Părintele Gavril Meseșian
Istorie 41
Viorel Câmpean & Daniel-Victor Săbăceag
Dacă vorbim despre familia Meseșian, gândul ne duce desigur la dr. Coriolan Meseșian, un intelectual din generația Marii Uniri. În ultima vreme, personalitatea lui a fost conturată datorită străduințelor istoriografiei sălăjene. Astăzi, nu ne vom opri asupra „Coriolanului popii din Chieșd”, cum îl numeau sătenii din împrejurimile Șimleului pe tânărul care făcea parte din elita tinerilor studioși din Sălaj, ci asupra familiei sale, îndeosebi asupra personalității tatălui său, preotul greco-catolic, Gavril Meseșian1. S-a născut la Curitău (azi Sălăjeni, jud. Sălaj) în 8 septembrie 18442, în familia lui Florea Meseșian și a Anei (Oana) Racovan, familia Meseșian locuind la nr. 62. Presupunem că Gavril Meseșian a urmat studiile primare în Curitău. Nu știm unde și-a făcut studiile gimnaziale. Știm însă că rămăsese orfan încă la începerea claselor superioare, tatăl său decedând la 20 martie 1863, în vârstă fiind de 56 de ani, cum precizează registrul matricol, din care aflăm că o moarte „firească” i-a pus capăt vieții3. A absolvit liceul la Beiuș în anul 1867, fiind coleg cu, printre alții, Ioniță Scipione Bădescu, Petru Ciuhandu și Vasile Pătcașiu4. Teologia a urmat-o la Gherla5. S-a căsătorit cu Teofania, fiica proprietarului din Acâș, George Sötér (1798 – 30 octombrie 1871). Cununia a fost oficiată la 27 septembrie 1872. Amândoi mirii aveau mamele văduve: Ana Racovan, mama lui Gavril și Varvara Papp, mama Teofaniei. Martori la libera învoire dinaintea cununiei au fost pr. Ioan
Conțiu din Giorocuta, Ioan Fáti (de 48 de ani) și Simion Meseșian (de 25 de ani, probabil frate cu mirele). La cununie au fost martori avocatul Simion Oros și soția, Ludovica Aciu, iar ceremonia a oficiat-o parohul din Acâș, pr. Ioan Popdan6. Teofania Sötér era originară dintr-o veche familie care fusese înnobilată de către Leopold, împăratul Austriei şi regele Ungariei, la 1659 și de către Ferdinand I, împăratul Austriei şi regele Ungariei (ca Ferdinand V), în anul 18427. Din această familie s-a născut un preot care a slujit la Gerăușa, George Sötér, dar și Ana-Rachila Sötér, care a fost mama preoților greco-catolici Trufașiu, Ioan, Traian și Patriciu, născuți tustrei la Giorocuta. A fost hirotonit în anul 1872. După hirotonire a slujit la Recea. A rămas în această parohie din districtul Pericei până la data de 31 iulie 1874. În perioada petrecută la Recea a trebuit să treacă peste durerea morții mamei sale, care a decedat la 3 martie 1874 în Curitău. Oana (Ana) Racovan, mama lui Gavril, era în vârstă de 70 de ani. Au rămas în urma ei trei băieți: Toader (1860-1917), Simeon și Gavril8. A avut și o mare bucurie în acest răstimp, terminarea lucrărilor și sfințirea noii biserici din Recea, de zid, cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil9. De altfel, el notează pe coperta registrului parohial: „Locul unde este edificată biserica cea nouă l-a dăruit Filip Mocanu. Acest locașiu sfânt s-a binecuvântat prin delegatul D. Alexandru Lemeni protopopul Tractului Periceiu în anul Domnului 1873, 20 noiembrie în ziua Sfinților Arhangheli sub preoția subscrisului Gabriel Meseșianu”10.
200
