocuitor cor. ziarului // Moldova Suverană. – 1991. – 8 mart. – P. 2 : 1 fot.

Din conţ. : Renaşterea naţională e de neconceput, fără readucerea la viaţă a artei populare, care are o insemnătate fundamentală pentru dezvoltarea culturii unui popor, pentru păstrarea continuităţii lui istorice. […] Cu regret, în acest sens s-a făcut prea puţin. Inadmisibil de puţin. Am pierdut foarte mult timp preţios şi dacă nu întreprindem ceva de urgenţă, putem rata şansa.

1997 193. Postolachi, Elena. Menţineti aprinsă făclia de Paşti în sufletele voastre : [interviu cu dna E. Postolachi, dr. în istorie, şefa Secţiei de Studiere a Meşteşugurilor Populare Artistice cu laborator ştiinţific la Inst. de Etnografie şi Folclor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei / interlocuitor : Tatiana Rotaru // Săptămâna. – 1997. – 25 apr. – P. 16-17 : fot.

Din conţ. : Etnografia este o ştiinţă selectivă despre înţelepciunea populară, în care se reflectă cunoştinţele şi experienţa multiseculară din diferite domenii. Consider importantă crearea unei bănci de date cu materiale ilustrative pentru o arhivă, care va putea servi cauzei naţionale.

55

2000 194. Postolachi, Elena. Post scriptum la o expoziţie, sau Cum ne-am prezentat la Expo-2000 : [interviu cu E. Postolachi, etnograf, expert al expoziţiei Moldova-2000 la Hannover] / a intervievat : Maria Mocanu // Moldova Suverană. – 2000. – 30 noiemb. – P. 4.

2001 195. Postolachi, Elena. Costumul popular continuă să ne bucure ochiul : [interviu cu Elena Postolachi, etnograf, şefa Secţiei Meşteşuguri Populare Artistice la Institutul de Arheologie şi Etnografie de la Academia de Ştiinţe a Moldovei, doctor în istorie] / consemnare : Maria Mocanu // Moldova Suverană. – 2001. – 10 noiemb. – P. 4.

2006 196. Postolachi, Elena. Renaşterea satului e de neconceput fără cercetarea etnografică : [interviu cu şefa Secţiei de Studiere a Meşteşugurilor Populare Artistice din cadrul Acad. de Şt. A Moldovei] / consemnare : Daniela Galei // Gazeta liberă. – 2006. – 6 iul. – P. 8.

2009 197. Постолаки, Елена. Молдавские ковры «улетают» за рубеж : [interviu cu E. Postolachi, E. Popescu ] / red. : Nelly Ciobanu // Business Class. – 2009. – Ian. (Nr 1). – P. 126-128.

2011 198. Postolachi-Iarovoi, Elena. Costumul popular este martor al exisţenţei noastre şi vorbeşte de sfinţenia locurilor şi a oamenilor ce locuiesc pe pământurile moldave : [interviu cu doctorul în etnologie Elena Postolachi-Iarovoi], 8 sept. 2011. – [Accesat: 18.09.2012]. – Mod de acces: http://www.noi.md/md/news_id/5734.

199. Postolachi-Iarovoi, Elena. Covorul basarabean : [interviu cu doctorul în etnologie Elena Postolachi-Iarovoi], 13 iun. 2011 / interlocuitor Elena Cudreavţeva. – [Accesat: 18.09.2012]. – Mod de acces: http://free-time.md/rom/pater/i1618-covorul-basarabean.

200. Postolachi-Iarovoi, Elena. Covorul moldovenesc prezintă un tezaur naţional de valoare excepţională : [interviu cu doctorul în etnologie Elena Postolachi-Iarovoi], 11 sept. 2011. – [Accesat: 18.09.2012]. – Mod de acces: http://www.youtube.com/watch?v=dCVAzaSepoA&feature=relmfu.

201. Постолаки-Яровой, Елена. „Народный костюм – «очевидец» нашего существования, свидетельствующий о святости молдавской земли и живущих на ней людей” : интервью с доктором этнологии Еленой Постолаки-Яровой, 9 сент. 2011. – [Accesat: 18.09.2012]. – Mod de acces: http://www.noi.md/ru/news_id/5734; http://www.fetebaieti.com/browse_vidfeeders.php?tag=interviu+cu+Dr+%C3%AEn+etnologie+Pos tolachi+Iarovoi+Elena+NOI+MD+Mai+mult+dec%C3%AEt+tiri.

56

ARTICOLE ÎN ZIARE 1970 202. Postolachi, Elena. Povara zestrei / Elena Postolachi // Тinerimea Moldovei. – 1970. – 13 noiemb. – P. 4. – Cu caract. chir.

203. Хынку, И. Этнoграфическая выставка / И. Хынку, Е. Пoстoлаки // Сoветская Мoлдавия. – 1970. – 8 апр. – С. 4.

1980 204. Postolachi, Elena. Izvor – cultura poporului : [ritualuri, sărbători, tradiţii] / Elena Postolachi // Zorile comunismului. – 1980. – 10 oct. – P. 4. – Cu caract. chir.

205. Пoстoлаки, Елена. Истoчник – нарoдная культура / Елена Пoстoлаки // Заря кoммунизма. – 1980. – 10 oкт. – C. 4.

206. Пoстoлаки, Елена. У истoкoв нарoднoгo твoрчества / Елена Пoстoлаки // Ştiinţa. – 1980. – 12 febr. – P . 4.

1981 207. Postolachi, Elena. Din tradiţiile şi culorile mărţişorului / Elena Postolachi // Literatura şi arta. – 1981. – 19 mart. – P. 7. – Cu caract. chir.

208. Zelenciuc, V. Probleme ale expoziţiilor de artizanat : [în Republica Moldova] / V. Zelenciuc, Е. Postolachi // Literatura şi arta. – 1981. – 4 iun. – P. 5. – Cu caract. chir.

209. Пoстoлаки, Елена. Читательская кoнференция / Елена Пoстoлаки // Ştiinţa. – 1981. – 24 маrt. – P. 3.

1982 210. Postolachi, Elena. Împreună şi fiecare аparte : [despre аctivitatea org. de partid de la combinatul de deservire socială din Floreşti] / Elena Postolachi // Viaţa satului. – 1982. – 5 aug. – Cu caract. chir.

211. Postolachi, Elena. În oglinda artizanatului : [аrta populară decorativă la еtapa аctuală] / Еlena Postolachi // Viaţa satului. – 1982. – 10 аpr. – Cu caract. chir.

212. Пoстoлаки, Елена. Нужнo oбществo нарoдных мастерoв / Елена Пoстoлаки // Вечерний Кишинев. – 1982. – 14 апр. – C. 4.

213. Пoстoлаки, Елена. Расцвет нациoнальных культур : [o Всесoюз. науч.-теoрет. кoнф. “Актуальные прoблемы развития сoциалистических нациoнальных худoжественных культур 57

в услoвиях зрелoгo сoциализма”, г. Махачкала] / Елена Пoстoлаки // Ştiinţa. – 1982. – 30 dec. – P. 8.

1984 214. Postolachi, Elena. Simţul măsurii : [nunta - ritual sau act comercial] / Elena Postolachi // Literatura şi arta. – 1984. – 7 iun. – P. 6. – Cu caract. chir.

215. Пoстoлаки, Елена. Пленительнoе искусствo вoстoчных кoврoв / Елена Пoстoлаки // Ştiinţa. – 1984. – 23 febr. – P. 1,4.

1985 216. Postolachi, Elena. Să ne cunoaştem plaiul / Elena Postolachi // Scînteia leninistă. – 1985. – 8 aug. – Cu caract. chir.

1987 217. Postolachi, Elena. „Мărgăritare” lа Grădina Botanică / Еlena Postolachi // Ştiinţa. – 1987 – 12 noiemb. – P. 4. – Cu caract. chir.

1988 218. Postolachi, Elena. Covorul în atenţia lumii / Еlena Postolachi // Ştiinţa. – 1988. – 22 sept. – Cu caract. chir.

219. Postolachi, Elena. Credem că va reînvia ceramica neagră / Еlena Postolachi // Ştiinţa. – 1988. – 4 аug. – P. 3. – Cu caract. chir.

220. Пoстoлаки, Елена. Фoрмирoвание духoвнoгo мира личнoсти / Елена Пoстoлаки // Ştiinta. – 1988. – 9 febr.

221. Пoстoлаки, Елена. Юбилей крупнoгo ученoгo : [o мoлдавскoм ученoм, дoкт. ист. наук, прoф. В. С. Зеленчук] / Елена Пoстoлаки // Ştiinta. – 1988. – 2 noiemb. – P. 4.

1989 222. Postolachi, Elena. Pomul vieţii şi al nemuririi / Еlena Postolachi // Ştiinţa. – 1989. – 6 iul.

– P. 2-3. – Cu caract. chir.

1990 223. Postolachi, Elena. Să renaştem meşteşugurile artistice / Elena Postolachi, V. Zelenciuc // Vocea poporului. – 1990. – 13 noiemb. – P. 8.

1991 58

224. Postolachi, Elena. Cultura naţională în şcoală / Elena Postolachi // Făclia. – 1991. – 22 mart. – P. 5.

225. Пoстoлаки, Елена. Вoзрoдить нарoдные худoжественные прoмыслы / Елена Пoстoлаки // Гoлoс нарoда. – 1991. – 13 нoяб.

1992 226. Sărbătoarea oamenilor de vârstă înaintată : [manifestaţia cu prilejul Zilei internaţionale a oamenilor de vârstă înaintată din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, organizată de Presedintele clubului „Mărgăritare” Elena Postolachi] // Ştiinţa. – 1992. – Nr 8 (oct.). – P. 1.

1993 227. Postolachi, Elena. Concepţia "Meşteşugurile populare artistice – factor important de instruire, corecţie şi compensare a copiilor cu dereglări fizice"/ Elena Postolachi // Făclia. – 1993.

– 22 mai. – P. 2-3.

1995 228. Postolachi, Elena. Codul genetic al Neamului neântinat rămâne : bazele etnologiei şi culturii naţionale în şcoala de cultură generală : [de la conf. şt.-practică din Ungheni (ian. 1995)] / Elena Postolachi // Făclia. – 1995. – 21 ian. – P. 4.

1996 229. Borşevici, Ion. Scrisoare adresată domnului Ministru al Învăţământului / Ion Borşevici, Elena Postolachi // Făclia. – 1996. – 9 mart.

1997 230. Postolachi, Elena. Să întrăm în Europa fără a ne sacrifica valorile etno-culturale / Elena Postolachi // Lanterna magică. – 1997. – Iul. (Nr 5-6). – P. 3.

1998 231. Postolachi, Elena. A arătat că suntem un neam de oameni vrednici cu demnitate naţională, receptivi la frumos şi la bine : [Valentin Zelenciuc, savant-etnograf la 70 de ani] / Elena Postolachi // Mesagerul. – 1998. – 30 oct. – P. 7.

232. Prin lichidarea Institutului de Etnografie şi Folclor se loveşte în destinul neamului românesc : scrisoare deschisă către Comisia pentru Ştiinţă, Învăţământ, Cultură şi Mass-media a Parlamentului Rep. Moldova / Grigore Botezatu, Nicolae Băieşu, Elena Postolachi [et. al.] // Ţara.

– 1998. – 14 aug.

1999 59

233. Postolachi, Elena. Bazele etnologiei şi culturii naţionale în şcoala de cultură generală : [de la conferinţa şt.-practică din Ungheni] / Elena Postolachi // Făclia. – 1999. – 21 ian. – P. 4.

2002 234. Postolachi-Iarovoi, Elena. Meşteşugurile populare – originalitatea etnică a unui popor / Elena Postolachi-Iarovoi // Moldova Suverană. – 2002. – 25 iul. – P. 4.

2003 235. Postolachi-Iarovoi, Elena. Artizanatul popular între economie şi cultura naţională / Elena Postolachi-Iarovoi // Ora satului. – 2003. – Ian. (Nr 8). – P. 13.

2005 236. Postolachi, Elena. Fiecare popor îşi creează o carte care nu s-a scris : din discursul rostit în faţa meşterilor populari din Hojineşti / Elena Postolachi // Glasul naţiunii. – 2005. – 18 dec. – P. 22.

2007 237. Postolachi, Elena. „Adio, drag Abecedar” : sugestii pentru scenariu / Elena Postolachi // Univers pedagogic Pro. – 2007. – 10 mai. – P. 7.

REFERIRI LA VIAŢA ŞI ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ 1991 238. Mâţă, Victoria. O mamă, dulce mamă… : [despre sărbătoarea festivă închinată zilei femeii, organizată de membrii Comisiei pentru Cultură, Sport şi Odihnă al Comitetului Sindical al Academiei de Ştiinţe a R.S.S. Moldova : Maria C. Fusu, Valentina Iarovoi, Elena Postolachi [et al.] şi prezentarea exponatelor etnografice din lada de zestre a bunicii] / Victoria Mâţă // Ştiinţa. – 1991. – 15 mart.. – P. 4 : fot.

1992 239. Loscutov, Ludmila. Lumina sufletului Lenuţei Postolachi / Ludmila Loscutov // Femeia Moldovei. – 1992. – Nr 3. – P. 17.

1995 240. Burov, S. Ideea este bună... dar cum vom realiza-o? : [despre dr. E. Postolachi] / S. Burov // Glasul Naţiunii. – 1995. – Iul. (Nr 30). – P. 8.

60

1997 241. Bazatin, I. Pâine şi trandafiri : [despre E. Postolachi, colaborator şi coordonator la Institutul de Etnografie şi Folclor] / I. Bazatin, V. Zagaievschi // Moldova Suverană. – 1997. – 5 mart. – P. 3.

1998 242. Rotaru, Tatiana. Matuşa Agripina colaborează cu Academia / Tatiana Rotaru // Dialog. – 1998. – 1 mai – P. 4.

2000 243. Dron, Ion. Postolachi Elena / Ion Dron // Femei din Moldova : encicl. / editor : Iurie Colesnic. – Chişinău, 2000. – P. 230 : fot.

2001 244. Datcu, Iordan. Elena Postolachi / Iordan Datcu // Dicţionarul etnologilor români. – Bucureşti : SAECULIM, 2001. – Vol. 3 : Autori. Publicaţii periodice. Instituţii. Mari colecţii. – P. 133-134 : fot. – [Accesat: 18.09.2012]. – Mod de acces: http://www.observatorcultural.ro/Cronica-lui-Datcu*articleID_1734-articles_details.html.

2002 245. Revenco, Maria. Elena Postolachi – protectoarea etnografiei naţionale, doctor în istorie, a ajuns astăzi la o aniversare frumoasă / Maria Revenco // Făclia. – 2002. – 16 mart. – P. 1.

2003 246. Bivol, Elena. Evenimente recente : [lansarea la Academia de Ştinţe a Moldovei a cărţii „Educaţia tehnologică în şcoala auxiliară : concepţii şi programe de instruire”, printre autori : Elena Postolachi / Elena Bivol // BioSynopsis : Bul. Informativ al ONG BIOS. – 2003. – Iun. (Nr 6). – P. 12 : il.

2004 247. Ladaniuc, Victor. Minunile de basm din sufletele noastre [dedicatie dnei Elena Postolachi, dr. în istorie, etnograf, membru al Uniunii Artiştilor Plastici şi al Uniunii Meşterilor Populari, membru al Comunităţii Europene de Textile şi al Organizaţiei Internaţionale de Creaţie Populară, Lucrător Emerit al Culturii / Victor Ladaniuc // Vă scriu cu drag : răvaşe de dragoste. – Chişinău, 2004. – P. 273-289.

248. Rotaru, Tatiana. Lumina artei din pănuşi [despre dr. E. Postolachi] / Tatiana Rotaru // Moldova Suverană. – 2004. – 15 ian. – P. 2.

61

2005 249. Bălţeanu, Ion. Dezvoltarea meşteşugurilor populare în Republica Moldova la etapa contemporană : [promovarea în anii 1988-1989 a concepţiei de reformare a şcolii naţionale, de un grup de cercetători, ghidaţi de Elena Postolachi, dr. în istorie, etnograf, în baza procesului de educaţie fiind aşezate valorile culturale naţionale] / Ion Bălţeanu // Revista de etnografie. – 2005. – Nr 1. – P. 63.

250. Chilimar, Serghei. Cu concursul ştiinţei renasc impetuos meşteşugurile : [este menţionată dr. Elena Postolachi, colaboratoarea Inst. de Arheologie şi Etnografie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei / Serghei Chilimar // Moldova Suverană. – 2005. – 23 aug. – P. 2.

2006 251. Datcu, Iordan. Elena Postolachi / Iordan Datcu // Dicţionarul etnologilor români. Autori.

Publicaţii periodice. Instituţii. Mari colecţii. Bibliografii. Cronologie. – Bucureşti : SAECULIM, 2006. – P. 739-740 : fot.

252. Laureaţii „Gazetei Libere 2006” : [Valentin Holban, … Elena Postolachi, cercetător la Academia de Ştiinţe a Moldovei, pentru promovarea asidua, prin intermediul ştiinţei a tradiţiilor populare] // Gazeta Liberă. – 2006. – 28 dec. – P. 3 : fot.

2012 253. Buzilă, Varvara. Vocaţie de etnolog [dr., conf. univ. Elena Postolachi la 70 ani] / Varvara Buzilă // Akademos. – 2012. – Nr 1. – P. 66. – [Accesat: 28.09.2012]. – Mod de acces: http://www.akademos.asm.md/files/Academos_1_2012.pdf.

254. Puşcaşu, Madlena. Elena Postolachi : 1942 / Madlena Puşcaşu // Calendar Naţional 2012.

– Chişinău : BNRM, 2012. – P. 102-103 : fot. – [Accesat: 28.09.2012]. – Mod de acces: http://87.248.191.115/bnrm/publicatii/files/5/martie2012.pdf.

255. Rotaru, Tatiana. Armonie dintre pîine si ţesătură [prilej aniversar : 10 ani de activitate a dr. Elena Postolachi în cadrul Academiei de Ştiinţe] / Tatiana Rotaru. – [Accesat: 28.09.2012]. – Mod de acces: http://www.asm.md/?go=noutati_detalii&n=2487&new_language=2.

Din conţ. : Avem cu ce ne integra în Europa, afirmă surorile Iarovoi – gemene în aspiraţii, trăistuţa noastră naţională este plină cu valori.

256. Rotaru, Tatiana. Ataşament de-o viaţă pentru cultura populară şi demnitatea naţională [despre dr. E. Postolachi] / Tatiana Rotaru // Săptămâna. – 2012. – 27 iul. – P. 14. – [Accesat: 18.09.2012]. – Mod de acces: http://www.yahu.ca/2012/iulie/27iulie.pdf; http://www.cnaa.acad.md/news/2012/27072012.

257. Ţaralungă, Antip. Fibra de Ţaul : [Elena Postolachi, dr. în etnologie la 70 de ani] / Antip Ţaralungă // Moldova Suverană. – 2012. – 11 mai – Nr 64. – P. 2 : fot. [Accesat: 18.09.2012]. – Mod de acces: http://www.moldova-suverana.md/actualitate/social/7491-fibra-de-aul.html.

62

258. Ţurcanu, Nina. Văduvită, canaveua ţauleană [cuvânt de adio] / Nina Ţurcanu, Vica Bucătaru, Traian Musteaţă, Sava Balan, Andrei Fetescu // Moldova Suverană. – 2012. – 24 iul. – P. 4. – http://www.moldova-suverana.md/cultura/cronici/8734-cuvint-de-adio.html.

259. Ţurcanu, Viorica. Mereu lângă lada cu zestre [despre dr. E. Postolachi] / Viorica Ţurcanu, Victor Ladaniuc // Literatura şi arta. – 2012. – 28 iun. – P. 2 : 1 fot.

MATERIALELE NEPUBLICATE – Participări la activităţi ştiinţifice naţionale şi internaţionale 1965 260. Яровая, Е. А. Ткачество в Молдавии // IV-я Всесоюз. студенческая энографическая конф. Махачкала, 26-28 апр. 1965.

1972 261. Постолаки, Елена. Традиционное ковроткачество Молдавии // СССР – братский союз равноправных народов : науч. юбил. сессия. Кишинев, 20-25 нояб. 1972.

1978 262. Постолаки, Елена. Молдавские народные ткани – богатое художественное наследие прошлого // Республиканская науч.-практ. конф. “О деятельности учреждений культуры Молдавии по дальнейшему развитию самодеятельного художественного творчества трудящихся в свете решений XXV съезда КПСС и Постановления ЦК КПСС” “О мерах по дальнейшему развитию самодеятельного художественного творчества”. Кишинев, 25 апр.

1978.

1979 263. Постолаки, Е. A. Роль народных традиций и повышение культуры и быта сельского населения // Роль новых праздников и обрядов в повышение культуры и быта сельского населения : район. науч.-практ. конф. с. Градище, Чимишлийский р-н, 23 март. 1979.

1980 264. Постолаки, Елена. Об итогах республиканского праздника хоровой песни и духовой музыки и воспитательных функциях певческих праздников // Республиканская науч.-практ. конф. “Об улучшении учебно-воспитательного и творческого процессов среди участников художественной самодеятельности, дальнейшем повышении уровня идейнохудожественного содержания репертуара”. Кишинев, 20 июн. 1980.

63

1981 265. Постолаки, Е. A. Преемственность народных традиций в материальной культуре современного села // Народные традиции и современность : науч.-практ. конф. с. Цауль, Дондюшанский р-н, 24 мая 1981.

1982 266. Постолаки, Е. A. Преемственность народных традиций современного села // Народные традиции и современность : науч.-практ. конф. с. Бокшаны, Криулянский р-н, 23 янв. 1982.

1991 267. Postolachi, Elena. Cultura naţională – zestrea neamului nostru pentru generaţia tînără // Instruirea şi educaţia copiilor şi a tineretului în domeniul culturii şi artelor : probleme si perspective : conf. şt. Chişinău, 13-15 iun. 1991.

1994 268. Postolachi, Elena. Cultura naţională şi tradiţiile populare // Cultura şi conştiinţa naţională : conf. studenţească a Univ. Libere de Comerţ. Chişinău, 23 dec. 1994.

1995 269. Postolachi, Elena. Arta populară din Republica Moldova : realitate şi perspective // Arta populară. Istorie şi destin. Origini şi perspective. Sibiu (România), 8-11 mai 1995.

270. Postolachi, Elena. Aspect economic, social şi estetic al artei populare moldoveneşti // Conferinţa regională a femeilor. Chişinău, 17-18 mai 1995.

271. Postolachi, Elena. Conţinut şi metode noi de instruire prin intermediul etnografiei şi culturii naţionale // Conferinţa raională a învăţătorilor. Ungheni, 11 ian. 1995.

272. Postolachi, Elena. Meşteşugurile – factor important de instruire si corecţie // Conferinţa raională a directorilor, şefilor de studii. Leova, 19 mart. 1995.

273. Postolachi, Elena. Meştesugurile populare – parte integrală a vieţii rurale // Simpozion consacrat Fundaţiei Dimitrie Gusti. Bucureşti, 18-19 mai 1995.

274. Postolachi, Elena. Patrimoniul artei tradiţionale din Republica Moldova : probleme şi şanse de dezvoltare şi integrare europeană // Turismul şi coordonatele europene ale etnografiei româneşti : conf. Sibiu (România), 15-18 iun. 1995.

64

2000 275. Postolachi, Elena. Cercetările ştiinţifice demonstrează fenomenul de pierdere a valorilor artei populare // Moldova 2000 - arta naţională populară şi profesionistă : masa rotundă în cadrul Expoziţiei Intern. Specializate „Ax-Art-2000”, ed. a V-a. Chişinău, 23 iun. 2000.

276. Postolachi, Elena. Elemente de etnografie în educaţia preşcolarilor // Menajul artistic : obiective şi tehnologii de realizare (pentru menagerii instituţiilor preşcolare) : seminar repub.

Chişinău, 31 oct. 2000.

277. Postolachi, Elena. Metode de cercetare a meşteşugurilor populare de selectare şi prelucrare a materialelor de organizare a cabinetului metodic, de valorificare a artei populare // Principii de valorificare a meşteşugurilor populare : 4 seminare pe zone în municipiu şi în republică cu profesioniştii din republică. Rezina, Chişinău, Sarata-Nouă, 2000.

278. Postolachi, Elena. Principii de valorificare a meşteşugurilor populare // Metode de promovare a noului curriculum şcolar : seminar metodic repub. al metodiştilor de instruire tehnicoartistică, organizat de Ministerul Învăţământului. Chişinău, sept. 2000.

279. Postolachi, Elena. Rolul femeii în destinul ţării şi integrării în Europa // Femeia în dezvoltarea valorilor naţionale : conf. repub. AŞM, Chişinău, 1 mart. 2000.

280. Postolachi, Elena. Ştiinţa populară în obiectivele instruirii generaţiei tinere // Înţelepciunea populară şi cercetările academice : comunicări la conf. şt.-practică repub., consacrată Zilei Mondiale a Femeilor din Mediul Rural. Chişinău, 1 mart. 2000.

281. Postolachi, Elena. Textilele ca fenomen de cultură // Dialog : tradiţii şi inovaţii în textilele de la începutul unui nou mileniu : masa rotundă în cadrul Expoziţiei Internaţionale Specializate „Black Sea Letex-2000”. AŞM, Chişinău, 5 apr. 2000.

282. Postolachi, Elena. Tradiţii şi inovaţii în satul moldovenesc contemporan // Comuna Grătieşti - tradiţii şi contemporaneitate : seminar repub. сu participarea primărilor din republică.

Chişinău, 19 iun. 2000.

283. Postolachi, Elena. Valorificarea meşteşugurilor tradiţionale pentru turismul rural // Dezvoltarea iniţiativei locale şi valorificarea patrimoniului cultural : interferenţe moldo-poloneze : conf. regională. Chişinău, 18-20 iul. 2000.

2001 284. Postolachi, Elena. Etnologia asigură calea spre pace // Femeia şi cultura Păcii : conf. repub. cu pedagogii, asociaţiile, mişcările repub. „Pedagogii pentru pace şi înţelegere reciprocă”, Societ. pentru Educaţie şi Drepturile Omului. Chişinău, AŞM, 1 mart. 2001.

65

285. Postolachi, Elena. Ştiinţa populară în obiectivele instruirii generaţiei tinere // Dialog : înţelepciunea populară şi cercetările academice : conf. şt.-practică repub., consacrată Zilei Mondiale a femeii din mediul rural. Chişinău, AŞM, 15 oct. 2001.

2002 286. Postolachi, Elena. Cercetările etnografice – baza renaşterii şi dezvoltării culturii satului // Valorificarea resurselor umane şi materiale ale comunei Bieşti pentru depăşirea sărăciei : conf. cu expoziţie. s. Bieşti, r-nul Orhei, 1 mart. 2002.

287. Postolachi, Elena. Cultivarea ţesutului artistic în şcoală // Tapiseria prin veacuri : simpoz. repub. Chişinău, Muzeul de Etografie şi Istorie Naturală, 20 sept. 2002.

288. Postolachi, Elena. Educaţia elevilor în baza tradiţiilor populare // Particularităţile organizării activităţii didactice la educaţia tehnologică : seminar republ. pentru conducătorii instituţiilor speciale de învăţământ. Rezina, 29 mai 2002.

289. Postolachi, Elena. Femeile şi meşteşugurile lor preferate // Ştiinţa la zi : aspecte conceptuale de renaştere a meşteşugurilor populare artistice : seminar repub. şt.-practic. Chişinău, 2002.

290. Postolachi, Elena. Meşteşugurile populare oferă locuri şi şanse de depăşire a sărăciei // Ştiinţa la zi : căi de depăşire a sărăciei : seminar repub. şt.-practic. Chişinău, AŞM, 28 mai 2002.

291. Postolachi, Elena. Particularităţi specifice ale meşteşugurilor populare şi problemele păstrării patrimoniului cultural // Meşteşugurile populare în contextul valorilor cultural-economice ale ţării : masa rotundă în cadrul Târgului cu participare internaţională „Ax-Art-2002”. Chişinău, 21 iun. 2002.

292. Postolachi, Elena. Particularităţile ţesăturilor şi covoarelor moldoveneşti // Ştiinţa la zi : aspecte conceptuale de renaştere a meşteşugurilor populare artistice : seminar repub. şt.-practic.

Chişinău, 2002.

293. Postolachi, Elena. Unele particularităţi ale covorului moldovenesc // Tapiseria prin veacuri : simpoz. repub. Chişinău, Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală, 20 sept. 2002.

2003 294. Postolachi, Elena. Cercetarea etnografică a satului : elaborarea unui set de chestionare // Tradiţiile meşteşugurilor populare în zona centrală a Moldovei : seminar raional şt.-metodic. s.

Hojineşti, r-nul Călăraşi, iun. 2003.

295. Postolachi, Elena. Cercetarea etnografică cu bază ştiinţifică de revenire la valorile naţionale // Posibilităţi de dezvoltare social-economică a s. Văscăuţi cu evaluarea grupei instruite : masa rotundă. s.Văscăuţi, r-nul Camenca, 27 iul. 2003.

66

296. Postolachi, Elena. Cum să cercetăm şi să valorificăm tradiţiile artei populare // Probleme de dezvoltare a meşteşugurilor populare : masa rotundă. s. Sarata Răzeşti, r-nul Leova, 10 mai 2003.

297. Postolachi, Elena. Din istoria cercetărilor etnografice în Moldova : metode de cercetare etnografică // Probleme şi metode de cercetare a culturii : seminar repub. cu specialiştii din învăţământ şi a creaţiei artistice de la secţiile zonale de cultură. Chişinău, 14 noiemb. 2003.

298. Postolachi, Elena. Exponatele demonstrează originalitatea artei populare // Expoziţia de artă a satului şi conferinţa de evaluare a grupului de 36 de meşteriţe. s. Hojineşti, r-nul Călăraşi, sept. 2003.

299. Postolachi, Elena. Metode de cercetare etnografică a culturii satului şi organizare a producţiei artizanate // Cum putem crea un centru meşteşugăresc : masa rotundă. s. Mihăileni, r-nul Rîşcani, iun. 2003.

300. Postolachi, Elena. Modalităţi de valorificare a artizanatului popular în şcoală // Educaţia tehnologica în şcoală : concepţii şî programe cu lansare de carte. Chişinău, AŞM, 17 ian. 2003.

301. Postolachi, Elena. Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale şi Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale de Instruire // Importanţa informaţiei de brevet şi a tratatului de cooperare în domeniul brevetelor (PCT) ca sursă de informaţie tehnică : seminar naţional „OMPI-AGEPI”. Chişinău, 20-21 noiemb. 2003.

302. Postolachi, Elena. Particularităţi ale jenurilor de artă populară şi principii de creare a bazei metodice // Organizarea procesului instructiv-metodic la educaţia tehnologică : seminar repub.

Chişinău. 6 mart. 2003.

303. Postolachi, Elena. Rolul meseriilor în socializarea copiilor // Socializarea copiilor cu deficienţe : masa rotundă republ., organizată de Asoc. „Humanitas” cu reprezentanţi din Norvegia.

Chişinău, 17 iun. 2003.

304. Постолаки, Елена. О законе “Народных художественных промыслов” // Традиции и перспективы развития народных художественных промыслов : национ. семинар. ЧадырЛунга, 1-6 сент. 2003.

305. Постолаки, Елена. Тенденции развития и проблемы современного народного искусства Молдовы // Традиции народных художественных промыслов Гагаузии и перспективы их развития : национ. семинар. Чадыр-Лунга, 7 февр. 2003.

2004 306. Postolachi, Elena. Casa mare ca spaţiu identitar // Diversitatea expresiilor culturale ale habitatului tradiţional : conf. intern., organizată de Muzeul Naţional de Etnografie şi Istotie Naturală. Chişinău, 2-4 aug. 2004.

67

307. Postolachi, Elena. Concepţia „Etnografia şi arta populară în procesul de instruire” // Etnografia şi arta populară în procesul de instruire : seminar orăşenesc al învăţământului de educaţie tehnologică şi metodişti de creaţie din republică. Chişinău, 1 mart. 2004.

308. Postolachi, Elena. Domenii de perspectivă în dezvoltarea cunoştinţelor tradiţionale // Dezvoltarea durabilă în mediul rural : seminar repub. a managerilor din mediul rural. Chişinău, 11 mart. 2004.

309. Postolachi, Elena. Meşterii populari în relansarea economiei şi depăşirea sărăciei : evaluarea rezultatelor după instruirea de 180 de ore // Meşteşugurile populare în relansarea economiei şi depăşirea sărăciei : masa rotundă cu expoziţie de artă populară. s. Javgur, r-nul Cimişlia. 13 iun. 2004.

310. Postolachi, Elena. Meşteşuguri populare : tendinţe şi posibilităţi de dezvoltare // Situaţia meşterilor în r-nul Făleşti : masa rotundă cu expoziţie raională. Făleşti, 4 iul. 2004.

311. Postolachi, Elena. Meşteşugurile populare - component al modului de trai şi gospodăriei rurale // Valorificarea meşteşugurilor în r-nul Făleşti : seminar cu metodiştii pe creaţia populară, profesori de educaţia tehnologică. Făleşti, 20 mai 2004.

312. Postolachi, Elena. Metode, chestionare de cercetare etnografică a satului // Metode de cercetare etnografică a satului Carahasani : seminar cu col. de profesori si lucrători sociali şi de cultură. s. Carahasani, r-nul Ştefan-Vodă, 16 oct 2004.

313. Postolachi, Elena. Rolul femeii în formarea generaţiei tinere în baza valorilor naţionale // Seminar repub. al oamenilor de ştiinţă şi educaţie. Chişinău, 3 mart. 2004.

314. Postolachi, Elena. Un component al modului de trai şi gospodarie rurală // Valorificarea meşteşugurilor : seminar cu metodiştii pe creaţia populară, profesori de educaţie tehnologică.

Făleşti, 20 mai 2004.

2005 315. Postolachi, Elena. Căi de valorificare şi renaştere a meşteşugurilor populare : crearea unor întreprinderi artizanale // Dezvoltarea micilor întreprinderi de artizanat : seminar zonal de instruire în cadrul Proiectului de dezvoltare a micilor întreprinderi. Soroca, 5 ian. 2005.

316. Postolachi, Elena. Cercetările etnografice demonstrează particularităţile r-nului Sângerei // Meşteşugurile aduc venit suplimentar : conf. raională cu expoziţie din 36 de sate. Sângerei, 26 aug.

2005.

317. Postolachi, Elena. Meşterii Populari – parte integrantă a comunităţii // Renaşterea meşteşugurilor şi problema locurilor de muncă : seminar şt.-metodic cu expoziţie de artă. com.

Chişcăreni, r-nul Sîngerei, 20 mai 2005.

68

318. Postolachi, Elena. Meşterii Populari – problemă de cercetare etnografica în vederea renaşterii // Meşterii Populari – baza fundamentală a economiei şi culturii : seminar şt.-metodic. s.

Lăpuşna, r-nul Hînceşti, 19 mai 2005.

319. Postolachi, Elena. Meşteşugurile artistice pentru persoane cu dizabilităţi // Alternative la instituţionalizare : conf. st.-practică repub. Chişinău, 11 oct. 2005.

320. Postolachi, Elena. Meşreşugurile populare – factor economic, cultural şi curativ // Renaşterea meşteşugurilor populare – factor în depăşirea sărăciei : conf. şt.-practică raională. s.

Volodeni, r-nul Edineţ, 20 sept. 2005.

321. Postolachi, Elena. Meşteşugurile populare ca oportunietate de dezvoltare a sectorului turistic al r-nului Călaraşi // Înţelepciunea populară în depăşirea sărăciei : conf. şt.-practică zonală cu atelier de artă populară. s. Palanca, r-nul Călaraşi ,26 mart. 2005.

322. Postolachi, Elena. Meşteşugurile populare în ocupaţiile bărbaţilor // Probleme în dezvoltarea meşteşugurilor şi crearea unui Centru de Meşteri Populari : seminar şt.-metodic raional. s. Zaim, r-nul Căuşeni, 15 mai 2005.

323. Postolachi, Elena. Meşteşugurile populare – tradiţii, contemporaneitate şi perspective // Dezvoltarea durabilă a turismului : masa rotundă în cadrul Proiectului „Casa părintească”. Călăraşi, oct 2005.

324. Postolachi, Elena. Metode de cercetare etnografică a satului şi scrierea unui studiu, crearea unui muzeu, a unui atelier meşteşugăresc // Probleme în crearea Muzeului : masa rotundă raională. s. Plopi, r-nul Donduşeni, 27 aug. 2005.

325. Postolachi, Elena. Metodele de cercetare etnografică a satului şi selectare a materialelor // Renaşterea satelor şi problema artei populare : seminar şt.-metodic raional. s. Zaim, r-nul Căuşeni, 13 apr. 2005.

326. Postolachi, Elena. Monitorizare a factorilor materiali şi spirituali în renaşterea satului // Ajunsuri, probleme şi perspective : conf. jubiliară a Agenţiei de Ecologie (BIOS). Chişinău, 8 febr.

2005.

327. Postolachi, Elena. Renaşterea satului Răscăieţi în baza valorilor naţionale // Proiect special de Dezvoltare a meşteşugurilor populare (ACSA) : seminar şt.-metodic raional. s. Răşcăieţi, r-nul Ştefan-Vodă, mai 2005.

328. Postolachi, Elena. Rolul etnografiei în procesul de renaştere a culturii naţionale // Bazele etnografiei şi culturii naţionale în şcoală : seminar instructiv-metodic pentru profesorii şcolilor auxiliare şi directorii adjuncţi pentru educaţie. Chişinău, mart. 2005.

329.Postolachi, Elena. Tradiţii şi particularităţi ale meşteşugurilor populare // Meşteşuguri populare, tradiţie, contemporanietate – căi de renaştere : masa rotundă repub. în cadrul Expoziţiei Intern. Specializate „Ax-Art-2005”. Chişinău, MOLDEXPO, iun. 2005.

69

2006 330. Postolachi, Elena. Arta populară tradiţională – factor important în orientarea profesorilor şi pregătirea elevilor şcolilor speciale pentru viaţa independentă // Orientarea profesională a elevilor şcolilor auxiliare : seminar şt.-metodic al profesorilor din zona centrală, organizat la sc.de bază nr.

5. Chişinău, 5-9 sept. 2006.

331. Postolachi, Elena. Cercetările etnografice ale Academiei de Ştiinţe ale Moldovei în vederea păstrării culturii naţionale // Renaşterea satului în baza valorilor naţionale : I-a conf. şt. a studenţilor etnologi USM. Chişinău, 2 noiemb. 2006.

332. Postolachi, Elena. Din experienţa renaşterii meşteşugurilor populare şi practica colaborării cu ACSA // Congresul al IV-lea al Uniunii Societăţilor ştiinţifice şi tehnice din Moldova. Chişinău, 21 iun. 2006.

333. Postolachi, Elena. Experienţa implementării tradiţiilor de artă populara la generaţiile viitoare// Valorificarea tradiţiilor artei populare în industria uşoară : seminarul intern. în cadrul Expoziţiei Intern. Specializate „Black Sea Letex-2006”. Chişinău, 14 oct. 2006.

334. Postolachi, Elena. Meşteşuguri populare şi servicii pentru populaţie / Elena Postolachi // Reducerea presiunii antropice asupra pământului prin activităţi neagricole : seminar repub., organizat de Agenţia de Ecologie (BIOS). Chişinău, 24 mart. 2006.

335. Postolachi, Elena. Oportunietate a cercetărilor etnografice în preajma Integrării Europene // Natura, Omul, Cultura : sesiunea anuală a Buletinului Muzeului Naţional de Etnografie şi Istotie Naturală. Chişinău, 23-24 oct. 2006.

336. Postolachi, Elena. Particularităţi ale costumului din zona de nord şi căi de însuşire a valorilor vestimentare // Renaşterea costumului naţional : seminar raional. s. Chişcăreni, r-ul Sîngerei. 19 mai 2006.

337. Postolachi, Elena. Repere etnografice în dezvoltarea satului moldovenesc // Renaşterea satului moldovenesc în baza valorilor naţionale : masa rotundă repub. în cadrul Expoziţiei Intern.

Specializate „Ax-Art-2006”. Chişinău, 16 iun. 2006.

338. Postolachi, Elena. Repere etnografice în renaşterea satului moldovenesc // Probleme de cercetare a satului : masa rotundă repub. a studenţilor USM. Chişinău, 4 dec. 2006.

339. Postolachi, Elena. Situaţia actuală a cercetării şi implementării meşteşugurilor populare artistice // Artizanatul în Republica Moldova : un nou impuls de dezvoltare : masa rotundă organizată de Asociaţia Intern. Bussiness. s. Clişova, r-nul Orhei, 30 mai 2006.

2007 340. Postolachi, Elena. Casa mare ca spatiu identitar // Diversitatea expresiilor culturale ale habitatului traditional : conf. intern. Chişinău, 3 aug. 2007.

70

341. Postolachi, Elena. Cercetările şi exponatele etnografice – component de bază în inaugurarea Muzeului de Etnografie şi Arheologie Experimentală „Saharna” din dealul Ţiglăului // Crearea Muzeului de Etnografie şi Arheologie Experimentală „Saharna” din dealul Ţiglăulu : masa rotundă. Rezina, 1 noiemb. 2007.

342. Postolachi, Elena. Despre rolul cercetărilor etnografice în depăşirea sărăciei // Probleme ale satului legate de ecologia naturii şi omului : masa rotundă, organizată de Agenţia de Ecologie (BIOS). Chişinău, 7 aug. 2007.

343. Postolachi, Elena. Educaţia tehnologică în şcoală: căi de valorificare a artei populare şi programe de instruire (cu prezentarea manualelor aparute) // Conferinţa repub. a directorilor şcolilor speciale. Chişinău, 25 aug. 2007.

344. Postolachi, Elena. Imagine si continuitate în arta populară // Masa rotundă în cadrul Expoziţiei Intern. Specializate „Ax-Art-2007”. Chişinău, 21-24 iun. 2007.

345. Postolachi, Elena. Meşteşugurile în economia şi cultura satului // Realizări, căi şi perspective în dezvoltarea comunităţilor rurale : şedinţa lărgită a Prezidiului Uniunii Societăţilor Ştiinţe şi Tehnologie şi Univ. Europeană, organizată de USŞTM. Chişinău, 19 apr. 2007.

346. Postolachi, Elena. Modalităţi tehnico-artistice de realizare a ţesăturilor populare a românilor răsăriteni // Natura, Omul, Ştiinţa : sesiunea anuală a Muzeului Naţional de Etnografie şi Istotie Naturală. Chişinău, 23-24 oct. 2007.

347. Postolachi, Elena. Permanenţe şi continuitate în arta naţională // Imagini şi continuitate în arta populară : masa rotundă repub. în cadrul Expoziţiei Intern. Specializate „Ax-Art-2007”.

Chişinău, 22 iun. 2007.

348. Postolachi, Elena. Probleme de cercetare etnografică a satului // Masa rotundă a studenţilor. Chişinău, 4 dec. 2007.

349. Postolachi, Elena. Rolul etnogrfiei în valorificrea tradiţiilor cunoştinţelor tehnologice din întelepciunea populară // Educaţia tehnologică în şcoală : conf. repub. a profesorilor de educaţie tehnologică din şcolile generale republicane. Chişinău, 25 aug. 2007.

350. Postolachi, Elena. Rolul meşteşugurilor populare în economia şi cultura satului // Şedinţa Prezidiului Uniunii Societăţilor Tehnico-Ştiinţifice. Chişinău, 19 apr. 2007.

351. Postolachi, Elena. Zestrea şi atributele de ritual în satul moldovenesc // Familia - univers etnofolcloric şi educativ : conf. şt. regională, Muzeul Ţăranului Român. s. Coşerniţa, r-nul Criuleni, 21 oct. 2007.

2008 352. Postolachi, Elena. Locul cunoştinţelor matematice în ţesutul popular // Reafirmarea valorilor de patrimoniu în perioada de tranziţie : noi abordări ştiinţifice. Chişinău, 23-24 oct. 2008.

71

353. Postolachi, Elena. Meşteşugurile populare – ca conţinut la educaţia tehnologică în şcolile speciale // Masa rotundă a specialiştilor în domeniul educaţiei în şcolile speciale. Chişinău, Centrul „Humanitas”, 13 iun. 2008.

354. Postolachi, Elena. Meşteşugurile populare – factor economic, cultural şi curativ // Şedinţa directorilor de şcoli speciale. Chişinău, 9 dec. 2008.

355. Postolachi, Elena. Metode de cercetare etnografica // Seminarul ştiinţific de specialitate la „Etnografie”, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală. Chişinău, 3 iul. 2008.

356. Postolachi, Elena. Potenţialul meşteşugurilor populare din r-nul Călăraşi // Dezvoltarea turismului rural : masa rotundă. s. Hîrjăuca, r-nul Călăraşi, 3 febr. 2008.

357. Postolachi, Elena. Probleme ale etnologiei contemporane // Seminarul ştiinţific de specialitate la „Etnografie”. Chişinău, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, 17 iun.

2008.

2009 358. Postolachi, Elena. Etnografia satului moldovenesc // Seminar şt.-metodic în cadrul Expoziţiei tematice „Legende ţesute manual”, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Chişinău, 9 oct. 2009.

359. Postolachi, Elena. Funcţii comunicative şi simboluri ale ţesăturii populare // Ţesăturile în obiceiurile noastre : masa rotundă în cadrul Expoziţiei tematice „Legende ţesute manual”.

Chişinău, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, 22 sept. 2009.

360. Postolachi, Elena. Mesage comunicative ale textilelor // Muzeul Mileniului III - ştiinţă, cultură şi educaţie prin patrimoniu : conf. intern. Chişinău, 22-24 sept. 2009.

361. Postolachi, Elena. Meşteşugurile populare – probleme şi perspective // Seminarul ştiinţific din Parcul de Ştiinţă şi Tehnică „Academica”. Chişinău, 29 mart. 2009.

362. Postolachi, Elena. Rolul femeii în păstrarea tradiţiilor în mediul rural // Conferinţa naţională a organizaţiilor de femei din cadrul Federaţiei Naţionale a femeilor fermiere din Moldova.

Chişinău, 28 iun. 2009.

363. Постолаки, Елена. Традиции и проблемы современного развития народного искусства в Молдове // Forumul IV al intelectualităţii de creaţie şi ştiinţifice a ţărilor CSI. Chişinău, 25-27 sept. 2009.

2010 364. Postolachi, Elena. Creaţiiile artizanale – valori reprezentative ale produsului turistic // Protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural al Complexului Muzeal Ţâpova-Saharna în contextul transformărilor sociale : conf. şt., Chişinău-Ţâpova, 10-11 sept. 2010. – [Accesat: 18.09.2012]. – Mod de acces: http://www.muzeu.md/lang-ro/actualitati/4-noutati/93-protejarea-ivalorificarea-patrimoniului-cultural-i-natural.html.

72

INDEX DE NUME Bacevici, V. - 173 Badina, Ovidiu - 30 Băieşu, Nicolae - 232 Balan, Sava - 258 Bălţeanu, Ion - 41, 42, 62, 89, 102, 103, 164, 249 Bazatin, I. - 241 Bivol, Elena - 246 Bodrug, M. - 37, 173 Bogdan, Ana - 165 Borşevici, Ion - 229 Botezatu, Grigore - 232 Burov, S. - 240 Bucătaru, Vica - 258 Buzilă, Varvara - 253 Cârmaru, Veronica - 166 Chibzii, I. - 10, 51 Chilimar, Serghei - 250 Chiriac-Zagaevschi, Ludmila - 15 Cibotaru, Ion - 13 Ciobanu, Nelly - 197 Clim, Tudor - 164 Colac, Tudor - 64 Colesnic, Iurie - 243 Corcimari, Valentina - 188 Croitoru, Mariana - 168, 169 Cudreavţeva, Elena - 199 Danii, Anatol - 61, 62, 63, 92, 102, 103, 106, 164, 172 Datcu, Iordan - 244, 251 Docheru, M. - 33, 34, 35 Dron, Ion - 243 Fetescu, Andrei - 258 Fusu, Maria C. - 238 Galei, Daniela - 196 Gâscă, Aliona - 64, 160, 178 Graur, A. A. - 4 Gulea, Larisa - 11 Herzen, Andrei A. - 167 Holban, Valentin - 252 Horşia, Olga - 32

Iarovoi, D. - 179 Iarovoi, Ghenadie - 157 Iarovoi, Valentina - 39, 102, 116, 168, 169, 178, 179, 180, 181, 182, 183, 238 Kalaşnikova, N. M. - 4 Ladaniuc, Victor - 15, 247, 259 Ligor, Daniela - 14, 33, 34, 35 Loscutov, Ludmila - 239 Luchianet, Olga - 105 Lungu, Olesea - 161, 162, 163 Makovei, Tamara - 85 Mardare, C. - 186 Mîndru-Crudu, Maria - 168, 169 Mirescu, C. - 31, 40 Miţă, Victoria - 238 Mocanu, Maria - 194, 195 Morei, E. - 58 Musteaţă, Traian - 258 Paliţ-Palade, Iulia - 158 Partole, Claudia - 45 Perju, L. - 186 Popescu, E. - 197 Posternac, Grigore - 64 Puşcaşu, Madlena - 254 Racu, Aurelia - 61, 102, 172 Raileanu, Iurie - 190 Revenco, Maria - 245 Rotaru, Lucia V. - 51 Rotaru, Tatiana - 193, 242, 248, 255, 256 Rudic, G. - 58 Secrieru, P. F. - 89 Spânu, Tatiana - 159, 182, 183 Stati, V. N. - 12 Ştefan, Catinca - 191 Stoica, Georgeta - 14, 31, 37, 38, 39, 40 Surcov, Eugenia - 64

73

Ţăranu, Anatol - 164 Ţarălungă, Antip - 257 Tcacenco, Niculina - 165 Tulan, Leonid - 159 Ţurcanu, Nina - 258 Ţurcanu, Viorica - 259 Ungureanu, Elena - 45 Ungureanu, L. - 187 Voloşciuc, Eleonora - 159 Zagaevschi, Vasile - 15, 241 Zelenciuc, V. S. - 10, 208, 223, 231

Гаврилюк, Н. К. - 9 Гыскэ, Алена - 66 Зеленчук, В. С. - 1, 2, 3, 5, 17, 18, 221 Калашникова, Н. М. - 7, 47, 189 Кожолянко, Г. К. - 8 Колак, Тудор - 66 Постернак, Григоре - 66 Селивачев, М. Р. - 11, 25 Сурков, Евгения - 66 Товстуха, Э. С. - 185 Хынку, И.

203

Артюх, Л. В. - 9

74

INDEX DE TITLURI 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

A arătat că suntem un neam de oameni vrednici cu demnitate naţională, receptivi la frumos şi la bine - 231 Activitatea ergoterapeutică prin intermediul meşteşugurilor populare - 44 Acum cine să ne-aprindă rugul?... - 15 „Adio, drag Abecedar” - 237 Armonie dintre pîine si ţesătură - 255 Arta covorului : Covorul neted ; Covorul în bumbi - 65 Arta din pănuşi - 159 Artă fermecată - 76 Arta populară ca mijloc de instruire, ergoterapie şi terapie corecţională - 102 Arta populară - mijloc de educaţie a copiilor - 77 Artizanat - 122 Artizanatul popular între economie şi cultura naţională - 235 Ataşament de-o viaţă pentru cultura populară şi demnitatea naţională - 256 Atlas lingvistic român pe regiuni : Moldova şi Bucovina - 188

15.

16.

17.

18.

Batista de nuntă în zestrea neamului - 84 Bazele etnografiei în instruirea generaţiei tinere şi păstrarea imaginii naţionale - 103 Bazele etnologiei şi culturii naţionale în şcoala de cultură generală – 233 Brâu curativ din fibre ecologic curate pentru fixarea coloanei vertebrale, în special dupa operaţie – 177

19.

20.

Casa mare - funcţii şi decor – 108 Cercetările etnografice - baza fundamentală în renaşterea şi dezvoltarea artei naţionale - 100, 142 Ciclul de lucrări în domeniul designului industrial şi cunoştinţelor tradiţionale de la Expoziţia Internaţională Specializata „INFOINVENT - 2001” - 174 Codul genetic al Neamului neîntinat rămâne : bazele etnologiei şi culturii naţionale în şcoala de cultura generală - 228 Colecţia de obiecte textile artizanate (vestimentare, ritualice, decorative şi suvenire) şi pentru promovarea artei naţionale prin tehnologii avansate, materiale noi la nivel înalt - 176 Compoziţii - 31 Concepţia "Meşteşugurile populare artistice - factor important de instruire, corecţie şi compensare a copiilor cu dereglări fizice" - 227 Conceptia muncii de creaţie artistică în şcoala naţională : proiecte - 89 Concepţie cu privire la instruirea, educarea, recuperarea deficienţilor mintale şi locomotore prin practicarea meşteşugurilor populare - 59 Concursul “Costumul de nuntă : din zestrea neamului” - 93, 97 Conţinut şi metode noi de educaţie în şcoala de cultură generală prin intermediul etnologiei /etnografiei/ culturii naţionale şi muncii de creaţie artistică a elevilor - 52 Coraportul dintre mediul natural, ocupaţiile de bază şi meşteşugurile populare - 135 Costumul de nuntă : [tradiţiile lui] - 96 Costumul naţional scenic între tradiţie şi realitate - 149

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

75

47.

48.

49.

50.

51.

Costumul popular continuă să ne bucure ochiul - 195 Costumul popular este martor al exisţenţei noastre şi vorbeşte de sfinţenia locurilor şi a oamenilor ce locuiesc pe pamânturile moldave - 198 Covoarele moldoveneşti – perle din zestrea etnică, astăzi ţin cale spre dispariţie - 111 Covor - 16, 23 Covorul basarabean - 199 Covorul în atenţia lumii - 218 Covorul moldovenesc - 12, 13, 95 Covorul moldovenesc = Молдавский ковер = Le tapis moldave - 4 Covorul moldovenesc = Молдавский ковер = Moldavian carpet : аlbum - 9 Covorul moldovenesc, în dificultate - 119 Covorul moldovenesc prezintă un tezaur naţional de valoare excepţională - 200 Covorul vechi moldovenesc - 187 Credem că va reînvia ceramica neagră - 219 Culegerea de programe şi concepţii la instruirea, educarea şi recuperarea copiilor prin participarea meştelugurilor populare - 172 Cultura materială - 21 Cultura naţionala în şcoală - 224 Cu concursul ştiinţei renasc impeţuos meşteşugurile - 250 Cu Petrea Raşcu şi Elena Ţigănaş - 78 Cum vopseau strămoşii - 36

52.

53.

54.

55.

56.

57.

58.

59.

De la fibră la covor - 14 De la fibră la covor : Colecţia de obiecte textile - 171 Democraţia la feminin - 45 Dezvoltarea meşteşugurilor populare în Republica Moldova la etapa contemporană - 249 Din tradiţiile şi culorile mărţişorului - 207 Din zestrea neamului - 79 Din zestrea neamului : [întoarceti femeea acasă] - 94 Dorul mamei de a mă vedea purtând ie - 80

60.

61.

62.

63.

64.

65.

Educaţia preşcolarului în contextul culturii naţionale - 90 Educaţia tehnologică : curriculum şcolar pentru cl. a 5-9 - 58 Educaţia tehnologică : manual - 64 Educaţia tehnologică în şcoala auxiliară - 61 Educaţie incluzivă în contextul concepţiei „Educaţie pentru toţi” - 106 Elaborări originale şi tehnologia optimizată, ecologie curată în utilizarea coloranţilor vegetali - 173 Elena Postolachi - 244, 251 Elena Postolachi : 1942 - 254 „Elena Postolachi – etnolog militant al culturii tradiţionale” : conf. jubiliară - 156 Elena Postolachi – protectoarea etnografiei naţionale, doctor în istorie, a ajuns astăzi la o aniversare frumoasă - 245 Etno-Moldova : carte-album - 190 Etnografia şi arta populară în instruirea şi educaţia tinerei generaţii - 137 Evenimente recente - 246

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

66.

67.

68.

69.

70.

71.

72.

76

75.

Expoziţia „Casa mare” din cadrul evenimentului cultural „Moldova - casa mia” - 184 Expoziţia „Forumul întreprinderilor mici şi mijlocii - sporirea competitivă a ÎMM - vector de creştere economică” în cadrul Parcului de Ştiinţă şi Tehnică „Academica” - 180 Expoziţia ştiinţifico-tematică „Legende ţesute manual” - 181

76.

77.

78.

79.

Fibra de Ţaul - 257 Fiecare popor îşi crează o carte care nu s-a scris… - 45, 236 Floristica - 121 Focul veşnic - 81

80.

81.

Gala costumului popular - 165 Graiul mânilor măestre - 186

82.

83.

84.

85.

86.

87.

88.

89.

90.

Ideea este buna... dar cum vom realiza-o? - 240 Împreuna şi fiecare аparte - 210 Importanta etnografiei şi culturii naţionale în formarea generaţiei tinere - 116 Importanţa jocurilor şi jucăriilor populare în educaţia copiilor - 161 În oglinda artizanatului - 191, 211 Încearcă să vezi nevăzutul - 74 Instruirea şi educaţia copiilor în diverse anomalii - 92 Interferenţe culturale - 33 Izvor - cultura poporului : [ritualuri, sărbători, tradiţii] - 204

91.

92.

93.

94.

La izvorul artei populare : carte pentru învăţători - 51 Lăicere - 85 Laureaţii „Gazetei Libere 2006” - 252 Lucrări folclorice ţesute şi inalta apreciere a Remarcabilei sale contribuţii inventivă şi inovaţională în Rep. Moldova - 170 Lucrările şi jocurile populare din Moldova - tradiţii şi contemporaneitate - 162 Lumina artei din pănuşi - 248 Lumina sufletului Lenuţei Postolachi - 239

73.

74.

95.

96.

97.

98.

99.

100.

101.

102.

103.

104.

105.

106.

107.

108.

109.

110.

la activitatea

„Мărgăritare” lа Grădina Botanică - 217 Mărţişoare - 86 Mărturii despre covoare ca parte componentă a culturii etnice - 104 Mărturii despre tradiţii şi inovaţie în arta populară a satului moldovenesc în prima jumătate a secolului XX - 105 Matuşa Agripina colaborează cu Academia - 242 Menţineţi aprinsă făclia de Paţti în sufletele voastre - 193 Mereu langă lada cu zestre - 259 Meşteşugul confecţionării obiectelor din piele în Moldova (sec. XIX - XX) - 166 Meşteşuguri populare - 41 Meşteşuguri populare. Arta populară - 42 Meşteşuguri populare artistice : ghid metodic - 164 Meşteşugurile populare artistice - „Tezaur-2011” - 120 Meşteşugurile populare artistice în obiectivele ştiinţei, realităţii şi perspectivei - 138 77

111.

112.

113.

114.

115.

116.

117.

Meşteşugurile populare, factor de menţinere a continuităţii şi imaginii etnice - 117 Meşteşugurile populare - factor important în relansarea economiei şi culturii naţionale - 145 Meşteşugurile populare - originalitatea etnică a unui popor - 234 Meşteşugurile populare - parte integrală a vieţii rurale - 30, 139 Minunile de basm din sufletele noastre - 247 Modificări în arta covorului moldovenesc (sec. XX) - 118 Moldova : harta turistică - 167

118. Noi modele de ţesături, utilitar-decorative şi de ritual, piese vestimentare, modele, artizanat 182 119. Noi produse textile decorative şi de ritual - 179 120. Noul atlas lingvistic român pe regiuni, Moldova şi Bucovina - 188 O doamnă care a cucerit Academia - 192 O întîlnire ratată... la porţile dorului - 186 O mamă, dulce mamă… - 238 O revenire la autenticitate [despre pregătirea cadrelor în domeniile meşteşugurilor artistice populare] - 98 125. O şansă oferită meşteşugurilor populare artistice. Prezentare. Frumosul ne va scoate în lume 109 126. Obiective şi finalităţi ale instruirii şi educaţiei elevilor prin intermediul etnologiei şi culturii naţionale în şcoală - 53 127. Ocupaţii şi materiale pentru ţesut - 34 121.

122.

123.

124.

128.

129.

130.

131.

132.

133.

134.

135.

136.

137.

138.

139.

140.

141.

142.

143.

144.

145.

146.

Păpuşa – simbol, obiect de artă, jucărie - 163 Pîine şi trandafiri - 241 Plante tinctoriale şi modalităţile de folosire - 37 Pomul vieţii şi al nemuririi - 82, 222 Portul popular din Republica Moldova - 158 Post scriptum la o expoziţie, sau Cum ne-am prezentat la Expo-2000 - 194 Postolachi Elena - 243 Povara zestrei - 203 Prin lichidarea Institutului de Etnografie şi Folclor se loveşte în destinul neamului românesc 232 Privire spre trecut - 38 Problema continuităţii etnice în textilele populare ale românilor din Moldova - 134 Probleme ale expozitiilor de artizanat - 208 Probleme de implementare a tehnologiilor textilelor - 160 Probleme şi priorităţi în protecţia şi promovarea expresiilor culturale - 152 Programa „Alesul covoarelor” - 57 Programa experimentală „Ţesutul pentru clasa 4-8 şi celelalte meserii an. 1 si 2” - 60 Prosopul de nuntă : din zestrea neamului - 91 Prosopul moldovenesc : diversităţi funcţional-etnologice şi decorativ-simbolice - 112 Protecţia şi promovarea diversităţii expresiilor culturale de inovare - 110

147. Renaşterea satului e de neconceput fără cercetarea etnografică - 196 78

148. Renaşterea şi dezvoltarea durabilă a satului din Republica Moldova : necesităţi şi repere etnografice - 107 149.

150.

151.

152.

153.

154.

155.

156.

157.

158.

159.

160.

Să întrăm în Europa fără a ne sacrifica valorile etno-culturale - 230 Să ne cunoaştem plaiul - 216 Să renaştem meşteşugurile artistice - 223 Sărbătoarea oamenilor de vârstă înaintată - 226 Satul Ţaul - studiu istorico-etnografic - 157 Şcoala şi cunoştinţele de etnografie - 87 Scrisoare adresată domnului Ministru al Învăţământului - 229 Simţul măsurii : [nunta -ritual sau act comercial] - 214 Sisteme de calcul şi de programare folosite în confecţionarea ţesăturilor - 113 Structuri plastice-decorative - 40 Suportul etnografic în renaşterea naţională a satului moldovenesc - 147 Şcoala şi etnografia - 83

161.

162.

163.

164.

165.

166.

167.

168.

169.

170.

171.

172.

173.

174.

Tehnici de ţesut şi ornamentare - 35 Tehnologia originală a covorului - masajor ales în bumbi şi textilelor decorative - 175 Terminologie cromatică românească - 39 Ţesături decorative - 24 Ţesături noi realizate în baza unor elemente tradiţionale, noi articole vestimentare moderne realizate prin intermediul tehnicilor de croşetare, ţesut şi broderie - 178 Ţesăturile în ritualul de înmormântare : funcţii şi mesaje simbolice - 49, 114 Ţesutul şi alesul covoarelor - 54, 55, 56 Ţesutul şi alesul covorului - 62 Textile - fenomen de cultură - 99 Textile populare - factor important în dezvoltarea industriei naţionale - 140 Textilele - fenomen de cultură şi istorie - 101 Ţinerea portului străbun - 75 Tradiţie şi inovaţie - 32 Traista cu bucate din Moldova adunate - 168, 169

175.

176.

177.

178.

Unde ni-i costumul naţional? - 88 Unitate prin diversitate de forme şi expresii culturale - 183 Văduvită, canaveua ţauleană - 258 Vocaţie de etnolog - 253

179. Актуальные проблемы развития. социалистических национальных художественных культур в условиях зрелого социализма - 70 180. Бiографiчна повiсть - 185 181. Бизнес удачен, если хорошо определен объект производства - 115 182. Биoфoтoника : oдежда и здoрoвье челoвека (o неoбхoдимoсти изучения материалoв для нарoднoй oдежды) - 151 183. Взаимooтнoшение традиций и иннoваций в сoвременнoй нарoднoй культуре Мoлдавии - 124 79

184. Вoзрoдить нарoдные худoжественные прoмыслы - 225 185. Вoрсoвые кoвры Мoлдавии - 17 186. Грунтoвне дoслiджения прo бiлoруську нарoдну тканинку - 71 187. Дoмашнее ткачествo - важная часть традициoннo-бытoвoй культуры мoлдавскoгo нарoда - 28 188. Етнoкультурна спадщина Мoлдoвы та iнтеграция в загальнo-еврoпейске спiвтoвариства - 136 Из истoрии крашения пряжи у мoлдаван (XIX - началo ХХ в.) - 68 Из oпыта внедрения текстильных традиций в шкoльнoе oбразoвание - 154 Издание o мoлдавскoм кoвре - 11 Испoльзoвание этнических традиций мoлдавскoгo ткачества в сoвременных изделиях республиканскoгo Oбъединения нарoдных худoжественных прoмыслoв - 126 193. Исследoвание дoмашнегo ткачества мoлдаван - 7 194. Истoчник - нарoдная культура - 205 189.

190.

191.

192.

195. К вoпрoсу классификации мoлдавских кoврoвых изделий XIX - начала ХХ в. - 72 196. К вoпрoсу oб oбщих элементах в текстиле пoлиэтническoгo юга Республики Мoлдoва 43 197. К вoпрoсу этническoй специфики мoлдавскoгo кoврoткачества - 125 198. Классификация кoврoвых изделий (XIX - начала ХХ в.) у мoлдаван - 123 199. Кoвры - 25 200.

201.

202.

203.

204.

205.

206.

Междунарoдный кoнгресс вoстoчнoгo кoвра - 73 Мoлдавские кoвры «улетают» за рубеж - 198 Мoлдавский традициoнный текстиль : истoрия и сoвременнoсть - 148 Мoлдавскoе кoврoделие : oбщее и oсoбеннoе - 131 Мoлдавскoе нарoднoе твoрчествo (XIX - началo ХХ века) - 187 Мoлдавскoе нарoднoе ткачествo - 3, 6 Мoлдавскoе нарoднoе ткачествo (XIX - началo ХХ в.) - 1, 2, 5

207.

208.

209.

210.

Нарoднoе твoрчествo и егo oрнаментика - 26 Нарoдные традиции в сoвременнoм мoлдавскoм ткачестве - 19 Нарoдные худoжественные прoмыслы - 20 „Народный костюм - «очевидец» нашего существования, свидетельствующий о святости молдавской земли и живущих на ней людей” - 201 Нарoдный кoстюм (семиoтические функции) - 189 Нарoдный текстиль как истoчник этническoй инфoрмации - 146 Некoтoрые oсoбеннoсти мoлдавских настенных кoврoв - 67 Нужнo oбществo нарoдных мастерoв - 212

211.

212.

213.

214.

215. Oдежда - 47 216. Oрудия нарoднoгo ткачества у мoлдаван в XIX – начале ХХ в. - 69 217. Пленительнoе искусствo вoстoчных кoврoв - 215 80

218. Пoвiсть прo Кирилла Стеценка - 185 219. Проблемы классификации и типологизации молдавских народных тканей - 150 220.

221.

222.

223.

224.

Развитие сoвременнoгo кoврoткачества Мoлдавии - 122 Размышления над сoциальными маркерами престижнoсти в мoлдавскoм селе - 46 Расцвет нациoнальных культур - 213 Рекомендации "Праздник урожая" - 50 Рoль семьи и семейнoй oбряднoсти в развитии нарoднoгo искусства Мoлдавии - 128

225. Сoвременнoсть и энoграфическoе культурнoе наследие Мoлдoвы - 133 226. Сoстoяние и прoблемы развития сoвременных худoжественных прoмыслoв - 127 227. Сoстoяние мoлдавскoгo нарoднoгo твoрчества. Прoблемы сoхранения и пути развития традиций - 132 228.

229.

230.

231.

232.

233.

Ткачествo - 18 Ткачествo и кoврoделие - 48 Ткачествo узoрнoе - 27 Традиции дoмoтканных изделий в семейных oбрядах мoлдаван - 153 Традиции мoлдавскoгo кoврoделия и их развитие на сoвременнoм этапе - 130 Традиционное ковроделие Молдавии и его современное развитие - 29

У истoкoв нарoднoгo твoрчества - 206 Украинско-молдавские этнокультурные взаимосвязи в период социализма - 9 Учебник пo техническoму вoспитанию : учеб. - 66 Фoрмирoвание духoвнoгo мира личнoсти - 220 Худoжественнo-технические параллели в мoлдавскoм и белoрусскoм текстиле - 143 Худoжественнo-технические спoсoбы изгoтoвления тканей для мoлдавскoгo нарoднoгo кoстюма - 155 240. Худoжественнo-техническoе наследие мoлдавскoгo нарoднoгo кoстюма на рубеже XXI стoлетия – 141 234.

235.

236.

237.

238.

239.

241. Читательская кoнференция - 209 242. Этнoграфическая выставка - 203 243. Этнoграфические знания и перспективы их практическoгo внедрения - 129 244. Этнoграфические параллели в традициoннo-бытoвoй культуре гагаузoв и мoлдаван (на материалах ткачества) - 144 245. Юбилей крупнoгo ученoгo - 221

81

WEBLIOGRAFIE 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

http://87.248.191.115/bnrm/publicatii/files/4/9/cultura2010.pdf http://87.248.191.115/bnrm/publicatii/files/4/9/cultura2010.pdf http://87.248.191.115/bnrm/publicatii/files/5/martie2012.pdf http://akademos.asm.md/files/Covorul%20moldovenesc%20in%20dificultate.pdf http://anacasian.blogspot.com/2012/03/elena-postolachi-etnolog-militant-al.html http://free-time.md/rom/pater/i1618-covorul-basarabean http://muzeu.md/images/stories/publicatii/Anuar%205%20(18)%202007%2011.10.pdf http://muzeu.md/images/stories/publicatii/buletin20.pdf http://muzeu.md/images/stories/publicatii/Print.indd.pdf http://www.akademos.asm.md/files/Academos_1_2012.pdf http://www.akademos.asm.md/files/Academos_4__15__2009.pdf http://www.akademos.asm.md/files/Mestesugurile%20populare%20factor%20de%20mentine re%20a%20continuitatii%20si%20imaginii%20etnice.pdf http://www.asm.md/?go=noutati_detalii&n=2487&new_language=2 http://www.cnaa.acad.md/news/2012/27072012 http://www.feedyoo.com/music/video/dCVAzaSepoA&feature=youtube_gdata_player http://www.fetebaieti.com/browse_vidfeeders.php?tag=interviu+cu+Dr+%C3%AEn+etnologi e+Postolachi+Iarovoi+Elena+NOI+MD+Mai+mult+dec%C3%AEt+tiri http://www.italia.mfa.md/news-embassy-ro/491973 http://www.moldova-suverana.md/actualitate/social/7491-fibra-de-aul.html http://www.moldova-suverana.md/cultura/cronici/8734-cuvint-de-adio.html http://www.muzeu.md/lang-ro/actualitati/4-noutati/131-conferina-jubiliar.html http://www.muzeu.md/lang-ro/actualitati/4-noutati/93-protejarea-i-valorificareapatrimoniului-cultural-i-natural.html http://www.noi.md/md/news_id/5734 http://www.noi.md/ru/news_id/5734 (lb. rusă) http://www.observatorcultural.ro/Cronica-lui-Datcu*articleID_1734-articles_details.html http://www.reviste.asm.md/files/muzeu%20nr11_2009.pdf http://www.reviste.asm.md/files/muzeu%20nr5_2006.pdf http://www.scribd.com/doc/75980030/Tcacenco-N-Bogdan-A-Gala-costumului-popular%E2%80%93-2006 http://www.yahu.ca/2012/iulie/27iulie.pdf http://www.yahu.ca/2012/iulie/27iulie.pdf http://www.youtube.com/watch?v=dCVAzaSepoA&feature=relmfu http://zomobo.net/play.php?id=dCVAzaSepoA

82

FILE DIN ALBUMUL VIEลขII ANII DE TINEREลขE

83

CLIPE FERICITE

Alături de arta populară mereu

Expoziţia de pâine tradiţională

Cu fratele Tudor şi cumnata Eugenia, Piaţa Roşie, Moscova

84

TALENT AL ETHOSULUI POPULAR MOLDOVENESC

Anii de studenţie

Elena Postolachi în duet cu Iulian Filip

85

ANIVERSAREA 60 ANI

Aniversarea 60 ani, Nicolaie Băieşu, Zinaida Şofransky, 2002

Vasile Zagaevschi, Chisinau, 2002

86

FAMILIA – SIMBOL AL TRADIŢIILOR

Anii de copilărie, Mama Olga cu copii pui Maria, Elena, Valentina, Tudor

Secţia de etnografie şi arte cu colegii muncind

Comunicare – Covoare ţesute manual

87

Soţii Eugeniu şi Elena Postolachi

La nunta nepoţilor Olga şi Vlad

88

CLIPE DIN CALENDARUL VIEลขII

Cu sora Valentina Expoziลฃia INFOINVENT

Cu sora Valentina moment de relaxare

89

Prosopul moldovenesc un frumos cadou pentru jubileu ﾃｮn familie

O sﾄビbﾄフoare ﾃｮn familie

90

ACTIVITATE DE ETNOLOG

ﾃ始tﾃｮlnire cu colegii de universitate

ﾃ始tﾃｮlnire cu colegii de serviciu

91

Expertiza covoarelor, cu doamna Maria Ciocanu

Expoziţia tematică Legende ţesute manual, 2009

92

EDUCAŢIE PRIN TRADIŢIE DE FRUMOS

Lecţie practică – războiul de ţesut covorul moldovenesc

Seminar practic prosopul moldovenesc ţesut manual 93

La Muzeul de Etnografie

Cu academicienii Gheorghe Duca, Dumitru GhiĹŁu, Iulia Bejan-Volc

94

ACTIVITATEA DE INFORMATOR ANEXE Anexa 1 UNELTE DE ŢESUT COLECTATE DIN SATELE MOLDOVEI

Natră cu brîu femeiesc (ţesutul brîielor femeieşti)

Pieptene de ţesut – Boldureşti, Nisporeni; Brînzeni, Edineţ; Vrîneşti, Sîngerei

95

Anexa 2 TEHNICA ŢESUTULUI

Măsuratul cu cotul (mătcală mare)

Răsucirea firelor în palmă

96

Bﾄフﾄフor ﾃｮn limbi

Suport pentru fus

Stativ orizontal

97

Răsucitor

Vîrtelniţă pentru depănarea calepelor de lînă

Spată, război

Drugă – pregătirea aţei în două pentru ţesut

98

Anexa 3 COVOARE ŢESUTE MANUAL

Covor Podnosul mare cu cinci cîmpuri, sec. XX

Covor Macii, sec. XX

99

Anexa 4 TEHNICA COVORULUI ŢESUT MANUAL

Covoare ţesute în bumbi

100

Anexa 5 ORNAMENTELE PROSOPULUI MANUAL

Prosopul executat cu tﾄネpﾄトoiul

101

Anexa 6 PROSOAPE TRADIŢIONALE – FACTURI TEHNICO-DECORATIVE BAZATE PE SISITEMUL DE PROGRAMARE (LA URZICE) (Din colecţia Elenei Postolachi)

102

103

104

105

106

107

Prosop de nuntă brodat după motiv vechi din sec. XIX, găsit la Ţaul

Pasărea motiv brodat pe prosop Strugurii motiv croşetat pe dantelă

108

Prosoape din colecţia personală

Feţe de masă din colecţia personală

109

Anexa 7 ELEMENTE DECORATIVE ALE COSTUMULUI POPULAR

Brâie confecţionate de E. Postolachi

Fotă cu motivul miez de nucă

Costum popular

110

LEGENDE ŢESUTE MANUAL

Şerveţele de masă brodate manual

Prosopul brodat, ţesut manual

Năframă femeiască

111

Elena Postolachi-Iarovoi născută la 10 martie 1942, în satul Ţaul, raionul Donduşeni, decedată la 21 iulie 2012, în Chişinău.

A cercetat în mod deosebit meşteşugurile populare artistice, ţesăturile şi covoarele manuale, textile ca mijloc de comunicare şi fenomen de cultură. A contribuit la renaşterea meşteşugurilor artistice, la includerea studierii lor în şcoală, ea însăşi predând un curs de etnografie la Istitutul de Artă şi la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă.”

Costumul popular, covorul, prosopul, năframa, brâul, bondiţa şi alte elemente, valori naţionale promovate, descoperite de E. Postolachi-Iarovoi şi-au găsit astăzi locul în Casa mare a amintirilor (creată în apartamentul familiei Postolachi), la Muzeul Naţional de Etnogarfie şi Istorie Naturală a Moldovei.

Sperăm ca cei dornici de a cunoaşte istoria etnografiei, rafinamentul decorului şi a cromaticii reprezenatate în lucrările elaborate de către şi despre doctorul în istorie E. Postolachi-Iarovoi să cunoască adevăruri inclusiv prin imagini ale meşteşugului care reprezintă un patrimoniu cultural nemuritor. În acest scop bibliografia promovează activitatea prodigioasă a cercetătoarei de tradiţii şi ethos popular.

112