Brosura cresterea tolerantei la disconfort

CREȘTEREA

TOLERANȚEI LA DISCONFORT

* Ce este intoleranța la disconfort? * Test: Am dificultăți în a tolera disconfortul? * Care sunt metodele disfuncționale de gestionare a emoțiilor? * Cum pot să-mi cresc toleranța la disconfort? * Cum să-mi gestionez emoțiile într-un mod sănătos?

Autor: Chișcu Ana Raluca

www.bulimie.ro

Intoleranța la disconfort

Cu toții trăim emoții negative și pozitive, și pentru majoritatea oamenilor este neplăcut să trăiască emoții negative, precum furia, tristețea, dezamăgirea sau frica. Totuși aceste emoții sunt normale și fac parte din mecanismul nostru de supraviețuire.

Există însă o mare diferență între a trăi emoții neplăcute și a le accepta ca atare, și a trăi emoțiile neplăcute ca fiind inacceptabile și de nesuportat. Unii oameni afirmă că, atunci când trăiesc un disconfort emoțional, consideră că “nu pot suporta această stare”, “nu fac față acestei stări”, “aceste stări mă copleșesc”, etc. Persoanele care simt că emoțiile negative sunt de nesuportat au un risc mai crescut în a se angaja în comportamente disfuncționale, pentru a scăpa cât mai rapid de disconfort.

S-a constatat că o parte dintre persoanele care suferă de bulimie prezintă dificultăți în tolerarea și gestionarea eficientă a emoțiilor, în special a emoțiilor negative (disconfort emoțional). Aceste dificultăți de a tolera disconfortul (emoții precum furia, frustrarea, dezamăgirea, neputința, tristețea, etc) conduc la o serie de comportamente inadecvate, prin care persoana obține o scădere a disconfortului pe termen scurt, dar care sunt disfuncționale pe termen lung.

Prin intoleranța la disconfort înțelegem incapacitatea auto-percepută de a tolera emoții neplăcute, negative, însoțită de nevoia disperată de a scăpa de aceste emoții.

Intoleranța la disconfort se manifestă ca o sensibilitate crescută la emoții negative și / sau ca o dificultate de a gestiona adecvat emoțiile negative, prin comportamente sau acțiuni inadecvate, cu consecințe negative semnificative pe termen lung.

Sensibilitatea crescută în a trăi emoții puternice poate fi o trăsătură biologică, însă abilitatea de a gestiona adecvat aceste emoții, prin acceptare și auto-îngrijire, se dobândește prin învățare și practică.

Printre comportamentele sau acțiunile inadecvate, care pot avea ca scop scăderea temporară a disconfortului, se numără: consum de alcool sau droguri, mâncat compulsiv, comportamente de autorănire (tăiat, zgâriat, ars, etc), comportamente de risc (condus cu viteză, sex cu persoane necunoscute, etc), auto-provocarea vărsăturilor, exercițiu fizic în exces, etc. În cazul persoanelor cu bulimie, dificultățile de tolerare și gestionare a emoțiilor negative pot reprezenta un obstacol în calea recuperării. Deoarece recuperarea presupune eliminarea unor comportamente care au avut scopul de a evita sau de a scădea disconfortul, aceste persoane au nevoie să dobândească noi abilități de a face față emoțiilor negative, pentru a depăși momentele în care se simt speriate, triste, furioase, etc.

Creșterea toleranței la disconfort

www.bulimie.ro

Pentru a afla dacă ai dificultăți în tolerarea disconfortului, fă testul de mai jos.

Test – Am dificultăți în a tolera disconfortul emoțional?

Niciodată Uneori 1.

Cât de des se întâmplă să mănânci pentru că te simți furios/furioasă, trist/ă, speriat/ă, dezamăgit/ă, etc?

2.

Cât de des se întâmplă să conduci cu viteză sau să nu te mai poți concentra la volan, atunci când te înfurii?

3.

Cât de des se întâmplă să mănânci atunci când te plictisești sau simți emoții negative?

4.

Cât de des se întâmplă să te rănești (tăiat, ars, zgâriat, etc) atunci când ai un disconfort emoțional crescut?

5.

Cât de des se întâmplă să mănânci pentru a-ți distrage atenția de la lucruri neplăcute?

6.

Cât de des se întâmplă să ai accese de furie necontrolate?

7.

Cât de des se întâmplă să te gândești că nu poți suporta stările de disconfort?

8.

Cât de des se întâmplă ca, atunci când simți un disconfort emoțional, să nu te mai poti concentra la ceea ce faci?

9.

Cât de des se întâmplă să iei decizii pe care apoi le regreți, atunci când simți un emoții puternice?

10.

Cât de des se întâmplă să consumi alcool pentru că ești supărat/ă (trist/ă, speriat/ă, furios/furioasă, dezamăgit/ă, etc)?

11.

Cât de des se întâmplă să consumi droguri pentru că ești supărat/ă (trist/ă, furios/furioasă, dezamăgit/ă, etc)?

12.

Cât de des se întâmplă să îți provoci vărsături, pentru că nu mai suporți starea de disconfort?

13.

Cât de des se întâmplă să faci sport în exces, pentru a scădea disconfortul emoțional?

14.

Cât de des se întâmplă să eviți oameni, locuri sau situații despre care știi că îți provoacă disconfort?

15.

Cât de des se întâmplă să-ți distragi atenția de la situații, stări fizice sau emoții care îți provoacă disconfort?

Deseori

Dacă ai răspuns cu “Deseori” la cel puțin una dintre întrebările de mai sus, este posibil să ai dificultăți de tolerare a disconfortului. Dacă ai răspuns cu “Uneori” la unele întrebări de mai sus (în special la întrebările 4, 9, 10, 11, 12, 14), este posibil să ai dificultăți de tolerarea a disconfortului.

Creșterea toleranței la disconfort

www.bulimie.ro

Emoțiile pot avea intensități diferite. Cu cât o emoție negativă este mai intensă, cu atât poate fi mai neplăcută. Totuși, pentru persoanele cu dificultăți în tolerarea emoțiilor, contează mai puțin intensitatea emoției, și mai mult semnificația atribuită emoției. Printre gândurile care apar în mintea persoanelor cu intoleranță la disconfort, atunci când trăiesc emoții negative, se numără: •

Nu pot suporta starea asta!

•

Simt că starea aceasta mă copleșește!

•

Urăsc să mă simt așa!

•

Trebuie să scap de starea asta!

•

Starea aceasta va dura la nesfârșit dacă nu fac ceva!

•

O să înnebunesc dacă continui să mă simt așa

•

O să-mi pierd controlul!

•

Este stupid și inacceptabil să mă simt așa!

•

Nu ar trebui să mă simt așa!

•

Nu am motive să mă simt așa / Nu am voie să mă simt așa!

Această interpretare negativă și autoblamare privind propriile emoții crește disconfortul, determinând acțiuni disfuncționale în încercarea de a pune capăt emoțiilor.

Emoțiile și gestionarea lor Emoțiile negative fac parte din viață și este imposibil să le evităm. Mai mult, cu cât încercăm mai tare să evităm sau să ne luptăm cu propriile noastre emoții, cu atât disconfortul va fi mai mare. Să acceptăm și să gestionăm adecvat emoțiile ne ajută să depășim cu mai multă ușurință momentele în care simțim emoții negative, etc.

Creșterea toleranței la disconfort

www.bulimie.ro

Care sunt metodele disfuncționale prin care persoanele cu intoleranță la disconfort încearcă să scape de emoțiile neplăcute?

Există mai multe metode prin care o persoană poate să gestioneze disconfortul emoțional. O parte dintre aceste metode pot fi disfuncționale, în sensul în care, deși rezolvă problema disconfortului pe termen scurt, mențin pe termen lung dificultatea de a tolera emoțiile neplăcute.

Unele persoane evită situațiile, locurile, activitățile sau persoanele despre care consideră că le-ar putea produce disconfort. Evitarea unei discuții cu o anumită persoană, a unor întâlniri, a unui loc care amintește de momente de disconfort, sau amânarea unor activități care provoacă teamă, reprezintă evitări ale caror consecințe sunt, pe termen scurt, scăderea disconfortului. Pe termen lung, însă, persoana care evită momentele de disconfort, nu are posibilitatea de a dobândi abilitățile necesare pentru gestionarea emoțiilor, și va continua să resimtă același disconfort de fiecare dată când se va confrunta cu situațiile menționate. În cazul persoanelor cu bulimie (sau alte forme de tulburări de alimentație), evitările sunt legate de alimentație (ex. evit să consum un anumit tip de alimente, evit să mănânc la anumite ore, evit anumite combinații ale alimentelor, evit să mănânc în anumite locuri, etc), de greutatea sau forma corporală (evit să mă cântăresc, evit să mă privesc în oglindă, etc) și de situații care implică mâncatul sau expunerea corpului (ex. evit să iau masa în oraș, evit petrecerile unde știu că oamenii vor mânca, evit să merg la piscină sau la mare, evit să mă îmbrac în fustă, evit discuțiile despre mâncare, etc).

O altă metodă disfuncțională de a gestiona emoțiile este asigurarea. Prin asigurare înțelegem încercarea de a scăpa rapid de emoțiile negative prin diferite acțiuni, de tipul: cer confirmări sau asigurări de la ceilalți, efectuez acțiuni repetitive, fac verificări pentru a mă asigura că totul este în regulă.

Persoanele cu bulimie, sau alte tulburări de alimentație, prezintă diferite tipuri de asigurări, de exemplu: îi întreb pe ceilalți dacă m-am îngrășat, cântăresc alimentele, număr caloriile, port haine care îmi ascund “defectele”, mă cântăresc frecvent (mai mult de 1 dată / săptămână), mă uit frecvent / mult timp în oglindă, etc.

Creșterea toleranței la disconfort

www.bulimie.ro

O a treia metodă de gestionare ineficientă a emoțiilor este distragerea atenției sau suprimarea emoțiilor, care presupune încercarea fie de a-ți distrage atenția de la ceea ce îți provoacă disconfort, fie încercarea de a opri cât mai rapid disconfortul, în schimbul acceptării și trăirii emoției. Oprirea disconfortului prin distragerea atenției sau suprimare are loc astfel: îmi spun că trebuie să mă opresc, găsesc o altă activitate mintală sau fizică, îmi ofer afirmații pozitive (de tip “nu-i nimic, stai liniștit”, “n-am de ce să mă simt așa, e doar în mintea mea”, “sunt puternic”, etc). Problema cu acest tip de gestionare a emoțiilor este că nu poate fi menținută în timp: emoțiile sunt ca o minge de volei pe care încerci să o ții sub apă, însă când o scapi din mână iese din nou la suprafață.

Metodele de “amorțire” emoțională sau retragere din emoție cel mai frecvent folosite sunt consumul de alcool sau alte substanțe și mâncatul compulsiv. Dormitul excesiv poate fi, de asemenea, o încercare disfuncțională de a scăpa de emoții.

Comportamentele de auto-rănire sau auto-vătămare sunt o altă modalitate disfuncțională prin care unele persoane încearcă să înlăture disconfortul emoțional. Sunt considerate comportamente de autovătămare acele acțiuni prin care o persoană își induce durere fizică sau se rănește pentru a scădea disconfortul emoțional. Exemple pot fi: tăierea sau zgârierea pielii, smulsul părului, ciupirea pielii, mușcatul, lovirea anumitor zone ale corpului (ex. lovirea peretului cu capul sau cu mâna), arderea pielii.

De unde vin emoțiile?

Terapia cognitivă susține că emoțiile sunt determinate de gândurile noastre, respectiv de modul în care interpretăm situațiile sau evenimentele prin care trecem. Modul în care interpretăm aceste situații va depinde de experiențele anterioare și de credințele noastre de bază. Astfel, în aceeași situație, 3 oameni pot avea emoții diferite, în funcție de gândurile pe care le are fiecare asupra situației respective.

Creșterea toleranței la disconfort

www.bulimie.ro

De exemplu:

Credințe de bază

Situație “trigger”

Gânduri

Emoții

“Sunt de ne-iubit”

Iubitul meu m-a sunat dimineață și mi-a spus că nu ne putem vedea azi

Vrea să mă părăsească și nu știe cum să-mi spună! Nimeni nu mă poate iubi așa cum sunt, o să rămân singură. Sunt o persoană îngrozitoare!

Deznădejde Neputință Tristețe Disperare Intensitate: 70%

“Sunt o persoană drăguță Iubitul meu m-a sunat și lumea mă place” dimineață și mi-a spus că nu ne putem vedea azi

“Sunt o persoană specială, ceilalți ar trebui să fie recunoscători că primesc atenția mea”

Ce păcat! Mi-ar fi plăcut să-i povestesc despre filmul pe care l-am văzut aseară.. Probabil că are multă treabă la birou, dar sper să recuperăm în weekend timpul acesta!

Iubitul meu m-a sunat Este inacceptabil să îmi facă dimineață și mi-a spus asta! Cum își permite să că nu ne putem vedea anuleze întâlnirea cu mine?! azi

Dor Tristețe Nerăbdare Intensitate: 30% Furie Intensitate: 70%

După cum putem observa în exemplul de mai sus, fiecare persoană traiește emoții diferite sau intensități diferite ale unor emoții, pentru că, pe baza propriilor credințe despre sine, interpretează situația în mod diferit.

La persoanele care prezintă dificultăți în tolerarea emoțiilor sau intoleranță la disconfortul emoțional, apar, în momentul experimentării emoțiilor negative, o serie de gânduri secundare privind disconfortul pe care îl trăiesc.

Dificultatea de a identifica corect și de a exprima verbal emoțiile trăite, dificultatea de a identifica gândurile care provoacă emoțiile și de a găsi metode eficiente pentru gestionarea lor, și interpretarea acestor emoții ca fiind inacceptabile și intolerabile cresc semnificativ disconfortul emoțional!

Creșterea toleranței la disconfort

www.bulimie.ro

De exemplu:

Situație “trigger” Iubitul meu m-a sunat dimineață și mi-a spus că nu ne putem vedea azi

Iubitul meu m-a sunat dimineață și mi-a spus că nu ne putem vedea azi

Gânduri

Emoții

Vrea să mă părăsească și nu știe cum să-mi spună!

Nimeni nu mă poate iubi așa cum sunt, o să rămân singură. Sunt o persoană îngrozitoare!

Deznădejde Neputință Tristețe Disperare

Este inacceptabil să îmi facă asta! Cum își permite să anuleze întâlnirea cu mine?!

Furie

Gânduri secundare despre emoțiile negative

Disconfort

Mă simt groaznic! N-ar Intensitate trebui să mă simt așa! E 90% oribil, trebuie să scap de starea asta, nu o pot suporta!

Intensitate: 70%

Intensitate: 70%

Iar am starea asta de agitație Intensitate incontrolabilă! Urăsc să mă 95% simt așa, ar trebui să mă pot controla! Simt că îmi pierd controlul!

Cum pot să gestionez diferit emoțiile?

Identificarea și acceptarea emoțiilor este un prim pas pentru o gestionare mai eficientă a disconfortului. A accepta disconfortul emoțional nu înseamnă să îti facă plăcere, să te resemnezi în a te simți mizerabil sau să te afunzi în propria suferință, ci a privi emoțiile negative ca pe un lucru firesc, și a schimba modul în care te raportezi la viața emoțională. Uneori, simplul fapt de a identifica emoția negativă, de a o privi ca pe o parte firescă a vieții emoționale și de a ști că va trece de la sine fără a fi nevoie să intervii asupra ei, poate avea un efect pozitiv asupra modului în care te simți.

Cum să acceptăm disconfortul emoțional?

Un pas important pentru acceptarea emoțiilor este să învățăm să identificăm corect și să numim emoția / emoțiile pe care le simțim.

Unele persoane au dificultăți în a identifica emoțiile pe care le simt, răspunzând la întrebarea “Cum te simți?” prin: “mă simt nașpa / rău / aiurea / ciudat / nasol , etc”. Evident, “nașpa / nasol / ciudat”, etc nu sunt cuvinte care descriu emoții. Identificarea și exprimarea corectă a emoțiilor ne ajută pe noi dar și pe cei din jur, să înțelegem care este emoția pe care o simțim și să o legăm de o situație și de gândurile Creșterea toleranței la disconfort

www.bulimie.ro

care au declanșat-o. Pentru a învăța limbajul emoțiilor, puteți folosi “Lista de emoții” de la sfârșitul acestei broșuri.

Odată ce dezvoltăm un limbaj al emoțiilor, și reușim să numim emoțiile pe care le simțim, putem reflecta asupra importanței pe care o au emoțiile în viața noastră. Astfel, putem să ne raportăm la emoțiile noastre într-un mod diferit: în loc să interpretăm emoțiile negative ca fiind ceva “rău”, “groaznic”, “oribil” sau “de nesuportat”, le putem privi ca fiind elemente importante ale vieții zilnice, fără de care nu am putea supraviețui.

Care este rolul emoțiilor?

Deși pot fi neplăcute, emoțiile negative au un rol foarte important în supraviețuire. Imaginați-vă cum ar fi o lume în care nimeni nu ar mai simți teamă? Cum am mai putea să ne protejăm pe noi, sau pe cei dragi, dacă nu ne-am mai teme de pericole? Cum ne-am mai putea lupta pentru drepturile noastre dacă nu am mai simți furie sau indignare? Cum ne-am mai da seama care sunt oamenii importanți din viața noastră dacă nu am mai simți tristețe și dor, atunci când nu sunt lângă noi? Fără emoții negative, viața noastră ar fi plictisitoare, monotonă iar emoțiile plăcute (bucuria, entuziasmul, etc) nu ar mai fi trăite la fel.

Un alt pas este să învățăm să identificăm gândurile care determină emoțiile, să le diferențiem de fapte sau sentimente (ex. “Simt că sunt un ratat și nu sunt bun de nimic”, înseamnă, de fapt, că “Gândesc despre mine ca sunt ratat și că nu sunt bun de nimic”), să înțelegem că gândurile sunt un produs al minții noastre care nu reflectă întotdeuna realitatea, și să învățăm să le dezbatem și să cautăm gânduri alternative (folosiți Jurnalul de gânduri alternative).

Așadar, chiar și atunci când emoțiile negative sunt neplăcute, ne putem gândi: •

Mă simt …... (trist/ă, furios/furioasă, speriat/ă, deznădăjduit/ ă, abandonat/ă, descurajat/ă, umilit/ă, etc)

•

Toți oamenii au momente când se simt așa. Cu siguranță și eu am mai avut astfel de momente.

•

E normal să simți emoții. Emoția pe care o simt e firească. Ca orice emoție, va trece în curând.

•

Ce-mi spune această emoție despre mine? Care sunt gândurile care mi-au declanșat această emoție? Care sunt situațiile / locurile / oamenii, în legătură cu care am aceste gânduri?

•

Ce învăț despre mine din această experiență? Pot să privesc diferit situațiile / locurile / oamenii, etc? Alți oameni ar gândi diferit în aceste situații? În ce mod?

Creșterea toleranței la disconfort

www.bulimie.ro

Creșterea toleranței la disconfort – metode de auto-reglare emoțională Așa cum observa Marsha Linehan (http://behavioraltech.org/training/trainerdetails.cfm?tid=1), în mod paradoxal, oamenii tind, atunci când se simt rău, să apeleze la comportamente care le fac și mai mult rău.

Dacă un prieten bun ne-ar spune “Mă simt foarte rău, sunt trist, dezamăgit, furios”, nu i-am spune niciodată “Cred că ar fi bine să mănânci compulsiv / să te tai / să îți provoci vărsături, să te izolezi, cu siguranță te-ar ajuta!”. Când privim din exterior o persoană aflată în suferință, o îndrumăm spre a avea grijă de ea, a se proteja și a se ajuta. Și totuși, când noi suntem puși în exact aceeași situație, dăm curs emoțiilor negative și le transformăm în comportamente disfuncționale.

Atunci când ne simțim triști, avem tendința să ne izolăm, când ne simțim furioși, avem tendința să devenim agresivi sau auto-agresivi. Niciunul dintre aceste comportamente nu ne ajută să facem față eficient emoțiilor de disconfort. Putem împărți comportamentele de auto-reglare emoțională în două categorii: comportamente funcționale și comportamente disfuncționale.

Mă simt tristă, furioasă, dezamăgită, speriată, etc Comportamente disfuncționale

Comportamente funcționale

(apar pe fondul credințelor negative privind emoțiile și capacitatea de a le tolera)

(apar pe fondul identificării și acceptării emoțiilor negative și al înțelegerii nevoii de auto-îngrijire în momentele de disconfort)

• • • • • • •

Mănânc compulsiv Îmi provoc vărsături Mă lovesc / tai / zgârii / ard Fac sport compulsiv Beau alcool Conduc cu viteză prin oraș Mă izolez

Creșterea toleranței la disconfort

* Vorbesc cu prietenii / familia * Mă plimb * Ascult muzică * Dansez * Fac o baie caldă și relaxantă * Desenez / scriu * Îmi planific o vacanță * Mă uit la filmul meu preferat * Fac un exercițiu de relaxare * Fac un puzzle / rebus, etc

www.bulimie.ro

A acționa “împotriva” emoțiilor poate fi foarte dificil pentru început, în special pentru persoanele cărora îngrijirea și suportul din partea adulților responsabili pentru ei, le-au lipsit pe parcursul dezvoltării în momentele de disconfort. Pentru că nu ne naștem cu abilitatea de a gestiona stările de disconfort într-un mod sănătos, avem nevoie să învățăm acest lucru de la persoanele care ne îngrijesc (părinți, bunici, bone, educatoare, etc), încă din copilărie. Însă atunci când suntem furioși, triști, speriați, etc (emoții firești, după cum am menționat anterior) și ni se răspunde prin pedeapsă, umilire sau agresivitate, atunci învățăm, în mod incorect, că aceste emoții sunt inacceptabile, insuportabile, și trebuie să scapăm de ele cât mai rapid, cu orice preț. Atunci când adulții nu ne învață cum să ne liniștim și cum să ne îngrijim când ne aflăm în suferință, suntem nevoiți să ne descurcăm singuri în a găsi modalități de a scăpa de disconfort. În lipsa modelelor sănătoase, riscul de a apela la modalități disfuncționale în gestionarea emoțiilor, este crescut.

Abilitatea de a răspunde cu grijă, suport, înțelegere și compasiune față de propria persoană când ne aflăm în suferință, se dobândește în timp, prin practicarea unor comportamente sănătoase de gestionare a emoțiilor.

•

Gândiți-vă la viața noastră emoțională ca la un ocean. Valurile

sunt emoțiile pe care le trăim zilnic. Când este furtună, oceanul este agitat, valurile sunt mari și se lovesc cu putere de țărm. După un timp însă, furtuna trece și oceanul se liniștește. În mod similar, avem momente în care emoțiile noastre sunt puternice, și ne simțim agitați. Însă orice furtună are un final. În loc să ne epuizăm încercând să oprim valurile, putem aștepta ca lucrurile să-și urmeze cursul firesc, și furtuna emoțională să se oprească de la sine.

Creșterea toleranței la disconfort

www.bulimie.ro

Lista emoții

Emoții plăcute Bucurie Entuziasm Fericire Mulțumire Dragoste Grijă Compasiune Veselie Plăcere Satisfacție Plăcere Pasiune Euforie Mândrie Speranță Încântare Extaz Ușurare Curiozitate Nerăbdare

Creșterea toleranței la disconfort

Emoții neplăcute Tristețe Furie Vinovăție Rușine Umilință Remușcare Exasperare Indignare Ură Însingurare Invidie Frustrare Dezgust Dispreț Mânie Milă Mâhnire Amărăciune Supărare Dezamăgire Deznădejđe Descurajare Neliniște Dezolare Disperare Frică Teamă Groază Întristare Jale Nefericire Necăjire Nefericire Iritabilitate Nervozitate Plictiseală

www.bulimie.ro

Stimul declanșator (situații, persoane, locuri, amintiri, etc)

Gânduri negative automate

Emoții (furie, tristețe, frică, deznădejde, etc)

Activarea credințelor privind disconfortul emoțional: “Nu pot să tolerez starea asta” “Nu ar trebui să mă simt așa” “Este groaznic să te simți așa, o să-mi pierd mințile!”

“Trebuie să opresc starea asta imediat!”

Creșterea disconfortului emoțional

Strategii inadecvate de gestionare a disconfortului: * Comportamente de evitare * Comportamente de asigurare * Distragerea atenției sau suprimarea emoțiilor * Strategii de retragere sau “amorțire” emotională * Comportamente de auto-rănire / auto-vătămare

www.bulimie.ro

Resurse

www.bulimie.ro Website-ul www.bulimie.ro oferă informații despre tulburările de comportament alimentar și tehnici de auto-ajutor în recuperare, și se adresează pacienților, familiilor acestora și specialiștilor implicați în tratamentul tulburărilor de alimentație.

www.behavioraltech.org Website-ul Institutului Linehan oferă resurse pentru persoanele cu probleme interpersonale, disregulare emoțională, impulsivitate, comportamente de auto-rănire și tentative de suicid.

www.livingwell.org.au Exerciții de mindfulness, informații pentru persoanele cu istoric traumatic

http://www.cci.health.wa.gov.au/resources/infopax.cfm?Info_ID=54 Facing your feelings. Overcoming distress intolerance.

Module cu exerciții de auto-ajutor în creșterea toleranței la disconfort.

Creșterea toleranței la disconfort

www.bulimie.ro