Arca poeziei
Federico García Lorca
(1898-1936) Poet și dramaturg spaniol. Născut în provincia Granada, în familia unui fermier și a unei învățătoare. Pe un fundal politic și social confuz, este asasinat de către fasciștii spanioli la 19 august 1936. „Dispusă pe un registru imens, opera lui poetică e o enciclopedie a sensibilității hispane. Influențe, sau mai curând izvoare foarte diverse, colaborează la formarea acestui edificiu liric unde elemente de străvechi folclor iberic se întâlnesc fuzionând perfect cu poezia savantă a barocului spaniol” (A. E. Baconsky).
Vaca Se lungi vaca rănită; arbori și gârle sfredeleau prin coarnele ei, îi sângera botul în cer. Botul ei cu albine sub mustața cleioasă a balelor. Un muget alb a ridicat dimineața-n picioare. Vacile moarte și cele vii, roșeață de lumină sau miere de staul, mugeau cu ochii întredeschiși. Afle rădăcinile și acel copil ce-și ascute briceagul că vaca poate fi mâncată acum. Pălesc deasupra lumini și jugulare. Patru copile tremură-n cer. Afle luna și-această noapte cu stânci galbene că vaca de cenușă s-a și dus. Că s-a și dus mugind printre dărâmăturile cerurilor înghețate unde se-ndoapă bețivii cu moarte. (Traducere de Teodor Balș, în vol. Romancero țigan și alte poeme, B.P.T., Editura Minerva, 1977)
