?Yl,o*%ir4dp/,
7M VOLUMUL
1
Edilia a doua, revizuitd
EDITURA FOR YOU BucureEti, 2016
Cine sunt? hiar aga, cine sunt eu? Sunt doar un om, ca toqi oamenii... Un om c re Lre gi calitili, gi defecte, un om care s-ar putea mindri cu cifieva fapte mirele, dat carc, totodatd, ar trebui sI se simti ruginat de anumite fapte carc nu-i fac cinste.., Un om cu greqeli omenegti, cu experienle de viala frumoase, dar gi urdte, un om cu frlmintiri interioare gi cu temeri, un om cLte L fost foarte fericit, dar gi cumplit de nefericit, un om carc s-^ pribugit gi s-a ridicat de multe ori, un om care de citevn ori s-a abandonatpe sine, dar carc s-a regisit de fiecare data.Unom care n$ezutorbegte in oameni, in fericire pi in iubire qi care a cunoscut gustul amar alepecurilor gi ul dezamagirilor. Sunt un om care alvutgi cideri, c re aminfit, care a,trildat, care a vorbit de riu, cure a, judecat filtil sa cunoasci, dar carc, intr-un final, conptient gi dezgustat de toate declderile lui, le-a regretatgi s-a striduit si evolueze. Sunt un om care ain{eles, intr-un
tirzit,clvialanu
trebuie sa
fie perfecti pentru a fi fericit - gi ci fericirea nu este condilionati de L aveatotul, ci de ate aveape tine, de a fi liber gi de a avea iubire... Un om care s-a trezit adeseori in rutini gi amorfit, carc Lrutacitpe drumuri incerte gi cure afdcut alegeri proaste. Sunt un om care a inleles cI iubirea nu oferl garanlii, cL ea devine uneori amirlciune , cilfiecarc fluture din stomac igi ia zborul gi cI, oricdt de mult am iubi gi oricit de mult ne-am dilrui, oamenii ne pot abandona, ca gi cum nu am insemnat nimic pentru ei. Sunt un om cute a cunoscut binele gi r[ul, carc L ales rafional, dn gi irafional, un om care, atunci cind privegte in urml, are multe regrete, multe lucruri nespuse, promisiuni neonorate gi visuri neimplinite...
Irina Binder
Sunt un om simplu, un om visetor, un om cald, ciruia nu-i in gura mure, cure igi recunoagte gregelile gi infringerile cu demnitate gi curaj, un om care nu se teme de judecilile lumii. este ru$ine sa i$i strige iubirea
Sunt un om care iubegte oamenii, carcleinfelege
riticirile
gi
care nu uitil cit a L'nut propriile rhtacfti' Un om care respectl alegerile celorlalli, oricitd,durere i-ar aduce ele, gi care nu judeci oamenii dupi propriile prejudeclfi. Sunt doar un om cute a,uitat, de multe ori, cine este gi cine vrea si devinr, dar pe care iubireal-afacutsi regiseasc i" de fiecare dati drumul citre sine. Sunt un om care iartafilraa,L$tepta,si i se ceari ieftare, carc acordd,incd o pansi gi inci una, crezdndinrcabilitare; un om capabil si uite orice rlu duci"ise oferi pufini iubire.., Sunt un om care se indrlgostegte nebunegte gi fulgeritor, c^re nu-i uiti gi nu-i urlgte pe aceiape curei-a iubit cindva...Sunt un om de multe ori imprevizibil , un om care a spus ,pleucil|',atunci cdndar fi vrut si spuni ,,RIm0i!", un om carc aplecat, atunci cdnd ar fi vrut sarilmdnd,, un om c re ar fi vrut sI plece, atunci cdnd,arlmas... Sunt un om cu care se poate vorbi despre orice, un omcare a invalat sd asculte gi si inleleagi dincolo de cuvinte gi si vadi din, colo de un chip gi de mipti... Sunt un om care se teme de singuritate, catenu se bucuri de nimic daci nu imparte cu allii, un om care nu poate trdidoar pentru e1... Sunt un omcnteya,avea intotdeauna timp pentru oameni, o vorbd bund, o mdngfiere, un zimbet, olacnmagi o inimaprimitoare,.. Sunt doar un om... Iubit, ur0t, aprobat, dezaprobat, acceptat, respins, inteles, neinfeles, admirat, iudecat... sunt doar un simplu om, cate are nevoie de pace interioara, de echilibru, de locul lui sub soare, de steaua lui pe Cer, de visuri... un om carc vrea sd, iubeasci Ei si fie iubit.
C)
/iata nu te intreabdniciodatldaci egti pregitit sau nu V a, o nenorocire. Nu ifi di niciun preaviz gi niciun avertisment inainte sd te sdrprindl cu un nec&z ca;te ifi va pribugi intregul univers. Nu te intreab a dacL e pt ea devreme s au prea tir ziu, nici dacil e corect sau nu.
Nu te intreabadacd"veisuporta sau nu,
nicidacle$ti pregltit
sau nu ca sil pierzi tot ce ai.
Nu te intreaba cit de mult iubeEti pe cineva sau
cit
de mult
depinzi sufleteEte de anumifi oameni, atunci cind ii va, rilpi de lingd. tine,obligindu-te sI induri chinul gi amdriciunea singurltlfii. Nu te intreabd daclepti copil sau daci egti incl preltinLr cL si-gi pierzi pirinlii. Nu. Viafa nu te intreaba nici dacl egti sau nu destul de puternic pentru Ltrece printr-o deceplie. Nu te intreabl cit airis, inainte sate faca si plingi; nici cit te-ai bucurat, inainte s|tefaclsl suferi. Nu te intreabl dacd merifi sau nu sa fii rinit, batjocorit, umilit, fi ildat, pdrdsit, iudecnt. Nu te intreabd,ce aificut bun sau riu - gi, de multe ori, te risplitegte cu rlu pentru faptele tale bune. Nu te intreabddacavei putea trli intr-un altloc sau dacl epti pregitit si renunfi la visurile tale gi la drumul ales, atunci cind i1i schimbi brusc direclia de mers gi te smulge din locul in care sufletul tiu se simte acash. Nu te intreabi ce anume ai pi c0te aisacrificatpentru aLvea ceva, atunci c2nd te pigubegte de tot ce ai agonisit. Nu te inlreabd c?tt de fericit ai fost - sau dacd milcn ai fost fericit weodati, inainte de ate coplegi cu nefericire. Nu te intreabadacaaiapucat sa trliegti gi daci {i-ai implinit mhcar o purte din visuri, inainte sI te loveasci nemilos cu o boali,
Irina Binder care ifi va LrLtL, cu pa$i uneori len{i gi nemilo$i, sfdrgitul. Sfirpitul planurilor tale, tlvisurilor tale, al gdndurilor tale gi, intr-un final,
sf0rgitul tdu. Nu. Viaqa nu te intreabilniciodatd,nimic. Nu {ine cont de cine e$ti gi de ce ai filcut, bun sau rau. Et doar igi di un test de supraviefuire - o loviturl - gi telasd,si te descurci. $i aici Lpar optjunile -toate sub formi de leclii - unele mai dure, altelemaibldnde, dar in urma cdroracu siguranli te vei schimba. De multe ori atdt de mult, incAt nici tu nu te mai recuno$ti. Toate aceste lovituri ifi dau ocaziasl-fi testezi limitele gi sa fo4ezideplgirea lor. i1i dau ocuiasi vezi cine te-a iub it cu adevilrat gi cine te-a iubit doar declarativ gi inferesat. iqi vor daocaziasd,vezi cine egti, ce poqi gi ce insemni, Ltat pentru cei din jurul tlu, cit pi pentru tine insufi. Cu toate acestea, oricitde multe experienle vei trii, nu vei gti niciodati cite pofi indura. Asta, pentru ci oamenii nu igi cunosc limitele. Nu vei gti unde vei aiunge pi nici felul in cure te vor schimba loviturile primite, cffe te pot inrii sau te pot face mai bun, te pot transforma intr.un om puternic ,increziltot,luptltor sau, dimpotrivl, te pot transforma intr-un om wlnerabil, speriat, resemntt.Yilla,, drumurile,loviturile gi oamenii te pot indephrtasau te potLpropia"de tine... totul depinde numai de tine.
Omedrea a$tepta cu bucurie Criciunul, dar eu a$teptam daar sd,treaca. Timpul era singura mea speranlacatreuitare, acceptare gi vinde careardnilor. Eram deprimatd,, descuraiatd,gi pierduta.
Degi eram o femeie foute tinafi", ayeam un suflet imbdtrinit, niciun chef de viaqr gi nicio perspectivi. Ma zbateam intre sentimente contrare, mi invinovaqeam gi m[ autocompitimeam. imi pldngeam de mila gi imi uram neputinfa de a schimb L ceya", Abia in searadeAjun am realizatcd,erapentru prima datain vialamea cind nu ayeamun brad impodobit. in casa mea gi in sufletul meu nu era nicio sirbitoare. Trecuseri deja ca,;.eva zire de
I
Fluturi
cind stlteam numai in pat, ca o bolnavl. Prietenele mele, Simona gi Timeea, nu m-au pirisit nicio clipl, indurdnd cu greu samilvadd plingind ore in gir gi, adeseori, plingind alituri de mine. Am auzit soneria gi, pentru ci nu reacfionam, Simona s-a dus si,vadd,cine mi cilttala oru Lceel tarzie, Probabil cd, sunt colinddtori, mram spus in gind. Dupi citeva, clipe, Simona s-a intors in dormitor, cu un zimbet larg pe fagd,,wmatilde cineva care finea in fala sa un brad gata impodobit. Persoana din spatele bradului s-a strecurat in dormitor gi a agezat bradul in colpl liber al inciperii. Era Robert.
- Ho, ho, ho! a spus el, venind citre mine. - Nu cumva'. ,,HL,hL,hL?" M-a
imbrlfi$at sffans gi m-a pupat pe frunte, apoi gi-a arun-
cat fularul pe marginea patului.
-
Ce caufi aici, nebunule? l-am intrebat,
urmirindu-l cum
cilutao prizi pentru instala[iadin brad. - imi place si fac silrbltorile in Bragov, mi-a rlspuns, concentrltasupra citorvapodoabe care se imprlgtiaseri pe jos. Robert a araniat bradul, a pornit instala[ia gi a stins lumina. Apoi s-a descllpt, Si-adatjos haina pi s-a agezat pepat,ldngi mine. -Haide[i, fetelor! O telenovelil, ceva? - SI te uifi tu la telenovele,bill astrigat Timeea, din hol. Nu il puteam privi pe Robert, pentru ciimi amintetdetottil via[ameatristi $i de pierderi. Pdna gi el era una dintre pierderi - o pierdere dureroasl, pentru cueincd" mi mai invinovileam. - Ce ai mai scris in iurnal? m-a intrebat el, lufind caietul gros ce zilceape marginea noptierei. ,,Regretele sunt cele mai urite sentimente." Aga este; Irina... Mi uitam l.atelewzor flra sa vid ceva, desigur. Gindurile mele r[tice au aiureu. Simona gi Timeea au decis cil erau obosite gi ci vor dormi in sufragerie, aSa cd ne-au spus pe fuga un ,,Noapte bun[!" gi ne-au lisat singuri.
-
Irina Binder
- Cum te simfi? m-a intrebat Robert, a$ezandu-$i perna. -
-
Nu gtiu. Cred
ci nu mai simt nimic. Am sufletul anesteziat.
Vrei sI vorbim? Vrei si facem ceva anume? Nu. Nu vreau decit si am linipte. Sunt agade obosit!Te Superi daci,adorm?
-Dezbtaca-te. - Ai gdnduri nebunegti c-un biet o$tean, maiestate? -Bii,tu dejavisezi? Mdgindeam sI dormi comod, atatatot... Robert a adormit im ediat,iar odatdcusomnul lui aveam senzalia cd" incepeam gi eu sI mI linigtesc, pentru cL lAnga el mi simleam in siguranfl. Am inchis televizorul, fir-amaqlezut comod pe perni gi am privit bradul frumos impodobit, cu globuri argintii gi mov gi cu jocuri de lumini. Ce nebunpoatefi Roberilimispuneam in gdnd. Sa uina el tocmai din BucareSti, cu un brad tmpod,obiil Cum l-ofi tndesat 0n masind? Sau l-ofi tmpod,obitpe casa scd,rii? Nu-i normal la cap... Robert era cel mai bun prieten al iubitului meu, Matei, degi, prin natura relaliei lor, ei doi se considerau fra1i. S-au cunoscut cind Robert avea ll ani, in urma unei intimplari foarte triste: Robert gi-a pierdut parinlii intr-un accident de magini gi a rimas in grija bunicii lui, care erabdtrind, Si bolnavi. Parinlii lui Matei au hotafit si-l adopte gi, depi nu au ficut-o cu forme legale, acesta a locuit la Snagov, la regedinp acestora, devenind, prilctic, un membru al familiei. DupI moartea bunicii lui, pentru cI Robert era minor gi ar fi ajuns intr-un centru de plasament, p[rinfii iubitului meu au fdcut toate demersurile necesare pentru a-l pilstra in familie. in mijlocul lor, Robert a gasit toata dragostea gi sprijinul de care Lvutnevoie, mai ales datoritd,faptu^ lui ci aceqtia nu l-au ficut niciodati si se simtl strdin gi l-au coplegit cu multi atentje gi cilduri, astfel incdt Matei $i Robert s-au apropiat gi s-au inleles ca nipte fualiadevara.ti. Faptul cd Robert aveaaltsdnge 10
Fluturi era doar un am[nunt, de care nimeni din familie nu linea cont -ba, mai mult, existau multe persoune cure nici mlcar nu binuiau c[ ei
doi nu eral fua[i
inci ei, pentru
u Ldevntil.
de cind i-am cunoscut, am fost
ci
uimiti
de
legltura dintre
mult gi erau foarte Ltaslutiunul de celilalt. Educaqia buni primith acasd, intr-o familie cu preten{ii gi se respectau foarte
valori, i'afilcutsi
s[ fie unifi. Matei erufoarte legat de Robert gi, de aceea, chiar gi cind ar fi trebuit cafiecarc si plece la casa lui, ei au ales sI locuiascl impreund. $iau construit o vill cu
se ajute gi
mare gi frumoasi la Snagov, hotilrltgisltrdiasclacolo, impreuni cu
familiile pe care aveau si gi le intemeieze, intors spre mine gi, dupi ce mi-a aruncat o privire scurti, mi-a cuprins mdna intr-a lui. A adormit din nou, iar eu il priveam nproape fara sa respir, de teamil sI nu-l deraniez. Depi il Robert
s-a
vizusem de mii de ori pdni atunci, inci eram uimita
qi
de frumusefea lui, ca gi cum acum il vedeam pentru
intiia
Robert era un barbat inalt, cu un
impresionatfl oard..
trup atletic, frumos
con-
struit. Avea trisituri blinde, ochi negri gi nigte.gene foarte lungi, iar cdndzdmbea, dezvlluiain obraii nipte gropif e carc-idadeau un aer inocent gi dulce. Pirul lui negru avea reflexe lucioase, albdstrui
si nu-mi trec degetele printre guvifele lui rebele. Avea o aluri sportiva Si eru un birbat frumo s, ele gant, manier at, dar ceea ce il f ucea cu adev Lt at special gi-mi amintesc de cite ori am fhcut eforturi
era sufletul lui. Avea cel mai bun suflet pe care
il
cunoscusem
vreodatl la un
blind capabil si-gi gi prietenia ofere iubireap1na la sacrificiu. Era singurul om lipsit de orice urmi de egoism pe care-l cuno$team, iar eu eram singura cLre url rcta.la el. om! Era sensibil gi bun, empatic gi cald,
11
gi uman,
?rir,* 76ir,r"dpr"
7M VOLUMUL2 Edilia a doua, revizuitd
EDITURAFORYOU Bucureqti, 2016
recutul,.. Atunci
urmi,
te
tulburi
cind
crezi mai
mult cal-ai llsat in
pe nea$teptate.
Probabil cd,fiecare om are un trecut, format, pe alocuri, din momente pe care nu-gi doregte s[ pi le mai aminteasci. Sunt acele momente incircate de urit gi de durere nemeritati. Deseori, acele momente sunt marcate de oameni pe care fi-ai fi dorit ca viala sa nu 1i-i aducil niciodati in cale pentru cI din cauzalor ai ffilit nefueptilli, deziluziigi egecuri. $i totugi, poate cd trebuie s[ trliegti 9i astfel de episoade triste pentru a deosebi binele de riu qi fericirea de nefericire. Poate ci trebuie si cunogti 9i oameni nepotrivifi, nedemni, de nedorit, pentru a-i deosebi de oamenii buni 9i pentru a-i respecta gi prelui pe aceia care merith. in urma episoadelor triste trlite in via1il,itj rdmin rini cu cicatrici adinci. Unii dintre noi le ascund, in timp ce allii le poarti ca pe nigte medalii. Eu mi.am purtat cicatricile ca pe nigte medalii, fdrd a mi rugina de ele. Le-am purtat cu mindrie, cadovadtra fo4ei mele interioare de afiece peste greutlli gi de a nu lisa nimic riu sa ma transforme in altceva decit in omul care mi-am dorit si fiu. intr-o zi in care trecutul meu plrea si fi fost llsat in urml qi depafie,m-am trezit cu una dintre fantomele carciiapafiineau. -ftina,te c atlun domn! asttigat0li din ctrrte. Matei gi cu mine ne uifam la un film in living, iar Robert citea una dintre cafiile de parapsihologie carcil pasionau atdt de mult. Cine mi puteacilutatocmailasnagov? Doar parinlii mei gi prietenii apropiali gtiau unde locuia iubitul meu, iar Oli ii cunogtea pe togi' Pinasaapuc s[ m[ ridic de pe cunapea',am gi vlzut-o pe Oli apiltind in living, insoliti de un blrbat. Eram orbitd de soarele carcbiltea din spatele lui, de aceea nu-l vedeam prea bine. - BunI ziuu,hinat mi-a spus musafirul.
Irina Bin:der
Auzindu-i vo cet, amincremenit. El a ficut calivapapi pini in mijlocul livingului, iar eu l-umvlzut perfect. Chiar dacLimbatr?r nise, il recuno$team foarte bine. Nu il mai vdzusem de cind weam 8 ani pi trecuseri vreo 14 ani de atunci. Deodattr,femeia puternici din mine s-a pribugit, iar fetilaneputincioasl din trecut i-a luat locul. Eram din nou in trecutul meu, in urmi cu 14 ani. Datofitil unei conjuncturi,tata a fost nevoit si mi lase o perioadi in grija unei familii. Era pentru prima datil cindstlream depane de c sL mel gi de tatal meu. Am ajuns atunci intr-o casl striini gi acolo trebuia si locuiesc timp de doui luni, cu nipte oameni pe care nu-i cunogteam. Sufletul meu de copil, degi trist de separffea, de tata gi de casa mel, a, gasit o bucurie in faptul cd, Si acea familie avea o fetifi, cu care speram si mi imprietenesc.Tatam-a, proteiatcitde mult a putut de firutnlile lumii gi din acest motiv nu gtiam ci oamenii puteau fi pi altfel decdt buni. Poate cd,de aceeama a$teptam si fiu bine primita in acea familie. Tatai-allsat stipinului casei o suml consistenti de bani pentru ingrijirea mea, rugindu-l sd. aibil griiit sit nu imi lipseasci nimic. insl, de indatd. ce tata aieSitpe poutd",viala mea aluat o intorsiturd nedoriti. Acasi am fost crescuti flr un program strict pi cu reguli bine stabilite. Tataavrutsa educe o lady, de zceeaa pus mare pref pe ordine gi disciplini. Mesele se luau la ore fixe, nu mincam in grabl gi manierele erau obligatorii.Tataimi corecta mereu finuta gi md invilla sa nu mininc zgomotos sau fiind atentil la alte lucruri. pe lingL activitafile obignu ite de zi cu zi, Lveam gi program de citit, de joacl, de iucat gah gi leclii de pian. Casa eraintr-o ordine absolutl, iar eu eramcea mai importantl gi mai respectatd,persoani din ea. Degi era seve\tatami,rasfillagi ma coplegea cu dragoste. inci din prima ziin cue amintratin casa familiei la carc md, lisase tata, mi s-a schimbat tot programul. Cina de la oru opt a insemnat o farfurie de ciorbi cu bucili de pdine aruncute in ea, pe clre amrefuzat si o mininc. ,,Da'ce, te {ine tactu'numa'cu salam
de Sibiu? Zama nvgi place?" mi-a spus ofensat birbatul casei, care pirea un zbir. Apoi am vrut sI fac baie inainte de culcare, a$a cum eram obignultade ncasl,dar mi s-a explicat cd"incasaaceeasefacea de gand s[ porneasca boilerul baie numai simbita gi cI nu ^vearrgreu, de dorul tatilluimeu gi din numai pentru mine. Am adormit cu
cuuz certtttilor pe carele Luzeumdin camera alLtutatL,unde familialacarclocuiam igi arunca reproguri gi jigniri cum nu mai auzisem pinl atunci. Dimineafa nu am mai fost trezita, ca de obicei, cu alintituri, ci am fost bruscati de st[pina casei,caremi-a oferit o felie de piine cu marmeladil gi ceai. Am mincat de teamd, cL, dacilvoi face mofturi, voi fi mustrata, npoiam fost trimisl la un magazin din apropiere, cnsi cumplr b Luturh.Laintoarcete, m-am oprit la cdteva case distanli, unde fetila familiei se juca impreun[ cu nigte copii. Probabil c[ am stat ceva vreme acolo, uitind de sarcina pe care o Lveam, pentru ca sfipanii casei m[ a$teptau agitaqi. De indatl ce am intrat in casi, bdrbatul m-a lovit peste fafL, reprog0ndu-mi ci mi aqtepta de mult. Atunci a fost pentru prima datl cind m-a lovit cineva. ,,in c sL Lstanu faci ce vrei tu gi md asculli, clar?!" Solia lui plecase dejnlaserviciu, iar casaera intr-o dezordine cum nu mai vizusem in nicio casi. Pentru cdtataml invilase s[ am grijhde casil,m-amapucrsilspil vasele gi si fac ordine. Ca orice copil, am sperat cil,dacdvoifi cuminte, acei oameni m[vor indrigi 9i mi vor ffLtL omenegte. Dar nu a fost aSa.DacL mI vedeau cu citli sau cu juclrii, imi spuneau ci pierd vremea, in loc si fac curat. Si spil vasele, s[ mitur gi sd string hainele din jur devenise doar atribufia mea,
inff-o zi, am fdcut o boacdnil c te
m-a.
costat foarte scump.
Pentru cd inainte cu cdteva zile m'au certut ci nu am bagat oala cu ciorbl in frigider, de data LceLSta" ambilgat-o, cu ciorba fierbinte in ea, filrl si m[ mai gindesc ci se va dezghelafuigiderul, Cind a aflat ce am fdcut,bbrbatul m-a bitut cu o curea din piele, pinl cdnd a obosit. Citevazile nici milcar nu am putut dormi, din cauzarlnilor.
[rina Binder Cei din casi se purtau din ce in ce mai uret cu mine, iar
cind se imbiltau, m[ injurau pi mi umileau, spundndu-mi ,,bitoangl" gi punindu-mi si muncesc filrilincetare. in aceeagi curte, intr-o bucdtilrie de vard", mai locuia pi tatil stip0nului casei, carc erabiltringi bolnav. gtiind in ce fel eramffLtata de fiul lui, imi aducea cite un mir sau cate o felie de piine cu dulceagi, atunci cind nu era nimeni acasd.Iar eu ii mai fineam de urit, Nu iegeam din curte, ctsLmajoc cu copiii din vecini, pentru cilmaru$inam de hainele mele ponosite gi de vdndthrlepe care le Lveam de la bdtiile primite. Fetip lor imi luase toate hdinulele mele frumoase, iar eu abiamaiglseam prin casi citeva haine vechi de-ale ei cu care si mi imbrac. Cat fimp pirinlii ei eruu la serviciu, eu flceam curat in toatd casa, spllam hainele de mind., ridicdnd oale grele in care puneam apalaincillzit gi le cllteam cu o apl rece care imi inghega pana gi sufletnl, Maturamcurtel, dildeam de mincare laanimale gi agteptam infrigurati sa ajunga ei ncasL.Nu prea trec ea o zi fdrd,sd md,loveascd, sau filri, s[ mi jigneasci. igi bateau joc de toatd, munca mea, iur a dounzio luam de lainceput. intr-o seara,bdrbatul din casd.m-abdtut pentru ca fetila lui i-a spus ci ii luasem obluzape care am imbricnt-o.M-adezbracatinpielea goala gi m-a trimis afarainploaie, apoi m-a privit, din spatele unei ferestre, cum am stat ghemuiti sub dugul rece alnaturii. Apoi m-a incuiat intr-un $opron dezafectat,plin cu piianjeni, gi, pentru cd. en beat, a adormit uitindu-ml acolo toath noilpte?.. intr-o zi am gisit un pui de ca;el,pe cffeil lineam ascuns in $urI ca nu cumva sa-lvuda cineva. impa4eam cu el po4iile mici de mdncare pe c re le primeam gi eram fericita cilaveam gi eu un prieten, ci puteam simli gi eu cildura unei fiinfe. Dar stlpinul casei l-a descoperit intr-o searl gi, dupl ce rn-abiltut, a lovit cilelugul cu o sapl in cap, omordndu-l in fa[amea. Mult timp am plins dupa acel suflepl nevinovat, carc a,murit doar dincauzd,cderasingurul care rnI iubea.
Fluturi
Triind in LceL casil de co gm ar, LbiL arteptam s d vini no ap te a, ca si pot plinge in linigte, de durere gi de dor. Supliciul acelor zile s-a terminat cind s-a into rs tata"pi m-a luat de acolo. insi lui nu i-am spus niciodati ce traume am trlit in casa Lceea. Nu voiam si-l suplr $i imi era teamacil,daczvaafla,sevasupilrape mama, fiindca eaii recomandas e zcea familie pentru L avea griid de mine. De atunci am
fbst mereu
urmiriti
de acel om, pe care nopfi in gir l-am visat cum gisea pi cum imi fdcearilu. $i, degi cu timpul am
mlbatea,cum m[ rcugit si-l uit,iatlclvialami-l aducea din nou in cale.
Probabil cil aveam o expresie inmlrmuriti, pentru cd"Matei a devenit brusc agitat gi mi tot intreba dacamasimqeam bine. Iubita mea, ce e cu tine? Cine este domnul? -Dn-lnfua..,Te rog si-l dai afaril,amspus incet.
-
Robert a venit lingl mine gi m-a luat de mini, privindu-l curios pe barbatul misterios, cute Lveao atitudine umild infalamea. incepeam si tremur vizibil, degi imi doream sI fiu tare 9i si nu-i dau satisfacfie acelui monstru care incl reu$ea sl mi sperie.
intr eb at Robert, ridicindu-se. Mi scuzati, sunt un prieten de familie. 0 qtiu pe lrina de micd, aspus birbatul, aproape bilbiindu-se, - Iubit a, c e s e intdmpl i? m-a intreb at Matei, v Lzindu-md. atilt de neliniqtita.Irina, nu mai eSti aceafetila! Nu-li rnaipoateface niciun rdu!imi repetam in gdnd. - Ce cauqi aici? i-amspus musafirului nepoftit, infruntindu-I. - Ma bucur sa te vid, Irinufa. Egti mare gi te-ai ficut frumoasd! - Treci peste asta. Zi'mi ce cauti aici. Matei $i Robert m[ priveau contrafiaqi, pentru cI ei nu gtiau nimic despre trecutul meu gi nici nu erau obignuifi sd mi vadiltra-
- Cine suntef i?
a"
-
tind oamenii
cu o asemenea raceald,.
- Irina, gtii, fata mea, Adriana, o mai lii minte? Are un bi-
iefel, are un an gi patru luni...