38 Istorie
Sigiliul Arhivei comitatului Sălaj Laurențiu-Ștefan SZEMKOVICS
La Arhivele Naționale Istorice Centrale (Comisia Consultativă Heraldică, dosar nr. 56, fila 6) se află un sigiliu care a aparținut Arhivei comitatului Sălaj. El are formă rotundă, diametrul de 35 mm, fiind imprimat cu tuș mov. În emblema acestui sigiliu apare, răsucită, orizontal, cu 180 de grade, stema comitatului Sălaj de la 1876 (Arhivele Naționale Istorice Centrale, Comisia Consultativă Heraldică, dosar nr. 4, fila 54). Redăm mai jos descrierile și reproducerile grafice ale stemei și ale sigiliului. Stema comitatului Sălaj de la 1876, formată din unificarea stemelor fostelor comitate Solnocul de Mijloc și Crasna, a cuprins două scuturi, fiecare cu concavități pe marginea de sus și pe flancuri, cu colțurile superioare retezate, cu talpa în acoladă și cu bordură aurie, acolate: cel din dreapta, sfertuit, având în primul cartier, pe aur, un dextroșer de carnație, cu mâneca roșie, ținând două spice de grâu aurii, o ghindă și un ciorchine de strugure, în al doilea, pe albastru, o cetate cu trei turnuri, cel din mijloc mai îngroșat și mai înalt, cu acoperișuri triunghiulare, roșii, plasată pe vârful unui munte verde, în al treilea, pe albastru, un cerb argintiu, redat în salt spre dextra, stând cu picioarele posterioare pe o câmpie verde-aurie, în al patrulea, pe roșu, trei brâuri undate, argintii; cel din stânga, roșu, având la dextra un porumbel argintiu, conturnat, stând cu picioarele pe o terasă verde și ținând în cioc o ramură de măslin de aceeași culoa-
re, iar la senestra un leu limbat, cu labele anterioare orientate spre pasăre, cu coada ridicată la spate și bifurcată, ieșind dintr-o coroană deschisă cu trei fleuroane, totul auriu. Scuturile, surmontate de o coroană de aur, deschisă cu cinci fleuroane, încrustată cu safire și rubine de forme rotunde și ovale, au dedesubt, ca susținători, o ramură de stejar la dreapta, una de laur la stânga, ambele argintii, încrucișate în săritoare. În emblema sigiliului amintit mai sus, apar două scuturi, unul lângă celălalt, asemănătoare cu cele descrise mai înainte: cel din dreapta, cuprinde, pe roșu (culoare reprezentată convențional prin linii verticale plasate la distanță egală), la dextra leul conturnat ieșind din coroana deschisă, la senestra porumbelul stând pe terasă și ținând în cioc ramura de măslin; cel din stânga, scartelat, având în cartierul 1, pe albastru (culoare redată prin linii orizontale plasate la distanță egală), cetatea așezată pe vârful unui munte, în 2, brațul ținând spicele de grâu, ghinda și ciorchinele de strugure, în 3, pe roșu, trei brâuri undate argintii, în 4, pe albastru, un cerb conturnat, redat în salt. Scuturile, surmontate de o coroană deschisă cu cinci fleuroane, au sub ele două ramuri ale căror extremități se încrucișează în săritoare. În exergă, mărginită de două cercuri liniare, legenda scrisă în limba maghiară: SZILÁGY VÁRMEGYE LEVÉLTÁR (ARHIVA COMITATULUI SĂLAJ).
200
