Piramida cantemirista volumul 2 (partea I) by Cantemirist de Breaza

partea I

Reeditare electronică cu acceptul direct al autorilor C. Giurgincă, C. Moraru, V. Ciobanu şi al editurii ALMA - Craiova realizată de Ioan Muntean

Reproducerea - integrală sau parţială - a lucrării şi difuzarea ei pe cale electronică sunt autorizate pentru folosul privat al cititorului şi pentru scopuri necomerciale.

PROFESOR CONSTANTIN7 GIURGINCA COLONEL DR. CONSTANTIN MORARU COLONEL(R.) VIOREL CIOBANU

PIRAMIDA CANTEMIRIST~ DE LA LAMPASUL CANTEMIRIST LA VIPU{CA DE GENERAL VOLUMUL II Volumul II al c#r]ii “PIRAMIDA CANTEMIRIST~ – DE LA LAMPASUL CANTEMIRIST LA VIPU{CA DE GENERAL” e \nchinat anivers#rii centenarului \ntemeierii \nv#]#m@ntului militar modern rom@nesc, la 4 iunie 1912, prin ctitorirea Liceului militar de la M#n#stirea Dealu de c#tre marele patriot Nicolae Filipescu. Colegiul Militar Liceal “Dimitrie Cantemir” Breaza a preluat nobilele tradi]ii ale Colegiului Militar M#n#stirea Dealu consolid@ndu-le [i \mbog#]indu-le \n timp. Cartea a putut fi tip#rit# prin generoasa sponsorizare, printr-un \nalt act de danie, \nf#ptuit \n spirit cantemirist de c#tre vrednicii cantemiri[ti: 1. Echipa de aur de volei a Liceului dintre anii 1970-1977, campioan# [i vicecampioan# na]ional# de juniori, antrenat# de prof. Mugurel Popescu [i condus# \n teren de c#pitanii de echip#: general Ion Aurel Stanciu, fost Comandant al Avia]iei Militare, comandor dr. Denis Diaconescu, comandor Anghel Doru, Bucure[ti; 2. Asocia]ia “Amicii Colegiului Militar liceal <Dimitrie Cantemir>”, Breaza; 3. D-l inginer Alexandru Manda, Director General al editurii Alma, Craiova; 4. Doctor \n istorie Liviu Pandele jr., Pre[edintele Funda]iei “Dacia”, Bra[ov; 5. General flotil# avia]ie (r.) Dr. Toma Dumitru, Constan]a; 6. Familia inginer Dr. Ciontu Gogu, Bucure[ti; 7. General (r) Dr. Gheorghe Catrina, fost Comandant al Avia]iei Militare, Bucure[ti; 8. Conf. univ. Dr. Mircea Preunca, Timi[oara; 9. D-l Gabriel Postelnicu, Director General Complexul “Dragonul Ro[u”, Bucure[ti; 10. Dl Florin P\rvu [i D-ra Iuliana P\rvu, patronii hotelului CIE (4 stele) Cump#tu – Sinaia; 11. Col. (r) Constantin Budulan, T@rgovi[te; 12. D-l Radu D. Gheorghe, patronul II Doice[ti; 13. D-l inginer Tudor Virgil, com. M#gureni, jud. Prahova; 14. Comandor av. (r.) Stoia Gligor, fost Director General ROMAVIA, Bucure[ti; 15. Col. Nicolae Anghelescu, col. Dan Gogescu, col. Sandu Sorin, col. Marian T#nase (to]i absolven]i ai clasei IV D, promo]ia 1980); 16. Col. (r.) Corneliu Georgescu, manager “Vidra Ecologicol”, Bucure[ti; 17. Constantin C@rlan (patron), Mihalcea Lauren]iu (avocat), Dan Cornel Barang# (om politic) (to]i trei absolven]i 1982). Tuturor statornica gratitudine [i vibrante mul]umiri pentru devotamentul ar#tat spiritului cantemirist. Cartea “PIRAMIDA CANTEMIRIST~ - DE LA LAMPASUL CANTEMIRIST LA VIPU{CA DE GENERAL” este [i o c#l#uz# pentru o MAGNA EPICA, epopeea spiritului cantemirist. Autorii 1

PROFESOR CONSTANTIN 7 GIURGINCA COLONEL DR. CONSTANTIN MORARU COLONEL(R.) VIOREL CIOBANU

PIRAMIDA CANTEMIRIST~ DE LA LAMPASUL CANTEMIRIST LA VIPU{CA DE GENERAL

VOLUMUL II

Editura ALMA - Craiova 2012 3

Coperta: Slt. P@rvan Alexandru Foto: Maistru militar Nicu Milea Culegere text: C#t#lin Ciobanu, Emil Ioan Curta

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Rom@niei GIURGINCA, CONSTANTIN Piramida cantemirist# : de la lampasul cantemirist la vipu[ca de general / prof. Constantin Giurginca, gl. lt. dr. Florian Pin]#, col. (r) Viorel Ciobanu - Bucure[ti : Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 20072 vol. ISBN 978-973-1743-30-1 Vol. 2 / prof. Constantin Giurginca, col. dr. Constantin Moraru, col. (r.) Viorel Ciobanu. - Craiova : Alma, 2012. - Index. ISBN 978-606-567-141-6 I. Moraru, Constantin II. Ciobanu, Viorel 373.6(498 Breaza):355(091)

Editura ALMA este recunoscut# CNCSIS COD 118

Responsabilitatea privind con]inutul c#r]ii revine \n totalitate autorilor

CUPRINS

Argument .................................................................................................................... 9 Summary ................................................................................................................... 11 Hronic dintr-o Magna Epica ...................................................................................... 12 Comandan]ii [i directorii adjunc]i ai Colegiului Militar Liceal “Dimitrie Cantemir” ........................................111 {efii de promo]ie ai Colegiului Militar Liceal “Dimitrie Cantemir” ......................... 118 “Cantemiri[tii” (de Marin Sorescu ) ......................................................................... 120 Piramida Cantemirist# ............................................................................................. 120 Chestionarul oferit domnilor generali cantemiri[ti ..................................... 120 Prolog – “Laudatio” General de brigad# }#p@rlea Mihai ............................ 122 PROMO}IA 1954 1. Gl. Bg. ing. VERTAN CONSTANTIN .................................................. 174 PROMO}IA 1956 1. GL.Bg. GAVRIL~ CHIRIL~ NICOLAE ............................................. 176 2. Gl. Mr. ST~NCIUGELU ALEXANDRU CONSTANTIN ................... 197 PROMO}IA 1957 1. Gl. Bg. BULEA ILIE GHEORGHE ...................................................... 203 2. Gl. Bg. CORDUNEANU ILIE NICOLAE ............................................ 205 3. Gl. Mr. GABOR PETRU DAN ............................................................. 209 4. Gl. Bg. IONI}~ IULIAN VASILE ........................................................ 213 5. Gl. Bg. NICULESCU T~NASE POPA ................................................. 216 6. Gl. Bg. OLTEANU RADU .................................................................... 218 PROMO}IA 1959 1. Gl. Bg. IOV~NEL NICOLAE PAUL ................................................... 223 2. Gl. Bg. PREDONESCU NICOLAE ...................................................... 231 PROMO}IA 1964 1. Contraamiral de flotil# MARIAN IOAN............................................... 242 2. Gl. Bg. MIHAI IONEL.......................................................................... 246 3. Gl. Bg. STELIAN IOAN VASILE ......................................................... 250 4. Viceamiral VOCHI}U CONSTANTIN ION ......................................... 256 PROMO}IA 1965 1. AMIRAL ATANASIU TRAIAN ........................................................... 259 2. Contraamiral de flotil# T~N~SACHE ION .......................................... 268

PROMO}IA 1966 1. Gl. Bg. COCO{IL~ VASILE ................................................................ 271 2. Gl. Bg. DINU F. ION............................................................................. 276 3. Contraamiral de flotil# NEGREA I. F~NIC~ ....................................... 283 4. Gl. Bg. R~DUCU TRAIAN MARIN .................................................... 285 PROMO}IA 1967 1. Contraamiral flotil# BAIBARAC IONEL .............................................. 289 2. Gl. Mr. BARANGA NICOLAE PETRE ................................................ 295 3. Gl. Bg. CIUREA ION ............................................................................ 297 4. Gl. Bg. PIVARIU CORNELIU NICOLAE ............................................ 298 5. Gl. Bg. RIZEA MARIN ION ................................................................. 302 6. Gl. Bg. SOBOLU ION FLOREA .......................................................... 308 7. Gl. Bg. TOMA CONSTANTIN GHEORGHE ...................................... 310 PROMO}IA 1969 1. Contraamiral de flotil# CONSTANTIN AUREL ................................... 314 2. Gl. Mr. DU}~ ION CORNELIU ......................................................... 316 3. Gl. flotil# aerian# GUZU ION ION ....................................................... 319 4. Gl. flotil# aerian# MANDU ALEXANDRU PETRI{OR ...................... 323 5. Gl. Bg. PI{COCIU GHI}~ CONSTANTIN ......................................... 328 6. Gl. Bg. TANISLAV CONSTANTIN EMIL ........................................... 332 PROMO}IA 1970 1. Gl. Dr. B^RLOIU GHEORGHE VIOREL ........................................... 338 2. Gl. Lt. Dr. CRISTEA DUMITRU .......................................................... 342 3. Contraamiral de flotil# PANAIT ION .................................................... 351 PROMO}IA 1971 1. Gl. Bg. R. GEANT~ {TEFAN .............................................................. 354 2. Gl Bg. HONDOR MIHAI ..................................................................... 356 3. GL. Bg. NICOLAE ION ........................................................................ 360 4. Gl. Bg. STOE PETRE ........................................................................... 363 5. Gl. Flt. Aer. TOMA DUMITRU ............................................................ 370 PROMO}IA 1972 1. Gl. Bg. Dr. CORL~TESCU PAUL ....................................................... 382 2. Gl. Bg. P^RVULESCU ION MUGUREL ............................................ 387 3. Contraamiral PETRIA MARIN GHEORGHE ...................................... 392 4. Gl. Bg. VIZITIU IONEL ....................................................................... 396 PROMO}IA 1973 1. Gl. Bg. CANTARAGIU IONEL ............................................................ 402 2. Contraamiral de flotil# H^LDAN ROMULUS ..................................... 410 6

3. Gl. Bg. LUPULESCU NICOLAE ......................................................... 416 4. Gl. Bg. MIU DUMITRU ....................................................................... 419 5. Gl. Bg. MORARU NICOLAE ............................................................... 425 PROMO}IA 1974 1. Gl. Bg. CER~CEANU ION .................................................................. 428 2. Gl. Bg. CO{CODARU ION .................................................................. 434 3. Gl. Bg. GHEORGHE ION V~T~MANU-COAN}~ ........................... 442 4. Gl. Lt. GHICA RADU MARIN DAN ................................................... 445 5. Gl. Bg. HERMENEANU VASILE ........................................................ 450 6. GL. Lt. dr. OPRI{OR GHEORGHE ION .............................................. 458 7. Gl. Bg. NICU} ION VALERIU ............................................................ 463 8. Gl. Flotil# aerian# P~TRU} CORNEL VIOREL .................................. 465 9. Gl. dr. STANCIU DUMITRU ION-AUREL ......................................... 468 PROMO}IA 1975 1. Gl. Bg. CIUNGU MIHAI ...................................................................... 473 2. Gl. Bg. POPESCU M. CONSTANTIN .................................................. 479 3. Gl. Bg. MICU P. ION ............................................................................ 486 4. Gl. Bg. POROJAN EUGEN .................................................................. 489 PROMO}IA 1976 1. Gl. Bg. DUMITRA{CU ION ................................................................ 493 2. Gl. Bg. IORDACHE I. MARIN ............................................................ 497 3. Gl. Bg. POPESCU MIHAI SILVIU ...................................................... 499 4. Gl. Bg. RISTEA GHEORGHE VIRGIL ................................................ 504 5. Chestor STOICA ION ........................................................................... 509 PROMO}IA 1977 1. Gl. Mr. BADEA GHEORGHE .............................................................. 513 2. Gl. Bg. JERCA VALENTIN .................................................................. 519 3. Gl. Bg. P~TRA{CU ILIU}~ ............................................................... 523

PROMO}IA 1979 1. Gl. Mr. IONI}~ ARITON ..................................................................... 526 2. Gl. Lt. Dr. ing. SAVU GHEORGHE ...................................................... 530 PROMO}IA 1980 1. Gl. NAGHI GABRIEL .......................................................................... 533 PROMO}IA 1981 1. Gl. Bg. CONSTANTIN GABRIEL ....................................................... 538 7

PROMO}IA 1982 1. Gl. Bg. TOMESCU TOMI}~ C~T~LIN ............................................. 541 PROMO}IA 1983 1. Gl. Bg. SCARLAT DUMITRU ............................................................. 549 PROMO}IA 1984 1. Gl. Mr. CIOC CRISTIAN ...................................................................... 552 PROMO}IA 1985 1. Gl. Bg. CIOLPONEA ADRIAN CONSTANTIN .................................. 560 Gl Bg. N~STASE TOADER (promo]ia 1959) ........................................................ 567 EPILOG – Gl. CONSTANTIN DEGERATU ......................................................... 578 Generalii cantemiri[ti pe promo]ii ............................................................................ 686 Generalii cantemiri[ti – Index alfabetic ................................................................... 693

ARGUMENT

MOTTO: “_n lumina stelelor, noi p#m@ntenii n-avem umbre” Lucian Blaga Istoria na]ional# a evolu]iei poporului rom@n consemneaz# ca o efigie a permanen]ei [i nobilei m@ndrii ost#[e[ti [i locul de tain# [i de ad@nc# recuno[tiin]# al perpetuei na[teri [i rena[teri a rom@nismului, de la poalele Carpa]ilor, al ora[ului Breaza, acolo unde, parc# pentru prima oar# a avut loc \nt@iul “desc#lecat” al numelui de Rom@nia etern#. Aici, se pare c# timpul a stat \n loc, a[tept@nd peste decenii [i epoci ca semin]ele acelui moment fertil s# germineze, s# rodeasc# [i s# \nfloreasc# \n fructele unei istorii, mai plin# de seve [i de lumini, care s# pun# \nc# o aur# sacr# peste fruntea unui neam h#r#zit de Dumnezeu, \ntru binecuv@ntarea p#cii [i a nemuririi. Noi, cei care am fost meniti s# c#lc#m cu sfial# [i pietate peste pragul acestei cet#ti de lumin# – Liceul militar “Dimitrie Cantemir” Breaza – ne-am m#rturisit sub cupolele vie]ii [i cunoa[terii umane, dorin]a curat# de a continua peste vremuri [i vremi, acest spirit al marelui voievod al culturii na]ionale – Dimitrie Cantemir – [i al prestigiosului l#ca[ de \nv#t#m@nt [i cultur# din Alma Mater Cantemir. Fie ca aceast# flac#r# a sufletelor noastre, \ntre]inut# de focul [tiin]ei [i \nv#]#turii primit [i d#ruit cu generozitate [i altora, s# se \ntrupeze \n realit#ti palpabile, acum [i totdeauna pentru binele [i mai binele oamenilor din mijlocul c#rora facem parte. Rememor@ndu-ne v@rstele [i evenimentele sociale prin care am trecut, fiecare dintre noi, tr#im un sentiment al \ndatoririi continue c# parc# nu am f#cut totul la cel mai \nalt nivel de recuno[tiin]# pentru oamenii [i locurile pe unde am trecut [i ne sim]im mereu chemati la ob@r[ii, cu ofrandele noastre de prea-plin [i de matur# \n]elepciune. Tocmai de aceea, corola de pre]uire [i respect care o punem l@ng# t@mpla \nc#run]it# a celor mai de seam# personalit#]i ale Armatei na]ionale, se vrea [i un simbol de omagiere [i de mul]umire adus# Dumneavoastr#, celor care sunteti un reper al perfectiunii profesionale [i morale, [i pe care noi \l cinstim [i \l respect#m cu toat# noble]ea sufletelor noastre – generalii Armatei rom@ne, fo[ti cantemiri[ti. Cartea ofer# doar o fa]# a ceea ce este cantemirismul, luminat printr-un criteriu de performan]# profesional# - generalii forma]i la Alma Mater Cantemir, liceul militar fiind roata olarului pentru cade]ii cantemiri[ti, vatra \n care s-a modelat m#iestru alfabetul tainic al devenirii adolescen]ilor. Performan]ele profesionale ale absolven]ilor cantemiri[ti antologate \n acest remember \nvedereaz# acel mesaj simbolic \ncrustat de Nicolae Iorga: “O via]# de om a[a cum a fost”. Roadele devenirii profesionale sunt extrapolate la nivelul unor promo]ii [i nu la nivelul unui individ, unde aprecierea ar putea fi de multe ori subiectiv#. Toate cele f#urite \n timpul uceniciei cantemiriste nu pot fi cuantificate cu exactitate, dar roadele sem#natului de atunci pot fi c@nt#rite cu obiectiv# deta[are. Nu \nt@mpl#tor pe cantemiri[ti \i \nt@lne[ti \n partea superioar# a ierarhiiilor sociale. Aceast# carte \ncearc# s# fie o privire din#untru asupra unei institu]ii militare de \nv#]#m@nt liceal, Colegiul Militar Liceal “Dimitrie Cantemir”, Breaza. 9

Volumul I, ca [i acest al II-lea volum, a dorit s# spicuiasc# [i s# sintetizeze file de via]# din curgerea [i devenirea unei memorii, plecat# pe lunga timpului c#rare, pl#tind cuvenitele v#mi de trecere, destinului. Adunate la un loc, toate aceste file, \ntr-o cronic# a timpului tr#irii, ca timp al reg#sirii, deschid poarta intr#rii \ntr-un univers cu t#r@muri \nalte, t#r@mul “Cuibului de [oimi” din gr#dina lui Vod#-Cantemir, cobor@]i de sus, sub veghea albastrului cantemirist, \n statura ucenicilor p#zitori ai testamentului Voievodului. Cartea are valoare [i de document social-istoric pentru c# o \ntreag# derulare de evenimente petrecute de-a lungul unei jum#t#]i de veac (1950-2000) \n Rom@nia au fost tr#ite pe viu, de c#tre domnii generali, fie ca martori, fie ca actan]i ai \nt@mpl#rilor. De[i cariera militar# are etape [i jaloane cu exactitate trasate, replica la social a fiec#rui martor este particular# [i este rezultatul ecua]iei personale a con[tiin]ei fiec#ruia. Pentru destinul ofi]erilor Armatei Rom@ne, din perioada sus amintit#, ar trebui reamintit poemul lui Nichita St#nescu (“Poetul [i soldatul”). “Poetul e [i ca soldatul Nu are via]# personal#” Sper#m s# fie o lectur# captivant#, un fel de “Poveste a vorbei” ori o “Halima” ori un revelat “Hanu-Ancu]ei”, care s# ofere cititorului o poveste \ntr-o poveste [i tot a[a mai departe \n caierul timpului neostenit [i f#r# de sf@r[it... To]i cei care au \ncropit aceste file de poveste sunt coautori ai c#r]ii [i \ngrijitorii c#r]ii le mul]umesc cu fratern# iubire. Unii dintre domnii generali nu au participat la scrierea c#r]ii neav@nd \nc# r#gazul cuvenit lini[tii cerute de popasul \n fa]a foii albe de scris, al]ii poate nu au primit chestionarul oferit de autori. Oricum dorin]a autorilor a fost s# fie cuprin[i \n aceast# Piramid# Cantemirist# to]i generalii cantemiri[ti (uneori am apelat la interviuri, alteori la evocarea unora dintre ei), de aceea [i regretul nostru pentru cei absen]i din carte. Autorii mul]umesc de asemenea: „ Domnilor: general de brigad# }#p@rlea Mihail [i colectivului pe care-l conduce, general Naghi Gabriel, general locotenent doctor Dumitru Cristea, pentru sprijinul acordat; „ S.C. ECO GREEN 4 CARS, GLOBAL BUSINESS CONCEPTS INC, STARKO INDUSTRIAL, FORCE1-DIVZIA DE SECURITATE pentru sprijinul acordat \n vederea deplas#rilor \n ]ar#, pentru documentare [i contactare generali, convorbiri telefonice, folosirea mijloacelor de imprimare audio-video, a tehnicii IT [i a consumabilelor necesare redact#rii documentelor; „ Filialei Teleorman a Cadrelor Militare \n Rezerv# [i \n Retragere “General David Praporgescu” [i Filialei Teleorman a Veteranilor de R#zboi; „ Domnului inginer C#t#lin Ciobanu [i domnului student Emil Ioan Curta – Academia Tehnic# Militar# pentru procesare, actualizare, verificare [i validare date. GAUDEAMUS IGITUR! AUTORII

SUMMARY The book “PIRAMIDA CANTEMIRIST~ – DE LA LAMPASUL CANTEMIRIST LA VIPU{CA DE GENERAL” represents a guide towards MAGNA EPICA, is the epic of “Dimitrie Cantemir” Military High School from Breaza, which can also be called – is the epic of Cantemirian spirit. This book tends to be an inside view over a Romanian Military educational institution college, “Dimitrie Cantemir” the Military High School College from Breaza. The book provides only a face of what cantemirism / cantemirian flow is, enlighted through professional performance – The Generals trained at Alma Mater Cantemir, Military High School being the potter’s wheel for the canterimirian cadets, the base where the mystic alphabet became master motivation for the cadets. Professional performances of the cantemirian graduates anthologized in this remember, reveals that symbolic message engraved by the unforgotten historical Nicolae Iorga :“O via]# de om a[a cum a fost / The life of a man as it was”. The results of the profesional perfomances are based on graduates promotions, not on individual level where the appreciation could be often subjective. During the cantemirian apprenticeship, one cannot precisely measure all the creations, but the results of that period’s work can be measured with objective detachment. There is no coincidence in meeting the Cantemirian graduates in the upper part of social hierarchies. The first volume, the same as this second volume wanted to glean and synthetize life moments from the flowing and becoming of a memory, lost in the time’s long path, paying the proper crossing tributes to destiny. All these life moments combined into a living chronicle of time, as retrieval moment, open a gate through a universe of higher grounds, the land of “Hawks nest” from Cantemir-Vodã’s garden, fallen from above under the watch of cantemirist blue, as guarding angels of the Voievod’s testament. The second volume of the book “PIRAMIDA CANTEMIRIST~ – DE LA LAMPASUL CANTEMIRIST LA VIPU{CA DE GENERAL” is dedicated to celebrating the Romanian modern military education foundation centenary, on the 4th of June 1912, through founding of the Military High school at the Dealu Monastery, by the great patriot Nicolae Filipescu. The Miliary High school College of “Dimitrie Cantemir” took over the noble traditions of the Miliary College “Nicolae Filipescu” from the Dealu Monastery, consolidating and enriching them over the years. The book also has a social-historical value due to ongoing events during half of a century (1950-2000), lived in Romania by the Generals, as witnesses or participants of the events. This piece of work has been prepared with our entire human generosity to be put on reach of the young, who wish to follow in their lives as a role model our military victories, and beyond, opening them new affirmation and fulfilling possibilities.

HRONIC DINTR-O MAGNA EPICA

MOTTO: “Dorin]a de a scrie o cronic# consist# \n a reorganiza, \n spiritul libert#]ii ceea ce destinul a organizat, odat# sub constr@gerea \mprejur#rilor.” I. _NCEPUTUL Dup# \nt@lnirea “tov#r#[easc#” de la Yalta, Puterile aliate au hot#r@t ca Rom@nia s# r#m@n# \n spatele Cortinei de fier sub “protectorarul” ]aratului sovietic de la Moscova, condus de t#tucul Stalin, st#p@nitor f#r# cusur \n r#u, \n teroare [i \n ferocitate, st#p@n militar absolut asupra Tratatului impus ]#rilor membre din lag#rul comunist, creat dup# \n]elegerea sus amintit#. Tratatul militar, care era de facto unul politic, cu sediul la Var[ovia, \nsemna domina]ia absolut# a modelului sovietic asupra unei mari p#r]i din Europa Central# [i de R#s#rit. Dup# ocuparea Rom@niei de c#tre trupele sovietice “eliberatoare” trebuiau impuse foarte repede [i p@rghiile, institu]iile, care s# adopte modelul sovietic. Nu a fost vorba, \n nici un fel la \nceputuri, ca s# adapt#m modelul comunist la realit#]ile [i tradi]iile societ#]ii rom@ne[ti, ci de adoptare ad-literam a ceea ce ni se ordona [i transmitea privind organizarea industriei, economiei, agriculturii, armatei, culturii [i \nv#]#m@ntului, ideologiei. Economia a fost condus# dup# modelul hozrasciot, industria dup# experien]ele stahanoviste, ideologia dup# noul catehism ro[u, devenit \n [coli, universit#]i [i academii: BML (adic# bazele marxism-leninismului). _n armat# s-au f#cut epur#ri drastice, lupt#torii [i eroii de pe front au fost demobiliza]i, da]i afar# din armat#, unii mai noroco[i trecu]i \n rezerv#, dar cu pensii de batjocur#. Noua ideologie bol[evic# impunea ca strategie distrugerea tradi]iilor, [tergerea din memoria rom@nilor a s#rb#torilor religioase [i na]ionale. Mo[ Cr#ciun devine grotescul Mo[ Geril#, iar s#rb#torile noastre na]ionale erau: 7 Noiembrie – Ziua Marii Revolu]ii Socialiste din Octombrie, 23 August (insurec]ia armat#), 1 Mai [i 30 Decembrie 1947 – ziua Republicii (izgonirea regelui Mihai I din ]ar#). Imnul na]ional nu mai era Tricolorul compus de Ciprian Porumbescu, ci un imn creat la cererea factorilor politici de la Interna]ionala Comunist#. Dar [i a[a, la orice s#rb#toare, ori festivitate se c@nta mai \nt@i mar[ul URSS [i apoi imnul rom@nesc. _n \nv#]#m@ntul rom@nesc se studia obligatoriu limba rus# din [coala general#, la fel se studia istoria PCUS (Partidului Comunist al Uniunii Sovietice) [i geografia URSS. Marile noastre personalit#]i din cultura Rom@niei [i mul]i scriitori de seam#, ori arti[ti (Br@ncu[i etc.) erau considera]i reac]ionari, ori cu o g@ndire retrograd#. Bra[ovul purta numele de Ora[ul Stalin (abreviat \n codul po[tal [i administrativ OS – de aceea poate c@inii vagabonzi fugeau la Bra[ov dup# ma[ini, c# era rost de ros un OS). P#durea de pe dealul T@mpa de la Bra[ov fusese t#iat# \n a[a fel \nc@t sa fie scris cu lemnul copacilor Ora[ul Stalin [i s# se vad# de la mare distan]#. Acest lucru sigur nu a fost cerut de Stalin, ori Moscova, ci a izvor@t din ata[amentul servil al politrucilor no[tri pentru a fi remarca]i 12

de consilierii sovietici prezen]i \n orice domeniu \n ierarhia puterii politice [i sociale din Rom@nia acelor vremuri. Academia Militar# General# s-a numit un timp I.V. Stalin, iar cursul academic pentru ofi]erii politici s-a numit Cursul Academic Jdanov, devenit mai t@rziu Academia {tefan Gheorghiu. Noua ideologie trebuia s#-[i creeze [i noii academicieni. A[a am \nv#]at \n [coli istoria lui Mihai Roller, proasp#t “vopsit” academician, a[a am aflat de la academicianul Al. Graur c# fondul principal de cuvinte al limbii rom@ne este 60% slav, restul latin [i alte elemente. Aceasta o spunea \n 1955 \n cartea “Fondul principal de cuvinte al limbii rom@ne”. Multe alte exemple s-ar putea aduce, dar Cronicarul acestor r@nduri nu a dorit dec@t s# re\nvie un cadru social-politic [i cultural din epoca 19451950 [i apoi mai departe s# urm#reasc# via]a societ#]ii rom@ne[ti \ntre 1950-2000, printrun segment al \nv#]#m@ntului rom@nesc - Colegiul Militar Liceal “Dimitrie Cantemir”, Breaza... _n anul 1946 au avut loc alegeri noi, tr@mbi]ate ca fiind libere. La \ngrijorarea Primului Secretar al C.C. al P.M.R., Gh. Gheorghiu-Dej c# partidele istorice democrate ar putea ob]ine o recunoa[tere a pozi]iilor lor publice (comuni[tii erau \n num#r mic [i nu aveau simpatizan]i numero[i \n masa aleg#torilor), tovar#[ul I.V. Stalin \i face un mic \nv#]#m@nt ideologic [i \i d# \n]elepciunea pumnului de fier: – nu conteaz# cine [i ce voteaz#, conteaz# cine num#r# voturile! {i a ie[it la num#r#toare ceea ce a impus prin for]# gardianul sovietic din spate. _n condi]iile noii ordini sociale era firesc s# fie desfiin]ate liceele militare, considerate ca apar]in@nd unei educa]ii burgheze [i reac]ionare. _n 1948 au fost desfiin]ate cele 6 licee militare: Colegiul militar “Nicolae Filipescu” de la M@n#stirea-Dealu, T@rgovi[te, Liceul militar “{tefancel Mare” din Cern#u]i, Liceul militar “Regele Ferdinand” din Chi[in#u, Liceul Militar “Mihai Viteazul” din T@rgu-Mure[, Liceul militar “D.A. Sturza” din Craiova [i Liceul Militar din Gala]i. _ntotdeauna la noi, rom@nii, \n momente confuze, de r#scruce, de abandonare a cursului firesc al lucrurilor, a ap#rut omul providen]ial, sau mai laic, omul potrivit, care s# opreasc# blestemul “dup# noi potopul!”. Omul acesta a fost generalul Mihai Florescu, doctor \n chimie, cu studii \n Fran]a la Montpelier, luptase \n Spania \n deta[amentele comuniste contra lui Franco, [i care acuma, \n 1949 era [eful DSPA (Direc]ia Superioar# Politic# a Armatei). A convocat \n vara anului 1949 trei ofi]eri din locuri diferite, dar care au aflat la fa]a locului ceea ce au \n comun – to]i trei erau fo[ti absolven]i de licee militare: maiorul Tomagu – absolvent al Liceului militar “Mihai Viteazul” din T@rguMure[, c#pitan Vl#dulescu – absolvent al Liceului militar “D.A. Sturdza” din Craiova [i c#pitan Ionescu Heroiu Spiridon – absolvent al Colegiului militar “Nicolae Filipescu” de la M@n#stirea-Dealu, T@rgovi[te. Generalul Florescu le-a spus c# dore[te s# \nfiin]eze un liceu militar de tip nou \n ora[ul s#u natal Roman [i c# dore[te s#-[i lege numele de o asemenea ctitorie cultural# (tat#l s#u era librar [i se numea Lilienfeld, \n traducere rom@neasc# c@mp cu flori, adic# pe rom@ne[te Florescu). Au aflat [i ce atribu]ii vor avea fiecare: maior Tomagu – comandantul liceului, c#pitanul Vl#dulescu – loc]iitorul comandantului, iar c#pitanul Ionescu Heroiu – directorul de studii. I-a cerut proasp#tului director de studii s# aplice la noul Liceu militar \ntocmai tot ceea ce a cunoscut [i a \nv#]at la M@n#stirea-Dealu: programa [colar#, repartizarea 13

materiei, formarea catedrelor, numirea profesorilor, orarul, planul de studii al liceului, organizarea studiului, atelierele [i cercurile de elevi, organizarea claselor etc. (informa]ii \nregistrate pe band# magnetic# de cronicar \n octombrie 1999 de la col.(r.) Ionescu Heroiu). De aceea, liceele militare de azi sunt organizate dup# structura [i principiile didacticii moderne preluate de la M@n#stirea-Dealu. Liceul \nfiin]at la Roman s-a numit ini]ial {coala militar# medie “Dimitrie Cantemir” subordonat DSPA. Ordinul de \ntemeiere al liceului poart# data de 25 noiembrie 1949, urmare a ordinului emis de Marele Stat Major nr. 48258 din 21 noiembrie 1949. Deci data de 25 noiembrie 1949 este data \ntemeierii noului Liceu militar “Dimitrie Cantemir” \n garnizoana Roman. {colii i s-a repartizat fosta cl#dire a seminarului ortodox Sf@ntul Gheorghe din Roman [i \[i deschide cursurile la 20 decembrie 1949, cu un num#r de 51 de elevi repartiza]i \n 2 clase. (Seminarul teologic Sf@ntul Gheorghe din Roman a avut o istorie tare fram@ntat# de la \nfiintarea lui pan# \n zilele noastre. Seminarul a fost infiintat la 1 septembrie 1851 [i desfiintat abuziv la 31 august 1948. In anul 1887 se pune piatra de temelie a noii cl#diri din fat#, cu o frumoas# bolt# de intrare care d# cladirii un aspect maret. In acelasi an se stabileste [i hramul seminarului: Sf@ntul Gheorghe. In anul 1901 prin legea din 09 iulie s-a hot#r@t, printre altele, [i desfiintarea seminarului din Roman, motivul fiind de natur# economic#. _n anul 1919, dup# r#zboi, a fost reinfiintat. In anul 1926 s-a construit o arip# monumental# in partea de sud-vest a localului cu o sal# de festivit#ti cu balcoane [i patru s#li de clas#. Prin adresa nr. 43877/1948 Ministerul Cultelor anunta desfiintarea Seminarului din Roman [i cedarea tuturor bunurilor Ministerului Invatamantului Public. La desfiintarea sa Seminarul avea, asadar, tot ce-i trebuia pentru desf#surarea unei activi#ti didactice intense [i eficiente, precum [i toate utilitatile necesare caz#rii [i hr#nirii. Spre exemplu numai inventarul cantinei valora 4,3 milioane de lei. _n luna septembrie 1948 localul [i averea mobil# au fost predate de Inspectoratul Scolar Comitetului <Pro Grecia> pentru cei 500 de copii greci ce urmau sa fie cazati aici, precum [i Liceului Romanvoda. Dupa scoala de copii greci localul cu toate dot#rile lui a fost cedat Liceului Militar <Dimitrie Cantemir>, pe perioada 25 noiembrie 1949-15 iunie 1950, liceu care se va muta in septembrie 1950 la Predeal. Din 1952 localul fostului seminar a fost ocupat de scoala de tractoristi [i mai tarziu de Liceul agroindustrial nr. 5. Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane in sedinta din 28 septembrie 1990 a aprobat re\nfiintarea Seminarului teologic Sf@ntul Gheorghe care va functiona \n vechiul sau local din Roman, \ncepand cu 15 octombrie 1990.) Pe 03 ianuarie 1950 s-au reluat cursurile, dar profesorii au trebuit s# \nceap# programa de studiu la fiecare obiect ]in@nd seama de elevii care erau cei mai \n urm# cu predarea materiei. Un efort deosebit din partea acestora bine chibzuit, bine dozat [i planificat, dup# capacit#]ile elevilor. La 17 august 1950 se prime[te de la DSPA decretul nr. 188 din 28 iulie 1950 al Prezidiului Marii Adun#ri Na]ionale a Republicii Populare Rom@ne de \nfiin]are a Liceului militar “Dimitrie Cantemir”. Decretul specific# unele lucruri interesante privind drepturile elevilor [i func]ionarea liceului astfel: Capitolul VI – Drepturile elevilor, art. 13 Absolven]ii {colii Militare Medii “Dimitrie Cantemir” se bucur# de toate drepturile absolven]ilor [colilor medii civile de tipul celor prev#zute \n art. 10 al decretului nr. 175 din 03 august 1948 pentru reforma \nv#]#m@ntului. Capitolul VII – Func]ionare. Disciplina, art. 15 {coala func]ioneaz# din punct de vedere 14

administrativ ca unitate militar#. Din punct de vedere didactic [coala func]ioneaz# potrivit regulamentului [i instruc]iunilor de func]ionare ale Ministerului Inv#]#m@ntului Public pentru [colile medii. Art. 16 Elevii acestei [coli sunt supu[i unui regim disciplinar militar, adaptat v@rstei lor, ce se va reglementa prin instruc]iunile [i ordinele M.F.A. Acest articol 16, fiindc# nu a fost aplicat \n spiritul decretului, ci \n litera regulamentelor de ordine interioar# aplicate \n caz#rmi a creat disfunc]ionalit#]i \n ceea ce prive[te via]a diurn# a cantemiri[tilor, a dus la demotivarea lor pentru cariera militar#, la insuccese [colare, la reac]ii [ocante, surprinz#toare pentru educatori. Faptul c# adolescen]ii erau trata]i ca la trup#, c# educatorii de la subunit#]i nu aveau o solid# preg#tire psihologic#, mul]i cu un nivel de suficient \n ceea ce prive[te cultura general#, toate acestea creau [i n#[teau rela]ii tensionate cu r#spunsuri [i atitudini de ap#rare din partea elevilor. Tonul face muzica, un principiu uitat de unii educatori, dup# ce intrau pe poarta liceului, pentru c# pe portalul exterior scria Liceul militar “Dimitrie Cantemir”, iar \n spatele por]ii era U.M. 02525. Totu[i trebuia s# se lucreze cu adolescen]i, cu psihologia [i comportamentul adolescentului, c#ruia nu trebuia s#-i aplici regulamentul de la trup#. Po]i face [i a[a, \ns# rezultatele nemul]umesc ambele p#r]i. Despre acest stil de munc# defectuos vorbesc mul]i dintre cei care sunt coautorii acestei c#r]i, \n amintirile lor, unii educatori uit@nd c# mai calde dec@t fiin]a noastr# sunt totdeauna r#nile. Uniforma era de culoare albastru intens, epole]ii [i lampasul de culoare portocaliuro[cat, centura de piele maro, nasturii de forma [i culoarea celor din uniforma cadrelor armatei. Vestonul [i bluza \nchis# la g@t cu copc#; manta \nchis# la g@t, pantalon lung, pantofi negri, bocanci negri, m#nu[i maro. Elevilor li s-a cerut s# nu dea vreun detaliu despre [coala lor [i mai ales s# ]in# strict secret efectivele [colii. Comandorul Grasu Gheorghe – promo]ie 1953 \[i aminte[te c# la Roman \n prim#vara anului 1950 a c@[tigat un concurs de atletism [i \n ziare s-a scris c# fiul de ]#ran muncitor Grasu Gheorghe a c@[tigat concursul (nici vorb# de [coala \n care \nv#]a, dar [i inexact, el fiind copil de muncitori). Dup# 1968 am sc#pat de costumul cu copc# la g@t [i s-a purtat vestonul [i mantaua cu revere (deschis# la g@t). Primul an 1949-1950 a \nsemnat [i prima parad# militar# la Bucure[ti. Tab#ra de preg#tire a fost la P@ng#ra]i. Grupul de parad# al cade]ilor no[tri a f#cut o impresie deosebit#. _n primul an [colar 1949-1950 prima cancelarie cantemirist# ar#ta astfel: 1. Gheorghiade Constantin – geografie (trimis de la Bucure[ti) 2. R#doi Constantin – [tiin]e naturale 3. Mih#ilescu Petri[or – matematic# 4. Alexandru Cojocaru – matematic# 5. Marinescu Petre – istorie 6. {te]cu Nicolae – rom@n# 7. Mendel Avram – rom@n# 8. Mu[atescu B#d#noiu Ioana – rom@n# 9. }aga Eufimie – limba rus# 10. Eugenia Ciobanu – limba francez# 11. Popescu Mihai – fizic# 12. Stanciu – fizic# [i chimie 13. Dumitrescu Eugen – chimie 15

14. Petru H@rtopeanu – desen 15. Atanasie (Zorelu) Petrovici – muzic# (fusese profesor de muzic# la Liceul militar “{tefan cel Mare”, Cern#u]i) 16. Doctor Romulus Rus – igien# 17. Richard Stein – muzic# Aceast# list# ne-a fost oferit# de profesor dr. Aurel Constantin Soare, precum [i catalogul promo]iilor cantemiriste, necesare instrumente de cercetare. _ns# se na[te o discrepan]# \ntre aceste documente oficiale [i memoria, amintirile primei promo]ii cantemiriste, ce au \ntemeiat via]a de licean cantemirist \n noiembrie 1949 la Roman, absolvind liceul militar la Predeal \n 1953. Absolven]ii primei promo]ii nu \[i amintesc \n totalitate de profesorii men]iona]i [i \n lista publicat# de noi. Despre profesorul Stein, primul director de studii al liceului Cantemir, c#pitan Ionescu Heroiu aminte[te c# este cel care a compus la Roman melodia “Sanie cu zurg#l#i”, melodie pe fondul c#reia [i-a f#cut exerci]iul de gimnastic# la sol campioana noastr# olimpic# de la Montreal – Nadia Com#neci. Pe urmele lui va veni o frumoas# constela]ie de profesori de muzic# \n Liceul Cantemir: profesorul Aurel Bobescu, dirijor [i compozitor, venit de la M@n#stirea-Dealu, Constantin Mitu, dirijor [i compozitor, ajuns comandant al {colii de subofi]eri de muzic# de la Bucure[ti, dirijorul [i compozitorul lt. col. Butoi Dumitrache, maiorul Cazan Alexandru, dirijor [i compozitor. Dasc#lii din prima cancelarie a Liceului militar de la Roman au trebuit s#-[i adapteze metodica [i strategiile didactice \n func]ie de cerin]ele vie]ii \ntr-un liceu internat cu adolescen]i. Educa]ia nu se termina la sf@r[itul orelor, profesorii r#m@neau [i la studiul de dup#-amiaz# al elevilor, d@ndu-le informa]ii [i explica]ii la orele zilnice de consulta]ii. Din cauza unor condi]ii mai pu]in prielnice, c@t mai ales a vecin#t#]ii cu episcopia Romanului (alaiuri religioase, slujbe [i c@ntari religioase) incompatibil# cu educa]ia ateist# de tip nou, liceul s-a mutat \n garnizoana Predeal, \n localul din Valea R@[noavei. Opera]iunile de mutare a liceului s-au efectuat \ntre 28 septembrie [i 10 octombrie 1950. La data de 11 octombrie 1950 [coala [i-a redeschis cursurile \n noua garnizoan# cu clasele a VIII-a [i a IX-a. S-a dat examen de admitere pentru clasele a VIII-a [i a IX-a. Au fost admi[i \n clasa a VIII-a 96 de elevi, iar \n clasa a IX-a 45 de elevi, care s-au ad#ugat celor dou# clase de a IX-a venite de la Roman. Astfel, efectivele [colii cu care se \ncepe \nv#]#m@ntul la Predeal sunt –164 elevi cl. a VIII-a [i 125 elevi cl. a IX-a. II. CASTELUL FERMECAT DIN VALEA R^{NOAVEI – CUIBUL DE VULTURI CANTEMIRIST “Oh, clip# r#m@i, E[ti at@t de frumoas#!“ (Goethe, Faust) Ca \ntr-un fiord de piatr# la poalele meterezelor din st@nc# ale Co[tilei, ale Col]ilor Morarului [i a spin#rii de uria[# reptil# a Buc[oiului Mare, natura a traforat o platform#, un pod, aninat ca o salb# din suli]i de brad, pe care s-a zidit un frumos castel, realizat din soldele ofi]erilor [i subofi]erilor de v@n#tori de munte, la confluen]a p@raielor Valea 16

Iadei (numit# acum de v@n#torii de munte de la cabana Dihamul militar Valea Iadului, din cauza urcu[ului sufocant) [i Valea Leucii cu Valea R@[noavei. Aici, sub poale de codru verde va poposi Colegiul militar “Nicolae Filipescu” de la M@n#stirea Dealu \n toamna anului 1940, dup# cutremurul devastator din noiembrie 1940, disloc@ndu-se \n localul din Valea R@[noavei. Cuibul de [oimi de la M#n#stirea-Dealu \[i va g#si vatr# binecuv@ntat# la poalele steiurilor seme]e ale Co[tilei [i Buc[oiului. Pe partea st@ng# a izvoarelor Prahovei, cu catargele ve[nic \n adiere stau codrii de brad ai mun]ilor G@rbovei [i Cl#bucetului Taurului. La poale, bisericu]a-m@n#stire ridicat# \n 1774. _n fa]a Castelului fermecat, Monumentul Eroilor \nchinat osta[ilor c#zu]i \n luptele din primul r#zboi mondial. Acest pavilion a devenit centrul de preg#tire al comandan]ilor organiza]iei de tineret “Cerceta[ii Rom@niei”, pe care Carol al II-lea a desfiin]at-o, cre@nd o nou# organiza]ie de copii si tineret “Straja }#rii”. Sediul Str#jeriei de la Predeal era numai pentru fete [i pentru \nv#]#toare [i profesoare, iar sediul central pentru b#ie]i era la Breaza. Dup# regulamentul Str#jeriei trebuia s# fie \n apropiere [i un l#ca[ \nchinat cultului eroilor neamului [i o biseric#. Peste apa Leucei, sub o p#dure care acoper# o mare parte a Cl#bucetului Baiului se afla o m#rea]# [i zvelt# bisericu]# de lemn adus# din Maramure[ de c#tre Miron Cristea, primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Rom@ne. Actualmente bisericu]a se afl# \n complexul de odihn# al preo]ilor de la Techirghiol (informa]ie dat# de profesorul de istorie Ioan Ignat, care a func]ionat \n Liceul militar Cantemir \ntre anii 1951-1955). Nicolae Filipescu – ctitorul \nv#]#m@ntului liceal militar modern _n anul 1872, la Ia[i, s-a \nfiin]at {coala fiilor de militari cu un curs liceal superior (clasele 5-8), cu un program identic liceelor civile de atunci, care s-a transformat \ncep@nd cu 28 martie 1908 \n Liceul Militar Ia[i. Omul politic Nicolae Filipescu (1861-1916) a fost un spirit reformator la cump#na dintre veacurile XIX [i XX \n domeniile economiei, armatei, \nv#]#m@ntului, etc. Al#turi de eruditul Spiru Haret a intuit c# \nv#]#m@ntul rom@nesc trebuie reformat, a \n]eles c# temelia unei armate eficiente nu se poate cl#di dec@t pe un \nv#]#m@nt modern, care s# formeze o personalitate multilateral#. A v#zut [i a cercetat diferite modele de colegii militare [i [coli de cade]i din Europa (Anglia (Bedales), Fran]a, Germania etc.). A proiectat un model de liceu militar nou pe o tehnologie didactic# modern#, prelu@nd [i ceea ce era \n actualitate din tradi]iile \nv#]#m@ntului rom@nesc. _n jurul M@n#stirii Dealu – ctitorie a lui Radu cel Mare (1495-1508) unde se odihne[te \n ve[nicie capul marelui voievod Mihai Viteazul – a ridicat patriotul Nicole Filipescu noua ctitorie, care \n istoria rom@nesc# a consacrat \n secolul XX “spiritul m@n#stirean”, care i-a unit \ntr-o armonie impresionant# pe elevii, profesorii [i ofi]erii “cuibului de [oimi” de la Dealu, poate [i sub simbolul semnului binecuv@ntat unificator - cripta voievodului unde este a[ezat capul marelui martir. M@n#stirenii se considerau garda de onoare a sf@ntului l#ca[. Piatra de temelie s-a pus \n ziua de 04 iunie 1912 \n prezen]a multor autorit#]i locale, ale Ministerului de R#zboi, ale Ministerului Instruc]iunii [i Cultelor [i ale altor autorit#]i ale statului. _n discursul s#u, Nicolae Filipescu arat# de ce este un liceu nou [i ca modalitate de func]ionare [i ca modalitate de organizare [i recrutare a elevilor [i mai ales nou ca 17

tehnologie didactic#, \ntemeiat# pe ultimele cuceriri ale modelului {colii active (avangarda \nv#]#m@ntului european pe atunci). A fost un adev#rat Discurs al Reformei pentru \nv#]#m@ntul liceal (militar [i civil) rom@nesc. S# z#bovim pu]in asupra acestui Discurs vizionar: 1. O[tirea dob@nde[te nu numai al doilea liceu, ci un liceu nou. Cel de la Ia[i prime[te fii de militari [i \i \ndrum# spre diferite cariere; [coala aceasta primind elevi f#r# deosebire de origine militar# sau civil# se va sili s# \i \ndrepte spre cariera armelor. 2. Armata br#zdeaz# o cale nou# \n \nv#]#m@nt, \nfiin]@nd o [coal# de energie \ntemeiat# pe metode noi. _n locul unei educa]ii prea exclusiviste, ambi]ion#m o educa]ie complet#, intelectual#, fizic# [i moral#. 3. Dezvoltarea intelectual# \[i va p#stra locul de seam# [i va c@[tiga, de se va urm#ri prin alte temelii dec@t metodele pasive, care cultiv# memoria \n paguba inteligen]ei [i a judec#]ii. Nu se va pierde din vedere c# istoria [i literatura are menirea de a \n#l]a sufletul, nu de a ap#sa memoria. 4. Limbile moderne n-au nevoie s#-i chinuiasc# pe elevi \n clase vreme \ndelungat# cu mig#leli gramaticale. Cu profesorii ale[i, elevii se vor deprinde pe nesim]ite cu ele mai mult prin uz [i afar# din clase. 5. {tiin]ele fizice [i naturale sunt de un interes [i utilitate \ndoielnice, dac# ]intesc a \mpov#ra mintea cu anoste nomenclaturi. Vom decurge c@t mai des la demonstra]ia experimental#, care a]@]# sfor]area [i voin]a, fere[te de robia c#r]ii [i \ndrum# tineretul spre [tiin]a c#ut#rii. 6. Cultura intelectual#, astfel \n]eleas#, se va cump#ni cu o c@t mai \ngrijit# educa]ie fizic#, viril#, care \mpreun# s# dea elevului ini]iativ# [i \ncredere \n sine, energie, spirit de camaraderie [i de jertf#, ini]iativ# [i spirit de decizie. 7. De bun# seam# libertatea este necesar# spre a trezi spiritul de r#spundere al elevului. _n toate privin]ele, r@vna noastr# va fi de a dezvolta \nsu[irile morale ale tinerilor... c#ci ]inta noastr# este spre armat#, m#car c# studiile ce se vor face aici, vor deschide calea [i spre carierele civile. Nici s# nu dorim a prinde \n r@ndurile armatei toat# noble]ea neamului [i a pune chiar cu oarecare fudulie, cariera militar# mai presus de oricare alta. A s#di aceast# pasiune \n inimile tinere e menirea acestei [coli, nu de a preda tehnica militar#. 8. _nv#]#m@ntul militar \l vor c#p#ta mai apoi. Dar acesta nu va fi de valoare, dac# nu-[i va avea reazimul \ntr-o v@rtoas# educa]ie patriotic# [i dac# [tiin]a militar# nu va fi \nfl#c#rat# de eroism. S# vr#jim sufletul \nc# fraged al viitorului osta[, ca \ntr-@nsul s# vibreze cultul sf@nt al patriei, iste]imea punctului de onoare, dragostea fierbinte a gloriei. 9. M@n#stirea Dealu am vrut s# fie numai cuib cald de unde s#-[i ia zborul lor tinerii [oimi, care s# uimeasc# omenirea cu pilda eroismului lor pus \n slujba neamului. _n acest cuib de [oimi, adumbrit de zidurile sf@ntului l#ca[, \ntemeiat de cucernicia Radului Vod# [i \mpresurat de eroicele amintiri ale viteazului Voievod, \nsufle]easc#-se pentru vitejie genera]ii de voinici, de lei paralei ca cei din pove[ti, crescu]i aici \n frica lui Dumnezeu, dar numai a Lui! (Arhivele Ministerului Ap#r#rii – Pite[ti) Modelul m@n#stirean a fost preluat de c#tre cei trei comandan]i care au b#tut “]#ru[ul” noului Liceu militar “Dimitrie Cantemir”. Cum am aratat, cei 3 urmaser# un liceu militar, iar c#pitanul Ionescu Heroiu fusese elev la M@n#stirea Dealu. Un merit deosebit l-a avut \ns# [i noua cancelarie cantemirist#. De la Roman foarte pu]ini profesori au \nso]it liceul 18

la Predeal - prof. Gheorghiade (geografie), prof. Constantin R#doi (biologie), prof. }aga Eufimie (limba rus#), prof. Petre Marinescu (istorie), prof. Atanasie Petrovici (muzic#), prof. Ioana Mu[atescu (rom@n# [i englez#).

A DOUA CANCELARIE CANTEMIRIST~, PREDEAL 1950-1954 Meritul directorului de studii Ionescu Heroiu a fost s# angajeze [i c@]iva dintre fo[tii profesori de la Colegiul militar “Nicolae Filipescu”: – profesorul George L#z#rescu, devenit profesor universitar doctor, unul dintre cei mai cunoscu]i italieni[ti rom@ni de dup# 1950, pre[edintele Asocia]iei culturale Rom@nia - Italia, profesor de francez# \n noul liceu Cantemir; – profesorul, compozitorul [i dirijorul Aurel Bobescu, profesor de muzic# \n noul liceu Cantemir; – profesorul Tache Dumitrescu de rom@n#, care-i fusese profesor [i c#pitanului Ionescu Heroiu, angajat ca preparator la noul liceu, d@nd consulta]ii elevilor la studiu individual; – profesor Bosculescu de desen; NOT~ INFORMATIV~. Dup# desfiin]area Colegiului militar “M@n#stirea-Dealu” \n 1948, \n acela[i local (Predeal) a func]ionat un curs de perfec]ionare a cadrelor didactice, care trasa noua orientare politic# [i ideologic# pentru acestea (1948-1950). La scurt timp, \n anul 1950 (toamna) liceul Cantemir revine de la Roman \n loca[ul Colegiului militar M@n#stirea-Dealu desfiin]at (la Predeal). Al#turi de profesorii m@n#stireni [i de cei veni]i de la Roman sunt \ncadra]i o serie de profesori noi: - La rom@n#: Alexandru Costa[, Mihai Roman, Constantin Boroianu, Petru Buhai, Traian Cucu, Simion B#rbulescu, Victor Stoleru (o constela]ie str#lucit# de dasc#li ajun[i universitari, doctori \n filologie, critici literari – Roman, B#rbulescu, Stoleru, Boroianu [i Traian Cucu autori de manuale). Costa[ a ajuns director de studii al Liceului militar Cantemir. Buhai a ajuns director al Liceului “Nicolae Grigorescu” din C@mpina; - La englez#: Victor Odobe[teanu, a ajuns membru corespondent al Academiei Rom@ne. Sever Trifu a ajuns profesor universitar la Universitatea din Cluj; - La geografie: Constantin Gheorghiade, un erudit, model de spirit enciclopedic pentru cantemiri[ti; - La istorie: Ioan Ignat [i Mihai Doroftei, ambii cu contribu]ii \n literatura de specialitate; - La matematic#: Tiberiu Szabo, ajuns director al Colegiului Na]ional “I.L. Caragiale” Ploie[ti. Profesor emerit Had@rc# Iacob, 19 ani director adjunct al Liceului militar “Dimitrie Cantemir”, Breaza. Fra]ii Gheorghe [i {tefan Dobrotescu, eminen]i dasc#li de matematic#, profesor Nicolae Iordache [i Toma Constantinescu; - La fizic#: Fronea B#dulescu, ajuns cercet#tor la Institutul de Fizic# Atomic#, Vasile Baloescu, cu merite deosebite \n transmiterea de temeinice cuno[tinte pentru accederea \n {colile militare cu profil tehnic. Marcela Puia, respectat# pentru cunostin]ele sale profunde; - La chimie: so]ii Aurica [i Constantin Coteanu, nume de referin]# \n [coala cantemirist#; 19

- La biologie: Constantin R#doi [i Arpad Asztalo[, personalit#]i de marc# bucur@nduse \n timp de respectul viitorilor medici militari ie[i]i din “croiala” lor; - La educa]ie fizic#: cei 2 ofi]eri Alexandru (Tita) Boldeanu [i Matei Puia care ob]in [i primele rezultate cu cantemiri[tii \n concursuri de nivel na]ional. Vor fi urma]i \n timp de al]i colegi; - La desen: Teodor Or#dan – un artist cu un sim] rafinat al formelor [i culorilor. Unul din absolven]ii s#i, Octavian Covaci (promo]ie 1959 \n Cantemir) cu 13 premii interna]ionale la concursuri prestigioase de umor grafic, m#rturise[te c@t de mult au \nsemnat lec]iile [i discu]iile cu dasc#lul s#u Or#dan; - La muzic#: celor 2 mari profesori Aurel Bobescu [i Atanasie Petrovici li se adaug# talentatul ofi]er de muzic# Dumitru C#lin. Cronicarul a z#bovit asupra acestor nume nu ca s# \ncarce de prisos lectura cititorului, ci pentru c# [i ei au b#tut “]#ru[ul” pentru o construc]ie viitoare. Ace[tia au impus un anumit spirit cancelariei cantemiriste, un spirit erudit care tindea \n ambi]ia lui diurn# s# \mbr#]i[eze zone [i reliefuri ale spiritului enciclopedic. A r#mas \n timp aceast# zestre spiritual# a cancelariei cantemiriste care i-a [i dat r@vnita identitate. _n nesf@r[itele dispute purtate \n cancelarie ar fi fost foarte greu s# detectezi [i specialitatea profesorilor angrena]i \n discu]ii. Dasc#lii care au \nceput \nv#]#m@ntul cantemirist la Predeal au fost la \nal]imea celor de la Colegiul “Nicolae Filipescu”, care izvor@ser# lumin# \n aceea[i vatr#, continu@nd tradi]ii ale \nv#]#m@ntului militar liceal rom@nesc, \ntruc@t fluviul este un comentar al izvoarelor. Chiar dac# s-ar c#uta p#tima[ s# se descopere puncte de ruptur#, antagonisme, incompatibilit#]i, \ncerc#ri de deviere a acestui fluviu, ar#t#m spre adev#rul acului de busol# care ne orienteaz#: reversul medaliei nu este contrarul efigiei. Maiestuozitatea [i solemnitatea fluviului cantemiriste sunt con[tiin]a de sine a albiei certe. Cantemiri[tii [tiau c@te ceva despre m@n#stirenii de dinaintea lor, \ntruc@t se \nt@lniser# \n incinta [colii cu urmele existen]ei lor pe acolo; au \ntrebat profesorii [i astfel au aflat unele lucruri despre adolescen]ii care \naintea lor au ucenicit \n Castelul fermecat de la poalele Co[tilei. _n podul liceului unde se improvizase arestul pentru cei trimi[i la “camera de g@ndire” se afla placa de marmur# cu [efii de promo]ii m@n#stireni, iar \n subsolul liceului unii au dat de bustul \ntemeietorului - Nicolae Filipescu. O \nt@mplare povestit# de generalul \n rezerv# Ionescu Heroiu vorbe[te despre aceast# con[tiin]# a [tafetei timpului: “_n octombrie 1995 am fost invitat la Carei la aniversarea a 50 de ani de la eliberarea teritoriului Rom@niei de sub ocupa]ia germano-hortist#. Am stat la mas# l\ng# Marin Sorescu [i \n discu]ii i-am spus c# sunt absolvent de Liceu militar M@n#stirea-Dealu. D@nsul mi-a spus c# [i el a urmat M@n#stirea-Dealu, dar la Predeal”. Generalul Heroiu s-a bucurat s# afle c# mai t@n#rul s#u coleg a absolvit colegiul la Predeal, iar cronicarul acestor r@nduri ia explicat domnului general de unde aceast# constiin]# a continuit#]ii celor dou# licee. _n perioada cantemirist# a liceului de la Predeal s-au f#cut multe epur#ri, \ndep#rt#ri din [coal# at@t ale elevilor c@t [i ale profesorilor, descoperi]i de inchizi]ia proletcultist# prin dosarele de cadre incriminatorii la adresa lor. Mul]i elevi din promo]iile 1953 [i 1954 au p#r#sit liceul din aceste motive [i la fel de mul]i cantemiri[ti din {colile militare de ofi]eri vor fi \ndep#rta]i din cauza “unor bube” la dosar. _n ianuarie 1952 sunt \ndep#rta]i de la conducerea liceului cei 3 \ntemeietori ai [colii, care au b#tut ]#ru[ul noului Liceu militar: maior Tomagu, c#pitan Vl#dulescu [i 20

c#pitan Ionescu Heroiu, to]i 3 fo[ti elevi ai liceelor militare considerate burgheze. Au fost considera]i incompeten]i [i nefolositori. Directorul de studii Ionescu Heroiu a preluat de la Sibiu, unde fuseser# depozitate, inventarul bibliotecii M@n#stirii-Dealu [i laboratoarele de chimie [i de fizic#, pe care le-au readus la Predeal, la noul Liceu militar. Ar mai fi de spus faptul c# Ionescu Heroiu era Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul, care se acorda numai pentru fapte de eroism s#v@r[ite pe front, \n prima linie; de asemenea, a fost [i secretarul Asocia]iei Ofi]erilor Ordinului Mihai Viteazul (p@n# la moartea sa \n martie 2002). _n anul 1953 a fost \ndep#rtat din liceu profesorul Simion B#rbulescu, pentru c# se descoperise c# mama sa, v#duv# de r#zboi, era declarat# chiabur. De ce oare merita profesorul B#rbulescu, ca [i ceilal]i aceast# v@n#toare de vr#jitoare, ce r#u f#cuse ]#rii sale? Avea 19 ani \n 1944, [i ca t@n#r TR (elev termen redus, fiind student) a fost \nrolat \ntr-un regiment care opera \n zona petrolifer# a Prahovei. _n sediul M.T.R. (Munca Tinereteului Rom@n) de la Breaza (localul actualului liceu militar) se retr#sese o coloan# german# sub comanda c#pitanului Damalan. Un pluton de rom@ni, condu[i de locotenentul Ren]ea Ion, care f#cuse [coal# \n Germania [i vorbea perfect limba german#, le strig# de pe deal prin porta-voce, nem]ilor c# sunt \ncercui]i [i c# nu are nici un rost s# \nceap# m#celul lor, som@ndu-i s# se predea. Purt#torul mitralierei plutonului, elev TR Simion B#rbulescu, trage c@teva rafale conving#toare \n jurul coloanei, iar combatan]ii scot steagul alb. _n deruta \n care se aflau ace[tia, plutonul de rom@ni a ac]ionat repede [i cu mult curaj au f#cut o serioas# captur#, o unitate german# \n retragere, cu 22 de ma[ini de lupt# [i mult# muni]ie. {i el [i ceilal]i au fost decora]i de rege cu Ordinul B#rb#]ie [i Credin]#. Cronicarul las# cititorului s# comenteze dup# cugetul s#u cele spuse p@n# acum. Tot \n 1953 este \ndep#rtat din liceu [i profesorul de istorie Mihai Doroftei, pentru c# era credincios de rit adventist (l-au descoperit c# nu venea s@mb#ta la [coal#). _n acela[i an, 1953 este \ndep#rtat din liceu de acela[i zelos comandant lt.col. Ilie Cristea, profesorul Fronea B#dulescu, pentru atitudinea lui antisovietic# declarat# [i pentru convingerile sale monarhiste pe care nu le ascundea. Zelo[ii activi[ti de partid de la “Secera [i Ciocanul” [i “patrio]ii” de la departamentul orhidee albastre “pupila [i timpanul” vegheau s# se ascut# lupta de clas# dup# strig#tul de lupt# indian: “Partidul [i Gheorghiu-Dej Au dat iama \n burgheji!” Profesorul Fronea B#dulescu organizeaz# \n 1957 un grup de lupt# anticomunist# \n anii acelei crunte terori ro[ii din “obsedantul deceniu” sus]inut de fo[tii s#i elevi din Cantemir: Dumitrescu Cristian (Gioanc#), R#ducanu Constantin [i St#ncioiu Valeriu. Au fost prin[i [i judeca]i politic ca du[mani ai statului popular [i ai partidului [i condamna]i la mul]i ani de temni]# grea, iar profesorul B#dulescu condamnat la moarte (i s-a comutat pedeapsa \n \nchisoare pe via]# [i a fost eliberat de la Aiud \n 1964, cu cel mai periculos lot de 70 de condamna]i politici, care au ie[it ultimii din \nchisorile politice ale regimului dictaturii proletariatului). Dac# au suportat \n deten]ie chinurile [i torturile, mai greu lea fost \n a[a-zisa libertate s# tr#iasc# stigmatiza]i, marginaliza]i profesional [i social [i mai ales evita]i [i trata]i ca neprieteni de colegii [i cunoscu]ii lor. Cititorule, cred c# nu]i va fi greu s# recuno[ti \n acest act al lor sublimul curajului, al demnit#]ii [i al dreptului 21

la op]iune [i la libertate. {i poate c# aceast# recunoa[tere \n timp s# fie [i singura lor r#splat# posibil# (\n via]# se pare c# nu a mai r#mas dec@t cantemiristul col.(r.) Dumitrescu Cristian). Poate nu e lipsit de interes am#nuntul c# ultima perchezi]ie \n casa profesorului a fost \n mai 1989, oamenii securit#]ii i-au “furluat” 80 de pagini dintr-o viitoare plachet# de poezii (ne\napoiate vreodat#). Profesorul a reu[it s# publice un volum de poezii “Cristal” \n 2001, la Editura Vasile C@rlova. Al#turi de poezia “Fiare” (nu cit#m, din cauza economiei de spa]iu) foarte frumoas# este [i poezia “Cristal II” din care cit#m doar finalul: “Eu sunt glasul constiin]ei. _]i \ndrum a vie]ii cale {i \]i ocrotesc fiin]a pe m#sura vrerii tale, C# tu ai cum n-are nimeni nesf@r[it# libertate S# \mbraci haina virtu]ii sau s# b@jb@i \n p#cate. A t#cut. S-a stins lumina. Toate cele nep#trunse _n]eles-am nu \n Cosmos, ci \n suflet sunt ascunse”. Tot de numele profesorului B#dulescu se leag# [i tip#rirea incendiarei c#r]i “Drumul Damascului”, editat# de Doina Jalea [i mai ales pozi]ia d@nsului despre filmul realizat de regizorul Andrei {erban dup# cartea amintit#. _n arealul cuibului de [oimi de la Castelul fermecat din Valea R@[noavei a \nceput s# prind# identitate un fenomen complex \n \nv#]#m@ntul liceal rom@nesc - cantemirismul, iar spiritul cantemirist este produsul acestui fenomen, care a n#scut o miraculoas# matematic#: \ntregul s# fie mai mare dec@t suma p#r]ilor ce-l compun. Cantemirismul \mplinea \n timp testamentul \ntemeietorului Nicolae Filipescu care afirma: “ambi]ion#m o educa]ie complet#, intelectual#, fizic# [i moral#. R@vna noastr# va fi de a dezvolta \nsu[irile morale ale tinerilor, iar gradele de distinc]ie vor r#spl#ti mai ales acele \nsu[iri ce sunt podoaba osta[ului. S# vr#jim sufletul \nc# fraged al viitorului osta[ ca \n el s# vibreze cultul sf@nt al patriei, iste]imea punctului de onoare, dragostea fierbinte a gloriei”. Despre acest spirit cantemirist au m#rturisit toate cele peste 80 de evoc#ri ale generalilor cantemiri[ti din prezenta carte. Adolescen]ii [i dasc#lii din constela]ia cancelariei cantemiriste de la Predeal au ridicat cu trud# [i migal# acel “Exegi monumentum”, piramida cantemirist#, pentru c# o secret# piramid# trebuie s# vedem \n orice oper#. _nv#]#m@ntul rom@nesc nu fusese “reformat”, \nc# sub aspectul cuno[tin]elor profesorilor [i elevii au avut parte de dasc#li care au trecut peste prejudec#]ile ideologice ale timpului, consolid@nd o ax# de valori autentic#, care s# le pun# cantemiri[tilor \n desag# merindea de drum pentru o via]#. Ei au r#mas icoane de lumin# \n sufletul discipolilor. Academicianul Miron Nicolescu spunea –“nu suntem numai fiii p#rin]ilor no[tri, ci [i fiii profesorilor no[tri, care ne-au \nv#]at nu numai profesiunea specific#, dar [i pe aceea mai nobil# de om”. 14 aprilie 1952, profesorul George L#z#rescu le propune elevilor la limba francez# testul tem# – “La Marseillaise”. La \napoierea lucr#rilor corectate, elevul Dumitrescu Cristian observ# c# lucrarea lui nu e men]ionat#. Profesorul \[i duce m@na la frunte [i cu regret spune c# a uitat-o printre alte lucr#ri, dar c# lucrarea e foarte bun#, are nota maxim#, [i-l invit# dup# or# s# mearg# la cancelarie s# i-o dea. Acolo, \ntr-un loc mai retras, profesorul \i spune c# a rupt-o, fiindc# \n cazul \n care con]inutul ei ar fi ajuns la cuno[tin]a persoanelor oficiale, autorul ar fi fost arestat [i condamnat. Extemporalul cantemiristului 22

fusese conceput ca un adev#rat manifest politic, de elogiere a libert#]ii individului, de condamnare a tiraniei, cu referiri critice la adresa regimului totalitar. Colonelul B@nzaru Cornel, promo]ie Liceu militar 1954, \n decembrie 1989 era [eful transmisiunilor Diviziei din T@rgu-Mure[. _n acele zile tulburi, \n prezen]a \ntregului efectiv de cadre ale Comandamentului diviziei, a refuzat s# execute ordinul de a participa la reprimarea manifestan]ilor, fiind dezarmat [i arestat pe loc, urm@nd a fi deferit Tribunalului militar. Niciodat# nu s-a pl@ns de modul tov#r#[esc, partinic \n care a fost tratat de zelo[ii s#i comandan]i [i nu a solicitat recompense sau recuno[terea vreunui merit. Dac# cititorul cronicii ar considera c# statistica nu este numai o [tiin]# care intoxic# [i care face iluzionism cu grafice, \l rug#m atunci s#-[i arunce ochii peste ni[te statistici care vorbesc de ve[nica maree a cugetului spre \mplinire, adic# spre des#v@r[irea care nu-[i mai respect# dificult#]ile. Iat# cum arat# radiografia primei promo]ii cantemiriste –1953 – la \nt@lnirea lor din 1978, adic# la 25 de ani de la absolvirea liceului (a fost prima dintr-un [ir care se sub]iaz# doar din cauza num#rului supravie]uitorilor secera]i de timp): 1. ofi]eri 32, din care 17 ingineri [i un singur general – Pop Isaia; 2. ingineri civili 33; 3. medici 6, din care 1 veterinar; 4. economi[ti 6; 5. profesori 6, din care 3 universitari; 6. tehnicieni 5; 7. marinari 2, din care 1 de curs# lung#; 8. arhitec]i 1; 9. subingineri 1; 10. aviatori civili 1. Total 113 absolven]i Promo]ia din anul 1954 (a doua promo]ie de absolven]i Cantemir) la strigatul catalogului, \n septembrie 2004, la aniversarea semicentenarului promo]iei din 253 de absolven]i, r#m#seser# \n via]# 162. Statistica din 2004 compunea urm#torul domino: 1. 8 generali din care 6 ingineri; 2. 64 colonei, din care 31 absolven]i ai Academiei Militare Generale; 3. 24 ingineri; 4. 4 medici primari; 5. 8 ingineri civili; 6. 3 juri[ti; 7. 5 profesori; 8. 6 economi[ti; Promo]ia de aur - 1954, cum a fost numit#, a avut cantemiri[ti la toate nivelurile militar, tehnice, culturale, diplomatice, parlamentare [i guvernamentale, astfel: - un academician [i ministru al culturii (Marin Sorescu, dup# o metafor# sorescian# “singur printre poe]i”); - un parlamentar, generalul Nicolae Alexandru, pre[edintele Comisiei de Ap#rare, Ordine Public# [i Siguran]# Na]ional# \n Senatul Romaniei; - profesori universitari (Victor Iancu, Victor Grecu, Gigel Alexandru, R#du] M.); 23

- doctori \n [tiin]e tehnice [i economice (Vertan C., Grabcev B., Du]u G., R#du] N.); - comandan]i de mari unit#]i [i ofi]eri cu func]ii de r#spundere \n Marele Stat Major (Buliga Raul, Aramba[a Constantin, Vertan C., Savu I., Folescu D., Isac Ion, Popa Mi[u); - lucr#tori \n diploma]ia militar# (G@rz F., T#bu[ T., Florea P., Tobo[aru I.); - scriitori (Sorescu Marin, G@rz Florian, Iancu V., Gh. Varduca, Gabriel Iord#chescu, Mathe {tefan-G#brian, Constantin Budin, Theodor Cr#ciunescu, Leon Cristian, Lungu Boris, Constantin D#nil#-Colea, Pavel Ioana - cu pseudonimul Nichita R#cudin); - cercet#tori [tiin]ifici (Pup#zan F., Vertan C., Apostol G., Mihai Ionel); - matematicieni (Budin C., Torsan P.); - directori generali de \ntreprinderi civile [i militare (Marinescu A., Gheorghiu D., Ion B. Costic#); - [efi de departamente (Benea Valeriu, Savu I.); - loc]iitori tehnici de mari unit#]i (Stoian A., Irimie I., Stoica V., Andrei M.); - lucr#tori \n mass-media (Stoian A., Cenu[e N., Stoica V., Enache C.). (To]i [efii de promo]ie ai {colilor Militare de ofi]eri absolven]i din anul 1957 promo]ia 1954 \n liceul Cantemir- au fost cantemiri[ti). _n lini[tea vegetal#, lini[tea \nceputului de lume, m#rea]#, auster# din jurul Castelului fermecat, “cantemiri[tilor le fusese pus# \n m@n# o carte [i \n suflet o rim#” \[i aminte[te generalul Adrian Marinescu. S# spicuim c@teva metafore, cuprinse \n g@ndurile celor care \n caden]e regulate s-au \ntors spre cuibul de [oimi, ad#postit de crenelurile de piatr# ale Co[tilei [i Caraimanului, spre acele stele visate \n copil#rie, sclipind [i chem@nd adolescen]a [i care au poposit pe umerii multor cantemiri[ti la maturitate, [i mai apoi au cobor@t \n acel “albastru de Cantemir” cu lampasul ro[iatic \mpreun# cu iriz#rile luminoase ale stelelor speran]elor adolescentine. “A[ da orice s# v# r#scump#r Din codrul fragedei p#duri De ]an]o[i copilandri puri {i plini de har [i neast@mp#r, C#ci amintirile m# scurm# Dar, st@nd pe r@nd s# v# privesc, M# trec fiori c@nd v# g#sesc Prin colbul lor r#mas \n urm#“ (“Revedere II” Colea, Constantin D#nil#) Sau iat# spovedania fiului r#t#citor \ntors dup# o jum#tate de veac la vatra adolescen]ei sale: “Cine a z#cut de boala Numit# ideal S# re\nvie [coala Fantom# din Predeal! Hai, ast#zi s# ne str@ngem, Ca florile \n glastr#, S# r@dem sau s# pl@ngem Adolescen]a noastr#! {i-n r@s [i-n pl@ns r#zbate, 24

Regretul dup# [coal#, Ca sfinxul ce str#bate Milenii, ros de boal#.” (Costic# Budin, “Recviem \n Predeal”) “S# \mb#tr@nim dureros de frumos cu to]ii, demni, falnici [i drep]i, ca brazii printre care au fost r#s#di]i [i crescu]i!” – se adresa Gabriel Iord#chescu colegilor s#i \n 2004: “Ne-am adunat din patru v@nturi, S# dep#n#m vechi amintiri, {i re-nviem uitate g@nduri {i s# le punem \n priviri, Aceste vii [i-ad@nci ferestre, Ca un fantastic joc de-oglinzi, _n care ielele terestre Te ispitesc ca s# te prinzi. A fost atunci odinioar#, O cret# care tot scria; A fost un crai ... [i-o c#prioar# La care sufletul visa... Vis#m [i-acum ca alt# dat#, Dar visu-i mai pu]in senin; Povestea e mai \ncurcat# {i mai aproape de... amin!” (Gabriel Iord#chescu, “Vechilor colegi”) {i pentru cantemiri[ti e valabil# constatarea – de ce unii \mb#tr@nesc, iar al]ii doar \nainteaz# \n v@rst# – dar vorba lui Marin Sorescu (care-[i l#sase musta]#) la \nt@lnirea de 20 de ani – “cei mai frumo[i r#m@n tot frumo[i, cei mai a[a [i-au l#sat musta]#!”. Peste ani, Fe]i-Frumo[ii d#ltui]i din m#iastra carte a dasc#lilor lor [i din metafora sufletului lor vor creiona profilul generic al acelor modele – Profesorul nostru: “Siluet# dreapt#, chipul grav, mereu vis#tor, privire bl@nd#, dar p#trunz#toare, luminoas#, ]inut# sobr#, costum cu croial# impecabil#, rafinat#, cu o gestic# armonioas# de dirijor, compozitor, poet, actor, dar mai presus de toate, Profesor des#v@r[it, care impresiona \n mod deosebit, impun@nd total# admira]ie, fascin@ndu-ne. Cu calm [i \ng#duin]#, cu polite]e [i r#bdare binevoitoare, caracteristic# [i nobil#, chemate s# slujeasc# o lume de tovar#[i, form@nd discipoli dup# calapoadele m@n#stirene ale faimosului Colegiu militar “Nicolae Filipescu” -desfiin]at \n 1948, dasc#lii no[tri ne-au fost adev#rate icoane de lumin#, pentru tot restul vie]ii” (absolvent 1954, Constantin D#nil#-Colea). Acela[i lucru au \nsemnat [i cantemiri[tii \n via]a dasc#lilor lor – icoane de lumin# (La una din \nt@lnirile oficiale desf#[urate \n Cantemir, a fost invitat [i proasp#tul profesor pensionar Constantin Sp@nu. Acesta s-a adresat de la tribun# cantemiri[tilor, astfel: “Acuma \mi dau seama c# am fost un vampir (r@sete zgomotoase \n sal#); M-am hr#nit cu tinere]ea voastr#! (aplauze \ndelungi))”. Marele \nainta[ al dasc#lilor cantemiri[ti, profesorul Fronea B#dulescu (care a cunoscut [i a tr#it martirajul din \nchisorile comuniste) se \nchina astfel ucenicilor cantemiri[ti, adev#r tr#it de to]i dasc#lii din Cantemir \n timp: 25

“_n zi de s#rb#toare, la \nceput de lun#, _n paginile albe, ca \ntr-un seif se-adun# Comori de g@nduri pure, pe care artizani De nobil# tr#ire le scriu de treizeci ani. Ca r#d#cini p#trunse ad@nc \n latul ]#rii, _n sate, \n ora[e, \n mun]i, la malul m#rii, _[i sorb cantemiri[tii frumoasele sim]iri Ce dau at@ta farmec acestor \nt@lniri. Aducerile-aminte m# poart# \napoi, Cobor ad@nc \n vreme [i m#-nt@lnesc cu voi Cu tinere]ea noastr#, cu cerul ei senin: Icoane de lumin#, la care m# \nchin! (Fronea B#dulescu, “Icoane de lumin#”) III. GR~DINA LUI VOD~ CANTEMIR – BREAZA

MOTTO: PER ASPERA, AD ASTRA! 1. STR~JERIA (1934-1940) Pe pantele Subcarpa]ilor meridionali dup# ie[irea r@ului Prahova din chingile de piatr# de la Posada, privirea se plimb# odihnitoare pe spin#rile domoale ale dealurilor ce sprijin# ca ni[te contrafor]i dealul Gurga, zis micul Caraiman. O natur# binecuv@ntat# las#, la poalele acestor gruiuri [i coline desf#t#toare poiene \nfiorate parc# de culorile unui cer care nu poate fi v#zut dec@t sub arcul curcubeului. {i un cer albastru care cheam# tainic trec#torul spre ascultarea liturghiei lumii de la \nceputurile ei. Aici e Davosul Carpa]ilor, aici sunt Dealurile vr#jite de la Breaza. _nspre nord, catedrala de piatr# a muntelui Co[tila, spre nord-est, prelungirile domoale ale mun]ilor Baiului, spre sud, curgerea n#valnic# a Prahovei cu terasele cioplite \n d#ltuiri de ere geologice, spre vest [i nord-vest drumurile transhumante care legau turmele br#nenilor [i f#g#r#[enilor de C@mpiile }#rii Rom@ne[ti. I s-a h#r#zit Brezei s# devin# \n timp vatr# de cultur# [i campus pentru felurite institu]ii de educa]ie [i \nv@]@m@nt. Animatorul multor ini]iative de rang na]ional \nf#ptuite [i ctitorite \n Breaza a fost patriotul [i omul de cultur#, generalul Ion Manolescu (brezean ca origine). Imediat dup# terminarea r#zboiului, \n vara anului 1918, prin abnega]ia generalului se constituie Centrala Caselor Na]ionale, al c#rei pre[edinte cultural a fost ales savantul Gheorghe }i]eica, iar ca pre[edinte activ colonelul Ion Manolescu. Scopul Caselor Na]ionale era s# contribuie la formarea educa]iei cet#]ene[ti, la ridicarea cultural# [i economic# a neamului, formarea cet#]eanului con[tient de rolul lui [i demenirea neamului s#u \n lume (\n locul Caselor Na]ionale din Beaza, d#r@mate prin 1975, s-a construit magazinul din centrul ora[ului). Dar generalul acorda o aten]ie deosebit# [i preg#tirii tineretului pentru munc# [i via]#. Regele Carol al II-lea a fost invitat la serb#rile sf@r[itului de an [colar 1934 la Breaza, unde generalul Ion Manolescu i-a propus acestuia s# infiin]eze Oficiul de Educa]ie al Tineretului Rom@n (O.E.T.R.) care se va numi Str#jeria, organiza]ie a tineretului sub 26

egida statului, provenit# din transformarea Cercet#[iei. Marele Str#jer a fost chiar regele Carol al II-lea, iar conduc#tor operativ a fost maiorul Teofil Sidorovici (v@n#tor de munte), numit comandant adjunct, care era [i adjutant regal (ca adjutant regal a avut \n grij# c@tiva ani [i clasa palatin#, creat# \n mod special pentru succesorul la tron, Mihai I de Hohenzollern). Str#jeria a fost introdus# ca materie obligatorie [i \n \nv#]#m@nt (o or# pe s#pt#m@n#). Centrul Na]ional al Str#jeriei era \n ora[ul Breaza (\n localul actualului Colegiu Militar Cantemir) [i Festivalurile Str#jeriei erau sus]inute de Casele Na]ionale de la Breaza. Instructorii erau din r@ndul \nv#]#torilor [i profesorilor [i urmau \n serii cursurile Str#jeriei. Venirea [i plecarea seriilor se f#ceau dup# un protocol deosebit. Cursan]ii st#teau \n bar#ci, \n tabere str#jere[ti. Maiorul Teofil Sidorovici [i c#pitanul Marin Georgescu (comandantul taberei de la Str#jeria din Breaza) au scos pentru cursan]i [i un ghid: “Sub poal# de codru verde – manualul taberelor str#jere[ti”, care \n introducere spunea: “Minunata via]# \n aer liber e singura care d#: sufletului - aripi; trupului - vigoare [i min]ii - cump#na realit#]ilor”. Tab#ra trebuia s# aibe obligatoriu o troi]#, l@ng# ea catargul care ridica [i cobora steagul tricolor [i o bisericu]#. Bisericu]a de lemn a fost adus# din Maramure[, iar \n 1939 e terminat# ridicarea acesteia (temelia ei a fost unde exista odat# amfitreatrul \n aer liber, \nspre strada Ocinei, spre gardul liceului dinspre aceast# strad#). Bisericu]a a fost d#r@mat# \n 1952. Deviza str#jerilor era: “Credin]# [i munc# pentru }ar# [i Rege” Imnul str#jerilor era: “Trei culori” Urarea str#jereasc# era de: “S#n#tate” C@nd se d#dea onorul regelui se \ncepea cu: “S#n#tate Maiestate”, iar raportul se termina cu: “Gata la datorie. S#n#tate!” Orarul taberei – de[teptarea la ora 06.00, stingerea la ora 22.00. _n tab#r# se a[eza ca piatr# de temelie \n programul de lucru educarea religioas#, moral# a tineretului str#jeresc. La ceremonialul de diminea]# al ridic#rii drapelului se comunica g@ndul zilei, care era exprimat printr-o maxim# din morala cre[tin# sau inspirat# de un fapt istoric, legend#, trecutul oamenilor de seam#, etc. _nainte de cobor@rea pavilionului avea loc Ora de recreare sufleteasc# [i comandantul avea grij# ca un t@n#r vrednic s# t#lm#ceasc# g@ndul zilei prin pilde, \ncheind ora cu noti]e \n carnetul de \nsemn#ri zilnice. Rug#ciunea domneasc# “Tat#l Nostru” era c@ntat# la ceremonialul ridic#rii [i cobor@rii drapelului. S#rb#toarea na]ional# a Str#jeriei era 08 iunie, devenit# Ziua Restaura]iei - revenirea regelui Carol al II-lea pe tronul Rom@niei. Anul 1937 a marcat un moment de r#sunet european – organizarea Reuniunii Interna]ionale a Cerceta[ilor Jamboreea. S-a alc#tuit “Deta[amentul Haga-Paris” care timp de 40 de zile a str#b#tut ]#rile europene, cu punct terminus la Expozi]ia Universal# de la Paris. Dintre cei 102 cerceta[i rom@ni, o grup# era format# din str#jeri brezeni, condus# de elevul Traian M@ntulescu. Deta[amentul rom@n a fost condus de maiorul Marin Georgescu, comandantul Str#jeriei de la Breaza [i de colonelul S@mboteanu, reprezentantul Asocia]iei de Cerceta[i. 27

_n pavilionul Central al Str#jeriei, ridicat \n anul 1928 se afl# acum Pavilionul Comandament al Colegiului Militar Liceal “Dimitrie Cantemir”. Organiza]ia Str#jeriei }#rii era alc#tuit# din urm#toarele unit#]i: 1. Cuibul (alc#tuit din 6 str#jeri(e)), condus de un [ef(#) de cuib; 2. Grupa format# din cel mult 4 cuiburi, avea un [ef(#) de grup#; 3. Centuria format# din 2-4 grupe (efectiv maxim 96 str#jeri(e)); 4. Stolul compus din 2-4 centurii – lua fiin]# pe l@ng# o [coal#, institu]ie, fabric#; 5. Cohorta format# din cel pu]in 2 stoluri cu efectiv complet (800 de str#jeri). Capitala avea 4 cohorte. 6. Legiunea – toate organiza]iile componente ale Str#jii }#rii din cuprinsul jude]ului; 7. }inutul – comandamentul de coordonare a tuturor legiunilor din cuprinsul unei regiuni administrative, a c#rei denumire o va purta. Str#jeria }#rii se va desfiin]a \n anul 1940, odat# cu abdicarea regelui Carol al IIlea. Ultimul comandant al Str#jeriei, maiorul Marin Georgescu va preda Centrul Str#jeriei cu proces-verbal Tineretului legionar. Legionarii vor fi evacua]i de c#tre Mare[alul Ion Antonescu \n noiembrie 1940, acesta \nfiin]@nd \n acela[i local organiza]ia Munca Tineretului Rom@n (MTR). La Casa Na]ional# a {coalelor Breaza se vor ]ine [i Conferin]ele Seminarului Umanist Rom@n, \n jurul anului 1940, sus]inute de reputate personalit#]i ale culturii rom@ne. Un moment de seam# \n via]a cultural# interbelic# este faptul ca Mare[alul Ion Antonescu a \ncurajat lucr#rile Seminarului. 2. BREAZA – MUNCA TINERETULUI ROM^N (1940-1944) Mare[arul Ion Antonescu g#se[te interesant modelul german de educa]ie [i preg#tire militar# a viitorilor tineri \ncorporabili, care urmau, deci, s#-[i satisfac# stagiul militar. A[a s-a n#scut organiza]ia paramilitar# “Munca Tineretului Rom@n” (MTR) dup# modelul german R.A.D. (Reich-Arbeit-Dienst, Serviciul de Munc# German), cu sediul la Breaza, \n localul fostei Str#jerii (azi sediul Colegiului Militar Breaza), comandat# de generalul Emil P#l#ngeanu. Acest general era Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul, ob]inut pe frontul din Moldova, \n primul r#zboi mondial. A ajuns aghiotant regal [i profesor la Institutul Militar de Educa]ie Fizic#. A fost preceptorul Marelui Voievod Mihai, pe c@nd acesta era copil [i a avut \n supraveghere [i \ngrijire s#n#tatea [i condi]ia fizic# a prin]ului mo[tenitor. A fost [i unul din conduc#torii clasei palatine p@n# \n clasele III-IV, dup# care a fost numit conduc#torul clasei palatine aghiotantul regal Teofil Sidorovici (acesta s-a sinucis \n noiembrie 1940, c@nd un comando legionar s-a prezentat la u[a casei sale, pentru a nu c#dea \n m@na legionarilor, care l-ar fi torturat [i apoi m#cel#rit). Generalul Emil P#l#ngeanu, erou pe front \n primul r#zboi mondial, dup# un lung serviciu credincios \n slujba Armatei rom@ne va fi declarat du[man al poporului s#u, judecat prin furcile caudine ale unui proces politic [i trimis apoi la acel urgisit Canal Dun#re – Marea Neagr#, unde a [i murit. Organiza]ia paramilitar# “Munca Tineretului Rom@n” ce a avut ca model RAD-ul german a p#strat forma de organizare german#, dar a modificat con]inutul, adapt@ndu-l specificului neamului rom@nesc. 28

La Centrul de la Breaza era \ncartiruit# [i o companie german# (cu ofi]eri [i elevi), ofi]erii ei instructori servind ca model la \nceput pentru instructorii rom@ni. Spicuim din regulamentul de organizare c@teva obiective: To]i tinerii \ntre 18 -19 ani, \nainte de a fi \ncorpora]i \n armat#, vor face 6 luni de zile la MTR, unde vor c#p#ta primele cuno[tin]e militare [i li se va face mai ales o educa]ie patriotic#. Aceste 6 luni de instruc]ie [i educa]ie se vor compensa, \n sensul c#, \n loc de 2 ani ace[tia vor face stagiul militar numai 1 an. Se urm#rea \n paralel o instruire specific#, asem#n#toare cu cea a unit#]ilor de geniu, [i pe de alt# parte o educa]ie patriotic#. De men]ionat faptul c# elevii de la MTR \n serviciul de paz# de la poarta Centrului nu aveau arm#, ci o cazma (simbol al \ndeletnicirilor lor de constructori) cu care prezentau [i onorul (brezenii mai v@rstnici \[i mai amintesc de acele santinele curioase). Ace[tia au [i realizat \ntr-un timp scurt c@teva obiective, au finalizat unele ini]iative din [antierele de construc]ii deschise de ei – p@rtia de ski de la Predeal de pe Cl#bucet care este [i azi folosit# (\nc# unii \i mai spun p@rtia MTR); – bazinul de \not din ora[ul Breaza (azi p#r#sit, \n ruin#); – podul de peste Prahova din dreptul g#rii Gura-Beliei (pod \nc# [i azi \n folosin]#); – bar#cile de lemn din curtea Centrului, acolo unde erau caza]i elevii (rom@ni [i germani); – sala de sport, construc]ie din b@rne, din incinta Centrului (azi sala de sport nr. 2 a Colegiului militar [i singura sal# de sport p@n# \n 1969, c@nd s-a terminat construc]ia noii s#li moderne, la standarde na]ionale; – bar#cile de pe aleea cu plopi, unde mai t@rziu s-a mutat [coala profesionl# de meserii UCECOM Breaza ([i azi acele bar#ci sunt \nc# utilizabile); – amenaj#ri de drumuri realizate la Pucheni [i V#lenii de Munte, \n jude]ul Prahova [i altele. Ecusonul emblem# pe care-l purtau pe m@neca vestonului era un brad. Profesorii care se ocupau de educa]ia elevilor, profesori de Educa]ie na]ional-patriotic# au fost locotenent Boc#nete (\n 1941) [i c#pitan Ioan Ambros# (1942-1944), militar decorat pe frontul de r#s#rit cu Ordinul Mihai Viteazul. Profesorii respectivi aveau de realizat zilnic Cuv@ntul zilei, care era expunerea pe scurt a vie]ii unei mari personalit#]i din istorie sau literatura na]ional#, a unor fapte eroice din trecutul istoric, [i mai ales din prezentul anilor 1941-1944, s#v@r[ite de eroii acestui neam pe c@mpurile de lupt#. Textele erau scurte [i se nuan]a pregnant fapta eroic# s#v@r[it#. _n fiecare diminea]#, se f#cea \n curtea [colii apelul, se ridica tricolorul \n sunetele imnului na]ional “Trei culori cunosc pe lume” [i de pe un postament special amenajat, l@ng# st@lpul pe care se \n#l]a steagul ]#rii, un elev citea sau spunea pe dinafar# Cuv@ntul zilei (locul era unde este ast#zi platoul de adunare al colegiului [i catargul era tot \n zona verde, unde este [i ast#zi locul pentru ridicarea drapelului na]ional). Cititorul ar putea observa c@t de mult se aseam#n# aceast# activitate de educa]ie patriotic# cu momentul G@ndul zilei din programul zilnic al Taberei str#jere[ti, tot de la Breaza. Centrul MTR avea o bogat# bibliotec# beletristic#, desigur mo[tenire de la organiza]ia Straja }#rii, predat# cu inventar celor care au preluat loca]ia, adic# MTR-ului. Oare o fi r#mas ceva din acel depozit de carte [i Liceului militar mutat \n 1954 la Breaza? Vizitatori oficiali la MTR au fost destui – mare[alul Ion Antonescu, generalul von Hansen, [eful Misiunii militare germane \n Rom@nia, colonelul von Stein, de la RAD-ul german [i multe personalit#]i ale timpului. Catedra de Educa]ie na]ional-patriotic# reu[ise ni[te serb#ri specifice MTR (text urmat de cor sau c@ntece armonizate la con]inutul textului, cu o durat# \ntre 30-50 minute), care au fost date ca model \n ]ar#. S-a dat 29

dispozi]ia ca la Breaza s# vin# directorii [colilor normale din ]ar# [i c@te un ofi]er de la fiecare regiment pentru a-[i \nsu[i modelul. Ultimul comandant al Centrului, colonelul Vasilescu (r#mas dup# plecarea colonelului Eitel), va parasi comandamentul MTR \n august 1944, dup# ce \n prealabil a ars o mare parte din arhiva Centrului. _n timpul evenimentelor din august 1944, Comandamentul fostului MTR va deveni pentru scurt timp Comandamentul Militar Teritorial Insurec]ional care a condus opera]iunile militare de evacuare a trupelor germane din zona petrolifer# a V#ii Prahova. 3. {COALA MILITAR~ DE OFI}ERI POLITICI NR. 3 BREAZA (1945-1954) Dup# momentul insurec]iei de la 23 August, armata sovietic# “eliberatoare” a uitat s# mai plece din ]ar# mai bine de un deceniu, consider@nd Rom@nia una din guberniile sale. Sub aceast# tov#r#[easc# ocupa]ie sovietic#, a trebuit s# adopt#m o nou# filozofie, o nou# mentalitate, un nou mod de via]# \ntemeiat pe principiile marxism-leninismului, av@nd ca finalitate omul de tip nou, creat pe noi fundamente – bazele marxism-leninismului (B.M.L.). Aceste fundamente trebuiau imediat implementate \n institu]iile statului: armat#, \nv#]#m@nt, universit#]i [i academii, institute de cercetare, pres# etc. Armata rom@n# a trecut printr-un sever proces de demobilizare (trecerea \n rezerv# a ofi]erilor [i subofi]erilor proveni]i din a[a-zisa “armata veche”, burghez# [i reac]ionar#) [i de ideologizare, adic# participarea tuturor cadrelor militare la perfec]ionarea cuno[tin]elor lor ideologice, printr-un \nv#]#m@nt politic bine organizat [i \ntemeiat pe BML. a) _n acest sens s-a \nfiin]at la Breaza \ntre 1945-1947 Centrul militar ECP (Educa]ie, Cultur# [i Propagand#), care func]iona \n localul Str#jeriei, actualul Comandament al Colegiului militar cantemirist. La acest Centru erau chema]i la cursuri scurte de 1-3 luni to]i ofi]erii din vechea armat# rom@n# pentru a-[i \nsu[i o nou# educa]ie politic# [i cet#]eneasc#. La cursurile de la Centrul ECP Breaza au predat lec]ii printre al]ii – generalul Dumitru Petrescu, Walter Roman, Vasile Luca, Ana Pauker (i se repartizase o vil# \n Breaza), Emil Bodn#ra[ (primise [i el o vil# \n Breaza, pe strada Poieni]ei, cu paz# militar#, garaj [i grajd pentru cai). Centrul a primit \n 1947 [i vizita primului ministru Petru Groza. b) _ntre 1947-1953 a func]ionat la Breaza {COALA MILITAR~ DE OFI}ERI POLITICI NR. 3. De amintit c# se mai \nfiin]aser# 2 {coli militare de ofi]eri politici, astfel - {COALA MILITAR~ DE OFI}ERI POLITICI NR. 1 Ineu [i {COALA MILITAR~ DE OFI}ERI POLITICI NR. 2 Beiu[, \n aceea[i perioad#. _n anul 1952 se desfiin]eaz# [coala de la Ineu, iar \n 1953 cea de la Beiu[. Mul]i dintre ofi]erii comandan]i de companii [i dintre lectori vor fi muta]i la {COALA MILITAR~ DE OFI}ERI POLITICI NR. 3 din Breaza. c) Din 1953 {COALA MILITAR~ DE OFI}ERI POLITICI NR. 3 Breaza se desfiin]eaz# [i se va transforma \n Cursul Central de Perfec]ionare Lucr#tori Politici. Durata cursului era de 6 luni, cursan]ii erau ofi]eri de comand# care doreau s# devin# loc]iitori politici. Din toamna lui 1954 acest curs se mut# la Predeal, \n locul Liceului militar “Dimitrie Cantemir”, iar liceul este dislocat \n locul Cursului Central de Perfec]ionare Lucr#tori Politici, \n garnizoana Breaza. La Predeal, acest curs func]ioneaz# p@n# \n prim#vara anului 1957, c@nd va fi desfiin]at. Durata cursurilor de la {COALA MILITAR~ DE OFI}ERI POLITICI NR. 3 Breaza era stabil# de forul superior DSPA, \n func]ie de nevoile imediate ale armatei av@nd o 30

durat# de 3 luni, 6 luni, 12 luni. _n#l]#rile \n grad erau \n func]ie tot de nevoile armatei – absolventul Ilie Ceau[escu, promo]ie 1951 a fost f#cut destul de repede c#pitan [i ajunge \ntr-un viitor apropiat general-locotenent. Promo]ia 1951 a defilat prin fa]a generalului maior Nicolae Ceau[escu, [eful DSPA. Pentru c# trebuiau ocupate func]ii de loc]iitori politici de la subunit#]i cu cadre noi, au fost promova]i \ntre 1945-1948 [i subofi]eri. Din anul 1948 loc]iitorii politici de la subunit#]i [i unit#]i au fost numai ofi]eri. Din acest motiv \n [coal# era [i o catedr# (i se spunea ciclu) de cultur# general#, care completa cursan]ilor cuno[tin]ele de cultur# general# p@n# la 7 clase [i elibera atestate ([coala de absolvire a 7 clase obligatorii). Unii dintre ace[ti proaspe]i absolven]i mai sc#pau [i sclipitoare perle. Unul din propagandi[ti de la liceul Cantemir din Predeal lu@nd pozi]ia de drep]i aduce un omagiu \nfiorat geniului marxist cu “cap de piele” spun@ndu-le elevilor c# tovar#[ul Lenin a f#cut facultatea la “cazan de-a dreptul”. _n 1952, un locotenent-major, loc]iitor politic la regimentul Mihai Bravu a preg#tit la ordinele superiorilor s#i Centenarul na[terii marelui scriitor na]ional I.L.Caragiale. Au fost invita]i [i de la Bucure[ti (universitari [i oameni de cultur#). De fa]# cu ace[tia a rostit plin de sine: “_mi revine sarcina s# deschid centironul lui Ilu Caragiale”. Pentru c# erau mul]i cursan]i, unii erau caza]i \n bar#cile de deasupra lacului, al]ii \n bar#cile de la {coala UCECOM [i la vila P din parcul Br@ncoveanu (unde a fost biblioteca or#[eneasc#, cl#dire acum demolat#), fiind \n total o companie de cursan]i care dormea [i studia acolo, dar m@nca \n [coal#. Dintre cl#dirile mo[tenite de la Str#jerie [i de la Centrul MTR de c#tre {coala politic# au fost – Comandamentul, construit \n 1928, biblioteca, clubul, popota cadre (construit# \n 1928), cl#direa unde a fost casa muzicii (1936), cl#direa de la punctul de control (vila \n 1936), sala de festivit#]i (1938), atelierele de croitorie, cizm#rie (1938), infirmeria (1943), bisericu]a de lemn (1939). {coala politic# mai mo[tenea o sal# mare de mese \n aer liber (unde se puteau da [i spectacole, care a fost pe locul unde azi sunt serele noi p#r#site [i centrala termic#). Toamna [i iarna sala se transforma \n f@n#rie. _n aceast# sal# de mese, pavilion \n aer liber, se f#cea uneori [i predarea cursurilor. Sala de mese \n aer liber (acoperit#) \nc# func]iona \n 1951. Aceasta avea mese de 10 persoane [i b#nci lungi de 5 persoane. Pe terenul de handbal din cap#tul aleii principale a fost baraca \n care era corpul de gard#, [i \n fa]a ei, \n livad# era o popic#rie (cei care c@[tigau mergeau s# se r#coreasc# la Casa Armatei care era vila pensiune Liliacul, proprietatea familiei Filip din Breaza). {coala politic# a construit \n 1951 pavilioanele T [i T1, motiv pentru care au fost d#r@mate bar#cile (mo[tenite de la MTR) \n 1952. Credem, dup# informa]iile primite c# [i bisericu]a de pe deal a fost d#r@mat# \n 1952, \ntruc@t \n 1951 era pe deal, iar \n 1953 disp#ruse (informa]ie dat# de col. (r.) Poenaru Constantin, venit \n anul 1950 la {coala politic# nr. 3 Breaza). Unde este acum baza sportiv# a fost terenul de instruc]ie al {colii politice, iar actuala baz# sportiv# a fost terminat# \n 1955. _n anul 1954 s-a terminat construc]ia pavilionului \nv#]#m@nt, corpul central. Lectorii [i cursan]ii se bucurau c# vor avea un pavilion nou pentru \nv#]#m@nt, [i au lucrat cu \nsufle]ire, dar destina]ia a fost cu totul alta – \n toamna lui 1954 Liceul militar “Dimitrie Cantemir” de la Predeal se va muta \n garnizoana Breaza \n loca]ia \n care a fost \ntre 1934-1940 Str#jeria }#rii, \ntre 19401944 MTR [i apoi \ntre 1945-1954 ECP [i {coala politic# nr.3 Breaza. _n 1954 se va termina [i construc]ia platoului liceului. 31

Dintre ofi]erii [i lectorii de la {coala politic# nr. 3 au fost educatori [i comandan]i \n Liceul militar “Dimitrie Cantemir”, urm#torii: 1) colonel (r.) Poenaru Constantin – comandant de companie elevi 1958-1960, iar \ntre 1975 -1984 secretarul de partid [i loc]iitorul politic al Comandantului Liceului militar “Dimitrie Cantemir”; 2) Colonel (r.) L#cust# Ion, comandant de companie elevi 1962-1964, revenit \n liceu \n 1974 ca [ef al Biroului cadre [i personal, p@n# \n 1982; 3) Colonel (r.) Copil Teodor (fost lector [ef la Bazele Educa]iei Militare \n {coala politic#) revine \n liceul militar \n 1962, la re\nfiin]area liceului ca loc]iitor politic al comandantului. _n 1965 va pleca la Academia Militar#; 4) Colonel (r.) Mitu Constantin a fost [eful fanfarei [colii politice, apoi [eful fanfarei Liceului militar \ntre 1954-1960. A ajuns Comandantul {colii de muzic# din Bucure[ti. 5) Colonel (r.) Riedl Augustin lector la E.C.P. Breaza. Despre fostul E.C.P. (Educa]ie, Cultur#, Propagand#) de la Breaza, despre cursan]ii anilor 1948-1950, despre \nv#]#m@nt [i despre baza material# a acestui Centru avem mai multe informa]ii dintr-o scrisoare trimis# de domnul colonel (r.) Riedl Augustin profesorului Constantin Giurginc#, \n ianuarie 2012, expeditorul scrisorii \n v@rst# de 88 de ani, fiind martorul [i actantul unor evenimente petrecute la Breaza cu 62 de ani \n urm#. Domnia sa a fost loc]iitorul comandantului pentru servicii \n toate cele trei licee militare: C@mpulung-Moldovenesc, Breaza [i Alba-Iulia, acestuia din urm# pun@ndu-i piatra de temelie. Documentul este transcris integral fiind pre]ios pentru detaliile care re\nvie o epoc# [i realit#]i social-politice tr#ite direct sub puterea strict# a autenticului. <Am fost elev cursant la fostul E.C.P. \n perioada octombrie-decembrie 1948 [i am sus]inut examenele cursului urmat \n perioada 03-27 ianuarie 1949. Institu]ia respectiv# dispunea de localul de azi al Liceului “Dimitrie Cantemir”, de vila “H” din parcul ora[ului Breaza (azi demolat# n.a.) [i tab#ra de bar#ci de pe l@ng# valea Prahovei (unde a fost sediul [colii U.C.E.C.O.M.). Am fost elev al cursului de lucr#tori politici (de companie), fiind selec]ionat de aparatul politic al unit#]ii de provenien]#: Regimentul 6 infanterie din Arad, al Diviziei Horia, Clo[ca [i Cri[an. La absolvirea cursului am fost oprit \n r@ndul cadrelor E.C.P.-ului. To]i cursan]ii au fost selec]iona]i din r@ndul militarilor \n termen din Ministerul For]elor Armate [i Ministerul Afacerilor Interne. _n plutonul din care am f#cut parte am fost 24 de cursan]i, din care 4 au provenit de la MAI. Cursan]ii au fost organiza]i \n grupe de studiu (c@te 6 elevi), plutoane, companii [i batalioane. Batalionul meu a fost cazat \n actuala cl#dire de comandament a liceului, clasa de studiu [i dormitoarele erau la etajele superioare ale cl#dirii. _n afara cl#dirii comandamentului mai existau \n 1948-1949: cl#direa cu popota cadrelor, popota elevilor [i buc#t#ria, sala de spectacole, trei cl#diri mai mici spre parcul auto, pavilionul infirmerie [i sala de sport \ntr-o barac# mare de lemn. _n acea vreme nu existau: pavilionul de \nv#]#m@nt, pavilioanele de dormitoare (azi patru), blocul alimentar cu depozitul de alimente [i s#lile de mese; nu exista nici centrala termic# (\nc#lzirea se f#cea mai ales cu lemne – doar \n pavilionul central exista \nc#lzire prin calorifere cu centrala la subsolul pavilionului); nu exista nici sera de flori. Accesul personalului angajat al centrului se f#cea mai ales prin parcul ora[ului (unde era [i vila “H”) cu intrare pe la sud de parcul auto. Mijloacele de transport ale 32

centrului circulau pe poarta propriu-zis# a institu]iei. Programul nostru era zilnic (mai pu]in duminicile) [i \ncepea cu de[teptarea de la ora 06.00, urma programul administrativ [i micul dejun p@n# la orele 08.00, dup# aceea cursuri [i studiu individual sau instruc]ie militar# p@n# la orele 13.00; apoi masa de pr@nz [i odihna p@n# la orele 16.00; urma program de studiu individual p@n# la orele 20.00, dup# care \ntre orele 20-22.00 se servea cina [i se executa programul administrativ de sear#, iar la orele 22.00 se d#dea stingerea. Programul de studiu cuprindea: pred#ri de lec]ii \n sala de spectacole cu \ntreg efectivul, seminarii la clase, iar dup# mas#, \ntre orele 16-20.00 studiu individual la clase. _n zilele de preg#tire militar# instruc]ia se desf#[ura \nainte de mas#. Cursurile cuprindeau discipline politico-ideologice: istoria Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, istoria Republicii Populare Rom@ne; cursul de construc]ie a socialismului, istoria Partidului Comunist Rom@n [i munca de partid. La terminarea cursului fiecare elev a sus]inut examenul la disciplinele studiate. Cei care au reu[it la examen din M.F.A. la 26 ianuarie 1949 au fost avansa]i subofi]eri [i repartiza]i la unit#]ile militare, iar cei de la M.A.I., \n func]ie de rezultatele ob]inute, au fost avansa]i locotenen]i, sublocotenen]i [i plutonieri. Dup# absolvire am fost avansat sergent major [i repartizat la centrul E.C.P. ca ajutor [ef de seminar, apoi loc]iitor politic la batalionul A.P.L. Acesta era cazat \n bar#cile din nordul cur]ii spre strada Ocinei. Cadrele E.C.P. nu aveau cl#diri amenajate \n Breaza, cele existente acum au fost construite ulterior, iar cei mai mul]i st#team cu chirie. Dintre cadre, majoritatea ofi]eri tineri, remarc pentru activitatea depus# \n cadrul E.C.P., dar [i \n promovarea pe func]ii superioare pe: lt. R#duica Grigore (ajuns general), lt Soare Cornel, ajuns general la Academia Militar#, precum [i lt. Gorgan I. si Ganea I. ajun[i colonei [i [efi de catedr# la fosta Academie Militar# Politic#. E.C.P. Breaza a fost prima institu]ie care a preg#tit [i promovat un num#r \nsemnat de cadre politice pentru armat# ([i nu numai), ini]ial cu gradul de sergent major. {colile militare politice nr. 1 Ineu [i nr. 2 Beiu[ au preg#tit primele promo]ii de locotenen]i absolven]i \n 1949. Academia Militar# Politic# a fost creat# mai t@rziu pentru asigurarea de lucr#tori politici cu preg#tire superioar#. C@t timp am lucrat la tab#ra de bar#ci din nordul cur]ii institu]iei re]in din vedere existen]a bisericu]ei de lemn, care era a[ezat# \n zona amfiteatrului, situat# pe deal spre Ocina. Am auzit c# a fost ulterior demolat# [i remontat# \n Maramure[ de unde a fost adus# (\n realitate bisericu]a a fost demontat# [i se pare c# a fost str#mutat# la Techirgiol â&#x20AC;&#x201C; nota autorului). _ncep@nd cu 03 martie 1950 am participat la cursul unic organizat de Direc]ia Superioar# Politic# a Armatei (DSPA) at@t ca elev c@t [i ca instructor pe timpul studiului individual. La finalul cursului am fost examinat timp de patru ore de lt. Maj. Vidra[cu de la DSPA [i selec]ionat pentru Direc]ia de propagand# [i agita]ie, sec]ia \nv#]#m@nt, fiind avansat la gradul de locotenent. Cursurile ECP au fost trepte de formare [i perfec]ionare a lucr#torilor politici pentru perioada c@nd nu existau alte promo]ii (ap#rute ulterior de la {colile politice Ineu [i Beiu[). Am revenit \n toamna anului 1970 \n Breaza, \n localul de azi al Liceului ca loc]iitor pentru servicii. Am g#sit spa]ii [i localuri noi: pavilionul de \nv#]#m@nt, dormitoare, teren de fotbal (stadion), dar nu mai existau bar#cile pe contrapant# (deal) spre Ocina, 33

nu mai exista intrarea \n institu]ie prin parcul ora[ului.> Scrisoarea d#dea r#spuns unor \ntreb#ri puse de coautorul c#r]ii prof. Constantin Giurginca, iar documentul reprodus integral ofer# am#nunte despre \nv#]#m@ntul politic militar rom@nesc \n perioada anilor 1948-1950. Documentul ofer# [i detalii interesante asupra cl#dirilor [i spa]iile existente \n vremea Str#jeriei, apoi a M.T.R. [i apoi a E.C.P. Tot de Centrul de educa]ie de la Breaza a ]inut [i {coala militar# de subofi]eri educa]ie. {coala a luat fiin]# mai \nt@i \n garnizoana Sinaia, \ncep@nd cu luna septembrie 1947, iar din luna aprilie 1948 \n Breaza la “bar#ci”, pe malul Prahovei. {coala a func]ionat scurt timp acoperind nevoile lucr#torilor \n domeniul cultur# [i educa]ie fizic# \n armat#, mut@ndu-se de la cazarma “Furnica” a batalionului de v@n#tori de munte la Breaza. La absolvire, cursan]ii primeau gradul de sergent major (informa]ie de la general \n retragere R#b#cel Gheorghe, fost cursant \n perioada 1947-1948).

IV. LICEUL MILITAR “DIMITRIE CANTEMIR” BREAZA (1954-1960) {OIMII DE LA BREAZA Din cauza climei nefavorabile pentru tinerii adolescen]i (umezeal#, cea]#, frig aspru, iarn#) [i a spa]iilor ne\nc#p#toare pentru efectivele liceului (elevii dormeau \n paturi suprapuse), structurile ierarhice au hot#r@t mutarea liceului Cantemir de la Predeal la Breaza, Davosul rom@nesc, sub raport climatic. Mai c@nt#rea [i faptul c# \n localul ales ca destina]ie pentru cantemiri[ti fuseser# \nainte [coli [i centre de educa]ie. Str#juind semea]# livezile brezene, Crucea eroilor de pe Micul Caraiman (Dealul Gurga) \mbr#]i[eaz# [i livada de 22 ha de la poalele dealului Str#ji[tea \n locul parc# anume ales – Straja. O potrivire care va cununa \n timp, loc [i suflet, n#sc@ndu-se vatra ce va purta simbolic numele de Gr#dina lui Vod# Cantemir. _n aceast# gr#din#, a {oimilor de la Breaza, va cobor\ din \naltul cerului albastru, \nv#luind emblematic statura cantemiri[tilor cu singularul albastru de Cantemir, cu lampasul ro[u-portocaliu, prezic@nd \mplinirea unei voca]ii. Izvorul Cuibului de {oimi de la Castelul fermecat de pe Valea R@[noavei (Predeal) va deveni \nceputul fluviului cantemirist ce [i-a croit o albie inconfundabil# [i ireversibil# \n desc#tu[area [i afirmarea unui model educa]ional – cantemirismul. _nceputul desc#tu[#rii fluviului a l#sat semne ce vor fi urmate de cei care cu migal# [i str#danie vor ridica Piramida cantemirist#, pentru c# “valul este dorul m#rii de a s#ruta ]#rmul”. _n anul 1952 se toarn# filmul “Cantemiri[tii”, un documentar despre via]a cantemiri[rilor, prinz@nd secven]e din toate activit#]ile lor. Regizorii au luat secven]e [i de la balul primei serii de absolven]i din iunie 1953. Au fost invitate fete din ora[ul Predeal [i de la licee din Bra[ov (absolven]ii \[i amintesc c# printre elevele de la Bra[ov a fost [i Stela Popescu – talentata actri]# de mai t@rziu). Rolul principal l-a avut lt. maj. Corodeanu Gigi (cavalerist) [i viitoarea sa so]ie Puica (elev# pe atunci la liceul din Predeal). Filmul a rulat ca documentar \n cinematografele din Rom@nia [i era pentru Centrele de recrutare ale Armatei un material de propagand# pentru viitorii candida]i ai Liceului militar “Dimitrie Cantemir”. 34

Scriitoarea Cella Serghi, \n urma unei temeinice document#ri va scrie romanul “Cantemiri[tii” (eroii c#r]ii din anii 1952-1954 afirm# c# romanul adev#rat al adolescen]ei cantemiriste \nc# \[i a[teapt# scriitorul, care ar trebui s# fie un cantemirist). Dirijorul [i profesorul Aurel Bobescu ini]iaz# dup# modelul M@n#stirii-Dealu o orchestr# semisimfonic#, care va da spectacole \n zona V#ii-Prahovei, elogios apreciate. _nceputul va fi continuat la Breaza, prin existen]a unei puternice fanfare din r@ndul elevilor. Cantemiri[tii au g#sit \n noua lor cas# de la Breaza pavilioane cu spa]ii confortabile pentru dormit, sal# de mese cu utilit#]i moderne, central# termic#, o sal# de lectur# modern#, un pavilion \nv#]#m@nt nou, care \n scurt timp va fi amenajat cu laboratoare realizate dup# ultimele standarde metodice din jurul anilor 1960. Au g#sit o baz# sportiv# cu un complex de terenuri, cu stadion [i pist# de atletism, cu un amfiteatru \n aer liber [i cu o sal# de spectacole [i festivit#]i care corespundea preten]iilor regizorilor forma]iilor invitate \n liceu. La fel de mult i-a impresionat fondul de carte din patrimoniul liceului. Mai trebuia doar efortul [i abnega]ia de a folosi eficient acest tezaur educa]ional. NOUA CANCELARIE PROFESORAL~ DIN GR~DINA LUI VOD~ CANTEMIR (1954-1960) Noua cancelarie este, \n fapt, \n continuitatea ei a treia cancelarie cantemirist# (dup# cea de la Roman [i cea de la Predeal). O serie dintre profesori au urmat liceul la Breaza, al]ii au fost \ncadra]i \n alte licee din ]ar#. Au venit \ns# [i profesori noi, care au avut modele [i mentori \n profesorii de acuma cu vechime, cantemiri[ti. Se transmite noii cancelarii acel spirit enciclopedic al forma]iei dasc#lului, iar dac# acest atribut ar p#rea orgolios [i g#l#gios, s# spunem c# \n cancelaria cantemirist# se impusese un principiu al didacticii moderne –interdisciplinaritatea. Prin regulamentul [colii, elevii erau obliga]i s# aibe note bune la toate materiile care formau cultura general# a elevului. Puteau avea [i puteau s#-[i manifeste unele preferin]e, \ns# la sf@r[itul anului [colar trebuia s# ob]in# media general# de bine (adic# peste 7). Dac# nu, erau \ndep#rta]i din liceu pentru rezultate considerate mediocre [i deci nesatisf#c#toare. Cronicarul va \ncerca s#-i prezinte succint pe cei care au fost me[terii f#urari ai acelor ucenici vr#jitori care vor ridica \n timp piramida cantemirist#. Limba rom@n# - profesor Constantin Boroianu – pleac# \n 1957 la Institutul Pedagogic Bucure[ti, ajunge conferen]iar universitar, doctor \n [tiin]e, autor de manuale [colare. Este ini]iatorul spectacolelor de teatru \n liceul Cantemir; - maior Petru Buhai, [eful catedrei de limba rom@n#, plecat \n 1960 la desfiin]area liceului. Ajunge director al Liceului “Nicolae Grigorescu” din C@mpina; -profesor Alexandru Costa[, ajunge director adjunct al Liceului militar “D. Cantemir“; - lt. Maj Traian Cucu, autor de manuale [colare care pleac# la Cluj; - profesor doctor Mihai Roman, pleac# \n 1960 la Institutul Pedagogic Bra[ov, ca universitar. Va ajunge directorul Editurii Didactice [i Pedagogice, Bucure[ti; - profesor doctor Victor Stoleru a plecat \n 1957 la Institutul Pedagogic Bucure[ti ca universitar. Se va remarca \n critica literar#; 35

Limba englez# -profesor doctor Sever Trifu pleac# \n 1960 la Cluj, ajung@nd profesor universitar la Universitatea din Cluj; Limba rus# - So]ii }aga (Eufimie [i Sevasta). Ca s# se descurce la orele de gramatic# rus#, elevii asculta]i \nv#]aser# “saxofonul”, adic# fiecare nasture de la veston de sus \n jos prezenta cazul corect – nominativ, genitiv etc. Cel care [tia r#spunsul corect \l sufla ap#s@nd pe nasturele care corespundea cazului [i a[a tonul face muzica, dar niciodat# nu a ie[it cu c@ntec; Istorie - C#pitan Ion Ignat, trece \n rezerv#. Va fi numit directorul Liceului teoretic de la Videle; - Alexandru Palaghi]#, interesat de istoria local#, va face cercet#ri \n zon# despre \nv#]#m@ntul prahovean. _ntr-un volum publicat \n anul 2003 “Controverse. _nsemn#ri” a publicat 50 de pagini despre Liceul militar Cantemir (1954-1960); Geografie - Constantin Gheorghiade, un profesor de referin]# pentru cancelaria cante-mirist#; - C#pitan Ioan Munteanu, [eful catedrei, pleac# \n 1960 la Alba-Iulia, ajunge director la Liceul “Horia, Clo[ca [i Cri[an”, apoi director adjunct al Colegiului Militar Mihai Viteazul din Alba-Iulia; Matematic# - profesor Vasile B#ghin#, creator de [coal# matematic# \n con[tiin]a ucenicilor lui. A fost [i director adjunct al Liceului Militar Cantemir; - profesor emerit Had@rc# Iacob, director adjunct al Liceului Militar Cantemir 1963-1984; - Lt. maj. Nicolae Iordache va pleca la Craiova \n 1960. A fost profesor \n Maroc 4 ani (1970-1974); - Maior Tiberiu Szabo, [eful catedrei, ajunge director al Colegiului Na]ional “I.L.Caragiale” Ploie[ti; Fizic# - maior Vasile Baloescu, plecat \n 1960 la Bucure[ti, unde va ajunge inspector [colar la capital#; - profesor Marcela Puia, plecat# \n 1960, ajunge directoarea unui liceu din Bra[ov; Chimie - so]ii locotenent major Coteanu Constantin [i Aurica Coteanu vin de la Predeal, profesori de neuitat pentru elevii lor; Biologie - maior Arpad Asztalos, dup# 1960 se mut# la T@rgu-Mure[; - profesor Contantin R#doi vine de la Roman-Predeal-Breaza. Un venerabil savant \n cancelaria cantemirist#; Educa]ie-fizic# - c#pitan Matei Puia, [eful catedrei – omul care a [tiut s# o]eleasc# frumos statura cantemiri[tilor; Desen - profesor Teodor Or#dan, un talentat pictor cu expozi]ii de pictur# cunoscute; 36

Muzic# - locotenent-major Dumitru C#lin se va muta \n 1960 ca profesor la C@mpulungMoldovenesc. Latin# - profesor Elena Aitel, un model de elegan]# [i distinc]ie spiritual# pentru elevi. Ar trebui reliefat spiritul organizatoric al comandantului Liceului, general-maior Aurelian Vi[an (poreclit de elevi Osul Mare) care reu[e[te s# fac# mutarea liceului de la Predeal la Breaza \n ziua de 20 octombrie 1954, plec@nd cu \ntreg efectivul [i cu toate anexele, \ntr-o zi de s@mb#t# dup# cursuri [i \ncep@nd normal cursurile \n ziua de luni 22 octombrie, ca [i cum nu s-ar fi \nt@mplat nimic (nu s-a pierdut nici o or# de clas#). Un moment important \n via]a liceului a fost editarea revistei “Cantemiri[tii” \n anul 1954. Seria nou# a revistei “Cantemiristul” apare dup# 2002, cu o rubrica]ie [i un brandt \n actualitate, cu spiritul \nceputului de mileniu. _n noua ei serie, revista este condus# de profesoara Elena Cristina Soare. Un alt moment de seam# \n via]a Liceului Militar este data de 01 februarie 1957, c@nd se schimb# denumirea {colii Militare Medii “Dimitrie Cantemir” \n Liceul Militar “Dimitrie Cantemir”. Un eveniment \nsemnat din Cronica Liceului Militar Cantemir a fost vizita unei delega]ii de cantemiri[ti la Liceul Militar “Jan Ji[ca” \n Cehoslovacia, \n ora[ul Bratislava, \n august 1958. Delega]ia a fost condus# de c#pitanul Florea (comandant de companie), viitorul general Florea, comandant al garnizoanei Bra[ov. Vizita a avut un final tragic pentru cantemiri[ti, \ntruc@t elevul Dumitru Motoarc# face stop cardiac, \ncerc@nd s# \noate \n apa rece a unui r@u din apropierea Bratislavei. Ori[ice [coal# are nelipsi]ii ei pierde-var#, trudind \n dorul lelii [i deveni]i g#l#gio[i, nonconformi[ti \n fa]a parcelei de lucru – exerci]ii, traduceri, teme, etc. {i ca \ntr-o secven]# de film \i [i vezi cum s-au pus pe treab# [i stau “neclinti]i” pe ea, \n timp ce al]ii stau [i privesc scena [i nu se mai satur#, admir@nd-o (scen# \nt@mplat# nu de pu]ine ori \n timpul studiului individual de dup#-amiaz#). Din aceste motive apare \n liceu \n 1957 un grup teribilist numit “P#ianjenul negru”, care trimitea scrisori de intimidare profesorilor pe care nu-i agreau [i colegilor considera]i tocilari [i docili ordinelor primite. Scrisorile [i bile]elele respective se \ncheiau cu imaginea unui p#ianjen negru. Plasa a fost \ns# rupt# imediat [i respectivii trimi[i s#-[i urzeasc# planurile \n alt# parte. Din cauza nevoilor armatei de primenire a cadrelor de ofi]eri cu tineri, av@nd un statut social [i moral nou, promo]iile 1954 [i 1955 vor fi repartizate \n bloc la {colile Militare de Ofi]eri, f#r# nici o excep]ie, neav@nd dreptul s# candideze \n \nv#]#m@ntul militar superior. Aceast# decizie a creat suferin]e celor care-[i proiectaser# alte perspective. _ntre 19561960 absolven]ii vor putea merge totu[i la Academia Tehnic# [i la Medicina militar#. La semicentenarul absolvirii promo]iei 1957 generalul de brigad# (r.) V@lcu Irina Niculae ne ofer# radiografia clasei sale pe domenii de activitate – 6 generali, 10 colonei, 3 absolven]i au lucrat \n diploma]ie, 3 au ajuns profesori universitari, restul ingineri, fizicieni, economi[ti. Poate c# aceast# statistic# s# ]in# locul unei concluzii privind criteriile de performan]# ob]inute de dasc#lii Cantemirului [i de \nv#]#ceii lor pe segmentul de timp 1954-1960. La \ntocmirea tabloului cancelariei cantemiriste cititorul a putut s# observe c# o parte din dasc#li erau ofi]eri-profesori de specialitate, de cele mai multe ori 37

erau [i [efi de catedre. _ncep@nd cu 1960 s-a desfiin]at func]ia de ofi]er-profesor, fiind to]i trecu]i \n rezerv#. Armata f#cea o economie, ori \nv#]#m@ntul militar liceal s#r#cea? Un lucru demn de men]ionat sub raportul preg#tirii profesionale continue, \n [coal# a fost existen]a cabinetului metodic, care a func]ionat \ntre 1954 -1960. Era un fel de corp de \ndrumare [i control al liceului, subordonat directorului de studii. Cabinetul realiza inspec]iile la catedrele din liceu, oferea sugestii metodice, sus]inea referate [i comunic#ri metodice \n cadrul consiliilor profesorale. Cei \ncadra]i la acest cabinet aveau norm# didactic#. Primul conduc#tor al cabinetului a fost profesorul Raica Laurian (profesor de pedagogie) ajutat de profesorul Nae Octavian. Apoi a preluat cabinetul profesorul R#doi [i pu]in timp profesorul Boboc (mutat ulterior la C@mpina), dup# care profesorul Boris Cap[a (de matematic#). _nainte de desfiin]area cabinetului \n 1960, ultimul care la condus a fost profesorul {tefan Anton. Dup# re\nfiin]area liceului \n 1962, cabinetul metodic nu a mai existat. V. {COALA MEDIE INTERNAT CU PRACTIC~ _N PRODUC}IE “DIMITRIE CANTEMIR” (1960-1962) _n baza unei decizii a Consiliului de Mini[tri al R.P.R. Liceul militar “Dimitrie Cantemir” [i-a \ncetat activitatea \n vara anului 1960, \nfiin]@ndu-se un liceu internat cu practic# \n produc]ie, \n acela[i local al Liceului militar [i p#str@ndu-i [i numele – Dimitrie Cantemir. {coala avea un efectiv de 800-900 de elevi. Primul director a fost profesorul Botorog (biologie), care a plecat la C@mpina \n 1961 [i a fost promovat# director profesoara Mihai Anu]a (limba rom@n#), care fusese directoare adjunct#. Elevii erau adu[i din toat# ]ara, mai ales de la casele de copii. Cancelaria noului liceu industrial Cantemir era alc#tuit# majoritor din fo[tii profesori ai liceului militar, la care se adaug# tineri absolven]i de Universit#]i repartiza]i la Breaza [i care vor r#m@ne \n continuare la Liceul militar Cantemir, re\nfiin]at \n 1962. Numim c@]iva profesori \ncadra]i la liceul industrial Cantemir (liceu civil): so]ii Dan [i Maria Jebeleanu, profesorul Costa[, so]ii Pietr#reanu, Floric# Sabina, Silvia Binig (cas#torit# Bodo), profesorul Vasile B#ghin#, Tibi Tudor, Tibi Mezaro[ [i Benedect, so]ii Sp@nu, Alexandru Babov, Vasile Petre (Mamutu). De la acela[i liceu au r#mas \n continuare \n 1962 \n Liceul militar Cantemir [i c@]iva elevi, viitori medici – generalii Mihai Augustin, Benone C@rstocea, }uican Virgil, [i viitorul general Adam Badea, etc. Este interesant# [i povestea na[terii Liceului civil Cantemir. _n vara lui 1960 la Breaza s-a ]inut un curs de perfec]ionare pentru profesori. Directorul Cursului Central de perfec]ionare a Cadrelor Didactice din Rom@nia era cumnat cu {tefan Voitec (Pre[edintele Prezidiului Marii Adun#ri Na]ionale), care avea [i o vil# \n Breaza primit# de la C.C. al P.C.R.). Directorul cursului \l \ntreab# pe colonelul Manta, - comandantul Liceului militar, care \nc# era gazda institu]iei militare de ce este a[a de m@hnit, iar acesta \i r#spunde c# trebuie s# predea liceul Ministerului S#n#t#]ii, care va transforma localul \n sanatoriu TBC. Prin interven]ia direct# la {tefan Voitec [i la ministrul \nv#]#m@ntului, Ilie Murgulescu, [coala r#m@ne \n continuare tot [coal#, mai ales c# ministrul Murgulescu agrea ideea unei [coli internat cu practic# \n produc]ie, av@nd asigurat [i un corp profesional de elit#, r#mas de la Liceul militar. 38

VI. LICEUL MILITAR “DIMITRIE CANTEMIR” (16 SEPTEMBRIE 1962 -2000 {I...) Noul comandant al Liceului militar re\nfiin]at a fost numit colonelul Nicolau Gheorghe, cu experien]# \n activitatea de \nv#]#m@nt. Numirea d@nsului a avut loc la 01 iulie 1962, c@nd la aceea[i dat# se numesc prin statul de organizare doi directori adjunc]i – unul pentru partea umanist# (prof. Alexandru Costa[) [i altul pentru partea [tiin]ific# (prof. Vasile B#ghin#). La \nceput elevii erau recruta]i prin examen de admitere pentru clasa a X-a [i f#ceau numai 2 ani – clasele X [i XI \n perioada 1962-1967 (ultima promo]ie cu [colarizare de 2 ani). _n 1966 trecem la [colarizare cu durat# de 3 ani, clasele X-XI-XII. Prima promo]ie care absolv# 12 clase este \n anul 1969 ([ef de promo]ie Simion Boncu). Din acest motiv \n anul 1968 nu am avut absolven]i. Ultima promo]ie care absolv# liceul cu XII clase, \ns# cu [colarizare de 3 ani (clasele X-XI-XII) a fost cea din 1971 (promo]ia generalului Uscoi Nicolae). Dar \n aceast# ultim# serie cu durata de [colarizare de 3 ani a mai fost o serie, admis# printr-un sumar examen de cuno[tin]e \n clasa a XI-a. Ace[tia au urmat doar 2 ani, clasele XI [i XII \n Cantemir. Armata avea nevoie de cadre tinere [i \n anul 1971 au absolvit 2 serii – una cu trei clase \n Cantemir [i una doar cu dou# clase \n liceu. Cronicarul acestor r@nduri a lucrat la ambele serii, \ns# era o diferen]# mare \ntre cei selec]iona]i \n 1968 (durata 3 ani) [i seria 1969 -1971 (durata 2 ani) [i aceasta din cauza selec]iei “largi”. Cei 2 comandan]i de companii au fost capitanul Constantin Susanu [i maior Filip Ioan. _ncep@nd cu anul [colar 1968-1969 liceul se organizeaz# pe 4 ani de studii, selec]ion@nd elevi \ncep@nd cu clasa a IX-a, d@nd examen la obiectele rom@n# [i matematic# – scris [i oral [i istorie numai oral. _ntotdeuna au fost de la 4-5 candida]i \n sus pe un loc. Efectivele liceului au fost destul de ridicate av@nd c@te 13 clase paralele pe an (p@n# la litera M) [i apoi c@te 10 -11 clase paralele pe an (p@n# la literele K [i J), \mp#r]ite pe 2 batalioane de elevi. Spre exemplu \n anul [colar 1969-1970 liceul avea 8 companii totaliz@nd 41 de clase cu un efectiv de 1371 elevi. _n prezent sunt 16 clase \n tot liceul, c@te 4 clase paralele pe an, cu un efectiv de 90 -100 elevi pe an, deci \n total circa 360-400 elevi \n anul 2006. _ntre anii 1977-1989 programa [colar# a fost \mbun#t#]it# prin introducerea unor discipline cu profil tehnic al \nv#]#m@ntului, accentu@nd caracterul lui practic (care nu putea r#m@ne numai teoretic) - ma[ini, rezisten]a materialelor, organe de ma[ini, desen tehnic, automatiz#ri etc. Pentru formarea unor deprinderi militare s-au introdus din 1977 tabere de instruc]ie (de 2 s#pt#m@ni) [i practic# la regimente pentru elevii caporali (cl. XI), iar pentru cl. XII practic# la comand# (2 s#pt#m@ni), ca ajutoare ale ofi]erilor la preg#tirea militar# general# a elevilor din cl. IX-XI. Anul 1977 este unul foarte important pentru perspectivele elevilor cantemiri[ti. Dup# multe \nt@mpin#ri [i discu]ii \ntre profesorii liceului [i forurile noastre superioare, care s-au purtat \n bilan]urile de apreciere ale liceului [i \n consiliile profesorale la care ace[tia au participat, se g#se[te un spirit vizionar, care s# fie \ntru totul de acord cu 39

argumentele profesorilor. Omul providen]ial \n acel moment a fost ministrul Ap#r#rii Na]ionale, generalul Ion Coman, iar dolean]ele corpului profesoral priveau acordarea dreptului absolven]ilor cantemiri[ti de a participa la concurs la institu]iile militare de \nv#]#m@nt superior - Academia Tehnic# Militar# [i Institutul de Medicin# Militar#. La \nceput s-a aprobat un num#r care era ne\nsemnat 22-25 elevi dintr-o promo]ie. Clasificarea se f#cea \n ordinea mediei generale de absolvire. Mai t@rziu au participat la concurs c@te 30 de elevi dintr-o promo]ie. Ministrul Ion Coman a \n]eles care sunt beneficiile aduse armatei \n urma acestui acord. Potrivit normelor stabilite de Ministerul _nv#]#m@ntului [i \n liceele militare \ntre anii 1981-1990 s-a dat examenul de treapt# pentru absolven]ii clasei a X-a. Un moment de suflet \n liceu a fost c@nd 2 serii de elevi (1991 [i 1993) din republica Moldova sor# au urmat cursurile Liceului militar Cantemir (a[adar \ntre 1991 [i 1997 am \nv#]at to]i carte “\n chiar limba maicii sale” cum a zis Gh. Laz#r \n 1818). _ntreb@ndu-l pe un elev talentat (B.G.) cum s# le spunem: colegi, prieteni ori fra]ii no[tri, acesta mia r#spuns: “colegi nu, c# am tot fost tovar#[i; - prieteni nu merge, pentru c# suntem mai mult; - fra]ii no[tri moldoveni, a[a este drept s# ne spune]i!” S# z#bovim, cititorule pu]ine clipe [i asupra a 3 momente de identificare a destinului Liceului militar Cantemir: I. La 25 noiembrie 1994, cu prilejul anivers#rii a 45 de ani de existen]# a liceului, sa semnat acordul de continuitate a tradi]iilor \ntre Colegiul militar “Nicolae Filipescu” de la M@n#stirea-Dealu [i Liceul militar “Dimitrie Cantemir” Breaza. Din partea reprezentan]ilor m@n#stireni a semnat Acordul de continuitate a tradi]iilor domnul Marin N#stase, pre[edintele Asocia]iei “Amicii Liceului militar M@n#stirea-Dealu”, iar din partea Liceului militar “Dimitrie Cantemir” domnul general de armat# Dumitru Cioflin#, [eful Statului Major General al Armatei rom@ne [i de domnul colonel Gheorghe Badea, comandantul Liceului militar “Dimitrie Cantemir”. Acordul de continuitate recuno[tea preluarea modelului de organizare [i de \nv#]#m@nt al liceului M@n#stirea-Dealu de c#tre liceul Cantemir, \nc# de la \nfiin]area acestuia. Acordul mai identifica [i acele elemente comune \n obiectivele [i finalit#]ile celor 2 licee, precum [i elementele similare \n ceea ce prive[te educa]ia tinerilor [i a continuit#]ii unui anumit spirit specific, format \n liceele militare rom@ne[ti dup# modelul Colegiului militar “M@n#stirea Dealu”. II. _n zilele de 14 [i 15 iunie 1995 a avut loc festivitatea solemn# [i oficial# de transmitere de c#tre “m@n#stireni” a Registrului istoric [i a {tafetei simbolice a glorioaselor tradi]ii ale Colegiului militar “N. Filipescu” c#tre “cantemiri[ti”, c#tre Liceul Militar “Dimitrie Cantemir”. Pentru \nve[nicirea \n timp a acestui moment [i pentru pomenirea [i cinstirea celor peste 100 de eroi m@n#stireni din cele 2 r#zboaie mondiale, dar [i a cantemiri[tilor c#zu]i la datorie, a fost ctitorit [i sfin]it Monumentul Continuit#]ii. Simbolurile d#ltuite \n piatr# – crucea, cartea [i o[teanul (arma) sunt [i simbolurile sub care s-a f#cut educa]ia m@n#stirenilor, dar [i a cantemiri[tilor. _n simbolistica monumentului, fruntariile ]#rii sunt ciuntite sub dalta destinului [i monumentul mai spune c# de la Tisa p@n# la Nistru “A trecut un veac sinistru” (spusa lui Nichita St#nescu) [i mai spune c# oric@t ai ciunti din hotarele ]#rii, statornice r#m@n pentru neamul rom@nesc “crucea, cartea [i str#jerii ]#rii”. _n Monumentul Continuit#]ii este nemurit \n marmur# urm#torul hrisov: 40

“Reuni]i \n ve[nicia patriei {i-n spiritul m@n#stirean Vestit, izvor cantemirist, Ne vom cinsti mereu eroii C#zu]i pe c@mpul de onoare!”

15 iunie 1995 Monumentul este str#juit de busturile \n bronz ale celor 2 patroni spirituali ai Liceului militar Cantemir – Nicolae Filipescu [i Dimitrie Cantemir. _n spatele bustului ctitorului \nv#]#m@ntului liceal militar modern, Nicolae Filipescu, arde o tor]# continu#. Ceremonialul pred#rii [tafetei a avut m#re]ia unui autentic “desc#lecat” institu]ional. Delega]ia m@n#stirenilor [i delega]ia cantemiri[tilor \nt@lnite la poalele M@n#stirii Dealu pe 15 iunie au primit onorul garnizoanei T@rgovi[te, condus# de colonelul N#b@rjoiu (fost cantemirist) [i saluta]i de generalul nonagenar Is#ceanu, veteran [i erou din al 2-lea r#zboi mondial. A urmat slujba religioas# ]inut# de episcopul T@rgovi[tei [i s-a aprins tor]a simbolic# a prelu#rii [tafetei continuit#]ii, lu@ndu-se lumin# de la candela de veghe ce str#juie[te Capul Marelui Voievod al _ntregirii Neamului – Mihai Viteazul. Lumina a fost aprins# \n facla olimpic# a ]#rii oferit# pentru acest ceremonial de pre[edinta Comitetului Olimpic Rom@n, Lia Manoliu. Facla a fost purtat# tot timpul de c#tre generalul Ionescu Heroiu Spiridon, primul director de studii al Liceului Militar “Dimitrie Cantemir” [i de c#tre [eful de promo]ie cantemirist, elevul plutonier adjutant Buzoianu. La ie[irea din m@n#stire, cu tor]a arz@nd#, \ntre cuv@nt#rile oficialilor, pre[edintele cenaclului “Marin Sorescu”, elev sergent George Gorcea a citit poemul “Ve[nici” care d#dea glas sentimentelor tr#ite de cantemiri[ti fa]# de cei care le sunt p#rin]i [i dasc#li spirituali: “Voi a]i fost \naintea noastr# Pentru c# noi v-am putut Z#ri s@ngele Pentru c# numele vostru St# scris pe crucile celor Ce devreme l-au z#rit pe Dumnezeu {i pentru c# v# putem G#si \ntre noi inima. Toate cele ce au fost {i care vor mai fi Poate c# sunt al#turi de noi {i de c#r#rile voastre. {i dac# dragostea mea t@n#r# A fost \n inima ta M# al#tur ]ie Ca s# putem fi \ntr-o zi Ve[nici” (George Gorcea, “Ve[nici”) De la M@n#stirea-Dealu, alaiul a mers la Predeal, \n l#ca[ul \n care au fiin]at cele 2 licee militare (Filipescu [i Cantemir), apoi cele 2 delega]ii au poposit \n Breaza, la biserica 41

din Capul-C@mpului, unde conducerea liceului a primit delega]ia m@n#stirenilor. S-a oficiat un Te Deum, pentru pomenirea eroilor m@n#stireni. Dup# aceea, delega]ia de m@n#stireni [i elevii liceului Cantemir au purtat facla, cu lumina preluat# de la cripta marelui Voievod, prin ora[ul Breaza, urm@nd o sublim# retragere cu tor]e. _ntreg alaiul a intrat \n curtea liceului, s-a aprins facla de veghe din spatele bustului celor 2 ctitori [i sub patronajul lor, seara, \n jurul orei 21 a \nceput serbarea de sf@r[it de an [colar 19941995. A fost o serbare [colar# (prima) \n care spiritul m@n#stirean [i cel cantemirist s-au \nfr#]it. III. Al 3-lea moment de identificare a spiritului cantemirist a fost pe 04 decembrie 1996, c@nd la Cercul Militar Na]ional, \n sala Alba-Iulia, s-a constituit <Asocia]ia amicii Liceului Militar Dimitrie Cantemir>, av@ndu-l ca pre[edinte pe generalul de armat# Dumitru Cioflin#, principalul animator al acestei ini]iative. _ntre membrii fondatori au fost [i 2 absolven]i de liceu militar, scriitorul F#nu[ Neagu [i marele nostru cantemirist academicianul Marin Sorescu, care de pe patul de suferin]# a transmis c# dore[te s# fie membru fondator [i este o mare onoare pentru d@nsul acest lucru. Cronicarul se vede obligat s# \nregistreze [i reac]iile \n timp ale unui grup destul de numeros de m@n#stireni. {i acuma, la \nceputul anului 2007 acest grup condus de colonelul (r.) Ioan Mexi nu accept# preluarea datei de \ntemeiere a colegiului Filipescu, 04 iunie ca dat# de na[tere a Liceului Cantemir. D@n[ii sunt de acord cu preluarea tradi]iilor m@n#stirene, nu \ns# [i cu preluarea zilei liceului. Fiecare liceu r#m@ne cu identitatea lui emblematic#, iar continuitatea tradi]iilor este fireasc#. Cantemirul \nc# nu a f#cut to]i pa[ii pentru eliminarea acestui diferend â&#x20AC;&#x201C; nu se poate merge pe un acord unilateral. Pozi]iile pot fi conciliate, dar \ntr-un alt tip de comunicare \ntre p#r]i. La 04 iunie 2002, cu prilejul anivers#rii a 90 de ani de la ctitoria liceului M@n#stirea-Dealu, m@n#stirenii nu au f#cut nici o invita]ie oficial# Cantemirului (dac# ne mai considerau liceu \nfr#]it?) [i prin doamna Alexandra Stolojan, so]ia nepotului marelui Nicolae Filipescu, a transmis punctul de vedere al familiei Filipescu, care coincide cu cel sus]inut de colegii colonelului Mexi. M@n#stirenii au oficiat un Te Deum [i au pus o plac# de marmur# \ntru aniversarea datei de ctitorie a liceului, 04 iunie 1912. Cronicarul nu comenteaz# faptele, ci doar lea \nregistrat desf#[urarea. * * * Gl. maior (r) Gheorghe BADEA, fost comandant al colegiului \n perioada 19911997, consemneaz#: â&#x20AC;&#x153;Un adev#r de net#g#duit â&#x20AC;&#x201C; continuitatea institu]ional# \ntre m#n#stireni [i cantemiri[ti (1991-1997) Dup# evenimentele din decembrie 1989, \nv#]#m@ntul militar a cunoscut importante restructur#ri [i reorient#ri necesare restabilirii normalit#]ii institu]ionale dintr-o societate deschis#. O latur# deosebit de important# a acestei deschideri a fost [i preluarea tradi]iilor la toate institu]iile militare de \nv#]#m@nt. Pentru aceasta, c@teva date despre realitatea vremurilor trecute sunt necesare: 42

_n anul 1948, dup# terminarea cursurilor, au fost desfiin]ate toate liceele militare din Rom@nia, dintre care unele au fost re\nfiin]ate prelu@nd â&#x20AC;&#x201C; dup# anul 1990 â&#x20AC;&#x201C; tradi]iile \nainta[ilor. Primul liceu militar re\nfiin]at, \n anul 1949, a fost Liceul Militar <Dimitrie Cantemir> care, dup# un provizorat de c@teva luni \n garnizoana Roman, a func]ionat \n ora[ul Predeal (1950-1954), \n ultima cazarm# a Liceului Militar <Nicolae Filipescu> de la M#n#stirea Dealu, prelu@ndu-i integral baza material# [i o parte \nsemnat# dintre profesori [i ofi]eri. Primul director al Liceului Militar <Dimitrie Cantemir> a fost c#pitanul Spiridon Ionescu-Heroiu, absolvent al Liceului Militar <Nicolae Filipescu>. Dup# anul 1975 s-au constituit rela]ii amicale \ntre cantemiri[ti [i unii dintre cei mai activi [i mai pasiona]i membri ai Asocia]iei Fo[tilor Elevi [i Profesori de la M#n#stirea Dealu (prof. Victor Br@ndu[, prof. dr. ing. Marin N#stase, col. (r) Grigore Niculescu, col (r) Spiridon lonescu-Heroiu [.a.). _nc# din 1987 ideea continuit#]ii a fost afirmat# r#spicat \n revista <Cantemiristul> marc@nd discret a 75-a aniversare a \nfiin]#rii Liceului Militar <Nicolae Filipescu>. _n acest cadru general eu am impulsionat ac]iunea de stabilire a continuit#]ii institu]ionale \ntre fo[tii elevi ai Liceului Militar <Nicolae Filipescu> de la M#n#stirea Dealu [i Liceul Militar <Dimitrie Cantemir>. _n anul 1990 au fost ni[te taton#ri \ntre reprezentan]ii celor dou# institu]ii, dar posibilit#]ile de cooperare erau reduse. _n aprilie 1991, o delega]ie de la noi, format# din: lt. col. Ioan Nour, prof. AurelConstantin Soare [i profesorul Florea Groza de la Statul Major al Trupelor de Uscat s-a \nt@lnit la Bucure[ti, la Restaurantul Obor (locul de \nt@lnire al m#n#stirenilor), cu reprezentan]i ai Liceului Militar <Nicolae Filipescu> condu[i de profesor univ. dr. Marin N#stase, pre[edintele Asocia]iei Fo[tilor Elevi de la Liceul Militar <Nicolae Filipescu>. O \ncercare de reluare a tradi]iilor cu inerentele ei taton#ri, contest#ri, idei pro [i contra. Toate demersurile viitoare au dat, \n final, roadele dorite. Bunele rela]ii dintre majoritatea m#n#stirenilor [i cantemiri[ti s-au consolidat [i s-a ajuns, astfel, la 25 noiembrie 1994, la semnarea Acordului de continuitate \ntre conducerile Asocia]iei Fo[tilor Elevi, Profesori [i Ofi]eri ai Liceului Militar <Nicolae Filipescu> de la M#n#stirea Dealu [i ale Liceului Militar <Dimitrie Cantemir>, activitate desf#[urat# \n prezen]a [efului Statului Major General, general de corp de armat# Dumitru Cioflin#. Cu aceast# ocazie, Asocia]ia Fo[tilor Elevi, Profesori [i Ofi]eri de la M#n#stirea Dealu a premiat profesori [i elevi cantemiri[ti [i s-a hot#r@t ca ziua de 4 iunie s# devin# ziua Liceului Militar <Dimitrie Cantemir>. Pe baza unui program complex de activit#]i, \n zilele de 14 [i 15 iunie 1995 a avut loc festivitatea solemn# [i oficial# de transmitere de c#tre m#n#stireni a Registrelor istorice [i a [tafetei simbolice a glorioaselor tradi]ii ale Liceului Militar <Nicolae Filipescu> c#tre Liceul Militar <Dimitrie Cantemir>. O parte din m#n#stirenii participan]i la ac]iune au consemnat \n cartea de onoare a Liceului Militar <Dimitrie Cantemir> impresiile lor [i acordul explicit cu privire la continuitate. Pentru imortalizarea acestui moment istoric [i pentru ve[nica cinstire a celor peste o sut# de eroi m#n#stireni din cele dou# r#zboaie mondiale a fost ctitorit [i dezvelit Monumentul continuit#]ii tradi]iilor m#n#stirene. 43

Un moment impresionant \n cadrul ceremonialului din 15 iunie 1995 l-a constituit prezentarea celui mai \ndr#git mar[ al m#n#stirenilor, “Madelon”, reconstituit de c#tre [eful muzicii militare din Liceul Militar <Dimitrie Cantemir> cu concursul m#n#stireanului Stelian Coman, care i-a reunit \ntr-un c@ntec \nfl#c#rat pe adolescen]ii cantemiri[ti [i pe venerabilii m#n#stireni. Acest mar[ m#n#stirean a devenit un veritabil imn al cantemiri[tilor, nelipsit de la festivit#]ile [i ceremonialurile ost#[e[ti din Liceul Militar <Dimitrie Cantemir>. _n baza sentin]ei civile nr. 208/19.09.1996 a Judec#toriei sectorului 1 Bucure[ti a luat fiin]a Asocia]ia Amicii Liceului Militar <Dimitrie Cantemir>, continuatoare, de drept, a Asocia]iei Amicii Liceului Militar <Nicolae Filipescu>, dintre care fac parte, ca membri fondatori, [i personalit#]i marcante dintre m#n#stireni participan]i la festivitatea inaugural# organizat#, \n data de 4 decembrie 1996, la Cercul Militar Na]ional. _n to]i ace[ti ani, 1995-1997, mul]i m#n#stireni au participat la multiple ac]iuni desf#[urate \n liceul militar. Multitudinea [i diversitatea particip#rilor m#n#stirene s-au materializat \n: • colaborarea acestora la orele de dirigen]ie; • participarea la orele de curs: matematic#, istorie, geografie, limba rom@n#; • drume]ii [i excursii pe traseul simbolic Breaza - T@rgovi[te, M#n#stirea Dealu Predeal - Breaza; • dona]ii de carte bibliotecii liceului; • sponsorizarea unor concursuri gen “Cine [tie c@[tig#?”, a premierii elevilor cantemiri[ti la sf@r[itul anului [colar sau la concursurile sportive [i aplicativ militare; • colabor#ri la revista liceului “Cantemiristul” (1994-1997). Ansamblul acestor ac]iuni a fost larg mediatizat \n presa scris# [i audiovizual# rom@n# [i a consacrat at@t \n con[tiin]a 44

majorit#]ii m#n#stirenilor c@t [i a miilor de cantemiri[ti, de ieri [i de ast#zi, ideea continuit#]ii la scara istoriei, \ntre cele dou# institu]ii. Av@nd \n vedere mul]imea [i temeinicia argumentelor \n favoarea continuit#]ii consider#m c# Liceul Militar â&#x20AC;&#x153;Dimitrie Cantemirâ&#x20AC;? este continuator de drept [i de fapt al nobilei institu]ii militare liceale de la M#n#stirea Dealu. Apreciez c# timpul a fost \n favoarea noastr#, a celor care au g@ndit, militat, ap#rat [i men]inut ideea continuit#]ii \ntre cele dou# institu]ii liceale militare prestigioase. Ca fost elev cantemirist, ca fost [ef al acestei Cet#]i de \n]elepciune am pus toat# truda [i toate mijloacele pe care le-am avut la \ndem@n# pentru a cl#di, pentru a re\nvia memoria unui trecut glorios al acestei [coli. Ac]iunile destul de numeroase pe care leam condus, cu profunde semnifica]ii [i reverbera]ii de suflet [i con[tiin]# au avut ca rezultat final vitalizarea tradi]iilor unui liceu militar care a dat o[tirii [i ]#rii numeroase personalit#]i militare [i culturale. <Monumentul continuit#]ii> ridicat [i dezvelit \n 1995 a fost completat \n anul 1997 de un muzeu al [colii, modern [i cu piese de patrimoniu oferite de Muzeul Militar Na]ional [i de realizarea busturilor lui Dimitrie Cantemir (patronul spiritual al colegiului) [i a lui Nicolae Filipescu (fost ministru de r#zboi, ctitor al liceului de la Dealu). Sunt fericit, mul]umit [i \mplinit pentru c# am tr#it clipe de neuitat, istorice \n procesul realiz#rii continuit#]ii institu]ionale \ntre cele dou# licee de prestigiu ale Rom@niei. Socot c# acest traseu desf#[urat \n anii c@nd eu am condus [coala este unul istoric, c# respect# adev#rul cel mare al Istoriei Neamului [i O[tirii Rom@niei, c# m#n#stirenii [i-au reg#sit matca [i \n noile vremuri ale societ#]ii deschise. Cobor@rea \n timpul nesf@r[it al devenirii \ntru Fiin]# al Neamului Rom@nesc este esen]a cl#dirii viitorului s#u. Am deschis un drum, l-am dezvoltat. Avem ce \nv#]a. Avem ce continua! Cantemiri[tii duc mai departe un spirit m#n#stirean viu, un sim]#m@nt nobil, o istorie glorioas#. Prin ceea ce amintim ca piatr# de hotar suntem \n fluviul cel mare al ]#rii. Mult succes tuturor!â&#x20AC;?

Un alt moment de seam# al Liceului Cantemir a fost ziua de 01 decembrie 1999, Ziua Na]ional# a }#rii, c@nd institu]ia e ridicat# la rangul de Colegiu Militar. Este meritul directorului de studii, profesor doctor Aurel C. Soare, de a fi preg#tit documenta]ia necesar# care s# justifice acordarea acestui rang \n ierarhia liceelor rom@ne[ti, pe baza unor gr#itoare criterii de performan]#, care au impus Liceul Militar Cantemir \n elita \nv#]#m@ntului preuniversitar rom@nesc. _n aceast# dep#nare a 1001 zile [i nop]i se ive[te o prezen]#, interzis# p@n# atunci pe aleile [i \n pavilioanele Cantemirului â&#x20AC;&#x201C; adolescentele. La 26 iunie 2001 primul examen de admitere [i cu fete. Mai ambi]ioase la 14 ani dec@t b#ie]ii, procentajul la admitere a fost de 52% fete [i 48% b#ie]i dintr-un total de 100 de locuri disponibile. A \nceput o er# nou# [i \n istoria Cantemirului, \n sensul c# [coala se apropie \ncet, dar sigur de ceea ce ar fi trebuit s# fie, normalitatea vie]ii adolescentului [i o mai bun# cunoa[tere a psihologiei adolescentine. _n anul 2004 termin# ultima promo]ie de cade]i cantemiri[ti, o promo]ie foarte bun#, care a l#sat o frumoas# [tafet#, ridicat# de promo]iile de \nceput -1953 [i 1954. Vorbind despre impresia ultimei promo]ii de adolescen]i, referitoare la prezen]a fetelor \n liceu, ace[tia au perceput schimbarea ca o \nstr#inare fa]# de spiritul de clas#, de colectiv, de acea at@t de fidel# [i de str@ns# prietenie, leg#tur# sufleteasc# \ntre ei. Acuma, spuneau ei, fiecare [i-a g#sit Dulcineea lui, fiecare [i-a fixat alte priorit#]i, nu mai este ceea ce a fost, elanul acela tineresc, b#ie]esc. _n iulie 2005 absolv# prima promo]ie mixt# cantemirist#. _ncep@nd cu iunie 2007 se repartizeaz# 75 de locuri pentru b#ie]i [i 25 de locuri pentru fete la examenul de admitere. VII. CANCELARIA CANTEMIRIST~: 1962-1968-2000 Dup# re\nfiin]area Liceului militar Cantemir (1962), se formeaz# [i se sudeaz# cea de a 4-a cancelarie cantemirist#, din r@ndul profesorilor r#ma[i de la Liceul industrial Cantemir, la care se adaug# o serie de profesori tineri, proasp#t absolven]i de universit#]i. Vor veni \n liceu profesorii: Toma Nicolae [i Toma Viorica, Dumitru Stan [i Dumitru Viorica, Marin Gheorghe [i Marin Felicia, Ni]# Dorin, Zb@rcea Constantin, Stela H#h#ianu, Constantin Manoliu, {tefan Marinescu, maior Butoi Dumitrache, marele istoric [i erudit {tefan Mih#ilescu (Fuscus), Olimpia Popescu [i Emilian Popescu. A patra cancelarie va consolida tradi]iile didactice mo[tenite [i, din punct de vedere metodic, va \ncuraja spiritul interdisciplinarit#]ii. A cincea cancelarie cantemirist# 1968-1970 Dubl@ndu-se efectivele liceului, au fost construite 2 aripi noi la pavilionul central de \nv#]#m@nt [i 2 noi pavilioane pentru dormit cu parter [i 2 etaje (T2 [i T3). S-a m#rit [i cancelaria profesoral#, ajung@nd la un num#r de 60-70 profesori. Au venit profesori recruta]i din toat# ]ara, mul]i dintre ei absolven]i de Universitate. Vechii profesori ai Cantemirului i-au primit fratern pe noii veni]i [i le-au oferit tot ceea ce [tiau ei din tainele meseriei [i din rigorile Regulamentului de ordine interioar# a liceului. Au g#sit \n liceu o activitate metodic# sus]inut#, mai ales de acele memorabile convorbiri didactice, pe care profesorul de istorie, eruditul {tefan Mih#ilescu le ]inea dup# modelul socratic, adic# convorbiri peripatetice. Lui i se ad#ugau cei 2 directori 46

Constantin Manoliu [i Iacob Had@rc#, cu sugestii [i propuneri \n realizarea unor experimente didactice, ori schimburi de experien]#. Printre cei nou veni]i profesorii: Giumanc# Liviu [i Claudia, Giurginc# Elena [i Contantin, Simionescu Constan]a, Stanciu Ion, Ungureanu {tefan, Chi]# Dumitru, P@ntea Maria [i Gheorghe, Nour Angela, Salomeea Eugen, T@r@l# Oprea, Cr@snic Ilinca, Toma (T#nase) Rodica, Livia Drago[, Costi[or Otilia, Onos# Hristache, Ilina Gheorghe, Preda Florea, Toma {tefan (psiholog), Soiu Iulian, Soare Eufrosina, Dumitrescu Maria, Popescu Mugur, C#tun# Viorel, Rosetti Ion. Cele 2 cancelarii, cea din 1962 [i cea din 1968-1970 vor forma marea constela]ie a dasc#lilor cantemiri[ti, cea care va ajuta ca Piramida Cantemirist# s# lumineze ca un far pus \n v@rful acestui Olimp din Gr#dina lui Vod# Cantemir. Ei au dat str#lucire cantemirismului, dovedind c# spiritul de cunoa[tere e real numai ca spor de con[tiin]#. Ei au r#mas acele icoane de lumin# \n con[tiin]a ucenicilor lor, a[a cum m#rturise[te [eful de promo]ie din anul 1969 Gl. Bg. (r.) Simion Boncu â&#x20AC;&#x153;\i purt#m \n suflet mai mult dec@t memoria noastr# le va putea p#stra clar# imagineaâ&#x20AC;?. _n aceast# constela]ie au mai venit dup# 1980 Nicolae (Vasile) Steliana, Lora Constantinescu, Radu Gadidov, Valeria Iriciuc, Bucur (Andrei) Valeria, Victor Vulcu, Di]ei Alexandru, Ion Simaciu, Cristina Cr#ciun ({tefanov), Alexandra Irimioiu, Rosetti Ecaterina, dr. Aurel C. Soare, Elena Cristina Soare. Un alt cronicar va veni s# scrie istoria celei de a [asea cancelarii : \nceputul de mileniu anul 2000. VIII. MUZEUL CANTEMIR _n intimitatea lui, muzeul ofer# c@teva aduceri aminte despre lunga timpului c#rare, caden]at# de genera]iile cantemiriste. Se pot urm#ri ca documente inedite imagini de la Colegiul militar M@n#stirea-Dealu, c#zut la cutremurul din noiembrie 1940. Trezesc interesul uniformele m@n#stirenilor [i al#turi ale cantemiri[tilor. _n mijlocul s#lii atrage aten]ia pelerina cavalerilor Ordinului Mihai Viteazul, donat# liceului de familia generalului \n rezerv# Ionescu Heroiu Spiridon, dup# moartea acestuia. Un drapel de lupt# fixeaz# privirea vizitatorului: e primul drapel de lupt# al unei unit#]i a armatei rom@ne \n teatrele de lupt# din afara ]#rii. Este drapelul de lupt# care a fluturat deasupra aeroportului din Kandahar, \n Afganistan. Acesta a fost donat de colonelul Teodorescu, comandant al contingentului rom@nesc, fost absolvent Cantemir, promo]ia 1975, poreclit [i TeodorescuKandahar. _ntr-un sipet deschis este un lemn sfin]it de mitropolitul Ardealului, o fr@ntur# din Gorunul lui Horea, ce str#juie morm@ntul lui Avram Iancu la }ebea, pr#bu[it \n prim#vara anului 2006. Prin grija unui om de suflet, fost cantemirist, doctorandul Pandele Liviujunior, buc#]ic# din trupul legendarului gorun popose[te \n vatra cantemirist# (Lemnul sfin]it a fost preluat cu ceremonial militar, desf#[urat pe platoul liceului \n ziua de 05 iunie 2006). O urn# neobi[nuit# a[teapt# \n pacea reculegerii s# fie descoperit#. Este urna \n care m@n#stireanul col. (r.) ing. Grigore Niculescu (poreclit de cantemiri[ti, bunicu]ul) a adunat p#m@nt stropit cu s@ngele [i jertfa \nainta[ilor din toate ]inuturile rom@ne[ti: de la nord la sud [i de la estul la vestul Rom@niei. Vizitatorul are ce descoperi \n acest t#cut sanctuar, dar at@t de vorbitor. 47

IX. CTITORI CANTEMIRI{TI. PARACLISUL COLEGIULUI Voca]ia [i puterea ziditorului “de pe Arge[ \n jos” s-a zbuciumat [i \n sufletul altor cantemiri[ti, care chema]i “de o voce de sus”, [i-au ctitorit g@ndurile \n piatr# sau lemn. P#rintele ieromonah Teofan, [eful promo]iei 1992 din liceul militar “Dimitrie Cantemir”, pe numele s#u de mirean Tiberiu Munteanu, \nscris pe placa de onoare a [efilor de promo]ie, s#v@r[e[te ridicarea de la temelii a Sf@ntei M#n#stiri Slatina-Nera \n mirificul loc al ie[irii r@ului Nera din legendarele sale chei. Fapta sa vrednic# a fost sus]inut# de dona]iile substan]iale f#cute de doctorul Pavel Chiril#, un adev#rat deschiz#tor de [coala modern# \n homeopatia rom@neasc#. Tot \n zona legendarelor chei ale Nerei [i a Sfintei M@n#stiri, cei doi vrednici de laud# vor ridica si un sanatoriu pentru bolnavii de cancer, care vor fi trata]i cu leacuri homeopate, cu dieta adecvat# [i cu sacrotrapie. C#l#torule \nsetat de de frumuse]ile tainice ale p#m@ntului rom@nesc, z#bove[te \n tihna locurilor cara[-severinene, unde vei g#si b#t@nd o mare inim# de cantemirist! Generalul maior (r.) prof. univ. dr. Neagoe Visarion ridic# din temelii biserica din incinta fostei unit#]i de rachete de la T@rgu-Jiu. Un glas de clopot blajin [i cristalin se va \nml#dia pe l@ng# Coloana f#r# sf@r[it, din apropierea sa. Vrednicii de laud# general de brigad# dr. (r.) Geant# {tefan [i colegul s#u de clas# col. (r.) T#taru Lucian, azi preot la un azil social de l@ng# Bucure[ti, vor ridica din temelii biserica din lemn din curtea Inspectoratului pentru Situa]ii de Urgen]# de la Balote[ti. Generalul de brigad# dr. Cantaragiu Ionel reu[e[te [i el ridicarea unei capele. Inimosul col. (r.) Mierlici Ion, fost comandant al garnizoanei de la Piatra-Neam], va ridica \n anul 2004 o biseric# \n curtea Bazei 2 instruc]ie infanterie, baz# desfiin]at# in 2005, dar \n acela[i loc func]ion@nd acum Batalionul 634. Generalul dr. prof. univ. Mandu Petri[or, fostul comandant al Academiei For]elor Aeriene de la Bra[ov, ridic# \n curtea institu]iei o frumoas# biseric# \n anul 2001, un spa]iu sacru dorit mult de studen]ii Academiei. _ntre vrednicii ctitori cantemiri[ti se cuvine a fi l#udat [i col (r) Tudor Marian, absolvent cantemirist promo]ia 1973, fost comandant al Regimentului 30 Gard# “Mihai Viteazul” Bucure[ti, care pune piatra de temelie a bisericii din incinta Regimentului la 20 aprilie 2003 \n Sf@nta zi de Florii. Biserica s-a t@rnosit la 20 septembrie 2009 \n prezen]a Patriarhului Rom@niei, Prea Fericitul Daniel [i al _nalt Prea Sfin]itului Mitropolit Nifon al T@rgovi[tei. I s-a recunoscut vrednicia faptei primind Crucea Patriarhal# pentru mireni. _n actul de ctitorire al bisericii e trecut [i Gl. Bg. (r) Cotropai Ioan, fost comandant al Regimentului 30 Gard#. La ace[tia ar merita s# amintim truda jertfelnic# a monahului Vichentie (pe numele s#u de mirean B#dici Mugurel, promo]ia 1997 \n Cantemir), care al#turi de fra]ii s#i monahi [i de \ntreaga ob[te din comuna B#rb#te[ti, jude]ul V@lcea au \nvins grele poveri [i au reu[it \ntr-un timp miraculos de scurt s# ridice o adev#rat# catedral# a mun]ilor la Sf@nta M#n#stire P#trunsa, \n inima masivului Buila. Numele binef#c#torilor vrednici de slav#, desigur, nu se \ncheie aici. Vor fi \nc# truditori cantemiristi necunoscu]i nou#, dar tuturor le \nchin#m g@ndurile noastre de pio[enie [i admira]ie, \n mod deosebit pictorului de biserici Ivana Marius, care [i-a zugr#vit \ntreaga sa lumin# sufleteasc# \n paraclisul liceului nostru. 48

Bisericu]a din incinta gr#dinii Str#jeriei a fost demolat# \n 1952. Creatorul, prin urzeala pe care o izvode[te ca destin, trimite providen]ial dup# 53 de ani pe un drept credincios al lui la Breaza: fostul cantemirist Tender I. Ovidiu, \mpreun# cu so]ia sa, doamna Nicoleta Braun. Prilejul a fost \nt@lnirea promo]iei 1975 a liceului dup# 30 de ani de la absolvire. Vrednicul cantemirist promite s# ajute la ctitoria unui l#ca[ de pomenire, de duhovnicie [i de reculegere sufleteasc# \n citadela cantemirist#. Domneasc# este ctitoria acestui “Neagoe Basarab” la Breaza. Este ca un paraclis \n#l]#tor \n Gr#dina lui Vod# Cantemir, podoab# a sufletului cucernic [i jertfelnic. Pe pisania de deasupra u[ii de la intrare \n naos e zugr#vit: “L#ca[ul a fost amenajat cu jertfa drept-credincio[ilor Ilie Tender (...) [i Ovidiu Tender, Nicoleta Tender, cu fiii Teodor [i Andrei”. Pisania \l pomene[te [i pe tat#l ctitorului, Ilie Tender, fost general al armatei rom@ne, decedat, ctitoria fiind totodat# [i o ofrand# adus# memoriei tat#lui s#u. Slujba de sfin]ire a avut loc la 11 noiembrie 2006, fiind ]inut# de p#rintele inspector N. Pu[ca[ de la Arhiepiscopia Bucure[ti, secondat de preotul Ivana Bogdan, preotul liceului [i de preo]ii Valentin Laz#r (Statul Major al For]elor Terestre) [i preotul M. Fluture (de la Baza logistic# T@rgovi[te). Pictura s-a efectuat [i terminat prin truda familiei pictorului de biserici Ivana Marius [i so]ia. Este o ctitorie \n \ntregul ei cantemirist#, \ntruc@t pictorul Marius Ivana este absolvent Cantemir, promo]ia 1993, care [i-a d#ruit preaplinul sufletului s#u, f#r# a cere r#splat# pentru realizarea bijuteriei lucrate la Breaza. Intrat \n paraclis e[ti inundat de lumina pe care o degaj# din toate cutele ei fresca. STATUIA LUI DIMITRIE CANTEMIR DIN INCINTA COLEGIULUI MILITAR LICEAL Statuia domnitorului Dimitrie Cantemir “filozof \ntre regi [i rege \ntre filosofi”, apreciat astfel de Academia din Berlin, \n Diploma trimis# domnitorului moldav, prin care acesta era ales membru al Academiei berlineze, a fost realizat# \n anul 1952 de generalul sculptor Marius Butunoiu, fost [ef al Studioului de Arte Plastice al Armatei. Acesta s-a n#scut pe meleaguri dobrogene, la Turtucaia pe 22 octombrie 1919 [i a decedat \n iunie 1999. Fost ofi]er de geniu, a absolvit [i Institutul de Arte Plastice din Bucure[ti. Sculptor, a lucrat peste 30 de monumente \n bronz, marmur# [i piatr#, ridicate \n tot spa]iul rom@nesc, impun@ndu-se ca personalitate de seam# a artei monumentale rom@ne[ti. A realizat [i numeroase lucr#ri de sculptur# mic#, aflate \n muzee [i colec]ii particulare din Europa, Canada [i S.U.A. Profesorul univesitar Florea Ghi]# apreciaz# crea]ia sculptorului astfel: “personalitate proeminent# a artei monumentale rom@ne[ti, Marius Butunoiu se impune printr-o crea]ie de o fascinant# originalitate, \n care echilibrul [i armonia clasic# se \mpletesc cu expresivitatea formelor moderne, exprim@nd o sintez# a spiritului na]ional ridicat la valoare universal#”. Crea]ia sa e dominat# de pasiunea pentru m#re]ia simbolic# a unor personalit#]i istorice: Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir, {tefan cel Mare, Mircea cel B#tr@n, Ioan Vod# cel Cumplit etc., precum [i de semnifica]ia unor evenimente care au marcat destinul poporului rom@n (Independen]a, Unirea, etc.). Printre cele mai cunoscute sculpturi de art# monumental# sunt: Monumentul Eroilor Patriei, realizat \n 1956-1957 cu Zoe B#icoianu, I. D#m#ceanu [i T.N. Ionescu, amplasat 49

\n fa]a Universit#]ii Na]ionale de Ap#rare din Bucure[ti; Morm@ntul lui Mihai Viteazu de la Turda, realizat \n 1977; Monumentul Eroilor R#zboiului de Independen]# de la Constan]a din 1985. Al#turi de acestea este statuia monumental# a princepelui Dimitrie Cantemir, turnat# \n gips, aflat# \n incinta Colegiul militar liceal “Dimitrie Cantemir”. Ini]ial, statuia domnitorului patron al Colegiului a fost amplasat# \n holul central al pavilionului Comandament, l@ng# drapelul unit@]ii, str#juit permanent de o gard# de onoare. In anii 1970, statuia monumental# a fost mutat# \n holul pavilionului \nv#]#m@nt al Colegiului, unde se afl# [i acum. A existat [i ini]iativa ca statuia s# fie turnat# \n bronz, elevii av@nd misiunea s# aduc# fiecare, dup# puteri, din locurile lor de ba[tin# o cantitate de bronz. A [i venit \n liceu un domn Parizescu care s# fac# ni[te schi]e preg#titoare pentru acest proiect, care nu s-a finalizat \ns#. X. _NT^MPL~RI IE{ITE DIN COTIDIANUL VIE}II CANTEMIRISTE

1) Hepatita epidemic# atipic# din octombrie-noiembrie 1969. A fost o epidemie atipic#, deoarece virusul respectiv a \mboln#vit \n mas# elevii, trebuind s# se transforme dormitoarele \n saloane de repaus [i de tratament. Elevii nu au mai f#cut ore [i \ntreg personalul liceului st#tea \n mijlocul lor p@n# seara t@rziu. Au murit fulger#tor 4 tineri, cu un diagnostic care nu poate fi considerat hepatit# epidemic# (nici acum nu se [tiu cauzele acelei epidemii). Pentru c# s-a impus o sever# carantin# elevii au f#cut r#zmeri]# \n fa]a comandamentului liceului. S-a considerat gestul lor de ap#rare ca fiind insubordonare \n mas#, dup# regulamente, fiind judeca]i rapid capii r#zvr#ti]il (mai ales compania de clasa a XI-a) de o comisie trimis# de Direc]ia _nv#]#m@ntului Militar [i exmatricula]i din liceu. Totu[i, elevii sunt trimi[i acas# dup# acest eveniment, \ntre 26 noiembrie 1969 [i 11 ianuarie 1970. _n perioada carantinei se d#dea din bel[ug la mesele elevilor sote de morcovi, p@n# c@nd acestora li s-a f#cut lehamite. Au refuzat s# mai intre \n sala de mese, iar loc]iitorul comandantului colonelul L#m#[anu, \n]eleg@nd situa]ia, \i cere l#muriri medicului [ef. Acesta r#spunde c# elevii au nevoie de mult fier, ca s#-[i ridice gradul de imunitate. R#spunsul colonelului L#m#[anu a r#mas celebru: “atunci mai bine d#-le sote de cuie doctore, ca s# termin#m treaba” (medicul [ef a \n]eles nemul]umirea colonelului [i a elevilor [i a \mbun#t#]it dieta). A fost un moment tragic \n via]a liceului, cu urm#ri \n s#n#tatea unor elevi [i cu un [oc puternic resim]it de comandantul Gheorghe Nicolau, care era p#rinte [i care a asistat neputincios la moartea a 2 tineri cantemiri[ti \n spitalul de la C@mpina (practic au murit \n bra]ele lui) marc@ndu-i existen]a mult timp. 2) Evenimentele din iarna anului 1981 (ianuarie-februarie). Ora[ul Breaza devenise de c@]iva ani un adev#rat congelator, \n care \ncercau s# supravie]uiasc# locuitorii de la blocurile din jurul liceului Cantemir. Breaza nu avea ap#, curentul se oprea de multe ori pe zi, instala]iile centralei erau stricate [i dac# nu se pompa ap# continuu, \ntreaga ap# din instala]ia de \nc#lzire se pierdea \n 3 ore. C@nd se umplea instala]ia din nou cu ap# se forma pung# de aer pe conducte. Din aceste motive ora[ul Breaza nu avea \nc#lzire. Ni se \mboln#veau copiii de frig [i cei maturi abia rezistau \n acel congelator public. Pre[edintele Asocia]iei de locatari, maiorul Cioac#, \mpins de localnici, se duce la u[a primarului s# discute, s#-i cear# s# fac# interven]iile de urgen]# la forurile superioare. Bine baricadat \n apartament, primarul (lumea [tia c# blocul \n care locuia el ar avea o leg#tur# 50

cu centrala liceului civil) n-a ap#rut \n fa]a oamenilor. Desigur c# lumea l-a amenin]at din strad#, l-a huiduit, a dat cu pietre etc. Rezultatul a fost c# primarul Mucea-Marinescu a anun]at ofi]erul de serviciu de la Comitetul Central c# \n Breaza e contrarevolu]ie, condus# de ofi]eri [i subofi]eri din Liceul militar. Pe la orele 4 diminea]a, comandantul licelui, colonelul {tefan e trezit de r#cnetele generalului Hortopan, comandantul Comandamentului Infanteriei [i Tancurilor, amenin]@ndu-l cu tribunalul militar. Colonelul {tefan \i raporteaz# c# nu e nimic deosebit, toat# lumea doarme... Nel#murit de cele auzite, generalul Hortopan \i cere colonelului {tefan s#-i dea informa]ii sigure [i veridice, acesta raport@nd c# pe str#zile ora[ului e bezn# [i lini[te deplin#. I s-a transmis c# la orele 6 diminea]a va fi o comisie de anchet# \n liceu. Comisia a venit la ora anun]at#, dar a g#sit cu totul altceva dec@t ceea ce raportase primarul Brezei. Cu toate acestea, trebuia s# dea ni[te sanc]iuni, pentru c# “Partidul [tie ce face” (\n liceu, \n anii 1962-1966 era \nc# o lozinc# pe pavilionul Comandament “Cadrele hot#r#sc totul”). S-a organizat \n regim de urgen]# o [edin]# excep]ional# de partid \n care s-a propus sanc]ionarea maiorului Cioac# cu vot de blam cu avertisment [i \ndep#rtarea din liceu, iar maistrului militar Grecu trecerea \n rezerv# [i \ncadrarea lui la Uzina din Breaza. Pun@ndu-se la vot sanc]iunile n-a prea ie[it de prima oar# majoritatea necesar#, a[a c# sub presiuni directe (corect ar fi amenin]#ri) a ie[it a doua oar# o mic# majoritate, iar cadrele de partid au putut raporta atitudinea s#n#toas# [i partinic# a organiza]iei de baz# partid a liceului “Cantemir”. Nici o sanc]iune pentru primarul Mucea-Marinescu, pentru aceast# evident# dezinformare. Maiorul Cioac# a fost trimis la unit#]ile miniere s# dea ]#rii c#rbune [i s# vad# ce \nseamn# dreptul de a cere un trai normal pentru copii [i cei \n suferin]#. 3) Evenimentele din mai-iunie 1984. Elevii de clasa a XI-a descoperiser# un ho] \n r@ndul lor, care cu banii “furlua]i” de la colegi, pleca la Sinaia ca s# se distreze. Cum nu se luaser# \nc# m#suri hot#r@te \mpotriva lui, l-au a[teptat s# intre seara \n dormitor [i lau f#cut “primar”, adic# i-au aruncat p#tura \n cap [i l-au transformat \n sac de box. Elevul a fost dus \n stare de incon[tien]# la infirmerie [i c@nd [i-a revenit i-a spus mamei lui cele \nt@mplate, nu [i motivul \nt@mpl#rii. Aceasta era tapiserul tovar#[ei Elena Ceau[escu, care auzind varianta dat# de elev a trimis o anchet# special# \n liceu. Comandantul, colonelul Ilie Dragomir, a fost rechemat urgent dintr-o misiune [i pus sub tirul anchetelor. Rezultatul a fost mutarea disciplinar# a comandantului la un regiment de tancuri de la Roman, mutarea loc]iitorului politic la F#g#ra[ [i peste pu]in timp profesorul emerit Iacob Had@rc# este destituit din func]ia de director adjunct. Momentul \n care s-a finalizat ancheta cu decapitarea conducerii liceului a fost una contra mersului normal al \nv#]#m@ntului. Liceul era \n faza de \ncheiere a situa]iilor anuale [colare, trebuia s# preg#teasc# examenul de bacalaureat pentru clasa a XII-a [i examenul de admitere \n liceu la care se prezentaser# peste 600 de candida]i. Liceul avea atunci circa 1500 de elevi care trebuiau organiza]i. {coala [i-a ar#tat puterea, un mecanism perfect, care a trecut peste acele perturb#ri, \ntregul angrenaj al liceului lucr@nd f#r# disfunc]ionalit#]i. Este [i meritul colonelului Ionescu, trimis ca interimar la comand#, care a lini[tit elevii (mai ales pe cei din clasa a XII-a), cer@nd elevilor [i profesorilor s# se ocupe de studiu, comandantul urm@nd s# fie zidul ocrotitor al acestora \n fa]a asediului anchetelor.

XI. CANTEMIRI{TII _N V^LTOAREA EVENIMENTELOR DIN DECEMBRIE 1989 COMANDOR POPA ALEXANDRU: ISTORIE TR~IT~ PE VIU - EXECU}IA LUI CEAU{ESCUG@ndurile ne bulversau, iar c#ile Domnului ascunse [i \ntortocheate erau!... {i iat# c# a venit [i 25 decembrie 1989, ziua de Cr#ciun. Pentru mine, Cr#ciunul petrecut \n satul natal, \n Lazuri de Beiu[, a r#mas mereu o mare s#rb#toare. Mama, fiind foarte credincioas#, ne-a educat ca \n ultima s#pt#m@n# s# nu m@nc#m de dulce. De aceea, porcul \l t#iam \nainte de 18 decembrie, de obicei pe 17 decembrie (\n acea zi, \n 1989, s-a dat alarma de lupt#), c@nd m@ncam pe s#turate c@rna]i, s@nz#re]i, jum#ri [i friptur#. Dup# aceea, pauz# p@n# \n Sf@nta zi a Na[terii M@ntuitorului. Unchiul Toderea, Toderea lui Ursoaie \i zicea \n sat, \mi f#cea o stea [i \mpreun# cu Traianu’ Bitii [i Nelu Ghiulii, mergeam aproape din cas# \n cas# \n Lazuri, B#leni [i Totoreni, spre a vesti Na[terea Pruncului M@ntuirii noastre. Aveam o strai]# \n care puneam tot ce primeam: mere, nuci, cozonaci, c# de portocale, l#m@i [i banane nu se auzise pe la sate. _n diminea]a zilei de Cr#ciun, mama punea o farfurie cu ap# \n care se g#seau monede aurii de 5 bani [i cu acea ap# trebuia s# ne sp#l#m pe fa]#, pentru a avea parte de noroc [i bog#]ie \n via]#. {i poate, cine [tie dac# nu sp#latul pe fa]# cu acea ap# miraculoas# de Cr#ciun, m-a salvat pe mine de la moarte \n multe misiuni dificile. _n diminea]a acelei zile de Cr#ciun 1989, \n locul farfuriei cu ap# [i b#nu]i, primim misiunea s# ne deplas#m cu dou# elicoptere pe stadionul Ghencea cu c@te patru para[uti[ti \narma]i \n fiecare elicopter. Am zburat cu u[ile deschise pentru a se r#spunde cu foc la nevoie, para[uti[tii fiind instrui]i din ce unghi s# trag# spre a nu lovi elicele [i rachetele cu care erau \narmate elicopterele. S-au mai \nc#rcat \n fiecare elicopter c@te dou# l#zi cu cartu[e. Mitraliera de bord era preg#tit# s# r#spund# oric#rui atac. M#turam terenul sub noi sub zece metri \n#l]ime. Pe autostrad#, ma[inile opreau, se deschideau portierele, oamenii o luau la goan# peste c@mp. Ne credeau terori[ti. Am efectuat viraje, eschive pentru a preveni o eventual# lovire a aparatului. Se [tia atunci c# terori[tii au elicoptere la dispozi]ie... Para[uti[tii erau \n pozi]ie culcat \n fa]a u[ilor deschise. Zburam \n zig-zag, un dans al mor]ii [i vie]ii \n v#zduh, aerul intra peste noi, para[uti[tii erau grei de at@tea cartu[e [i armament la ei. Dar lipseau para[utele, era prima dat# c@nd para[uti[tii zburau f#r# para[ute!!!... Ori, ori... Ni s-a precizat s# ateriz#m \n spatele tabelei electronice de marcaj al stadionului de fotbal al echipei “Steaua”, \n perimetrul unui teren de atletism \nconjurat cu taluzuri de p#m@nt. Fusese escavat cu o zi sau noapte \nainte, era o amenajare genistic# f#cut# pentru a proteja aparatele de zbor. Dup# vreo treizeci de minute \ncordate de a[teptare, v#d cum vin spre noi un TAB (transportor autoamfibiu blindat) cu drapel tricolor, trei autoturisme ARO argintii, ca \ntr-o suit# pre[edin]ial#. Mi-a s#rit inima din loc. “Or fi Nicolae [i Elena Ceau[escu \nso]i]i de suit#?” m# \ntrebam, con[tient de imensul pericol pe care l-am fi luat asupra noastr# dac# perechea alungat# din Bucure[ti [i suita \n elicopterul “Dauphin” al lui Malu]an, ar fi urcat de data asta \n elicopterul nostru “Puma”. TAB-ul a semnalizat cu farurile \n chip de recunoa[tere iar din TAB [i autoturismele de teren ARO au cobor@t: generalul Victor Atanasie St#nculescu pe care-l cuno[team, un individ b#rbos pe care-l credeam pop# (dup# aceea am aflat c# era Gelu Voican Voiculescu) [i Virgil M#gureanu. 52

Elicopterul “PUMA” si echipajul care am executat misiunea din 25 Decembrie 1989

_n spatele lor era un grup de ofi]eri de justi]ie, un doctor militar [i c@]iva civili. _nainte de a-i \mbarca \n elicopter, ni s-a spus c# vom zbura la M#ne[ti, o localitate l@ng# Ploie[ti, dup# care vom merge spre T@rgovi[te. _n zbor, m# \ntrebam \n ce fel de misiune mergem la care particip# reprezentan]i ai armatei, bisericii [i justi]iei la un loc?! St#nculescu ne-a precizat s# ateriz#m \n curtea caz#rmii din T@rgovi[te, vizavi de gar#. Deasupra ora[ului, generalul a scos pe u[# o e[arf# galben#, \n semn de recunoa[tere pentru ca artileria antiaerian# s# nu deschid# foc asupra noastr#. Dup# ce am aterizat iar pasagerii au cobor@t din elicopter, a venit la mine un c#pitan din acea unitate [i mi-a zis: “Bine c# a]i venit s#-i duce]i de aici!” Pe cine s# ducem? am intrebat eu mirat. “Cum pe cine? Pe so]ii Ceau[escu!” mi-a r#spuns ofi]erul. Cazarma era \n]esat# de tunuri antiaeriene, tancuri, TAB-uri, arunc#toare de grenade, sute de militari \n tran[ee, pe ma[ini, pe dup# arbori, pe acoperi[uri. Jos, tuburi de cartu[e trase, mii, zeci de mii de tuburi. Am deschis gura s#-i mai zic ceva c#pitanului, dar cred c#-mi \nghi]isem limba, fiindc# din mine nu mai ie[ea niciun sunet. G@ndeam \n sinea mea: “Cum s#-i ducem iar la Bucure[ti, c@nd am v#zut c@te victime au fost p@n# atunci [i c@te elicoptere dobor@te?” M-am retras \ntr-un col], am scos din buzunarul de la piept o poz# \n care erau so]ia [i cei doi copii, m-am uitat mult timp cu ochii \nl#crima]i la ei, i-am s#rutat pe r@nd [i m-am rugat bunului Dumnezeu pentru a nu fi dobor@t la \ntoarcere la Bucure[ti. Dup# c@teva minute, a ap#rut un TAB l@ng# cl#dire [i din el au coborat Nicolae [i Elena Ceau[escu, care ar#tau foarte schimba]i si \mb#tr@ni]i, fa]# de cum erau atunci c@nd zburam cu ei \n diferite misiuni: vizite \n ora[e din ]ar#, unde la aterizare [i decolare stadioanele erau pline de persoane de toate v@rstele care strigau lozincile binecunoscute, sau la v@n#toare. Dup# procesul, care a durat aproximativ o or# [i 45 minute, am v#zut c@nd au ie[it din cl#dire Nicolae Ceau[escu iar \n urma lui, Elena Ceau[escu, lega]i cu m@inile la spate [i \ncadra]i, fiecare, de c@te doi subofi]eri para[uti[ti \narma]i. Eu eram la 25 de 53

metri de acel imobil, l@ng# elicopter, [i am auzit cum Ceau[escu a \nceput s# strige: â&#x20AC;&#x153;TR~IASC~ ROM^NIA SOCIALIST~! - TR~IASC~ ROM^NIA LIBER~ {I INDEPENDENT~! - MOARTE TR~D~TORILOR!â&#x20AC;?, \n timp ce erau du[i spre locul execu]iei, acesta fiind latura mic# a acelei cl#diri \n form# de L. Se auzea [i vocea Elenei Ceau[escu, dar nu am \n]eles ce spunea, fiind acoperit# de glasul so]ului ei. Am v#zut cum subofi]erii care-i \ncadrau i-au pus cu spatele la zid, s-au retras la 5-7 metri [i au \nceput s# trag# \n ei, f#r# niciun ordin, cu pistolul mitralier# pus pe foc automat. Acum, la at@]ia ani distan]# de acele momente, nu [tiu c@]i guvernan]i [i politicieni, ajun[i dup# 1989 pe diferite trepte ale puterii, daca ipotetic ar fi du[i la moarte pentru felul cum au condus ]ara, ar avea puterea s# strige, \n fa]a pu[tilor \ndreptate spre ei, lozinci pentru Rom@nia!? Numai pentru demnitatea cu care s-au dus la moarte, dac# cei care au tras n-au fost \ndupleca]i, poate ]evile armelor din m@inile lor ar fi trebuit s# se transforme \n vaze [i din gurile lor de foc s# ias# flori \n loc de gloan]e mortale. El a c#zut pe spate cu genunchii \ndoi]i, iar ea \ntr-o parte. Imediat acel loc s-a \nro[it de s@ngele care curgea din ei. Dup# ce s-au oprit \mpu[c#turile, doctorul militar pe care-l transportasem noi s-a deplasat la fa]a locului, a constatat moartea lor, iar apoi militari \n termen i-au \nvelit pe fiecare \n c@te o foaie de cort [i i-au urcat \n elicopter. Dupa aceea au urcat generalul St#nculescu, Gelu Voican Voiculescu, Virgil M#gureanu, colonelul Gic# Popa (judec#torul), membrii plutonului de execu]ie [i am decolat. _n zbor, St#nculescu ne-a precizat s# ateriz#m pe stadionul Ghencea din Bucure[ti. P@n# la aterizare, \n elicopter era o lini[te \nfrico[#toare, parc# eram la priveghi [i m# a[teptam din clip# \n clip# s# fim dobor@]i de la sol de terori[tii despre care eram intoxica]i c# \mp@nzesc zona, av@nd \n vedere persoanele pe care le transportam [i trupurile inerte ale so]ilor Ceau[escu. M# g@ndeam c# \n acea zi Sf@nt#, c@nd omenirea ar fi trebuit s# se bucure de na[terea Domnului Iisus Hristos, mie mi-a fost dat s# asist la moartea so]ilor Ceau[escu [i s# transport cadavrele lor la Bucure[ti. Atunci am realizat, \nc# o dat#, c@t este de mic# m#re]ia pe p#m@nt. Alt#dat# zburam cu ei [i lumea era la picioarele lor, iar acum sunt \mpu[ca]i ca ni[te c@ini. Miam pus n#dejdea \n Dumnezeu, L-am rugat s# fie cu mine [i cu to]i rom@nii, s#-mi dea puterea s# trec cu bine peste acele momente infernale, pe care nu-mi \nchipuisem c# o s# le tr#iesc, iar poporului meu s#-i dea \n]elepciunea de a ac]iona \n sensul restabilirii lini[tii [i p#cii \n ]ar#. _n zbor, generalul a venit \n cabina pilo]ilor, a \ncercat s# ne \mb#rb#teze [i ne-a zis s# nu spunem nim#nui despre evenimentele din acea zi. Se observa pe fa]a lui c# era marcat de cele \nt@mplate, dar cel mai agitat p#rea a fi Gic# Popa, care s-a [i sinucis dup# c@teva s#pt#m@ni. La Bucure[ti am aterizat tot pe locul de unde decolasem de diminea]#. Aveam impresia c# de atunci se scursese un secol \ntreg [i c# eu \mb#tr@nisem subit. _mb#tr@nisem, dar nu murisem. Pasagerii au cobor@t. Au ap#rut un TAB [i un ARO. S-au urcat to]i, iar generalul ne-a spus s# r#m@nem pe loc, fiindc# va veni cineva s# ridice coletele (cadavrele) \n maxImum 30 de minute. Timpul a trecut, dar nu a venit nimeni, \n schimb, dinspre unitatea militar# \ncepuse s# se trag#. La fel [i de la blocurile din apropiere. Ne b@ntuiau g@nduri negre. Eram, fireste, martori incomozi [i poate, au hot#r@t s# ne elimine [i pe noi? Ce era de f#cut?! Ca s# destind atmosfera tensionat# \n care ne g#seam, i-am intrebat pe colegi: 54

- La voi mor]ii se \ngroap# cu pop#? - Sigur c# da, \n Bihor nu?, \mi r#spunde unul. - La noi, popa r#m@ne afar#. i-am zis eu. - Noi suntem cu un picior \n groap# [i v# arde de glume, \mi zice altul, cu-n usor zambet pe fata. Adev#rul e c# noi am crezut c# Gelu Voican Voiculescu o s# ne \mpu[te [i pe noi ca s# nu mai r#m@n# \n via]# martori oculari ai execu]iei si ai transportului. Mi-am adus aminte de vorbele unui coleg din primii ani de zbor, care spunea c# foarte pu]ini pilo]i au pierit \n accidente de avia]ie, peste 80% dintre ei au murit \n paturile lor, paturile fiind cele mai nesigure locuri privind ascunderea de moarte. La aceast# constatare nu m-am putut r#bda s# nu-i zic c# dac# a[ avea capul lui, at@ta a[ fugi p@n# l-a[ pierde, dar atunci m# g@ndeam din ce categorie vom face noi parte dac# ne vor ucide la sol? De-a lungul anilor, am participat la multe \nmorm@nt#ri ale aviatorilor disp#ru]i \n catastrofe aeriene sau \n paturile lor. Durerile familiilor erau sf@[ietoare, dar m-au marcat profund acelea din prima categorie, care ar fi vrut ca mortul lor s# fie \ntreg \n sicriu sau altele s# li se deschid# (dar nu le era permis) cop@r[eul [i din gr#mada de p#m@nt s# poat# vedea [i m@ng@ia m#car o parte din cel ce le era foarte drag. _n asemenea momente, din fier sa fii [i tot nu po]i s# opre[ti [iroaiele de lacrimi. Para[uti[tii au dat jos cele doua cadavre [i le-am predat unui c#pitan \narmat, care cu o grup# de militari p#zea obiectivul, f#r# a-i spune cine sunt \n foile de cort , doar c# va veni cineva, trimis de generalul St#nculescu, s# le ridice. Am pornit motoarele [i am decolat. La unitate am ajuns teferi, dar \ntr-o stare de epuizare psihic# [i fizic# \ngrozitoare. Nici nu-mi venea s# cred c# \ntr-o zi, unui biet om \i este dat s# tr#iasc# at@ta istorie! _n unitate, colegii ne informau c# Ceau[e[tii au fost judeca]i [i condamna]i la moarte, f#r# a b#nui c# noi am v#zut totul pe viu. Priveam la transmisia Televiziunii Rom@ne Libere cum crainicul \[i tot cerea scuze c# nu se poate \nc# da caseta cu execu]ia, c# se lucreaz# la ea. To]i a[teptau caseta cu execu]ia, o ]ar#, de fapt o lume \ntreag# a[tepta. _n acele momente, era trecut de ora 21, a sunat St#nculescu s# ne \ntrebe unde sunt â&#x20AC;&#x153;coleteleâ&#x20AC;?, fiindc# a fost la stadion [i nu le-a v#zut. C@nd i-am raportat c# le-am l#sat acolo \n paza unui ofi]er, a ordonat ca membrii echipajului care am transportat coletele s# ne prezent#m la sediul MApN, de unde s# mergem \mpreun# cu el la stadion. Deci clipele noastre de groaz# nu s-au terminat?! Am \n]eles, dintr-o dat#, c# statul major al Revolu]iei ezita s# transmit# imagini despre execu]ia Ceau[e[tilor f#r# a avea dovada palpabil# a mor]ii lor: cadavrele. Cum de diversiuni nu duceam lips#, unii ar fi spus c# totul nu-i dec@t o fars#, c# au fost \mpu[cate sosiile lor, c# nu ei sunt cei cu adevarat \mpu[ca]i. Ce era de f#cut? Ne-am \ntrunit cele dou# echipaje [i am stabilit c#, \n timp ce noi ne \nt@lnim cu St#nculescu, ei stau la elicopter [i dac# se transmite la radio sau televiziune c# am fost omor@]i, ei decoleaz# [i trec grani]a, de unde vor transmite adev#rul. Pe drumul de la unitate p@n# la biroul lui St#nculescu am tr#it revolu]ia la al]i parametri. Ne-am deplasat cu un autoturism [i cum to]i trei eram imbr#ca]i cu combinezoane de zbor, p#ream suspec]i. Eram opri]i de c#tre toate patrulele formate din mili]ieni, militari [i persoane civile de diferite v@rste [i culori [i \n pofida legitima]iilor, a trebuit s# ducem o serioas# munc# de l#murire pentru a convinge revolu]ionarii c# nu suntem terori[ti, ci pilo]i. 55

C@nd am ajuns \n zona ministerului apararii, am fost soma]i de departe. _n fa]a ministerului am v#zut imagini cutremur#toare. Evenimentele fuseser# cu mult mai tragice dec@t auziser#m noi sau le vazuser#m din aer, de la man[a elicopterului…Unul din militarii care p#zeau institu]ia, v#z@ndu-ne \mbr#ca]i \n ]inut# nemaiv#zut# de el, a crezut c# suntem terori[ti [i a deschis foc asupra noastr#, dar norocul a fost c# era nou \n armat# [i nu era prea instruit la capitolul trageri cu pistolul mitralier#. Dar pe ofi]erii de la Unitatea Special# de Lupt#tori Antitero (USLA), al c#rei comandant era de pe meleagurile Beiu[ului, militarul nepreg#tit [i colegi de-ai lui, i-au nimerit [i i-au nimicit. Acei ofi]eri USLA aveau o preg#tire militar# superioar# [i erau considera]i lupt#torii de elit# ai Ministerului de Interne, de fapt ai ]#rii [i-n diminea]a zilei de 24 decembrie au fost chema]i de generalul Militaru, ministrul Ap#r#rii Na]ionale, s# se prezinte la sediul M.Ap.N. pentru a-l ap#ra, dar au fost \nt@mpina]i cu gloan]e [i \mpu[ca]i, cataloga]i ca fiind cei mai mari terori[ti. Se vedeau trupurile lor, pe jum#tate dezbr#cate [i cu urme de r#ni produse de trec#torii care stingeau ]ig#rile aprinse pe ei, crez@nd c# sunt terori[ti. Veniser# multe persoane din tot Bucure[tiul s# vad# cu ochii lor cum arat# terori[tii despre care se vorbise at@ta la televizor. Erau l#sa]i acolo la discre]ia spectatorilor, erau scuipa]i, batjocori]i [i lovi]i. A[a a vrut generalul Militaru, a[a s-a \nt@mplat. Armata era \n m@inile lui [i a dorit s# pl#teasc# ni[te poli]e mai vechi... Noi am ajuns la poart#, ofi]erul de serviciu ne legitimeaz#, d# un telefon [i dup# c@teva minute vine aghiotantul generalului [i ne duce \n biroul lui St#nculescu. Pe hol ne-am \nt@lnit cu judec#torul Gic# Popa, care p#rea [i mai agitat dec@t \n ziua dinainte, c@nd \i condamnase la moarte. Dup# c@teva s#pt#m@ni, s-a autocondamnat [i pe el la aceea[i pedeaps# – s-a sinucis. A venit apoi generalul St#nculescu, a dat m@na cu noi, spun@nd c# urmeaz# s# mergem pe Stadionul Ghencea pentru a ar#ta noi \n[ine locul, fiindc# a fost asear# pe la ora 20.30 [i nu le-a g#sit, iar ofi]erul c#ruia noi i-am predat coletele sus]ine c# nu [tie unde sunt [i c# nici n-a v#zut colete in zon#. _mpreun# cu generalul St#nculescu, ne-am deplasat cu un TAB, un ARO [i dou# ambulan]e, pe stadionul Ghencea. Coletele erau acolo, \n locul unde le l#saser#m. Au fost urcate \n ambulan]e [i ne-am deplasat la Spitalul Militar Central, unde cadavrele au fost introduse \n morga institu]iei, iar noi am fost condu[i \n biroul generalului St#nicioiu unde am fost servi]i cu c@te o cafea. Ne-am \ntors cu TAB-ul la minister, am primit armele [i o \nvoire de circa trei ore s# mergem s# ne vedem familiile. Apoi ca \ntr-un vis, a \nceput s# ning#. Era prima z#pad# a anului. O z#pad# ca un pansament alb peste o ran#... _n urma misiunilor executate \n perioada Revolu]iei din Decembrie 1989 am ob]inut Brevetul de “LUPT~TOR PENTRU VICTORIA REVOLU}IEI DIN DECEMBRIE 1989, REMARCAT PRIN FAPTE DEOSEBITE” [i Ordinul “VIRTUTEA AERONAUTIC~”. _n acele zile insa, via]a \n Bucure[ti nu \nsemna numai groaz# [i fric#. Oamenii mergeau la serviciu, magazine, filme, distrac]ii, desf#[urau activit#]i cotidiene. _ntr-o zi, am v#zut pe strad# un cet#]ean c#zut l@ng# un st@lp [i tot \ncerca s# se ridice, dar era a[a de beat c# nu reu[ea. A trecut o doamn# pe l@ng# el, a vrut s#-i dea c@]iva b#nu]i, crez@nd c# este vreun cer[etor, dar cand l-a v#zut cum ar#ta, i-a zis: “De ce n-ai baut, domnule, c@t s# te sim]i bine?” Omul, sup#rat c# nu se poate ridica, cu mari eforturi arunc# o privire spre ea, [i-i raspunde: “N-am mai avut bani, doamn#!” 56

XII. CENACLUL LITERAR-MUZICAL “MARIN SORESCU” Cenaclul cantemirist a fost \nfiin]at la 02 octombrie 1952 la Predeal de c#tre elevul Marin {tefan Sorescu din clasa a X-a [i profesorul Simion B#rbulescu. La \nceput s-a numit cenaclul “Nicolae B#lcescu”, iar dup# mutarea liceului la Breaza s-a numit “Cantemiristul”. Odat# cu venirea la conducerea cenaclului a profesorului Constantin Giurginca, numele cenaclului devine “Noduri [i semne” p@n# \n anul 1997 la 02 octombrie, c@nd conduc#torul cenaclului, acela[i profesor, propune celor 45 de promo]ii absolvente ale liceului, chemate pentru aniversarea a 45 de ani de existen]# a cenaclului cantemirist, numele \ntemeietorului cenaclului, adic# Marin Sorescu, propunere acceptat# de cenacli[ti. Dorin]a conduc#torului cenaclului (care a condus cenaclul timp de 39 de ani) a fost de a realiza un adev#rat atelier de crea]ie \n cenaclu, \n care s# vin# nu numai scriitorii (poe]ii, prozatorii) ci [i compozitorii, instrumenti[tii, soli[tii, talentele actorice[ti, to]i \mpreun# s# fie nucleul care s# preg#teasc# spectacole interesante \ntr-un liceu militar cu internat, \n care \nvoirile \n ora[ erau rare, plec#rile acas# o dat# pe trimestru, \n vacan]e. Cenaclul cantemirist a fost invitat pentru schimb de experien]# de cunoscute cenacluri din ]ar# – la Bucure[ti, la T@rgovi[te, la Ploie[ti, la Sinaia, la C@mpina, la V#lenii de Munte, la Alba-Iulia etc. De asemenea, a fost invitat de c#tre scriitorul [i criticul literar Radu Voinescu (fost cantemirist [i cenaclist), \n calitatea sa de pre[edinte al Cenaclului scriitorilor militari de c@teva ori s# citeasc# la Cercul Militar Na]ional. Revista “Via]a armatei” [i Cenaclul scriitorilor militari ini]iaz# acordarea premiului “Florin Cozma” pentru debut literar, [i pentru o institu]ie de cultur# militar#, cu merite \n organizarea [i sus]inerea unor diverse activit#]i culturale. Primul premiu acordat pentru debut a fost ob]inut de elevul caporal Firicel M#d#lin, pre[edintele cenaclului cantemirist [i tot atunci s-a \nm@nat [i diploma acordat# cenaclului cantemirist, ca institu]ie de cultur# \ntr-o institu]ie militar# de \nv#]#m@nt pentru merite deosebite \n promovarea tinerelor talente, a \ncuraj#rii originalit#]ii creatorilor [i pentru afirmarea unui spirit modern \n fenomenul literar contemporan. A[adar, ambele premii “Florin Cozma” au poposit \n decembrie 1998 \n mijlocul Cenaclului “Marin Sorescu”. Un moment unic \n istoria oric#rui liceu din Rom@nia, a fost cel \n care pre[edintele Academiei Rom@ne, academicianul Eugen Simion invit# sub cupola Academiei Rom@ne un num#r de 15 cantemiri[ti la [edin]a aniversar# de la Academie, cu prilejul s#rb#toririi a 65 de ani de la na[terea lui Marin Sorescu, \n martie 2001. Cantemiri[tii au fost \nso]i]i de profesorii Constantin [i Elena Giurginca, iar cei 15 cenacli[ti au fost prezenta]i de academicianul Eugen Simion drept urma[ii cantemiri[ti ai lui Marin Sorescu. Cenacli[tii au discutat cu academicieni, au luat interviuri. Cu mult# \nsufle]ire s-au \ntre]inut cu scriitorul basarabean Grigore Vieru. Era pentru prima dat# c@nd elevii unui liceu din Rom@nia erau invita]i sub cupola Academiei Rom@ne. Din noiembrie 2005 cenaclul cantemirist devine membru al cenaclului “S#get#torul”, condus de poetul [i scriitorul T. Opri[ (fost elev m@n#stirean), cenaclu junior al Uniunii Scriitorilor din Rom@nia. Cenacli[tii au ob]inut premii la multe concursuri literare din ]ar#, organizate la nivel na]ional \n ora[ele Bucure[ti, T@rgovi[te, Pucioasa, Ploie[ti, C@mpina, Caransebe[, Bra[ov, Blaj etc. Elevul sergent Dumitru Gabriel ob]ine premuil I la Concursul de literatur# 57

“Tezaurul V#c#re[tilor” de la T@rgovi[te; elevii serg. maj. Dr#jan (Ianu[) Christian, Gorcea George [i Daia Dan Viorel ob]in Marele premiu al concursului jude]ean “Nechita St#nescu” organizat la Ploie[ti; elevii sergen]i Dan Daia [i George Darie premiul I la Concursul na]ional de literatur# Ro[u Vertical, organizat de ora[ul C@mpina; la Concursul na]ional de literatur# “George Suru”, organizat la Caransebe[, Cenaclul ob]ine premiul special al juriului “Premiul tinere]ii”; eleva sergent Popescu Cristina ob]ine premiul I pentru proz# la Concursul na]ional “Prim#vara albastr#” de la Pucioasa; elevul sergent George Darie, e recompensat cu premiul I la Concursul na]ional de poezie organizat de Funda]ia “Sextil Pu[cariu” din Bra[ov, \n mai 2006, \nchinat celor 1900 de ani de la moartea eroic# a legendarului rege daco-get Decebal. Pre[edintele Cenaclului cantemirist “Marin Sorescu”, elevul sergent major Barbu Bogdan e r#spl#tit cu Marele premiu al juriului la Concursul na]ional de poezie patriotic#, organizat la Blaj, \n aprilie 2009, iar peste un an, \n mai 2010 c\[tig# premiul I tot la Blaj la un Concurs na]ional de recitare poezie patriotic#. Recunoa[terea talentului tinerilor condeieri cantemiri[ti nu se va opri, \n timp, la aceste succese, ci va continua s# \ncununeze cu lauri spiritul ve[nic t@n#r cantemirist. SCRIITORI {I PUBLICI{TI CANTEMIRI{TI MEMBRI AI CENACLULUI <MARIN SORESCU> Cenaclul cantemirist a dat mul]i scriitori remarcabili [i dac# num#rul lor nu se \ntinde pe mai multe pagini, este c# p@n# \n 1989 pu]ini puteau publica, iar dup# 1990 mul]i nu au avut resursele necesare edit#rii unei c#r]i. Cronicarul nu face acum dec@t s# enumere doar c@]iva dintre truditorii “nimicurilor anevoioase”: Marin Sorescu (1936-1996): membru corespondent al Academiei Rom@ne, ministru al Culturii, poet (cu recunoa[tere interna]ional# a crea]iei sale lirice), prozator, un pisc al dramaturgiei rom@ne[ti al#turi de Caragiale, un nume de referin]# \n dramaturgia modern# european#, eseist, un talentat grafician, conduc#tor de reviste de cultur#, ini]iator al cenaclului literar “Nicolae B#lcescu” al Liceului militar “Dimitrie Cantemir”. Uniunea Scriitorilor din Rom@nia nu a trimis la Stockolm dosarul scriitorului Marin Sorescu, cerut de Academia suedez# pentru a candida la Premiul Nobel pentru literatur# dup# anul 1990. _nc# o dat# pierdeam o propunere la premiul Nobel, a[a cum am pierdut [i pentru Lucian Blaga, acesta fiind considerat de regimul comunist un autor reac]ionar. Cititorii marei poezii a r@su-pl@nsului scris# de M. Sorescu se \ntrebau: ce-i cu scriitorul acesta care-mi paseaza cu pildele lui at@tea \ntreb#ri f#r# r#spuns? De ce-mi trece mie, cititor bine educat la [coala marii poezii, asemenea teme incomode? {i, mai ales, ce curios!, mi le paseaz#, m# \ncearc# f#c@ndu-se c# se joac#, parc# amuz@ndu-se, lu@nd lucrurile \n r#sp#r, trec@nd nenorocirile prin sticla fin# a ironiei! Tema destinului existen]ial, a tragicului existen]ial, pare a fi tema prioritar# a ironistului, fantazistului, demitizantului M. Sorescu, [i mai ales r#m@i mut \n fa]a lucidit#]ii cu care poetul \ncrimineaz# dictatura delirului, un delir social al “epocii de aur ceau[iste”, \n care autorul pleac# de unul singur \ntr-o aventur# primejdioas#: Singur#tatea alerg#torului de curs# lung#, \nc@t te \ntrebi cutremurat: va mai respira Poetul a doua zi? Pe drept cuv@nt afirma academicianul E. Simion: “Marin Sorescu nu a fost un dizident, el a fost un rezistent!”. 58

Marele spirit enciclopedic, G. C#linescu, glossa \n articolul: “Un poet t@n#r”, din ziarul “Contemporanul”, din 23 oct.1964, urm#toarele dimensiuni soresciene: “Fundamental, Marin Sorescu are o capacitate excep]ional# de a surprinde fantasticul lucrurilor umile [i latura imens# a temelor comune. Este entuziast [i beat de univers, copil#ros, sensibil [i plin de g@nduri p@n# la marginea spaimei de insolitul existen]ei, romantic \n accep]ia larg# a cuv@ntului. Mul]i tineri poe]i azi \ncearc# s# deplaseze termenii metaforei, merg@nd p@n# la paradoxal (metoda plute[te \n toat# poezia universal# [i produce, f#r# a ie[i din limbajul inteligibil, efecte considerabile). Marin Sorescu g#se[te un punct de vedere, care n-a trecut altuia prin minte, a[eaz# oul ca [i Columb, sp#rg@nd coaja \n partea sferoidal# [i apoi g#sindu-[i stabilitate vorbe[te \n chipul cel mai simplu. Perspectiva insolit# devine un regim normal”. Poetul [i eseistul s@rb Ignjatovic scria \ntr-o cronic# literar#: “Imagina]ia mitic# [i tr#irea civiliza]iei planetare \n poezia lui M. Sorescu”, publicat# \n revista “Literatorul”, An V, nr. 10, din 10-17 martie, 1996: “Poezia lui M. Sorescu, de fapt o spunere imprevizibil#, [ocant# ca o tornad#, urzeal# de limbaj, de sunete [i semne aerate – bine cump#nite [i \mbinate, expresia evident# a unei energii debordante – mi se dezv#luie de peste un sfert de veac pe at@t de autentic#, pe c@t de discret#, de o simplitate des#v@r[it# [i totu[i extrem de complex#, structurat# \ntr-o form# global# [i – tautologie voluntar# – \n consonan]# universal# cu universul”. Comentatoarea Andrea Genovese a volumului: “66 Poeme traduse din rom@n# de Jean-Louis Courriol”, Universite Lyon, \l define[te pe Sorescu, printre altele: “un revoltat mythofag”; este adev#rat# aprecierea \n m#sura \n care mitofagia \l ajut# s#-[i construiasc# propria mitologie liric#. El ia miturile [i le introduce \n situa]ii imposibile prin lipsa lor de poeticitate, pentru c# a refuza este un alt mod de a recompune. O carte de desc#lecat \n istoria literaturii rom@ne, “La Lilieci” (VI volume: 19731997, ultimul volum ap#rut dup# moartea sa) anun]#, cu primul volum ap#rut \n 1973, \nceputurile postmodernismului liric rom@nesc, dupa opinia academicianului E. Simion exprimat# \n Prefa]a la edi]ia de poezii \ngrijit# de Academia Rom@n#, \n editura Univers enciclopedic, Bucure[ti, 2002, la pagina XXXV. M. Sorescu voise s# recreeze o lume pe care istoria o lichidase deja: vechea lume, civiliza]ie [i cultur# ]#r#neasc#. Reg#sim \n aceast# epopee a “Imposibilei \ntoarceri”, unic# \n literatura rom@n#, tipologia [i atmosfera unui sat, care cu un cap#t se pierde \n mit, iar cu cel#lalt se destram# \ntr-o istorie contemporan# plin# de cruzime, barbariile istoriei substituindu-se miturilor existen]ei ]#r#ne[ti. _n epopeea “La Lilieci”, Sorescu a \ncercat s# impun# limbajul oltenilor din Bulze[tii s#i natali drept limbaj poetic universal, reu[ind de cele mai multe ori s# sugereze aceast# stare de poezie-metafizic# pe care o are limba rom@n# pe acele meleaguri. Un alt volum unic \n istoria literaturii rom@ne [i \n istoria literaturii universale este volumul “Puntea” (ap#rut postum, \n 1997), poezii scrise pe patul mor]ii, ultimele poezii fiind dictate so]iei, Virginia Sorescu, “Puntea” fiind o carte a mor]ii, \n felul ei “Marea Trecere” a lui Marin Sorescu, pastorul mioritic \mp#c@ndu-se cu ideea mor]ii. Teatrul lui M. Sorescu, \n dramaturgia rom@n#, este al doilea pisc al literaturii rom@ne, al#turi de Caragiale, iar \n dramaturgia universal# e unul dintre marii autori dramatici ai secolului XX, original at@t \n construc]ia operei dramatice, c@t [i \n viziunea operei, viziune ce apar]ine aceluia[i comentator epic din epopeea “La Lilieci”, [i care proiecteaz# 59

filozofia ]#r#neasc# a creatorilor dramei epice “Miori]a” [i omenia rom@neasc# \n dimensiunea ei moral#, repere ce stau sub Puterea unei ordini cosmice supreme. Sub egida UNESCO apare la Lyon albumul “Imaginarul mediteranean”, care are ca dedica]ie, scris# pe prima pagin# a albumului: “Lui Marin Sorescu – memoriei sale spirituale, dragostei lui pentru via]#”. Antologia se deschide cu poezia lui M. Sorescu “Eu, mediteraneanul”, tradus# de Jean Louis Courriol, cel care a tradus magistral \n francez# crea]ia poetic# a lui Marin Sorescu. Poate c# este \ntre cele mai elogioase recunoa[teri a valorii spirituale ale unui artist rom@n, f#cut# de o instan]# suprem# pentru cultivarea patrimoniului cultural [i spiritual European: UNESCO, care dedic# un \ntreg album “In memoriam Marin Sorescu” (\n edi]ia de opere “Integrala Marin Sorescu”, \ngrijit# [i comentat# de dr. Mihaela Constantinescu Podocea, \ntr-o not# la pg. 1778 se face referire la acest elogiu \nchinat lui Marin Sorescu). Prof. Univ. Dr. Victor V. Grecu (1954): critic [i istoric literar, folclorist, filolog, lingvist, scriitor. Absolvent al Liceului militar “Dimitrie Cantemir” Breaza, a fost coleg de liceu [i de promo]ie cu Marin Sorescu, sprijinind initia]iva acestuia pentru \nfiin]area cenaclului literar ”Nicolae B#lcescu” al Liceului militar “Dimitrie Cantemir”, la 02 octombrie 1952. Este DOCTOR _N FILOLOGIE, la Universitatea “Babe[-Bolyai” din Cluj, 1973, specialitatea Limba literar#, stilistic#, cu teza: Cultivarea [i unificarea limbii rom@ne literare \n Transilvania, \n secolul al XIX-lea. Este CONDUC~TOR {TIIN}IFIC DE DOCTORAT, din 1995, domeniul {tiinte Umane, ramura de [tiin]# Filologie, specializarea Stilistic# [i poetic#, av@nd \n prezent \n \ndrumare 23 de doctoranzi [i 26 cu titlul [tiin]ific confirmat. Este DOCTOR HONORIS CAUSA, al Universit#]ii din Oradea, 2003, [i al Universit#]ii “Aurel Vlaicu”, din Arad, 2005. Vechime total# \n \nv#]#m@nt: 46 de ani dintre care 40 de ani \n \nv#]#m@ntul superior. _n prezent: profesor titular la Facultatea de Litere [i Arte a Universit#]ii “Lucian Blaga”, Sibiu. Din 1980 [i \n prezent, \n paralel a fost cercet#tor [tiin]ific principal I al Academiei Rom@ne, la Institutul de Cercet#ri Socio-Umane Sibiu al Academiei Rom@ne. Cursuri universitare elaborate [i predate: Limba Rom@n# Contemporan#, Introducere \n Lingvistic# (anul I), Introducere \n Lingvistica Romanic# (curs special), Gramatica Limbii Rom@ne (an I, II), Istoria Lingvisticii Rom@nesti (an III, IV), Lingvistica General# [i Comparat# (an I, IV), Istoria Limbii Rom@ne Literare (an III), Limba [i stilul poeziei [i prozei scriitorilor clasici (anul III), Stilistic# (an IV), Folclor Literar Rom@nesc (an I), Curs special de Literatur# Universal# Comparat# (an IV), Introducere \n metodologia cercet#rii [tiin]ifice filologice (anul I), Lingvistica structural# [i matematic#, curs special (anul IV), Stilistica general# [i func]ional# (anul IV), Expresivitatea limbajului operei literare (anul IV), precum [i seminarii la diverse discipline. Lucr#ri: Introducere \n lingvistic#, Oradea, 1975, Lingvistica general# [i comparat#, vol. I, Sibiu, 1979, Lingvistica general# [i comparat#, vol. I, ed. a II-a, Editura “Alma Mater”, Sibiu, 2002; Limba rom@n# contemporan#, vol. II, ed. a II-a, Editura “Alma Mater”, Sibiu, 2003; Lingvistica general# [i comparat#, vol. II, Editura “Alma Mater”, Sibiu, 2004; Limba rom@n# contemporan#, vol. I, ed. a II-a, Editura “Alma Mater”, Sibiu, 2005, Istoria limbii rom@ne, Editura “Sapientia” Cluj-Napoca, 2005, Stilistica general# [i func]ional#, Sibiu, 2006. 60

Activitate [tiin]ific#: 107 studii [i articole \n toate revistele [tiin]ifice de specialitate din ]ar#, precum [i peste hotare; 14 c#r]i \n edituri de stat ori sub egida unor foruri [tiin]ifice na]ionale din ]ar#, 1 \n Italia, \n colaborare cu I. N. Ciolan (Transilvania – ultima prigoan# maghiar#, Roma, Italia, 1980), apoi, dintre cele tip#rite \n ]ar#: Studii de istorie a lingvisticii rom@ne[ti, Bucure[ti, 1971, {coala Ardelean# [i unitatea limbii rom@ne literare, Timi[oara, 1973, Revolu]ia, Unirea, Independen]a \n Transilvania, Cluj, 1984, Limb# [i Na]iune, Timi[oara, 1986, Idealul unit#]ii na]ionale \n presa rom@neasc#, Cluj, 1996 etc. Redactor [ef la Anuarul Institutului de Cercet#ri Socio-Umane Sibiu al Academiei Rom@ne, ajuns la vol. XV, [i la Cercet#ri de limb# [i literatur# (Societatea de {tiin]e Filologice din Rom@nia) ajuns la tom XIII. Col. R. Florian G@rz (1954): scriitor, publicist, analist pe probleme de geopolitic#. Gr#m#tic la por]ile Babilonului. N#scut la 01 aprilie 1935 \n satul Borozel, comuna Borod, jude]ul Bihor. Familia sa refugiat \n 1940 la Re[i]a, \n urma Dictatului de la Viena, ora[ \n care urmeaz# [i [coala general#. A fost selec]ionat pentru Liceul Militar “Dimitrie Cantemir” Breaza, pe care-l absolv# \n anul 1954, \ntr-o promo]ie considerat# “de aur” \n istoria Liceului, promo]ie din care a f#cut parte [i Marin Sorescu. A absolvit \n continuare [coala militar# de ofi]eri activi de infanterie “Nicolae B#lcescu” de la Sibiu \n 1957, Academia Militar# General# \n 1972 [i cursul postacademic de strategie \n anul 1986, \n toate aceste etape de [colarizare, fiind [ef de promo]ie. Cariera militar# [i-a derulat-o de la \nceput \n cadrul Direc]iei de Informa]ii Militare (D.I.M.). _ntre 1961 [i 1975 a \ndeplinit misiuni pe linie de cercetare strategic# la Londra, Beijing [i Ankara. _n perioada 1982-1984 a fost [eful Sec]iei de analiz#-sintez# din D.I.M., fiind destituit din aceast# func]ie de c#tre ministrul Ap#r#rii, general Constantin Olteanu, \n iunie 1984, pentru atitudine necorespunz#toare fa]# de Comandantul suprem (solicitase demisia lui Nicolae Ceau[escu). _n perioada 1991-1997 a de]inut func]ia de [ef al Secretariatului Consiliului Suprem de Ap#rare a }#rii. C#r]ile sale de specialitate, de analiz# geopolitic# “Iugoslavia \n fl#c#ri” - 1993, “NATO – globalizare sau dispari]ie” - 1995, “Expansiunea spre est a NATO” 1997 sunt modele de geopolitic# aplicat#, constituind material bibliografic \n toate institu]iile de \nv#]#m@nt superior, at@t militare, c@t [i civile. A publicat 30 de c#r]i, majoritatea la editura Obiectiv din Craiova, condus# de Eugen Delcea. Eviden]iem numai c@teva din c#r]ile sale de mare succes: “CIA contra KGB” - 1999, “Spionajul total \n ac]iune” - 2001, “Democra]ia hienelor – spionaj, s@nge [i teroare” - 2002, “Spionajul [i puterea”, “Spionaj [i sex” - 2003, “Noua Apocalips#”, “Apocalipsa [i Rom@nia” - 2004, “Turnul lui Babel” - 2 volume, “Anticrist \n r#zboi” - 2 volume, “Imperiile r#ului” 2011. C#r]ile sale de geografie politic# \l dezv#luie ca un peren analist politico-militar, ce nu a fost nicic@nd surprins de evenimente, iar cele care cerceteaz# perioada mitic# [i legendar# a preistoriei p#m@ntului [i culturii geto-dace ofer# cititorului o alt# privire [i \n]elegerea r#d#cinilor noastre multimilenare. Gheorghe Varduca (1954) cunoscut poet \n via]a cultural# clujean#, cu volume de poezii publicate; Victor Iancu (1954) cunoscut romancier ardelean; este prof. univ. dr. la Universitatea din Baia-Mare; Cristian Leon (1954) jurnalist, fost redactor [ef adjunct la “Observatorul militar” (to]i patru colegi de promo]ie cu Marin Sorescu). Prof. Univ. Dr. Ioan Ciuperca (1957): istoric [i istoric militar. Este absolvent al 61

liceului militar “Dimitrie Cantemir” - 1957 [i al {colii de Ofi]eri “Nicolae B#lcescu” Sibiu, dar din p#cate nu a fost avansat ofi]er, av@nd un destin fracturat, fiind \nl#turat din [coala militar# la 2 iunie 1960 al#turi de al]i elevi datorit# unei scrisori anonime, neverificat# [i necercetat#, fiind declarat “du[man al poporului”. A absolvit facultatea de Istorie-Filozofie, specializarea Istorie Universal# din cadrul Universit#]ii “A.I. Cuza” din Ia[i. _n 1996 a ob]inut titlul de doctor cu teza “Opozi]ie [i putere \n perioada 19221928”, tez# publicat# [i onorat# cu premiul Academiei Rom@ne. Are o bogat# experien]# de cercetare [i predare \n S.U.A, ca bursier IREX la Washington D.C. (1978-1979) [i bursier Fulbright la Universitatea Nebraska, Omaha (UNO) (1984-1986). De-a lungul carierei a fost cercet#tor la Institutul de Istorie [i Arheologie “A.D. Xenopol” din Ia[i (1967-1976), titular al cursului de Istorie Universal# Contemporan# (din 1978), [ef al Catedrei de Istorie Universal# a Facult#]ii de Istorie \n cadrul Universit#]ii “A. I. Cuza” din Ia[i (1992-1996, 2003-2005), decan al Facult#]ii de Istorie din cadrul aceleia[i prestigioase universit#]i ie[ene (1996-2003) [i conduc#tor [tiin]ific de doctorat \n istorie universal# contemporan#. A publicat numeroase articole de specialitate, precum [i lucr#rile: “Opozi]ie [i putere \n Rom@nia anilor 1922-1928” – 1994; “Ascensiunea nazismului (1919-1936)”, - 1995, coautor; “Totalitarismul – fenomen al secolului XX” – 1995; “Rom@nia \n fa]a recunoa[terii unit#]ii na]ionale. Repere” – 1996; “Europa \n deriv# (1918-1940). Din istoria rela]iilor interna]ionale” – 2001; “Totalitarismul – fenomen al secolului XX. Repere” – 2006; “Rom@nia [i sistemele de securitate (1919-1975)” – 2009, coordonator; “Studii de istorie a rom@nilor [i a rela]iilor interna]ionale. In honorem Ioan Ciuperc#” – 2007. Horomnea Dragomir (1957): prozator, publicist, dramaturg. Romanul “Cer cuv@ntul” (1977) avea pe copert# o prezentare elogioas# semnat# de Marin Preda, care anun]a “un prozator de viitor”. Primul volum al romanului “Drumul cavalerilor” (1983) \i aduce autorului sanc]iuni [i persecu]ii din partea autorit#]ilor, consider@nd cartea ca o denigrare a regimului socialist. Urm#toarele dou# volume ale trilogiei sunt oprite de la editare. Trilogia “Drumul cavalerilor” (}ara [i p@rloaga, _nalta tr#dare, _ntoarcerea \n ]#r@n#) editat# \n \ntregime dup# revolu]ie, abia \n 1995. Este un roman de familie, dar mai ales un roman politic, de o valoare documentar# real# cu privire la via]a cotidian# \n ultimii ani ai regimului comunist \n Rom@nia. _n 1987 organizeaz# o re]ea clandestin# antidictatorial#, cu nuclee active \n jude]e. La 22 decembrie 1989 se afl# printre cei care p#trund \n Studioul 4 al televiziunii. Vorbe[te al patrulea \n emisiunea liber# a revolu]ionarilor. Din 1992 intr# \n efectivele Ministerului de Interne, reactivat cu gradul de colonel, fiind [ef al Sec]iei de cultur# [i educa]ie la Comandamentul na]ional al gr#nicerilor. Ciclul “Cavalerilor” continu# cu tetralogia “Flac#ra neagr#” (romanul revolu]iei din 1989 [i al primilor 20 de ani de “dup#” cu volumul 1 “Speran]a”, vol 2 “A[teptarea”, volumul 3 “Balamucul”, volumul 4 “Orbirea”) precum [i romanul “Mister EC”, care \ncheie ciclul cavalerilor. El \nsumeaz# 8 volume, peste 4000 de pagini, tetralogie gata pentru tipar (informa]iile autorului). Col. r. Ionel Grama (1957): scriitor, jurnalist, editor. N#scut la 02 noiembrie 1940 \n Bucure[ti. Urmeaz# [coala general# \n ora[ul Bucure[ti, fiind apoi selec]ionat pentru examenul de admitere \n Liceul militar “Dimitrie Cantemir” Breaza. Declarat admis, va absolvi Liceul militar \n anul 1957. Urmeaz# 62

apoi {coala de Ofi]eri de Infanterie “Nicolae B#lcescu” de la Sibiu, pe care o absolv# \n anul 1960, cu gradul de locotenent. Va opta \n cariera sa militar# pentru arma para[utism, fiind para[utist militar 24 de ani (1960-1983). A lucrat [i la Regimentul de cercetare \n ad@ncime de la Buz#u, ca para[utist, mutat apoi de la cercetarera \n ad@ncime \n cadrul Direc]iei Informa]ii Militare (D.I.M.), \n anul 1983 la Bucure[ti. Va absolvi [i un Curs de cercetare operativ-strategic#, \n noul s#u domeniu profesional. Se va pensiona \n anul 1995 cu gradul de colonel. C#r]i publicate: \n anul 1997 a publicat volumul “Sub cupola de azur”; \n anul 1990 public# volumul “Misiunea continu#”. Jurnalist, a fost redactorul [ef al revistei “Lumea misterelor”. Din cauza unor probleme de s#n#tate, cauzate de numeroasele sale desant#ri, va trebui s# lase func]ia colegului s#u, Cristian Pompei, d@nsul r#m@n@nd redactor [ef-adjunct al revistei. _n cercet#rile sale de teren a lucrat mult cu profesorul arheolog Vasile Boronean], cu profesorul de istorie D-tru Iscru [i cu profesorul filolog doctor Miu Constantin de la Universitatea “Ovidiu”. Rezultatul cercet#rilor [i descoperirilor realizate pe teren, \n \ntreg spa]iul rom@nesc, vor forma con]inutul viitoarelor sale c#r]i, care vor sta sub genericul “Lumea Misterelor”. Un jurnalist cutez#tor, care este mereu prezent la fa]a locului [i care [tie foarte bine c# “Pietrele dacilor vorbesc”, \ncerc@nd s# le descifreze tainele. Lep#datu M. Vasile (1957): scriitor, jurnalist, editor. N#scut la 17 septembrie 1940, a urmat cursurile Liceului militar “D. Cantemir” Breaza \ntre anii 1954-1957. Urmeaz# {coala de Ofi]eri de Infanterie “Nicolae B#lcescu” de la Sibiu, pe care o absolv# \n anul 1960 cu gradul de locotenent. Continu# studiile universitare la Cluj, urm@nd Facultatea de psiho-pedagogie a Universit#]ii, pe care o absolv# \n anul 1973, lu@ndu-[i licen]a \n psihologie [i pedagogie. Pe linia preg#tirii sale profesionale, ca ofi]er, urmeaz# \ntre 1975-1977 cursurile Academiei Militare Generale de la Bucure[ti. A fost secretar de redac]ie la “Buletinul trupelor de gr#niceri”. A fost numit lector universitar la Academia de Poli]ie, Facultatea de drept pentru gr#niceri poli]ie de frontier# [i apoi numit [ef de catedr# [i lector [ef la Cursul de perfec]ionare pentru trupele de gr#niceri. A fost redactorul [ef al ziarului “Frontiera”, \nfiin]at \n 1991, ziar ce continua tradi]iile periodicului “Gr#nicerul”, desfiin]at de c#tre Nicolae Ceau[escu, prin anii 1983 (acesta nu accepta s# fie publicate evenimente ce priveau trecerea frauduloas# a frontierei). _ntre distin[ii colaboratori ai d@nsului la ziarul “Frontiera”: col. Vasile Ursache, col. Nicu[or Dulgheru, etc. Col. N. Dulgheru ([i el fost cantemirist) transform# ziarul “Frontiera” \n revista “Frontiera”, revist# de referin]# pentru activitatea poli]iei de frontier#. Este membru al Asocia]iei Cultul eroilor din jud. Gala]i. _n aceast# calitate a scos revista “Gala]iul eroic” - revist# de cultur# [i istorie militar# [i educa]ie patriotic#, al c#rei prim num#r a ap#rut \n anul 2012. A publicat \n fostul ziar “Gr#nicerul” [i apoi \n ziarul “Frontiera” o serie de povestiri din via]a gr#nicerilor, cu mult suspans [i dramatism \n ele. Este Director al Editurii Antares din Gala]i. A scris romanul “Cartea norocoas# a vie]ii mele” [i \mpreun# cu fiul s#u Lep#datu Dan Mihai semneaz# romanul “Cartea de la Sant Benedict”, publicat# \n anul 2007, ed. Antares. A publicat studiul “Adaptarea tinerilor la mediul militar”. Octavian Covaci (1959), col. \n rezerv#. _n anul 1969 a fost transferat din specialitatea sa, geodez, la Studioul Cinematografic al Armatei, unde \n calitate de operator imagine, scenarist si regizor a contabilizat 118 filme documentare de scurt metraj, acti63

vitate ce i-a fost r#spl#tit# cu 8 premii interna]ionale [i 4 premii na]ionale. Paralel cu activitatea de cineast a desf#[urat o alta, la fel de bogat# \n domeniul graficii umoristice, apreciate at@t \n ]ar#, c@t [i \n 18 ]#ri din Europa, precum [i \n alte state din America de Nord, America de Sud [i Asia, unde a repurtat un num#r de 45 de succese. Este membru titular al Uniunii na]ionale a cinea[tilor si a Uniunii na]ionale a arti[tilor plastici, din anul 1990. _n anul 2010 debuteaz# editorial cu proz# memorialistic# “R@nduri drepte din vremuri str@mbe” al#turi de tat#l s#u, colonelul Nicolae Covaci “Zile de sudoare [i de s@nge”, gen tot proz# memorialistic#. Un moment singular editorial \n literatura rom@n#. Doi scriitori, tat#l [i fiul \ntr-un volum de memorialistic#, dar cu stiluri diferite [i pece]i inconfundabile. Adrian Erbiceanu (1959): un mare poet al diasporei canadiene. Alchimistul de sub gluga alegoriei N#scut la 06 ianuarie 1941 la Bucure[ti, este absolvent al Liceului militar “D. Cantemir” Breaza, promo]ia 1959. A fost pre[edinte al Cenaclului literar “Cantemiristul” din Liceul militar, \n perioada 1958-1959, cenaclu condus de profesorul doctor \n filologie, Victor Stoleriu. A urmat apoi {coala Militar# Superioar# de ofi]eri tancuri [i auto de la Pite[ti, pe care o absolv# \n 1962. {i-a continuat studiile umaniste absolvind Institutul Pedagogic din Bucure[ti, Facultatea de filologie, Limba [i literatura rom@n#, lu@ndu-[i licen]a \n 1970. Din anul 1979 s-a stabilit \n Canada la Quebec, p#str@nd constant leg#turile cu presa literar# din ]ar#, dup# Revolu]ie fiind o prezen]# permanent# \n aceast# pres#. Este fondator [i Pre[edinte al Asocia]iei Scriitorilor de Limba Rom@n# din Quebec (ASLRQ). Debut literar: a debutat cu colabor#ri-poezii [i reportaje, la reviste militare \n anul 1969. Editorial a debutat \n anul 2003 la editura Tribuna din Sibiu cu volumul de versuri “Confesiuni pentru dou# genera]ii”. Activitatea literar#: colaboreaz# la revistele “Transilvania” – Sibiu; “Convorbiri literare” – Ia[i; “T@rnava” – T@rgu-Mure[; “Bucovina literar#” – Suceava; “Gazeta de Transilvania” – Bra[ov; “Arge[“ – Pite[ti; “Poezia” – Ia[i; “Atheneum” – Vancouver; “Agero” – Germania; “Observatorul” – Toronto. Prezen]a sa statornic# \n revistele noastre de cultur# ne duce cu g@ndul la \n]eleapta parabol# “\ntoarcerea fiului risipitor”. Este inclus \n: - Antologia Voices of contemporany Romanian poets, \n versiunea lui Dan Bruda[cu, Cluj, 2007 - Antologia ASLRQ, Montreal, 2009 - Antologia revistei “Singur”, 2010 - Dic]ionarul scriitorilor rom@ni de azi, Ia[i, 2011 - Istoria literaturii scriitorilor rom@ni post revolu]ionari 1989-2010 ed. Socrate, Craiova, 2011 Volume publicate: - “Confesiuni pentru dou# genera]ii”, ed. Tribuna, Sibiu, 2003 - “Divina tragedie”, ed. Tribuna, Sibiu, 2004. Titlul este o parafraz# la opera marelui Dante, o epopee care a fost compus# \n c@nturi - 13 la num#r - alc#tuite din ter]ine, \ntocmai ca epopeea marelui italian. 64

- “De la Ana la Caiafa” ed. Ardealul, Sibiu, 2007 - “La Fontaine de ce siecle”, ed. ASLRQ, Montreal, 2009, poezii \n limba francez# traduse de C. Frosin - “Printre silabe”, ed. Singur, T@rgovi[te, 2011. _n definitivare lucreaz# la o epopee na]ional# “Tinere]e f#r# b#tr@ne]e [i via]# f#r# de moarte”, un temerar proiect \ncercat [i de al]i mari poe]i rom@ni. Ion Lil#, [i el fost cantemirist, un alt mare poet [i romancier al diasporei, al diasporei franceze, scrie elogios despre poezia lui Erbiceanu, m#rturisind [i durerea risipirii creatorilor no[tri: “Nu am avut onoarea s# \l fi cunoscut; vremurile ne-au risipit pe toate meridianele lumii, internetul ce ne mai d# prilejul s# ne \nt@lnim deasupra Oceanelor [i s# ne \mp#rt#[im visurile”. Adrian Erbiceanu este un mare poet al diasporei, care \n creuzetul alchimiei sale ne recite[te sufletul \n \ncercuiri de curcubee ce ]@[nesc din fiin]a F@nt@nii Tinere]ii. Col. (r.) Valeriu Pricin# (1965): a lucrat \n domeniul audiovizualului \n cadrul Ministerului Ap#r#rii Na]ionale. A fost redactor [ef la emisiunile armatei. Dup# 1989 va fi numit [ef al Grupului Audiovizual al Armatei, apoi director pentru mass-media \n cadrul Trustului de Pres# al Armatei. A publicat mai multe volume de poezii, apreciate de critica literar#: “Alc#tuire de chip” (1978), “Un t@rgove] pe la \nceput de veac” (1981), “Memorial pe scut” (1989) [i volumul antologic “Poeme” (1998) cu o prefa]# tot a unui cantemirist, cunoscutul critic literar Radu Voinescu. Col. (r.) Domenico Viorel (1965): redactor [ef al revistei ilustrate “Via]a armatei”, director al Studioului Cinematografic al Armatei. A scris peste 50 de scenarii [i comentarii pentru filme documentare. Crea]ia literar#: “Mersul pe jos” - povestiri, debut editorial \n 1981 Editura militar#, “Ora etern#” -proz#, Editura militar# 1884, “Scutul de celuloid” -istoria filmului rom@nesc cu tematic# militar#, de la \nceputuri, p@n# \n anul 1940, Editura militar# 1991, “Dup# execu]ie a nins” - edi]ia a-2-a revizuit# 2011 (istoria procesului lui Ceau[escu, T@rgovi[te, 25 decembrie 1989), “Revolu]ia de ghips” Editura Adev#rul 2011. Premiul Uniunii ziari[tilor profesioni[ti \n 1992 pentru romanul documentar “Dup# execu]ie a nins”; premiul Uniunii cinea[tilor \n 1996 pentru “Istoria secret# a filmului rom@nesc”, premiul special al juriului la Festivalul interna]ional al filmului militar \n 1996 la Bucure[ti [i \n 1997 la Roma pentru documentarul “Generalul cinema”. Este membru al Uniunii cinea[tilor din Rom@nia din 1986 [i a fost membru \n juriile festivalurilor interna]ionale ale filmului militar de la Var[ovia (1988), Roma (1990), Bucure[ti (1995, 1997, 1998). General maior dr. (r.) Floca Mihai (1966) a publicat: “For]ele de elit# ale lumii” -1997, o carte captivant# pentru in]elegerea a ceea ce \nseamn# for]ele de elit# \n armatele viitorului. Este de remarcat [i colegul s#u de redac]ie Aldea {tefan (1957), un foarte bun povestitor, cu povestiri publicate la Editura militar#. Gl. Mr. (r.) dr. Pivariu Corneliu (1967) a fost prim loc]iitor al [efului Direc]iei Informa]ii Militare, \n rezerv# din anul 2003; a publicat numeroase car]i de geopolitic# despre zonele “\ncinse” ale planetei, despre flagelul terorismului \n societatea contemporan# [i despre scenarii \n spatele u[ilor \nchise. “Terorismul de la amenin]are local# la pericol global”, Editura Pastel 2005; “Lumea secretelor - o modalitate de a \n]elege informa]iile strategice”, Editura Pastel 2007; coautor [i coordonator al c#r]ii “R#zboi \n Balcani – Iugoslavia” , Editura Aldopress; “Geopolitica actual# descifrat# \n 200 de 65

episoade”, Editura Pastel 2011. Este director [i editor [ef al publica]iei private bilunare [i bilingve “Pulsul geostrategic” care a dep#[it num#rul 100 \n vara lui 2011. Col. (r.) Lic# Pavel (1969): publicist, jurnalist, scriitor. A absolvit {coala militar# de la Sibiu ca transmisionist, apoi a absolvit [i Facultatea de ziaristic# \n 1981. A fost redactor principal la emisiunea Pro Patria a Radiodifiziunii rom@ne. _n ziua de 22 decembrie 1989, maiorul Lic# Pavel p#trunde \n cl#direa Radiodifuziunii rom@ne, al#turi de revolu]ionari [i a fost primul ofi]er care din Studioul 31 s-a adresat Armatei de la microfonul Radiodifuziunii rom@ne, \ndem@nd osta[ii s# se al#ture revolu]ionarilor. A organizat [i a condus p@n# la venirea Armatei, primul dispozitiv de ap#rare al institu]iei. _n ziua de 28 decembrie 1989 realizeaz# prima emisiune ost#[easc# liber#, care din 06 ianuarie 1990 se va numi Ora Armatei. La \mplinirea a 70 de ani de la difuzarea primei emisiuni “Ora Armatei” (16 iunie 1940) Uniunea Ziari[tilor Profesioni[ti din Rom@nia \i acord# Ordinul ziari[tilor clasa I Aur (2010). _ntre anii 1990-1991 a fost secretar de redac]ie la emisiunea TVR “Pro Patria”. Timp de 10 ani (1991-2001) a condus redac]ia Radio-Tv “Scutul Dobrogei” de la Constan]a. Debuteaz# \n revista “Cantemiristul” \n anul 1969 cu povestirea “C#t#lin, fiul P#durii”, \n care evoc# epoca domnitorului Dimitrie Cantemir. A publicat, de asemenea, literatur# pentru copii precum [i volumele de poezii “C#utarea luminii” Editura Aldopress, \n 2011 [i “Lupta cu strigoii”, editura Dacorom@n# \n 2012. Este un fabulist de succes. I s-a acordat premiul Festivalului Na]ional de Umor “Constantin T#nase” de la Vaslui \n anii 1982 [i 1984 [i Marele premiu al primei edi]ii “Festivalul de umor cazon - Podul minciunilor” , Sibiu 1990, premiul II la Concursul na]ional de poezie “Vasile Militaru”, Ocnele Mari -2011, men]iune la Festivalul Interna]ional de poezie Starpress 2010. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Rom@nia din 1996, membru al Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti din Rom@nia din 1991. A mai publicat “Conjura]ia nebunilor” (1991) - proz# umoristic# [i “M#garul [i aleg#torii” fabule, 2006. Se cuvine s# fie amini]i si publici[tii Gl. Bg. Dr. Boncu Simion, autorul c#r]ii: “Presa, c@inele de paz# al democra]iei” [i col. r . Grigore Radoslavescu, mul]i ani redactor [ef al ziarului Armatei “Observatorul militar”, \n care a publicat numeroase tablete, eseuri [i reportaje, am@ndoi colegi de promo]ie cu Lic# Pavel. Ion Lil# (1970): poet, prozator, eseist, jurnalist, editorialist, literatur# pentru copii, critic literar. Motto: “Nu credeam s# \nv#] a muri vreodat#” (Eminescu). Va debuta \n Cenaclul “Cantemiristul” \n anul 1968 [i \n acela[i an \n revista liceului “Cantemiristul”. Debutul s#u literar \n pres# va fi cu poemul “Eseu”, \n “Caiet de poezie”, supliment al revistei “Via]a rom@neasc#” \n anul 1970. Debutul editorial va fi in 1978 cu volumul de povestiri “Ploaie amar#”. “Ploaie amar#” e un simbol pentru ie[irea dintr-o adolescen]# rebel#, nonconformist#. Colaboreaz# la revistele “Via]a rom@neasc#”, “Luceaf#rul”, “Rom@nia literar#”, “Ramuri” etc. A \mbog#]it proza rom@neasc# cu numeroase romane, interesante ca tematic# si viziune epic# modern#: “Cu pieptul \n b#taia v@ntului” (1980), volumul de nuvele “Cascadorul” (1981), romanul “_nving#torului i se dau flori” (1989). Romanele “Lumea de la \nceput”(1984) [i “Luna de pe cer” (1988) reiau subiectul din “Cu pieptul \n b#taia v@ntului”, compun@ndu-l \n alte circumstan]e; romanul “S# visezi \n cr@ngul de salc@mi” (1985). A mai publicat romanele: “Ora[ul cu prieteni” (1989) [i “Insula” (1995). A scris literatur# pentru copii de neuitat: “Pe[tele cel mic” (1983), 66

“Morcovea]# cu dulcea]#” (1999), “Un cadou pentru tine” (1999). A publicat numeroase volume de poezii care i-au fixat un loc distinct \n poezia contemporan#. Incep@nd cu anul 2009 octombrie, a plecat \n Fran]a. A publicat un volum de “Poeme” \n 2011, insolitul volum “Sonate erotice”. Public# poezii \n “Re]eaua literar#”, condus# de Gelu Vlasin. _n Fran]a public# un ciclu de poezii “Poezii pentru Arthemis”. _n limba francez# public# 2 romane: “Realitatea de care nu are nimeni nevoie” [i “Prea mult vis pentru o clip# de iluzie”. Interesant este [i romanul “Parfumul p#pu[ilor cu por]elan” (2004) - un roman autobiografic, un roman de existen]#, explor@nd propriile lui memorii. A scris [i mult# proz# comercial# dup# 1990, sub pseudonimul Sandra Brown, care s-a v@ndut foarte bine. A publicat numeroase cronici literare despre scriitori contemporani, multe dintre ele \n “Revista nou#”, serie nou#, editat# la C@mpina. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Rom@nia. Dr. Geo Stroe (1971): membru fondator [i pre[edinte al Academiei Daco-rom@ne. A coordonat [i editat monumentala oper# “Enciclopedia Academiei daco-rom@ne”, dou# volume, Bucure[ti, 2012. Enciclopedia dezvolt# \n mod deosebit eroi, personaje, teme, motive, scenarii, concepte din mitologia daco-get# [i universal#. Ca orice enciclopedie instruie[te cititorul [i despre no]iuni, concepte [i termeni din cultura universal#. O carte fundamental# necesar# culturii rom@ne de la \nceputul mileniului trei, acoperind un gol ce trebuia dep#[it. Este coordonatorul primei antologii de studii de daco-rom@nistic# publicat# \n anul 2011. Este directorul Editurii Tempus \n care au ap#rut numeroase studii de daco-rom@nistic#. Este [i un poet talentat cu remarcabile volume de poezii apreciate de cititori. Un redutabil eseist [i sus]in#tor al multor sesiuni de cercetare [tiin]ific# despre istoria [i spiritualitatea daco-get#. Are meritul de a fi editat “O istorie a literaturii rom@ne de la origini p@n# \n prezent” de prof. univ. Ion Rotaru, o replic# a criticului literar la opera marelui s#u dasc#l George C#linescu, al c#rui discipol a fost. Este o lucrare unic# \n literatura rom@n#, pentru c# \nglobeaz#: T#rt#ria, Ovidiu, antichitatea, perioada str#rom@n#, medieval#, modern# [i contemporan#, p@n# \n mileniul III, dep#[ind sinteza lui C#linescu. La editarea acestei monumentale edi]ii, editorul dr. Geo Stroe, a vrut s# releve un adev#r axiomatic: arma identit#]ii unei na]iuni este cultura, [i \n special limba [i literatura lui. Acela[i inimos animator cultural preg#te[te pentru editare “Tratat de istoria dacorom@nilor”, a[adar editat# o monumental# trilogie despre cultura [i destinul poporului rom@n. Deci “Enciclopedia Academiei daco-rom@ne”, “O istorie a literaturii rom@ne de la origini p@n# \n prezent” [i “Tratat de istoria daco-rom@nilor” reprezint# adev#rate izvoare spirituale ale reedit#rii Bibliei unui neam. Gheorghe Bogorodea (1971): cunoscut poet [i prozator tulcean, membru al Asocia]iei scriitorilor tulceni din 2009, a publicat cunoscutul roman “Coco[ul”, Editura Scrisul rom@nesc, 1984 [i volumul de poezii “Flori carnivore: r#nile iluziei”. A scris prefe]ele la cele 2 volume de poezii ale poetului Ion Staicu (colegul s#u cantemirist mai mic, promo]ie 1974) ap#rute postum la Tulcea. Sprijin# ori[ice ac]iune menit# s# fac# binecunoscut# opera poetului, prea devreme disp#rut - Ion Staicu. A ob]inut premiul Arghezi pentru volumul de poeme “Scrisorile [i pl@gerile”. _ntr-un frumos articol “Gheorghe Bogorodea sau iscodirea mitului” scriitorul Adrian Bu[il# aprecia ca un remember “R@su-pl@nsu” despre scriitor, spun@nd c# “este un poet premiat care se neglijeaz# [i un 67

prozator remarcabil ce nu se ia \n serios, un antierou”. _n cartea sa “Moartea contra cost”, autorul Adrian Bu[il# i-a acordat rolul de personaj central \ntre boemii r#t#ci]i prin Tulcea. A scris poezie de medita]ie religioas# atunci c@nd foarte pu]ini poe]i \ncercau s# publice asemenea poezii. A fost pre[edintele Societ#]ii Culturale Aegisus, devenit# cenaclul Orfeu din Tulcea. _n aceea[i promo]ie din anul 1971, s-au remarcat \n cenaclul cantemirist [i Gl. de flotil# aerian# Toma Dumitru, talentat poet [i prozator (memorialistic#), graficianul Lucian Stoenac, col. (r.) Ghergulescu Remus, poet remarcabil [i inedit memorialist. Un mic dic]ionar al scriitorilor cantemiri[ti ar fi incomplet far# o contribu]ie de seam# adus# istoriei Bucure[tiului, de c#tre Gl bg. Radu Olteanu (1957), autorul c#r]ii “Istoria Bucure[tilor \n date [i \nt@mpl#ri”, edi]ia a 2-a, 2010, cu o prefa]# elogioas# scris# de academicianul Constantin B#l#ceanu Stolnici. Gogea Vasile (1972): nu a absolvit Liceul militar , fiind clasat inapt medical pentru serviciul militar \n clasa a 12-a. Este doctor \n filozofie. Publicist, jurnalist, eseist, critic literar, cu numeroase apari]ii [i comentarii \n presa cultural# din Cluj. Un avizat traduc#tor, \n special din filosofii de seam# ai culturii germane. _ntre studiile sale se num#r# [i unul inedit ca viziune “Moftooftalmologia lui Caragiale”. Gl. Bg. (r.), dr. \n [tiin]e economice, Constantin I. Vladimir Lauren]iu (1972): poet, prozator, dramaturg, regizor de teatru. Absolvent al Liceului militar “Dimitrie Cantemir”, 1972. A debutat cu poezii, \n cadrul cenaclului “Cantemiristul”. _ntr-o schi]# biografic# ne m#rturise[te traseul destinului s#u. A primit gradul de general de brigad# \n rezerv# \n 2006. _n anul 2012 a cerut la Pre[edin]ia ]#rii s# fie radiat de pe lista de avans#ri – ca general maior –, propus# de fostul ministru al ap#r#rii, general Gabriel Oprea, deoarece includerea sa pe lista avans#rilor contravenea principiilor sale de onoare militar# [i profesionalism militar. A primit r#spunsul radierii sale de pe list#. Oferim datele din schi]a sa biografic#: O PAGIN~ DE VIA}~... SAU O SECUND~ _N CONSTELA}IA MOIREI ! “Iubite cetitoriule, \nceputul primilor pa[i \n art# l-am f#cut \n primii ani de [coal#, c@nd am \nceput s# descop#r muzica, arpegiile, gamele minore [i majore, ordinea diezilor sau a bemolilor la apogiatur#, glisando etc. pe clapele pianului. Bunicii mei – profesor de istorie [i \nv#]#toare \n com.Toporu, l@ng# Dr#g#ne[ti Vla[ca, apoi [coala de muzic# la Giurgiu, unde m-am [i n#scut, iar din clasa a V-a \n Bucure[ti, f#c@nd 4 ani obligatoriu un al 2-lea instrument: clarinetul (\n la minor), au avut rezonan]e \mpreun# cu poezia lui Eminescu, pove[tile pe care le citeam la anii aceia [i chiar Balzac. Apoi, un salt poate din gre[eal#, dar cu siguran]# un pas al Moirei (Soartei), \n LM-Breaza. Acolo, am citit la bibliotec# tot ce se g#sea de citit, inclusiv teatru american, Brecht, Pirandelo sau Pablo Neruda, Ungaretti, literatur# rus#. Am \nceput, timid [i prost, s# compun [i eu. Eram un epigon al soartei, mi-era [i ru[ine, dar... am terminat LM, iar la Sibiu am condus un Cenaclu unde am scos 3 plachete de versuri – nici una laudativ# la adresa Ceau[e[tilor – apoi am condus revista {colii Militare “G@nduri ost[e[ti”, unde am publicat articole, recenzii [i vreo 12-13 poezii. Dar am avut un curaj nebun [i m-am dus la Teatrul de stat din Sibiu [i am \mprumutat recuzita, pun@nd \n scena \n 3 ani 7 piese de teatru – cu 1-2 personaje feminine, ajutat cu sfaturi \ntre 4 ochi de regizorul Besoiu – fratele marelui actor. Dup# ce am devenit ofi]er am scris numai pentru mine, c#ci nu 68

eram bine v#zut: dac# am c@ntat la pian Grieg – C@ntecul Norvegiei sau “Piano concerto” am c#p#tat porecla de <L#utar, nu militar> sau dac# am fost auzit citind un poem, imediat clasat <#sta-i poiet!>. Am lucrat ca [ef protocol Deservire la MApN - Ministru, apoi ca [i Curier Diplomatic circa 3 ani, iar dup# terminarea ASE-ului [i a Academiei Militare – Logistic#, cu media general# 10 – Diploma de licen]# o arat# [i sunt chiar m@ndru ! –, apoi ca Loc]iitor pentru Logistic#. {i acum aveam impresia c# lucrul cel mai nimerit este s# faci art# din ceea ce e[ti pus s# faci. Toate activit#]ile, ac]iunile umane [i opera]iunile sunt deopotriv# d#ruire, [tiin]#, art# [i o stare excep]ional# de spirit ! La un dineu oficial se f#cea <Art# Culinar#>, c@ntau orchestre, era o lume... bun#, la Logistic# se hr#neau osta[i, se \mbr#cau oameni, tr#iau suflete [i... era o art# s# [tii s# le faci [i pe acestea. Sigur c# nu se compara activitatea de copilit ro[ii \n GAZ, cre[terea porcilor, cu plimb#rile prin aeroporturile lumii sau vizitarea cu marilor muzee ale Parisului, Romei, Petersburgului sau Madridului, dar fiecare are parfumul \ndumnezeirii \n el [i este descoperirea unui Univers unic pentru fiecare dintre noi, pentru c# fiecare dintre noi suntem unici \n Univers. Apoi am \mbr#]i[at – cu talent – meseria de dasc#l, ca [ef Catedr# Management [i profesor la {coala de Aplica]ie a Art [i RAA - Cernica. _n anul 2000, odat# cu ob]inerea titlului de Doctor, am fost trimis la Colegiul Na]ional de Ap#rare [i am devenit – cu gradul de Colonel pe care \l aveam de 5 ani –, {ef al Sec]iei Speciale de Audit Intern a MApN, iar dup# 3 luni de la trecerea \n rezerv# am primit – la cererea mea – gradul de General de Brigad# (Rz). Nu gradele m-au \nsufle]it, mi-am f#cut treaba st@nd \n picioare. Nu m-am \mbog#]it, sunt chiar foarte modest, nu m-au interesat lucrurile materiale [i pot spune c# cu proprii mei bani mi-am publicat primul volum de versuri “Seva dulce \n r#d#cini amare” – care a fost ca titlu un ecou prin timp pentru mine. Acum mai am multe de f#cut.Cu patim# scriu de 4 ani la 3 piese de teatru (pe care nu le mai termin, mereu schimb personaje, nume, replici, decoruri etc.; scriu la un roman al copil#riei mele la ]ar# [i pe prim plan un volum bilingv Rom@no-Englez de 120 poeme care se va publica la Londra de c#tre o deosebit# rom@nc# anul viitor. Am semnat deja contractul. Este o mare \ncercare pe care via]a ]i-o ofer# ca un talisman la sf@r[itul ei. _mi urez singur s# duc la bun sf@r[it [i asta [i... jur c# nu mai \ncerc altceva !” Este \ntre pu]inii poe]i care scriu poezie de inspira]ie religioas#, cu mare dimensiune filosofic#. _n meseria sa de auditor este membru fondator al A.A.I.R. (Asocia]ia Auditorilor Interni din Rom@nia). Este member ship al I.I.A. (Institutul Interna]ional de Audit), cu sediul \n SUA, la care sunt afiliate 27 de ]#ri. Col (r.) dr. {tefan Nicolin Mihai (1972): poet, publicist, romancier, eseist. A debutat cu poezii \n cenaclul “Cantemiristul”, a fost finalist la etapa na]ional# a Olimpiadei de rom@n# din anul 1972, director al Muzeului Militar Na]ional (2000-2005); [eful Biroului coordonare institu]ii de cultur# ale Armatei. A publicat numeroase poezii [i texte literare (mai ales umoristice) \n “Observatorul militar”, “Via]a armatei”, “Luceaf#rul”, “Contemporanul”, “Arge[ul”, “Convorbiri literare”, “Ramuri”. A scris cartea “Romanul clasei mele de liceu”, o carte despre adolescen]a cantemiri[tilor. De asemenea, a scris lucrarea “80 de ani de muzeologie rom@n#” publicat# \n Rom@nia [i Fran]a. Col. r. Bucur Marcu Hariton (1973): poet, publicist, editorialist. A debutat \n cenaclul cantemirist \n anul 1972 [i a fost pre[edintele cenaclului \ntre anii 1972-1973. 69

Este Associate senior fellow pentru politica de ap#rare la Centrul de la Geneva pentru controlul democratic al For]elor Armate (D.C.A.F.). A \ndeplinit func]ia de coordonator academic al Centrului de Studii NATO din Bucure[ti (2002-2010). Ofi]er de avia]ie, \n rezerv# din 2003 a fost seful Serviciului J5 (strategii de ap#rare) din cadrul Statului Major General. Este Cavaler al Ordinului Na]ional “Pentru merit” \n recunoa[terea contribu]iei sale la integrarea Rom@niei \n NATO. C#r]i publicate: “Elemente esen]iale \n institu]ionalizarea ap#r#rii na]ionale”, Viena, 2009; “Introducere \n managementul ap#r#rii”, \n colaborare, Geneva, 2009 (tradus# \n rus# [i \n ucrainian#). A fost redactor [ef adjunct la revista Cantemiristul, redactor [ef la revista “G@nduri ost#[e[ti” a Scolii militare de ofi]eri “Nicolae B#lcescu”, Sibiu. Cenaclul [colii a publicat 2 plachete de poezii sub conducerea sa. A publicat de asemenea poezii \n revista “Via]a studen]easc#” \ntre anii 1980-1981. Este editorialist la ziarul Ziua Veche, s#pt#m@nal, fostul ziar Ziua. Poezia a r#mas pentru d@nsul o etap# din “tinere]ea lui Don Quihote”, dup# cum ar spune marele poet Marin Sorescu. Col. r. Cr#ciun Nicolae (1973): poet, eseist, jurnalist. A publicat incitante eseuri \n ziarul “Observatorul militar”, \n revista “Metafora”, \ntemeiat# [i condus# de el \n ora[ul Basarabi [i mutat# apoi la Constan]a, \n revista “Cuget liber” din aceea[i localitate. Dintre multele eseuri sunt de re]inut: “Zeul din amurg” [i “Blestemul p#m@ntului blestemul iubirii”, ambele \nchinate ]#ranului rom@n, iar dintre pamflete “Bolboroseli tipice dinspre marea mut#... de uimire” (destinul armatei rom@ne) [i “Iarmarocul rom@nesc” (publicate \n revistele “Metafora” [i “Cuget liber”) merit# de asemenea re]inut studiul “Picturile rupestre de la Basarabi” (revista “Metafora”). _n prezent este preot de mir la M@n#tirea de m#icu]e Cobadin, jud. Constan]a. Col. r. Ciobanu Viorel (1973): scriitor, publicist, membru al Academiei de cibernetic# “{tefan Odobleja”. Public# \n 1982 studiul “Tradi]ii ale preg#tirii militare a tineretului \n sec. XIX [i \nceputul sec. XX”. Reu[e[te un interesant roman-cronic# al unei genera]ii cantemiriste-1973 \n lucrarea “Pa[i \n columnele vie]ii” \n anul 2003 [i \n colaborare o carte reper a unei vetre de cultur# “Piramida cantemirist#” vol. I (2007) [i vol. II (2012). _n colaborare cu gl. Constantin Ucrain a scris “Personalit#]i militare din Teleorman”, 2002 [i este coautor la lucrarea “Securitatea informa]iilor” ,1996. A publicat numeroase articole \n pres# [i reviste de specialitate, pe teme diferite [i a participat cu comunic#ri bine primite la Congresele interna]ionale de dacologie si \n cadrul Academiei de cibernetic# “{tefan Odobleja”. Gl. flotil# aerian# Ene Tudorel (1973): poet, publicist. A publicat \n 1999 placheta de poezii, \n limba franceza, la Paris “Prin cenu[a sufletului”. Placheta se g#se[te la {coala Superioar# de R#zboi din Paris. A redactat studii de geopolitic# \n revista “G@ndirea militar# rom@neasc#”. Gl. Mr.(r.) prof. univ. dr. Neagoe Visarion (1973): membru corespondent al Academiei Rom@no-americane de [tiin]e [i arte cu sediul \n SUA, membru asociat al Academiei Oamenilor de {tiin]# din Rom@nia. A ob]inut premiul anual al Academiei Rom@no-americane de [tiin]e [i arte \n 2003 [i 2009, Legiunea de merit \n 2007, acordat# de pre[edintele SUA. A fost loc]iitorul {efului de stat major al For]ei Multina]ionale din Irak, \n anul 2007. Opera: “Irak, calvarul p#cii” (2009), “Jurnal de campanie: 185 de zile \n Irak” (2009), “Armata Rom@niei \n misiuni interna]ionale 1991-2009” (2010) In 70

colaborare: “Enciclopedia Armatei Rom@niei” - 2009:, “Tratat de [tiin]# militar#” vol. III - 2004; \n colaborare cu Gl. Teodor Frunzetti: “Lumea 2005 - enciclopedie politic# [i militar#” (2005). A publicat peste 92 de articole [i studii \n reviste de specialitate de circula]ie european# sau \n reviste din ]ar# recunoscute de c#tre CNCSIS. Contraamiral r. H@ldan Romulus (1973) \n colaborare cu amiral r. Gh. Marin: “For]ele navale ale lumii \n secolul XXI”, Editura CETA, 2009. Gl. Bg. (r.) Miu Dumitru (1973): o carte ghid pentru drume]ii care se av@nt# \n locuri [i universuri \n care problema supravie]uirii este hot#r@toare: “Traiul \n condi]ii de izolare”, 1995 . Maior (r.) Staicu Ion (1974): poet, prozator, eseist. Este poate, al 3-lea mare poet ridicat din Gr#dina lui Vod# Cantemir, dup# poe]ii Marin Sorescu [i Radu Voinescu. A debutat \n cenaclul Cantemiristul \n anul 1971, devenind [i pre[edintele cenaclului cantemirist \ntre 1972-1974. Poeziile sale din perioada adolescen]ei cantemiriste sunt publicate \n revista liceului “Cantemistul”. _ntre anii 1971-1974. va ini]ia curentul cultural “Spa]iul de dincolo de esen]e”, un grup de avangard# a viziunii poetice, al#turi de colegii s#i din liceu mai tineri Miron Manega, Lupa[cu Viorel, Doru Nicolcea, pentru care se vor alege cu dosare de cercetare “\ncondeiate” de vigilenta noastr# securitate. Au fost urm#ri]i [i \n Scolile militare de ofi]eri de la Sibiu. Motivul cercet#rii era cutezan]a, nonconformismul unor tineri care n-au cerut aprobarea superiorilor pentru ini]ierea acestui grup pentru pentru poezie, care avea un program estetic incompatibil cu dogmaticul realism socialist. A fost repartizat la Regimentul 18 mecanizat din Caransebe[, apoi s-a mutat la Timi[oara. A p#r#sit armata prin clasare medical# \nainte de 1989. La Timi[oara a r#mas acela[i rebel [i constant opozant al dictaturii ceau[iste. Unul din ini]itorii Proclama]iei de la Timi[oara, Florin Mihalcea, al#turi de scriitorul George {erban (care a formulat textul) \ntr-un interviu declara: “exista la Timi[oara o re]ea secret# care viza schimbarea regimului Ceau[escu. _n acea re]ea, cel care m-a ini]iat [i introdus a fost poetul Ion Staicu. Nu a fost fericit \n via]a de familie, trebuind sa divor]eze [i \n cotidianul social a dus-o greu; a fost [i administrator de cimitir, a ajuns la 42de ani (1997) s# fie [i gardian public, etc. ca ofi]er a activat [i \n garnizoana Tulcea. La 23 aprilie 1999 \n drum de la Tulcea spre Timi[oara, oprindu-se pentru o noapte la bunul s#u prieten din liceu Miron Manega, moare \n apartamentul acestuia. La autopsie inima poetului p#rea a fi stat \n pieptul unui om de 80 de ani [i nu de 44 c@]i avea atunci. _ntr-o edi]ie postum# a operei sale, editorul Adrian Bu[il# \ntr-o prefa]# intitulat# “Nimic mai mult” scrie: “Ion Staicu, zis Generalul, era \n mare m#sur# un taciturn. La cenaclul Orfeu din Tulcea vorbea rar [i anapoda. Citez din memorie: “dac# nu sunte]i \n stare s# scrie]i cu rim#, dac# nu sunte]i \n stare s# scrie]i un rondel, un gazel, un sonet, o gloss#, dac# nu sunte]i \n stare de rigoare atunci tainele versului alb v# vor r#m@ne inaccesibile. _[i citea propriile poeme cu glas precipitat [i cu emo]ie nedisimulat#”. Actualul fond de manuscrise Staicu are peste 3000 de pagini al celui care a fost numit “lupul singuratic al literaturii dobrogene”. O parte din proz# a ars-o, dar a r#mas \n manuscris o addenda cu proz# la bunul s#u prieten, scriitorul Miron Manega, dou# caiete \n manuscris: “Teoria interesului na]ional”. A avut [i un roman \nceput pe b#ncile liceului. A citit \n cenaclul liceului proza “Moartea ultimului p#s#rar”, scris# \n stilul lui Borges. Postum, profesorul Mihai Marinache din Tulcea public# 2 volume de poezii “Trec@nd prin veacul oarecare” [i 71

“Tronul [i parada”, editura Harvia, 2006 din Tulcea, cu un cuv@nt \nainte al colegului s#u cantemirist Gheorghe Bogorodea [i prefa]a semnat# de Ion Tutunea. Editura Karograf preg#te[te editarea unui nou volum postum Ion Staicu sub auspiciile lui Adrian Bu[il# intitulat “Timpul c#derii” \n \ngrijirea profesorului Adrian Marinache, volum ce va releva ciclurile poetice publicate \n ultimii ani, \n special \n revista Steaua Dobrogei. _n manuscris, \n posesia scriitorului Miron Manega, se afl# [i un volum de poezii cu dedica]ii: fiecare poem are o dedica]ie [i e interesant poemul care cuprinde \n aqua forte artistul respectiv. Doi remarcabili scriitori, colegi de promo]ie cu Ion Staicu sunt: Gl.bg.r. Gheorghe Ionel: talentat poet [i comandorul de marin#, conf.univ.dr. Alexandru Dragalina, autorul prozei de c#l#torii “Jurnal de bord” ce ilustreaza o fascinant# c#l#torie cu bricul Mircea, {coala nav# a Marinei Militare rom@ne[ti, printre tentantele continente ale lumii. Miron Manega (1975): de la naivul blindat la rebelul dogmatic. Poet, prozator, eseist, publicist, editor de ziare [i reviste de cultur#. A debutat \n revista Cantemiristul a Liceului militar “Dimitrie Cantemir” \n anul 1973. A fost pre[edintele Cenaclului “Cantemiristul” \n anul [colar 1974-1975. A ini]iat \n liceu, al#turi de colegul s#u, poetul Ion Staicu, un grup pentru poezie intitulat “Spa]iul de dincolo de esen]e”. Din acest grup mai f#ceau parte [i elevii Lupa[cu Viorel [i Doru Nicolcea. Securitatea \i vor urm#ri pentru programul lor neconformist [i \n Scoala militar# de ofi]eri de la Sibiu. Inadaptat vie]ii din {coala militar# va reu[i s# ob]in# o clasare medical# \n 1977, p#r#sind sistemul militar. Numele s#u real este Dumitru Manea, iar Miron Manega e pseudonimul literar cu care a fost “oficializat” \n 1985 \n cenaclul literar “Numele poetului” (condus de Cezar Iv#nescu), din care a f#cut parte. E specializat \n analiza pie]ii de art# din Rom@nia, domeniu \n care a publicat numeroase articole. A colaborat la reviste literare: Luceaf#rul, Amfiteatru, Steaua. A activat ca redactor la publica]iile: Tinerama, Baricada, Phoenix, Calende, Atitudinea, Revista fenomenelor paranormale; redactor-[ef al revistei s#pt#m@nale “SuperVip” [i director editorial al publica]iilor “Liceenii”, “Revan[a-revist# de cultur# a celor uita]i” (numit# mali]ios de cei de la Academia Ca]avencu: revista scriitorilor de mic litraj), “Clubul Temerarilor” (apari]ie lunar#) , “Cinerama” (bilunar). A fost redactor-[ef adjunct la cotidianul “Na]ionalul”, comentator la “Jurnalul na]ional”, director editorial la publica]ia bilingv# “Rom@nia 100%” , distribuit# pe 3 continente; director editorial la revista lunar# de cultura spectacolului “Vreau bilet”. Este ini]iatorul [i coordonatorul platformei culturale “Certitudinea”, cum \nsu[i spune: ispravnic de concept. C#r]i publicate: “Atlanta minut cu minut” (1996): o relatare a Olimpiadei de la Atlanta din 1996, cu o scurt# istorie a Olimpiadelor; “Salonul refuza]ilor”, volum de versuri, Ia[i, 2008; “De ce ur@m femeile”, volum de eseuri, 2011, cu o prefa]# a scriitorului [i criticului de art# Pavel {u[ar#. A publicat [i 2 antologii: una de poezie “55 de poe]i contemporani”(2010) [i alta de proz# “Declin” (2010), ambele la Sibiu, editura Arhip Art. Balada “Povestea z#pezii” a fost premiat# \n anul 1988 la Concursul na]ional de poezie “Elena Farago” de la Craiova. E o parabol# care codific# \n scenariul alegoric al baladei clipa c#derii regimului totalitar ceau[ist. E povestea alegoric# “a unei ]#ri \n care nu ningea”. Dup# un an, decembrie 1989, dup# procesul celor doi Ceau[escu, imediat seara a \nceput s# ning#. Profetism? Col.r. Dan, Dumitru {chiopu (1975): venit \n Liceul militar din tainicele [opote ale Cernei [i de sub legendarul Sfinx de la Tople], st@nca lui Iovan Iorgovan, va debuta 72

debuta \n cenaclul Cantemiristul din anul 1972 [i \n revista cu acela[i nume a liceului. Va continua s# publice [i \n Scoala militar# de la Sibiu \n G@nduri ost#[e[ti. Au r#mas \n manuscris numeroase caiete de poezii, p#strate \n arhiva familiei. Fiind ofi]er de specialitate chimie militar#, probabil c# din cauza radiatiilor din teatrele de opera]ii (\n special \n Iugoslavia) [i \n laboratoarele chimice i-au declan[at un cancer rapid la pancreas. Ar merita ca un cantemirist s# editeze o plachet# cu poeziile r#mase \n manuscrise. Col.r. prof.univ.dr.Titi Paraschiv (1976): poet, eseist, publicist, jurnalist, editorialist. A debutat \n revista Cantemiristul cu poezii \n anul 1973; a fost pre[edintele cenaclului cantemirist \n perioada 1974-1975; absolvent al Academiei Tehnice Militare, doctor inginer din 1995, conduc#tor de doctorat din anul 2003. A publicat \n activitatea sa 16 c#r]i [i peste 50 de articole [tiin]ifice. R#m@ne un poet de viziune [i expresie modern# cu inepuizabile apari]ii lirice. Enumer#m doar c@teva dintre surprinz#toarele sale voci lirice: “Lumini descompuse”, “Inven]ia ceasului” (1996); “Criteriile durerii” (1998); A[teptarea” (2002). Col.r. Roncea Ion (1976): poet, jurnalist, publicist. Debuteaz# \n Cenaclul Cantemiristul. Absolvent al Facult#]ii de ziaristic#, ca student la cursurile de zi; colaborator la revistele Via]a armatei, Steaua Sport magazin; redactor la ziarul Observatorul militar, redactor de carte la Editura militar#. Are \n preg#tire o carte cu note [i pamflete “Ghimpii tranzi]iei” [i un volum de versuri pentru copii. Col.r. Dorel Pietr#reanu (1976): prozator, eseist, publicist. A publicat \n revista “Armonii culturale”, 20 de povestiri din misiunea sa ca observator ONU \n Irak [i Kuweit, desigur, ele vor deveni \n cur@nd o incitant# “Poveste a vorbei”[ a publicat romanul “Amurgul coloneilor”, un apus incendiar al unor genera]ii z#mislite din focul jur#m@ntului de ]ar#. Col. r. Conf. Univ. Dr. Mircea Preunca (1976): publicist, editorialist, poet, director de proiecte [i programe culturale; cercet#tor \n domeniul [tiin]elor economice. A debutat ca poet \n Cenaclul cantemirist “Noduri [i semne” \n anul 1974, disting@ndu-se printrun timbru liric de mare duio[ie generat de ingenuitate [i candoare genuin#. A debutat cu poezii \n revista liceului Cantemiristul; este absolvent al Institutului militar de ofi]eri de tancuri [i auto de la Pite[ti \m anul 1979. A lucrat ca ofi]er \n cadrul Serviciul Rom@n de Informa]ii \ntre anii 1990-2003. Este absolvent al Facult#]ii de [tiin]e economice al Universit#]ii de Vest din Timi[oara, finaliz@nd studiile universitatre cu un masterat la {coala de Inalte Studii Europene Comparative (S.I.S.C.E.C.), \ntre anii 1995-1998, devenind expert \n probleme europene. Este doctor \n [tiin]e economice al Universit#]ii de Vest Timi[oara, fiind conferen]iar universitar la aceea[i institu]ie, Facultatea de {tiin]e Politice [i Administrative, autor al cursurilor: “Metode de analiz# a informa]iilor” [i “Politici ale securit#]ii europene”. Este auditor extern (de ter]e p#r]i) al Sistemelor de management al calit#]ii ISO 9001-2000, iunie 2004; este auditor extern (de ter]e p#r]i) \n Siguran]a [i securitatea muncii, \nregistrat la ICRA London, U.K., iunie 2004; este administrator/director general al SC Agora IT&CSA din 2004, o firm# specializat# \n IT&C a unui grup na]ional format din peste 30 de companii; este pre[edintele Funda]iei Mathesis/Tender, care promoveaz# [i sus]ine material persoane cu abilit#]i artistice [i culturale evidente ca [i promovarea [i sus]inerea financiar# a unor institu]ii de cultur#, \n scopul realiz#rii unor 73

acte culturale valoroase. Funda]ia cultural# Mathesis a reusit nu pu]ine danii culturale, \ntre ele [i sponsorizarea c#r]ii “Piramida cantemirist#”, \nsemn@nd pentru editorul sponsor [i re\ntoarcerea sa la ob@r[ie: Alma Mater Cantemir. Lucr#ri publicate: 1. Studiu sociologic: “Investigarea sociologic# \n integrarea socioprofesional#”; 2. “Editoriale de politic# extern# [i de securitate european# \n publica]iile locale”. 3. “Actualit#]i [i perspective ale securit#]ii europene”; 4. Editoriale \n revista de informatica “AS-Computer”; 5. Editorialist-colaborator \ntre 2003-2006 la “Gazeta de vest” [i la cotidianul zonal interjude]ean. Este un spirit cantemirist care [i-a asumat trudnica povar# a mecenatului cultural. Lt. Col.r. Nechita Viorel (1976): poet, prozator, publicist. A debutat cu proz# scurt# \n cadrul cenaclului cantemirist \n anul 1975. _ntr-un profil telegrafic “Debut \nt@rziat ([iruri trase telegraphic cu creionul despre mine)” schi]a c@te ceva despre sine: “La T@rgul de carte Book-Fest, ]inut la Bucure[ti \ntre 30 mai-03 iunie 2012, a avut loc la standul editurii Tracus Arte, lansarea romanului meu: “ O t#r#[enie european#”. Lucru specificat oarecum pe coperta 4 a c#r]ii, titlul parafrazeaz# titlul romanului “O tragedie american#” al scriitorului Theodor Dreisser, roman pe care l-am citit cu vreo 37, 38 de ani \n urm# [i din care nu-mi mai amintesc \n prezent absolut nimic, at@t de tare m-a impresionat. Antecedente literare: - poezii \n anii liceului, citite prin anii 1974-1976 \n cadrul cenaclului Cantemiristul al Liceului militar, pe care le-am adunat, la care am ad#ugat [i altele scrise mai t@rziu, \ntr-o plachet# cu titlul “Poezit#ri sau nimicuri deosebite” – titlu ce va fi explicat \ntr-un cuv@nt al autorului - am mai colaborat cu c@teva articole pe teme de pescuit la revista “Acum” de la Tulcea, editat# tot de un cantemirist. Damblaua pescuitului m# a[eaz# al#turi de Sadoveanu [i Hemingway, dar nici nu \ndra#znesc s# visez c# [i scrisul ar putea face acela[i lucru. - cu toate c# sunt deja obi[nuit s# prefer scrisului lectura, m# str#duiesc, \n prezent, s# rezolv un alt roman, am deja gata trei capitole, care se va numi “Rapsodia p#g@n#”. A[a s#-mi ajute Dumnezeu! – zice ateul care nu-mi place s# fiu sau... cineva asem#n#tor unui ateu care nu [tie ce s# mai cread#”. Grecu Sorin (1976): poet. A fost coleg de cenaclu cu ceilal]i talenta]i creatori ai cenaclului: Titi Paraschiv, Ion Roncea, Mircea Preunca, Dorel Pietr#reanu. A debutat \n Cenaclul cantemirist “Noduri [i semne” \n anul 1973, cucerindu-i pe cenacli[ti cu poezia sa modern# de expresie eliptic# [i cu surpriz#toare conota]ii. A debutat \n revista “Cantemiristul” \n anul 1973, fiind \ntre poe]ii cu contribu]ii majore \n paginile revistei. Col.prof.univ.dr. Vladu Mircea (1976): Comandantul Brig#zii 10 Geniu Dun#rea de Jos, Br#ila; prozator, proz# memorialistic#, publicist; [ef promo]ie al armei de geniu din Academia Militar#, promo]ia 1990. Absolvent al Facult#]ii de {tiin]e Politice din Sibiu, cu master \n Rela]ii internationale [i sisteme de securitate. Doctor \n {tiin]e militare cu distinc]ia: Cum laudae. Prof. univ. dr. la Universitatea Na]ional# de Ap#rare “Carol I”, prof. univ. dr. la Universitatea “Alma Mater” Sibiu. Conduc#tor al unor exerci]ii militare multina]ionale. Opera: 25 c#r]i de memorialistic# [i de specialitate; 19 articole/ studii publicate \n volumele unor manifestari [tiin]ifice interna]ionale din ]ar# [i str#in#tate; 21 articole/ 74

studii publicate \n volumele unor manifest#ri [tiin]ifice, desf#[urate \n ]ar#. 1. “Mult zgomot pentru 6 opinii controversate”: \n englez# [i rom@n# (2007). 2. Coordonator: “O nou# g@ndire privind evolu]ia fenomenului militar \n r#zboiul viitorului din perspectiva for]elor de sprijin pentru lupt#: V volume. 3. “Omul cu tichie”, II volume - Proza memorialistic#. 4. “Onor la comandan]i”, CETA, 2008. 5. “Omagiu pentru cei care sfideaz# moartea”, Sibiu. 6. “Destinul generalului”, ed. Adalex, 2010. 7. “Securitatea la \nceputul milenilui trei”, ed. Adalex, 2010. 8. “Invalidul”, proz#, ed Adalex, 2010. 9. “Brigada de la Ibrail”, proz#, ed. Adalex, 2012. 10. Articolele: “Dimensiuni [i strategii ale securit#t]i na]ionale”, 2008; “Impactul globaliz#rii asupra mediului de securitate” – sesiunea de comunic#ri [tiin]ifice cu participare interna]ional#, Bucure[ti, 2008. Conf. Univ. dr. Paul Du]# (1976): cercet#tor [tiin]ific la Institutul Diplomatic Rom@n, a publicat numeroase studii de geopolitic#, fiind unul dintre cei mai reputa]i cercet#tori \n domeniul geopoliticii din ]ar#. Col.r. dr. \n filologie Baboi Nicolae, pseudonim literar Radu Voinescu (1977): poet, prozator, eseist, critic literar, jurnalist, editorialist. Personalitate cultural# complex#, pl#m#dit# \n vatra Gr#dinii lui Vod#-Cantemir, care la o dreapt# judecat# de valoare artistic# ar putea fi pus al-2-lea \ntr-o enumerare, dup# piscul Marin Sorescu. A debutat cu versuri \n revista Luceaf#rul \n 1989, apoi a continuat s# publice poezii, eseuri, recenzii \n revistele: Rom@nia literar#, Via]a rom@neasc#, Familia, Vatra, Tomis, Unu, Semne, Contrapunct, Nouvelle Europa (Luxemburg) etc. Opera: “Hierofantul” - versuri care au \nsemnat debutul s#u editorial \n 1999. Despre acest volum, scriiitorul [i criticul literar George Astalo[ scria \n prefa]a volumului: “_ntradev#r, Radu Voinescu transform# norii \n \ntinderi ipotetice de ap#, spa]iul interplanetar \ntr-o \mp#r#]ie a sirenelor, viet#]ile marine \n fiin]e de antracit v#zduhul \ntr-o nelini[tit# org# de v@nt, iar inimile \ndr#gosti]ilor \n cutii de rezonan]# a erosului. Public# volumul “Poezii” \n 2002. Proz#: “Erezii pioase - Povestiri” (2009). _n postfa]a c#r]ii Radu Voinescu m#rturise[te: “aceast# carte s-a n#scut dintr-o nega]ie. Realizez, preg#tind acest volum pentru tipar [i recitindu-l dup# at@]ia ani , c# \n loc de o r#sturnare a postmodernismului am scris o carte profund postmodern#. Dar asta e treaba criticilor [i a teoreticienilor literari s# explice” Eseu: “Modernit#]i. Eseuri de antropologie cultural#”, 2001. Critic# literar#: “Spectacolul literaturii. Studii de critic# [i teorie literar#”, 2003; “Printre primejdiile criticii”, 2004; “Subiecte: scriitori rom@ni contemporani”, 2005; Eestetic#: “Trivialul. Studii”, 2004. Un studiu fundamental deschizand perspectivele unei revolu]ii \n estetic# [i \n filosofia artei, abord@nd [tiin]ific un nou domeniu al esteticului: trivialul. Poetica sa nu ezit# s# calce pe teritoriile abisale ale psihicului, mediind \ntre carnal [i divin. Demn# de remarcat este \ntemeierea unui nou domeniu de cercetare [i anume: antropologia militar# \n cultura rom@n#. Preg#tise acest domeniu de cercetare prin eseurile sale de antropologie cultural#, argument@nd necesitatea realiz#rii unei noi estetici antropologice, pun@nd bazele [tiin]ei de antropologie militar# \n Rom@nia. Este contributor [i consilier la “Encyclopedia of erotic literature”, New Zork, 2006. A publicat antologiile: “Spectre liryque. Anthologie de poesie roumaine contemporaine”, 2000 [i “Canon [i canonizare”, 2003. A ini]iat colocviile anuale ale sec]iei de critic# literar# a Asocia]iei Scriitorilor din Bucure[ti. A \ntemeiat cenaclul Scriitorilor militari \n aprilie 1977, care a invitat la lecturi comune [i cenaclul literar-muzical “Marin Sorescu” 75

al Colegiului militar liceal “D.Cantemir”, Breaza. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Rom@nia, membru fondator al Uniunii Ziari[tilor profesioni[ti din Rom@nia (U.Z.P.), membru fondator al Societ#]ii Ziari[tilor din Rom@nia (S.Z.R.), membru fondator al Asocia]iei Scriitorilor profesioni[ti din Rom@nia, fondator \mpreun# cu comandorul de marin# Vasile Iordache a Clubului Ziari[tilor Militari. Toate aceste asocia]ii culturale [i profesioniste denot# voca]ia ziditorului Radu Voinescu, \ntrupat# \n a[ez#minte culturale care s# \ntemeieze direc]ii \ntr-o spiritualitate, care ve[nic rena[te. Este lec]ia marelui nostru \nainta[ [i animator cultural Titu Maiorescu, c#tre prea iubi]ii s#i urma[i. C#pitan de marin# r. Arhire Constantin Daniel (1977): jurnalist, eseist, editorialist, animator cultural. A debutat \n cenaclul literar “Noduri [i semne”. A publicat poezii \n revista Cantemiristul a liceului, intre 1975-1977. A demisionat din marina militar# [i a fost \ntre revolu]ionarii care \ncep@nd cu 22 decembrie1989 au \ncercat sa edifice structurile noii societ[]i democratice din Rom@nia la Tulcea. Lucreaz# \n pres# ca jurnalist din anul 1990, la ziarul “Delta” din Tulcea \ntre anii 1990-1994. A colaborat cu reportaje, interviuri, eseuri la ziarele Cuv@ntul, Rom@nia liber#, Magazin expres, etc. A fost redactor [ef la ziarul “Acum” de la Tulcea \ntre anii 1995-2005, scriind editorialul ziarului. _ntemeietor [i redactor [ef al revistei na]ionale “La drum-revista c#l#torului” din anul 2008 [i p@n# \n prezent. O revist# cu deschidere enciclopedic#, inima tuturor drumurilor din lume plec@nd din Delta Dun#rii, unde a fost tainica [i legendara insul# Leuce (Insula Alb#), unde ar fi fost \nmorm@ntat Ahile. Este [i pre[edintele Asocia]iei “La drum” care a editat un “Album foto - Delta Dun#rii” bilingv rom@n-englez [i Harta Deltei Dun#rii \n 10 limbi. Acela[i Arhire Constantin Daniel editeaz# albumul “Dobrogea - cheia de bolt#”, 2010, Tulcea. Are meritul de a fi ini]iat [i organizat \ntre anii 1998-2003 spectacole \nchinate s#rb#toririi Zilei Dobrogei la 11 noiembrie, ziua alipirii Dobrogei la Rom@nia. Cu acest prilej se organizeaz# sesiuni de comunic#ri [tiin]ifice, un mare spectacol folcloric cu invita]i din toat# ]ara [i cu rom@nii de pretutindeni, nelipsind rom@nii din Timoc [i Basarabia. Are \n preg#tire pentru editare cartea “Gr#dina Maicii Domnului”, un eseu despre simbolul multimilenar al Marii Zei]e mam# cu manifest#rile ei plastice \n folclor [i tradi]ii p@n# \n zille noastre. Este membru al Academiei daco-rom@ne din anul 2010. Comisar [ef dr. Dulgheru Nicolae (1979). A debutat \n cadrul cenaclului cantemirist “Nori [i semne” cu proz# \n anul 1978. Absolvent al {colii militare de ofi]eri “N.B#lcescu” din Sibiu. A fost transferat \n cadrul Ministerului de Interne, unde a desf#[urat o bogat# activitate jurnalistic# [i publicistic#, conduc#nd publica]iile de seam# editate de minister. Este redactor [ef la revista Poli]ia Rom@n#, oficios al Politiei Rom@ne. A fost redactor [ef la revista “Pentru patrie” a Ministerului de Interne; a fost redactor [ef al revistei Frontiera, oficios al Poli]iei de frontier#. Este doctor \n [tiin]e militare la Universitatea Na]ional# de Ap#rare din 2008. Este atestat ca ziarist profesionist. OPERA: romanul “_nc#tu[at la marinea raiului” -1996, “R#zboiul din Golf [i media” - volum de analiz# [tiin]ific# tradus [i \n Irak-2009. A publicat proz# scrut# \n reviste cu specific literar. A publicat o antologie de proz# scurt#: “Vis neterminat” - 2012. A publicat c@teva sute de articole de pres# \n publica]ii culturale [i departamentale. Valentin Leahu (1979): poet, conduc#tor de cenaclu, doctor \n filologie. A debutat cu poezii \n Cenaclul Noduri [i semne. Va continua s# publice poezii [i \n revista “G@nduri ost#[e[ti” a {colii militare de ofi]eri activi “N. B#lcescu” din Sibiu \ntre anii 1979-1982. 76

Va p#r#si sistemul militar \nainte de 1989. Dulcea pas#re a tinere]ii a fost zbuciumat# [i exploziv# via]# pentru el; din cenu[a ei a ie[it biruitor poetul de azi [i de acum. Conduce cenaclul literar de la P#ltini[ [i revista Cenaclul de la P#ltini[. Tema tezei de doctorat “Boema bucure[tean# a anilor 1990” pare a fi o pagin# retr#it# din tinere]ea sa incendiar#. A publicat volumul de proz# “Apusul vinului \n c#limar#” la editura Semne \n 2011. Col. Sfinte[ Lauren]iu (1979) : jurnalist, reporter. Membru al cenaclului cantemirist “Noduri [i semne”, a fost finalist [i premiat cu men]iune la faza na]ional# a concursului de literatur# rom@n# “M. Eminescu” \n 1979. A publicat reportaje [i interviuri \n Observatorul militar [i \n alte periodice ale Armatei. A scris o carte despre r#zboiul civil din fosta Iugoslavie, din perspectiva martorului observator din prima linie a evenimentelor Constantin Gheorghe (1980): lector univ. dr. \n filozofie (1980), poet, prozator, eseist, artist plastic. A debutat \n Cenaclu cantemirist “Noduri [i semne” \n anul 1976. A publicat poeme \n revista Cantemiristul [i \n Antologia poeziei cantemiriste editat# \n anul 1979. A continuat s# publice [i \n revista Institutului militar de artilerie antiaerian# din Bra[ov. _n anul 1980 a fost selec]ionat \n lotul l#rgit al Rom@niei pentru olimpiada interna]ional# de matematic# de la Londra(lotul de studen]i). _n anul 1994 a ob]inut o burs# Fulbright \n SUA, pentru studii postuniversitare. Este doctor \n filozofie [i sociologie, expert specialist \n comunicare [i imagine public#. A colaborat la editarea “C#r]ii albe a Ministerului de Interne”, publicat# \n 2001. OPERA: “Postmodernism [i securitate european#. Cultur# [i diferen]#”, editura Concordia, Arad, 2011. A publicat trilogia “Despre nimic [i esen]a vie]ii” + roman filosofic vol. I (sau Discursuri despre falsa inocen]#), editura Artprint, 2003, vol.II (sau Dialog \ntrerupt), editura Semne, 2005, vol. III (sau P#catul t#cerii), editura Mustang, 2012. A primit premiul revistei Sud pentru lucrarea “Filosofia jocului secund sau condi]ia poeziei esen]iale la I. Barbu”. El \nsu[i a debutat sub semnul jocului secund [i a fost influien]at \n viziunea sa artistic# de poetica lui Ion Barbu. A participa la numeroase simpozioane si sesiuni de comunic#ri [tiin]ifice \n domeniile psihologie, sociologie [i geopolitic#. Este membru fondator al Societ#]ii Sociologilor din Rom@nia. Este pre[edintele Funda]iei Asocia]ia na]ional# anticorup]ie. Este [i un cunoscut artist plastic: a ob]inut un premiu na]ional pentru pictur# \n ulei \n 1996 la C#l#ra[i, a avut 2 expozi]ii personale la Bucure[ti. Col.r. Vlad Mircea (1980): poet, publicist. A debutat \n cenaclul cantemirist “Noduri [i semne” \n anul 1976, \n anul I de liceu cu tulbur#torul poem balad# “Vino m#icu]#…”. A colaborat cu poeme la revista Cantemiristul a liceului. A fost pre[edintele Cenaclului cantemirist \n anii 1978-1980. A publicat poeme \n prima antologie a poeziei cantemiriste din 1979, [i \ntr-o mic# plachet# “Balad# pentru Lorelei” - \nc# \n manuscris; 1980, edi]ie xerox restr@ns#. Poezia sa e una baladesc# [i are limpezimea iezerelor de munte. A fost unul din marii poe]i ai cenaclului cantemirist de o duio[ie liric# [i puritate inconfundabile. Gl. Bg. conf. univ. dr. R#du] B@lb@ie (1981): poet, jurnalist, publicist, editorialist, eseist, conf. Univ. dr. “cum laude” \n [tiin]ele comunic#rii, Universitatea Bucure[ti. A debutat \n cenaclul cantemirist “Noduri [i semne” \n anul 1978; a publicat numeroase poezii \n revista Cantemiristul a liceului. A fost pre[edintele Cenaclului cantemirist \n anii 1980-1981. Este membru fondator a Asocia]iei Rom@ne a profesioni[tilor \n rela]ii publice (ARRP) din 1995. Este vicepre[edinte la Asocia]ia rom@n# de istoria presei 77

(ARIP) din 2007. Este membru cochairman (2008-2009) NMWGAV (NATO Militarz Working Group for Audiovisual) din 2006. Este redactor [ef al revistei Antropomedia din Sibiu. A fost decorat cu ordinul ziari[tilor clasa I. Este \nregistrat \n “Enciclopedia personalit#]ilor din Rom@nia”, edi]ia a-2-a din 2007 [i \n “Ghidul bio-bibliografic al al scriitorilor din radio 1928-2004 - scripta manent”, editat de Titus V@rjeu. _ntre anii 2004-2009 a fost membru al juriului competi]iei na]ionale Olimpiada Comunic#rii. A fost [eful delega]iei Rom@niei la sesiunea anual# a grupului militar de lucru NATO pentru audiovizual, din anii 2006-2008. A fost directorul trustului de pres# al M.Ap.N. \n anii 2009-2010. A fost redactor [ef la Observatorul militar \ntre anii 1999-2001. Desf#[oar# o bogat# activitate didactic# la Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu [i la Universitatea din Bucure[ti. A publicat c@teva sute de articole [i studii \n presa de specialitate din ]ar# [i din str#in#tate [i \n presa cotidian# [i cultural# din ]ar#. Este unul din cei mai aviza]i cercet#tori ai presei rom@ne[ti [i al istoriei audiovizualului. Este \ntre cei mai reputa]i [i recunoscu]i cercet#tori din domeniul [tiin]elor comunic#rii. Opera: “Mic dic]ionar de jurnalism”(\n colaborare) 1998; “Dic]ionarul jurnalistului de radio”, 2004; “T@n#rul scriitor, o monografie”, 2005; “70 de ani de radiofonie militar# (1940-2010) - coordonator. A publicat volumul de versuri “Luna ca o groap# de var”Cluj 2001. Col.r. Baciu Gheorghe: poet. A debutat \n cenaclul cantemirist “Noduri [i semne” \n anul 1977 [i editorial \n 1979 \n Antologia poeziei cantemiriste, editat# de Cenaclul liceului. A publicat [i \n revista “G@nduri ost#[e[ti” a {colii militare “N. B#lcescu” din Sibiu. Dedicat misiunii sale de specialist \n arma rachete [i artilerie antiaerian# va pune \n penumbr# voca]ia sa poetic#. A c@[tigat specialistul, dar poezia a pierdut un mare spirit h@tru [i mucalit. Liviu Pandele (1983) doctor \n istorie, scriitor, publicist, editorialist, om de afaceri \n turism. Este pre[edinte fondator al Funda]iei “Dacia” [i pre[edinte al Consiliului de administra]ie al Universit#]ii populare “Sextil Pu[cariu” din Bra[ov. Este membru E.A.R.M.A.(Asocia]ia european# a managerilor din cercetare) cu sediul la Bruxeles. Este membru ATLAS (Asocia]ia pentru educa]ie \n domeniul turismului [i agrementului) cu sediul \n Olanda. Este membru AMFORHT (Asocia]ia mondial# pentru forma]ia hotelier# [i turistic#), cu sediul \n Fran]a. A fost vicepre[edinte al Comitetului Central Rom@n al ASTRA \ntre anii 2002+2007. Este membru fondator al Societ#]ii rom@nogermane de filozofie, \n colaborare cu Institutul de filozofie al Academiei Rom@ne. Este fondatorul publica]iei “Dacia jurnal”, ziar de cultur#, [tiin]# [i \nv#]#m@nt. A publicat numeroase articole \n mas-media pe diferite teme, de la cercetare la managementul afacerilor. A publicat peste 20 de lucr#ri [tiin]ifice [i 12 c#r]i. C#r]i publicate: “Eterna corona- cetatea patimilor noastre”; “Dou# milenii de cre[tinism pe p#m@nt rom@nesc”; “Transilvania - Terra + Dacica”; “Dacia-Gr#dina Maicii Domnului”; “Istorie militar#”; “Cre[tinismul ezoteric”. Restul c#r]ilor apar]in domeniului managementului [i marketingului. R#m@ne un inimos [i devotat ini]iator al vie]ii spiritual artistice din ora[ul Bra[ov. Rugin# Marian C#t#lin (1984): poet. A debutat \n cenaclul cantemirist “Noduri [i semne” \n anul 1981. Devine pre[edinte al cenaclului cantemirist \n anii 1983-1984, av@nd un rol \nsemnat \n via]a acestuia, prin poezia sa nonconformist#, prin suflul de avangard# liric# adus \n cenaclu. 78

Lt. Col. Muller Florin (1985): poet, publicist. A debutat \n cenaclul cantemirist “Noduri [i semne” \n anul 1981 cu poezii. A publicat poezii \n revista Cantemiristul a liceului [i a condus apoi la Scoala mlitar# din Sibiu revista “G@nduri ost#[e[ti” \n care public# [i din poeziile sale. A publicat foiletoane \n ziarul Observatorul militar. Scrie o poezie filosofic# de mare rafinament. _nc# nu a publicat nimic \n volum din opera sa poetic#. Comisar [ef dr. Moise Romic# (1986): jurnalist, publicist, editorialist. Absolvent al Liceului militar Dimitrie Cantemir, 1986; absolvent de {coala militare Nicolae B#lcescu, Sibiu, \n 1989; absolvent al Facult#]ii de drept al Universit#]ii “Lucian Blaga” din Sibiu \n anul 1999, masterat \n drepturile omului, cu o burs# ONU primit# \n 2002 ca ofi]er. A fost angajat, ca ofi]er, \n cadrul MAI, \ncep@nd cu 1992. A fost redactor [ef la revista Frontiera. A fost director al Editurii Ministerului Administra]iei [i Internelor \ntre anii 2002-2007. Este redactor [ef al Revistei Jandarmeriei din anul 2009. A scris peste 500 de articole jurnalistice, interviuri, reportaje, eseuri, anchete jurnalistice, comentarii, recenzii \n reviste ori \n buletine de specialitate, unele realizate la radio [i posturi de televiziune. A prefa]at [i postfa]at 2 volume. Lt.col. Nistor Bogdan (1987): poet, eseist. A debutat \n cenaclul cantemirist “Noduri [i semne” \n anul 1984 cu un poem \nduio[#tor \nchinat memoriei mamei sale. Va deveni pre[edintele cenaclului pentru anii 1985-1987. Va prelua de la colegul s#u mai mare, cantemirist, Muller Florin misiunea de redactor [ef al revistei G@nduri ost#[e[ti a {colii militare “N. B#lcescu” de la Sibiu , unde-[i va publica o parte din poeziile sale. A fost un talentat eseist ocup\nd locul III pe ]ar# \n aprilie 1987 la Simpozionul na]ional de cerctare pentru elevi, cu un eseu inedit despre mitul zbur#torului la Eminescu. A continuat s# scrie poezii dar \nc# nu [i-a \mplinit dorin]a de a le tip#ri [i a le oferi \n dar prezumtivilor lui cititori. Lt. Col. Cuculici Sergiu (1987): poet, grafician. A debutat \n cenaclul cantemirist “Noduri [i semne” \n anul 1984. Va publica o serie de poezii \n revista Cantemiristul a liceului realiz@nd [i grafica revistei. Va continua s# publice poezii \n revista G@nduri ost#[e[ti de la Sibiu, \n redac]ia c#reia va lucra al#turi de colegul s#u Bogdan Nistor. Va fi graficianul revistei. Grafica [i poezia va fi [i va r#m@ne pentru el un magic joc al ielelor. Prins \n v@ltoarea misiunilor speciale pe care le-a \ndeplinit, pu]in timp a putut s#-i mai sclipeasc# sub t@mpl# acel fascinant joc al ielelor. Este totodat# un la fel de mare poet ca [i un mare grafician. Lt. Col. dr. \n istorie {perlea Florin (1988): jurnalist, publicist, editorialist, istoric militar. Absolvent al Liceului militar Dimitrie Cantemir, 1988, si al {colii militare \n 1991, absolv# Facultatea de istorie \n 1996, d@ndu-[i doctoratul \n istorie \n 2003; este Visiting scholar , Universitatea Stanfort, SUA (2007-2008). Este redactor [ef adjunct la revista “Spirit militar modern”(2002-2004). Este redactor [ef al revistei “Document buletinul arhivlor militare rom@ne” \ntre anii 2004-2008; este secretar [tiin]ific al vol IX al tratatului “Istoria rom@nilor”, editat de Academia rom@n#, coordonat de academicianul Dinu C.Giurescu. Este redactor [ef al s#pt#m@nalului Observatorul militar din septembrie 2010. Este lector univ. dr., titularul cursului “Istoria militar# a rom@nilor” la Academia For]elor Terestre Sibiu, din februarie 2011. A publicat numeroase studii [i comunic#ri \n revistele de specialitate [i la diferite congrese, simpozioane [i colocvii na]ionale. Antolog#m doar c@teva din zecile de de studii publicate: “Armata rom@n# [i revolu]ia din 79

Ungaria din 1956” \n colaborare cu M. Retegan, \n revista Privirea \n anul 1997; “Geopolitica balcanilor” \n Spirit militar modern , nr.1+2 din 2001; “Demisii sonore \n armat#” - Magazin istoric nr. 8 din 2001; “Implicarea aparatului politic al armatei (ECP) \n alegerile din noiembrie 1946”; comunicarea: “Lupta pentru putere \n PMR [i consecin]ele ei asupra armatei (1951+1953” Volume: “Enciclopedia primului r#zboi mondial”, coautor, Editura Teora, 2000; “De la armata regal# la armata popular#. Sovietizarea armatei rom@ne, 1948-1955”, Editura Ziua, 2003, premiat# [i de Academia Rom@n#; “150 de ani de pres# militar#”, coordonator, Editura militar#, 2009. _ntr-adev#r un spirit militar modern - “cum laudae”. Mr. David Cristian (1991): poet. A debutat \n cenaclul cantemirist “Noduri [i semne” \n anul 1987 cu poezii. Va publica [i \n revista ceanclului “Noduri [i semne” . A fost pre[edintele cenaclului cantemirist \n perioada 1990-1991, av@nd un merit deosebit \n reorganizarea cenaclului \nceput# dup# 1990 de conduc#torul cenaclului prof. Constantin 7 Giunginca. Este un poet emblematic pentru profilul spiritual al adolescentului cantemirist. Lector univ. dr. inspector- [ef r. Damaschin Mircea (1991). A debutat \n cenaclul cantemirist “Noduri [i semne” \n anul 1987 cu proz# scurt#. Dup# absolvirea liceului a continuat s# scrie proz# umoristic# de viziune fantastic# [i a c@[tigat premiul na]ional al Asocia]iei scriitorilor din Ia[i pentru proz# scurt# cu volumul “Ceva proz#”, Ia[i, 1998, Editura Universitas XXI. _n prezent este lector univ. dr. la Universitatea N. Titulescu din Bucure[ti. Vom mai auzi de prozele sale. Ieromonah Teofan, doctor \n teologie (1992): comentator [i traduc#tor de texte patristice pe numele s#u de mirean Tiberiu Munteanu, [eful promo]iei 1992 al Liceului militar “D. Cantemir”. _n toamna anului 1993, dup# anul I la Academia tehnic# militar#, absolvit cu note exclente, se va retrage \ntru via]a isihast# la m@n#stirea Crasna Prahova.. Va ridica din temelii impresionanta m#n#stire Slatina - Nera, zidit# pe malurile Nerei, la ie[irea legendarului r@u din vestitele sale chei. Este preotul ieromonah al m@n#stirii. A publicat comentarii religioase la textele sfinte, un fel de Filocalii, a tradus din limba greac# texte patristice [i un pateric. S-a nevoit s#-[i \mbog#]easc# sufletul la Sf@ntul Munte, \mplinind timpul cuget#rii cu un doctorat. Cucu Vasile (1993): poet, prozator, publicist. Este n#scut \n Bogdana, jude]ul Vaslui la 01 ianuarie 1975. A absolvit Liceului militar “D. Cantemir” \n anul 1993. A urmat \n continuare [coala militar# de artilerie “Ioan Vod#” din Sibiu, pe care a absolvit-o \n anul 1997, ob]in@nd diploma de licen]# \n management [i brevetul de ofi]er de artilerie [i rachete. _n perioada 1998-2002 a urmat la Cluj Facultea de Studii Europene (profil [tiin]e politice). _n anul 2004 p#r#se[te institu]ia Armatei cu gradul de locotenent [i Rom@nia pentru a-[i stabili domiciliul \n str#in#tate, la Montreal - Canada. Acolo a absolvit \n 2005, ca [ef de promo]ie, studiile \n Reprezentan]a Comercial# ale Colegiului Saint-Laurent, iar \n anul 2007 [i-a perfec]ionat studiile \n management \n cadrul Universit#]ii din Montreal la H.E.C. (_nalte Studii Comerciale). Decide \n anul 2008 s# se re\ntoarc# \n Rom@nia, stabilindu-[i domiciliul \n ora[ul Sibiu, de care-l leag# frumoasele amintiri ale studen]iei militare. Activitatea literar#: A debutat cu poezii \n cadrul cenaclului Cantemiristul de la Breaza, continu@nd s# publice poezii ca student militar la Sibiu, \nc# din anul 1996. Din 80

vara anului 2011 este membru al cenaclului “George Top@rceanu” din Sibiu [i al revistei “Rapsodia”, revist# de identitate cultural# patronat# de Cercul Militar Sibiu. A publicat lunar, \n cadrul acestei reviste, crea]iile sale poetice [i a participat la numeroase evenimente culturale [i de crea]ie literar#. _n anul 2011 debuteaz# ca scriitor cu cartea “Via]a \ntre dou# lumi”, o nuvel# ce pune \n discu]ie condi]ia uman# \n contextual actual al migra]iei accentuate a popula]iei. De fapt, autorul re\ntorc@ndu-se \n ]ara natal#, \n urma experien]ei din str#in#tate, s-a decis s# scrie [i pentru semenii s#i, nu doar pentru sine... _n anul 2012 a publicat cartea de poezie “Poezii pentru trei genera]ii” care este un volum ce antalogheaz# crea]ia sa poetic# de peste 15 ani. Fiind \n floarea v@rstei, scriitorul Vasile Cucu prive[te cu \ncredere spre viitor, dorind s#-[i continue cariera literar# [i s# ofere semenilor s#i momente de reg#sire sufleteasc# [i medita]ie asupra condi]iei umane pe pam@nt. Ivana Marius (1993): poet, prozator, pictor de biserici. A debutat \n Cenaclul cantemirist “Noduri [i semne” \n anul 1990 cu poezii mai aparte fa]# de colegii s#i, poezii amprentate de tu[ul umorului negru. A debutat [i \n scris \n volumul antologic “Arc peste timp” din 1997 \n care i s-au publicat c@teva poezii. Este unul dintre aprecia]ii [i at@t de c#uta]ii pictori de biserici, absolvent al Institutului de Arte plastice, Bucure[ti. A pictat capela din incinta liceului militar “D. Cantemir”, oferind truda muncii sale vetrei \n care s-a format, neaccept@nd nici o recompens#. Ianu[ Cristian (Dr#jan Marius Cristian) (1995): poet, eseist, publicist, jurnalist, comentator, editorialist. Numele s#u oficial este Dr#jan Marius Cristian, Ianu[ Cristian este pseudonimul s#u literar dup# numele mamei sale Ianu[. A debutat \n cenaclul cantemirist “Noduri [i semne” \nc# din anul I, impun@ndu-se \n fa]a noastr# ca o mare promisiune \n viitor. A condus destinele Cenaclului cantemirist ca pre[edinte al acestuia \ntre anii 1994-1995. Absolv# liceul militar \n 1995,0 [i de comisia medical# este clasat inapt pentru [coala militar#. A debutat \n pres# \n prim#vara anului 1995, la revista “Vatra” de la Tg-Mure[ cu 3 poezii. Una dintre ele era \nchinat# poetului Nichita St#nescu, unul dintre idolii s#i literari din adolescen]# [i se numea St#nescian#. Debutul s#u editorial a fost volumul samizdat “H@rtie igenic#” din 1999. _n antologia poetic# “Arc peste timp” din 1997, a Cenaclului cantemirist, la ciclul “H@rtie igenic#” scrie dedesubt “o eventual# apari]ie editorial# s-ar putea face sub form# de pliant. O parte a pliantului Fa]#-Aforisme, cealalt# parte rebus: M#re]ia Iordanului”, \nt#rind astfel titlul (p. 41). Pe ultima copert# a edi]iei Samizdat a volumului “H@rtie igenic#” scrie: “fragmente substan]iale din acest volum au ap#rut pentru prima dat# \ntr-o antologie literar# a Liceului militar “D. Cantemir” din 1997” . Tot pe ultima copert# era scris# [i o dedica]ie “domnului profesor Constantin Giurginca”, omul care m-a \nv#]at s# fiu. Editorului [i poetului Nicolae }one, \n semn de \mp#care”. Neobi[nuit# a fost apari]ia sa \n cenaclu, un adolescent de 14 ani, care ne uime[te nu cu o poezie, ci cu caiete de poezii, fa]# de una, dou# poezii cu care se \nf#]i[au debutan]ii \n cenaclu. Public#m un text inedit, un Haiku, citit \n cenaclu \n clasa a X-a (1993): “trupurilor noastre de suveniruri /le-ntunec#m uneori privirile/ p@n# la p#m@ntul negru/ precum scrierea”. Este creatorul direc]iei fracturiste \n literatura rom@n# din deceniul nou# al sec. XX. A publicat \mpreun# cu scriitorul basarabean Dumitru Crudu \n 1998 Manifestul fracturist. Debutul propriu-zis poetic poate fi considerat “Manifest anarhist [i alte fracturi” (2000). Volumul al 2-lea “Versuri 81

din conteiner - un film cu mine” (2002) promitea un poet mare. Volumul 3 “Strumfii afar# din fabric#”. Volumul 4 : “Refuz fularul alb”, Editura tracus Arte, 2011. A traversat precum corabia apostolilor \ntre genuni apocaliptice, drumul de la manifestul anarhist, la retragerea \n pustnicie a sufletului, \nsetat de revela]ia luminii divine. A retractat tot ce a scris p@n# acum retr#g@ndu-se \ntru via]a isihast# la m@n#stirea Gura-Humorului. Poeziile sale de acum sunt ca [i poezia lui Vasile Voiculescu, poeme \nchinate m#re]iei lui Unu. Un lung drum al t#gadei de la cel care a \ntemeiat [i condus cenaclul Fracturi, la cel care r@vne[te s# se contopeasc# \n Unu. Profesor George Gorcea (1996): poet, publicist. A debutat \n cenaclul cantemirist “Noduri [i semne” \n anul 1992. S-a impus [i el dup# colegul s# mai mare cu un an Dr#jan Marius, ca o promisiune de viitor, dup# lectura de debut. Poezia adolescentului Gorcea, venit din zona “descul]ilor” lui Zaharia Stancu era o voce liric# ce descindea din abisuri [i genuni ce aveau desc#tu[#ri de titani. A urmat Facultatea de litere, sec]ia rom@n#-englez#. Azi este om de afaceri. Robert Oancea (1998): poet. Un mare poet mort la 21 de ani. O poezie stranie ca [i via]a [i destinul s#u. S-a retras din liceul militar \n clasa XI, clasat inapt medical. A terminat liceul la C@mpulung Muscel. A debutat \n cenaclul cantemirist “Noduri [i semne” \n anul 1994 [i \n volum \n antologia cantemirist# “Atac \n peisaj” din anul 1998. A activat [i \n cadrul cenaclului Ion Barbu din C@mpulung-Muscel. Caietele sale de poezii se afl# \n posesia mamei sale la Albe[ti de Muscel. Ar fi o fapt# binecuv@ntat# a editorului care ar salva din uitare un talent ne@ndoielnic. Locotenent Firicel M#d#lin (1999): poet, grafician. A debutat \n cenaclul cantemirist “Marin Sorescu” \n anul 1995 [i editorial \n antologia “Atac \n peisaj”, editat# \n 1998. Tot \n anul 1998 Societate Scriitorilor Militari \i ofer# premiul literar “Florin Cozma” pentru debut literar, premiu care \ncuraja debutul tinerelor talente. _n anul 1999 editeaz# placheta “T#ceri siameze”, \mpreun# cu mai t@n#rul s#u coleg , poetul Sorin Fetic. Graficianul Firicel M#d#lin st# la \n#l]imea poetului. Are mape \ntregi cu grafic#, una dintre ele a ilustrat antologia poetic# “_ntre sfere” a cenaclului. A fost pre[edintele cenaclului Marin Sorescu \ntre anii 19971999, st#ruind asupra dimensiunii filosofice a poeziei. Cit#m dintr-o art# poetic# a sa: “Poetul /Este mult prea plin / De cuvinte / Agenda \n care / Dumnezeu \[i \nscrie / Co[marurile”. Profesor Daia Dan Viorel (2001): poet, eseist, dramaturg, actor, regizor, prozator, muzician (compozitor [i solo chitar# clasic#). A debutat \n Cenaclul cantemirist “Marin Sorescu” \n anul 1997 cu proz#. A debutat editorial \n antologia cenaclului “Atac \n peisaj” cu proza liric# “Lacrimi de zar” \n anul 1998. Scrie postfa]a la antologia “_ntre sfere”, editat# \n 2001, \n care public# un grupaj de poezii. Va continua str#dania \nainta[ului s#u, Firicel M#d#lin, \ncuraj@nd poezia de ad@ncime filosofic# [i de exprimare eliptic#. E absolvent al facult#]ii de Filologie din Ia[i. Lucreaz# la Institutul Cultural Francez din Ia[i. Locotenent Ene George (2003): poet. Lui i s-ar cuveni metafora lui Labi[: “un spirit al ad@ncurilor”, cu metafore c#l#toare spre lumea inefabilului. A fost pre[edintele cenaclului “Marin Sorescu” \n anii 2002-2003, debut@nd \n cenaclu \n 1999. _n calitatea sa de pre[edinte a deschis adunarea aniversar# a semicentenarului cenaclului cantemirist \n octombrie 2002. Este unul din piscurile pe care le-a atins un urma[ cantemirist sorescian. 82

Popescu Cristina (2005): prozatoare, poet#. Este prima fat# pre[edinte al cenaclului cantemirist, \n care va debuta \n anul 2001. O foarte talentat# prozatoare, scriind o proz# parabolic#, cu premii ob]inute la concursurile na]ionale de literatur#. Subofi]er M.A.I. Lanciu Florin (2006): poet. A fost pre[edintele cenaclului “Marin Sorescu” \n anul 2005-2006, debut@nd \n cenaclu \n 2002. Un poet deosebit al cenaclului, un talent robust, un poet c#ruia nu-i po]i uita poeziile. Dup# lectur# te urm#re[te profunzimea [i ecoul unei mari singur#t#]i ca [i a unei t#ceri st#ruitoare. Sublocotenent M#d#lina Cincan (2007): poet#, actri]#. A debutat \n cenaclul cantemirist “Marin Sorescu” \n anul 2003 cucerindu-i pe colegi cu o poezie \n care pitorescul se \ngem#neaz# cu profunzimea reflec]iei. Va conduce destinele cenaclului \ntre ani 2006-2007. A debutat editorial \n anul 2007 cu volumul “Rogvaiv”, ap#rut cu sprijinul profesorului Tudor Opri[, mentorul cenaclului S#get#torul. Prefa]a volumului a fost semnat# de prof. Constantin 7 Giurginca, pre[edinte de onoare a cenaclului sorescian. Este un mare talent actoricesc, cucerindu-[i spectatorii. Sublocotenent P@rvan Alexandru: poet, prozator, grafician. Un poet nonconformist, cu surprize continue la orice lectur# a textelor sale. Metaforele lui te \ngenuncheaz#, te cheam# irezistibil, poate spre pierzania ta cititorule, precum vr#jitoarea Circe. Un grafician talentat la fel d expresiv ca [i poetul. El a f#cut grafica la coper]ile c#r]ii “Piramida cantemirist#”. A fost pre[edintele cenaclului “Marin Sorescu” \n anii 2007-2008, debut@nd \n cenaclu \n 2004. Locotenent S@nziana Iancu (2005): poet#, publicist#, eseist#. A debutat \n cenaclul sorescian \n 2001 cu poezii ce anun]au \n viitor o voce liric# ce se va decanta dintre colegii de genera]ie , auzindu-i-se timbrul liric puternic personalizat. Volumele sale de poezie sunt metafore ale unui [ir de \ndelungate retorisme [i “crize existen]iale”, dup# cum \ns#[i m#rturise[te. A debutat editorial cu volumul de poezii “Petale de s@nziene” , editura Semne, 2006. A publicat apoi al 2-lea volum de poezii “Praf de magie” tot la editura Semne, 2007. Un volum deosebit este volumul de eseuri “Fluxul con[tiin]ei”, Editura semne, 2008 \n care ne \nt@lnim cu eseista S@nziana Iancu, filosof [i c#rturar, care ne arat# tridimensionalitatea unei con[tiin]e tragice ce nu refuz# \nt@lnirea cu Absolutul, [tiin]a [i con[tiin]a moral# a neamului s#u. {i nu se [tie la c@te popasuri viitoare, ne vom re\nt@lni cu spiridu[ul S@nziana Iancu. Publici[ti, jurnali[ti, realizatori emisiuni radio-Tv din r@ndul cantemiri[tilor Col.(r) Vasile Stan (1957): publicist la ziarele militare: “Scutul Patriei”, “Ap#rarea Patriei”, “Observatorul militar”; redactor [ef la revista “Spirit militar modern”, a c#rei nou# serie a \nfiin]at-o \n anul 1993. Col.(r) Nicolae Radu (1959): licen]iat \n drept [i \n jurnalism, a publicat numeroase articole, reportaje, foiletoane \n ziarele “Ap#rarea Patriei”, “Observatorul militar”, “Cer senin”. Col.(r) Iulian Patca (1964): a publicat \n ziarele “Scutul Patriei”, “Ap#rarea Patriei”, “La datorie”, “Scutul transilvan” - Cluj. Col.(r) F#nica Voinea Ene: redactor la “Observatorul militar”, “La datorie”, “Inainte”. A publicat c#r]i de homeopatie, fiind un reputat homeopat [i un specialist irisolog. 83

Col.(r) {tefan Diaconu: gazetar militar la ziarele “Observatorul militar” [i “La datorie”. ComandorAlexandru Leaua: licen]iat \n [tiin]e juridice, Ia[i, 1996, licen]iat \n jurnalistic#, Sibiu,1997; master \n studii de securitate [i ap#rare la Facultatea de sociologie [i asisten]# social#, Univ. Bucure[ti, 2002. Lucreaz# \n presa militar# din anul 1990 public@nd \n ziarul “La datorie” [i revista “Via]a Armatei”. A fost redactor [ef adj. \n redac]ia militar# de radio “Ora Armatei”; redactor \n redac]ia militar# de televiziune “Pro Patria”; redactor [ef al redac]iei militare audio-video; din anul 2009 director adj. al Trustului de pres# al armatei, numit \n 2010 redactor [ef al Redac]iei militare de radio [i din anul 2011 este numit loc]iitorul Trustului de pres# al armatei. Lt.col. Marian Sorin Predoaica (1990): publicist la revista “Spirit militar modern”. _n prezent, \n alte servicii ale armatei. Viorel Amz#rescu (1993): publicist, fost secretar general de redac]ie la ziarul “Observatorul militar”. Lucreaz# in Ministerul de externe. Mr. Dan Scutaru (1995): publicist la ziarul “Observatorul militar”. Este prima dat# c@nd se \ncearc# realizarea unui mic dic]ionar al scriitorilor [i talentelor cantemiriste, \ntr-o carte \nchinat# grandioasei Piramide cantemiriste. Cronicarul acestor r@nduri \[i cere scuze fa]# de talenta]ii creatori cantemiri[ti pe care a reu[it doar s#-i enumere, f#r# a putea s# le rezerve o mic# rubric# \n acest dic]ionar antologic, r#m@n@nd deschise \n viitor paginile acestuia. In postfa]a antologiei de versuri [i proz# “Atac \n peisaj”, 1998, scriitorul [i criticul literar Radu Voinescu scria cu re]inut# am#r#ciune: “De la Marin Sorescu \ncoace nu a mai ap#rut un scriitor notabil dintre elevii care au trecut prin cenaclul liceului militar <Dimitrie Cantemir> de la Breaza, unde sunt to]i acei adolescen]i sclipitori, cu peni]a puternic#, pentru care p#rea c# drumul literaturii este nu numai deschis, dar pavoazat cu ghirlande. Talentul lor a fost absorbit \n huma c@mpurilor de instruc]ie. S-a pierdut \n norii de pulbere de pu[c# din poligoane. S-a \ncurcat \n circuitele electronice ale tehnicii de r#zboi, din ce \n ce mai sofisticate, ori \n labirintul liniilor [i semnelor de pe h#r]ile tactice [i operative”. Tinerii care vin \n cenaclu sunt cu to]ii atin[i de morbul scrisului. Pentru c@t# vreme? se \ntreab# scriitorul Radu Voinescu, colonel \n rezerv#, doctor \n filologie. OPERE, SCRIERI DESPRE LICEUL MILITAR “DIMITRIE CANTEMIR” {I CANTEMIRI{TI 1. Cela Serghi - romanul “Cantemiri[tii”; 2. Prof. Constantin 7 Giurginca, gral lt. Pin]# Florian, col.dr. Moraru Constantin, col.r. Ciobanu Viorel - “Piramida cantemirist#”, vol I [i II, o cronic# a Gr#dinii lui Vod# Cantemir; 3. Col. R. Viorel Ciobanu(1973) - “Pa[i... \n columnele vie]ii” - hronicul devenirii promo]iei 1973; 4. Col. R. Cristian Leon (1954) - “Evoc#ri, amintiri despre profesorii [i cantemiri[tii de la Predeal, epoca 1950-1954”, publicate \n Observatorul militar; 5. Col.r. Baboi Nicolae (1977) - Radu Voinescu: ciclul de evoc#ri “Ochean \ntors” publicat \n ziarul Observatorul militar; 6. Col.r. {tefan Nicolin Mihail (1972) - “Romanul clasei mele de liceu”, roman biografic; 84

7. Prof. Gh. Gavril# (1966) - “Licean printre stele”, roman biografic; 8. Profesor Constantin Manoliu - “Iubiri pasagere”, proz# memorialistic#; 9. Profesor Alexandru Palaghi]# - “Controverse. _nsemn#ri”, Ploie[ti, 2003; 10. Gh. {ovu - “Fascina]ie: reportaje, interviuri despre via]a cantemiri[tilor” 11. Prof.univ. dr. Victor Iancu (1954) - fragmente memorialistice, evoc#ri cantemiriste \n romanele sale; 12. Col.r. Octavian Covaci (1959) - “R@nduri drepte din vremuri str@mbe”, roman biografic, Tipografia Intact, 2010; 13. Comandor r. Alexandru Popa (1972) - “Monografia comunei Lazuri de Beiu[”, paginile \n care evoc# liceul Cantemir; 14. Filmul “Cantemiri[tii” realizat de Studioul de filme Alexandru Sahia \n 1953; 15. Col.r. Pietr#reanu Dorel (1976) - “Amurgul coloneilor”. 16. Col. r. Th. Cr#ciunescu (1953) - “Ex Tempore” (1978); “Amintiri” Buc., 2003 (edi]ii Samizdat) Not#: anii din paranteze arat# anul absolvirii liceului de c#tre cantemiristul respectiv. XIII. EDUCA}IA FIZIC~. MENS SANA IN CORPORE SANO Spartachiadele militare \ntre liceele militare arat# cel mai bine puterea voin]ei, dorin]a de a \nvinge [i a te dep#[i, puterea fair-playului. Oferim un tablou cu rezultatele ob]inute de liceul Cantemir la aceste \ntreceri sportive: Nr. Crt. Anul 1 1966 2 1967 3 1974 4 1975 5 1976 6 1977 7 1978 8 1979 9 1980 10 1982 11 1984 12 1986 13 1987 14 1988 15 1989 16 1991 17 1992 18 1993 19 1994 20 1995 21 1996

Ora[ul Breaza Breaza C@mpulung- Moldovenesc Breaza C@mpulung-Moldovenesc C@mpulung-Moldovenesc Alba-Iulia Breaza C@mpulung-Moldovenesc Alba-Iulia Craiova Breaza Craiova Constan]a Breaza Alba-Iulia C@mpulung-Moldovenesc Craiova Breaza Constan]a Breaza 85

Locul I II II I I I I I II I II I II V II III II I II III I

Observa]ii

22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

C@mpulung-Moldovenesc Breaza Alba-Iulia C@mpulung-Moldovenesc Breaza Alba-Iulia C@mpulung-Moldovenesc Buz#u Breaza Alba-Iulia C@mpulung-Moldovenesc Breaza Alba-Iulia C@mpulung-Moldovenesc Breaza Alba-Iulia

II II III II I II III III I III I I I III II II

Vezi nota cronicarului

Ar trebui s# punem sub acest tabel maxima lui Cervantes: “_nving#torul e cu at@t mai onorat cu c@t \nvinsul e mai renumit”. Cronicarul trebuie s# arate adev#rul de la fa]a locului la 2 spartachiade: 1. Spartachiada din 1998 de la Breaza: am fost la egalitate de puncte cu lotul de la Alba-Iulia [i dup# regulament, c@[tig# cine are puncte mai multe la triatlon, Alba-Iulia a avut cu 9 puncte \n plus. Dar la una din arunc#rile cu grenada arbitrul nu a auzit, ori na fost atent [i nu s-a notat acea aruncare. Conduc#torul lotului brezean, lt.col. Zamfir observ# c# s-a strecurat o gre[eal# [i \l \ntreab# pe [eful lotului de la C@mpulung cum a notat. {i la acesta ap#rea acea aruncare cu grenada. C@nd seara s-au confruntat listele de arbitraj, cu cele ale conduc#torilor de lot triatlon, cel de la C@mpulung (de mor]i numai de bine) rupsese foaia ini]ial# [i a scris din nou rezultatele pe alt# foaie. Aceast# s#-i zicem “b@lb@ial#” ne va costa \n final locul I pe care-l cucerisem de drept, dac# am fi fost puncta]i [i cu acea aruncare de grenad#. 2. Spartachiada de var# din anul 2001, ]inut# la Breaza. S-au dat 2 locuri I, noi [i lotul de la C@mpulung, locul II nu s-a dat, Alba-Iulia pe locul III (au fost [i dou# licee de poli]ie). Comisia de arbitri a punctat tenisul de mas# dup# alt regulament dec@t cel al Federa]iei na]ionale de tenis de mas#. Diferen]a era dat# de felul \n care se puncta setaverajul. Comandantul liceului, colonel Dorel Zamfir, a f#cut imediat o contesta]ie la Federa]ia de tenis [i r#spunsul a fost favorabil Cantemirului. Nu s-a mai revenit asupra punctajului general cu 111 puncte ambele loturi, dar nu eram nici egali, nici la egalitate deoarece, dup# regulamentul Federa]iei am fi ob]inut o diferen]# de 2 puncte \n mod oficial [i de aceea nu este corect s# d#m egalitate \ntre cele 2 loturi. Cronicarul nu va face nici un comentariu asupra principiului de fair-play, \ns# cititorul poate decide asupra realit#]ii. Nu numai elevii au ob]inut rezultate remarcabile \n \ntrecerile sportive, dar [i educatorii lor. Lt. colonelul Ionel Jipa, loc]iitorul comandantului liceului pentru \nv#]#m@nt, a fost campion olimpic la Helsinki cu lotul de c#l#rie al Rom@niei. Profesorul 86

Licsandru Gheorghe a fost campion na]ional la bob. C#pitanul Andrei a fost multiplu campion la probele de maraton [i mar[ militar, c@[tig@nd [i concursuri interna]ionale de mar[ militar, membru al Clubului Steaua, cu catedra de sport \n liceul Cantemir. “Citius, Altius, Fortius” C@teva secven]e din lupta \nd@rjit# pentru victorie [i pentru gloria Cantemirului: - Elevul Bengu[ Daniel absolvent 1980 a f#cut parte din lotul interna]ional de rugby juniori care a jucat \n Noua Zeeland# contra lotului de juniori a ]#rii gazd# Barberians. A participat [i \n Anglia \n echipa mondial# de juniori care a jucat contra lotului similar englez la o festivitate aniversar# a federa]iei engleze de rugby; - Echipa de handbal a liceului condus# de profesorul Vasile Petre cunoa[te o serie de succese \ntre anii 1966-1970. _n finala pe ]ar# unde ajunseser# \n 1966 numai echipele cluburilor sportive [colare, liceul Cantemir ocup# locul IV. Echipa de handbal ajunge \n Divizia na]ional# [colar# 2 ani, 1968-1970. _ntre mae[trii schemelor pe semicercul de la 9 metri Cre]u Marcel (Balena), Pavelescu, {u[treanu [i talentatul portar (de multe ori invincibil Mitic# Cristea - azi general-maior Dumitru Cristea); - Nici fotbalul nu r#m@ne mai prejos. Echipa a ajuns \n divizia na]ional# de juniori, unde erau Cluburile sportive [colare [i juniorii de la echipele din prima divizia A [i a celor din divizia B. Iat# o serie de divizie [colar# din anul 1980 – Petrolul Ploie[ti, Steaua, Dinamo, Progresul, Poiana C@mpina, Metalul Plopeni [i ni[te echipe din divizia B din Bucure[ti [i noi – A.S.A. Breaza. Din 14 echipe din acea serie de divizie [colar# am luat locul 7. Am b#tut Steaua [i la Bucure[ti [i la Breaza. _ntre componen]ii echipei a fost [i portarul Gherasim, titular la Steaua [i rezerv# \n lotul na]ional al Rom@niei. A ajutat mult la aceste victorii [i inimosul lt. maj. Dogaru Marcel, comandant de companie, fost absolvent cantemirist, ajuns loc]iitorul comandantului clubului Steaua; - Generalul Gheorghe Rotaru (promo]ia 1965), fost [ef al Direc]iei Generale de Informa]ii a Armatei, \n anii de licean a ajuns \n lotul na]ional de handbal tineret. Generalul Dumitru Cristea a jucat [i el ca elev la {coala militar# \n divizia na]ional# la Independen]a Sibiu; - 1967 prim#vara – echipa liceului particip# la finala de cros pe ]ar#, care s-a desf#[urat \n p#durea P#ule[ti, l@ng# Ploie[ti. Pentru prima oar# \n istoria Cantemirului, la categoria juniori 17-18 ani urc# pe prima treapt# a podiumului de premiere liceul Cantemir. Lotul a fost format din 4 alerg#tori, meritul deosebit l-a avut \ns# elevul Cr#ciunescu, care a alergat cu ritmicitatea unui mecanism perfect; - General-locotenent medic Marinescu {erban (promo]ia 1964) a fost campion na]ional de juniori la dou# probe atletice; - Locotenent-major Doru {u[treanu (promo]ia 1970) a fost multiplu campion na]ional la Spartachiadele de iarn# militare \n probele de cobor@re slalom (ne\nvins pe p@rtie), acum rezident \n Elve]ia; - Echipa de volei a liceului se calific# \n 1972 \n Divizia na]ional# [colar# \n care r#m@ne timp de 10 ani. Antrenorul lotului a fost profesorul Popescu Mugur. _n 1997 echipa de volei ocup# locul I pe ]ar# la campionatul liceelor [i [colilor profesionale, cu juc#tori juniori nelegitima]i la cluburile profesioniste; - Am avut [i un s#ritor la \n#l]ime care a s#rit la o final# pe ]ar# 1,90 metri; - _n 2002 am ob]inut locul III la handbal [i locul IV la baschet la Olimpiada Na]ional# a Sportului {colar (ONSS) de la R@mnicu-V@lcea; 87

- _n 2006 am ob]inut locul II baschet fete, locul V baschet b#ie]i [i locul VII volei fete la Olimpiada Na]ional# a Sportului {colar de la Oradea; De remarcat c# \ntre cei care au condus echipele liceului (c#pitanul lotului) la Spartachiadele de var# au fost chiar elevii adjutan]i ai liceului – Necula Valentin, Sima Bogdan, Dobre Bogdan. Printre eroii concursurilor [i disciplinelor sportive afirma]i \n Cantemir not#m c@]iva – Daniel Gherasim (portar), Jean Bengu[ (rugby), Munteanu Filic#, Ciontu Gogu, Furc# Andrei (handbal). George Boroi, Dan Susa, Vasile Onesenciuc, D. Costescu, Claudiu Toderel [i Gheorghe S@lnic (atletism), Doru Anghel (volei), vestitul Eclips# la baschet (Stanciu Bogdan) etc.

MOTTO : “LABOR IMPROBUS VINCIT OMNIA” (MUNCA F~R~ PREGET _NVINGE TOATE GREUT~}ILE) XIV. OLIMPIADELE {COLARE SESIUNI NA}IONALE DE REFERATE {I COMUNIC~RI. SOCIETATEA DE {TIIN}E ISTORICE {I SOCIETATEA DE {TIIN}E FILOLOGICE – FILIALA BREAZA Olimpiadele [colare au fost por]i deschise pentru cantemiri[ti spre \mplinire [i des#v@r[ire, dar [i spre autodep#[ire pentru c#, “un g@nd metafizic e un cap de pod pe care omul izbute[te s# [i-l fac# \n cer” (Lucian Blaga). Au trudit de-a lungul anilor profesorii [i elevii \n echipe de cercetare \n varii domenii. Profesorii au pus o sc@nteie din facla prometeic# \n vatra de la Alma Mater Cantemir, iar elevii au str#juit de veghe la \n#l]area ei. Profesorii sunt cei care au creat geometria g@ndurilor pentru c# circumferin]a unui cerc este “aureola” centrului, iar o for]# centrifug# dar [i una centripet# a pulsat continuu din aceast# aureol# a centrului. Este firesc s# prezent#m aceast# des#v@r[it# orchestr# simfonic# a liceului, cu vioara \nt@i matematica, pentru c# profilul teoretic al liceului militar se \ntemeia pe programa de matematic#-fizic#. Oare nu cumva cei mai mari \mbl@nzitori sunt matematicienii? Nu ei au domesticit infinitul? La olimpiadele de matematic# din anii 1959 [i 1960 elevul Radu Grosescu ob]ine premiul I [i este cooptat \n lotul interna]ional al ]#rii la prima edi]ie a Olimpiadei Interna]ionale de matematic# din anul 1960, care a avut loc la Bucure[ti. A fost secondat de elevul Opric# Octavian [i el finalist la faza na]ional# (am@ndoi elevii profesorului Vasile B#ghin#). Exemplul trebuia re\nviat [i \n 1971-1972 elevul R#b@ia Adrian reu[e[te calificarea la etapa na]ional# (elev al profesorului Ion Stanciu). Azi acesta este profesor universitar. Ace[tia au fost urma]i \n timp de elevul C#ru]a[u Vasile, olimpic na]ional \n 1986, ajuns conferen]iar universitar la Academia For]elor Terestre din Sibiu. Un matematician de excep]ie a fost elevul Mihalache Nicolae care c@[tig# locul I pe ]ar# \n 1994 [i locul III pe ]ar# \n 1995 (elevul profesoarei P@ntea Maria). _n prezent lucreaz# ca inginer software la Space Applications, ora[ul Leuven, Belgia. Sclipiri de geniu matematic a avut [i elevul Dumitru Viorel (1996) care reu[e[te un premiu II la etapa na]ional# (profesor Constantin Zb@rcea). Catedra de matematic# 88

reu[e[te anual la etapa jude]ean# s# fie remarcat# \n ierarhia premiilor. _ntre 07-11 martie 2007 s-a ]inut \n Cipru prima edi]ie a Olimpiadei Interna]ionale de matematic# pentru studen]ii din ]#rile sud-est europene (SEEMOUS) la care au participat loturi din Albania, Bulgaria, Cipru, Grecia, Israel, Rom@nia [i Rusia. O echip# format# din 6 studen]i anul I [i II ai Academiei Tehnice Militare a ocupat locul II dup# Rusia. Lotul a fost alc#tuit dup# sus]inerea unui test la matematic# [i englez# \n luna decembrie 2006. Printre cei selec]iona]i a fost [i elevul Iacoboaiea Ovidiu Constantin, [eful promo]iei Colegiului Cantemir \n 2006. Merit# din plin felicitat studentul, dar [i profesorul Ion Stanciu care i-a format g@ndirea matematic# [i i-a transmis solide cuno[tin]e de specialitate, cu care s-a prezentat la Academia Tehnic# Militar#, dovada fiind [i testul reu[it dup# numai trei 3 luni (decembrie) de la \nceperea cursurilor din anul I. Temelia se pusese \n cei 4 ani de munc# \n Cantemir. Un puternic Vivat pentru Ovidiu [i pentru liceul care l-a preg#tit. Informatica dup# anii 90 a reprezentat o preocupare util# si frumoas# pentru majoritatea elevilor liceului. Astfel \n anii 2009 [i 2010 elevul Cr#ciun Cosmin ob]ine men]iuni la faza na]ional# de informatic# aplicat# (profesori Dichei Nicoleta [i Pl#cint# Dimitrie). _n anul 2012 elevii Anghel Liviu, badea Silviu, Botea Daniel, Ileana Irinel, Iorga Alexandru ob]in locul I cu medalie la concursul na]ional de informatic#- evaluare \n educa]ie (profesor Dichei Nicoleta). Fizica este [i ea un obiect care a dat profilul teoretic al liceului nostru [i nici aceast# catedr# nu s-a \ntors cu â&#x20AC;&#x153;traista goal#â&#x20AC;? acas# cum spune zicala. Elevul Gugoiu Teodor reu[e[te \n 1977 s# participe la etapa na]ional#. Urmeaz# elevul cel mai titrat al Cantemirului la Olimpiadele [colare, Ionescu M. Amilcar, [eful promo]iei liceului \n 1984, o minte sclipitoare dotat# cu o inteligen]# de excep]ie. _n 1981, cl. a IX-a ob]ine locul II pe jude]. _n 1982 cl. a X-a particip# la etapa na]ional#. _n 1983, cl. a XI-a particip# la Olimpiada Interna]ional# de fizic#, organizat# la Bucure[ti, unde ob]ine premiul I [i dou# premii speciale ale juriului. _n anul 1984, cl. a XII-a ob]ine locul III pe ]ar# [i este selec]ionat \n lotul rom@nesc l#rgit pentru Olimpiada Interna]ional# de la Stockholm (Suedia). Antrenorul acestui adolescent superdotat a fost profesorul Ion Rosetti. Au urmat alte particip#ri cantemiriste la etapa na]ional# 1994 - elevul Ign#tescu Drago[. _n 1997 elevul Revenco Florin cu premiul II la etapa na]ional#. _n 1999 elevul Toader R#dulescu Florin ob]ine o men]iune la etapa na]ional#. _n anul 2000 elevul Ivan Ciprian ob]ine men]iune la faza na]ional#. _n anul 2001 elevul Mereu]# Lucian ob]ine men]iune la faza na]ional#. _n anul 2005 elevul Varz# Victor Ionel men]iune [i elevul Ganea Adrian Florin premiul de excelen]# la faza na]ional# (Ia[i). _n 2006 elevul Poga Andrei, participant la etapa na]ional#. Majoritatea elevilor participan]i au fost preg#ti]i de profesorul Rosetti Ion. Cabinetul de psihologie este folosit at@t pentru predarea orelor de specialitate, c@t [i pentru orientarea [colar# [i profesional# a elevilor spre institu]iile militare de \nv#]#m@nt, c@t [i pentru testarea elevilor \n vederea sus]inerii probelor de specific la Centrul Zonal de Selec]ie [i Orientare. In anul 2011 elevul Andreescu George ob]ine locul III la faza na]ional# de psihologie (profesor Nicolae Stan). Numele cabinetului de geografie din Colegiul militar Cantemir poart# numele savantului Ion Conea, pionier al studiilor de geopolitic# din cultura rom@n# [i unul dintre 89

cercet#torii de seam# ai toponimiei rom@ne[ti, \n acest sens fiind deschiz#tor de drumuri. Meritul de a fi stabilit numele cabinetului de geografie este al profesorului Soiu Mihai. Ion Conea a fost profesor de geografie la Liceul militar M@n#stirea-Dealu [i profesorul de geografie al regelui Mihai I, \n clasa palatin# de la palatul regal. Numele lui ca [i studiile sale erau cunoscute \n cancelaria Cantemirului prin informa]iile oferite de eruditul profesor {tefan Mih#ilescu. Cu un asemenea patron spiritual, profesorul de geografie Mihai Soiu a \ncercat s# formeze o [coal# de tineri pasiona]i cercet#tori ai p#m@ntului rom@nesc. C@teva rezultate din aceast# munc# asidu#: 1995 elevul Ionescu David - men]iune la faza na]ional# de geografie; 1996 elevul {erban Mircea Aurel - men]iune la faza na]ional# de geografie; 2000 elevul Dumitrescu Silvian - men]iune la faza na]ional# de geografie; 2001 elevul Ivan Nicolae - men]iune la faza na]ional# de geografie; 2002 elevul Cristea Teodor - men]iune la faza na]ional# de geografie; 2005 elevul Cern#tescu Andrei [i Dumitru Alexandru - men]iune la faza na]ional# de geografie; 2006 elevul Voicu Valentin - men]iune la faza na]ional# de geografie; 2007 elevul Iancu Liviu Mihail - premiul II la etapa na]ional# de la Baia Mare. 2008 Elevul Croitoru Cosmin - men]iune la faza na]ional# de geografie 2011 Manea Bogdan [i Frunz# Alexandru Ionu] -men]iuni la faza na]ional# de geografie; La sesiunile na]ionale de comunic#ri [tiin]ifice ale elevilor s-a remarcat elevul St#nciulescu Radu – premiul III cu lucrarea “Clima V#ii Prahovei”, iar \n 1998 acela[i elev ob]ine premiul II pe ]ar# cu lucrarea “Procese gravita]ionale \n zona ora[ului Breaza”. Biologie – doctorii Cantemirului Biologia a fost obiectul cu cele mai remarcabile succese \n istoria liceului. Ani la r@nd olimpiada jude]ean# de biologie a fost dominat# de lotul condus de marele profesor {tefan Marinescu, privit cu admira]ie de colegii s#i rivali din marile licee ploie[tene. Cronicarul va argumenta aceast# suprema]ie a Cantemirului nu prin inventarierea unor clasific#ri pe ani, ci prin ceea ce au devenit acei olimpici \n profesiunea aleas# – medici. Al#turi de profesorul Marinescu au mai trudit la izb@nda elevilor lor \n Institutul de Medicin# Militar# urm#torii profesori: Onos# Hristache, Ilina Gheorghe, Stoica Ion (to]i de biologie), Toma Viorica, Drago[ Livia, Alexandra Iriminoiu, Richea Nicoleta (toate de chimie), Ni]# Dorin, Rosetti Ioan, Salomeea Eugen, T@r@l# Oprea (to]i de fizic#). Str#dania profesorului {tefan Marinescu, ajutat mai t@rziu de prof. Hristache Onos#, a rodit \mbel[ugat, loturile tinerilor cercet#tori biologi ocup@nd \n fiecare an podiumul c@[tig#torilor, at@t la etapa jude]ean#, c@t [i la etapa final#, pe ]ar#, timp de 17 ani consecutiv \ntre 1972-1989, loturile liceului militar “Dimitrie Cantemir”, conduse de legendarul profesor {tefan Marinescu, au avut reprezentan]i la finala pe ]ar# a olimpiadei de biologie, ocup@nd locurile premian]ilor. _n anul 1980 olimpicii cantemiri[ti ob]in 16 premii la olimpiada de la Tulcea, \ntrec@ndu-se pe ei \n[i[i, concur@nd practic \ntre ei... cei 16 au reprezentat to]i anii de studii. Profesorul {tefan Marinescu a condus timp de 17 ani lotul olimpic al jude]ului Prahova la etapele na]ionale ale Olimpiadei de biologie. Exemplul celor doi str#luci]i profesori va fi urmat dup# anul 1990 de profesorul de biologie Stoica Ion, [i d@nsul cu finali[ti la etapa pe ]ar#, continu@nd tradi]ia catedrei de 90

biologie. Medicii cantemiri[ti vor sluji cu credin]# jur#m@ntul lui Hypocrate, ocup@nd toat# plaja specialit#]ilor medicale din Rom@nia. De remarcat este [i faptul c# Liceul militar \ntre anii 1966-1977, prin conducerea M.Ap.N., a luat dreptul absolven]ilor de a mai candida la institu]iile militare de \nv#]#m@nt superior (Academia Tehnic# Militar# [i Institutul de medicin# militar#), oblig@ndu-i pe to]i absolven]ii s# candideze la {colile militare de ofi]eri. Cu toate acestea, \n pu]inul timp \n care au putut opta pentru medicina militar#, absolven]ii cantemiri[ti s-au impus prin profesionalismul lor. Cronicarul \[i cere iertare pentru c# nu-i va putea cuprinde pe to]i ace[ti profesioni[ti \ntre r@ndurile c#r]ii... cronica va re]ine c@teva personalit#]i din via]a medical# de azi: Prof. univ. dr. Mircioiu Constantin, colonel (r.): membru al Academiei de {tiin]e Medicale, laureat al Premiului Academiei, decanul Faculta]ii de farmacie din Bucure[ti; general medic }intoiu Ion (cardiolog), general medic C@rstocea Benone si dr. Mihai Pop (oftalmologi), general medic Ionescu Vasile Spiridon (internist), general medic Ioni]# N. Ion (endocrinolog), general medic Velea Vasile (epidemiolog), general medic Marinescu {erban (anestezie [i terapie intensiv# - fost manager general al spitalelor Fundeni [i Elias), general medic Bucur Gh. Nicolae (microbiolog), general medic Mihai Augustin [i general medic }uican Virgil (stomatologi) medic primar M@rcup Mircea (ORL-ist, Spitalul Universitar din Tel-Aviv), col. dr. R#dulescu Marian [i col. dr. Ilie Dumitru (ORL-i[ti Spitalul Hociot#), col. dr. Mitrica Marian - [eful Sec]iei neurochirurgie din Spitalul de Urgen]# Militar Central, ob]in@nd doctoratul \n medicin# cu distinc]ia “Magna cum laude”, col. dr. Mocanu Iancu, [eful Sec]iei de chirurgie vascular# din S.M.C. Bucure[ti, \ntre cei mai de seam# chirurgi din Rom@nia, doctor \n [tin]e medicale; col. dr. Neagoe Gheorghe, medic primar cardiolog la SMC, col. dr. Costache Florin, fost [ef al Spitalului militar din Foc[ani, inspector la Direc]ia medical# a M.Ap.N.; Conf. Univ. dr. Dan Cioroianu, doctor \n [tiin]e medicale, directorul Spitalului de neuropsihiatrie din Craiova; col. dr. Dinc# Florin, urolog la Spitalul militar din Cluj; col. dr. Bobe {tefan, [eful Sec]iei de hematologie din S.M.C. Bucure[ti; lt.col.dr., medic primar Bobe Stelian, chirurg la Spitalul militar din Oradea; dr. Niculescu Paul, medic specialist ortoped la Spitalul de urgen]# Floreasca; col. dr. Niculescu Nicolae, medic primar ginecolog la S.M.C. Bucure[ti; col. dr. Trifu Viorel, medic primar, [eful Sec]iei de dermatologie din S.M.C. Bucure[ti; col.r. dr. V#rzaru Iulian, fost [ef al Sec]iei explor#ri func]ionale din S.M.C. Bucure[ti; lt. Col. dr. Neagu Ionu], medic generalist la Spitalul militar Bra[ov; dr. Urle]eanu Emilian are o clinic# \n Suedia; dr. Anghel Gabriel, medic primar chirurgie general# [i urologie la Spitalul “Bagdasar Arsenie” din Bucure[ti. Este asociat [i la clinica din Suedia a colegului s#u dr. Urle]eanu Emilian; dr. chirurg Chiciu Dumitru, spitalul jude]ean Slobozia; col. dr. N#ft#n#il# Florin, [eful Sec]iei radiologie din S.M.C. Bucure[ti; dr. Brag# Cristinel, stomatolog Bucure[ti; dr. Mincu Vasile, medic primar ginecolog la S.M.C. Bucure[ti; col. dr. {tefan Gheorghe, medic primar chirurg la Spitalul militar din Constan]a; dr. Barcari Stelian, chirurg, directorul Spitalului or#[enesc din Fete[ti; col. dr. {tefan Ion, [eful Sec]iei boli infec]ioase a S.M.C. Bucure[ti, cu loca]ia la Spitalul Colentina; col. dr. {tefan Marian, ginecolog, [ef sec]ie ginecologie S.M.C. Bucure[ti; col. dr. Murariu Gheorghe, medic primar chirurg la Spitalul militar Timi[oara; dr. Pribeagu Silviu, medic chirurg, Spitalul militar Constan]a; dr. Ignat Cristian, radiodiagnostician, Bucure[ti; dr. Sitkai Adrian ([eful promo]iei 1965), medic 91

\n Bucure[ti; lt.col. dr. Diaconu Ion Turnu-Severin, Policlina gr#nicerilor; col. dr. }oropoc Cornel, medic primar dermatolog; dr. Rafail# Petre, ginecolog, Spitalul jude]ean Bra[ov; dr. Iconaru Virgil, urolog Spitalul Panduri Bucure[ti; dr. Costea Florea, [eful Sec]iei de interven]ii speciale SMURD din S.M.C. Bucure[ti; dr. Matei Lucian, chirurg, Spitalul or#[enesc C@mpina; dr. Nica Dan Emil, medic internist, Spitalul or#[enesc C@mpina; conf univ Dumitru, chirurgie buco-maxilar#, Bucure[ti; dr. Ungureanu Lauren]iu, medic specialist chirurgie general# Spitalul Witing, Bucure[ti; col. dr. R@nciog Ion, Sec]ia urgen]e, Spitalul militar Gala]i; dr. Nicolae Adrian, medic neurolog Bra[ov, are o clinica particular#; col. conf. Univ. dr. Oprea Ionel, fost [ef al Sec]iei chirurgie II la S.M.C. Bucure[ti, adjunct al S.M.C. Bucure[ti, actualmente loc]iitor la Direc]ia medical# a M.Ap.N.; dr. T#nase Nicu, ORL-ist, fost medic [ef al Liceului militar “Dimitrie Cantemir”; dr. Ene Adrian, medic primar chirurg Sinaia; dr. Pu[ca[ Caius, spitalul or#[enesc Or[ova; col. dr. Iliescu Spiridon, fost [ef Sec]ie psihiatrie S.M.C. Bucure[ti (are cabinet \n Bucure[ti); dr. Dovleac Constantin, medic primar ortoped, Spitalul militar Bra[ov; dr. Ciobotaru Liviu, medic primar Buz#u; dr. B#rbulescu Eugen, medic primar ecografie Bucure[ti; dr. Sima Gerard, medic legist Ploie[ti; col. dr. medic primar Boar Marius, [ef Sec]ie imagistic# Centrul de aeronautic# Bucure[ti; Lt.col.dr. Constantinescu Cristian, radiolog [i imagistic# S.M.C. Bucure[ti; cpt. medic Moga Marius ([ef promo]ie 1994) [i lt. Medic Cernat Marius Eduard ([ef promo]ie 2003), am@ndoi reputa]i medici ortopezi la S.M.C. Bucure[ti; dr. Tranulis, managerul Spitalului de psihiatrie Voila – C@mpina; dr. Sandu Mircea, neurochirurg, decedat cu planorul \ntr-un cumplit accident; col. Dr. Mociorni]# Constantin Ion, chirurgie cardiovascular# S.M.C. Bucure[ti, decedat \ntr-un tragic accident; col. dr. Kramer Adrian, fost [ef al sec]iei neurochirurgie din S.M.C. Bucure[ti; lt.col dr. Du]escu Victor, medic primar la Sec]ia medical# 3 a S.M.C. Bucure[ti; dr. Late[ Gabriel, stomatolog Bucure[ti; dr. Carabela Mihai, stomatolog S.M.C. Bucure[ti; dr. Ionescu V. Alexandru, stomatolog B#icoi; dr. Enache Nicolae, stomatolog Moreni; dr. Paveliu Sorin, fost [ef al Casei Na]ionale de S#n#tate, actualmente deputat; [i lista nu se \ncheie aici... Rezultatele obiectului chimie sunt \nvederate \n reu[itele absolven]ilor no[tri [i mai ales \n succesul lor profesional. _n afara medicilor enumera]i, pu]ini absolven]i au ales arma chimie. Ca rezultate meritorii men]ion#m pe elevul Dr#gan Ilie care \n anul 1971 reu[e[te s# ocupe locul III pe ]ar# la Olimpiada na]ional# de chimie (profesor Toma Viorica). Remarcabile succese a ob]inut catedra de limba rus#, la olimpiadele [colare, deoarece limba rus# era limba oficial# \ntre ofi]erii Tratatului de la Var[ovia p@n# \n anul 1990. Rezultate frumoase ob]inute la nivel na]ional au fost realizate prin abnega]ia profesoarelor Stela H#h#ianu, Maria Jebeleanu, Maria Dumitrescu. Catedra de limba rom@n# a avut de evitat [i de dep#[it orgoliile Comisiei jude]ene a olimpiadei de literatur# “Mihai Eminescu”, \ntruc@t corectorii erau majoritatea de la marile licee din Ploie[ti, iar subiectivitatea partizan# a unor corectori ridica baraje greu de trecut pentru restul jude]ului. Subiectele de concurs erau [i ele f#cute de o comisie jude]ean#, p@n# \n anul 1998, cu propun#tori de subiecte tot din marile licee ploie[tene. Putem vorbi de un concurs deschis jude]ean dup# 1996. Nu este o scuz# pentru catedr#, ci relevarea unei serioase piedici ivit# \n concurs. Catedra reu[e[te totu[i s# treac# acest prag prin elevii: 92

- {tefan Nicolin (1972) [i George Gorcea (1996) – ambii cu men]iuni la faza na]ional# (profesoar# Elena Giurginca); - Sfin]e[ Lauren]iu (1978) men]iune la faza na]ional# (profesor Dan Jebeleanu); - Maghe]i Ioan (1975), Andreescu Florin (1979), Aron Alexandru (finalist la etapa na]ional# timp de 4 ani 1993-1997), P#tru Adriana (2006). To]i cei 4 enumera]i au fost finali[ti [i au ob]inut men]iune la etapa na]ional# (profesor Constantin 7 Giurginca); - elevele Ni]# Lorena [i {tefan Roxana \n 2011ob]in 2 premii speciale la faza na]ional# ( profesori Lambru M. {i Flo[toiu I.); - eleva {tefan Roxana \n 2012 ob]ine un premiu special la etapa na]ional# (profesor Flo[toiu I.) Pentru performan]ele [colare ob]inute [i pentru calitatea modern# a procesului de \nv#]#m@nt din liceu, Ministerul _nv#]#m@ntului a acordat Colegiului militar “Dimitrie Cantemir” calitatea de a fi gazd# [i de a organiza desf#[urarea olimpiadelor na]ionale de: biologie (1997), fizic# (1999), istorie (2006). Pentru a deschide noi orizonturi de cultur# \n formarea personalit#]ii vl#starelor cantemiriste [i pentru a-i familiariza cu munca de cercetare, dasc#lii din Cantemir au \ntemeiat la Breaza, pentru ucenicii lor filiale ale Societ#]ilor de [tiin]e astfel: \n 1971 se \nfiin]eaz# subfiliala Breaza a Societ#]ii de [tiin]e istorice din Rom@nia, prin ini]iativa profesorilor {tefan Mih#ilescu [i Constantin 7 Giurginca, cu ajutorul eminentului istoric [i profesor Nicolae Simache de la Filiala din Ploie[ti. _n anul 2008 elevele Mateoiu Bianca [i Voicu Doina ob]in la concursul “Memoria holocaustului” 2 premii speciale ale juriului (prof. dr. Soare Aurel Constantin) _n anul 1973 profesorul Petre Stroe (liceul Aurel Vlaicu, Breaza) [i profesorul Constantin 7 Giurginca (Licelul militar Breaza) \ntemeiaz# Filiala Breaza a Societ#]ii de {tiin]e filologice din Rom@nia prin sprijinul acordat de academicianul Boris Cazacu, pre[edintele Societ#]ii de {tiin]e filologice din Rom@nia. A fost \n g@ndul celor 2 profesori \ntemeietori, {tefan Mih#ilescu [i Constantin 7 Giurginca, dorin]a de a deschide la Breaza ni[te ateliere didactice moderne pentru formarea viitorilor cercet#tori, c#ut#tori de \ntreb#ri [i r#spunsuri \n variate domenii ale culturii rom@ne, care-i a[teapt# pe iscoditori. Ucenicii cantemiri[ti se puteau confrunta direct la Breaza cu personalit#]ile de seam# din cultura rom@n# contemporan#. Fiecare asemenea confruntare era [i o lec]ie deschis# pentru modul \n care se face studiul [i cercetarea. Cronicarul \[i aduce aminte c# erau clipe de neuitat [i c# elevii se dezlipeau cu mare dificultate de la [edin]e, ca s# reintre \n programul de zi al liceului. Erau nelipsi]i de la aceste ateliere didactice locotenentul Floca Mihai (ast#zi general), profesorii Nicolae Toma, Drago[ Livia, Soiu Mihai, Giurginca Elena, Ion Simaciu, plutonierul de muzic# Gorgan, lt.col Butoi Dumitrache, profesor B#ghin# Vasile etc. Cele dou# societ#]i de [tiin]e au preg#tit \n liceu c@teva simpozioane la nivel na]ional: - _n 1966 un simpozion organizat pentru cinstirea memoriei poetului Ovidiu, exilat la Tomis; - _n 1973 un simpozion na]ional \nchinat comemor#rii a 300 de ani de la na[terea patronului liceului Dimitrie Cantemir. La acest simpozion au conferen]iat istoricul Dumitru Alma[, iar din partea liceului profesorii {tefan Mih#ilescu, Elena Giurginca [i Mihai Soiu; 93

- _n 1980 s-a desf#[urat simpozionul cu tema “2050 de ani de la formarea primului stat dac centralizat [i independent sub conducerea lui Burebista”. Lucr#rile acestui simpozion s-au bucurat de prezen]a academicianului Virgil C@ndea (domnia sa sus]in@nd [i o comunicare), care a r#mas c@teva zile la Breaza, cucerit de “Gr#dina lui Vod# Cantemir”. Au mai onorat cu prezen]a domniilor lor conferen]iar universitar dr. Dan Grigorescu, poetul [i eseistul Titus V@jeu, lt.maj C#p#]@n# Dan Mircea, cercet#tor la Centrul de studii istorice [i teorie militar#. Pe sec]iuni, elevii au sus]inut mai multe referate [i comunic#ri foarte interesante, cu o documentare impresionant#; - _n 1981 s-a organizat simpozionul prilejuit de Centenarul na[terii poetului “p#timirii noastre” Octavian Goga. Au fost invita]i [i au conferen]iat at@t \n liceul Cantemir, c@t [i \n ora[ la cele 2 filiale de [tiin]e nume de referin]# din cultura rom@neasc# din acel timp: academicianul Dinu C. Giurescu, istoricul Barbu Teodorescu (fostul secretar particular al lui Nicolae Iorga), istoricul Vasile Netea, directorul general al Arhivelor statului, profesorul M. Rachieru, directorul Arhivelor jude]ului Prahova, istoricii Nicolae Simache [i Dumitru Alma[, precum [i al]i istorici [i cercet#tori. _n cadrul Filialei de {tiin]e filologice Breaza au fost invita]i [i au conferen]iat: academician Boris Cazacu, profesor universitar dr. Gheorghe Bulg#r, conferen]iar universitar dr. Ion Dumitrescu, profesor universitar dr. Dan Grigorescu, profesor universitar dr. Vasile Grecu, conferen]iar universitar dr. Victor Iancu, profesor universitar dr. Dumitru Pop (folclorist), cercet#tor [tiin]ific Ovidiu B@rlea, profesor universitar dr. Alexandru Dima. Ne-au fermecat cu poeziile lor poe]ii Virgil Carianopol, Ion Potopin, savantul poet George Marinescu (pseudonimul literar George din Izvor), t@n#rul poet nonconformist Mircea Dinescu (1974), Titus V@jeu [i mul]i al]ii. Ca institu]ie de \nv#t#m@nt [i de cultur# Liceul militar “Dimitrie Cantemir” a fost o adev#rat# Academie \n care profesorii [i-au distilat cuno[tin]ele de specialitate, cre@ndu-[i fiecare propria metodic#, \n care cancelaria cantemirist# a fost laboratorul experimental al des#v@r[irii dasc#lilor [i punctul de comand# \n care s-a hot#r@t turarea motoarelor la maximum ca Liceul militar Cantemir s# devin# nava amiral a \nv#]#m@ntului liceal rom@nesc. In anul 2009, institutia a fost implicata \n proiectul multilateral Comenius cu finantare europeana, Pride and Prejudice (M@ndrie si prejudecata), derulat \n parteneriat cu 9 scoli din 8 tari (Belgia, Bulgaria, Cehia, Polonia, Slovenia, Suedia, Rom@nia si Turcia) pe o perioada de 2 ani (2009-2011). Eleva sergent-major Cristina Bosneag \n anul 2012 s-a calificat pentru a-2-a oara consecutiv la faza nationala a Concursului national Made for Europe, organizat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, obtin@nd at@t \n anul 2011 c@t [i \n anul 2012 locul I. Concursul a vizat valorizarea si promovarea experientelor pozitive \n derularea proiectelor de cooperare europeana, stimuland creativitatea, inovatia, spiritul de competitie. In anul 2012 Colegiul Militar Liceal “Dimitrie Cantemir” a primit acceptul si fondurile necesare de a organiza si coordona cel de al 2-lea proiect multilateral Comenius intitulat Music Matters (Muzica conteaza), ce implica participan]i din 6 ]#ri: Belgia, Suedia, Turcia, Elvetia, Spania si Lituania, proiect derulat \ntre anii 2011-2013. _n luna martie 2012 o delega]ie a Colegiului formata din 3 elevi (Adriana Comanoaia, Adriana Ghiunea si Marius Stefanescu) 2 profesori (coordonatoarea proiectului, Felicia Dimulescu, Mihaela Lambru) si comandantul instututiei col.dr. Constantin Moraru a participat la cea de a-2-a reuniune de proiect, care s-a desfasurat la Wholen, Elve]ia. 94

XV. MAR{URILE CANTEMIRI{TILOR Pe l@ng# oda scris# de elevul Marin Sorescu “Cantemiri[tii”, \n octombrie 1952 (la v@rsta de 16 ani), Colegiul e pream#rit [i \n 4 mar[uri cantemiriste, astfel: 1.Mar[ul cantemiri[tilor – compozitor Gheorghe Bazavan; 1. Noi suntem cantemiri[tii Fii ai unui brav popor _nv#]#m [i cre[tem ]#rii Steag de lupt#-n viitor Fruntea noastr#-i neumbrit# {i-n privire arde jar Hot#r@rea de-a fi vrednici De trecutul legendar. REFREN: Soare \n priviri Fulgere-n g@ndiri _nseta]i de vise [i-mpliniri Zi de zi-nv#]#m }ara s-ap#ram Cu voin]a-ntregii noastre firi. 2.Anii de elev sunt pasul Ce ne urc# spre t#rii Ne m@ndrim purt@nd pe umeri Epole]ii purpurii. {i cu fiecare treapt# Cuno[tin]e dob@ndim Ce ne lumineaz# drumul Pentru tot ce vrem s# fim. 2. Mar[ul Madelon – preluat de la absolven]ii m@n#stireni. Mar[ul la origine e un c@ntec vesel c@ntat de infanteri[tii francezi \n tran[eele de la Verdun. Este adus la M@n#stirea-Dealu de ofi]erii m@n#stireni care au fost combatan]i \n primul r#zboi mondial. Ace[ti ofi]eri eroi, au transmis c@ntecul cade]ilor m@n#stireni [i devine imnul lor de adolescen]# (m@n#stirenii aveau \ns# [i ei mar[ul lor eroic, sublim “Mar[ul m@n#stirenilor” Noi suntem {oimi de la Dealu – primul vers etc.); Pentru odihn# sim]im mare pl#cere Noi militari sosi]i din mar[ for]at La c@rciumioara din apropiere “La botul calului” intitulat C@rcium#ri]a e dr#gu]# Ochi [i guri]#-amidon Bl@nd# e ca o garofi]# Noi to]i \i spunem Madelon Ziua o admir#m, iar noaptea o vis#m Pe Madelon pe care o diviniz#m. 95

REFREN C#ci Madelon serve[te berea-n spum# O iei de m@n# [i str@ngi u[or Ea \]i r#spunde c# e ru[inoas# Madelon, Madelon, Madelon. Un caporal \ndr#zne] [i plin de vlag# Lui Madelon \ntr-o zi i-a spus a[a: “Eu te iubesc [i \mi e[ti tare drag# {i am venit s# \]i cer m@na ta”. Dar Madelon z@mbind \i spune: “E[ti prea dr#gu], dar z#u nu pot, Cum s# iubesc eu unul singur C@nd eu am regimentul tot. Dar nu te sup#ra, c# nu-]i dau m@na mea, C# eu servesc berea [i spuma, tot cu ea” 3. Mar[ul “Bun r#mas” – compus de dirijorul, compozitorul [i profesorul de muzic# al liceului Cantemir lt. col. Butoi Dumitrache. 1. Bun r#mas Cantemir, bun r#mas Noi ne vom desp#r]i Vom p#stra-n inimi vii amintiri Pentru ace[ti ani frumo[i Clipe dragi fapte mari am tr#it Vis m#re] \mplinit. REFREN Vor trece anii [i ritmul vie]ii Ne va cuprinde \n pasul s#u Dar visul [colii curat ferice _l vom purta \n inimi mereu _n zare-albastr#, \n largul m#rii _n v@rf de munte sau la hotar Oriunde-am fi un g@nd c#tre [coal# _[i va lua zborul, zborul hoinar. 2. Ani frumo[i, ani de vis au trecut Ne av@nt#m spre z#ri Trepte noi vom sui c#tre culmi Drumuri noi de \ncerc#ri Vom p#stra-n inimi vii amintiri Vis frumos, reveniri. 4. Mar[ul “La Breaza” – realizat de talentatul dirijor [i compozitor Alexandru Cazan, urma[ul profesorului Butoi Dumitrache. 1. La Breaza ani frumo[i de vis Am petrecut urc@nd spre z#ri Am \nv#]at ce-nseamn# crez Ce-nseamn# g@nd cutez#tor 96

_n inimi noi am str@ns comori De pre]uire pentru-acei Ce pentru noi au fost mereu P#rin]i duio[i, educatori. REFREN Pe drumul vie]ii Ne croim f#ga[ Timpul nu ne d# r#gaz Cu tinere]ea Am pornit \n mar[ Un triumf ca un talaz Un talaz. 2. Cantemiri[ti cu jur#m@nt {i cu voin]# de o[tean Cu r#d#cini \nfipte-ad@nc _n m@ndrul “Deal” m@n#stirean La Breaza tot mereu vom fi R#t#citori prin amintiri Din postul nostru vom veghea {i “Cantemirul” din Breaza. 3. Iubi]ii no[tri profesori Instructori [i educatori Ce-n taina c#r]ii ne-a]i purtat Ne-a]i \ndrumat, ne-a]i modelat E timpul s# ne desp#r]im De-a pururi s# v# mul]umim C@nt@ndu-v# to]i \ntr-un glas Cu nostalgie “Bun r#mas”. XV. EPILOG _ncheierea unei cronici realizeaz# un Arc peste timp, care pred# necontenit [tafetele spirituale ale genera]iilor. A[a cum valurile Oltului izbesc spumegate \n caden]# de genera]ii zidul m@n#stirii Cozia, tot a[a valurile genera]iilor cantemiriste \n caden]# \mbr#]i[eaz# temelia Piramidei cantemiriste. Ea exist# pentru c# s#l#[luie[te \ntr-\nsa un duh inconfundabil: spiritul cantemirist. Cronicarul va desfereca c@teva din g@ndurile celor \nscri[i \n caden]a fluviului cantemirist sau g@ndurile altora, care se aseam#n# p@n# la \ngem#nare cu duhul cantemirist. Un neofit din Gr#dina lui Vod# Cantemir scria acest epigraf la sf@r[itul anului I de studii: “Dac# inima \]i cere s# o aduci aici, s# n-o ascul]i Dac# mintea te \mpinge spre noi, tu leag#-i ochii Dar dac# s@ngele va fierbe-n tine [i doar aici s-ar potoli, Atunci s# vii c#-]i va fi bine!” (elev Sandu M#d#lin, 2001) 97

_ntr-o lume \n care “vulturii se t@r#sc, iar r@mele zboar#” (general Mihai Lungu Corneliu) \n scr@nteala vremii, cantemiristul \ncearc# s# p#streze pe cerul lui steaua polar# a virtu]ilor civice, singura care s#-i dea sentimentul certitudinii ob@r[iilor umane. Aceast# stea a virtu]ilor civice ar fi dup# metafora sorescian# “Setea muntelui de sare”. Sonetul 66 al lui Shakespeare pare s#-i creioneze \n aqua forte efigia destinului s#u: “Sunt prea sc@rbit [i-n tihn# voi s# mor Dec@t s#-l v#d sl#vit pe tic#los, S#-l v#d t#g#duit pe credincios {i pe s#rman de r@sul tuturor Pe vrednicul de cinste umilit, Pe cel f#r-de prihan# pedepsit {i pe viteaz r#pus de-o sec#tur#, {i artele cu lac#te la gur# S# v#d prostia doctor la de[tep]i {i str@mbul d@nd porunc# celor drep]i” R#zbate din g@ndurile tuturor cantemiri[tilor (sunt peste 80 de m#rturii) acel hrisov testamentar al V#c#re[tilor : “Las vou# mo[tenire Cre[terea limbii rom@ne[ti {-a patriei cinstire” “Pentru c# ]ara aceasta n-am ap#rat-o numai, ci am creat-o suflete[te” (general Tiberiu M#rineanu). _n finalul memoriilor sale col. (r.) Ioan Ambros#, cavaler al Ordinului Mihai Viteazul, fost elev al Liceului militar “{tefan cel Mare” de la Cern#u]i se adresa prin 1980 [i el testamentar “C#tre elevii [colilor militare” astfel \n finalul memorilor sale: “Trebuie s# se [tie – [i numai faptele voastre o vor impune \ntr-o lume at@t de nedreapt# – c# suntem unde am fost [i r#m@nem unde suntem!... At@ta vreme c@t nu vom putea pune sub controlul ra]iunii tot ce este r#u [i josnic \n noi... Pacea nu va putea fi \ntronat# pe piedestalul Eternit#]ii... _n cur@nd noi nu vom mai fi... ne scurgem \n Timp... l#s@nd pe umerii vo[tri destinul acestui neam. {i nu va fi pentru voi o sarcin# u[oar#, c#ci numai de voi va depinde dac# neamul acesta se va mai putea enumera printre celelalte popoare ale lumii...” Sunt un Arc peste timp aceste m#rturii care leag# prin prezent, trecutul cu viitorul acestui neam. Spunea un cantemirist \n m#rturisirea sa c# Liceul militar a fost roata olarului, m@na me[terului care a modelat cu fiecare rostuire a lutului forme originale [i nepereche. Acolo, la \nceputurile adolescen]ei s-a f#urit Castelul fermecat de pe Valea R@[noavei (Predeal) [i Alma Mater Cantemir din Gr#dina Marelui Vod#. Este at@t de acut# aceast# dragoste pentru Alma Mater [i at@t de ireprimabil# aceast# nostalgie a \ntoarcerii la timpul adolescen]ei, \nc@t cronicarul acestor r@nduri a diagnosticat-o drept “cantemirist# cronic#”, pentru to]i cei “virusa]i” de spiritul cantemirist. Ne re\ntoarcem cu to]ii \ntr-un timp al reg#sirii v@rstei noastre de aur: tinere]e f#r# b#tr@ne]e, pentru c# prietenii no[tri nu sunt prietenii no[tri, ci ai copil#riei din noi, ce st#ruie \n noi prin toate v@rstele. Cronicarul va transcrie doar o evocare rostit# \n octombrie 2002 la \nt@lnirea promo]iei 1967, anivers@nd 35 de ani de la absolvirea Cantemirului. Evocarea este intitulat# “Nostalgii de toamn#”: ”... _n gar# am vizat cuponul CFR de 98

pensionar, a[a cum odinioar# – foaia de drum. De pe peron p#rin]ii \mi f#ceau cu m@na. Mi s-a p#rut. Dealurile, copacii ruginii, sc@r]@it de ro]i. Breaza. Urc agale treptele, serpentinele, dep#[esc Monumentul, bodega (era cea mai select#), parcul, Casa de cultur#. Poarta. Unde este aleea de plopi pe care o m#turam o toamn# \ntreag#? Dar merele cine le-a cules? Noi. - Domnule locotenent Nour, am onoarea s# v# salut! M-am \napoiat din permisie. Nimic deosebit. Doar c# au trecut 35 de ani. Dormitorul. Salut b#ie]i! Glumim. Adorm. Must#]i din past#! De[teptarea! Mi-e dor de o zi de [coal#! Fie un epsilon c@t de mic... Nu pricep. Patru. V# salut cu respect domnul profesor B#ghin#! “De-at@tea nop]i aud plou@nd, Aud materia curg@nd Sunt singur [i m# duce-un g@nd Spre ... domnul profesor Costa[ Mi-e dor!” “E pur si muove” - domnule profesor Ni]# Dorin, v# salut cu respect! JURASIK Park: V# salut cu respect domnul profesor Marinescu! Mi-e dor de o eprubet# sf@r@ind, doamna profesoar# Sabina! Frumoasa Rom@nie exist#, domnule profesor Gheorghiade! Mi-e dor. O stea diafan# “rascaz@ie pa ruski”. S#rut-m@na doamna Stela H#h#ianu! Istoria curge implacabil#. Am luat [i noi ceva noti]e. Mi-e dor nespus de lordul {tefan Mih#ilescu! Azi, consulta]ie la limba francez#. Ce ochi, domni[oara Ligia Popescu! {i totul nu este dec@t dialectic#, doamna profesoar# dirigint# Silvia Bodo! Pauz#. _n careu adunarea! Tartina cu unt [i miere. Aten]iune! Comandantul. Pas de defilare! Raportul. Au fost olimpiadele [colare – la fizic# B#l#[escu, Stoica. La mate – Gavriloaia, Ungureanu, Enache... Duminic# spartachiada – la sut# Florescu... la cros Ciurea, \n poart# Herciu... Pe Valea T@rsei – concursul de patrule. Dobreanu –Tonul la c@ntec! “Port sub haina ost#[easc# – Inima ca o vioar#”... - Nea Tudoric#, tunde-m# pu]in mai lung! - Nici o grij#!... Vorbe. Scrisoarea de la iubita din vis a sosit. Flot#ri. Citesc [i visez. Dup# amiaza o [terg, pe l@ng# infirmerie \n ora[. Liceu militar. M-ai luat de m@n#, aveam doar 16 ani, m-ai \nv#]at adev#rul, dreptatea, frumosul, patriotismul, t#ria de a rezista. Mi-ai ar#tat drumul \n via]# [i nu m-ai \n[elat. Am purtat oriunde am fost spiritul t#u luminos, s#dit cu nobil# modestie de dasc#li [i comandan]i f#r# egal, cimentat de camarazi [i prieteni, o parte azi prezen]i. Am zburat fiecare dup# puteri, nici nu conteaz# p@n# unde, c#ci ]ara asta s-a zidit prin to]i. Cuv@ntul mul]umesc m-apas#. Mi-e dor de to]i, mi-e dor de tinere]ea mea [i de Liceul militar!“ (Prof. Univ. Dr. Col (r.) Laz#r Cornel, promo]ia 1967) _nainte ca “]#r@na s# o tragi peste ochi ca o grav# pleoap#” (L. Blaga), mai adap#-te \nc# o dat# cantemiristule din acel izvor al \nceputurilor tale – din care tu ai dat cu at@ta prisosin]#, celor cu care soarta te-a intersectat – pentru c# e curat: 99

“Prin luturi, zgur# [i putregaiuri, Prin elemente str#bat. C#l#torule, aibi \ncredere-n graiuri Cum este al meu. Nu sunt un zeu, Dar ies curat” (Lucian Blaga “Inscrip]ie la un izvor”) (Cronicarul filelor dintr-o Magna Epica – Mare Poveste – profesor Constantin 7 Giurginca, Mon cher, Breaza, mai 2012) Cronicarul aduce vii mul]umiri celor care au ajutat la realizarea acestei Magna Epica prin informa]iile [i documentele oferite: - doamnei Angela Popescu (fiica colonelului Marin Georgescu, ultimul comandant al Str#jeriei de la Breaza); - domnului avocat Ioni]# Jurchescu (coleg de clas# cu regele Mihai I \n clasa palatin#); - domnului general de armat# Dumitru Cioflin#, fost [ef al Statului Major General, pentru bun#voin]a de a ne fi pus la dispozi]ie documente pre]ioase; - domnului inginer Mihai M@ntulescu (informa]ii date privind istoria ora[ului Breaza, 80 de ani); - domnului colonel (r.) Contantin Poenaru (cu o s#n#tate precar#, nemaiput@nd vorbi, domnia sa a f#cut eforturi neobi[nuite, transmi]@ndu-ne informa]iile \n scris); - domnilor colonei (r.): L#cust# Ion, B@rl# Ion, Valeriu Radu, Theodor Cr#ciunescu, Grasu Gheorghe, Riedl Augustin - domnilor profesori: B#ghin# Vasile, Stanciu Ion, Vasile Petre, Mugur Popescu, Roseti Ion, Marinescu Stefan; - domnului profesor dr. Simion B#rbulescu. Cronicarul nu [i-a propus s# realizeze o schi]# monografic#, ori un studiu monografic despre istoria Cantemirului, ci a dorit s# realizeze o cronic#, adic# o poveste spus# de oamenii care au fost martorii evenimentelor. Documentul de arhiv# este sec, mut [i surd la ceea ce a fost pulsa]ia vie]ii evenimentului, doar consemnat func]ion#re[te sau ca un fel de proces-verbal. Cronicarul a apelat, din aceast# cauz#, doar la documente vii, la memoria vie a actan]ilor respectivi, \ncerc@nd s# prind# unele detalii din panorama timpului, p#str@nd cump#na obiectivit#]ii. CANTEMIR, un secol de excelen]# educativ# [i de con[tiin]# La 4 iunie 2012, Colegiul Militar “Dimitrie Cantemir” a s#rb#torit 100 de ani de nobil# [i demn# existen]#. Ctitorie ost#[easc# de \nalt# ]inut# [tiin]ific# [i educativ#, colegiul a preluat pe 15 iunie 1995, prin voin]a membrilor Asocia]iei Fo[tilor Elevi [i Profesori de la M#n#stirea Dealu, consfin]it# \n Acordul de Continuitate semnat pe 25 noiembrie 1994, tradi]iile \nnobilate de m#re]e acte de patriotism ale “cuibului de [oimi”, edificiu ridicat \ntru ve[nicie de marele patriot Nicolae Filipescu, la 4 iunie 1912. “Pun@nd temelia acestei [coale – spunea distinsul om politic la \ntemeierea liceului – , cred c# \nzestr#m armata cu o institu]ie de folos [i c# prin ea armata aduce [i o contribu]ie 100

activit#]ii culturale a ]arei. O[tirea dob@nde[te nu numai al doilea liceu, ci un liceu nou... {coala aceasta prime[te elevi f#r# deosebire de origine militar# sau civil#, se va sili s#-i \ndrepte spre cariera armelor. Pe de alt# parte, armata br#zdeaz# o cale nou# \n \nv#]#m@nt, \nfiin]@nd departe de orice centru urban, o [coal# de energie, \ntemeiat# pe metode noi, cu concursul unor profesori uni]i \ntr-un ideal comun. _n acest cuib de [oimi, adumbrit de zidurile sf@ntului loca[ \ntemeiat de cucernicia Radului Vod# [i \mpresurat de eroicele amintiri ale Viteazului Voevod \nsufle]easc#-se pentru vitejie, genera]ii de voinici, de lei paralei ca cei din pove[ti, crescu]i aci \n frica lui Dumnezeu, dar numai a lui Dumnezeu”. Parcurg@nd acest pasaj din discursul lui Nicolae Filipescu, este u[or de desprins ideea \ntemeierii unei [coli moderne, cu un proces de \nv#]#m@nt performant desf#[urat de profesori ale[i profesional [i moral dup# o tabl# de valori europene, incontestabile. _n acest sens, este important de subliniat faptul c# organizarea liceului s-a \ntemeiat pe o informare laborioas# cu privire la noile tendin]e existente \n didactica [i pedagogia europene. Astfel, colonelul Lupescu, directorul [colilor militare de pe l@ng# Ministerul de R#zboi, a fost desemnat s# studieze modul de organizare detaliat# a liceelor militare din ]#ri vest-europene, \ntemeierea Liceului Militar de la M#n#stirea Dealu, fundament@ndu-se pe organizarea {colii de cade]i de la Groslichterfeele (Germania), a {colii de la Roches (Fran]a), a {colii de la Abbotsholme [i a {colii de la Bedales (Anglia). _n acest context, apreciez c# este interesant de subliniat c# ideea “[colii active”, de inspira]ie occidental#, \n care elevilor s# le fie dezvoltate nu numai inteligen]a, ci [i voin]a, puterea fizic# [i psihic#, energia [i deprinderile practice, apare, ca element de noutate absolut# \n peisajul \nv#]#m@ntului rom@nesc la \nceput de secol XX, \n liceul militar al c#rui fondator este Nicolae Filipescu. Misiunea [colii era ”... de a forma elemente de valoare pentru [coalele militare preg#titoare, d@nd tinerilor o educa]ie militar# aleas#, cum [i o instruc]iune egal# ca aceea pe care o cap#t# \n [coalele secundare ale Ministerului de instruc]iune [i culte...”. Pentru \ndeplinirea misiunii, la disciplinele prev#zute \n programul analitic al Ministerului de Instruc]iune, au fost ad#ugate: - educa]ia militar# (morala, disciplina); - regulamente militare; - exerci]ii [i sporturi diverse (tenis, fotbal, gimnastic#, \not); - educa]ia artistic# [i de societate; - vizite [i excursii cu caracter educativ. Pe aceste considerente educa]ionale, este u[or de remarcat nivelul calitativ superior al instruirii proiectate \n liceu, precum [i strategia didactic# adoptat#, de o calitate f#r# precedent \n \nv#]#m@ntul preuniversitar rom@nesc. Mai mult dec@t at@t, dac# subliniem faptul c#, primul director de studii a fost numit renumitul profesor de istorie (specializat la Salzburg \n bizantologie) Nicolae B#nescu, viitor membru al Academiei Rom@ne, \n]elegem dorin]a \ntemeietorului s#u, de a zidi o [coal# \n care calitatea contextului educa]ional s# fie incontestabil#. _n conjunctura politico-militar# existent# \n Europa [i, implicit, \n Rom@nia acelor ani, liceul a fost evacuat [i a func]ionat la Dorohoi \mpreun# cu elevii [i personalul celorlalte dou# licee militare de la Craiova [i Ia[i. 101

Ulterior, dup# \ncheierea primei conflagra]ii mondiale, liceul [i-a re\nceput activitatea \n vechiul local din garnizoana T\rgovi[te, schimb@ndu-[i denumirea \n Liceul Militar “Nicolae Filipescu”, drept omagiu de recuno[tin]# pentru tot ceea ce a \nf#ptuit [i realizat marele om de stat \n domeniul na]ional [i militar. Este foarte important de eviden]iat c#, reformularea scopului liceului subliniaz# nevoia”... de a preg#ti elita conduc#toare a ]#rii, printr-o cultur# organic# de ad@ncime [i o educa]ie aleas#, dintre elevii cei mai dota]i din \ntreaga ]ar# selec]iona]i printr-un concurs riguros...[i un \nv#]#m@nt practic, constructiv [i printr-o educa]ie creatoare, \ncredere \n sine, ini]iativ#, energie, camaraderie [i, mai ales, spirit de jertf# \n Serviciul Na]iunii...”. Cutremurul din 9/10 noiembrie 1940, prin intensitatea sa [i stric#ciunile produse localului [colii, avea s# pun# la grea \ncercare existen]a “cuibului de [oimi” dar, ca o minune divin#, personalul [i elevii nu au avut de suferit. Cu toate acestea, elevii au fost trimi[i la familiile lor p@n# pe 13 decembrie 1940, c@nd liceul a fost mutat, pentru a func]iona, \n garnizoana Predeal. _n anul 1940, \n noua conjunctur# geopolitic# nefavorabil# Rom@niei, liceul militar “Nicolae Filipescu” a fost desfiin]at. Spiritul m#n#stirean \ns#, \ntemeiat pe valorile at@t de pre]ioase promovate \n demersul s#u educa]ional, avea s# d#inuie \n timp, purtat \n sufletele valoro[ilor s#i absolven]i. Acesta va constitui temeiul \nfiin]#rii Asocia]iei Fo[tilor Elevi [i Profesori de la M#n#stirea Dealu. _ntr-o realitate politico-social# diametral opus#, ca valori promovate, celei interbelice, preocuparea de a asigura ofi]eri bine preg#ti]i s-a manifestat totu[i, \n Rom@nia [i dup# cel de-al doilea r#zboi mondial. _n noua structur# organizatoric# a Armatei, realizat# sub presiunea factorului extern sovietic, concretizat# \n instaurarea sistemului politic comunist, s-a accentuat treptat tendin]a l#rgirii [i diversific#rii re]elei de institu]ii militare de \nv#]#m@nt. Astfel, \n peisajul educa]ional militar rom@nesc, apare, pe 25 noiembrie 1949, Liceul militar nr. 1 la Roman care, ulterior, avea s# fie denumit Liceul Militar “Dimitrie Cantemir”. Prin Decretul nr. 188 din 28 iulie 1950 ia fiin]# {coala Militar# Medie “Dimitrie Cantemir” care va fi dislocat#, \ncep@nd cu 28 septembrie acela[i an, \n garnizoana Predeal. Scopul acestei [coli avea un con]inut solid, pliat totu[i pe noile realit#]i politice : ”...de a da elevilor o baz# temeinic# de cuno[tin]e [tiin]ifice, no]iuni de cultur# militar#, precum [i educa]ie \n spiritul dragostei [i devotamentului pentru patrie..., form@nd astfel elemente de valoare pentru [colile militare de ofi]eri”. Date fiind condi]iile improprii dezvolt#rii institu]ionale, \n octombrie 1954, {coala este mutat# \n garnizoana Breaza, unde func]ioneaz# [i \n prezent, iar \n 1957 prime[te denumirea de Liceul Militar “Dimitrie Cantemir”. Asem#n#tor proiec]iei de instruire din Liceul Militar “M#n#stirea Dealu”, \n Liceul militar de la Breaza func]ionau ateliere de mecanic#, sculptur#, aeromodelism, art# [i pictur#, ceea ce subliniaz# faptul c# aria educa]ional# era una polivalent# care nu se rezuma doar la forma intelectual# a acesteia. _n anii care au urmat, pentru a da dimensiuni reale voca]ionalit#]ii sale, \n cadrul examenului de bacalaureat au fost introduse dou# probe : instruc]ia tragerii (prin executarea unei [edin]e de tragere cu pistolul mitralier#) [i instruc]ia de front. Din anul 1975, \n calitate de elev, ulterior de ofi]er, sunt martor nemijlocit al devenirii acestui minunat liceu. De aceea, din acest punct, demersul meu literar (dac# nu cumva termenul este prea preten]ios!) va intra pe un f#ga[ cu valen]e preponderent sentimentale, \n care, cu siguran]# nu m# voi putea deta[a de o not# de subiectivism, a[ \ndr#zni s# 102

spun, fireasc#. Pentru c#, dincolo de realit#]i concrete, materializate \n competen]e [i deprinderi formate pe b#ncile sale, TR~IREA celor mai frumo[i ani h#r#zi]i omului, \ntr-un astfel de mediu provoac# urme suflete[ti pentru tot restul vie]ii. De aceea, dac# ar fi s# r#spund la \ntrebarea: “Ce \nseamn# Cantemirul pentru mine ?”, a[ rosti mai \nt@i concluzia: TOTUL! Nuan]@nd, a[ spune c#, \n primul r@nd, “Cantemirul” este LEAG~NUL ADOLESCEN}EI MELE, tr#it# intens, p#tima[, \ntr-un spa]iu fizic devenit, peste timp, foarte drag sufletului meu. Amintiri unice s-au cuib#rit definitiv \n con[tiin]a mea, despre toate cele \nt@mplate \n curtea aceasta, la v@rsta anilor pu]ini [i mai ales, despre oameni minuna]i care mi-au [lefuit cu m#iestrie personalitatea. Nicio clip#, \n cei patru ani de elev al liceului, nu am sim]it ap#sarea vremurilor de atunci, pentru c# demersul educa]ional desf#[urat la orele de curs, \n clase sau laboratoare, nu avea nicio conota]ie politic#. Nici m#car adun#rile U.T.C. nu urm#reau finalit#]ile transpuse \n politica unicului partid. Dimpotriv#, printre r@nduri, dirigintele nostru, distinsul profesor de matematic# {tefan Ungureanu, ne d#ruia lumina vie]ii [i nu pe cea expus# \n plenare sau congrese. De aceea, nu gre[esc dac# spun c# liceul militar de la Breaza a fost TEMPLU AL _NV~}~TURII MELE. Imensul pas f#cut de pe b#ncile unei [coli m#runte, din satul natal, pe cele ale TEMPLULUI a constituit, dincolo de visul copilului de atunci, certitudinea ulterioar# a unei temelii solide, trainice, pentru tot ceea ce, profesional [i uman, urma s# mi se \nt@mple. Dimensiunea imens# a cuno[tin]elor de matematic# – profesor {tefan Ungureanu, de limba [i literatura rom@n# – profesor Elena Giurginc#, de fizic# – profesor Angela Nour, de chimie – profesor Sanda Irimioiu, de biologie – profesor {tefan Marinescu, avea s#-[i g#seasc# rezonan]# \n portofoliul profesional al fiec#ruia dintre noi. Nu pot uita niciodat#, deasemenea, orele de muzic# [i nelipsitul pickup cu discuri de celuloid ale profesorului Dumitrache Butoi (+), care, cu har \nn#scut, ne purta con[tiin]a spre z#ri de un rafinament artistic autentic. Orele de sport – profesor Petre Vasile, bucuria celor mai mul]i dintre colegii mei, erau pentru mine obstacole greu de cucerit pentru c# “alerg#torii de curs# lung#” (cum eram denumi]i cei care nu \ndeplineam baremele la alergarea de rezisten]#) erau la start \n fiecare dintre ele. Ce bine mi-au prins “chinurile” mele de atunci! P@n# [i orele de [tiin]e socio-umane – profesor Florea Preda “Boierul”, erau ocazii de \mbog#]ire a cuno[tin]elor din fotbal?! Universitatea Craiova era de vin#! _mi pl#ceau orele de preg#tire militar# – c#pitan Ioan Nour [i locotenent major Nicolae Neac[u “Zuzu”, care, prin ceea ce l#sau \n urm# ne deosebeau de colegii no[tri de dincolo de por]ile liceului. _mi amintesc cu drag de unul din profesorii de [tiin]e tehnice – inginerul Celestin Alexandrescu, care a \n]eles c#, mai presus de tehnologia construc]iilor de ma[ini era nevoia noastr# de a ne instrui pentru via]#. O amintire pre]ioas# port doamnelor noastre de limbi str#ine – Stela H#h#ianu [i Emma Friedsman (+), profesori de o fine]e pedagogic# [i uman#, a[ \ndr#zni s# spun, unic#. Nu \n ultimul r@nd c#l#toriile imaginare prin lume, la orele de geografie – prof. Constantin Sp@nu, au fost tot at@tea prilejuri de a ne \mbog#]i mintea [i sufletul. Cu asemenea profesori ai clasei mele [i cu mul]i al]ii ai prezentului de atunci – Iacob Had@rc#, Vasile B#ghin#, Constantin Giurginc#, Constan]a Simionescu, Ion Stanciu, 103

Nicolae Toma, Viorica Toma (+), Dan Jebeleanu (+), Maria Jebeleanu, Ion Rosetti, Dorin Ni]#, Maria P@ntea, Gheorghe P@ntea, Constantin Sb@rcea, Mugur Popescu, Constantin Ungureanu, Iulian Soiu, Eufrosina Soare, Livia Drago[, Maria Dumitrescu, M#rgu]a Dumitrescu, Constantin Manoliu (+), {tefan Mih#ilescu (+), Maria Floca, liceul a \nf#ptuit pagini de real# EXCELEN}~ EDUCA}IONAL~, sub coordonarea unor cadre militare r#mase, \n timp, adev#rate repere de ]inut# profesional#, uman# [i militar#. M# g@ndesc la comandantul liceului, colonelul Petre {tefan [i la loc]iitorul acestuia, colonelul Gheorghe R#b#cel. To]i ace[ti “mon[tri sacri” ai Cantemirului de atunci, ne-au purtat pe aripi de lumin# spre rezultate [colare de excep]ie, recunoscute pe plan na]ional dar [i interna]ional. A r#mas unic# \n istoria liceului cantemirist, performan]a lui Amilcar Ionescu, care a ob]inut trei premii \nt@i la faza interna]ional# a olimpiadei de fizic#. Mai presus de toate aceste, dasc#lii no[tri de atunci au f#cut o adev#rat# EXCELEN}~ PENTRU VIA}~! Eu ([i, asemenea mie, probabil, majoritatea absolven]ilor acestui liceu) recunosc c# sunt ceea ce sunt, ca om, datorit# LOR! Iat# de ce, pentru toate acestea [i multe altele pe care le-a[ putea a[terne \n acest col] de pagin#, \ngenunchez cu credin]#, statornicind un g@nd curat [i fierbinte de mul]umire, de pre]uire [i de amintire ve[nic#, \n fa]a fiec#rui dasc#l al meu, care, jertfindu-se pe sine, mi-a d#ruit lumin#, adev#r [i bucuria izb@nzii. _ntr-un astfel de context educa]ional, trecerea, \n decembrie 1989, la noile condi]ii de nuan]# democratic#, s-a produs f#r# asperit#]i semnificative, liceul [i oamenii s#i p#str@ndu-[i demnitatea de f#ptuire [i modelare, dup# o tabl# de valori incontestabile ca reper [tiin]ific [i de moralitate, a destinelor miilor de individualit#]i care compun promo]iile cantemiriste. Dintre acestea, sute au b#tut la por]ile afirm#rii cu un succes remarcabil. Asemenea unicului Marin Sorescu, absolvent cantemirist, academicieni de renume, medici militari [i civili excep]ionali, generali cu demnit#]i \n statul rom@n \[i au ob@r[iile profesionale [i umane pe b#ncile acestei minunate [coli. Realitatea educativ# existent# \n liceu, precum [i puterea intrinsec# a oamenilor s#i de a-[i modela cu u[urin]# con[tiin]a de a fi [i de a ac]iona, au constituit temeiul pe care Asocia]ia Fo[tilor Elevi [i Profesori de la M#n#stirea Dealu, reprezentat# de pre[edintele s#u, prof. dr. ing. Marin N#stase (+) [i de al]i absolven]i de prestigiu, printre care : lt. col. (r.) Spiridon Ionescu-Heroiu (+), primul director de studii al Liceului Militar “Dimitrie Cantemir”, col. (r.) Grigore Niculescu (+), viceamiralul (r.) Mircea Diaconescu (+) a acceptat propunerea conducerii Ministerului Ap#r#rii Na]ionale, reprezentat# de [eful Statului Major General, general C.A. (r.) Dumitru Cioflin# – cantemirist, [i a conducerii liceului, reprezentat# de lt. col. Gheorghe Badea, ca <Liceul Militar “Dimitrie Cantemir” Breaza s# fie continuatorul de drept [i de fapt al Liceului Militar “Nicolae Filipescu” de la M#n#stirea Dealu, prelu@nd integral zestrea de nobile tradi]ii, eroii din cele dou# r#zboaie mondiale, comandan]ii, ofi]erii, profesorii [i efectivul complet al absolven]ilor din toate promo]iile>. Acordul de continuitate semnat la Breaza, pe 25 noiembrie 1994, consfin]e[te pentru ve[nicie c# <noi fo[tii m#n#stireni care mai suntem \n via]#, consider#m c# aceast# ac]iune este normal# [i de dorit convin[i c# \n acest fel “spiritul m#n#stirean” va supravie]ui, va \mbog#]i [i va \nnobila “spiritul cantemirist”, sublim@ndu-se deopotriv# \n con[tiin]a patriotic# [i ost#[easc# a liceenilor militar > [i c# < noi, cantemiri[tii ne sim]im 104

onora]i \n cel mai \nalt grad s# accept#m aceast# nobil# [i generoas# ofert#, convin[i fiind c# este benefic# pentru Liceul Militar “Dimitrie Cantemir” [i ne exprim#m voin]a [i hot#r@rea de a cinsti cu \ntreaga noastr# fiin]# [i de a imortaliza “spiritul m#n#stirean”, d#ruindu-i via]# din via]a noastr#, asigur@ndu-i d#inuirea \n con[tiin]a istoric# rom@neasc#>. Av@nd \n vedere numeroasele similitudini educa]ionale existente \ntre cele dou# institu]ii liceale militare, concretizate \n formarea unor personalit#]i autentice, capabile s# se descopere pe sine, cu o deschidere larg# spre cultur# [i devenire, spre universul uman, instrui]i \n spiritul onoarei militare, m#n#stirenii [i cantemiri[tii [i-au dat m@na \ntr-un gest simbolic reunind r#d#cinile [i izvoarele cu clipele prezentului, re\ntinerind spiritul m#n#stirenilor cu adolescen]a cantemiri[tilor, anima]i de convingerea c# au realizat o reconstruc]ie uman# fireasc#. Ac]iunile dedicate evenimentului s-au consumat \n 14 [i 15 iunie 1995 [i s-au finalizat cu dezvelirea [i sfin]irea Monumentului Continuit#]ii. Ulterior, \n anii care au urmat, dovezile \nf#ptuirii actului de continuitate s-au \nmul]it. Stau m#rturie \n acest sens busturile turnate \n bronz ale lui Nicolae Filipescu [i Dimitrie Cantemir, pl#cile cu numele eroilor m#n#stireni \ncrustate cu litere aurii \n marmura ve[niciei, precum [i cele cu numele comandan]ilor afi[ate l@ng# muzeul institu]iei care, \n exponate pu]ine, dar de mare valoare spiritual#, oglinde[te firescul [i statornicia continuit#]ii. Mai mult dec@t at@t, leg#tura de suflet \ntemeiat# atunci s-a materializat, an de an, prin prezen]a \n liceu la multe din activit#]ile acestuia, a m#n#stirenilor f#ptuitori ai actului din 25 noiembrie 1994. Din p#cate, r@nd pe r@nd, mul]i au plecat pe drumul ve[niciei, dar au r#mas pentru totdeauna \n con[tiin]a celor de azi, ca pilde de curaj, demnitate [i \n]elepciune. _n tot acest timp am fost martor al cre[terii liceului \n con[tiin]# [i eficien]# [colar#, al transform#rilor sale impuse de multiplele modific#ri [i reorganiz#ri ale \nv#]#m@ntului rom@nesc. A[a se face c# MUNTELE ADOLESCEN}EI MELE, a devenit PUNCT DE R~SCRUCE AL DESTINULUI MEU PROFESIONAL. Pentru c#, revenirile \n Cantemir \n 1986, \n func]ia de comandant companie elevi [i, mai apoi, dup# absolvirea Universit#]ii Na]ionale de Ap#rare, \n 1993, \n func]ia de comandant de batalion, au constituit firul de borangic cu care mi-am brodat cariera. O carier# \ncununat# de onoarea [i marele privilegiu profesional [i uman, de a fi comandantul acestei minunate institu]ii, din octombrie 2005. Prelu@nd comanda colegiului (denumire primit# \n semn de recuno[tin]# a valorii sale) mi-am \nt#rit convingerea, c#, de fapt, primisem un TEZAUR, pe care aveam datoria s#-l p#strez cu sfin]enie pentru a-l preda mai t@rziu, intact. Un tezaur constituit din profesori [i ofi]eri de mare ]inut# didactic# [i pedagogic#, din subofi]eri [i mai[tri militari destoinici, din salaria]i civili harnici [i mode[ti dar, mai ales, din elevii colegiului, cei care constituie garan]ia sigur# a nemuririi acestui sf@nt l#ca[ de \nv#]#tur#. Un tezaur \ntemeiat pe credin]a c#, \n aceast# curte, \ns#[i materia a fost \nnobilat# cu suflet, peste timp n#sc@ndu-se prin contopire cu ve[nicia m#n#stirean#, ceea ce, genera]ie dup# genera]ie, numim cu m@ndrie : SPIRITUL CANTEMIRIST! _ntr-un astfel de context spiritual, institu]ia [i-a croit un drum anevoios dar cert, spre elita institu]iilor de profil ale \nv#]#m@ntului rom@nesc, \mbun#t#]ind an dup# an calitatea actului educa]ional \ntreprins. Rezultatele de excep]ie ob]inute de elevii s#i \n ultimii ani : la examenul de bacalaureat – procent de promovare 100%, la concursurile 105

de admitere \n institu]iile militare de \nv#]#m@nt superior – procent anual de peste 90% la olimpiadele [colare – 110 premii [i men]iuni \n anul 2011, 83 \n anul 2012 la faza jude]ean#, 15 elevi califica]i \n anul 2011 [i 10 \n anul 2012 la faza na]ional#, 5 premii [i men]iuni \n anul 2011 la faza na]ional#, clasificarea \n ultimii [ase ani pe locul I la Olimpiada Sportului {colar, c@[tigarea \n ultimii cinci ani a locului I la Festivalul de Umor Cazon “Podul Minciunilor” - Sibiu, c@[tigarea \n trei ani consecutivi a “Spartachiadei”, nenum#rate alte premii ob]inute la concursuri de anvergur# jude]ean# sau na]ional#, reprezint# o realitate incontestabil#, care define[te starea de normalitate a Cantemirului de azi. Noile deschideri spre lume oferite de actualitatea Rom@niei, au creat oportunit#]i excelente de colaborare european#. Astfel, \n anul 2009, colegiul a c@[tigat [i a coordonat proiectul european “M@ndrie [i Prejudecat#”, cu mobilit#]i \n [apte ]#ri europene, iar, \n anul 2010, a c@[tigat [i coordoneaz# deasemenea, proiectul european “Muzica conteaz#”, cu mobilit#]i \n [ase ]#ri europene. Faptul c# 10 cadre didactice [i militare [i peste 60 de elevi au vizitat [coli din multe ]#ri europene, ne-a creat posibilitatea ca, pe fonduri europene, s# ad#ug#m noi valen]e educative instruirii puse \n oper# \n colegiu. Pe temeiul unui astfel de context educa]ional, recunoa[terea calit#]ii [colii noastre s-a consolidat \n ultimii ani. Ob]inerea calificativelor maxime la controalele [i inspec]iile e[aloanelor superioare, acordarea EXCELEN}EI _N _NV~}~MÂNTUL PREUNIVERSITAR de c#tre Agen]ia Rom@n# de Asigurare a Calit#]ii \n _nv#]#m@ntul Preuniversitar \n anul 2011, a calit#]ii de CENTRU PILOT al acestei institu]ii, precum [i introducerea colegiului \n MANUALUL DE BUNE PRACTICI EDUCA}IONALE, sunt dovezi ale unui proces instructiv-educativ de cert# valoare. _ncununarea acestei valori [i a muncii personalului [i elevilor colegiului, avea s# se produc# \n prim#vara acestui an c@nd, la competi]ia na]ional# organizat# de Ministerul Educa]iei, Cercet#rii [i Tineretului, colegiul a primit titlul de “{COAL~ EUROPEAN~ – 2012”. Iat# c@teva din reperele care marcheaz# aniversarea a 100 de ani de nobil# [i demn# existen]# a colegiului! Iat# c@teva indicii ale TINERE}II F~R~ B~TRÂNE}E pe care [coala noastr# o tr#ie[te. O tinere]e f#r# b#tr@ne]e al c#rei elixir \l constituie \n]elegerea superioar# a privilegiului pe care to]i, elevi, profesori, cadre militare [i salaria]i civili deopotriv#, \l avem muncind AICI. Pentru c#, tot ceea ce s-a f#ptuit \n curtea aceasta sa \ntemeiat pe munca [i d#ruirea lor, a OAMENILOR, pe credin]a c# zestrea TEMPLULUI trebuie sporit# [i prin urmele l#sate de noi. La ceas aniversar, mul]umesc celor care reprezint# PREZENTUL CANTEMIRIST, m#rturisind cu senin#tatea argintiului din t@mple, c# dac# mi-ar fi \ng#duit# o alt# na[tere [i dac# o soart# nou# ar ap#rea din larg, a[ urca din nou pe acela[i drum, la cap#tul c#ruia mi-a[ dori s# \i g#sesc tot pe ei : 441 de elevi, prof. dr. Aurel-Constantin Soare, col. Horia St#nescu, lt. col. Constantin Hogea, lt. col. Sorin Go[u, mr. Cornel Boboocu, mr. Adrian Dumitru, mr. Claudiu Mih#escu, mr. Marius Ciuhurianu, cpt. Cristian Popa, cpt. Claudiu }onoiu, prof. Cornelia B#dil#, prof. Corina Barbu, prof. Gheorghe B\lg#, prof. Nicoleta Dichei, prof. Felicia Dimulescu, prof. Alexandru Di]ei, prof. Mihai Dochia, prof. Stelic# Ene, prof. Lorena Ezaru, prof. Irina Flo[toiu, prof. Nicolae Iva[cu, prof. Steliana Lambru, prof. M#d#lin Marinescu, prof. Lidia Nicolae, prof. Steliana Nicolae, prof. Daniela Oprea, prof. Daniel Pl#cint#, prof. Nicoleta Richea, prof. Florica S#poiu, 106

prof. Daniela Schonauer, prof. Elena Cristina Soare, prof. Bianca Stanciu, prof. Diana Stanciu, prof. Gianin Stanciu, prof. Roxana }onoiu, prof. Eleonora Vulcu, prof. Victor Vulcu, prof. Andreea Ziegler, preot Ion-Adrian Dumitru, m.m. pr. Nicolae Milea, m.m. pr. Cristian Bunea, m.m. cls. a II-a Ionu] Iliescu, m.m. cls. a IV-a Maria Popa, plt. adj. Aurel Badea, plt. adj. Lucian Cazan, plt. adj. Nicolae Catrinescu, plt. adj. Vasile Ghica, plt. adj. Ion Negoi]#, plt. adj. Octavian Pot\rniche, plt. adj. Gheorghe }uglea, plt. adj. Cristian Marin, plt. maj. Alin Col]oiu, plt. maj. Gheorghe Ciliboiu, plt. maj. Viorel Gogescu, plt. maj. Drago[ Termentu, plt. Emil Conea, plt. Daniel Lepu[, plt. Irina Soare, sg. maj. Nicolae D#sc#lescu, sg. Marian Boian, sg. Bogdan G#l#]an, sg. Lauren]iu Mic, cap. Silviu Ciocodeic#, cap. Mihai Hoitan, cap. Vasile Marcu, cap. Alexandru Zecheru, p.c.c. Lenu]a Aldea, p.c.c. Elena Badea, p.c.c. Ana B#dicu, p.c.c. Anamaria Bobolocu, p.c.c. Mihaiela Botoac#, p.c.c. Stelian Botoac#, p.c.c. Gabriela Bucur, p.c.c. Cezar Bunea, p.c.c. Veronica Bunea, p.c.c. Adriana Burlacu, p.c.c. Victoria Buzoianu, p.c.c. Daniel Cimpoia[uTanislav, p.c.c. Ion Ciupitu, p.c.c. Mircea Coban, p.c.c. Maria Col]oiu, p.c.c. Iuliana Cre]u, p.c.c. Rodica Dobre, p.c.c. Cornel Dr#cea, p.c.c. Lumini]a Dragomir, p.c.c. Oana Dumitrescu, p.c.c. {tefania Duricu, p.c.c. Daniela Enoae, p.c.c. Ciprian Feticu, p.c.c. Dalia Flo[toiu, p.c.c. Simziana Iacobini, p.c.c. Gabriela Iancu, p.c.c. Ion Istrate, p.c.c. Lorena Manea, p.c.c. Maria Matei, p.c.c. Gra]iela Mih#escu, p.c.c. Gabriela Milea, p.c.c. Claudia Motoroiu, p.c.c. Corina Munteanu, p.c.c. Petroni Neagoe, p.c.c. Ionu] Oproiu, p.c.c. Mihaela P#tr#noiu, p.c.c. Mihaela Pescaru, p.c.c. Iulia Pietriceanu, p.c.c. Gheorghe R#dulescu, p.c.c. {tefan Rapa, p.c.c. Andreea Roman, p.c.c. Elena Roncu, p.c.c. Marius Soare, p.c.c. Ion {tefan, p.c.c. Gheorghe Sterpan, p.c.c. Viorel Sterpan, p.c.c. Virginia Sterpan, p.c.c. Denisa T#rlungeanu, p.c.c. Angelica }icu, p.c.c. R#zvan Toader, p.c.c. Margareta V@lcescu, p.c.c. Oana Vasiliu, p.c.c. Dorel V#si, p.c.c. Cristina Voinea, p.c.c. Lucia Zamfir. Pentru c#, cel mai important pentru mine, dincolo de binele oferit din plin de propriami familie, Cantemirul \nseamn# ACAS~! Aici, niciodat# nu m-am sim]it singur : nici atunci [i nici acum... Aici am devenit mai bogat [i mai curat, asemenea celui plecat s# cucereasc# izb@nda asupra Tinere]ii f#r# b#tr@ne]e... Aici, sufletul mi-a fost \ntotdeauna plin de icoana unui b#iat sfios [i tem#tor, care zore[te mereu pe holurile s#lilor de clas#, prin laboratoare, ori pe aleea visurilor sale dragi... Aici, am \nv#]at de la to]i cei pe care i-am \nt@lnit ce \nseamn# credin]a \n oameni, am pre]uit la fiecare visele, sufletul [i a[tept#rile... [i am fost cel de la care al]ii, asemenea mie la intrarea pe por]ile acestui TEMPLU, au dorit s# [tie r#spunsul la \ntreb#ri [i gustul de izb@nd# al viselor... Aici am d#ruit o parte din inima mea, l#s@ndu-mi sim]#mintele \n#l]ate pe aripi ninse de \ntreb#ri f#r# r#spuns... Tuturor celor de dinaintea mea, celor de-acum [i celor care vor urma pa[ilor mei... Aici, le aduc darul cel mai de pre] al drumului meu : sufletul meu! Pentru gloria [i onoarea lui “Cantemir” VIVAT! Colonel dr. Constantin MORARU Comandantul Colegiului Militar Liceal “Dimitrie Cantemir” 107

COLEGIUL MILITAR LICEAL “DIMITRIE CANTEMIR”, CONTINUATORUL TRADI}IILOR LICEULUI MILITAR “NICOLAE FILIPESCU” DE LA M~N~STIREA DEALU, A ANIVERSAT LUNI, 4 IUNIE 2012, UN SECOL DE EXISTEN}~ Manifest#rile dedicate evenimentului centenar s-au desf#[urat \n zilele de 3 [i 4 iunie. Duminic#, 3 iunie, o delega]ie a colegiului format# din comandantul institu]iei, colonel dr. Constantin Moraru, director adjunct, profesor dr. Aurel-Constantin Soare, fo[ti [i actuali profesori, ofi]eri, personal civil contractual [i elevi s-a deplasat la M#n#stirea Dealu, l@ng# T@rgovi[te, unde a avut loc un “Te Deum”. De momente de \nalt# tr#ire sufleteasc# a avut parte \ntreaga delega]ie prezent# la eveniment, \n locul unde a \nceput istoria Colegiului Militar Liceal “Dimitrie Cantemir”. Punctul culminant a fost acela \n care comandantul institu]iei, colonel dr. Constantin Moraru, \mpreun# cu elevul caporal Milic# Iconaru au aprins tor]a simbolic# de la candela care arde ve[nic la c#p#t@iul Marelui Voievod Mihai Viteazul. Cu tor]a aprins#, reprezentan]ii colegiului s-au \ntors la Breaza. Suita manifest#rilor a continuat \n centrul ora[ului unde s-au desf#[urat un spectacol omagial [i o retragere cu tor]e. Cadre militare, elevi \n uniform# cu tor]ele aprinse au creat o atmosfer# vibrant# pe str#zile ora[ului. Clipe de emo]ie au urmat \n incinta institu]iei, unde ultimul clopo]el a sunat pentru absolven]ii promo]iei a LXXXVIIIa, denumit# generic Promo]ia centenar# “Neagoe Basarab – 500”. Lacrimi, regrete, g@nduri [i ur#ri de bine, \mbr#]i[#ri [i speran]e... toate acestea definesc ultimul apel [i ultima premiere a elevilor de clasa a XII-a, care p#[esc dincolo de pragul adolescen]ei [i las# \n urm# amintiri [i trainice prietenii. A fost o serbare [colar# \n care cele dou# spirite, m#n#stirean [i cantemirist, s-au reg#sit \n#l]#tor \ntr-o ve[nic# \ngem#nare. _n ziua aniversar#, luni, 4 iunie, colegiul, \n haine de s#rb#toare, a primit \nal]i oaspe]i: ministrul Ap#r#rii Na]ionale, domnul Corneliu Dobri]oiu, domnul Sorin Encu]escu – consilier de stat al Prim ministrului Rom@niei, loc]iitorul {efului Statului Major General, domnul General lt.dr. Dan Ghica-Radu, [eful Statului Major al For]elor Terestre, domnul General-maior Ariton Ioni]#, generali [i ofi]eri din structurile centrale ale ministerului [i ale categoriilor de for]e ale armatei, comandan]i de mari unit#]i, reprezentan]i ai autorit#]ilor publice locale, m#n#stireni [i cantemiri[ti. Cu acest prilej a fost decorat Drapelul de lupt# al institu]iei cu Ordinul “Virtutea Militar#” \n grad de cavaler, cu \nsemn pentru militari, de pace [i a fost dezvelit# placa aniversar# pe care st# scris: “Arc peste timp, c@nd spiritul [i rodnicia unui secol se \ngem#neaz# \n eterna cetate cantemirist#, cu recuno[tin]# [i pre]uire pentru nesecatul izvor de \n]elepciune [i demnitate m#n#stirean”. De asemenea, au fost dezvelite pl#cile cu numele comandan]ilor institu]iei din anul 1912 p@n# \n zilele noastre [i a fost inaugurat# Sala excelen]ei educa]ionale, \n care, la loc de cinste, se reg#sesc distinc]iile [i numele absolven]ilor care se integreaz# armonios \n marea familie a m#n#stirenilor [i cantemiri[tilor, a liceenilor militari care [i-au f#cut la Dealu, la Roman, la Predeal sau la Breaza ucenicia ost#[easc#. _n ziua aniversar#, la emo]iile fire[ti, n#scute din m#re]ia evenimentului, s-au ad#ugat emo]iile de final, transmise de elevii cantemiri[ti, care au pus \n scen# un spectacol de 108

\nalt# ]inut# artistic#, intitulat “Arc peste timp”. Paleta larg# de manifest#ri care au avut loc cu acest prilej a inclus [i un eveniment editorial: lansarea c#r]ii “Licean printre stele” scris# de absolventul Gheorghe Gavril#.

COLEGIUL MILITAR LICEAL “DIMITRIE CANTEMIR” DISTINS CU CERTIFICATUL “{COAL~ EUROPEAN~ 2012” Ca o consecin]# fireasc# a excelen]ei \n educa]ie, ob]inut# \n anul 2011 [i conferit# de calitatea [i coeren]a managementului [colii, Colegiul Militar Liceal “Dimitrie Cantemir”, aflat la un secol de tradi]ie [i performan]#, a fost distins de c#tre Ministrul interimar al Educa]iei, Cercet#rii, Tineretului [i Sportului, domnul Liviu Marian Pop, cu certificatul “{coal# European#-2012”. Colegiul Militar Liceal “Dimitrie Cantemir” s-a clasat \n cadrul celei de-a IX-a edi]ii a Competi]iei Na]ionale “{coal# European#”, lansat# de M.E.C.T.S, pe locul al IIlea, cu 175 de puncte, afl@ndu-se \n competi]ie cu 110 unit#]i de \nv#]#m@nt preuniversitar din 37 de jude]e [i din Municipiul Bucure[ti. Competen]a, performan]a [i profesionalismul sunt reperele esen]iale care au contribuit, de-a lungul anilor, la o imagine de ansamblu asupra realiz#rilor [i poten]ialului acestui colegiu, care, prin \ntregul profil educa]ional, ofer# garan]ia reu[itei. Astfel, joi, 7 iunie 2012, \n cadrul unei ceremonii desf#[urate la Palatul Parlamentului, comandantul colegiului, colonel dr. Constantin Moraru, directorul adjunct, profesor dr. Aurel Constantin Soare, coordonatoarea de proiecte [i programe europene, profesor Felicia Dimulescu [i eleva caporal Adriana Ghiunea au primit certificatul “{coal# European#-2012”, ca o \ncununare a \ntregii activit#]i desf#[urate \n colegiu. _n cadrul acestui mare eveniment, Ministrul Liviu Marian Pop a felicitat at@t organizatorii, c@t [i laurea]ii pentru efortul depus, declar@nd: “<{coala European#> este un proiect amplu, un proiect \n care to]i cei implica]i au devenit cu adev#rat ambasadori ai ]#rii [i au reu[it s# \mprumute din [colile europene practici pe care s# le aplice cu succes \n unit#]ile de \nv#]#m@nt din Rom@nia ®...¯”. Colegiul Militar Liceal “Dimitrie Cantemir” a reu[it cu succes s# se integreze \n dimensiunea european# a unui \nv#]#m@nt modern, deschis inova]iilor, fiind astfel promovat pe plan jude]ean, na]ional [i interna]ional, prin rezultatele de excep]ie ob]inute de elevi \n ultimii ani [i prin coordonarea celor dou# mari proiecte europene: “Pride and Prjudice” (2009-2011) [i “Music Matters” (2011-2013). “S#pt#m@na pe care o parcurgem – a subliniat colonelul dr. Constantin Moraru, comandantul Colegiului Militar Liceal <Dimitrie Cantemir> –, reprezint# pentru to]i cei care avem privilegiul s# trudim aici, \n Cantemir, o perioad# a marilor \mpliniri profesionale pentru c#, luni 04 iunie (2012), respectiv, joi 07 iunie (2012), [coala noastr# a reu[it s# intre \n dou#... cluburi selecte: al Institu]iilor Centenare de profil [i al <{colilor Europene> din Rom@nia. _ntr-un arc peste timp de existen]# \nvolburat#, o [coal# \nfiin]at# dup# modele europene de \ntemeietorul s#u, marele patriot general Nicolae Filipescu, reu[e[te, iat#, peste 100 de ani [i trei zile (!) s# redevin# <{coal# European#>. Ce poate fi mai frumos [i mai \n#l]#tor ?!” 109

110

COMANDAN}II COLEGIULUI MILITAR LICEAL “DIMITRIE CANTEMIR’’ 1. MAIOR HARALAMBIE TOMAGU (ROMAN {I PREDEAL) 1949-1951 2. LT. COLONEL ILIE CRISTEA (PREDEAL) 1951-1953 3. GENERAL-MAIOR AURELIAN VI{AN (PREDEAL {I BREAZA) 19531956 4. COLONEL VIRGIL MANTA (BREAZA) 1956-1957 5. COLONEL GRIGORE NICOLAIDE (BREAZA) 1957-1959 6. COLONEL MARIN LU}~ (BREAZA) 1959-1960 (PRED~ LICEUL) 7. COLONEL GHEORGHE NICOLAU (BREAZA) RE_NFIIN}AREA LICEULUI 1962-1970 8. GENERAL-MAIOR HRISTACHE {TEF~NESCU (BREAZA) 1970-1975 9. COLONEL PETRE {TEFAN (BREAZA) 1975-1981 10. COLONEL ILIE DRAGOMIR (BREAZA) 1981-1984 11. COLONEL IONESCU (BREAZA) INTERIMAR IUNIE-SEPTEMBRIE 1984 12. COLONEL NECULAI STOINA (BREAZA) 1984-1991 13. LT.COLONEL GHEORGHE BADEA (BREAZA) PRIMUL COMANDANT PROVENIT DIN RÂNDUL ABSOLVENTILOR CANTEMIRI{TI 1991-1997 14. COLONEL RADU VOICU (BREAZA) 1997-2000 15. COLONEL DOREL ZAMFIR (BREAZA) 2000-2005 16. *COLONEL ROMULUS RO{IAN (BREAZA) AUGUST-OCTOMBRIE 2005 17. COLONEL Dr. MORARU CONSTANTIN (BREAZA) OCTOMBRIE 2005111

* Destituirea colonelului Rosianu si trecerea d\nsului \n rezerva pare a fi legata de festivitatea de deschidere a anului scolar de \nvatam@nt 2005-2006. La ceremonial au asistat Theodor Atanasiu, ministrul Apararii Nationale, generali si invitati oficiali din judet. Comandantul colegiului a desfasurat ceremonialul mai aparte aduc@nd \n prim plan pe fostul comandant al colegiului si pe loctiitorului acestuia, am@ndoi trecuti \n rezerva. Fiecare din cei doi au mai comandat \nca o data \ntregul efectiv al colegiuluifostul loctiitor d@nd raportul fostului ccomandant, iar acesta trec@nd \n revista subunitatile. Colonelul Rosianu a cerut \n fata asistentei, ca la iesirea la pensie sa nu se mai iasa pe usa din spate de catre cei care au servit institutia Armatei. Av@nd o bogata cultura filosofica si religioasa, fiu de mot, educat \n spiritul moralei traditionale taranesti, a spus Tatal Nostru \n fata elevilor, acestia repet@nd rugaciunea dupa Comandant, asa cum la tara tatal spunea rugaciunea de multumire catre Domnul, si familia repeta dupa el. S-a parut ca aceasta ar fi fost o saritura peste cal, de fata fiind si vreo trei preoti. La o luna dupa acel ceremonial, cu o nota distincta fata de celelalte care avusesera loc \n Cantemir a fost trecut \n rezerva. Nota cronicarului a consemnat un eveniment, comentariul va fi al cititorului. GENERAL DE BRIGAD~ _N RETRAGEREVETERAN DE R~ZBOI R~B~CEL GHEORGHE GHEORGHE “Este un act de moral# [i de onoare pentru ca cei mul]i s# datoreze at@t de mult celor pu]ini. Cei pu]ini au fost creditorii celor mul]i.” De c@te ori am \ncercat s#-mi povestesc via]a am avut sentimentul c# e prea devreme [i c# lucrurile de[i s-au petrecut nu sunt suficient de a[ezate. M-am sim]it ca un arheolog cutreier@nd prin propria memorie. Din c@nd \n c@nd ai nevoie s# devii copil pentru a te \mprosp#ta mental [i emo]ional. To]i avem propriile noastre m#suri ale timpului: unele ne duc \napoi [i se numesc amintiri, altele ne duc \nainte [i se numesc visuri. Amintirile sunt singurul rai din care nu te poate izgoni nimeni. “Trecutul e noapte, iar amintirile candele care cu vremea se sting” – Octavian Goga. Dac# m# uit \n urm# v#d o mul]ime de lucruri pl#cute [i frumoase care au un singur dezavantaj: sunt \n urm# [i se \ndep#rteaz# \n loc s# se apropie. Nu pot uita chipul mamei – icoana vie]ii mele – fiin]a care a dat via]# vie]ii – care este mai aproape de absolut dec@t savantul care cunoa[te universul – cea care ne spunea cu m@ndrie c# de la ]ar#, din casele mici s-au ridicat oameni mari, cei mai de seam# fii [i fiice ale acestui neam, c# adev#ratele valori morale se g#sesc jos \n popor, ele nu trebuiesc \mprumutate de nici unde. Orice fluviu a fost p@r@u la izvoare. _]i mul]umesc ]ie sf@nt# mam# – acolo sus unde ai fost a[ezat# – m-ai str@ns \n suflet [i m-ai \nvelit cu iubirea ta curat#. Nu pot uita chipul tatei – veteran al primului r#zboi mondial [i al celor trei fra]i mai mari. Nu pot uita satul din care \mi trag r#d#cinile. M-am n#scut la sat \n ziua de 9 ianuarie 1927 – Goranu se cheam# – situat pe malul st@ng al Oltului, vis-a-vis de municipiul R@mnicuV@lcea – azi cartier al urbei – un sat binecuv@ntat, cu p#dure, cu dealuri domoale [i m#noase pe care p#[unau animale din tot regnul, cu pomi \nflori]i ce d#deau zonei un aspect mirific. 112

De mic copil am fost influen]at de farmecul p#durii cu fagii [i stejarii falnici din apropierea casei p#rinte[ti, de mediul natural, nepoluat, care era \n satul meu, dar mai ales de leg#turile mele cu verdele p#durii, sau c@nd urcam cu al]i copii pe poteci [erpuinde ca s# ajungem sus pe “Piscul p#durii” pe platoul de la “R@p#”, sau \n “Poiana mare”, la “Url#toare”, la “Cuibul Vulturului” sau la “Trec#tori”. _mpreun# ne plimbam printre copaci [i admiram frumuse]ea peisajului : culmile mun]ilor “Cozia” [i “Brezoi” la nord, apele limpezi ale r@ului Olt [i ale afluentului s#u, r@ul Ol#ne[ti, ce sc#ldau ora[ul, pluta[ii care veneau de la deal-amonte, lop#t@nd apa pentru transportul materialului lemnos necesar fabricii de prelucrare din localitate, ma[inile de epoc# care circulau pe [oseaua na]ional# [i ridicau nori de praf ce \]i luau r#suflarea, trenul care circula pe ruta V@lcea-Sibiu cu locomotiva lui cu aburi. Ne impresiona “Dealul Capela” podoab# a naturii ce-i d# [i azi m#re]ie urbei, casele stil “Br@ncovenesc” \nso]ite de cur]i cu spectru floral de nedescris, izvoarele curate ca lacrima situate la \mbinarea unor versan]i unde veneau s#-[i ast@mpere setea vie]uitoarele p#durii. Ciripitul p#s#rilor – “Concertul \n p#dure” ne cople[ea pe to]i. La \ntoarcerea spre cas# nu uitam s# ne umplem tr#istu]ele cu fructe sezoniere : bure]i comestibili, fragi, mure, zmeur#, alune, pere [i mere p#dure]e. Ne cuno[teau to]i pomii fructiferi \n care ne c#]#ram dup# fructe p@rguite, dar [i gardurile vecinilor pe care le mai s#ream la “cules” de cire[e. O mare bucurie sim]eam noi, copiii, c@nd fanfara regimentului \nso]ea osta[ii la [i de la c@mpul de instruc]ie – situat la liziera satului [i c@nta mar[uri a c#ror armonie ritmat# f#cea s#-]i sar# inima din piept. Ne adunam \n grupuri [i ne \ncolonam \n urma militarilor [i-i \nso]eam \n sunetul fanfarei p@n# la intrarea acestora \n cazarm#. Apoi, ne \ntorceam spre cas# cu regretul c# s-a terminat spectacolul. Pui de ]#ran fiind, apropiindu-m# de anii de [coal# [i \n timpul acestora – \n vacan]e – mergeam cu v#cu]ele la p#[unat pe izlazul comunal – prilej de a m# juca cu colegii mei “v#cari” sau la p#[unea de la “Tir” l@ng# poligonul de tragere al armatei – la Bude[ti. Diminea]a, dup# ce \mi puneam \n tr#istu]# o parte din c#r]ile de [coal# – ca s# preg#tesc lec]iile [i exerci]iile precum [i merindele date de mama pentru toat# ziua, porneam ]op#ind picioarele descul]e [i t#lpile t#b#cite la drum, \nso]ind animalele la locul de p#[unat. Ajuns acolo, le priveam cu ce poft# rupeau iarba umezit# de roua dimine]ii iar eu m# ocupam cu lectura c#r]ilor. _nc# de atunci mi-am dat seama c# dependen]a de carte este cea mai s#n#toas# dependen]#.C@te c#r]i at@tea viziuni asupra vie]ii. Cartea este prietenul care nu te p#r#se[te niciodat#, lectura reprezint# mai presus de toate, bog#]ie. C#tre pr@nz, toropite de c#ldur#, le duceam s#-[i st@mpere setea la izvorul din z#voi [i apoi, la umbra s#lciilor [i a arinilor, se a[ezau la odihn# [i rumegat, iar eu “tr#geam un pui de somn”. Spre sear#, dup# ce-[i completau plinul, porneam spre cas#. La apropiere de aceasta \[i anun]au sosirea prin semnalul “Muuu”. A[a se \ncheia o zi de [coal# pentru un copil de la ]ar#. C@nd a sosit vremea am fost dat la [coal#. La \nceputul primului an de [coal#, \mbr#cat \n “primeneli” de s#rb#toare, \nso]it fiind de mama - \ngerul meu p#zitor - [i cuprins de emo]iile fire[ti, am intrat \n curtea [colii unde noi din genera]ia t@n#r# (clasa I) ne-am aliniat l@ng# cei cu “vechime”. 113

Dup# ceremonialul specific, am recunoscut sala de clas# a b#tr@nei [coli fiind repartizat \n banca a I-a. Aveam program de cursuri de 6 ore ( 8-12 [i 14-16). Cei din apropiere mergeam acas# la masa de pr@nz, iar cei mai de departe se alimentau cu ce \[i aduceau de acas#. Sub \ndrumarea unor dasc#li minuna]i, \nzestra]i cu har, am \nceput munca cu cartea. _nv#]am, \nv#]am [i iar \nv#]am. Numai a[a am ajuns s# fiu \n to]i anii de [coal# premiantul clasei. Ce bucurie \n suflet sim]ea mama, la fiecare serbare de fine de an, c@nd doamna profesoar#-frumoas# ca o z@n# din poveste-m# nominaliza pentru premiul I [i \mi punea pe cap coroni]a cu flori pe care o purtam p@n# acas# – \nso]it de aceea[i fiin]# –, cu ochii \nl#crima]i de bucurie. Acas# coroni]a era a[ezat# l@ng# icoan#. Am tr#it perioada Str#jeriei unde am \ndeplinit func]ia de [ef – comandant de CENTURIE [i a premilit#riei. Deprinderile formate cu aceste prilejuri mi-au dezvoltat dorin]a de a \mbr#]i[a profesia militar#. A[a am plecat din ograda satului v@lcean. Au urmat anii de liceu pe care l-am \ntrerupt fiind \ncorporat – ca [i al]i tineri – soldat-recrut. Dup# o perioad# intens# de instruc]ie de lupt#, \mpreun# cu rezervi[ti concentra]i s-a constituit “batalionul de mar[” al regimentului 2 Doroban]i [i trimis pe frontul de vest la partea operativ# \ncep@nd cu luna martie 1945. Batalionul a participat la ac]iuni de lupt# pe direc]ii cu obiective limitate – ]in@ndu-se seama de poten]ialul nostru de lupt#. Sf@r[itul r#zboiului l-am s#rb#torit la grani]a ungaro-cehoslovac#. A urmat apoi o perioad# de refacere, de organizare [i preg#tire a mar[ului spre patrie. Mar[ul s-a executat pe etape at@t ziua c@t [i noaptea pe itinerarii adiacente axului principal supraaglomerat de “trenurile regimentare” care transportau materiale de r#zboi – armament greu, muni]ii etc. Transportul feroviar era folosit \n principal pentru evacuarea spitalelor militare, a r#ni]ilor, a tehnicii grele [i transportul trupelor sovietice ce urmau a fi dislocate pe diferite teritorii. _ntreaga deplasare a durat p@n# c#tre finele lunii iunie. Ajun[i la grani]a de vest “Valea lui Mihai” am \ngenunchiat cu to]ii [i cu ochii \nl#crima]i am s#rutat p#m@ntul sf@nt al patriei. A urmat perioada demobiliz#rii, l#sarea la vatr#, cadrul disponibil pentru cadrele militare cu tot cortegiul de suferin]e “impus”, iar noi tinerii am revenit la cei dragi. _n anul 1946 am fost \ncorporat pentru satisfacerea stagiului militar. _n anul 1947, sergent fiind, am fost selec]ionat pentru a participa la examenul de admitere \n {coala militar# de subofi]eri – Breaza. Prezent@ndu-m# la examen [i sus]in@nd probe la educa]ie fizic#, geografie, istorie [i limba rom@n#, am reu[it printre primii admi[i. _n luna septembrie 1947 am \nceput cursurile [colii \n garnizoana Sinaia, \n cazarma “Furnica” a batalionului de v@n#tori de munte – desfiin]at – loca]ie improprie pentru \nv#]#m@nt. Din acest considerent, poate [i din altele – aprovizion#rile se f#ceau de la Centrul de educa]ie Breaza – \n luna aprilie 1948 [coala a fost mutat# \n acest ora[, \n loca]ia “La bar#ci” pe malul drept al r@ului Prahova. Aici condi]iile de via]# [i \nv#]#tur# au fost mai buni[oare fa]# de cele de la Sinaia. La 2 octombrie 1948 am absolvit [coala, fiind clasificat al 8-lea \n promo]ie [i \naintat \n gradul de sergent major. Am fost repartizat la {coala militar# de ofi]eri cavalerie 114

din garnizoana T@rgovi[te, av@nd atribu]ii pe linie cultural-sportiv#. _n luna noiembrie, [coala a fost mutat# \n ora[ul Sibiu - “Hermanstadt”, ora[ militarcultural, unde arma cavaleriei avea vechi tradi]ii [i o baz# logistic# adecvat# : grajduri pentru sutele de cai, manej modern capitonat cu oglinzi pentru verificarea pozi]iei c#l#re]ului pe timpul antrenamentului [i un c@mp de instruc]ie organizat [i dotat cu o gam# larg# de obstacole necesare instruc]iei [i concursurilor hipice sus]inute de elevii [colii \n fa]a spectatorilor sibieni \n zilele de s#rb#toare : dresaj, s#rituri peste obstacole, concurs de vitez#, valtige etc. Pe acest teren se afl# actualul cartier al ora[ului numit “Hipodrom”. La 30 decembrie 1948 am fost avansat “la excep]ional” la gradul de sublocotenent. _n luna noiembrie am fost mutat \n {coala militar# de ofi]eri infanterie av@nd acelea[i atribu]iuni. Men]ionez c# la acea dat# \n Sibiu s-a \nfiin]at Comandamentul {colilor militare care avea \n subordine [colile militare din garnizoan# : infanterie, artilerie, cavalerie, avia]ie, transmisiuni [i tancuri. _n anul 1949, tot la 30 decembrie, am fost avansat \n gradul de locotenent. Au urmat ani de munc# asidu# pentru terminarea cursurilor liceale [i a facult#]ii de [tiin]e social-politice – tot la seral. O nou# etap# a constituit-o activitatea de \nv#]#m@nt \n domeniul [tiin]elor sociale. Am predat elevilor lec]ii de literatur# rus# ( \n limba lui Eminescu), economie politic#, istoria patriei [i a poporului rom@n, teorie [i doctrin# militar# – \n liceul albaiulian. M-am str#duit s# fiu soldatul adev#rului istoric, judec#torul – c@t am putut – obiectiv al lumii \n care tr#iam. Cu toate greut#]ile [i constr@ngerile existente \n societatea rom@neasc# de atunci am reu[it, \n bun# m#sur# s# transmit elevilor mei sentimentul onoarei [i al demnit#]ii umane, al iubirii de patrie [i semeni, \naltele virtu]i ale str#mo[ilor – d@rzenia, m@ndria, \n]elepciunea. Onoarea [i \ndeosebi onoarea militar# este cea care confer# oamenilor valoare [i stim#. E tot ce-i mai scump, mai de pre] [i mai sacru din tot ce posed# omul. Onoarea e preferabil# chiar vie]ii. Codul onoarei militare cere s# fii punctual – punctualitatea nu este numai polite]ea regilor – ci s#-l respec]i pe cel de l@ng# tine, ca pe ai t#i. Fiecare am sim]it c@ndva c# vorba poate fi la fel de dulce ca mierea sau amar# ca pelinul. Puterea le este dat# comandan]ilor ([efi, conduc#tori) pentru a sluji interesele oamenilor [i nu pentru a o folosi \mpotriva lor. “Omul cu adev#rat bun – spunea N. Iorga – este acela care ar fi putut fi r#u [i n-a fost”. “Binefacerea e ca luna. C@nd e plin# atunci e frumoas#” – Pitagora. Iubirea de patrie [i de semeni constituie \nalte comandamente moral-cet#]ene[ti. Un patriot adev#rat este cel pentru care \n toate \mprejur#rile, un pumn din ]#r@na mormintelor str#bunilor valoreaz# mai mult dec@t un pumn de aur \ntr-o ]ar# str#in#. Patria noastr# este ROMÂNIA, \n care ne-am format ca popor. Celelalte sunt ]#ri. Oric@t ar fi noaptea de lung# tot vin odat# zorile. _n anul 1968, \n urma examenului de admitere, am urmat cursurile Academiei Militare – Facultatea de arme \ntrunite [i tancuri – pe care le-am absolvit \n luna august 1970 [i repartizat la Liceul Militar “Dimitrie Cantemir” din ora[ul Breaza \n func]ia de loc]iitor al comandantului liceului. “M-am \ntors de unde am purces \n urm# cu 22 de ani”. 115

Via]a demonstreaz# un paradox. C# dup# ce termini [coala \ncepi iar s# \nve]i. Nu-i r#u. “{i omul, ca [i fierul: dac# \[i st# starea, rugine[te”. _n anul 1971 am absolvit cursul post-academic “{tiin]a conducerii \nv#]#m@ntului”. Muncind \ntr-un mediu de cultur# elevat, \n mijlocul unor colective de cadre didactice militare [i civile de notorietate recunoscut# [i sub \ndrumarea unor comandan]i de excep]ie – generalii Toader Nicolae, St#nescu Spirea – comandan]i ai {colii militare de ofi]eri infanterie, a generalului Cristache {tef#nescu, comandantul Liceului Militar “Dimitrie Cantemir” mi-am l#rgit orizontul cunoa[terii, cultura psihopedagogic# [i arta conducerii militare, elemente fundamentale ale autorit#]ii [i capacit#]ii pentru a \ndeplini func]ii de conducere. _n luna octombrie 1978 am fost promovat \n func]ia de comandant al Liceului Militar “Mihai Viteazul” din Alba Iulia, func]ie preluat# de la mentorul meu de la “Cantemir” – generalul {tef#nescu – pensionat. Am \ndeplinit aceast# func]ie timp de un deceniu. Prin activitatea neobosit# a cadrelor liceului, a rezultatelor ob]inute de neobosi]ii elevi \n activitatea de \nv#]#m@nt \n toate formele de manifestare i s-a asigurat liceului “porecla” de institu]ie model a \nv#]#m@ntului rom@nesc – afirma]ie a unui ministru al \nv#]#m@ntului care a vizitat [coala. Delega]iile militare str#ine pe care le-am avut ca oaspe]i au manifestat un viu interes pentru organizarea unor activit#]i de informare [i schimb de experien]# cu institu]ii similare din ]#rile lor. Sunt m@ndru [i fericit c# nevoia ]#rii mi-a \ncredin]at o cauz# nobil# c#reia i-am consacrat o via]# de peste patru decenii. E greu s# m#sori \n cuvinte ce \nseamn# o via]# de om \nchinat# [colii, o via]# de slujire cu credin]# [i d#ruire \n acest atelier al umanit#]ii unde activitatea didactic# a fost ridicat# la nivelul artei de a da lumin# pentru viitor, de a forma la tineri convingerea c# singura bog#]ie este cea a min]ii, c# numai [tiind vor deschide noi por]i c#tre cunoa[tere [i \[i vor \mplini destinul ca oameni adev#ra]i. _n func]ia de comandant al Liceului Militar “Mihai Viteazul” am fost onorat s# fac parte din organisme superioare de decizie militare [i civile : - membru al Consiliului Militar al Comandamentului Infanteriei [i tancurilor; - membru al Consiliului superior al \nv#]#m@ntului din Ministerul Ap#r#rii Na]ionale; Pentru activitatea [i rezultatele ob]inute de-a lungul carierei militare am fost decorat cu ordine [i medalii : - Ordinul “Steaua Republicii Socialiste Rom@nia” clasa a V-a; - Ordinul “Meritul militar” clasele a III-a, a II-a [i a I-a; - Medalia “Crucea Comemorativ# a celui de-al doilea r#zboi mondial 1941-1945” pentru calitatea de veteran de r#zboi; - Medalia “Eliberarea de sub jugul fascist”; - 12 medalii cu semnifica]ii aniversare. Pentru mine, premiul de onoare ce mi l-a dat via]a a \nsemnat minunata familie care mi-a fost sprijin [i la bine [i la greu, miile de absolven]i pe care i-am preg#tit s# serveasc# cu demnitate interesele patriei [i ale Armatei Rom@niei. Pot spune cu toat# modestia : Mi-am \ndeplinit menirea! Doar o via]# tr#it# pentru al]ii este o via]# tr#it# – spunea Einstein. _mpreun# cu cadrele didactice [i promo]iile de absolven]i am scris file de istorie cantemirist# [i albaiulian#. 116

Le mul]umesc tuturor cantemiri[tilor pentru noble]ea cu care ne-au \nconjurat [i satisfac]iile d#ruite, pentru “sanc]iunile” de simpatie ce mi le-au dat: “Pentru cantemiri[ti, col. R#b#cel a r#mas modelul ofi]erului : ]inut# impecabil#, fin, elegant [i politicos p@n# la pedanterie” – gl. Floca Mihai. “Col. R#b#cel era de departe modelul pe care mi-l doream ca militar : ]inut# impecabil#, limbaj elevat, imprima siguran]# [i echilibru celor din jur” – gl. Enache Vasile. “Au fost comandan]i ce ne-au r#mas toat# via]a \n con[tiin]#, modele de urmat, indiferent c# se numeau...sau col. R#b#cel purt@nd acela[i nume : ideal profesional – gl. dr. Neagoe Visarion. “Vi-l aminti]i pe dl. Col. R#b#cel ? Mi-a fost extrem de drag” – gl. Angelescu Viorel (to]i absolven]i cantemiri[ti). Aceste aprecieri cap#t# pentru mine o valoare din ce \n ce mai mare pe m#sura scurgerii timpului. _n general este un omagiu pe deplin meritat de to]i cei cu plete albe, de oamenii cu frun]ile arate de plugurile grijilor, un act de moral# [i de onoare pentru ca cei mul]i s# datoreze at@t de mult celor pu]ini. Cei pu]ini au fost creditorii celor mul]i. _n anul 1988, la cerere, prin decret preziden]ial mi s-a aprobat trecerea \n retragere pentru limit# de v@rst#. Dup# acest eveniment am constituit filiala Alba a organiza]iei cadrelor militare \n rezerv# [i \n retragere, fiind pre[edinte al acesteia mul]i ani. _n perioada 1994-1998 am fost solicitat [i am \ndeplinit func]ia de secretar-consilier al filialei Alba a Academiei “Aisteda” Bucure[ti. _n anul 2009, la propunerea ministrului ap#r#rii na]ionale [i a hot#r@rii Consiliului Suprem de Ap#rare a }#rii, prin decret preziden]ial am fost avansat la gradul de general de brigad# \n retragere. Pe unde am “umblat” am l#sat o parte din sufletul meu iar acum, acum... “Ce [coal#-nalt#-i b#tr@ne]ea, E cea din urm# facultate _n ea \nve]i nu cum se adun# Ci cum se las#-n urm# toate. Talent, putere, frumuse]e Tot ce te-mpodobea o dat# Se scutur# ca trandafirii M@nca]i de brum# [i z#pad#. Vezi \n oglind# [i \n geamuri Un chip str#in [i ]i se pare C# totul este un joc de cioburi {i de oglinzi deformatoare. Te ui]i cum trec pe l@ng# (chiar amici de alt# dat#) Cum e[ti l#sat tot mai deoparte Cum se g@ndesc to]i doar la d@n[ii Tu, doar la Ve[nica Cetate!”. 117

Celor care ne iubesc le spun: “iubi]i-ne \n continuare!”, celor care nu ne iubesc le spun: “\ncepe]i s# ne iubi]i p@n# nu este prea t@rziu”. DIRECTORII ADJUNC}I AI COLEGIULUI MILITAR LICEAL “DIMITRIE CANTEMIR” 1. GENERAL SPIRIDON IONESCU HEROIU: 1949-1951 (CAVALER AL ORDINULUI MIHAI VITEAZU) – ROMAN {I PREDEAL 2. C~PITAN IOAN CALIN: 1951-1953 – PREDEAL 3. LT COL. CONSTANTIN LAMBADARIE: 1953-1959 – PREDEAL {I BREAZA 4. MAIOR IONEL JIPA: 1959-1960 – BREAZA 5. PROFESOR ALEXANDRU COSTA{: 1962-1967 – BREAZA 6. PROFESOR VASILE B~GHIN~: 1962-1963 – BREAZA 7. PROFESOR CONSTANTIN MANOLIU: 1967-1975 – BREAZA 8. PROFESOR EMERIT IACOB HADÂRC~: 1963-1973; 1975-1984 – BREAZA 9. PROFESOR ION STANCIU: 1984-1998 BREAZA 10. PROFESOR DOCTOR AUREL CONSTANTIN SOARE: 1998 - BREAZA {EFII DE PROMO}II AI COLEGIULUI MILITAR LICEAL “DIMITRIE CANTEMIR” – BREAZA 1.1953 – PANTAZI N. GHEORGHE 2.1954 – TEODORESCU OCTOMBRIE – PENTRU ABSOLVENTII CU 10 CLASE (VIII-IX-X); IORD~CHESCU GABRIEL – PENTRU ABSOLVEN}II CU 11 CLASE (VIII-IX-X-XI) 3.1955 – PETRESCU I. DUMITRU 4.1956 – IONESCU SPIRIDON, M~RCU{ MIRCEA –AM^NDOI DOCTORI, ACEEA{I MEDIE 5.1957 – AU FOST 5 ELEVI CARE AU AVUT ACEEA{I MEDIE 6.1958 – NU A FOST PROMO}IE 7.1959 – DIACONESCU ION NICOLAE 8.1960 – CIORNEI ROMULUS, SCHLECHT ALBERT –AM^NDOI MEDICI, ACEEA{I CLAS~ 9.1964 – ILIE MARIN 10.1965 – SITCAI FR. NECULAE-EUGEN 11.1966 – PI}~ MIHAIL TEODOR 12.1967 – RIZEA MARIN ION 13.1968 – NU A FOST PROMO}IE DE ABSOLVEN}I 14.1969 – BONCU ION SIMION 15.1970 – SURU ATANASIE DUMITRU 16.1971 – TRIF~NESCU EUGENIU DAN 17.1972 – G^LICE NICOLAE NICOLAE 18.1973 – CIOBANU CONSTANTIN VALERIC~ 19.1974 – DRAGALINA TUDOR ALEXANDRU 118

20.1975 – BOBE ION GHI}~ 21.1976 – CHIRIAC ION MIRCEA-D~NU} 22.1977 – TELE{PAN ILIE CONSTANTIN 23.1978 – BUZDUGAN GHEORGHE TIBERIU 24.1979 – DIGULESCU PETRE PETRE 25.1980 – CIOCHIN~ EMIL ALEXANDRU 26.1981 – COVACIU PERICLE NICOLAE 27.1982 – BARCARI ION STELIAN 28.1983 – IVAN TEODOR ADRIAN 29.1984 – IONESCU MIHAI AMILCAR 30.1985 – NECULA GHEORGHE GINEL 31.1986 – TE{ILEANU NECULAI MIHAIL 32.1987 – DUMITRA{CU GHEORGHE OVIDIU 33.1988 – GEORGESCU JEAN MARIUS 34.1989 – LUPOIU GHEORGHE CINSTANTIN 35.1990 – AVRAM IOAN GABRIEL 36.1991 – T~N~SIE NICOLAE NICOLAE 37.1992 – MUNTEANU GHEORGHE TIBERIU 38.1993 – NEAC{U CONSTANTIN VALERIU 39.1994 – MOGA VASILE MARIUS 40.1995 – BUZOIANU A. CRISTIAN 41.1996 – {OICA V. FLORIAN 42.1997 – COMAN N. MIHAI 43.1998 – ST~NCIULESCU GHEORGHE PAUL 44.1999 – MARIN MIH~I}~ 45.2000 – MIREA N. MARIUS ION 46.2001 – F~C~ERU M.GEORGE GABRIEL, T~BLE} I. CEZAR MARIUS 47.2002 – DUMITRU T. SILVIAN 48.2003 – CERNAT D. EDUARD MARIUS 49.2004 – VOICA V. ALEXANDRU 50.2005 – ANDRONACHE I. IONUT EDUARD 51.2006 – IACOBOAIA V. OVIDIU CONSTANTIN 52. 2007 – VARZ~ A.VICTOR IONEL 53. 2008 – IANCU T. LIVIU MIHAIL 54. 2009 – NEGRIL~ F. FLORENTIN ALIN 55. 2010 – ALEXA D. RADU 56. 2011 – PENEOA{U N. CRISTIAN 57. 2012 –MIHAIU F. NICOLETA

119

CANTEMIRI{TII

<Sus, bradul zim]uie[te cu crengile lui zarea, _mbr#]i[eaz# molcom ..., bolovanul ... Se las# s#rutat# de apa rece, valea ... _n fund pe fondu-albastru o pat#: Caraimanul. Doar [coala pare-aicea, \n mun]i, o cet#]uie. Sfideaz#-nprejurimea acoperi[u-i ro[u, _i d# bine]e st@nca ce \nspre cer se suie {i-i spune <vreme bun#> c@nt@nd \n mun]i coco[ul ... Un v@ntule] prea timid abia de mi[c# frunza {i-arunc# prin ferestre mireasma de ozon ... Un nour de cenu[# \[i zdren]uie[te p@nza {i-i gata s# dispar# \n zare ca un zvon ... Pe poarta [colii intr# cu pasul caden]at {i-ntregul soare’n fa]# av@nd-cantemiri[tii. _]i pare c# din v@rfuri cu [oimii au zburat, Cu [oimii cei mai aprigi ce-ndeamn# alpini[tii. _n inim# de munte cresc m@ndri, s#n#to[i, Privirea le-a]intit# spre cea mai-nalt# culme. Azi tinere ml#di]e, \ns# stejari pleto[i {i d@rji \n fa]a vie]ii [i aprigi vor fi m@ine!> (Marin Sorescu, oct. 1952, Predeal, absolvent al Liceului “Dimitrie Cantemir”, promo]ia 1954, Predeal)

PIRAMIDA CANTEMIRIST~ UN CHESTIONAR _NTRE OGLINZI PARALELE - DE LA LAMPASUL CANTEMIRIST LA VIPU{CA DE GENERAL 1. Domnule general, \n acest moment sunte]i o personalitate \mplinit#, realizat#, care a]i acces la \nalte demnit#]i [i func]ii din Armata rom@n#. De aceea, privind retrospectiv, pute]i s# evoca]i \n ce m#sur# plaiurile natale [i familia Dvs. au fost zestrea din care a crescut copilul [i apoi adolescentul din Dvs? Cum v-au influen]at, \n op]iunea Dvs. pentru \nscrierea la Liceul Militar “Dimitrie Cantemir” din Breaza? 2. V# mai aduce]i aminte care a fost impactul ca t@n#r licean cantemirist cu mediul militar, cu sistemul didactic de specific? Ce solu]ii a]i avut ca “boboc” cantemirist? 3. Pute]i s# ne relata]i \nt@mpl#ri semnificative care v-au marcat anii adolescen]ei [i de care v# aduce]i aminte cu pl#cere? 4. Dar, pe l@ng# aceste aspecte, u[or de recep]ionat, pentru c# era]i foarte t@nar, v# rug#m, dac# este posibil, s# v# reaminti]i [i de unele aspecte mai putin faste din anii de cantemirist. 120

5. Dac# a]i avut unele momente fire[ti de recul, de renun]are, pute]i s# ne spune]i care a fost rolul familiei [i al educatorilor \n acest demers profesional pe care atunci nici nu-l \ntrez#rea]i ca t@nar? 6. Bilan]@nd, din treapt# \n treapt#, f#c@nd un efort de memorie, pute]i s# aprecia]i c@t datora]i perioadei de cantemirist pentru cursul ulterior al vie]ii [i ce urm#ri a avut aceasta asupra integr#rii socio-profesionale de mai t@rziu? 7. Totodat# a[ \ndr#zni s# v# rog, s#-mi m#rturisi]i ce idealuri v-a generat pentru via]# spiritul de cantemirist? 8. Este un adev#r binecunoscut faptul c# majoritatea tinerilor care au absolvit Cantemirul s-au realizat profesional [i moral, ajung@nd oameni de referin]# pe plan social [i militar. Putem trage concluzia, c# exist# un adev#rat spirit cantemirist, care i-a dominat tot restul vie]ii pe ace[ti tineri, [i dac# accepta]i aceast# formulare, v# invit#m s# ad#uga]i opiniile Dvs. 9. Desigur, \ntre oamnii care s-au constituit \n modele umane [i profesionale au fost f#r# doar [i poate [i profesorii pe care I-a]i avut. A]i putea evoca acei dasc#li? 10. _n egal# m#sur# [i comandan]ii pe catre i-a]i avut \n Cantemir v-au \nr@urit major suflete[te \n personalitatea proprie, [i cum vede]i Dvs. acest schimb de genera]ii [i continuare de [tafet# uman#? 11.Desigur c# \ntre persoanele care v-au canalizat devenirea \n via]# rememora]i cu pl#cere [i numele unor colegi de genera]ie, care s-au constituit chiar ei \ntr-un mediu de emula]ie [i de autodevenire pe drumul vie]ii; care dintre ace[tia v# vin cel mai adesea \n g@nd [i le purta]i un sentiment de stim# [i apreciere deosebit#? 12. Fire[te c# dup# absolvirea Liceului Militar “Dimitrie Cantemir” noianul nelini[tilor [i al c#utarilor a devenit, pentru majoritatea absolven]ilor, un obiect de mare valoare pentru via]#. Pute]i s# ne spuneti ce v-a determinat s# urma]i {coala Militar# de Ofi]eri Activi de...? 13. Ce a \nsemnat {coala Militar# pentru formarea personalit#]ii Dvs.? 14. Ce modele v-au influen]at \n {coala Militar# devenirea, formarea ca ofi]er [i ca om? 15. Cred c# \n at@tea eforturi pe care le-a]i depus, Dumnezeu v-a ajutat s# v# \mplini]i [i ca familist [i astfel s# v# pune]i n#dejdea [i \ncrederea \n continuarea spiritului profesional [i prin intermediul familiei? 16. A[ \ndr#zni s# v# adresez o \ntrebare care deriv# din “zestrea” pe care v-a asigurato liceul de prestigiu pe care l-a]i absolvit [i din integrarea deplin# \n actul profesional. Care a fost devenirea Dvs. Militar#? Ce fapte [i \nt@mpl#ri v-au marcat ca militar [i ca om \n postura de martor dar [i de actant? 17. Ce domenii de activitate social# [i profesional# v-au trezit interesul [i vauconcentrat capacitatea de elaborare. Cum a]i finalizat asemenea realizari sociale [i profesionale? 18. _n devenirea Dvs. cum s-a finalizat conceptul de preg#tire profesional# continu# la doctorat, masterat, colocvii, simpozioane etc. A influen]at preg#tirea Dvs. profesional#? Ce studii sau c#rti a]i scris? 19. Cum vede]i pentru perioada pe care o travers#m, procesul de reform#, de \nnoire continu# a Armatei na]ionale cu noi genera]ii de tineri, altfel “mobila]i” intelectual [i conecta]i la prefacerile moderne? 121

20. Privind \n urm# drumul parcurs de la Cantemiristul adolescent la maturul profesionist ce \nv#]#minte a]i cules pentru Dvs. ca om? Spre ce crede]i c# se \ndreapt# omul [i omenirea la acest \nceput de mileniu? E un pas spre bine ori o \ngrijor#toare cale spre accentuarea unor multiple conflicte sociale, morale, civice, religioase [i culturale? 21. Ce v-a]i dori pentru Dvs. ca om (individ) [i ca viitor cet#]ean comunitar? Ce este [i ce nu este compatibil cu Dvs. \n aceast# viitoare identitate \n raport cu realit#]ile noastre na]ionale? 22. Care este crezul fumdamental care v# anim# \n aceast# etap# a vie]ii [i pe care \l transmite]i \n chip “testamentar” tuturor celor care v# ascult#, ucenicind \n b#ncile vie]ii sau cu prilejul diverselor \ntruniri, convorbiri [i schimburi de experien]# pe care l-a]i avut? (Va mul]umim pentru efortul depus al#turi de noi \n realizarea unui profil intelectual, profesional [i moral complex care s# intereseze virtualul cititor, indiferent de v@rsta [i de statutul s#u. Va rug#m s# dezvolta]i povestea Dvs. \nc@t s# \nvedereze mesajul simbolic “O via]# de om – a[a cum a fost”. V# mul]umim! (Autorii)

PROLOG

LAUDATIO GENERAL DE BRIGAD~ MIHAIL }~P^RLEA FARMECUL NATURAL AL VIE}II MILITARE Lucrarea “Piramida Cantemirist#”, reprezint# o form# memorialistic# unic# \n cultura rom@neasc#, o c#l#torie \n timp [i evenimente, ce relev# sensurile esen]iale ale vie]ii ost#[e[ti din perspectiva unicit#]ii fiec#ruia dintre autori. Sunt \nf#]i[ate experien]e personale, simpatii, antipatii, antinomiile [i sensurile esen]iale ale vie]ii ost#[e[ti tr#it# \n cele mai diferite ipostaze. Scrierile semenilor mei generali constituie, prin ele \nsele, un corpus de experien]e personale. Ele ne relev# o via]# autentic# a celor ce au ales o carier# a demnit#]ii [i onoarei, ajung@nd, peste ani, \n v@rful piramidei militare. Remar122

cabil este faptul c# memoriile poart# nimbul cantemirian, care a reprezentat pilonul de for]# al carierei noastre militare. Lucrarea \nm#nuchiaz# m#rturisiri vibrante ale unor personalit#]i remarcabile [i, deopotriv#, ale unor temperamente lirice, chiar dac# s-au manifestat \n rigorile aspre ale cadrului ost#[esc. Retrospectivele autobiografice, chiar de la o sumar# lectur#, permit identificarea unor b#rba]i puternici, cu o vulcanic# for]# intelectual# [i ac]ional#, adev#rate repere pentru cei ce doresc s# urmeze o carier# militar#. Este o datorie de con[tiin]# s#-mi exprim gratitudinea nem#rginit# pentru ini]iatorii proiectului “Piramida Cantemirist#”, respectiv eminentului profesor Constantin Giurginca, domnului col. Constantin Moraru, comandantul Colegiului Militar Liceal “Dimitrie Cantemir” [i, \n special, domnului colonel Viorel Ciobanu, care cu nesf@r[it altruism, cu devo]iune f#r# seam#n, au f#cut posibil# apari]ia acestei lucr#ri unice \n memorialistica militar#. {tiu c@te \nt@lniri, c@te discu]ii, c@te deplas#ri s-au efectuat, c@te mii de apeluri telefonice au fost date pentru a convinge pe unii dintre noi s# a[tearn# pe h@rtie amintirile din perioada cantemirist#. {tiu ce zbateri s-au produs [i c@te deligen]e au fost depuse pentru g#sirea fondurilor necesare pentru apari]ia acestui al doilea volum. De aceea, coordonatorii proiectului merit# toate elogiile [i recuno[tin]a noastr#, a cantemiri[tilor, dar [i ale cercet#torilor \n domeniul istoriei ultimei jum#t#]i a secolului XX [i a \nceputului secolului al XXI-lea. Sunt convins c#, odat# cu trecerea timpului, lucrarea \[i va spori valoarea documentar-[tiin]ific#, deoarece experien]ele individuale \mp#rt#[ite au fost marcate de schimb#ri fundamentale de or@nduire social#, de alian]e politicomilitare, precum [i \n filosofia [i structura armatei. Mai ales c# mul]i dintre autori au fost vectori sau protagoni[i ai acestor transform#ri. Introspec]ie cantemirist# \n stil... eclectic Acum, \n miezul deplinei maturit#]i, am deschis larg fereastra memoriei mele, care cuprinde nesf@r[ite [i ne[terse amintiri din anii \n care, cu o nedisimulat# m@ndrie, purtam uniforma de cantemirist. De ceva timp, nu mai port uniforma cantemirist#, dar am viu \n sufletul, \n toat# sim]irea mea, \n felul meu de a fi, stilul de via]# care se ghideaz#, \n liniile sale esen]iale, dup# spiritul cantemirist. Mai \nt@i, am eliminat efemeridele din r@ndul numeroaselor \nt@mpl#ri [i evenimente la care am asistat sau am fost actant. Apoi, am identificat un [uvoi neuitat de n#dejdi, splendori, senin#t#]i, dezn#dejdi [i sclipiri cantemiriste. De-a lungul timpului, ele s-au distilat [i purificat \n creuzetul sufletului meu. Dup# \ndep#rtarea cortinei uit#rii, am reg#sit toate tr#irile mele semnificative de atunci, purificate [i ferecate \n armura indestructibil# a timpului. _n arcul timp, ele s-au transformat \ntr-un tezaur memorialistic, care – acum r#scolit –, rezoneaz#, profund [i l#untric, \ntr-o sfer# de puritate sufleteasc# sublim#. Unicitatea [i fluiditatea lor sunt, [i acum – dup# patru decenii [i jum#tate –, la fel de intense, f#r# s#-[i piard# nimic din valoarea sau tensiunea lor afectiv#. _n substratul lor metafizic sunt sintetizate \ntregul sens [i \ntreaga chintesen]# ale vie]ii mele. Dup# o introspec]ie selectiv#, m-am oprit asupra celor mai pre]ioase dintre ele [i, mai ales, asupra celor ce se circumscriu sintagmei spiritul cantemirist, sintagm# ce reprezint# coloana vertebral#, esen]a definitorie a carierei [i existen]ei mele. Am extras ceea 123

ce a fost mai relevant pentru mine, dar [i ceea ce am apreciat a avea o \nc#rc#tur# memorialistic#, ce poate fi de folos celor ce urmeaz# o carier# militar# sau celor ce doresc s# se documenteze \n materie de cantemirism. M-am str#duit s# prezint faptele, impresiile [i tr#irile mele, a[a cum le-am perceput \n epoc#, cu g@ndirea [i sufletul meu de atunci. Nu am \ncercat o risipire a subiectivit#]ii, nici \mpiedicarea curgerii [i fluidit#]ii amintirilor, care se contopesc \ntr-un [uvoi de tr#ire l#untric#. _n redactare, am evitat folosirea unor criterii epistemologice, str#duindu-m# s# respect dezideratul goethian de a m# descrie, de a nara \n [i din spiritul vremii de referin]#. Analiz@nd chestionarul, nu am suportat ideea c#, aidoma unui examen, trebuie s# r#spund strict la \ntreb#rile pe care le cuprinde, de[i acestea, pe l@ng# problemele domeniale de con]inut, au [i o ra]iune de ordonare cronologic#. Eu nu am ]inut seama, stricto sensu, de \ntreb#rile din chestionar, deoarece am vrut ca, \n scrierea mea, s# eviden]iez unele episoade de via]#, care s# aib# nu numai o semnifica]ie memorialistic#, dar [i o anumit# savoare pentru tinerii cantemiri[ti. Am socotit c# ar fi mai fecund# o abordare, care s# nu se bazeze pe un criteriu domenial sau cronologic. De aceea, \n ordonarea lor nu am folosit aceste criterii, dec@t \n mic# m#sur#. Dar, recitind cele scrise, am constatat, nu f#r# surprindere, c# am respectat criteriul eclectic de clasificare. Mediul social, etnografic [i geografic natal M-am n#scut la 16 noiembrie 1949, pe meleaguri mehedin]ene, \n casa p#rinteasc# din satul natal, P#dina Mic#. Localitatea este situat# \n sectorul P#dina al Piemontului B#l#ci]a, piemont ce reprezint# partea de sud-vest a Platformei Strehaia ce apar]ine, din punct de vedere tectonic-structural, Podi[ului Getic, denumit [i Capul de albie al Bazinului Dacic. Practic, satul \[i are vatra \n zona de \ngem#nare a p#r]ii de Sud-Vest a C@mpiei Dun#rii cu podi[ul, av@nd o altitudine \n jurul a 200 m. Solul este de tip brun ro[cat de p#dure, fiind de valoare medie, propice culturilor cerealiere [i vi]ei de vie, precum [i p#durilor de salc@m, stejar, fag, carpen [i tei. Geografic, satul este situat la o dep#rtare de 12 km fa]# de V@nju Mare, 45 de Drobeta Turnu Severin [i 77 fa]# de Craiova. Locuitorii localit#]ilor vecine \l numesc [i Ravu, probabil de la primii s#i locuitori care se numeau R#veanu. {i acum, mai multe familii poart# acest nume. Venirea mea pe lume \n casa p#rinteasc# a fost asistat# de sora bunicii paterne, c#reia, \ntotdeauna, m-am adresat, a[a cum era tradi]ia zonei, cu apelativul Moa[a Ioana. A[a era o practic# ancestral# \n cele mai multe sate ale Olteniei. Maternit#]ile erau la mare distan]#, salv#rile erau pu]ine, iar SMURD nici m#car nu exista \n planurile... guvernan]ilor epocii. Gravidele n#[teau acas#, asistate de femei mai \n v@rst#, numite moa[e, care, asemenea neonatologilor, acordau noilor n#scu]i [i primele \ngrijiri. Dup# institu]ia moa[ei, urma cea a na[ilor. Na[ii mei erau, am@ndoi, \nv#]#tori \n sat. Se numeau Elena [i Gori]# Iliescu. V@rsta lor era apropiat# de cea a bunicilor mei. Numele de botez era stabilit de na[i. Era un semn de respect fa]# de ei. Eu am fost botezat cu numele Mihail, \ntruc@t unul dintre fiii na[ilor, student pe atunci, purta acest nume. Fratele meu mai mic, la botez, a primit numele de Gori]#, iar eu \l apelez Gore. Am crescut \n casa bunicilor din partea tat#lui. Bunica, Maria, mi-a \ndrumat primii pa[i. De aceea, \i spuneam mam#, iar mamei biologice i-am spus m#mic#. _n mod cores124

punz#tor, bunicului i-am spus tat#, iar tat#lui t#ticu. _n timpul copil#riei mele, satul nu era electrificat, iar locuitorii nu aveau aparate de radio. Mijloace de informare aveam foarte pu]ine. Un patefon marca Master Voice a fost primul [i, mult# vreme, singurul instrument media care mi-a \nc@ntat copil#ria, ascult@nd muzic# popular#, roman]e [i cafè-concert. Patefonul era singurul obiect cu care t#ticu a venit din prizonierat. Muzica era redat# de pe discuri de carbon, pe care noi le numeam pl#ci. Apoi, am \nceput s# citesc ziarul la care era abonat tata, precum [i revistele “Lumini]a” [i “Arici Pogonici”. Publica]iile respective mi-au l#rgit, complementar [colii, orizontul cunoa[terii. Primele filme artistice le-am vizionat \n biserica satului, \n care, \n naos, se instala un ecran din p@nz# alb# pe care era proiectat filmul, cu care o caravan# cinematografic# venea cam o dat# pe an. Biserica, din cauza ultimului r#zboi, nu avea altarul [i iconostasul amenajate. De asemenea, pere]ii nu erau picta]i. Din p#cate, [i acum, biserica nu este terminat#. Zidurile ei, dup# mai mult de 70 de ani de c@nd a fost construit#, s-au deteriorat foarte mult, iar refacerea este din ce \n ce mai costisitoare. Pu]inii [i v@rstnicii locuitori ai satului nu au mijloacele financiare necesare reconstruirii bisericii, iar autorit#]ile publice locale [i guvernan]ii nu sunt interesa]i de aceast# situa]ie. Antecesorii mei [i dorin]a de a deveni ofi]er Ion, bunicul meu patern, a luptat \n primul razboi mondial, fiind \mpropriet#rit de regele Ferdinand cu suprafa]a de 3 ha de teren agricol. _mi relata, \nc# de c@nd aveam 56 ani, diferite episoade din r#zboiul de re\ntregire [i, mai cu seam#, din b#t#lia celebr# de la M#r#[e[ti. Tat#l meu, Constantin, la r@ndu-i, a participat la cel de-al doilea r#zboi mondial. A plecat de acas# la 19 ani pentru a-[i satisface stagiul militar \n cadrul Regimentului 4 Gr#niceri [i a revenit cu c@teva luni \nainte de a \mplini 30 de ani dintr-un lag#r de prizonieri de r#zboi de la Moscova. Evenimentele de la 23 august 1944 l-au prins \n func]ia loc]iitor al comandantului Pichetului de gr#niceri de la N#dlac. Chiar din ziua urm#toare, armata german# a declan[at ostilit#]ile fa]# de armata rom@n#. La 27 august, \n urma unei lupte dispropor]ionate cu o subunitate german#, cei c@]iva militari care, \n acele momente, se g#seau \n pichetul de gr#niceri au fost lua]i prizonieri de r#zboi [i du[i \ntr-o tab#r# din apropierea Vienei. M-au impresionat foarte mult relat#rile sale despre prizonierat. De aceea, voi \ncerca o redare, c@t mai fidel#, a unora dintre ele. La \nceput, prizonierii, care apar]ineau mai multor na]iuni, erau pu[i s# presteze diferite munci, menite s# sprijine armata german#, care \ncepuse, \n ritm alert, s# se retrag# din Rom@nia, datorit# presiunii mari la care era supus# de trupele rom@ne[ti [i sovietice. Pe acest fond strategic al r#zboiului, prizonierii, pe la sf@r[itul lunii octombrie 1944, au fost abandona]i de c#tre germani. Administra]ia [i for]ele de paz# ale lag#rului au p#r#sit acest loc de deten]ie, l#s@nd por]ile larg deschise. Prizonierilor li s-a recomandat s# mearg# \n ce direc]ie vor: spre Occident sau spre R#s#rit c#tre statele de provenien]#. Dup# c@teva minute de deliberare, tata a luat hot@r@rea de a se deplasa spre ]ar#, \n inten]ia de a se reintegra \n armata rom@n# sau de a ajunge \n satul natal, la p#rin]i. Al]i prizonieri, pu]ini la num#r, s-au \ndreptat c#tre Occident, n#d#jduind o via]# mai bun#. Printre ace[tia, spunea tata, se afla [i un cons#tean de-al s#u – fratele lui N#ic#. 125

Drumul c#tre ]ar# a fost parcurs pe jos. A reu[it s# treac#, pe timp de noapte, linia frontului, prin intervalul dintre dou# mari unit#]i sovietice aflate \n ofensiv# [i a intrat pe teritoriul Rom@niei. A trecut \not r@ul Mure[, av@nd \n spate valiza cu documentele [i pu]inele lucruri personale. Norocul, de aceast# dat#, nu i-a mai sur@s. A fost f#cut, din nou, prizonier de r#zboi de o unitate din e[alonul doi al armatei ro[ii. Nu mai \n]elegea nimic, armata sovietic# era aliata armatei noastre, lupt@nd cot la cot \mpotriva trupelor germane, iar militarii rom@ni erau f#cu]i prizonieri. Fiind, de acum, prizonier la ru[i, a fost trimis \n Polonia, unde to]i cei ce aveau un statut asem#n#tor au fost organiza]i pe deta[amente. _n scurt timp, coloanele de prizonieri au \nceput deplasarea spre Uniunea Sovietic#. Deplasarea prizonierilor rom@ni, din ]ar# [i p@n# \n lag#r, s-a efectuat prin mar[ for]at, care a durat aproape 2 luni. Hrana pe care o primeau prizonierii m#r[#luitori era ca [i inexistent#. _n timpul haltelor, se preocupau s# g#seasc# r#d#cini comestibile ale unor plante sau, chiar, insecte. De cele mai multe ori, apa pe care o consumau provenea din r@uri, p@r#ie sau din b#l]ile rezultate \n urma ploilor. De[i era \nsetat, avea grij# s# nu bea, deodat#, o catitate mare de ap#, pentru a nu fi [ocat. Rareori, se consuma apa din f@nt@ni, deoarece cele mai multe dintre ele erau, dup# metode de lupt# ancestrale, “otr#vite”. _mboln#virile au fost deosebit de frecvente [i mul]i \[i pierdeau via]a, din cauza epuiz#rii sau a dezinteriei, mai ales. Cei ce nu mai puteau continua drumul erau abandona]i sau, \n anumite cazuri, \mpu[ca]i. Tat#l meu credea c# aproape jum#tate dintre prizonieri au murit pe timpul deplas#rii. Pentru a face fa]# efortului extraordinar de intens la care erau supu[i, a abandonat rani]a [i echipamentul pe care le avea asupra sa. Mai mult, bocancii deveniser# inutilizabili, fapt pentru care i-a aruncat, continu@nd mar[ul descul]. A p#strat asupra sa doar documentele personale. Spre sf@r[itul anului, au ajuns la destina]ie: un lag#r de prizonieri de r#zboi de l@ng# Moscova. De[i munceau \n construc]ii cam 12 ore pe zi, via]a \n lag#r era mai u[oar#, deoarece se hr#neau, cel mai adesea, cu p@ine [i ceai. Uneori, li se oferea [i un terci, ce era rezultanta amestecului dintre p@ine [i o sup# de legume. Supa putea fi de linte, varz# [i, uneori, fasole. Ulterior prizonieratului, tat#l meu, niciodat#, nu a mai b#ut ceai, spun@nd c# ... \n lag#r, am b#ut toat# cantitatea de ceai ce mi s-a cuvenit pe timpul \ntregii mele vie]i. F#r# s# aib# vreo zi liber#, munceau cam 12 ore pe zi la construirea unor locuin]e sau la reconstruirea cl#dirilor afectate de bombardamente. A[a au trecut patru ani [i jum#tate. Era m@hnit c# guvernul rom@n nu s-a preocupat, a[a cum au f#cut alte guverne – [i mi-l d#dea exemplu pe cel japonez –, de soarta cet#]enilor s#i captivi Uniunii Sovietice, prizonieratul fiind, \n opinia sa, cvasiinterminabil. Prizonierii japonezi au p#r#sit lag#rul cu 2-3 ani mai \naintea celor rom@ni. Bunica Maria \mi povestea c#, \n acest timp, tr#ia momente cumplite. De tat#l meu nu [tia nimic, deoarece era considerat disp#rut \n campania 1941, \n luptele de la 27 august 1944 ale R.4 Gr#niceri. P#rin]ii tat#lui meu, potrivit legisla]iei epocii, au primit un Titlu de pensie. Abia la sf@r[itul anului 1946, s-a primit o telegram# de la Uniunea Societ#]ilor de Cruce Ro[ie din URSS, Filiala ora[ului Moskova, prin care, \n numele prizonierului }#p@rlea I. Constantin, bunicii erau \n[tin]a]i c# Sunt s#n#tos, n’ave]i grij# de mine, o duc bine. Sper c#, cu ajutorul lui Dumnezeu, \n cur@nd, ne vom vedea. Adresa de expediere era codificat#: MO 60/41, f#r# s# se men]ioneze Lag#rul de prizonieri de r#zboi de la Moscova. Cur@ndul, invocat \n 126

telegram#, s-a \ntins pe parcursul a doi ani [i 3 luni. Mai t@rziu, c@nd eram cantemirist, cercet@nd arhiva familiei, am g#sit telegrama respectiv# de care tata nu [tia nimic. S-a emo]ionat, retr#ind unele momente din lag#r [i rel@ndu-mi cum reu[eau, cu sprijinul popula]iei locale, s#-[i \mbun#t#]easc# hrana zilnic#. Al doilea dintre cei trei fii ai lor, Gavril#, a murit, \n vara anului 1944, de tuberculoz#, c@nd abia \mplinise v@rsta de 21 ani, [i era un eminent sublocotenent al armatei rom@ne. Cel de-al treilea fiu, Vasile, adolescent fiind, era copil de trup# [i nu [tiau prea multe nici despre el. Ulterior, a devenit un bun poli]ist la Poli]ia Capitalei. _ntoarcerea intempestiv# din lag#r a tat#lui meu a fost o mare bucurie pentru familie. C#l#toria de la Moscova p@n# la Bucure[ti, care a durat 2 s#pt#m@ni, s-a f#cut cu trenul, \n vagoane destinate transportului de animale â&#x20AC;&#x201C; denumite \n epoc# bou-vagon â&#x20AC;&#x201C; sau, uneori, pe acoperi[ul acestora. Iat# cum t@n#rul recrut, care abia ie[ise din adolescen]#, acum, \ntors acas#, era un b#rbat c#lit, \n v@rst# de aproape 29 de ani. Nu avea prea multe obiecte personale. _n c@teva s#pt#m@ni de la \ntoarcere, \n plin# iarn# a anului 1949, s-a c#s#torit cu Mareta, o t@n#r# din acela[i sat care, la plecarea sa \n armat#, era elev# \n [coala primar#. Primii pa[i \n conturarea personalit#]ii _n satul natal am urmat clasele primare. {coala primar# func]iona \ntr-o cl#dire cu arhitectur# frumoas#, rechizi]ionat# de la Ion Ghi]ulescu, care era cel mai de vaz# locuitor al satului. _n [coal#, noi \nv#]am \n clase paralele. Clasa I cu clasa a III-a, [i a II-a cu a IV-a, desf#[urau orele, simultan, \n aceea[i sal# de clas#. Atunci c@nd elevii clasei mai mici erau asculta]i, cei mai mari efectuau teme, [i invers. De multe ori, eu eram atent [i la lec]iile clasei mai mari. _mi amintesc, cu mult respect, de primul \nv#]#tor, care era [i na[ul meu, Gori]# Iliescu, aflat la o v@rst# venerabil#. _n clasa I, el a fost cel care m-a \nv#]at s# citesc [i s# scriu. Apoi, \n clasa a IV-a, am avut \nv#]#tor pe Ion {ot#l#, dasc#l t@n#r, dinamic [i bine preg#tit. Re]ineam cam tot ceea ce ne spunea la ore. Temele, de cele mai multe ori, le f#ceam tot la [coal#, cu o or# \nainte de \nceperea cursurilor. Cu toate acestea, am fost premiant, iar la una dintre serb#rile de sf@r[it de an, \nv#]#torul a afirmat c# acord# premiul \nt@i elevului care [tie aproape c@t mine. Am fost pl#cut surprins s# aflu c# acela eram tocmai eu. Evident, tata era mul]umit de presta]ia mea [colar#. Pe cale de consecin]#, nu a intervenit dec@t de pu]ine ori \n activitatea mea de [colar, [i atunci doar pentru a m# sf#tui. Gimnaziul l-am urmat \n satul vecin, P#dina Mare, care era re[edin]a de comun#. Deplasarea de la cas# la [coal# o f#cem pe jos, indiferent de condi]iile meteo. Pentru a ajunge la orele didactice, foloseam drumuri de exploatare [i poteci pentru traversarea a dou# dealuri. Lungimea traseului ce, zilnic, dus-\ntors, trebuia parcurs era de 4 kilometri numai \ntr-un sens. Deplasarea o f#ceam indiferent de condi]iile meteo. _n fruntea copiilor, care mergeau \n [ir indian, era, \ntotdeauna, admirabila [i exigenta profesoar# de rom@n#, Elena (Nu]i) Ghi]ulescu, fiica proprietarului cl#dirii \n care func]iona [coala primar#. De la Elena Ghi]ulescu, cei mai mul]i dintre noi, am \nv#]at s# vorbim corect limba rom@n#, accentu@nd, \ntotdeauna, pe cunoa[terea [i respectarea regulilor gramaticale. 127

Atunci am \nceput s# descifrez sensurile polisemantice ale cuvintelor. Limbajul pe care-l foloseam nu se \ncadra, aproape deloc, idiomului oltenesc, [i se apropia mult de limba literar#. Ceea ce am \nv#]at atunci, nu am uitat niciodat#, fapt ce m-a ajutat mult pe timpul anilor de studii [i \n carier#. De aceea, [i acum, dup# aproape 5 decenii, \i sunt recunosc#tor distinsei mele profesoare. Secretele matematicii le-am asimilat de la venerabilul profesor Ion Miulescu, iar tainele naturii de la diriginta mea, doamna Ghidel Florica. Deseori, \mi revine \n memorie situa]ia economic# dificil# a celor mai mul]i oameni, inclusiv a p#rin]ilor mei care, de[i munceau din greu cele 5 ha de p#m@nt pe care le aveau, nu dispuneau de mijloace de existen]# suficiente. Am fost impresionat [i profund marcat de un episod. Era vremea cotelor. Adic# o parte important# din ceea ce produceau agricultorii era preluat# de c#tre stat. P#m@ntul se lucra rudimentar cu ajutorul animalelor. De multe ori era secet# [i, astfel, recoltele erau mici. Cu toate acestea, cotele trebuiau livrate statului. _n caz de nelivrare, veneau perceptorii [i goleau cu for]a hambarele. Familii \ntregi nu mai aveau mijloace de subzisten]#, fiind autarhice, doar \n sensul c# tot ceea ce produceau consumau. Cred c# avem 4 ani c@nd am asistat, pl@ng@nd, la un asemenea act de for]# petrecut \n gospod#ria noastr#. Evident, pl@nsul meu nu a impresionat pe nimeni, iar perceptorii au purces la executarea silit#. _mi amintesc de faptul c# p#rin]ii \mi cump#rau \nc#l]#minte [i \mbr#c#minte doar de dou# ori pe an: la Sfintele S#rb#tori de Pa[te sau la \nceputul noului an de \nv#]#m\nt. Demnele [i onorantele furci... cantemiriene Iat# cum antecesorii mei au fost slujitori ai }#rii, \n uniforma de culoarea ima[ului. Din povestirile lor, a rezultat c# armata a fost, \ntotdeauna, \n slujba ]#rii, iar profesia militar#, de[i are multe greut#]i [i riscuri, este nespus de frumoas#. A[a a \ncol]it \n con[tiin]a mea ideea de a deveni militar. Era, deci, un vis secret din copil#rie, care a fost alimentat [i de profesorul de geografie din gimnaziu, Ion Dumbr#veanu, care abia se \ntorsese la catedra de geografie din satul s#u natal, dup# efectuarea stagiului militar [i ob]inerea calit#]ii de ofi]er \n rezerv#. Eminentul dasc#l ce, peste ani, avea s# devin# [eful Inspectoratului {colar al jude]ului Mehedin]i, ne povestea nou#, elevilor, episoade din via]a de militar. Vorbea cu elocin]# despre situa]iile deosebite prin care a trecut pe timpul aplica]iilor [i al exerci]iilor tactice organizate de regimentul \n care se instruia, despre diferitele \nt@mpl#ri – unele cu iz de aventur# – la care a participat, spiritul de cooperare [i \ntrajutorare al militarilor [i despre prestigiul social al cadrelor militare. Ulterior, ideea de a deveni, [i eu, militar, mi-a \ncol]it. A[teptam momentul potrivit pentru a-mi \ncerca for]ele la un liceu militar. Am fost decep]ionat c@nd, la terminarea gimaziului, am aflat c# pot urma cursurile unui liceu militar doar \ncep@nd cu clasa a Xa, respectiv anul al treilea de liceu. A[a c#, f#r# nici un fel de preg#tire prealabil#, m-am \nscris la cel mai prestigios liceu din Turnu Severin, care, \n acei ani, se numea {coala Medie Mixt# nr. 1, respectiv Liceul “Traian”. Concuren]a era mare, cam patru candida]i pe un loc. {i am fost fericit c@nd am vazut c# numele meu nu este \nscris pe lista.... respin[ilor, pe care am consultat-o prima dat#, deoarece \n fa]a listelor de admi[i era foarte mult# anima]ie. Mai era \nc# un avantaj. Pe listele celor respin[i, de[i erau foarte lungi, m# puteam identifica u[or, deoarece erau \ntocmite \n ordine alfabetic#. Era o zi 128

c#lduroas#, iar eu mi-am scos sandalele din picioare [i, descul] fiind, am alergat c@t am putut de repede, pe asfaltul \ncins, la sora mamei, Voichi]a, c#reia i-am comunicat vestea cea bun#. {i acum, dup# mul]i ani, \i port o recuno[tin]# nem#rginit#. Tanti Chi]a – a[a cum o numeam –, a avut grij# de de mine, fiind de mare ajutor p#rin]ilor mei. Timp de 2 ani am locuit \n camera pe care m#tu[a mea o avea cu chirie pe Calea Traian – Strada mare, cum \i spuneau severinenii. Erau vremuri grele. P@inea se vindea pe cartel#. Eu avem ca \ndatorire s# stau la cozile interminabile pentru a cump#ra p@inea neagr#, deoarece cea semialb# sau cea alb# erau mai scumpe, pre]ul fiind aproape dublu. Trei clase au fost mutate de la Liceul “Traian” la Liceul Teoretic nr. 3 din ora[, deoarece cl#direa acestuia era nou#, [i erau spa]ii de \nv#]#m@nt neocupate. Aveam rezultate mul]umitoare la \nv#]#tur#, situ@ndum# \n prima jum#tate a clasei. Aici, cu o lun# \naintea sf@r[itului clasei a IX-a, un c#pitan de la Comisariatul Militar al raionului Turnu Severin, a avut o \nt@lnire cu o parte dintre b#ie]i, care ar dori s# urmeze o carier# militar#. Ne-a prezentat modul \n care, av@nd asentimentul p#rin]ilor, putem s# ne \nscriem la concursul de admitere pentru Liceul Militar “Dimitrie Cantemir” de la Breaza. Am ac]ionat rapid. Eu am \ntocmit autobiografia tat#lui. Am inserat [i faptul c# a fost prizonier la sovietici. Mul]i dintre cei \nscri[i picau la dosar, ca urmare a activit#]ii p#rin]ilor lor. Erau vremuri \n care lupta de clas# era pilonul construc]iei politice [i sociale a ]#rii. Am avut, permanent, o team# de faptul c#, din acest considerent, dosarul poate fi respins. Nici nu le-am spus p#rin]ilor de inten]ia [i visul meu de a urma o carier# militar#. La pu]in timp dup# terminarea anului [colar, am efectuat deplasarea la Liceul Militar “Dimitrie Cantemir”, \n vederea sus]inerii examenului de admitere. Cred c#, din regiunea Oltenia, am fost peste 200 de candida]i. Sub conducerea ofi]erilor [i subofi]erilor de la comisariatele militare, de la gara din Breaza la Liceul Militar, ne-am deplasat \n forma]ie de 6 coloane [i, probabil, 40 de r@nduri. Aici am fost \nt@mpina]i [i lua]i \n primire de energicul c#pitan Alexandru Vl#descu, care, \n timp scurt, ne-a organizat pe plutoane. To]i candida]ii olteni formau o companie. Cazarea s-a efectuat \n sala de sport a liceului, iar noi dormeam pe saltele a[ezate pe podea. Hr#nirea se f#cea \n sala cu mese, pe serii. Concuram mai mult de patru candida]i pe un loc. Dup# probele sportive, care erau eliminatorii, au \nceput s# plece cei nu treceau baremele stabilite. Al]ii au plecat dup# testele psihologice [i dup# examenul medical. Examenul de cuno[tin]e s-a sus]inut la patru discipline (limba [i literatura rom@n#; matematic#; fizic# [i chimie). La primele dou# discipline, examenul era scris [i oral, iar la celelalte numai oral. Cei ce nu aveau note de trecere la lucrarea scris#, de asemenea, p#r#seau competi]ia. Pe timpul careului, care se f#cea at@t diminea]a, c@t [i seara, erau nominaliza]i colegii care trebuiau s# p#r#seasc# examenul. Careul devenea, astfel, din ce \n ce, mai mic. _n final, am fost fericit, c@nd dl c#pitan Vl#descu, mi-a citit numele printre cei ce erau admi[i. Am primit ordin de serviciu [i foi de drum pentru a m# prezenta pe 12 septembrie 1965 la liceu. M-am \ntors \n satul natal, la p#rin]i, [i le-am spus c# voi urma o carier# militar#. Am f#cut acest lucru dup# ce am venit victorios de la examen. Dac# a[ fi cerut, a priori, consim]#m@ntul p#rin]ilor, cred c# mama ar fi avut unele rezerve s# devin militar, spre 129

deosebire de tata, care ar fi sus]inut inten]ia mea. Eu eram foarte m@ndru c#, trec@nd peste multe \ncerc#ri, deveneam cantemirist. A fost o vacan]# scurt#, dar frumoas#, petrecut# \n Bucure[ti, la fratele tatei, Vasile, [i \n mediul rustic \n care m-am n#scut. Boboc cantemirist Am avut emo]ia debutului \n via]a militar#, odat# cu repartizarea noastr# pe clase [i echiparea \n ]inuta de instruc]ie de culoare kaki. Impactul cu statutul de “boboc” a fost destul de dur. Am \nceput \nv#]area primelor no]iuni din regulamentul serviciului interior, regulamentul de front [i cel al disciplinei militare. Totodat#, am \nv#]at pozi]ia “drep]i” [i acordarea salutului militar. Clasele A-F constituiau prima companie comandat# de dl. c#pitan Aurel Dominde, ofi]er care, atunci, a reprezentat cel mai concludent exemplu personal pentru noi. Era un model de comportament din toate punctele de vedere: uman; militar; moral; fizic; ]inut#; comunica]ional. C#pitanul Ioan Cherpec [i locotenentul major Florian Lache \l secondau cu brio \n activitaea de educare militar# general# a elevilor din compania noastr#. C#pitanul Cherpec purta o ]inut# impecabil# cu nasturi str#lucitori la vestoane, care, probabil, erau auri]i. Nasturii no[tri trebuiau s# fie, de asemenea, lucio[i. Pentru aceasta, \i lustruiam aproape zilnic, deoarece se oxidau rapid, sau cocleau, cum spuneau comandan]ii no[tri. Pentru ca, la inspec]ia de diminea]#, s# nu avem nasturi cocli]i [i, pe cale de consecin]#, s# nu fim aten]iona]i sau chiar pedepsi]i, noi ne lustruiam nasturii cu periu]a [i pasta de... din]i. Era procedeul cel mai la \ndem@n#. Uneori, opera]iunea se f#cea, mai u[or, cu Luceol, o past# dezoxidant#, pe care o procuram destul de anevoios din comer]. O parte dintre colegii no[tri nu s-a putut acomoda cu rigorile vie]ii de elev la liceul militar. Pe cale de consecin]#, au decis s# ne p#r#seasc#. Locul lor era ocupat, dup# pu]in timp, de cei care erau reu[i]i sub linie. Clasele aveau, fiecare, c@te 36 de elevi. Eu eram \n clasa a X-a F. Cam trei sferturi dintre noi proveneau din mediul rural. Explica]ia const# \n aceea c# via]a \n mediul rural era destul de incomfortabil# [i cu multe vicisitudini, stare ce le conferea acestor copii de ]#rani posibilitatea adapt#rii mai facile la normele ost#[e[ti, la rigorile [i sacrificiile pe care le incumb# cariera militar#. {i nu \n ultimul r@nd, cei mai mul]i dintre p#rin]ii no[tri nu aveau suficien]i bani pentru a-[i \ntre]ine copiii la alte [coli. Cred c# [i acum, elevii Colegiului Militar Liceal “Dimitrie Cantemir”, preponderent, provin din familii cu venituri mici sau extrem de mici. Cei ce au mul]i bani nu-[i sacrific# odraslele la colegiile militare, le trimit s# studieze \n str#in#tate sau la licee de fi]e din ]ar#. Treptat, am \nceput s# ne cunoa[tem [i, dup# criterii numai de noi [tiute, s# ne \mprietenim, devenind, \n c@teva luni, un grup ost#[esc coerent, ai c#rui membri r#spundeau, individual sau in corpore, nenum#ratelor solicit#ri legate, \n primul rand, de \nv#]#m@nt, disciplin# [i autoadministrare. Nu am avut momente de recul, ci numai unele episoade mai dificile, dar pe care le-am dep#[it. Program cantemirist Programul zilnic cuprindea: gimnastica de \nviorare; activit#]i administrative; igiena personal#; deplasarea la sala de mese [i micul dejun; inspec]ia de diminea]#; 6 ore de 130

\nv#]#m#nt, cu o pauz# mare de 20 de minute dup# primele 3 ore; gustare pe timpul pauzei mari; dejun; odihn#; sport sau activit#]i recreative, timp de 2 ore; studiu obligatoriu, pe parcursul a 4 ore; cina; apelul de sear#; igien# personal# [i binemeritata odihn# de noapte (8 ore). Stingerea era dat#, tot prin difuzoare, difuz@ndu-se melodia Silance, interpretat# la trompet# de Tino Rossi. Lumina electric# era, imediat, stins#, iar sergentul de serviciu [i plantonul urm#reau ca to]i elevii s# fie \n pat, pentru odihna de noapte. Studiul era dirijat de un elev autoritar din an mai mare. Erau profesori de serviciu la cabinetele de specialitate, iar noi puteam s# solicit#m consulta]ii. _n ultima or# de studiu, aveam permisiunea de a merge la bibliotec# sau \n sala de lectur#, unde, de regul#, studiam bibliografia recomandat# sau citeam lucr#rile, revistele [i ziarele care ne interesau. A[a se explic# nivelul \nalt de preg#tire al cantemiri[tilor. Noi nu aveam femei de serviciu, iar \ntre]inerea sectoarelor o f#ceam singuri. Fiecare elev avea responsabilit#]i precise. Eu r#spundeam de cur#]enia din sala de clas#. S@mb#ta dup# amiaz#, aveam program administrativ. Trebuia s# ra[chetez, \mpreun# cu al]i doi colegi, parchetul. Opera]iunea era deosebit de grea, deoarece ra[chetam parchetul cu ajutorul unor cioburi de sticl#, g#site prin curtea sau gr#dina liceului. Dup# ra[chetare, [tergeam parchetul cu petrosim iar, apoi, \l ceruiam [i \l lustruiam cu ajutorul unor c@rpe. Tot atunci, \n pauzele programului administrativ, am \nv#]at s# joc tenis de mas#, folosind podiumul pe care se afla catedra profesorilor. _n locul paletelor de tenis, utilizam, cu destul succes, un manual – cred c# era cel de geologie –, care avea coper]ile cartonate. Pe holul etajului la care aveam sala de clas#, era instalat# doar o mas# de tenis, [i era foarte greu s# prinzi r@nd. De aceea, foloseam [i noi ce aveam mai la \ndem@n# pentru a juca tenis de mas#. La sf@r[itul clasei a X-a, vacan]a a fost doar de o lun#, deoarece am fost selec]ionat pentru blocul de defilare al Liceului pentru a participa la parada militar# ce urma s# se desf#[oare la Bucure[ti, cu ocazia zilei de 23 august 1966. Antrenamentul a fost foarte intens, desf#[ur@ndu-se \n Breaza [i \n cazarma unui regiment mecanizat de pe {oseaua Olteni]ei din Bucure[ti. Atunci, ne-am des#v@r[it deprinderile la instruc]ia de front. Blocul nostru de defilare deschidea parada militar#. Publicul ne aplauda, deoarece eram cei mai tineri militari, perfect alinia]i, \mbr#ca]i \n frumoasa uniform# de licean militar, compus# din [apc# [i veston deschis la g@t de culoare alb#, cravat# neagr#, pantalonul albastru cu lampas ro[u [i pantofi negri. Pentru noi era o activitate impresionant#. Ca o recompens#, c@]iva colegi – printre care m# num#ram [i eu –, am fost trimi[i la mare, \n cazarma de la Capul Midia. Era prima dat# c@nd vedeam marea. Condi]iile de cazare [i igien#, precum [i calitatea hranei, erau de nivel trup#, evident sub standardul liceului militar. Eram atent supraveghea]i de comandan]ii care ne \nso]eau. Intram \n ap# cu grupa din care f#ceam parte [i tot \n forma]ie f#ceam plaj#. Erau m#suri asiguratorii pentru a evita unele accidente. O indigestie m-a determinat s# plec mai devreme. Eram, \ns#, mul]umit c# am v#zut prima dat# marea. Dasc#li [i colegi de excep]ie Aveam coleg de clas# pe cel mai \nalt elev din liceu, Florian Constantin, care, dup# ce a abandonat cariera militar#, a devenit unul dintre cei mai buni rugbi[ti ai na]ionalei Rom@niei. Reprezenta reperul nostru pentru toate activit#]ile ce presupuneau adunarea 131

clasei sau delasarea acesteia. Admirabil coleg, cu sim] nativ al umorului, non aporic [i non conflictual, emana \n preajma lui echilibru [i mult# pozitivitate. Faptul c# el – turnul de control al liceului –, era \n clasa noastr# ne crea [i un inconvenient. _n situa]iile \n care noi nesocoteam anumite reguli sau norme interne, profesorii sau ofi]erii de serviciu decelau imediat faptul c# elevii de la “F” au f#cut ceva. Ulterior, c@nd, \n mod voit, trebuia s# facem anumite neconformit#]i, \i sugeram colegului nostru s# nu participe sau, pentru a induce \n eroare, s# mearg# cu colegii din alt# clas#. Florian este, acum, un important politician [i om de afaceri const#n]ean. Particip# [i, uneori, organizeaz#, evident pe Litoral, \nt@lnirile noastre anuale, pun@ndu-ne, cu generozitate, la dispozi]ie toat# logistica necesar#. {tefan Toporan, cel mai bun dintre noi la \nv#]#tur#, era [eful de clas#. Func]ie pe c@t de ingrat#, pe at@t de important# \n structura militar#. El era un factor de echilibru [i de atenuare a inerentelor tensiuni ce ap#reau \n rela]iile intra sau inter grup. {i ast#zi, la 45 de ani de la absolvirea liceului, el este tot [eful nostru de clas#. }ine eviden]ele la zi ale tuturor colegilor [i ne convoac#, cel pu]in o dat# pe an, la o \nt@lnire colegial#, la care particip# cam dou# treimi dintre cei 33 de colegi, \ntruc@t firul vie]ii s-a \ntrerupt pentru trei dintre ei. La unele \nt@lniri, particip# [i so]iile noastre. Revederile sunt tonifiante pentru noi to]i, ele reprezint# o expresie [i o consecin]# a spiritului cantemirist. Remarcabil, [i poate unic, este faptul c#, din cei 36 de colegi de clas# de la “F”, 5 au ajuns generali ai armatei noastre: Gheorghe Borug#, Ciurea Ion, Gheorghe (Gic#) Nicolaescu, Nicolae Popescu (Nae) [i subsemnatul. Este o performan]# notabil# nu numai a noastr#, dar [i a profesorilor no[tri. Relev [i faptul c# to]i colegii mei au ajuns comandan]i, profesori sau speciali[ti militari de mare clas# \n structuri ale armatei sau ale sistemului na]ional de securitate. _nt@lnirile noastre, at@t \n timpul activit#]ii, c@t mai ales acum, sunt pentru noi to]i reconfortante psihic [i afectiv. Enum#r, \n mod aleatoriu, [i nu dup# criterii de simpatie: Caius Popescu; Toma Avr#mu]#; Nicolae Popescu; Ion Mare[i; Adrian Teodorescu; Dan P@rvulescu; Toma Gelu; Ion Onescu; Vasile Ivanof; Constantin Viera[u; Gheorghe Dulgheroiu; Marian Ionescu, Gheorghe {tefan; Nicolae Ichim; Mihai Predescu; Dumitru P@rlogea; Constantin Iona[cu; Dumitru Marin; Virgil Diaconu; Virgil P#nescu; Ioan Oprean; Matei Dumitru; Nicolae Fefea. De la celelalte clase, p#strez rela]ii de prietenie cu Vasile B#e]elu, Didoiu Ion, Emanoil Cucu, Nicolae Zaharia, Rizea Ion, care a fost [ef de promo]ie \n liceul militar. De asemenea, am conlucrat cu mul]i colegi cantemiri[ti din promo]ii diferite. Aveam profesori minuna]i, cu o preg#tire temeinic#, exigen]i [i, \n acela[i timp, apropia]i de noi. Cel mai important dasc#l pentru noi era diriginta clasei, profesoara de chimie Alexandrina Pietr#reanu. Noi am apreciat mult pe to]i profesorii pentru preg#tirea lor, pentru modul corect \n care eram evalua]i. Nu am aflat, pe timpul liceului, de interven]ii care s# favorizeze pe unul sau altul dintre noi sau de aten]ii c#tre cadrele didactice [i comandan]i. Nu erau “pilele”. Func]ionau criterii [iin]ifice [i morale de apreciere. De aceea, [i acum, \mi amintesc cu mult# considera]ie de dasc#lii mei. F#r# a face comentarii, doresc s# enum#r pe cei al c#ror nume \mi vine, \n timp ce scriu, \n memorie: Sofia Costa[, rom@n#; Alexandru Babov, limba rus#; Benedek Roland [i Ligia Popescu, limba francez#; Stanca Sp@nu, geografie; Felicia Marin, matematic#; lt. Col. Constantin Ungureanu, educa]ie fizic# [i sport; {tefan Marinescu, biologie etc.

132

Spiritul cantemirist [i c@ntecul ost#[esc Lt. Col Dumitrache Butoi, profesor cu atitudini, concep]ii de via]# [i comportamente alese, ne-a ini]iat \n tainele muzicii, prezent@ndu-ne diferitele genuri de crea]ie muzical#. Cu mult entuziasm, ne vorbea despre oper#, care â&#x20AC;&#x201C; \n viziunea sa â&#x20AC;&#x201C; reprezint# un moment apoteotic al crea]iei \n muzic# [i \n arta interpretativ#. Pledoaria sa pentru oper# m-a impresionat, provoc@ndu-mi, a priori, disponibilitatea de a urm#ri spectacole de oper#. Dup# primele opere vizionate, de[i la \nceput mi se p#reau grele, am dob@ndit o apeten]#, [i acum neasfin]it#, pentru spectacolele muzicale de acest gen. O parte important# a educa]iei noastre ost#[e[ti o reprezenta [i \nv#]area de c@ntece patriotice [i ost#[e[ti. Ele ne \nsufle]eau \n deplas#rile noastre \n cazarm#, care se f#ceau \n forma]ie. Erau dou# modalit#]i de deplasare: cu c@ntec sau \n pas alerg#tor. Noi optam, de cele mai multe ori, pentru prima variant#. Subofi]erii din fanfara Liceului ne \nv#]au aceste mar[uri, evident pe baza celor stabilite de profesorul nostru de muzic#. Remacabil era faptul c# noi \nv#]am c@ntece ce apar]ineau, cu prec#dere, crea]iei muzicale na]ionale, dar universale. Dintre acestea, \mi amintesc Mar[ul Gloriei din opera verdiana Aida, pe care, [i acum, \l fredonez, chiar [i atunci c\nd vizionez spectacolul operei respective. Melodia [i versurile sunt nemuritoare: C@nta]i Gloria ]#rii, azi e s#rb#toare! De departe vin bravi eroi, ce au \nvins pe du[mani L#sa]i c@ntecul vostru tot mai sus s# zboare Iar \n calea lor pres#ra]i, cu av@nt, flori [i elan. S@ngele [i-au v#rsat Patria au salvat Visul de mult dorit Azi e \mplinit... Constr@ngeri... necantemiriene _n liceu, nu aveam voie s# de]inem aparate de radio, probabil pentru a nu asculta posturi interzise, cum erau atunci Vocea Americii [i Europa Liber#. Era, cred, o regul# valabil# \n toat# armata pentru elevi, studen]i [i militari \n termen. Aveam, \ns#, un sistem intern de radioficare, care func]iona \n dormitoare. Programele de televiziune puteau fi urm#rite doar \n timpul liber sau la ordin. Pentru aceasta, era instalat un televizor \n Sala de festivit#]i. O dat# pe s#pt#m@n#, \n acest spa]iu, vizionam un film [i, uneori, asistam la diferite spectacole prezentate de trupe profesioniste de teatru, la conferin]e prezentate de personalit#]i ale vremii sau de diploma]i militari str#ini. Aici, am participat la un spectacol memorabil prezentat de o forma]ie artistic# a {colii de Ofi]eri de Rezerv# din Bucure[ti. Din forma]ie f#ceau parte Vlad R#descu [i regretatul Florian Piti[, arti[ti tineri remarcabil de talenta]i. Vlad R#descu devenise celebru, deoarece era unul dintre protagoni[tii filmului Dacii. Respectul fa]# de colegii mai mari din clasa a XI-a era necondi]ionat. _i salutam atunci c@nd \i \nt@lneam [i le ascultam sfaturile. Fiecare clas# era condus# de un elev din 133

anul superior, \n afara programului de \nv#]#m@nt. Noi \l aveam, \n calitate de monitor, pe elevul sergent Ion Cump#n#[oiu, datorit# c#ruia, av@nd o not# de 3 [i una de 6 la fizic# acordate de dl profesor Remus Pietr#reanu, nimeni altul dec@t so]ul dirigintei noastre, s-a trimis o scrisoare p#rin]ilor prin care se spunea c# eram \n pericol de a r#m@ne corigent. Dl prof. Pietr#reanu era foarte exigent. Acorda nota 8 celor ce st#p@neau la perfec]ie materia. Notele de 9 [i 10 reprezentau evenimente didactice. Cred c#, \n clasa noastr#, doar [eful ei, {tefan Toporan, a avut unele medii de 9, de[i el era un elev eminent. Urmare a scrisorii primite, tat#l meu l-a anun]at pe fratele lui din Bucure[ti, care, imediat, s-a deplasat la liceu, pentru a constata situa]ia \n care m# aflam. P@n# s# ajung# scrisoarea la destina]ie, situa]ia mea se schimbase \n bine. Media la fizic# era, de acum, [ase, deoarece mai primisem, \ntre timp, o not# mare. Discu]ia unchiului meu cu diriginta [i c#pitanul Cherpec a eviden]iat un profil de elev diferit de cel \n pericol s# r#m@n# corigent. _nc# din perioada de admitere, unul dintre colegii mei severineni â&#x20AC;&#x201C; Gheorghe P#una â&#x20AC;&#x201C; mi-a spus Mi]#. Apelativul era format din prima silab# al numelui de botez [i prima silab# a numelui de familie. A[a m# apelez#, [i acum, colegul meu col. Constantin Iona[cu, remarcabil specialist \n transporturi militare. Vrem m#rar mai... rar Evident, hrana ce ni se oferea avea valoarea caloric# prev#zut# \n actele normative \n materie ale acelei perioade, respectiv 2500 calorii. Organismele noastre erau \n cre[tere [i aveau nevoie de un asemenea volum de calorii. Meniurile nu erau, \ns#, suficient de diversificate. Cartofii, orezul [i macaroanele erau de nelipsit. M@ncarea de orez era denumit# balast, tocana de legume \n care predominau cartofii adunare general#, iar br@nza din macaroane era numit# arom# de br@nz#. Ceaiul, se zvonea \n r@ndul nostru, con]inea bromur#, probabil, \n scopul fr@n#rii pornirilor noastre erotice. Un fapt, \ns#, a fost aproape de un paroxism comportamental. Voi \ncerca s#-l descriu pe scurt. Spatele liceului cum se numeau, atunci, serviciile sau logistica de acum, s-a aprovizionat cu o mare cantitate de m#rar. _ntruc@t aceast# benefic# plant# era perisabil#, toate mesele noastre zilnice, timp de o s#pt#m@n#, erau constituite din feluri de m@ncare din m#rar: sos de m#rar; toc#ni]ele, cartofii, ciorbele, chiftelele sau alte feluri de m@ncare cuprindeau, invariabil [i \n exces, m#rar. P@n# [i cl#titele, servite la desert, aveau br@nz# cu... m#rar. M#rarul devenise, a[adar, suveran \n toat# gama de preparate culinare. Doar ceaiul, laptele [i iaurtul nu con]ineau aceast# mirific# plant# al c#rui loc, apreciaz# unii speciali[ti, ar trebui s# fie \n... farmacie. Sintetiz@nd, pot afirma c# nici un meniu nu era conceput \n afara m#rarului. Tot mai mul]i colegi, [i eu \nsumi, consonant lor, \[i manifestau nemul]umirea. Se pare c#, la simpla noastr# semnalare, nu s-a luat nici un fel de m#sur#. Ajun[i la cap#tul rabd#rii, \n timpul unei cine, colegii din clasa a XI-a au \nceput s# scandeze: Nu mai vrem m#rar! Vrem m#rar mai... rar!. Noi, cei din clasa a X-a, i-am secondat imediat. Scand#rile celor aproape 700 de elevi au creat un vacarm asurzitor [i, evident, inacceptabil din punct de vedere al prevederilor regulamentelor militare. Alarmat de cele \nt@mplate, ofi]erul de serviciu, energicul c#pitan Constantin Susanu, a intrat intempestiv \n sala de mese [i, cu o voce puternic# de tenor, a ordonat T#ce]i! T#ce]i! T#ce]i!. Cum nu a fost 134

auzit de unii elevi [i neascultat de al]ii, a scos pistolul, l-a orientat spre tavan [i a strigat din nou, mai puternic [i, evident, mult mai... argumentat. T#ce]i c# trag!. Era pentru prima dat# c@nd cineva ni se adresa, c@nd ne soma \n acest fel. To]i, de\ndat#, am t#cut. Ofi]erul de serviciu, \n continuare, ne-a f#cut o prelucrare energic# [i conving#toare privitoare la protestul nostru colectiv, care era interzis de regulamentele militare. Totodat#, a promis c# va raporta despre excesul de m#rar culinar conducerii liceului. Dovad# c# a sesizat comanda liceului este faptul c#, \ncep@nd cu a doua zi, m#rarul nu a mai reprezntat o povar# culinar# pentru elevi. Dup# c@]iva ani, l-am \nt@lnit pe colonelul Susanu la Academia Militar#, unde era [eful unui birou ce se ocupa de organizarea \nv#]#m@ntului militar universitar. Arhetipul frumuse]ii feminine Poart# de intrare \n Valea Prahovei [i zon# de contact dintre deal [i munte, ora[ul cuibului de [oimi cantemiri[ti avea, \n acea perioad#, o popula]ie \n jurul a 15.000 de locuitori. Clima este bl@nd# iar aeroionizarea, predominant negativ#, constituie factori favorizan]i pentru dezvoltarea intelectual# [i psihomotorie. Departe de tumultul marilor ora[e, localitatea \ndeplinea condi]iile climaterice [i socio-culturale pe care \ntemeietorul s#u, Nicolae Filipescu, le-a g@ndit a fi necesare pentru un liceu militar. _nvoirile \n ora[ erau rare [i scurte. Uneori, aveam \nvoire doar \n zilele de duminic#. Erau, \ns#, [i perioade de carantin# pe timpul c#rora \nvoirile erau interzise. Ora[ul era destul de mic [i oferea pu]ine posibilit#]i de a ne petrece timpul liber. _mi amintesc c# existau doar dou# cofet#rii, un cinematograf la Casa de cultur# [i un parc. Timpul \l petreceam mai mult plimb@ndu-m#. Rareori, vizionam un film. _n Breaza, cele mai multe fete erau deosebit de frumoase, parc# cele mai frumoase din ]ar#. Posedau, ca nimeni altele, pecetea eontic# a frumuse]ii. Pe timpul unei \nvoiri, am cunoscut-o pe Aneta Stanciu, elev# la Liceul brezean â&#x20AC;&#x153;Aurel Vlaicuâ&#x20AC;?. Era prietena frumoasei Francisca Tudor, amica colegului [i s#teanului meu, Emanoil Cucu de la clasa a X-a G. Atunci am sim]it primii fiori ai dragostei adolescentine, acea vraj# demonic# unic# a iubirii. Nu aveam posibilitatea de a comunica cu prietena mea dec@t \n scris. De aceea, cu mult trac, am scris prima scrisoare unei fete. Am fost ajutat, la stilizarea textului, de prietenul [i colegul meu de clas#, Gheorghe (Gic#) Nicolaescu, care era eminent la limba rom@n#, deoarece citea mult. T#t#l s#u, din c@te \mi amintesc, era bibliotecar \ntr-un ora[ din sudul Olteniei. Mult mai t@rziu, gl. Gheorghe Florea, comandantul brig#zii bra[ovene de v@n#tori de munte, mi-a relatat un aforism al vremii specific zonei : S# nu-]i iei fat# din Breaza [i cal de la Comarnic!. Am \ncercat s# descop#r temeiul acestui \ndemn. Cei aproape 800 de elevi ai Liceului Militar, precum [i sutele de adolescen]i din localitate creau, pe plan local, un raport supradimensionat, dispropor]ionat \n favoarea b#ie]ilor. De aceea, fetele aveau mul]i curtezani. Prin urmare, puteau ap#rea [i unele comportamente \ndoielnice. La r@ndul lor, cele mai multe fete doreau rela]ii de prietenie cu elevii cantemiri[ti. Erau atrase nu numai de uniformele noastre albastre cu lampas ro[u, sau de perspectiva de a avea cariere onorante, ci [i de modul nostru sobru [i civilizat de comportare. De cele mai multe ori, rela]iile de prietenie nu puteau, \n epoc#, atinge un grad avansat de intimitate. Promisiunile de c#s#torie f#cute de unii dintre colegi r#m@neau, dup# terminarea liceului, \n cea mai mare parte a lor, doar vorbe \n... v@nt. C@]iva colegi, ulterior absolvirii 135

liceului, au realizat mariaje reu[ite cu fete din Breaza. Evident, pentru mine, au urmat cei aproape 4 ani de [coal# militar# la Sibiu [i rela]iile noastre nu au fost at@t de apropiate \nc@t s# evolueze spre un mariaj. Nici imediat dup# ce am devenit ofi]er, nu am considerat oportun# o c#s#torie, iar noi comunicam sporadic. De aceea, Nety, a[a cum o alintam, s-a gr#bit [i s-a c#s#torit cu un alt ales al inimii sale. C@t despre sintagma ...caii de la Comarnic, am \n]eles c# era recomandat# evitarea cump#r#rii lor, deoarece cei mai mul]i dintre ei sufereau de silicoz# animalier#, ca urmare a particulelor existente \n aer, ce erau emanate de fabrica de ciment din localitate, care polua o mare parte din Valea Prahovei. Paradoxul libert#]ii \n spirit cantemirist Ca boboc cantemirist, a fost, la \nceput, mai greu. Am \ncercat s# g#sesc solu]ii pentru a m# acomoda [i integra c@t mai rapid \n realitatea liceului. Cea mai bun# modalitate pe care am aplicat-o mi-a fost sugerat# de tat#l meu, \nainte de \nceperea devenirii mele cantemiriene. _n armat#, ca [i \n societate, cu c@t respec]i \ntocmai regulile specificate \n regulamentele militare, cu at@t mai mult e[ti mai... liber. La \nceput, am considerat spusele tat#lui meu ca un paradox, dar via]a de zi cu zi i-a dat dreptate. Iar eu i-am fost recunosc#tor. _n toat# cariera mea militar#, dar [i acum, \n activitaea cotidian#, \n rela]iile de serviciu, \n rela]iile sociale pe care le cultiv, m# conduc dup# un asemenea principiu. Aceast# consecven]# a mea a determinat ca, \n cei peste 40 de ani de activitate \n calitate de militar, dar [i ulterior, \n via]a civil#, s# nu fiu niciodat# sanc]ionat, nici m#car cu mustrare scris#. Observa]ii [i mustr#ri verbale am primit. Odat#, \n timpul preg#tirii pentru parada militar# ce urma s# se desf#[oare cu prilejul Zilei na]ionale a Rom@niei â&#x20AC;&#x201C;23 august 1966 â&#x20AC;&#x201C;, am cules c@teva pere din livada liceului, \n condi]iile \n care consumul de fructe era interzis pentru a nu avea probleme digestive de s#n#tate. Am consumat c@teva din ele, iar pe cele dou# pere r#mase le ]ineam \n buzunare. Am fost v#zut consum@nd pere de ofi]erul de serviciu, acela[i c#pitan Susanu. Pe timpul careului ce se f#cea, zilnic, cu elevii ce compuneau blocul de defilare, am fost scos \n fa]a forma]iei, iar abaterea mea a fost prelucrat#, [i s-a sugerat s#-mi fie atribuit apelativul par#. Evident, doar dl. c#pitan a fost sigurul care, \n c@teva r@nduri, astfel m-a apelat. Diriginta [i op]iunea pentru specialitatea chimie militar# _mi amintesc c#, la pu]in timp de la \nceperea clasei a X-a, la un extemporal la chimie, am fost primul care a rezolvat problema dat#. Cred c# a fost [i prima not# maxim# ob]inut# de mine. Chimia nu era disciplina mea predilect#, a[a cum au fost geografia, geologia sau biologia. Cheia rezolv#rii problemelor de chimie o preluasem de la domni[oara profesoar# Popa de la liceul civil din Turnu Severin. Doamna dirigint# a r#mas pl#cut surprins# de presta]ia mea. M-a eviden]iat [i, totodat#, m-a aten]ionat c#, dac# nu voi ob]ine note maxime la chimie de acum \ncolo, va fi vai [i amar de mine, interpret@ndu-se c# manifest rea voin]# la \nv#]#tur#. Evident, m-am str#duit s# nu-mi 136

dezam#gesc diriginta [i, drept urmare, dup# absolvirea liceului, m-am \nscris s# sus]in examen de admitere la specialitatea chimie militar# a {colii Superioare de Ofi]eri Activi “Nicolae B#lcescu” din Sibiu. Liceul nostru avea repartizate 10 locuri. La fel ca mine, au procedat \nc# trei colegi de clas#: Florian Constantin, Ion Mare[i, Nicolae Popescu. Examenul a fost trecut de to]i cei 4 elevi ai clasei a XI-F. Era un gest de recuno[tin]#, de mare considera]ie pentru diriginta noastr#, pentru toate calit#]ile sale de dasc#l [i om. Nu am regretat niciodat# alegerea f#cut#. Specialitatea chimie militar# mi-a oferit satisfac]ii deosebite pentru scurta perioad# \n care am lucrat \n domeniul protec]iei antichimice, dar [i dup# aceea pe parcursul \ntregii mele cariere. A[adar, iat# cum un simplu extemporal la chimie, mai bine spus cum calitatea deosebit# a dirigintei noastre a influen]at hot#r@tor op]iunea mea [i a altor colegi pentru specialitatea militar# NBC, a[a cum, \n limbajul NATO, este numit#, ast#zi, chimia militar#. Asfin]irea sentimentului suficien]ei Acomodarea cu specificul [colii militare a fost natural#, aproape f#r# dificult#]i majore, deoarece preg#tirea militar# general# [i deprinderile de baz# necesare vie]ii ost#[e[ti le aveam temeinic formate din perioada cantemirist#. De asemenea, cuno[team, \n bun# m#sur#, principalele prevederi ale regulamentelor militare generale. Specialitatea noastr# nu avea elevi numero[i. Un factor favorizant de coeziune, \l reprezenta faptul c# nucleul de baz#, \l formau cantemiri[tii, din care erau patru colegi de clas# de la F. Ceilal]i colegi proveneau de la Liceul Militar “{tefan cel Mare” de la C@mpulung Moldovenesc. _n fiecare an de studiu, erau \ntre 18-20 elevi, care formau un pluton. Cele patru plutoane formau o companie. Compania mea f#cea parte din batalionul mozaic, ce era format din c@te o companie reprezent@nd specialit#]ile: paz# obiective speciale (securitate); pompieri; chimie; intenden]# [i finan]e. Primele dou# specialit#]i apar]ineaau de Ministerul de Interne. Comandantul batalionului era lt. col. Pompiliu St#nescu, ofi]er de pompieri. Era celebru pentru faptul c# punea un accent deosebit pe respectarea regulilor de prevenire a incendiilor. Interzicea c#lcatul ]inutei. C@nd era ofi]er de serviciu, alarma, \n mod repetat, subunitatea care era pichet de incendiu. Pe parcursul unei singure luni, \n decursul anului doi, s-au petrecut “evenimente” deosebite, specifice specialit#]ilor din batalion. La compania de paz#, s-au furat, prin efrac]ie, unele bunuri din magazie. La pompieri a luat foc o sob#, care a fost stins# cu o oarecare dificultate. La noi, la chimi[ti, aproape 30 de elevi s-au intoxicat cu oxizi de carbon emana]i de o sob# de teracot# cu gaz defect#. Nepl#cutul eveniment s-a petrecut \ntr-o s@mb#t# seara, \n timp elevii se odihneau. Colegul meu, Traian Zaha, care era sergent de serviciu pe companie, a avut o prezen]# de spirit extraordinar#. Un elev de la o alt# companie, a solicit sergentului de serviciu, s#-l trezeasc# pe un coleg de-al nostru din anul trei. Stupoare, colegului nostru i s-a f#cut r#u la c@teva secunde de la ie[irea din dormitor. D@nd dovad# de t#rie de caracter, Traian a alarmat, imediat, toat# compania. {i altor colegi li s-a f#cut r#u, cinci dintre ei au fost du[i, \n regim de urgen]#, la spital, unde, dup# c@teva ore, [i-au revenit. Probabil c#, dac# mai st#teau mai pu]in de o jum#tate de or#, se \nt@mpla o mare tragedie. Iat# cum o \nt@mplare – dorin]a unui elev de a-[i 137

vedea un prieten – [i prezen]a de spirit a colegului meu Zaha au pre\nt@mpinat o mare tragedie. Fiind chimi[ti, noi eram b#nui]i c# s-au folosit substan]e toxice, care au provocat st#rile de le[in ale colegilor. Profesorii no[tri de specialitate au \ncercat, cu aparatur# perfec]ionat# adecvat#, s# deceleze eventualele STL (substan]e toxice de lupt#) din aerul din dormitor. Rezultatul a fost negativ, iar cauza principal# s-a constatat a fi defec]iunea sobei cu gaz. {tiam de la orele de specialitate c# monoxidul de carbon, rezultat \n urma arderii incomplete, nu poate fi perceput cu sim]urile umane, fiind considerat un “gaz insidios”, neav@nd culoare, gust [i miros. Ajung@nd \n s@nge, formeax# carboxihemoglobina, care provoac#, \n mod rapid, moartea. Din fericire, nici un coleg nu a inhalat doza letal#. Presupunerea de a fi fost folosite STL avea un anumit temei. Uneori, \n \nc#perea \n care ne ]ineam \nc#l]#mintea pe timp de noapte, era pres#rat# pu]in# pulbere impregnat# cu substan]e iritant-lacrimogene. Pulberea era prelevat# din grenadele de instruc]ie, care con]ineau asemenea substan]e. C@nd ofi]erii de serviciu controlau starea de \ntre]inere a bocancilor, aveau surpriza s# aib# o iritare [i o l#crimare insuportabile ale ochilor. Evident, ac]iunea de control \nceta, iar responsabilul elevilor era chemat s# dea explica]ii. Un alt episod interesant s-a petrecut ca urmare a faptului c#, \n timp ce eram la \nviorare, c@]iva elevi de la finan]e foloseau, uneori, apa de toalet# de foarte bun# calitate a unui coleg de anul patru. Acesta era revoltat [i nu [tia pe cine s# acuze v#z@nd c#, \n fiecare zi, volumul licorii se mic[ora. Atunci, pentru a identifica pe f#ptuitori, a avut o idee pentru care [i speciali[tii \n cercet#ri penale \l pot invidia. _n recipientul cu apa de toalet# a ad#ugat un nitrat de argint, substan]# incolor# care, \n prezen]a oxigenului, devine de culoare neagr#. Pe platou, \n timpul inspec]iei de diminea]#, au ap#rut doi colegi de la finan]e, care aveau obrazul negru, ca urmare a folosirii apei de toalet# frumos mirositoare. Evident, ei erau f#ptuitorii. Fenomenul nu s-a mai repetat niciodat#. Corpul de comandan]i [i cadre didactice de la specialitatea noastr# poseda o preg#tire deosebit#. Pentru [coal#, erau selec]iona]i cei mai buni ofi]eri chimi[ti, care aveau [i har de dasc#li. _n mod firesc, cel mai important [i cel mai apropiat pentru mine [i colegii mei a fost comandantul nostru de pluton, locotenentul Radu Enescu, fost [ef de promo]ie al seriei ce absolvise [coala. Era debutul s#u \n cariera de ofi]er. A stat la comand# doar un an, fiind, apoi promovat, \n conducerea [colii, ocup@ndu-se cu munca de tineret. Era un ofi]er educat, manierat, dinamic, dornic de afirmare, coleric [i creativ. Locotentul major Nicolae Vlad, care i-a urmat \n func]ie, era sangvinic, drept, metodic [i de o moralitate irepro[abil#. A[a c#, am@ndoi, au reprezentat modele pentru noi. Comandantul de companie, lt. col. {tefan Marinca, era foarte exigent, bun cunosc#tor al sufletului [i tr#irilor elevilor. Avea marea calitate de a reduce problemele complicate la esen]#, ceea ce era o condi]ie de succes \n complexul [i delicatul proces al deveniri noastre. Col. ing. Gheorghe Dr#ghici [i col. ing. Niculescu Noni predau: chimia miltar#, care aveau ca obiect substan]ele toxice de lupt# (STL); fizica – arma nuclear# – [i biologia – arma biologic#. De asemenea, conduceau [edin]ele [i perioadele de activit#]i practice \n poligon sau la c@mpul de instruc]ie. Tehnica de lupt# specific# armei [i tactica de specialitate erau predate de lectorii col. Gheorghe Ple[a, col. Nicolae B#rbulescu, mr. Mihai Mitric# [i, uneori, mr. Balogh {tefan, care era un schior de mare clas#. Preg#tirea tactic# general# [i de specialitate o efectuam \n tabere de instruc]ie, de var# sau de iarn# organizate \n mun]i la Crin]u sau \n poligoanele Centrului de Instruc]ie 138

al Trupelor Chimice de la Valea Poienii. Cele mai multe exerci]ii de specialitate le f#ceam \n Poligonul Poplaca din apropierea Sibiului. _mi amintesc c#, la unele [edin]e de tactic# sau de tratare special# â&#x20AC;&#x201C; sitagm# folosit# pentru a desemna procesele de neutraliazare sau \ndep#rtare a agen]ilor chimici, nucleari sau biologici â&#x20AC;&#x201C;, \mbr#cam completul de protec]ie nr. 3 [i masca contra gazelor. Costumul era confec]ionat dintr-un cauciuc special, av@nd o grossime apreciabil#, care ne izola complet corpul fa]# de mediul exterior, condi]ie esen]ial# pentru a nu veni \n contact cu factorii patogeni. Organismul nostru, mai ales c@nd afar# erau c#lduri toride, transpira puternic. _mi amintesc de faptul c#, uneori, \n cizmele de cauciuc se colecta transpira]ia, care ne d#dea senza]ia c# picioarele noastre stau \n ap#. 21 august 1968 Era ziua mult a[teptat#, deoarece, elevii [colilor militare, urmau s# plece \n concediu pentru o lun#. Terminasem anul \nt@i, [i eram bucuros deoarece aveam rezultate printre cele mai bune la \nv#]#m@nt [i instruc]ie. M-a trezit parc# mai de vreme de ora de[tept#rii [i am purces la punerea \n ordine a sectorului exterior, pe care eram repartizat \n cazarma din Calea Dumbr#vii. Doream ca, p@n# la plecare, s# m# achit de toate obliga]iile pe care le aveam, iar g@ndul s#-mi fie doar la modul de petrecere a concediului. Chiar atunci, la buletinul de [tiri de la ora 6 diminea]a, am aflat c#, \n noaptea tocmai ce se \ncheiase (20-21 august 1968), for]e militare ale Tratatului de la Var[ovia au invadat Republica Socialist# Cehoslovacia. Apreciabile for]e miliatre ale Uniunii Sovietice, RDG, Poloniei, Ungariei [i Bulgariei \naintau spre Praga cu ajutorul c@torva mii de tancuri, f#r# s# \nt#mpine nici un fel de rezisten]#. Nu \n]elegeam de ce popoarele ceh [i slovac nu se opun invaziei prin folosirea mijloacelor militare. Am fost pl#cut surprins aflu faptul c# Rom@nia a refuzat s# participe la invazie. Noi, elevii, nutream sentimente de nelini[te amestecate cu fiori de satisfac]ie patriotic#, datorit# neparticip#rii armatei rom@ne la invazie. Presim]eam, \ns#, c# se va \nt@mpla ceva ce ne va bulversa perioada de concediu. Cu toate acestea, noi am continuat preg#tirile \n vederea plec#rii \n concediu. Am conservat armamentul individual, care a fost sigilat [i predat plutonierului de companie, sergentul major Milotinescu. De la magazie, am luat ]inuta de ora[. Ne-am c#lcat pantalonii [i c#m#[ile, am lustruit pantofii, am predat unele materiale de instruc]ie [i echipamentul ce erau asupra noastr#, precum [i c#r]ile \mprumutate de la bibliotec#. Am primit ordinele de serviciu [i foile de drum [i ne-am echipat \n ]inuta de ora[ etc. _nainte de a lua masa de pr@nz, am primit ordin s# mergem \n sala de mese, unde era instalat un televizor, pentru a urm#ri o important# cuv@ntare a lui Nicolae Ceau[escu, ]inut#, la Bucure[ti, \n fa]a a peste o sut# de mii de oameni ai muncii. Am fost surprin[i, \n mod pl#cut, de atitudinea hot#r@t# luat# de Ceau[escu, care s-a opus cu fermitate invad#rii Cehoslovaciei [i a criticat, \n termeni deosebit de duri, politica de amestec \n treburile interne promovat# de c#tre Uniunea Sovietic#. Promotorul reformelor \n ]ara aliat# [i prieten#, Alexander DubĂ¨ek, a fost arestat [i dus la Moscova. Ceau[escu a \ndemnat poporul rom@n [i armata s# lupte prntru ap#rarea independen]ei [i suveranit#]ii Rom@niei, care erau \n pericol. A anun]at crearea, tocmai \n acest scop, a g#rzilor patriotce, ca forma]ii \narmate ale oamenilor muncii de la ora[e [i sate. Era opera]ional, \n acea 139

perioad#, conceptul doctrinar de r#zboi al \ntregului popor, fiind piatr# filosofal# a sistemului na]ional de ap#rare. C@teva deta[amente de g#rzi patriotice au defilat \n ova]iile mul]imii. Atunci, am realizat c#, [i Rom@nia, era \n pericol de a fi ocupat# de trupele sovietice. Aveam tr#iri contradictorii, presim]eam c# lumea, inclusiv lag#rul socialist, este \n schimbare. Dup# terminarea cuv@nt#rii – a[a cum erau denumite discursurile lui Ceau[escu \n epoc# –, am fost \nvita]i s# lu#m masa. Pe timpul dejunului, potrivit dispozi]iilor ierahice primite, [efii de clas# au str@ns ordinele de serviciu [i foile de drum. Era evident c#, \n concediu, nu mai puteam pleca. Nici un comandant din cei pe care-i aveam nu ne spunea nimic. Apoi, am primit, cu mult# bl@nde]e, ordinul de a ridica [i degresa armamentul individual. Din ziua urm#toare, am \nceput un program intens de preg#tire militar#, particip@nd la [edin]e de instruc]ia focului, trageri cu armamentul de infanterie, instruc]ie de front, exerci]ii de tactic# de infanterie [i de tactic# de specialitate etc. Se zvonea c# este posibil s# primim o misiune de lupt#, undeva la frontier#. Nu se spunea nimic despre preg#tirile pe care le f#cea armata. {tiam c# au fost c@]iva ofi]eri din [coal# care au primit, \n acea perioad#, alte \ns#rcin#ri, dec@t cele legate de procesul de \nv#]#m@nt. Eram informa]i cu aspecte doctrinare de ordin general [i, mai ales, cu politica lui Ceau[escu, care se opunea amestecului \n treburile interne ale statelor socialiste [i comb#tea cu t#rie doctrina brejnevian# a “suveranit#]ii limitate”. Doctrina aceast# fusese elaborat# \n laboratoarele Kremlinului [i prevedea c#, atunci c@nd \ntr-un stat membru al Tratatului de la Var[ovia sunt for]e ostile socialismului ce \ncearc# s# direc]ioneze dezvoltarea c#tre capitalism, aceasta nu este doar o problem# a ]#rii \n discu]ie, dar constituie [i o problem# pentru toate ]#rile socialiste. Era o justificare pentru invazia din Cehoslovacia. A fost foarte grea perioada de 5-6 s#pt#m@ni ce a urmat, timp \n care am f#cut o preg#tire militar# intens#. _n toate subunit#]ile de elevi, se manifesta o coeziune [i o solidaritate deosebite. Nimeni nu a s#v@r[it abateri disciplinare. _n timpul deplas#rii la c@mpul de instruc]ie sau la \napoierea \n cazarm#, \nt@lneam coloane interminabile de ma[ini \nmatriculate \n Cehoslovacia. Erau mii – poate zeci de mii – de turi[ti cehoslovaci ce-[i petreceau concediul pe Litoralul M#rii Negre [i care, afl@nd de ocuparea militar# a ]#rii lor, doreau s# se \ntoarc# acas#. O perioad# de timp, nu li s-a permis repatrierea, iar cet#]enii respectivi au r#mas o perioad# scurt# de timp pe teritoriul ]#rii noastre. {tiu c# autorit#]ile rom@ne au acordat cazare [i mas# gratuite pentru c@teva mii de turi[ti cehoslovaci. La trecerea noastr# pe l@ng# ei, eram \nt@mpina]i cu ropote de aplauze. Evident, erau semne de recuno[tin]# sincer# fa]# de refuzul Rom@niei de a participa la invazie [i pentru ajutorul acordat de ]ara noastr#. Perioada aceasta, destul de confuz# pentru noi elevii, a durat ceva mai mult de o lun#. Intempestiv, a fost anun]a]i c# putem pleca \n concediu, care, evident, s-a scurs repede. La \ntoarcere, ni s-a comunicat faptul c#, prin ordin al ministrului, perioada de preg#tire a viitorilor ofi]eri \n [colile militare, s-a mic[orat de la 4 la 3 ani. Programa de \nv#]#m@t nu mai con]inea disciplinele fundamentale, care se studiau \n institu]iile de \nv#]am@nt superior. _n aceste condi]ii, se punea un mare accent pe preg#tirea militar# [i de specialitate, renun]@ndu-se la disciplinele fundamentale. Nu mai aveam, de acum, profesori universitari pe [o]ii Rodica [i Virgil Bota. R#m@neau \n program# doar ramurile chimiei [i fizicii care aveau leg#tur# direct# cu problematica protec]iei trupelor \mpotriva armelor de nimicire \n mas#, respectiv arma chimic#, arma nuclear# [i arma bacteriologic#. Pe cale de consecin]#, 140

echivalarea [colii de ofi]eri cu facult#]ile civile nu mai avea temei juridic [i real. Pentru cei ce eram deja elevi ai [colilor militare durata ciclului de \nv#]#m@nt fost stabilit# la 3 ani [i jum#tate. Totodat#, la \ntoarcerea din vacan]#, am constatat c#, \n anul \nt@i, aveam dou# plutoane de elevi, \n loc de unul, a[a cum era \n fiecare an. Selec]ia noilor colegi a fost rapid# [i superficial# din r@ndul militarilor \n termen sau al tinerilor care ob]inuser# bacalaureatul \naintea noastr# [i nu reu[iser# s# treac# examenele de admitere la diferite facult#]i. Cred c# examenul de admitere, a fost o formalitate. _n aceast# serie, nu erau [i absolven]i ai celor 2 licee militare, deoarece se f#cea trecerea de la curricula liceal# de 11 la cea de 12 clase. {tiu c#, pe parcursul celor 3 ani de studii, mai mult de o treime dintre ei, au abandonat cariera militar#. Astfel, s-a relevat, dac# mai era necesar, rolul deosebit al liceelor militare \n preg#tirea viitorilor ofi]eri ai armatei, precum [i necesitatea men]inerii acestora, [i \n viitor. Vis \mplinit Men]ionez c# preg#tirea noastr# se f#cea la standarde de exigen]# [i de \nv#]#m@nt \nalte. Comandan]ii [i lectorii chimi[ti erau foarte exigen]i. Activitatea ost#[asc# este, natural, o activitate temeinic normat#. Cu prilejul activit#]ilor organizate, ne erau prezentate, \n mod persuasiv, actele, ac]iunile, cadrul restrictiv, limitele morale, juridice, ost#[e[ti sau sociale, care trebuiau s# ne ghideze \n carier#. Atunci am \nv#]at Ce trebuie s# facem [i cum s# facem?, Ce este permis s# facem?, Ce este interzis s# facem? Era firesc, deoarece activitatea unui militar este o activitate, care trebuie s# \ncadreze \n normele juridice interne [i \n cele de drept interna]ional umanitar. Sentimentul suficien]ei era \nl#turat din tot ceea ce f#ceam. Trebuia s# depun eforturi st#ruitoare pentru a fi la \n#l]imea a[tept#rilor. De asemenea, eram con[tient c# performan]ele mele din [coal#, \mi vor influen]a foarte mult startul \n frumoasa carier# de ofi]er. Acest sistem de valori, aceast# stare de emula]ie profesional#, s-a imprimat personalit#]ilor noastre. Performan]ele mele la \nv#]#tur# au fost, din ce \n ce, mai bune. La absolvire, am fost declarat [ef de promo]ie, specialitatea chimie militar#. Prin urmare, preg#tirea temeinic# dob@ndit# cu multe eforturi [i sacrificii, mi-a permis mie [i colegilor mei s# ob]inem rezultate remarcabile \n activitatea profesional#. Am terminat [coala 18 locotenen]i, din cei 20 de elevi care erau \n anul \nt@i. Amintesc doar pe c@]iva dintre ei: Ionel Nanu, Alexandru Postelnicu, Aurel Dedu, Ion Scurtu, Gheorghe Dumbrav#, Ion Mare[i, Petre Mitri]#, Teodor Ghiur, Ion Rizea, Nicolae Popescu, Cri[an Doru, Che[a Traian, Zaha Traian, Ion Herciu, Ion Chimu, B#r#nescu Ion. Trei dintre noi, respectiv, Nicolae Popescu, Ion Rizea [i subsemnatul au ob]inut gradul de general. Cred c# este o performan]# unic# \n r@ndul chimi[tilor, ca o singur# [i pu]in numeroas# promo]ie s# aib# trei generali. Primii trei clasa]i, pe baza mediilor de absolvire a [colii de ofi]eri, puteau s#-[i aleag# reparti]iile din situa]ia care se afi[a pe tabl#. Am primul ce era \ndrituit s# aleag#, [i am ales func]ia de comandant de pluton la {coala de Ofi]eri de Rezerv# nr.1 din Bucure[ti. _mi amintesc de faptul c#, la reparti]ie, [eful comisiei colonelul Butoi, a insistat s# aleg garnizoana C@mpulung, unde func]iona Centrul de Instruc]ie al Trupelor Chimice, unitate ce avea un rol deosebit \n preg#tirea de speciali[ti de \nalt# clas#, precum [i \n 141

cercetarea [i inovarea \n domeniu. Aici, puteam ajunge, dup# un de activitate, comandant de companie. Cu toate argumentele aduse, printre ele era [i acela c# a[ fi lucrat \n templul chimiei militare, unde puteam face o frumoas# carier#, am refuzat cu \nc#p#]@nare [i am r#mas la op]iunea mea. Locul respectiv i-a fost atribuit colegului [i prietenului meu Nicolae Popescu, arge[an, excelent om [i ofi]er, care, nu peste mul]i ani, avea s# devin# comandantul acestei unit#]i [i general al armatei, \ncep@nd [i termin@nd cariera \n aceea[i unitate. Concluzion@nd, pot spune, [i acum, c# mediul strict \n care au fost educa]i [i instrui]i \n {coala Superioar# de Ofi]eri Activi Nicolae B#lcescu pentru a deveni ofi]eri, a fost de natur# s# ne confere o pregatire superioar# semenilor no[tri, o cultura general# cu mult peste medie, capacitatea de a \nvinge obstacole ce pentru al]ii erau de netrecut, rigurozitate \n g@ndire [i ac]iune, punctualitate. Tot aici, am \nv#]at ce \nsemn# demnitatea [i onoarea militar#, valori esen]iale pentru o carier# militar# de succes. Rolul familiei Cert este c#, niciodat#, p#rin]ii mei nu m-au obligat s# fac sau s# nu fac ceva. Nu am [tiut ce-i aceea b#taia rupt# din rai, a[a cum unii copii de v@rsta mea [tiau. Ei m# sf#tuiau, iar hot#r@rea, de fiecare dat#, mi-a apar]inut. Au avut permanent \ncredere \n mine, \n capacitatea mea de a decela binele de r#u, apreciind viziunea mea privitoare la via]#, \n general. Dac# nu a[ fi urmat cariera militar#, cred c# a[ fi devenit profesor de geografie, deoarece geografia devenise disciplina mea predilect#, datorit# dasc#lului din gimnaziu, Ion Dumbr#veanu. Cantemirist fiind, aveam asigurate condi]iile esen]iale de via]#, aveam o siguran]# social#, psihic# [i material#. Orice s-ar fi \ntamplat, \n condi]iile create, chiar [i f#r# sprijin din partea familiei, evident mai greu, m# puteam realiza ca ofi]er. Familia reprezint# ceva sacru, care mi-a fost [i \mi este de mare ajutor. Am avut un sprijin â&#x20AC;&#x201C; moral, \n primul r@nd â&#x20AC;&#x201C;, deosebit. _n timpul deselor deplas#ri \n aplica]ii, inspec]ii, controale, al programului prelungit sau al zilelor libere lucrate, familia a trebuit s#-mi suplineasc# lipsa. _n cele mai multe situa]ii, am dep#[it programul de lucru stabilit, plec@nd acas# doar dup# ce \mi terminam ceea ce aveam de f#cut. {i acum, de[i nu mai lucrez \n mediul militar, procedez asem#n#tor. De aceea, este regretabil faptul c# unii guvernan]i nu \n]eleg specificul activit#]ii militarilor [i, prin acte normative aberante, au lovit \n demnitatea de militar. M-am c#s#torit, relativ repede, la 24 de ani, cu Valentina, student# la filologie, apoi profesoar# de limbile rus# [i rom@n#. Dup# doi ani, s-a n#scut Lavinia, feti]a noastr#. Din p#cate, c@nd Lavinia avea pu]in peste patru ani, \n urma unei boli incurabile, mama ei a decedat, la v@rsta de 28 de ani. A trebuit s# m# ocup, singur, o perioad# de c@]iva ani de cre[terea [i educarea feti]ei. M-am rec#s#torit cu Marilena, inginer, fire energic# care m-a degrevat de multe sarcini, fapt ce m-a ajutat mult \n carier#. So]ia mea are o fiic#, Roxana, apropiat# de v@rsta Laviniei. Suntem o familie solidar#. Lavinia este consilier juridic, dup# ce a cochetat cu avocatura, iar Roxana are o afacere \n domeniul traducerii [i interpretariatului. Acum, avem dou# adorabile nepo]ele, c@te una de la fiecare fiic#: Emese-Maria [i Maia-Maria.

142

Repere dintr-o profesie a demnit#]ii M-am prezentat, cu mare emo]ie, la sf@r[tul lunii ianuarie 1971, \n prima mea zi de munc#, \n func]ia de comadant de pluton elevi, la {coala de Ofi]eri de Rezerv# nr.1 Bucure[ti. Men]ionez c# mai erau \nc# dou# [coli de rezerv#, la Bac#u [i la Lipova. Aici, \n Bucure[ti, se preg#teau ofi]erii de rezerv# \n specialit#]ile militare infanterie, transmisiuni, chimie militar# [i topografie. Mai aveam un coleg de promo]ie chimist, lt. Mitri]# Petre, repartizat pe func]ia de comandant pluton APL (asigurarea preg#tirii de lupt#), format din militari \n termen. Debutul meu \n carier# a fost extraordinar. Era greu [i, \n acela[i timp, u[or s# lucrezi cu oameni cu o preg#tire profesional# \nalt#. Aveam \n plutonul (clasa mea) pe care-l comandam ingineri chimi[ti, asisten]i universitari, profesori de liceu, chiar [i un director adjunct de la o mare \ntreprindere. To]i erau mai \n v@rst# dec@t mine. Directorul era mai mare cu 10 ani. Era greu s# te impui \n fa]a lor, deoarece trebuia s# st#p@ne[ti foarte bine disciplinele de specialitate, care erau punctul lor forte. Noi, la Sibiu, doar \n timpul primului an am studiat diferite ramuri ale chimiei, matematicii sau fizicii. Deci, din punct de vedere pur [tiin]ific, comparativ cu ei, preg#tirea mea era destul de lacunar#. Pe cale de consecin]#, am hot#r@t c# nu puteam s# m# prezint la exerci]iile tactice sau orele de specialitate pe care le conduceam, dec@t dac#, \n domeniul respectiv, aveam cuno[tiin]e cel pu]in la nivelul elevilor mei. Pentru aceasta, am reluat studiul tratatelor de chimie, elaborate de D.D. Neni]escu. Studiam foarte mult \n timpul liber [i, uneori, noaptea. Altfel, m# compromiteam [i nu mai reprezentam modelul de care elevii aveau nevoie. De asemenea, impuneam ca \ntreaga activitate s# se desf#[oare \n strict# conformitate cu prevederile regulamentare. Chiar din prima zi, dup# 2-3 ore de la prezentarea la unitate, \ncepeam, dup# echiparea lor \n ]inut# militar# [i repartizarea armamentului de infanterie, orele de instruc]ie de front. Le prezentam demonstrativ mi[c#rile [i exerci]iile de specialitae. Procedam metodic, iar ei acumulau rapid cuno[tiin]ele teoretice [i \[i formau, \n timp scurt [i temeinic, depriderile practice. La diferite controale [i inspec]ii eram foarte mul]umit cu rezultatele pe care le ob]ineau. M# str#duiam, zilnic, s# fiu un bun exemplu, din toate punctele de vedere pentru ei. La o or# de instruc]ia tragerii cu armametul de infanterie, la c@mpul de instruc]ie, am fost asistat [i inspectat de o comisie condus# de comandantul [colii, colonelul Vasile B#la[, din care mai f#ceau parte [eful de stat major, comandan]ii de arm#, [efii de catedre [i comandan]ii de batalioane. Presta]ia mea didactic# a fost mult apreciat#, aveam s# aud acest lucru a doua zi, c@nd s-a dat ordin ca metodele folosite de mine s# fie preluate de to]i comandan]ii de plutoane [i companii. La r@ndul meu, le preluasem de la comandan]ii din {coala militar#. Trebuie s# mai amintesc faptul durata de preg#tire a viitorilor ofi]eri de rezerv# era de 6 luni. Ei f#ceau doar preg#tire militar# general#, disciplinele de protec]ie antichimic# [i tactica trupelor chimice. La final, sus]ineau examenul de absolvire [i, prin ordin al ministrului, \ntru-un cadru festiv, li-se acorda gradul de sublocotenent \n rezerv#. Comandantul [colii, col Vasile B#la[, era deosebit de exigent. Era un exemplu de comportament [i conduit# pentru to]i subordona]ii. Nu admitea din partea nim#nui abateri de la prevederile regulamentare sau de la dispozi]iunile sale verbale. Era firesc! _n 143

subordinea lui erau 13 ofi]eri cu gradul de colonel, unii dintre ei veni]i din Marele Stat Major sau alte structuri centrale ale ministerului. _n plutonul pe care-l comandam, aveam un inginer, care se numea Ionic# Bodn#ra[. L-am \ntrebat dac# are vreo leg#tur# cu Emil Bodn#ra[. Mi-a spus c# nu. Era de o modestie remarcabil#, bine preg#tit din punct de vedere profesional, [i lucra la o fabric# de ferit# \n ora[ul Urziceni. Cam cu o s#pt#m@n# \naintea depunerii jur#m@ntului militar, am fost chemat, \n biroul s#u, de c#tre comandantul [colii. M-a \ntrebat dac# am \n pluton un elev Bodn#ra[. I-am r#spuns: Da! Se nume[te Ionic# Bodn#ra[, [i este inginer la Urziceni. Atunci, mi-a dat ordin s#-l echipez \n ]inuta de ora[ [i, cu autoturismul comandantului, s#-l trimit acas#, deoarece mama sa era grav bolnav#. {tiam c#, din cazarm#, se poate pleca dec@t dup# ce militarii au depus jur#m@tul militar. V#z@nd uimirea ce \mi cuprinsese fa]a, mi-a spus c# elevul este fiul lui Manole Bodn#ra[, care era ambasador al Rom@niei \n Coreea de Nord, iar unchiul s#u era Emil Bodn#ra[, fostul ministru al ap#r#rii. Evident, m-am conformat. Lui Ionic#, i-am repro[at c# nu mi-a spus adev#rul despre el. A afirmat c# mi-a r#spuns corect la \ntrebarea mea, deoarece ea nu se referea la leg#turile de rudenie, iar el nu avea leg#turi cu unchiul s#u. Elevul \n discu]ie s-a prezentat la unitate, a doua zi, \nainte de \nceperea programului. Dup# nici 2 s#pt#m@ni de la aceast# \nt@mplare, am fost, din nou, chemat la comandant. De aceast# dat#, mi-a dat ordin ca elevul Bodn#ra[ s# nu mai primeasc# \nvoire, dec@t atunci c@nd \mi va spune dumnealui. Mi-a solicitat, totodat#, s# fac ceva pentru a-l desp#r]i de prietena lui. A justificat prin aceea c# doamna Bodn#ra[ nu-i agrea prietena, cu care avea \nten]ia s# se c#s#toreasc#. Am respectat, evident, ordinul, dar numai par]ial, deoarece nu am depus nici-o diligen]# pentru desp#r]irea celor doi. Nu era obliga]ia mea de serviciu [i nu era nici moral s# fac acest lucru. Mai mult, \ntr-o zi l-am \nt@lnit, \n timpul liber, pe subordonatul meu, care conversa cu prietena lui, \n camera de oaspe]i de la punctul de control al unit#]ii. Am dialogat cu am@ndoi. Ulterior, Ionic# mi-a relatat c# iubita lui este o coleg# de facultate, ce provine dintr-o modest# familie din provincie. Pentru c# nu este de neam mare, mama i-a interzis s# mai aib# rela]ii cu ea, fapt cu care el nu era de acord. Mi-a spus c# orice s-ar \nt@mpla, iubita \i va fi, \n timp scurt, so]ie. Evident, iubirea trebuia s# \nving#! _n alt# zi, eram ofi]er de serviciu, calitate ce \mi permitea ca, \n situa]ii deosebite, s# acord bilete de voie pentru 2-3 ore, numai dup# \ncheierea programului de \nv#]#m@nt. Elevul Bodn#ra[ se prezint# la mine [i-mi solicit# acordarea unei \nvoiri de c@teva ore, deoarece nu [i-a \nt@lnit iubita de peste o lun#. Am acceptat solicitarea [i i-am acordat dou# ore \nvoire cu condi]ia s# se \ntoarc# inainte de ora 19.00, or# la care, zilnic [i invariabil, comandantul unit#]ii verifica modul \n se desf#[urau activit#]ile, studiul individual, precum [i vizionarea telejurnalului de sear#, care era o activitate obligatorie pentru toat# armata. Am trecut prin mari emo]ii, deoarece se apropia ora sosirii comandantului, iar elevul \nvoit nu se mai \ntorcea. {tiam c#, \n cazul \n care se constata lipsa acestuia, eu a[ fi fost aspru pedepsit, inclusiv mutat din [coal#. Comandantul a sosit. Eu i-am prezentat raportul: _n timpul serviciului meu nu sa \nt@mplat nimic deosebit.... Apoi, l-am \nso]it pe timpul controlului. A \nceput prin a verifica s#lile de clas# \n care se efecua studiul \ndividual. Clasa mea era situat# la parter, [i era a doua \n ordinea de control. Aveam mari emo]ii. {tiam c#, \ntr-o frac]iune de secund#, comandantul ar fi observat lipsa elevului. Picioarele \mi tremurau, iar eu 144

eram captivul unei tensiuni nervoase devastatoare, pe care, cu greu, \ncercam s-o disimulez. Am r#mas stupefiat c@nd, la intrarea \n sala de clas#, am avut surpriza s# constat c# Bodn#ra[ era la locul lui [i citea Regulamentul disciplinei militare. Evident, mi-a venit inima la loc. Elevul a intrat \n cazarm# c@nd eu prezentam raportul, iar el a p#truns \n clas# pe fereastr#. C\nd u[a s-a deschis, abia se a[ezase \n banc# de c@teva secunde. Mi-am rec#p#tat echilibrul emo]ional, convins fiind c#, mai departe, nu se putea \nt@mpla nimic r#u. Controlul a continuat. Colonelul B#la[ avea un spirit de observa]ie ie[it din comun [i o intui]ie pe m#sur#. A solicitat s# fie controlat# o sob# din spa]iul companiei de transmisiuni. Stupoare, \n focarul s#u s-a g#sit o sticl# de bere. _n aceea[i sear#, \n prezen]a mea, s-au verificat toate sobele [i \n niciuna nu s-a mai g#sit nimic ascuns. Am fost solicitat, s# colaborez cu catedra de [tiin]e sociale a {colii pentru a conduce unele seminarii la \nv#]am@ntul de [tiin]e sociale, deoarece nu erau ocupate toate func]iile de lectori. Ulterior, am fost promovat \n conducerea institu]iei, \ndeplinind func]ia de [ef de club. Dup# doi ani de activitate, \n urma unui control, am fost promovat \n Consiliul Politic Superior, ocup@ndu-m#, c@]iva ani, de munca cu tinerii, iar apoi de \nv#]#m@ntul de [tiin]e sociale. Aici am avut [ansa s# lucrez, \n calitate de subordonat sau coleg, cu oameni cu o \nalt# preg#tire. Printre ace[tia, \mi amintesc cu pl#cere de gl. Constantin Antip, col. Mihai Ars@ntescu, gl. Gheorghe Ar#d#voaicei, gl. Nicolae Mateescu, gl. Vasile B#e]elu, col. Dumitru B@sceanu, gl. Lucian Culda, gl. Neculai B#lan etc. Cultur# militar# organic# de ad@ncime Am urmat cursurile Academiei Militare, relativ, t@rziu, atunci c@nd aveam aproape 38 de ani – v@rsta maxim# admis# pentru intrarea \n Academia Militar# –, deoarece eram clasat medical apt limitat, ca urmare a unei boli de inim# – fibrila]ie atrial# paroxistic#. Am st#ruit pe l@ng# medici s#-mi ridice clasarea. Realitatea este c#, de-a lungul anilor, afec]iunea, ap#rut# la v@rsta de 28 ani, nu a disp#rut, ci s-a cronicizat, fibrila]ia devenind permanent#. Toate \ncerc#rile [i metodele folosite de c#tre ilu[tri cardiologi – a[a cum este [i gl. medic prof. dr. Ion }intoiu –, nu au condus la eradicarea ei. Concursul de admitere a fost dificil, deoarece concuren]a la Facultatea de Comand# [i Stat Major era de patru candida]i pe un loc, \n timp ce pentru ofi]erii care proveneau din r@ndul muncitorilor concuren]a era nul#: omul [i locul. Datorit# faptului c#, la examen, ofi]erii femei erau foarte bine preg#ti]i, \n anii anteriori, ponderea celor admi[i era destul de mare. Pentru a nu se feminiza peste m#sur# ofi]erii de comand#, s-a limitat la patru num#rul locurilor repartizate acestora. Pe cale de consecin]#, concuren]a pentru colegele noastre era [i mai dispropor]ionat#: 9 candidate pe un loc. Erau m#suri aberante ceau[i[te, menite s# \nt#reasc# rolul conduc#tor al clasei muncitoare [i \n armat#. Eu am reu[it pe locul doi, ca urmare a eforturilor deosebite pe care le-am depus sub \ndrumarea excelentului profesor de tactic# col. Gheorghe Emil. Anul I era format din 6 grupe. Eu am fost repartizat \n grupa B, [i am fost numit [eful acesteia. _n grup# erau 18 ofi]eri, dintre care doar 10 proveneau din structurile armatei. Ceilal]i opt reprezentau structurile Ministerului de Interne, respectiv securitate (cpt. Heran Nicolae; Ji[canu Liviu; Aurel Volungan), pompieri (cpt. Silviu Cotru]# [i Ion Sechel) [i contraspionaj (cpt. Lucian Ciurlin [i Cornel Vizireanu). La unele grupe erau [i ofi]eri elevi mili]ieni. Din armat#, 145

aveam colegi pe cpt. Dan Gheorghiu, care a fost avansat pentru o misiune \ndeplinit# pe timpul revolu]iei la fabrica Sem#n#toarea. El a spus c# nu merit# s# fie avansat la excep]ional, deoarece [i-a f#cut, doar, datoria. Apoi, amintesc pe cpt. Mirel B#beanu; Cristian C#praru; Mocanu Pavel; Cornel Iriciuc. Un alt coleg, cpt. Gheorghe Ba[n#u, niciodat# nu [i-a dep#[it condi]ia de omul [i locul, reprezent@nd un om nepotrivit la un loc... potrivit altui ofi]er. O prezen]# cu totul agreabil#, a fost colega noastr# cpt. Ica Siteanu, care \[i \ndeplinea cu mult# acribie sarcinile ce-i reveneau. Atunci c@nd un coleg \ncerca s-o ajute, refuza spun@nd c# [i eu sunt ofi]er, ca [i voi. Cu toat# dispersia de origine, noi a format un grup deosebit, fiind una dintre cele mai bune grupe din facultate. Ne \n]elegeam bine [i cu colegii ce proveneau din Ministerul de Interne. _nt@lnirile grupei noastre, care au loc, sporadic, sunt edificatoare \n acest sens. Cpt. Nicolae Heran nu avea copii. So]ia sa, Mariana, avea o afec]iune care nu-i permitea s# d#ruiasc# via]# unui copil. Ei, bine, \ntr-o zi, colegul meu a venit acas# cu un b#ie]el \n v@rst# de 2 s#pt#m@ni, spun@ndu-i so]iei Mariana acesta este b#iatul meu. Dac# vrei, va fi al nostru, dac# nu r#m@ne numai al meu. Mariana, [ocat#, [i-a chemat p#rin]ii. Ace[tia au reu[it s# detensioneze situa]ia. Acum, la dou# decenii de la eveniment, colegul meu [i so]ia lui se m@ndresc cu b#iatul lor, care este un fotbalist talentat. _n acea perioad#, se manifesta o mare exigen]#, duritate chiar, fa]# de ofi]erii elevi. Programul zilnic de studiu obligatoriu era de aproape cinci ore [i jum#tate, cu execep]ia zilelor de s@mb#t# [i duminic#. Nu se admiteau \nt@rzieri la \ntoarcerea din p#r#sirea garnizoanei. C@]iva colegi au fost \ndep#rta]i, ca urmare a unor \nt@rzieri la program. Era stabilit ca cei ce trebuie s# mearg# la familii \n provincie, s# plece \n dup#-amiaza zilei de s@mb#t#, iar \ntoarcerea s# se efectueze \n cursul serii de duminic#. Munceam foarte mult \n special la tactica armelor \ntrunite, deoarece ni se d#deau exerci]ii de lucru pe hart#, situa]ii tactice care necesitau [i opt ore de munc#. Practic, ce lucra un stat major de regiment sau de divizie \ntr-o zi, noi trebuiam s# realiz#m \n c@teva ore. Am avut sansa ca grupa din care f#ceam parte s# aib# profesori pe cele mai exigente cadre universitare din Academie. Col. Ion S#cuiu, conduc#torul de grup# din anul I, poseda harul rar al profesorului [i, \n egal# m#sur#, al comandantului. Era foarte exigent. _mi amintesc de presta]iile didactice deosebite ale: col. Florian Dumitrescu – conduc#torul de nostru de grup# din anul II, c#ruia \i spuneam, \n semn de pre]uire “omul de [tiin]#”; col. Alexandru Bodoni – tactica armelor \ntrunite; col. Agop Chircorian – cercetare; col. Eugen Cican – mobilizare; col.Nicolae Ciobanu – geografie militar# [i istoria artei militare; col. Lucian Culda [i mr. Vasile Tran – filosofie; col. Valentin Nicolau – doctrin# militar# etc. De[i aveam studii superioare, aici am \nv#]at temeinic, acumul@nd o cultur# militar# organic# profund#. Noptea “Valpurgiei” [i dosarul “Corbul” Eram student sau, mai bine spus cum era statutul nostru, ofi]er elev, \n anul 2, la Facultatea de Comand# [i Stat Major a Academiei Militare, a[a cum, atunci, era denumit# Universitatea Na]ional# de Ap#rare de ast#zi. Era seara zilei de duminic# 17 decembrie 1989, \n jurul orei 19.00. A sunat telefonul [i, c@nd am r#spuns, mi s-a transmis: Executa]i indicativul {tefan cel Mare. Era indicativul alarmei de lupt#. A fost chemat la multe 146

alarme, dar erau alarme de exerci]iu, pe baz# c#rora se antrena personalul unit#]ilor \n care am lucrat. Mai erau alarme ce se d#deau \n cadrul unor inspec]ii sau controale efectuate de e[aloanele militare superioare \n scopul verific#rii capacit#]ii de lupt# a unit#]ilor. Dar acum era ceva f#r# precedent. G@ndindu-m# la ce ar fi putut determina o asfel de m#sur# de punere \n stare de r#zboi a armatei, un v@rtej interior asem#n#tor unei tornade, care m# consuma p@n# la absurd, a \nceput s# se produc#. Procesul declan[at \n mintea mea era haotic [i aproape de necontrolat. Am f#cut mai multe presupuneri, de la o invazie militar# – gen Cehoslovacia 1968 – p@n# la un fapt ce a dus la dispari]ia lui Ceau[escu. {tiam de stare de revolt#, ce mocnea \n r@ndul multor cet#]eni. Telefonul a mai sunat \nc# o dat#, iar so]ia mea a primit acela[i indicativ, \ntruc@t lucra, \n calitate de inginer, la Centrul de Proiect#ri Construc]ii Militare. Am plecat, \n cel mai scurt timp, la unit#]ile militare de care apar]ineam. Cele dou# fete ale noastre, care erau \n pragul adolescen]ei, din fericire, erau plecate \n vacan]#, la bunici. Locuiam aproape de Academie, [i deplas@du-m# cu autoturismul, am ajuns \n c\teva minute. _n scurt timp, \n sala de clas#, s-au str@ns to]i colegii, inclusiv cei ce veneau din alte ora[e. Conduc#torul nostru de grup#, col. Florin Dumitrescu, ne-a spus c#, \n nota telefonic# primit#, se justifica aducerea armatei \n stare de r#zboi prin demonstra]iile de la Timi[oara. Abia dup# sosirea colegului nostru timi[orean, lt. maj. Cornel Iriciuc, am aflat de demostra]ia [i de actul de solidaritate al timi[orenilor cu episcopul reformat Laszlo Tokes. Ne-a mai spus c# erau cet#]eni care \ndeplineau unele ac]iuni provocatoare la adresa militarilor, s#v@r[indu-se chiar [i acte de violen]#. _ncep@nd cu acea sear#, am ramas \n cazarm#, av@d asigurat# cazarea la C#minul Panduri, din apropierea Academiei. A[a au trecut c@teva zile. A[teptam comunicatele oficiale.Urm#ream doar emisiunile de la televizor, emisiuni de la care nu aflam aproape nimic. _n ziua de 21 decembrie, la Casa Central# a Armatei, avea loc o adunare festiv#, prilejuit# de vizita unui ministru al ap#r#rii. De fiecare dat#, la activit#]ile de acest tip, care erau formale, se solicitau [i ofi]eri elevi din Academie pentru a aplauda – \n stilul caracteristic al vremii – spusele celor din prezidiu. Am desemnat doi sau trei colegi s# participe la eveniment. Unul dintre ei, cpt. Liviu Ji[canu, ne-a relatat, la \ntoarcere, \ngrozit, cum o zeci de mii de oameni erau pu[i pe fug# de for]ele de securitate, c# o mare de oameni se \ndrepta spre Pia]a Universit#]ii [i str#zile adiacente acesteia. Era vorba de un miting al oamenilor muncii, organizat \n fa]a cl#dirii CC al PCR, pentru a \nfiera unele acte de politic# extern# ale imperialismului american [i care, \n mod spontan, s-a transformat \ntr-o demonstra]ie anticeau[escu. A fost evident pentru noi c# revolta popula]iei se declan[ase [i \n Bucure[ti, iar Ceau[escu avea s# dispar# \n cur@nd. Noi, ofi]erii elevi, eram \n s#lile de studiu, [i nimeni nu ne spunea nimic. Sim]eam, \ns#, o tensiune, o stare de efervescen]# latent#, o acumulare de energie social# care nu mai putea fi st#vilit#. _n acea perioad#, eram trata]i aproape ca solda]ii. Aveam \n dotare pistoale miltralier#, care erau ]inute \n magazii speciale, \n condi]ii de siguran]#. Nu a trecut mult timp, [i am primit ordin s# ne lu#m armamentul individual [i s# a[tept#m noi ordine pe platou. Men]ionez c# eu, \n calitate de [ef de grup#, de fiecare dat#, pretindeam ca grupa noastr# s# fie prima. Eram ascultat, fiiind mai mare \n grad dec@t colegii mei. _n plus, eram [i membru \n Senatul Academiei. _n multe situa]ii, grupa noastr# nu era controlat# de c#tre reprezentan]ii facult#]ii pentru c# era un model, din toate punctele de 147

vedere. De aceast# dat#, am temporizat ie[irea noastr# din clas# [i luarea armamentului. Din cele 6 grupe ale anului nostru, noi am fost ultimii. C@nd o grup# avea armamentul asupra sa, era, imediat, \mbarcat# \ntr-un autobuz. La completarea locurilor, autobuzul, av@nd ca [ef un cadru didactic, pleca \ntr-o direc]ie necunoscut# de noi. Autobuzele se \ntorceau cam \ntr-o jum#tate de or#. La r@ndul nostru, am fost \mbarca]i \ntr-un asemenea autobuz, care avea responsabil pe col. dr. Valentin Nicolau, [ef de comisie, \n cadrul Catedrei de doctrin# militar#, strategie [i art# operativ#. Acesta ne-a relatat c# ofi]erii elevi erau integra]i \ntr-un dispozitiv de \mpiedicare a demonstra]iei din Pia]a Universit#]ii, al#turi de for]e de securitate [i mili]ie. Ne-a mai relatat c# s-a deschis foc asupra demonstran]ilor, ap#r@nd primele victime. De asemenea, ne spunea c# demonstran]ii erau aresta]i cu sutele [i trimi[i, probabil, pe un stadion. Lucru inexact, deoarece ei erau trimi[i cu dubele la Jilava, a[a cum, ulterior, am aflat. Noi eram debusola]i [i tensiona]i. Nu dorea nici unul dintre noi s# ajung# \n Pia]a Universit#]ii. Din cauze ne[tiute, dar benefice pentru noi, autobuzul a fost oprit [i ]inut \n sta]ionare pe aleea principal# din incinta Academiei, gata de plecare \n orice moment. Am a[teptat, \n autobus, cam trei ore. Apoi ni s-a dat ordin s# mergem la odihn#, iar la ora 5.30 diminea]a s# lu#m micul dejun [i s# fim echipa]i de lupt#, gata de plecare. Men]ionez c# fiecare dintre noi avea 60 de cartu[e de r#zboi asupra sa, \n dou# \nc#rc#toare. A[a cum a fost stabilit, cam pe la ora 6.00, ofi]erii elevi care \n noaptea precedent# nu au fost \n Pia]a Universit#]ii, erau \mbarca]i \n autobuze. Pe traseu, am observat pe unii pere]i \nscrisuri de genul Jos Ceau[escu, Jos dictatorul iar pe al]ii se putea constata faptul c# \nscrisurile au fost [terse sau vopsite, \n cursul nop]ii. De asemenea, asfaltul str#zilor era sp#lat pentru a nu se vedea urmele de s@nge. Nu era nimeni pe strad#, totul p#rea pustiu. Eu sim]eam c# aceast# lini[te este doar aparent#, fiind premerg#toare unui uragan social f#r# precedent. Nu ni se spunea nimic. Deodat#, \n proximitatea Magazinului Unirea, am fost debarca]i. Am fost repartiza]i \n dou# deta[amente, dispuse pe trotuar, de o parte [i de alta a bulevardului. _mi era ru[ine, de faptul c# eram desconsidera]i [i pu[i s# \ndeplinim misiuni dezonorante, nu numai pentru ofi]eri, dar [i pentru solda]i. Noi to]i, \n frunte cu ofi]erii cadre didactice, care ne \nso]eau, nutream sentimente de confuzie total#, nesiguran]#, fric# [i chiar panic#. Dup# un oarecare timp, din sta]iile de metrou, ie[au zeci de mii de locuitori ai Bucure[tiului, care se \ndreptau spre Universitate. Evident, eram privi]i cu ostilitate. _n sinea noastr#, eram revolta]i. Nu [tiam cine este comandantul deta[amentului, [i nici de la cine trebuia s# primim ordine. Era un paroxism general pe care abia-l putem st#p@ni. {opteam, printre din]i, c# noi un vom trage \n popula]ie. Fe]ele \mpietrite ale colegilor exprimau aceea[i dorin]#. Au fost [i momente \n care am primit flori oferite de unele femei care treceau pe l@ng# noi. Iar noi spuneam celor care ni le ofereau c# nu vom trage asupra oamenilor pa[nici [i c# pot s#-[i continue drumul. Apoi, pentru a evita incidente cu popula]ia, neam schimbat locul [i, \n forma]ie compact#, sta]ionam pe podul ce traverseaz# r@ul D@mbovi]a, l#s@nd libere trotuarele pentru trecerea demonstran]ilor. Pe l@ng# noi, erau numero[i ofi]eri de contrainforma]ii sau de securitate, care observau, cu mult# aten]ie, mi[c#rile noastre [i ale manifestan]ilor. Chiar \n grupa mea erau doi colegi de la contrainforma]ii, cpt. Lucian Ciurlin [i cpt. Cornel Vizireanu. Evident, \ntr-o asemenea situa]ie, aveam grij# s# nu pronun]#m cu voce tare tot ce g@ndim. 148

Mul]imea era din ce \n ce mai numeroas#. Peste pu]in timp, pentru a nu \mpiedica zecile de mii de b#rba]i, femei, tineri [i adolescen]i ce se deplasau spre Pia]a Universit#]ii, ne-am deplasat \n parcul din apropiere. Au fost momente \n#l]#toare. Se scanda Armata e cu noi, iar noi puneam florile primite la ]eava pistoalelor mitralier#. Dup# pu]in timp, am aflat de la radioul unui trec#tor de faptul c# tr#d#torul Milea s-a sinucis. Noi am spus c# nu mai are rost s# st#m \n pia]# [i c# trebuie s# ne retragem \n cazarma Academiei Militare. Am \nceput deplasarea \n pas alert pe Bd. Regina Maria, care atunci se numea George Co[buc. Un cadru didactic, ne-a transmis ordinul s# mergem \n curtea Academiei Tehnice Militare. Dup# pu]in timp, au venit dou# autobuze, care ne-au transportat la Academia Militar#. Am aflat, apoi, de la radio c# armata a primit ordin s# se retrag# \n caz#rmi. Am auzit vocea fostului meu coleg mr. Lic# Pavel, redactor la Ora Armatei, c# dictatorul Ceau[escu a fugit cu un elicopter de pe cl#direa CC. Dup# acest anun], a urmat c@ntecul De[teapt#-te rom@ne. Noi am \nceput s# ne \mbr#]i[#m de bucurie. La sugestia mea, cpt. Liviu Ji[canu, a dat jos de pe perete portretul dictatorului comunist. Am a[teptat \nceperea transmisiei Televiziunii Rom@ne. Chiar de la \nceputul transmisiei, prin care se d#deau diferite anun]uri de c#tre cei afla]i \n celebrul Studiou 4, colegul meu de grup#, cpt. Heran Nicolae, \mi spunea c# vor ap#rea imediat tov. Ion Iliescu [i tov. gl Militaru. L-am \ntrebat de unde [tie, iar el, z@mbind, mi-a spus Corbul! Dosarul corbul, [efu. Am fost foarte mirat atunci c@nd, peste pu]in timp, cele spuse de c#tre colegul meu s-au petrecut \ntocmai. Gl. lt. Gheoghe Logof#tu, de c@]iva ani, era \mputernicit s# \ndeplineasc# func]ia de comandant al Academiei Militare. A fost chemat la Ministerul Ap#r#rii Na]ionale pentru face parte din grupa operativ#, ce se constituise sub conducerea gl. Nicolae Militaru, care devenise, \ntre timp, ministrul ap#r#rii na]ionale. La comanda Academiei a r#mas gl. Corneliu Soare, [eful catedrei de... filosofie. Atunci c@nd, \n cursul serii s-au anun]at atacuri teroriste asupra Ministerului Ap#r#rii Na]ionale, din nou, noi am primit ordin s# ridic#m armele [i s# mergem la minister pentru a-l ap#ra. Grupa mea, iar#[i, nu s-a gr#bit. Se pleca \n ordine aleatorie, cred c# singurul criteriu era acela al ordinii echip#rii de r#zboi. Am r#mas \n autobuzul ce trebuia s# ne transporte. Se auzea zgomontul unor \mpu[c#turi din zona ministerului [i din proximitatea Academiei. Parc# ne aflam \ntr-un poligon de tragere. Dup# pu]in timp, s-au auzit primele focuri de arm# \n interiorul pavilionului \nv#]#m@nt [i, apoi, \n incinta Academiei. Noi am debarcat din autobus [i am ocupat pozi]ii de tragere la ad#postul unor cl#diri. Nu aveam nici un comandant. Cadrele didactice intraser#, cel mai probabil, \n birouri. Am considerat necesar s# preiau comanda grupei mele [i a \nc# unei grupe de la facultatea noastr#. Am \nterzis colegilor s# trag#, f#r# a primi un ordin \n acest sens. Au urmat ore \ngrozitoare... a fost noaptea cea mai lung# [i cea mai chinuitoare din via]a mea. O noapte f#r# sf@r[it, o noapte faustian# a Valpurgiei, \n care s-au dezl#n]uit, \n mod haotic [i rebel, demonii. Se tr#gea \n curte, la fel ca [i \n unele pavilioane. Nu [tiam de unde se trage. Nimeni nu ne spunea nimic. Noi nu aveam nici un fel de protec]ie \mpotriva gloan]elor, st#team culca]i pe l\ng# zidurile cl#dirii dinspre Institutul Pedagogic. Se vorbea de terori[ti, de galerii subterane, de for]ele lui Ceau[escu, care ar fi formate din lupt#tori palestinieni instrui]i la noi... Este posibil ca, \n proximitatea Academiei, s# se fi folosit dispozitive, care imitau focul de arme automate. Aser]iunea este corect#, deoarece pe fa]ada Pavilionului 149

\nv#]#m@nt nu s-au constatat urme ale impactului gloan]elor cu pere]ii exteriori. La minister se [tia c# Academia este ocupat#. Col. Ion S#cuiu, profesor de tactic#, conduc#torul nostru de grup# din anul \nt@i, a primit ordin s# verifice [i s# raporteze situa]ia. Cu un curaj ie[it din comun, ajutat statura sa scund#, a inspectat perimetrul Academiei, evalu@nd situa]ia. C@nd ajungea \n apropierea noastr#, spunea: S#cuiu sunt! Colonelul S#cuiu!. A fost o minune c# nu s-a deschis focul asupra sa. _n final, a raportat celor ce-i d#duser# ordinul Academia nu este ocupat#!. Diminea]a, am \ncercat s# telefonez so]iei pentru a vedea situa]ia familiei. Am r#mas \ngrozit c@nd a v#zut un num#r de cinci mor]i, printre care se num#ra [i col. Victor Gomoescu, profesor la Catedra Cercetare. {i atunci, la fel ca [i acum, sunt sigur c# pierderile de vie]i omene[ti s-au datorat lipsei de coordonare [i labilit#]ii psihice a unor colegi, care deschideau focul la \nt@mplare. {i urm#toarele zile au fost foarte grele. O parte a elevilor studen]i era plecat# la minister. Cei r#ma[i, erau repartiza]i \n diferite pavilioane pentru a ap#ra Academia. _n special, pe timp de noapte, se tr#gea haotic spre \mprejurimi. Prin urmare, \n proximitate, pe {oseaua Panduri [i \n direc]ia R#zoare, destul de mul]i trec#tori erau uci[i sau r#ni]i. R#ni]ii erau adu[i la Policlinica din incinta Academiei, apoi erau transporta]i de salv#ri la Spitalul Militar Central. T#rgile erau impregnate cu s@nge uman. Fiind chimist, am lucrat, \n cadrul disciplinei chimie analitic#, cu unele substan]e ce aveau un miros greu de suportat. Dup# c@teva ore, s@ngele avea un miros \ngrozitor, cel mai \ngrozitor miros \nt@lnit de mine vreodat#. Emana miasme insuportabile, care nou#, celor din apropiere, ne provocau senza]ii de vom#. _n foaierul Academiei, a fost depus, pentru o noapte, sicriul cu trupul ne\nsufle]it al gl. Vasile Milea, fost ministru al ap#r#rii na]ionale. _mpreun# cu trei colegi â&#x20AC;&#x201C; to]i proveni]i din structuri ale Ministerului de Interne â&#x20AC;&#x201C;, am primit misiunea de a ap#ra intrarea oficial# [i, deci, de a veghea la catafalcul gl. Milea. Colegii mei, c#pitanii Liviu Ji[canu [i Nicolae Heran, mi-au cerut consim]#m@ntul de a le permite s# dezbrace cadavrul pentru a constata c@te g#uri are trupul generalului. Am analizat solicitarea [i, \ntruc@t \n Aul# s-a auzit zgomotul unei scurte rafale de pistol mitralier#, am ajuns la concluzia c# exista riscul ca [i noi s# fim \mpu[ca]i. Pe cale de consecin]#, am interzis, deci, o asemenea ac]iune. Poate era bine din perspectiva cunoa[terii adev#rului dac# a[ fi permis realizarea propunerii. _ns#, a fost o m#sur# fireasc# de precau]ie, de evitare a unui risc, care ne-ar fi periclitat via]a. A doua zi, a \nceput mitingul de doliu pentru fostul ministru al ap#r#rii, care era transmis, \n direct, la televiziune. La miting, au participat Gelu Voican Voiculescu, generalul Nicolae Militaru, c@]iva generali activi, precum [i mul]i generali \n rezerv#. Am asistat la solicit#rile gl Militaru adresate fo[tilor lui colegi sau colaboratori de a-l sprijini \n activitatea de conducere a ministerului. Cei mai mul]i au acceptat oferta fostului colaborator al KGB. _mi amintesc c# doar generalul de armat# Ion Tutoveanu a refuzat oferta de a redeveni comandat al Academiei Militare, spun@nd c# este prea b#tr@n. Apoi, Militaru a adresat solicitarea generalului {u]a, care a acceptat-o imediat. Management cultural militar La terminarea Academiei de _nalte Studii Militare, a[a cum se numea \ncep@nd cu anul 1990, m-am \ncris la concursul pentru ocuparea unui post de asistent universitar. 150

Am ob]in@nd acest post \n Cadrul catedrei de doctrin# militar#, strategie [i art# operativ#. Dup# c@teva luni, am fost promovat, tot pe baz# de concurs, \n func]ia de [ef al Biroului rela]ii culturale din cadrul Inspectoratului General pentru Cultur#, cel avea [ef pe col. Nicolae Mateescu, \n subordinea c#rui mai lucrasem \n urm# cu ceva ani. Institu]ia \n care lucram coordona activitatea a 11 institu]ii centrale de cultur#, cercurile militare din toate garnizoanele ]#rii, precum [i peste 400 de biblioteci din unit#]ile militare. Am avut prilejul s# contribui la dezvoltarea rela]iilor militare externe cu armatele NATO, \n primul r@nd. Rela]iile cu SUA au demarat, chiar \n 1990, cu un turneu al forma]iei “Galaxy” a For]elor Militare Aeriene ale SUA din Europa, precum [i cu vizita unui capelan militar american. Am conceput [i organizat patru edi]ii ale Festivalului Interna]ional al Filmului Militar de la Bucure[ti, activitate cu larg ecou \n ]ar# [i str#in#tate. Doar Italia [i Fran]a organizau asemenea festivaluri. _n Italia festivalul se numea Eserciti e Popoli, iar cel din Fran]a era “Festivalul Interna]ional al Filmului Militar de la Versailles”. Festivalul nostru se bucura de larg# din partea cinea[tilor rom@ni [i str#ini, devenind un reper cinematografic interna]ional. Participau \n jur de 30 state din Europa, Asia, America [i America Latin#. Personalit#]i remarcabile ale cinematografiei [i culturii rom@ne[ti jurizau filmele. Amintesc doar pe academician Mihnea Gheorghiu, academician R#zvan Teodorescu, prof. univ. Manuela Cernat, regizorul Constantin Vaeni etc. TVR transmitea reportaje de la festival [i, \n direct, gala final# a acestuia. De remarcat este faptul c# filmele cu care se prezentau statele str#ine intrau [i \n patrimoniul nostru na]ional, put@nd fi difuzate la televiziune sau folosite \n procesul de instruire a militarilor. Am r#mas pl#cut impresionat de faptul c# un organizator al festivalului francez mi-a solicitat telefonic s#-i spun cum am rezolvat unele probleme organizatorice. Ulterior, am fost invitat s# particip, \mpreun# cu un regizor de la Studioul Cinematografic al Armatei, la festivalul de la Versailles. Pe baza dispozi]iilor domnului Gheorghe Tinca, ministrul ap#r#rii na]ionale, am organizat patru edi]ii ale concertului vocal simfonic [i instrumental C@ntec de prim#var#, concert la care participau cei mai importan]i muzicieni [i arti[ti lirici rom@ni, precum [i instrumenti[ti ai ansamblului artistic “Doina” al Armatei. Am stabilit rela]ii de colaborare [i de prietenie sincer# cu Pompeiu H#r#[teanu, un adev#rat fenomen care, la o v@rst# respectabil#, impresioneaz#, [i acum, prin for]a sa artistic# inimaginabil#. Viorica Cortez, Felicia Filip [i Cristian Mih#ilescu, Ecaterina }u]u, Florin Diaconescu Mihnea [i Gladiola Lamatic, Ionel Voineag, Nicolae Licare] sunt doar c@]iva arti[ti care au dat str#lucire evenimentelor organizate. De asemenea, am colaborat cu mae[trii Iosif Conta, Cornel Tr#ilescu, Cristian Mandeal [i R#zvan Cernat, care au dirijat [i au contribuit la alc#tuirea programului. De asemenea, am organizat, tot la ini]iativa domnului Tinca, Balul Parteneriatului pentru Pace, ac]iune menit# s# contribuie la o mai bun# cunoa[tere a Rom@niei de c#tre reprezentan]ii altor state. A fost o perioad# propice dezvolt#rii rela]iile culturale externe ale armatei. _mi amintesc de participarea Muzicii Reprezentative a Armatei la un complex de manifest#ri intitulat Ducasse de Mons organizat la Mons, Belgia. Aici func]ioneaz# o important# structur# militar# NATO, [i anume comandamentul Suprem al For]elor Aliate din Europa (SHAPE). _n cadrul Festivalului de muzic# de fanfar#, precum [i la concertele ]inute \n diferite locuri publice, presta]ia fanfarei noastre a fost foarte apreciat# [i elogiat# de Elio di Ruppo, atunci vice-prim ministru al 151

Belgiei, de Maurice Lafosse, primarul ora[ului, [i multe alte personalit#]i marcante ale vie]ii politice [i culturale belgiene. La gala final# a asistat [i dl Jean-Luc Dehaene, primul ministru al Belgiei, care, pe timpul unei scurte discu]ii, m-a felicitat pentru presta]ia muzicii rom@ne[ti. Ziarul “Evenimentul Zilei” a publicat o [tire despre acest episod. Impresionant a fost faptul c#, \n ultima sear#, numerosul public din Grande Place dansa dup# muzic# rom@nesc#. Fanfara avea ca dirijor pe lt. col. Ionel Croitoru, muzician de mare talent. Men]ionez c# impactul asupra publicului era at@t de puternic, \nc@t mul]i melomani participau la concertele noastre, chiar dac# ele aveau loc \n afara Monsului. Asemenea evenimente au fost destul de numeroase. Eu nu am f#cut altceva dec@t s# enum#r c@teva dintre ele. Cele mai multe, au fost organizate f#r# bani de la buget, prin sponsoriz#ri. Cert este c# toate au contribuit la cunoa[terea realit#]ilor rom@ne[ti \n str#in#tate. Vreau s# eviden]iez leg#turile stabilite, prin intermediul Ligii Culturale pentru Unitatea Rom@nilor de Pretutindeni, cu Republica Moldova [i armata sa. Am colaborat, din p#cate doar o perioad# scurt# de timp, cu Ion [i Doina Aldea Teodorovici, arti[ti exponen]iali [i militan]i neegala]i \nc# pentru unirea teritoriilor rom@ne[ti, desp#r]ite de Maluri de Prut. La aproximativ o lun# de la moartea lor, am vernisat o expozi]ie de pictur# intitulat# Cet#]i [i l#ca[uri de cult medievale rom@ne[ti la Chi[in#u. Am participat la unele activit#]i la liceul din Durle[ti, suburbie a Chi[in#ului de la care au pornit ideile [i ac]iunile de emancipare na]ional# a Basarabiei. Manifest#rile au cuprins: transformarea [colii medii \n liceu; stabilirea lui Mihai Eminescu, ca patron spiritual al liceului; donarea bustului lui Eminescu, acestui liceu, de c#tre Liga Cultural# pentru Unitatea Rom@nilor de Pretutindeni. Bustul avea drept autor pe sculptorul bucure[tean Constantin Foamete, n#scut la Durle[ti. Manifestarea era impresionant#, at@t pentru semnifica]iile sale, c@t mai ales prin participarea a numero[i oameni de cultur# din Rom@nia [i Basarabia. Enum#r c@teva nume: Grigore Vieru, poetul na]ional de a c#rei prietenie am fost [i sunt m@ndru; Victor Cr#ciun; Mihai Cimpoi; Tudor Gheorghe; Ion Ungureanu; Victor Socaciu; Dumitru Matcovschi; Andrei Str#mbeanu, poet [i consilier al pre[edintelui Snegur, prezentat, cu mult umor de Tudor Gheorghe: Domnilor; da]i-mi voie s# v# prezint pe cel mai drept om din Basarabia: Str@mbeanu Andrei. Am publicat \n ziarul basarabean “Sfatul }#rii” un articol intitulat Spiritul de la Durle[ti, \n care afirmam c#, la aceste manifest#ri, a fost cea mai mare densitate de spiritualitate rom@nesc#. Conchideam c# spiritul de la Durle[ti este spiritul lui Eminescu, spiritul marii uniri na]ionale. O perioad# de aproape doi ani, am continuat activit#]ile, don@nd Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, din partea armatei, un bust al lui Eminescu, realizat la Studioul de Arte Plastice al Armatei. De asemenea, un bust al lui {tefan cel Mare, a fost donat localit#]ii Cob@lnea. Totodat#, trimiteam, lunar, c#r]i, Ministerului Ap#r#rii al Republicii Moldova. Am contribuit organizarea duplexurilor (spectacolele consacrate Marii Uniri) Chi[in#u-Bucure[ti, care se transmiteau, \n direct, la televiziunile na]ionale. La activit#]i, participam \n uniforma de ofi]er al armatei rom@ne. Un ziar din Chi[in#u a publicat un reportaj intitulat Armata Rom@niei \n ofensiv# cultural#, \nso]it de o fotografie \n care eram \n uniform# militar#, al#turi de Grigore Vieru [i Dumitru Matcovschi. Era intitulat# Armata [i poporul.

152

Re\nfiin]area clerului militar _n luna noiembrie 1990, dup# doar dou# luni de activitate, \n calitate de asistent universitar la Catedra de Strategie Militar# [i Art# Operativ# a Academiei de _nalte Studii Militare, am fost numit \n func]ia de [ef al Biroului Rela]ii Culturale din cadrul Inspectoratului General pentru Cultur#. Era o structur# nou \nfiin]at# dup# Revolu]ia din Decembrie 1989. Una din primele provoc#ri a fost cea legat# de posibilitatea re\nfiin]#rii asisten]ei militare religioase \n armat#. Era o problem# care preocupa, \ntr-o oarecare m#sur#, conducerea ministerului. Am fost desemnat sa particip, \mpreun# cu [eful inspectoratului, col. Nicolae Mateescu, la o \nt\lnire cu col. Marcovitz, ata[atul ap#r#rii al SUA la Bucure[ti. Diplomatul militar american ne-a f#cut o scurt# prezentare a capelanatului militar american, a activit#]ilor celor 225 grupuri religioase din armata american#. A sugerat faptul c#, pentru \n]elegerea c@t mai corect# a problematicii clerului militar, un capelan din Armata SUA ar putea s# fac# o vizit# \n Rom@nia pentru a ne prezenta, \n mod pertinent [i am#nin]it, activitatea de asisten]# religioas# acordat# militrilor americani. _n mod evident, factorii de decizie au fost de acord cu aceast# propunere. Ambasada SUA la Bucure[ti a comunicat faptul c#-l vom avea oaspete pe comandorul Dressler, capelanul [ef al For]elor Aeriene Americane din Europa. Pentru preg#tirea vizitei, am colaborat, \n mod excelent, cu PS Nifon Ploie[teanu, care era vicar patriarhal. De asemenea, am fost primit de Prea Fericitul Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom@ne, care a acceptat s#-l primeasc# pe capelanul American. Personalitatea Patriahului m-a cople[it din primele clipe. Poseda, ca nimeni altul, pecetea eontic# a \n]elepciunii [i bun#t#]ii, a clarviziunii [i echilibrului ac]ional. _mi amintesc, c# peste unul sau doi ani, la solicitarea generalului Dumitru Cioflin#, excep]ionalul [ef al Statului Major General, am \nso]it pe timpul primirii la Patriarhul Teoctist, doi dintre oaspe]ii s#i de seam#, respectiv generalul Naumman, inspectorul general al Bundeswerului, care, ulterior, a devenit pre[edinte al Comitetului Militar NATO, [i pe generalul Deak, comandantul Armatei Ungariei. Ambii demnitari au fost foarte emo]iona]i pe timpul primirii [i au r#mas impresiona]i de \n]elepciunea [i clarviziunea _nt@ist#t#torului Bisericii Ortodoxe Rom@ne. Am avut \nt@lniri cu aproapoe to]i liderii bisericilor [i cultelor religioase, care au fost pl#cu]i surprin[i de faptul c# armata noastr# stabilea leg#turi de colaboarare \n domeniul asisten]ei religioase cu armata american#. De mare importan]# pentru activitatea noastr#, a fost [i \nt@lnirea cu ES dr. Ioan Robu, arhiepiscopul Bucure[tiului al Bisericii Romano-Catolice. Aceast# prim# luare de contact a permis stabilirea, ulterioar#, a unor rela]ii de conlucrare deosebit de rodnice. Tot atunci, l-am cunoscut pe [eful cultului Mozaic, Eminen]a Sa dr. Moses Rozen, personalitate de mare notorietate public#. P#rintele Dressler a participat la \nt@lniri orgnizate cu comanda]i de unit#]i, cadre miliare, militari \n termen [i salaria]i civili din Bucure[ti [i garnizoanele Bucure[ti, Bra[ov, Curtea de Arge[ [i C@mpulung. Oaspetele american [i noi ce-l \nso]eam, am fost pl#cut surprin[i c@nd am vizitat, \n incinta batalionului de v@n#tori de munte de la C@mpulung, vechea capel#, care, prin str#duin]a ofi]erilor, la nici un an de la revolu]ie, era renovat# [i dat# \n folosin]a spiritual# a militarilor [i a membrilor lor de familie. Pe timpul activit#]ilor, capelanul militar ne-a informat despre activitatea grupurilor religioase din armata american#, despre rostul [i rolul pe care capelanii \l au \n armata 153

SUA, metodele specifice folosite pentru satisfacerea cerin]elor spirituale ale militarilor \n teatrele de opera]ii sau \n caz#rmi. Oaspetele a participat [i la manifest#rile de la Academia de _nalte Studii Militare consacrate anivers#rii unui an de la Revolu]ia din Decembrie 1989, prilej cu care s-a inaugurat un monument ridicat \n memoria celor cinci ofi]eri, care [i-au pierdut via]a \n timpul acelor evenimente. Oaspetele a avut posibilitatea s# cunoasc# [i pe cei mai importan]i politicieni ai perioadei: Ion Iliescu, Corneliu Coposu, Radu C@mpeanu, Petre Roman, Ion Ra]iu. Pe l@ng# dorin]a conducerii armatei, solicit#rile personalului militar [i civil au condus la concluzia c# trebuie s# se reia serviciul de asisten]# religioas# pentru militari. Evident, au fost [i multe reticen]e, at@t la nivelul unor unit#]i militare, c@t [i la nivelui doi al conducerii ministerului. Ministrul ap#r#rii de atunci, generalul Victor St#nculescu, a stabilit s# trecem imediat la elaborarea proiectului legii clerului militar. Sarcina de a conduce grupul de lucru, ce reunea reprezentan]ii BOR, Bisericii Romano-Catolice, Cultului Musulman [i ai altor biserici, mi-a revenit mie. _n primele luni ale anului 1991, prima form# a propunerii legislative era, deja, terminat#. Faptul c# armata avea tradi]ii \n acest sens a facilitat mult activitaea grupului de lucru. Totu[i, PF Teoctist a apreciat, pe bun# dreptate, c# nu erau, \nc#, create condi]iile relu#rii activit#]ii clerului militar. Spun@nd c#, de fapt, bisericile nu sunt preg#tite, deoarece nu au preo]i preg#ti]i pentru a desf#[ura activitate \n r@ndul militarilor. A apreciat c# este o ac]iune foarte important#, care nu trebuie s# fie ratat#. Cu toate c# pentru, aproximativ, doi ani s-a am@nat procesul de implementare a asisten]ei religioase, rela]iile cu bisericile principale s-au intensificat. Ceremonialurile militare cuprindeau, \n mod organic, slujbe religioase, iar preo]ii, cu prec#dere cei ortodoc[i, participau la evenimentele ost#[e[ti cele mai importante. Am primit [i vizita unor capelani din Marea Britanie. De asemenea, reprezentan]i ai armatei erau invita]i s# participe, \mpreun# cu preo]i cre[tini-ortodoc[i [i romanocatolici, la consf#tuiri, forumuri sau conferin]e ale capelanilor militari din unele ]#ri NATO. _n anul 1993, Inspectoratul General pentru Cultur# s-a transformat \n Direc]ia pentru Cultur#, iar [eful acesteia a devenit gl. bg. Mircea Mure[an, care a imprimat \ntregii activit#]i mult# coeren]#, eficacitate, pragmatism [i dinamism. Condi]iile erau, de acum, propice relu#rii tradi]iei clerului militar. Pe baza unui protocol cu BOR, s-a constituit Sec]ia de Asisten]# Religioas#, care func]iona \n cadrul Direc]iei de Cultur#. Sec]ia era condus# de un militar de carier#, col. Gheorghe C#ld#ru[, [i avea \n componen]# preo]i din partea BOR [i a Bisericii Romano-Catolice. Apoi, a \nceput procesul de preg#tire prin cursuri a preo]ilor selec]iona]i s# \[i desf#[oare activitatea \n armat#. _n scurt timp, s-a ajuns ca, \n structurile centrale, la marile unit#]i, la toate institu]iile de \nv#]#m@nt militar, precum [i la nivelul unor garnizoane importante s# fie \ncadra]i preo]i, ce nu aveau grade militare, dar erau asimila]i \n grad. Astfel, s-a creat cadrul necesar satisfacerii nevoilor spirituale ale militarilor [i membrilor lor de familie, potrivit principiului libert#]ii de con[tiin]#. De men]ionat c# rela]iile militare cu SUA au \nceput \n domeniile cultural [i \n cel al asisten]ei religioase \n armat#. Parteneriatul cu SUA a fost, [i \n acest domeniu, deosebit de benefic. S-au legat rela]ii str@nse de colaborae [i prietenie cu importan]i capelani americani [i britanici. A[ aminti aici pe generalul Dobbs, capelanul [ef al armatei britanice [i confesorul reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, precum [i pe capelanul american Pollit. Pe acesta din urm#, colegii rom@ni l-au denumit Pollitescu, deoarece a 154

participat la multe ac]iuni de implementare a clerului militar \n armata noastr#. El purta, pe timpul activit#]ii sale \n ]ara noastr#, aidoma unui ofi]er rom@n, ecusonul cu \nsemnele Armatei Rom@niei av@nd \nscrip]ionat numele s#u rom@nizat. Monsul, istorie [i identitate _n luna mai a anului 1994, c@nd Rom@nia devenise, de c@teva luni, primul stat membru al Parteneriatului pentru pace, autorit#]ile belgiene au transmis o invita]ie pentru o fanfar# militar# rom@neasc# s# participe la o suit# de manifest#ri tradi]ionale, organizate, la Mons, sub genericul Ducasse de Mons sau Doudou, cum i se mai spune \n mod tradi]ional. Aceste manifest#ri cuprindeau [i un Festival al muzicilor militare. S-a solicitat ca fanfara rom@nesc# s# \nve]e Muzica Lumecon cunoscut# [i sub numele de imnul Doudou, lucrare muzical# anonim#, ce reprezint# fundalul muzical al manifest#rilor tradi]ionale. _n mod natural, a fost desemnat# s# participe Muzica Reprezentativ# a Armatei, deoarece era forma]ia compus# din 70 de instrumenti[ti, ce avea un repertoriu vast, care cuprindea peste 2000 de crea]ii pentru muzica de fanfar# din literatura muzical# rom#nesc# [i str#in#. Era, [i este [i acum, considerat#, pe bun# dreptate, cea mai complet# [i cea mai bun# fanfar# rom@neasc#, din cele peste 70 c@te existau \n acea perioad#. Deplasarea s-a efectuat cu dou# aeronave militare, tip AN-24. Am aterizat la baza aerian# american# situat# \n apropierea Monsului, la Chièvres, unde am fost \nt@mpina]i de generalul Paul {arpe – primul reprezentant al Rom@niei la NATO – [i de domnul Pierre Ista, reprezentantul Prim#riei Monsului. A fost ceva deosebit, \n sensul c# nimeni nu nea cerut pa[apoartele, nu ne-a \ntrebat c@te persoane suntem \n delega]ie sau ce valut# avem, a[a cum, peste nici dou# luni, avea s# se \nt@mple la Moscova, cu prilejul unei activit#]i asem#n#toare. La \ntoarcere, \naintea decol#rii c#tre ]ar#, am avut posibilitatea de a vizita o parte a bazei militare. Atunci am constatat c# fiecare militar sau personal civil avea propriul computer, \n timp ce noi aveam... ma[ini de scris [i dactilografe. La pu]in timp dup# sosire, am efectuat o excursie \n localitate pentru a-i cunoa[te tradi]iile, precum [i patrimoniul cultural, religios [i arhitectonic de excep]ie, cu care locuitorii [i, \n egal# m#sur#, autorit#]ile, se m@ndresc. }inutul Monsului a fost considerat, \nc# din antichitate, un punct strategic important de c#tre romani. Pe biuta dominant#, ce avea altitudinea de 78 m deasupra nivelului m#rii [i era \nconjurat# din trei p#r]i de ape, deoarece se g#se[te la confluen]a a dou# r@uri, romanii au construit un castru, \nconjurat de case ridicate din lemn [i lut. Tab#ra roman#, care avea menirea de a \mpiedica invaziile popula]iilor germanice, a constituit punctul de plecare, stadiul preurban al localit#]ii de mai t@rziu. C#tre sf@r[itul secolului VII, ne spuneau gazdele, ducesa de Lorraine, o fiin]# de o rar# pio[enie, m@nat# de un puternic elan mistic – sanctificat#, postum, sub numele de Sainte-Waudru –, a hot#r@t s# construiasc#, \n acele locuri, un schit [i s# tr#iasc# retras# de lume. Sainte-Waudru va deveni patroana spiritual# a Monsului. Zona va fi locuit# permanent, popula]ia fiind grupat# \n jurul domeniului senioral, form@nd un burg de mic# \ntindere. Locul a fost denumit, apoi, de c#tre episcopul Aubert, \n spiritul toponimiei romane, Castrilocus, adic# locul castrului sau al taberei militare. _n spiritul roman al vremii, c#tre sf@r[itul primului mileniu, s-au construit cl#diri 155

fortificate, precum [i cunoscuta m#n#stire Sainte-Waudru, al c#rei clopot are o greutate de 800 kg. Catedrala este considerat# o minunat# splendoare. Via]a comunal# cunoa[te, odat# cu scurgerea anilor, o temeinic# organizare. Ca urmare, Monsul a devenit capitala provinciei Hainaut \nc# din secolul al XIII-lea, reprezent@nd spiritul aristrocratic [i religios al societ#]ii feudale. Ora[ul a luat amploare, iar importan]a sa militar#, de-a lungul secolelor, a crescut, motiv pentru care a devenit puternic fortificat. Prin intermediul unui canal putea fi, \n caz de necesitate, \ncojurat de ape din toate p#r]ile, fapt ce reprezenta un obstacol considerabil pentru asediatori. Burgul a fost asediat [i ocupat, pentru diferite perioade de timp, de germani, englezi, francezi, habsburgi, spanioli, olandezi, germani. Ocupan]ii, \n special cei francezi, potrivit spuselor gazdelor, erau avizi de bog#]iile belgiene. Monsul a fost [i teatrul unor revendic#ri sociale [i politice cerute de popula]ie. Nenum#rate incendii au distrus multe cl#diri istorice. A cunoscut, \ns#, [i perioade de Ora[ liber, care au fost benefice \n plan economic, administrativ, politic [i judiciar. Cu adev#rat, Monsul [i-a rec#patat m#re]ia odat# cu ob]inerea independen]ei Belgiei, \n anul 1830. Totodat#, ora[ul a \nceput s#-[i piard# din importan]a sa strategic#, odat# cu dezvoltarea armelor cu mare putere distructiv#, \n special a artileriei, fapt ce a f#cut ca fortifica]iile sale s# fie inutile, iar demantelarea lor a devenit imperios necesar#. }inutul Monsului a fost locul unor importante b#t#lii \n perioada primului r#zboi [i a celui de-al doilea r#zboi mondial. Importan]a militar# [i strategic# a Monsului a devenit considerabil#, \ncep@nd cu anul 1967, an \n care SHAPE (Comandamentul Suprem al For]elor Aliate din Europa) a fost mutat din localitatea francez# Rocquencourt [i instalat la Casteau, comun# apar]in#toare ora[ului. Mutarea a urmat ac]iunii hot#r@te de De Gaule de retragere a Fran]ei din structurile integrate ale Alian]ei Nord Atlantice. _nconjurat de ape, ora[ul are o form# circular#. Partea sa medieval# are str#zi \nguste, pline de [arm – construite \n secolele 17 [i 18 –, ce converg c#tre Grande Place [i frumosul palat al Prim#riei (L’Hotel du Ville), denumit [i Casa P#cii. Este un ansamblu remarcabil de cl#diri diverse, care ad#postesc serviciile publice sau “comunale”, cum le numesc belgienii, [i \ncojoar# un mic parc numit Gr#dina Primarului. _n fa]a intr#rii principale, se g#se[te o mic# statuie din fier forjat, ce nu are mai mult de 15 cm \n#l]ime, reprezent@nd o maimu]# g@nditoare. Legenda spune c# maimu]a poart# noroc nu numai ora[ului [i popula]iei sale, ci [i turi[tilor ce-l viziteaz#. Potrivit tradi]iei, trec#torii trebuie s# m@ng@ie, cu m@na st@ng#, maimu]a pe cap, pentru c#, numai astfel, li se poate \ndeplini o dorin]#. Prin urmare, din pricina nenum#ratelor m@ng@ieri, capul maimu]ei este lucios spre deosebire de corp, care are o evident# patin# a vremii. Eu am respectat \ntocmai ritualul. Dorin]a pe care mi-am pus-o, atunci, \n g@nd, a fost aceea de a m# re\ntoarce \n Mons... Ea s-a \ndeplint de mai multe ori. Grande Place, prin grija edililor, \[i shimb# \nf#]i[area aproape \n fiecare zi, dar \ntr-un mod extrem de surprinz#tor, pl#cut [i util. Sunt organizate: expozi]ii cu flori de v@nzare; t@rguri pentru micii manufacturieri, care-[i v\nd produsele; manifest#ri culturale diverse de origine valon#, flamad# sau consacrate altor state; concerte \n aer liber sus]inute de soli[ti renumi]i, forma]ii camerale, fanfare civile sau militare, orchestre semisimfonice etc. Totodat#, aici se desf#[ur# partea final# a manifest#rilor din cadrul Ducasse de Mons. 156

Comuna, cum le mai place autohtonilor s# spun#, are o popula]ie \n jur de 90.000 locuitori. Pe parcursul manifest#rilor tradi]ionale, socotind [i turi[tii belgieni [i str#ini, popula]ia aproape se dubleaz#. Este, astfel, un mare avantaj pentru bun#starea comunit#]ii.

Ducasse de Mons cu inser]ie cultural# rom@neasc# Prima men]iune documentar# a manifest#rilor dateaz# din anul 1248. _n anul 1348, ]inutul a fost cuprins de pesta neagr# sau ciuma bubonic#, epidemie teribil# ce a determinat \njum#t#]irea popula]iei. Ciuma era popular denumit# furia Domnului. _n disperare de cauz#, autorit#]ile biserice[ti, de fapt toate confreriile religioase ale vremii, au hot#r@t s# fac# un gest f#r# precedent, [i anume s# \nceteze orice disput# religioas# [i s# venereze, \n credin]#, relicvele patroanei localit#]ii, reunite cu cele ale ale Sf@ntului Vincent, so]ul lui Waudru. Pe un car special construit, poleit cu aur, tras de cai, fiecare grup religios \[i punea odoarele cele mai de pre]. Alaiul era \nso]it de reprezentan]ii confreriilor, \mbr#ca]i \n costuma]ii specifice. Din fericire, dup# aceast# procesiune, epidemia de cium# a \ncetat. Miracolul a fost atribuit Sfintei Waudru. Manifest#rile au continuat, cu mici \ntreruperi cauzate de conjuctura istoric#, \n fiecare an, fiind la originea Ducasse de Mons. Cuv@ntul ducasse desemneaz#, \n idiomul medieval al ]inutului, turul dedicat evoc#rii patroanei spirituale a ora[ului. Peste aproape trei secole, \nsp#im@nt#toarea cium# revine. M#surile de precau]ie [i cele sanitar-profilactice, stabilite de autorit#]i, nu erau aplicate de c#tre popula]ie, de[i s-a apelat la sprijinul armatei. S-au multiplicat practicile supersti]ioase, dar s-au construit [i lazarete \n afara zidurilor cet#]ii, \n scopul izol#rii celor contamina]i. De atunci, manifest#rile au c#p#tat o [i mai mare amploare. Ducasse const#, \n principal, \n dou# jocuri: Jocul Sainte Waudru [i Jocul Sf\ntul Gheorghe, care se lupt# cu un dragon. Acesta din urm# este numit legendar Lumecon. Voi \ncerca s# descriu, pe scurt, aceste dou# manifest#ri, a[a cum mi-au r#mas \ntip#rite \n memorie. Procesiunea Carului de aur sau Jocul Sainte Waudru Relicvele patroanei spirituale a Monsului sunt p#strate \n Catedrala ce-i poart# numele, \ntr-un altar lucrat \n aur, \n stil neogotic, ce reprezint# un adev#rat monument de art# religioas#. _n jurul s#u sunt sculpturi de lemn reprezent@nd pe Isus Hristos \n bra]ele Fecioarei Maria, apostolii s#i, sfin]ii canoniza]i Waudru [i Vincent, precum [i cei patru copii ai lor. Waudru este orientat#, \ntotdeauna, c#tre public pentru a-l binecuv@nta. Altarul este a[ezat \ntr-un car, \n carul de aur, av@nd o greutate de aproape patru tone. Tot \n car sunt etalate cele mai de pre] odoare ale grupurilor religioase [i confreriilor reprezentative. De asemenea, carul transport# un cor de copii [i un preot, ce are menirea de a citi un miracol al sfintei Waudru, \n mai multe locuri strategice [i intersec]ii prin care trece procesiunea. La car sunt \nh#ma]i patru cai de trac]iune. Decanul procesiunii se adresez# Primarului cer@nd permisiunea de-a \ncepe procesiunea de prezentare a moa[telor patroanei spirituale, pe care i le \ncredin]eaz#, dar [i protec]ia sa [i a cet#]enilor pentru ca acestea s# fie \n siguran]# deplin#. La r@ndul s#u, primarul, domnul Maurice 157

Lafosse, a r#spuns c# accept# solicit#rile de a asigura cu toat# autoritatea [i mijloacele legale de care dispune, \n mod gratuit, paza [i securitatea corpului lui Waudru, astfel \nc@t s# nu se abat# niciun pericol asupra ora[ului. Imediat dup# acest moment, \ncepe imnul Doudou, interpretat de c@teva forma]ii corale, imense orgi, trompete [i tobe. Mul]imea, ce particip# activ la procesiune, c@nt#, bate din palme [i \[i mi[c# m@inile deasupra capului, cre@nd un entuziasm delirant. Sf@ntul Gheorghe [i toate personajele cu aur# pozitiv# ce-l \nso]esc pun \n mi[care Carul de Aur, care este \nso]it de circa 60 de grupuri religioase [i profesionale. Procesiunea urmeaz#, \n aclama]iile spectatorilor ocazionali, un traseu bine stabilit. _n partea final#, cortegiul urc# rampa colinei \n v@rful c#reia este construit# catedrala Sainte-Waudru. Str#du]a are un pavaj medieval din piatr#, care prezint# multe iregularit#]i. De aceea, exist# riscul real de a nu putea fi urcat carul p@n# la Catedral#. Legenda spune c# dac# acest car nu poate s# urce f#r# oprire p@n# la catedral#, o mare tragedie se va abate asupra ora[ului, chiar \n acel an. Acest lucru, ne-a spus ghidul nostru, s-a \nt@mplat \n anii 1914 [i 1940, iar procesiunea a fost anulat#. Pentru reu[ita ac]iunii, am constatat c# participan]ii la manifestare \mpingeau cu toate puterile lor vehiculul.

Lumecon Lupta dintre Sf@ntul Gheorghe [i Dragon reprezint# apogeul lui Doudou. Ac]iunea se desf#[oar# \n Grand Place, \n Duminica Trinit#]ii, [i se termin# la ora 13 fix. Sf@ntul Gheorghe simbolizeaz# Binele. El este \nso]it de 12 apostoli. Dragonul simbolizeaz# R#ul, are o coad# imens#, de aproape 12 metri [i este \nso]it de 11 diavoli. Lupta are loc \ntr-o aren# cu un perimetru bine delimitat, iar asfaltul este acoperit cu un strat gros de nisip. Totul se desf#[oar# dup# o coregrafie foarte precis#. Sf@ntul Gheorghe se rote[te \n sensul acelor de ceasornic, \n timp ce Dragonul are o mi[care similar#, dar \n sens invers. Sunt, [i \n acest mod, eviden]iate raporturile ireductibile bine-r#u sau ordine-dezordine. Sf@ntul Gheorghe are dou# tentative de a ucide fiara, fie cu o lance sau chiar cu un pistolet, dar Dragonul rezist#. Abia cea de-a treia \ncercare reu[e[te. _n timpul luptei purt#torii Dragonului fac \n a[a fel \nc@t imensa coad# s# treac# pe deasupra capetelor mul]imii delirante. Coada monstrului este garnisit# cu p#r din cozile unor cai. Mul]imea frenetic# dore[te s# smulg# firele de p#r din coada Dragonulu sau s# le adune din nisipul \n care are loc lupta final#. Este o \ntrecere \nver[unat# pentru a prinde un firicel de p#r, care este purt#tor de noroc. Posesorii firelor de p#r sunt nespus de ferici]i, deoarece vor avea parte doar de noroc [i succes \n ceea ce vor face. Procesiunea este urm#rit# de zeci de mii de oameni care sunt \n Grande Place. Oficialit#]ile belgiene [i str#ine asist# la manifestare din balconul principal al Lâ&#x20AC;&#x2122;Hotel du Ville. La edi]ia din acel an au participat reprezentan]i ai Cur]ii Regale a Belgiei, dar [i membri ai Guvernului, \n frunte cu Premierul. Promovarea valorilor rom@ne[ti Pe l@ng# cele dou# manifest#ri tradi]ionale identitare, au mai avut loc: un festival de fanfar#, la care au fost reprezentate [ase state, inclusiv ]ara gazd#; concerte \n aer liber, jocuri populare, salturi cu para[uta. Muzica Reprezentativ# a Armatei a concertat \n 158

Grande Place, Pia]a Universit#]ii Politehnice, pe stadion [i \n c@teva comune ce apar]in ora[ului. A fascinat publicul. C@teva zeci de b#rba]i [i femei au asistat la toate concertele noastre. Printre ei se aflau [i muzicologi olandezi. _n anul urm#tor, fanfara rom@neasc# a fost invitat# la manifest#rile desf#[urate sub genericul Tatoo, la Breda, \n Olanda. Memorabil este concertul sus]inut \n Grande Place, un concert en plain air, care a avut un succes r#sun#tor. Era seara Duminicii Trinit#]ii. Programul nostru muzical trebuia s# fie de o or#. La cererea publicului, durata concertului s-a prelungit. Sub bagheta renumitului dirijor [i muzician colonel Ionel Croitoru, fanfara noastr# a interpretat, pe durata a dou# ore, unele dintre cele mai cunoscute crea]ii de gen din repertoriul rom@nesc [i universal. Era uimitor s# vezi sute [i sute de tineri [i v@rstnici dans@nd pe muzic# rom@neasc#. Laudative au fost [i reportajele despre presta]ia artistic# rom@neasc# transmise la unele posturi de televiziune belgiene. Ducasse de Mons este considerat de c#tre UNESCO o capodoper# a patrimoniului spiritual al umanit#]ii. Arhetipul oamenilor politici occidentali [i politicienii mioritici _mi amintesc de faptul c# primul concert al fanfarei noastre a avut loc \n Pia]a Universit#]ii Politehnice, \n prezen]a unui numeros public [i a unor reprezenta]i ai Casei Regale, Guvernului [i autorit#]ilor publice locale. Programul a cuprins, \n principal, crea]ii de muzic# clasic#, iar publicul, bun cunosc#tor al acestui gen muzical, a fost impresionat de m#iestria muzicienilor rom@ni. La finalul activit#]ii, s-au oferit tuturor paticipan]ilor pahare cu bere. A[a cum se [tie, \n Belgia se produc aproape cinci sute de sortimente de bere. Este b#utura na]ional# a belgienilor, fiind considerat# cea mai bun# din lume. Pe timpul acestei activit#]i protocolare, am fost felicitat de oficialit#]i pentru m#iestria membrilor fanfarei noastre, iar domnul Maurice Lafosse, primarul (bourgmestre, cum i se spune \n limba flamand#) de atunci al localit#]ii, a avut numai cuvinte de apreciere fa]# de subofi]erii no[tri muzican]i, care erau preg#ti]i, \n acea perioad#, la {coala Militar# de Muzic#. Membrii muzicilor militare belgiene, dar [i ai celorlalte forma]ii str#ine, erau absolven]i de conservator. Cu toate acestea, preg#tirea profesional#, muzical# a militarilor rom@ni nu era cu nimic mai prejos. Dimpotriv#! Tot atunci, am cunoscut o persoan# deosebit#, care s-a prezentat a fi Elio Di Rupo. Domnul Pierre Ista, \nso]itorul nostru, mi-a [optit c# este Vice (nn. vice...)-Premier Ministre, eu, din neaten]ie, am receptat fis (nn. fiul...) du Premier Ministre, [i a[a am crezut p@n# \n ultima zi a manifest#rilor, c@nd am fost invitat, \mpreun# cu inspectorul muzicilor militare, colonelul Constantin Andreoiu, s# asist la momentele apoteotice ale manifest#rilor â&#x20AC;&#x201C; Lupta dintre Sf@ntul Gheorghe [i Dragon [i la finalul procesiunii Carul de Aur etc. â&#x20AC;&#x201C; din balconul Lâ&#x20AC;&#x2122;Hotel du Ville. Am \mbr#cat superba ]inut# de ceremonie a armatei noastre. Ajung@nd \n parcul interior al acestei institu]ii publice, am fost \nt@mpinat de domnul Elio Di Rupo, care, pe un ton foarte jovial [i cordial, mi-a spus c# dore[te s# m# prezinte [efului s#u. Am r#mas pl#cut impresionat [i, evident, emo]ionat, atunci c@nd am constatat c# [eful domnului Di Rupo nu era nimeni altul dec@t Primul Ministru al Belgiei, domnul Jean-Luc Dehaene. Domnul Prim Ministru a f#cut referin]e elogioase cu privire la presta]iile muzicienilor rom@ni, precum [i la adresa Rom@niei. Am m#rturisit bucuria de a participa la aceste manifest#ri [i, totodat#, am adresat mul]umiri pentru aprecierile 159

f#cute. La pu]in timp dup# aceea, “Evenimentul Zilei”, care atunci era cea mai citit# gazet#, a publicat un articol, semnat de Oana Maiuga, \n care se se informau cititorii despre scurta \nt@lnire a Primului Ministru belgian cu domnul... Lt. col. Mihail }#p@rlea. Pe domnul Di Rupo, acum Prim Ministru al Belgiei, l-am \nt@lnit [i \n urm# cu c@]iva ani, c@nd era primar al Monsului. Domnul Di Rupo a venit, folosind ca mijloc de transport bicicleta, s# m# \nt@lneasc# [i s# asiste, c@teva zeci de minute, la un moment muzical-coregrafic, pe care soli[ti, balerini [i instrumenti[ti renumi]i ai Ansamblului Artistic “Doina” al Armatei l-au prezentat \n Grande Place. Despre domnul Di Rupo, \nc# de c@nd l-am cunoscut, se afirma c#, de[i este de origine italian#, la Mons este \n elementul s#u, iar \n rela]iile cu cet#]enii dovede[te o r#bdare de \nger. Este primul care le str@nge m@na, este sensibil la suferin]ele lor [i se preocup#, ca nimeni altul, de problemele pe care ace[tia le au. Este apreciat, \n unele cercuri, drept un geniu politic, ce are autoritatea [i legimitatea conferite de popor. Este \nzestrat cu o mare capacitate de comunicare [i posed# un autentic sim] al istoriei. Elio Di Rupo mi-a confirmat, o dat# \n plus, faptul c# marile personalit#]i sunt modeste, se comport# \n mod elevat. _n concep]ia occidental#, oamenii politici sunt, realmente, servitorii poporului, iar# nu poporul este servitorul lor, a[a cum, din nefericire, este \n mentalul rom@nilor [i, mai ales, \n mintea unor lideri politici mioritici. Uneori, ace[tia din urm#, se comport# ca [i cum poporul rom@n a ap#rut pentru ca ei s# aib# pe cine conduce. Este un reflex, cred, al anilor de dictatur# comunist#, dar [i o consecin]# a lipsei de cultur# umanist# [i politic# a politicienior. Pentru aceast# situa]ie, trebuie s# spun c# nu numai politicienii sunt de vin#, ci [i noi, rom@nii, deoarece, de cele mai multe ori, suntem apatici [i ne comport#m ca ni[te supu[i, fiind, astfel, complici le ceea ce se \nt@mpl# \n societatea noastr#. Aromele [i gustul puterii – chiar dac#, uneori, se afirm# faptul c# puterea se exercit# \n numele poporului –, sunt mai puternice, sunt dincolo de principiile morale, dincolo de deontologia politic#. Concesivitatea poporului rom@n – de[i \[i are explica]ii istorice \n ra]ionamente de genul Capul plecat niciodat# nu-i t#iat –, este p#gubitoare pentru situa]ia economic# [i social# a ]#rii. Vorbim, \n esen]#, de o pasivitate d#un#toare, de o atitudine de complicitate, de o conspira]ie a noastr# cu lideri politici nereprezentativi. O conspira]ie a t#cerii – dac# o pot numi a[a –, ce conduce la stigmatizarea democra]iei, la nulificaea poliarhiei, l#s@nd teren fertil pentru totalitarismul Unului, sprijinit de o grupare oligarhic# avid# de \mbog#]ire cu orice pre]. Poate fi dsemnat# aceast# stare de fapt prin sintagma sindromul Stockolm, \n care victimele regimului politic, aidoma persoanelor captive, se solidarizeaz# sau chiar se identific# cu r#pitorii, \n cazul nostru cu liderii politici ale c#ror haine morale sunt \mbr#cate doar pentru a-[i ascunde nulitatea, negativitatea sau malefismul. Micile lor gesturi de bun#tate sunt amplificate, iar victimele manifest# pasivitate sau se solidarizeaz# cu ei, iar sindromul devine o strategie de supravie]uire pentru persoanele care sunt supuse unor abuzuri sociale [i economice, ce le determin# un stres emo]ional [i existen]ial major. A[a explic# teoria disona]ei cognitive efectul de schimbare a opiniilor de vot prin mituirea electorilor cu mici sume de bani sau cadouri nesemnificative, mituire practicat# intens de partidele politice \n perioada campaniilor electorale, de[i procedeul este interzis de legisla]ia noastr#. 160

Este, parc#, la noi, la rom@ni, prea mult# resemnare, prea mult# renun]are [i prea mult chin. Nefericirea, insatisfac]ia, s#r#cia care ne \nso]esc [i ne disper#, pornesc, p@n# la urm#, din noi \n[ine. De aceea, ele nu trebuie tratate ca o fatalitate cosmic#, concep]ie care, \n acest caz, ne-ar \nchide orice posibilitate de a-le diminua sau de a-le face mai suportabile. Schimbarea de optic#, de atitudine trebuie f#cut#, mai \nt@i, \n modul nostru de a g@ndi [i, ulterior, \n ac]iunile noastre cotidiene. _mbun#t#]irea situa]iei existen]iale este un fenomen a posteriori. Pe cale de consecin]#, este necesar ca fiecare dintre noi s# se manifeste responsabil [i sinergic, s# pretind# [i s# impun# respect din partea semenilor sau a oric#rui lider politic, social sau economic. Numai a[a raporturile diadei poporlideri pot fi redefinite sau inverste pentru a le transcende \n planul firescului politic [i social. Cred c# numai a[a putem realiza propensiunea ]#rii [i, \n acela[i timp, a noastr#, a cet#]enilor ei. P#strarea [i promovarea valorilor identitare rom@ne[ti Particip@nd la Doudou, am \n]eles, mult mai bine dec@t din lucr#rile de sociologie sau etnogenie c# tradi]ia \nseamn# o sum# de valori, o experien]# comunitar# ancestral#, \n mijlocul care ne na[tem [i de la care plec#m \n via]#, ne form#m ca speciali[ti sau cet#]eni, [i care ne urm#re[te permanet pe parcursul \ntregii noastre existen]e. Ele alc#tuiesc un corpus de valori, un adev#rat tezaur, numit etos. Noi trebuie s# cunoa[tem [i s# promov#m valorile na]ionale sau pe cele ale unei zone din arealul rom@nesc, pentru c# numai a[a putem profita de ele, le putem valoriza \n beneficiul nostru [i al prezerv#rii identit#]ii rom@ne[ti \n marea familie a popoarelor lumii. Numai a[a vom fi respecta]i, ca rom@ni [i ca popor. Tradi]iile reprezint# o totalitate de valori identitare, acumulate de societate sau de diferite comunit#]i, la un moment dat. Tradi]iile \nglobeaz# valori perene ale culturii, educa]iei, moralei, religiei, [tiin]ei militare, culturii tehnice etc. Ele, [i numai ele, ne deosebesc de alte na]ii. Ele incumb#, din partea statului, comunit#]ii, dar [i a cet#]enilor responsabilitate pentru p#strarea, \mbog#]irea [i transmiterea lor genera]iilor viitoare. Poporul rom@n are tradi]ii milenare, are obiceiuri unice, care pot fi promovate \n spa]iul european [i euro-atlantic, ca o imagine vie, realist#, istoric# [i contemporan# a rom@nilor. Consider c# autorit#]ile publice, fie ele centrale sau locale, au o mare responsabilitate \n aceast# direc]ie. Tradi]iile populare pot s# prezinte [i s# reprezinte, cel mai bine, identitatea rom@neasc#. Uniunea European# nu este de natur# s# estompeze tradi]iile culturale [i identitare rom@ne[ti, topindu-le \ntr-un creuzet. Dimpotriv#! Ele trebuie cunoscute de c@t mai mul]i locuitori ai planetei. Daca le cultiv#m, vom avea [i mai mul]i turi[ti care vor vizita Rom@nia. Din p#cate, \n loc s# ne cultiv#m tradi]iile, \n unele localit#]i din ]ar# sunt importate [i promovate, la ini]iativa unor persoane cosmopolite ce ocup# pozi]ii sociale importante, tradi]ii [i manifest#ri ce exced spa]iului cultural rom@nesc sau nu au nici un fel de leg#tur# cu acesta. Uneori, se \ncearc# inser]ia, â&#x20AC;&#x153;altoireaâ&#x20AC;? lor pe puternicul filon na]ional rom@nesc. Mass media rom@ne[ti, din p#cate, umbl@nd dup# senza]ional, le prezint# publicului rom@nesc. C@teva exemple: OktoberFest; Giving Day; Valentineâ&#x20AC;&#x2122;s Day etc. Este o mare eroare... Punctum!

161

Spiritul cantemirist, punte a rela]iilor rom@no-ruse P@n# \n anul 1994, rela]iile militare cu Rusia erau cvasi\nghe]ate, ca urmare a noii orientari politice a Rom@niei, care era primul stat est european semnatar al “Parteneriatului pentru Pace”, dar [i a transform#rilor ce aveau loc \n spa]iul ex sovietic, prin dezintegrarea Uniunii Sovietice [i formarea unor noi state independente. _n vara acelui an, a avut o \nt@lnire, la Bucuresti, \ntre mini[trii ap#r#rii ai celor dou# ]#ri. George Tinca, diplomat de carier#, era ministrul ap#r#rii na]ionale. De fapt, era prima personalitate civil# ce, dup# Revolu]ia din decembrie 1989, \ndeplinea aceast# func]ie. Evident, erau susceptibilit#]i [i re]ineri \n dezvoltarea rela]iilor politico-militare rom@no-ruse. Cred c# singura activitate concret# convenit#, la aceast# \nt@lnire, a fost un schimb de forma]ii artistice \ntre cele dou# armate. Din Partea Rus#, s-a stabilit s# sus]in# patru spectacole \n fa]a militarilor rom@ni vestitul Ansamblul “Alexandrov” al Regiunii Militare Moscova [i, la reciprocitate, din partea Roman#, Ansamblul Artistic “Doina” al Armatei. Eram [eful Biroului rela]ii culturale [i, \n mod firesc, am primit sarcina s# organizez turneul arti[tilor oaspe]i. Spectacolele sus]inute arti[tii ru[i au fost bine primite de spectatorii din Bucure[ti, Ploie[ti, T@rgovi[te [i Pite[ti. La plecare, [eful delega]iei ruse, mi-a comunicat faptul c#, Partea Rus# a[tept# ca turneul arti[tilor rom@ni, s# \nceap# peste 4 zile. Am cerut replanificarea turneului. R#spunsul a fost ferm: peste c@teva zile, v# a[tept la Moscova. Era greu, dac# nu aproape imposibil de organizat, datorit# unor dificult#]i birocratice [i financiare. Nu exista valuta necesar# la Direc]ia Financiar#, deoarece activitatea trebuia planificat# s# se desfa[oare cu cel putin 3 luni \nainte. _n acea perioad#, valuta se ob]inea, lunar, prin licita]ie. Partea artistic# era mai u[or de preg#tit pentru c# aveam arti[ti profesioni[ti de mare calibru. Singura posibilitate de deplasare pentru a ne \ncadra \n timp era cea cu avionul. Am ob]inut aprobarea pentru dou# avioane de la Flotila de Transport Aerian. Un AN-24 pentru cei 39 de arti[ti, tehnicieni [i conduc#torul delega]iei, [i un AN-26 pentru transportul materialelor necesare. Cu toate acestea, s-a apreciat c# misiunea nu se poate executa [i c# trebuia am@nat#. Concluzia aceasta s-a prezentat [efului SMG, gl. Dumitru Cioflin#, care nu a acceptat-o, spun@nd c#, astfel, noi demonstr#m unui partener de talia Rusiei c# nu avem capacitatea organizatoric# [i mijloacele necesare realiz#rii unei misiuni convenite la nivel de mini[tri ai ap#r#rii. Am fost chemat la cabinetul s#u, ordon@ndumi s# preg#tesc misiunea, orice dificultate pe care o \nt@mpin s# i-o raportez. S-a hot#r@t ca deplasrea s# se fac# cu cele 2 avioane, de[i delega]ia rus# efectuase deplasarea cu trenul. Directorul Ansamblului, col. Constantin Popovici, excelent muzician, a preg#tit un program artistic adecvat, care cuprindea [i c@ntece interpretate \n limba rus# de Gina P#tra[cu, solist# talentat# [i destul de cunoscut# \n acea perioad#. _n final, cel mai greu a fost s#-l conving pe reprezentantul Cur]ii de Conturi s# avizeze valuta necesar# deplas#rii, de[i ea se g#sea, de acum, \n servieta mea. Forma]ia noastr# artistic# a sus]inut patru spectacole \n fa]a unor militari din 4 divizii mecanizate, situate \n apropierea capitalei ruse. Un spectacol a fost organizat la Kantemirskaia Divizia , ce \[i avea re[edin]a cam la 100 km de Moscova. Ei bine, aici, \n c@teva r@nduri, ni s-a spus, c# Spiritul lui Cantemir, deci [i un spirit rom@nesc, se mai 162

p#streaz# at@t \n mintea militarilor, c@t [i a cet#]enilor ru[i din aceast# parte a ]#rii. Unii dintre noi – afirma, un colonel din conducerea acestei mari unit#]i –, avem [i s@nge rom@nesc, pentru c# tr#im pe p#m@ntul ce a apar]inut lui Dimitrie Cantemir. _ntr-adev#r, savantul rom@n a fost \mpropiet#rit de c#tre ]arul Petru I - al c#rui consilier intim era -, cu o \ntins# mo[ie, iar divizia func]iona chiar pe domeniul istoric al lui Cantemir. _mpropriet#rirea a fost efectuat# o dat# investirea lui cu titlul de Principe Serenissim al Rusiei, ca urmare a meritelor sale deosebite \n cartografierea teritoriului [i elaborarea h#r]ilor acestei ]#ri. Evident, gazdele noastre f#ceau multe afirma]ii care, din punct de vedere istoric, erau corecte. Unele, \ns# – consideram atunci –, reprezentau semne de curtoazie fa]# de delega]ia rom@n#. Cu toate acestea, am constatat c# Dimitrie Cantemir a fost, de- a lungul istoriei, [i poate mai este [i acum, o punte de leg#tur# \ntre popoarele rom@n [i rus. Personal, mai cred c# atribuirea, \n anul 1949, a numelui Dimitrie Cantemir, Liceului Militar nr. 1, care era dislocat la Roman, a fost [i un gest de complezen]# pentru consilierii militari ru[i, care erau prezen]i la toate e[aloanele armatei noastre. Patronul spiritual a fost ales dintr-o list# consistent# de propuneri, care cuprindea personali]#]i istorice importante: Mircea cel B#tr@n, {tefan cel Mare, Ioan Vod# cel Cumplit, Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir, Tudor Vladimirescu, Gheorghe Magheru, Nicolae B#lcescu, Filimon Sirbu, Vasile Roait#. La list#, cred c# se putea ad#uga [i ctitorul s#u, Nicolae Filipescu. Ulterior, patronii spirituali ai celorlalte licee militare au devenit {tefan cel Mare, Tudor Vladimirescu, Mihai Viteazul [i Mircea cel B#tr@n. Sindromul afgan _ntr-o sear#, afl@ndu-ne la hotelul militar din Moscova, am trecut sa verific, modul \n care se comport# personalul. _ntr-o camer#, pilo]ii dansau cu c@teva balerine pe care la aveam \n forma]ie, \ntruc@t se aniversa ziua de na[tere a unuia dintre ei. La vederea mea, au vrut s# pun# punct activit#]ii distractive. Le-am dat permisiunea s# continue, dar am solicitat ca volumul muzicii s# fie mai mic, pentru a nu deranja pe cei care erau \n hotel. Evident, imediat, s-au conformat, iar muzica nu se mai auzea de pe hol. Apoi, s-a petrecut ceva amuzant [i, \n acela[i timp, [ocant pentru mine. Un b#rbat \nalt de aproape 2 m, \mbr#cat \n ]inut# militar# de instruc]ie, a spus, \n limba rus#, pe un ton amenin]#tor, c# vrea s# discute cu [eful delega]iei rom@ne. L-am \ntrebat ce s-a \ntamplat? El mi-a r#spuns c# dore[te s# omoare un rom@n, deoarece acesta l-a jignit grav, a[a cum nu i s-a \nt@mplat nici \n Afganistan, de unde se \ntorsese de pu]in timp. Imediat, am realizat c# partenerul meu de dialog sufer# de sindromul afgan, [i c# trebuie s# dau dovad# de mare abilitate pentru a rezolva situa]ia. I-am spus c# eu sunt colonel al Armatei Rom@ne [i c# sunt conduc#torul delega]iei. I-am propus s# fie de acord s# ne \nt@lnim peste un sfert de or#, la recep]ia hotelului. _n acest timp, puteam s# constat ce s-a \nt@mplat. Apoi, am mers \n zona \n care erau caza]i balerinii, unde am constatat o mare iritare a Lumini]ei Mogo[anu, care, mi-a spus c# so]ul ei Lucian, a facut o mare gaf#. L-am invitat pe Lucian s#-mi spun# exact ce s-a \nt@mplat. Pe scurt, mi-a relatat c# a inte]ionat s# fac# o glum# cu aviatorii, care dansau cu colegele sale. _n acest scop, [i-a aplicat la [li]ul pantalonilor o replic# a unui falus, realizat# din ipsos la Studioul de Arte Plastice al Armatei. Astfel“echipat, a intrat \n camera \n care se auzea muzic#. Stupoare, aici a 163

\nt@lnit un militar rus, care st#tea \n pat ascult@nd muzic#, la un volum ridicat. V#dit deranjat, acesta i-a facut gesturi amenin]#toare, iar el s-a refugiat la colegi. {tiam c# nu este bine s#-mi consum toat# muni]ia de la \nceput. Am stabilit strategia deac]iune [i iam cerut lui Serghei, un ofiter de informa]ii rus, \nso]itorul nostru, care vorbea rom@ne[te, s# merg#, \mpreun# cu Lucian, la cel jignit, c#ruia s#-i explice gaf# f#cut# far# nici o inten]ie. La \nceput, militarul rus - cazac de origine -, a spus c# nu renun]# la idee, [i a pus pe mas# o sabie ninja. Cei doi l-au invitat \n camera vecin#, \n care dansul continua. Astfel, cel jignit s-a convins de gafa, f#r# inten]ie, a balerinului rom@n. A spus c#-l iart# pe f#ptuitor, [i c# dore[te s# r#m@n# prieten cu balerinul roman. Condi]ia pus#: s# bea, pe ner#suflate, o sticl# de vodk#. Lucian, cu mare greutate, a reu[it s# termine sticla, din mai multe \ncerc#ri, de[i era un ardelean obi[nuit s# bea palinc#. Astfel, [i eu am â&#x20AC;&#x153;r#suflat u[uratâ&#x20AC;? c# situa]ia s-a rezolvat pe cale amiabil#, ne mai fiind nevoie s# intervin personal. _ntoarcerea \n ]ar# a fost un calvar. Mai \nt@i din cauza autorit#]ilor ruse. Am stat ore bune pe Aeroportul {erementievo-2, care era \nchis. Argumentul adus era, am avut impresia, pueril. Urma s# soseasc# un cosmonaut rus. Oricum, era un aeroport utilizat mai mult de militari. Am constatat, atunci, ca se efectuau pu]ine zboruri. Personalul aeroportului ac]iona apatic, dezinteresat s#-[i fac# dotoria. Totul era \n tranzi]ie, inclusiv respectarea orelor de zbor. Eram la cap#tul r#bd#rii. Pilo]ii aveau deja aproape 7 ore de c@nd sosiser# la aerodrom pentru preg#tirea avioanelor. Erau, [i ei, mai nelini[ti]i dec@t noi. Am aflat c#, [i condi]iile atmosferice de pe o parte a traiectului de zbor, deveneau, din ce \n ce, mai nefavorabile. Comandantul zborului, m-a asigurat c#, \n pofida riscurilor la care ne vom expune \n condi]iile meteo existente, vom ajunge cu bine \n Bucure[ti. Avea temerea c#, dac# nu vom decola c@t mai repede, exista riscul ca zborul s# nu poat# fi efectuat. Zborul dura peste 3 ore [i jum#tate. Atunci am solicitat reprezentantului Marelui Stat Major al armatei ruse, care ne \nso]ea, s# decol#m \n cel mult o or#, invoc@nd faptul c#, potrivit regulilor interna]ionale, dup# 8 ore petrecute \n aeroport, pilo]ii nu mai au voie s# zboare. _n acest caz, Partea Rus# trebuia s# asigure cazare [i mas# pentru toat# delega]ia rom@n#, inclusiv pentru pilo]i. Ca un f#cut, \n mai pu]in de 5 minute, am fost invita]i la avioane, [i, \n scurt timp, am decolat. _n semn de protest fa]a de tratamentul la care am fost supu[i, nu mi-am luat r#mas bun de la cei ce ne \nso]eau. Cele dou# aparate de zbor de tip Antonov erau fabricate \n anii... 70 [i, pe cale de consecin]#, avionica lor nu era foarte perfec]ionat#, fiind dep#[it#. _n condi]iile meteo grele, care au \nceput atunci c@nd ne aflam deasupra teritoriului Basarabiei, doar ni[te pilo]i foarte bine preg#ti]i [i expermenta]i, a[a cum erau pilo]ii no[tri militari, puteau s# execute misiunea se transport \n deplin# siguran]#. Altitudinea la care puteau zbura aeronavele noastre, era relativ mic#, de p@n# la 7000 m. Prin urmare, altitudinea de 6600 m la care zburam, nu ne avantaja. Se formaser#, deja, nori de tipul cumulonimbus, de mas# noroas# dens#, cu puternic# dezvoltare pe vertical#. Fragmente din masa norului se desprind [i se deplaseaz# foarte repede, form@nd trombe [i vijelii. Fenomenul meteo pe care-l provoac# este \nso]it de tunete, fulgere puternice [i de grindin#. _n cabina fiec#rui avion, comandantul urmarea ca traiectul de zbor s# ocoleasc# norii de acest tip. Impactul cu ace[tia, datorit# densit#]ii lor mari [i a curen]ilor verticali de aer ce se produc, de multe ori, \n direc]ii opuse, pot conduce la dezechilibrarea aparatului de zbor sau chiar a desprinderii unor componente ale acestuia. Pentru mine, a 164

fost impresionant s# urm#resc, timp de c@teva minute, aceast# opera]iune. Aparatele se zg@l]@iau puternic. Soprana Florina Cup[a asem#na zborul cu mersul pe ar#tur#. O stare de tensiune puternic# a cuprins pe aproape to]i membrii delega]iei. Eu \ncercam s#-mi ascund teama pentru a putea detensiona situa]ia [i le ceream tuturor s# nu le fie fric# pentru c# pilo]ii au o preg#tire exep]ional de bun# [i vom ajunge \n bune condi]ii la sol. Polina Manoil#, c#reia i s-au raliat Elisabeta Turcu [i Irina Some[an, adev#rate doamne ale c@ntecului popular rom@nesc, se manifesta nervos [i nu reu[eau s#-[i \nving# teama. Cel trei artiste mi-au spus, \n cor, c# Se vede [i pe fa]a dumneavoastr# c# v# este fric#. Era o realitate evident#. _n final, am aterizat cu bine pe Aeroportul Otopeni, unde, dup# doar c@teva minute, furtuna a \ncetat. Aparatul nostru a aterizat, \ns#, dup# cel de-al doilea avion. Ulterior, am aflat c#, ocolind norii amenin]#tori, aeronava noastr# s-a ab#tut de la traiect, ocolind zonele cu grad ridicat de pericol pentru siguran]a zborului. Cu c@]iva kilometri \nainte de aterizare, li s-a sugerat pilo]ilor s# aterizeze pe aerodromul Deveselu sau pe un alt aerodrom, dac# nu au curaj sau apreciau c# este imposibil# aterizarea pe Otopeni. Pericolul cel mai mare, mi-a relatat navigatorul, la dou# zile dup# terminarea misiunii, \l putea reprezenta defectarea radiolocatorului, iar aparatul nu avea un alt sistem de rezerv#. Un factor de risc, \naintea ateriz#rii, \l putea constitui coliziunea cu o alt# aeronav#, care ar fi ap#rut dup# un nor cumulonimbus, care ar fi ecranat identificarea unui aparat de zbor de c#tre radarul propriu. Aceste situa]ii posibile, din fericire, nu s-au petrecut, iar noi am aterizat, cu bine. _nc# o dat# am constatat c#, de[i pilotau avioane fabricate \n urm# cu 30-40 de ani, dep#[ite tehnic din multe puncte de vedere, aviatorii militari sunt preg#ti]i excelent, fiind adevara]i [oimi ai cerului albastru. Zborul este via]a lor. Nimic nu este mai tragic pentru un pilot dec@t oprirea de la zbor. Cursus honorum Evident, activitatea \n cadrul Direc]iei de Cultur# sau al Departamentului pentru Politica de Ap#rare [i Integrare Euroatlantic# impunea s# fiu la curent cu evolu]ia fenomenului militar [i alian]elor politico-militare, cu reformele ce au loc \n armat# \n vederea adapt#rii sale la cerin]ele unei armate membre \n NATO. De[i eram absolvent al Academiei [i posesor al \nc# dou# licen]e la facultat#]i socio-umane, am considerat absolut necesar# preocuparea mea pentru \nv#]area permanent#. Am absolvit Colegiul de Stat Major â&#x20AC;&#x201C; ce func]iona la Universitatea Na]ional# de Ap#rare. Dup# absolvire, am fost numit [eful {ec]iei Gestionare Rela]ii Civili-Militari, [i, peste pu]in timp, consilier al secretarului de stat, dl. Ion Mircea Pl@ngu. Apoi a urmat Colegiul Na]ional de Ap#rare. Seria noastr# a fost deosebit#, trei dintre colegi au devenit [efi ai Statului Major General, respectiv generalii Mircea Chelaru, Eugen B#d#lan [i amiralul Gheorghe Marin. Gl Mircea Chelaru a devenit [eful SMG, chiar pe parcursul preg#tirii la Colegiu. _n perioada de preaderare la NATO, am efectuat stagii de preg#tire sau document#ri la MontereySUA, Cartierul General NATO, SHAPE, EUROCORP, Brigada Franco-Germana, SHIRBRIG, Comanda ap#r#rii a armatei Daneze, Ministerele ap#rarii ale Spaniei, Belgiei, Portugaliei, Bulgariei etc. Am participat la c@teva [edin]e ale unor comitete NATO, la adunarea general# a Asocia]iei Tratatului Atlanticului, conferin]e europene [i mondiale ale Asocia]iei Militarilor Cre[tini, seminarii interna]ionale, activit#]i la care am prezentat 165

comunic#ri. De asemenea, la Universitatea din Chi[in#u, am prezentat comunicarea Cestiunea Basarabiei \n opera lui Mihai Eminescu. Am ini]iat leg#turi cu Centrul European pentru Studii de Securitate George C. Marshall, av@nd, pe parcursul a [ase ani, rela]ii de colaborare personalizate cu dr. Robert Kenedy, directorul acestei institu]ii, precum [i cu succesorul acestuia dr. John Rose. Concretizarea colabor#rii s-a materializat \n cele 6 cursuri mobile organizate \n ]ara noastr#, la care a participat un num#r important de reprezentan]i ai principalelor institu]ii ale statului, [i chiar ai societ#]ii civile. Activit#]ile erau conduse de profesori ai acestui centru, de speciali[ti NATO sau ai Departamentului Ap#r#rii al SUA. Men]ionez doar dou# dintre acestea: Solu]ionarea conflictelor [i managementul democratic al ap#r#rii [i Managementul crizelor. Dup# desf#[urarea primului seminar, av@nd clare principile planific#rii ap#r#rii \n statele NATO, s-au f#cut, pe cale de consecin]#, av@nd acordul dl Constantin Dudu Ionescu, secretar de stat pentru politica de ap#rare [i integrare euroatlantic#, propuneri pentru legea privind planificarea ap#r#rii, aflat# \n proces de avizare [i adoptare. Dup# cel de-al doilea, am elaborat o Concep]ie privind managementul crizelor, pe am trimis-o guvernului, precum [i la institu]iile interesate. Apoi documentul a fost discutat cu exper]i NATO, care au apreciat viziunea [i concep]ia noastr#, [i ne-au sugerat unele principii [i mecanisme de solu]ionare a crizelor. Ulterior, prin decizia primului ministru, s-a constituit un grup de lucru interministerial – ale c#rei sesiuni le-am condus –, \n scopul elabor#rii unei propuneri de act normativ privind managementul crizelor \n Rom@nia. _n noua concep]ie, managementul situa]iilor de criz#, cu excep]ia unei crize grave la adresa secur#t#]ii na]ionale, revenea guvernului, [i nu CSAT sau pre[edintelui ]#rii. Ministerele manageriau crizele departamentale (mediu; s#n#tate, agricultur# etc), dar [i \n asemenea cazuri, guvernul controla situa]ia [i punea la dispozi]ie mijloacele financiare [i logistica adecvate situa]iei. De asemenea, prevedeam o delimitare clar# \ntre organele de decizie [i structurile tehnice sau for]ele de \nterven]ie. Dup# \ndelungi discu]ii [i dezbateri, dup# mai multe \ncerc#ri, s-a adoptat cadrul legislativ pentru situa]iile de urgen]#, evident modificat. Rolul esen]ial revine, de aceast# dat#, Ministerulul Administra]iilor [i Internelor. {i nu guvernului cum ar fi normal. Nu s-a \n]eles o filosofie simpl#, aplicat# cu succes \n statele ce au tradi]ii democartice [i institu]ii trainice, [i anume: crizele se planific# din timp de normalitate, iar to]i managerii, \ncep@nd cu nivelul cel mai de jos [i p@n# \n v@rful piramidei societ#]ii, trebuie s# fie preg#ti]i pentru a gestiona o criz#. Pe baza concep]iei M.Ap.N. [i a propunerii de act normativ \n materie de management al crizelor, \ncep@nd cu anul 2001, s-a elaborat cadrul legislativ pe baza c#ruia s-au creat inspectoratele pentru situa]ii de urgen]#. _nc# din anul 2000, am avut ini]iativa cre#rii, dup# modelul altor state, a Asocia]iei George C. Marshall – Rom@nia, care s# reuneasc# absolve]ii rom@ni ai Centrului European pentru Studii de Securitate “George C. Marshall”, de la Garmisch Partenkirchen – Germania. O dat# constituit#, asocia]ia s-a bucurat de sprijinul autorit#]ilor rom@ne [i al partenerilor americani, organiz@nd numeroase activit#]i care, \ntr-o form# sau alta, au contribuit la facilitarea procesului de aderare a Rom@niei la NATO. Am avut [i o anumit# activitate publicistic#. Men]ionez, doar, c@teva lucr#ri [i studii: Managementul Resurselor de Ap#rare, lucrare pe care am coordonat-o; Un nou concept [i un nou sistem na]ional de management al crizelor \n Rom@nia; Canalul Rin - Main 166

Dun#re [i importan]a sa strategic# pentru cooperarea [i securitatea european#, studiu publicat \n Dun#rea, securitatea [i cooperarea european# la \nceputul secolului 21, lucrare bilingv#, trimis# la bibliotecile a peste 150 universit#]i din SUA [i Europa; Afganistan, un p#m@nt uitat de timp, \n calitate de consultant militar. De asemenea, m-am \ngrijit de apari]ia, \n limba englez#, a lucr#rii de referin]# Globalizarea rela]iilor civili-militari: democratizare, reform# [i securitate, ce con]ine documentele conferin]ei cu acest# tem#, organizat#, la Bucure[ti, de Departamentul pentru Politica de Ap#rare \n cooperare cu Asocia]ia Interna]ional# de {tiin]e Politice Am avut ocazia s#-mi desf#[or activitatea \n subordinea sau s# colaborez cu militari sau civili, personalit#]i puternice, adev#ra]i vectori ai reformei domeniului ap#r#rii. Activitatea \n departamentul \n care am lucrat, este o activitate de tip interagen]ie, presupun@nd leg#turi permanente cu organele administra]iei centrale, precum [i cu structurile centrale ale ministerului. Pe cale de consecin]#, am colaborat, \n condi]ii foarte bune, nefiind \n subordinea lor, cu [efii Statului Major General, respectiv, generalii Dumitru Cioflin#, Constantin Degeratu, Mircea Chelaru [i Mihai Popescu. Am fost solicitat, \n mai multe situa]ii, de gl. Dumitru Cioflin#, cantemirist ca [i mine, pentru a rezolva unele situa]ii importante. Era, [i mai este, o personalitate militar# de excep]ie: foarte echilibrat, \nclusiv \n situa]ii de tensiune maxim#; preg#tire militar# de deosebit#; viziune de ansamblu asupra fenomenului militar; promotor al reformei \n armat#; meticulos, moral [i profunzime \n g@ndire; respectat [i, lucru foarte important, ascultat de c#tre politicienii de v@rf ai ]#rii. Apreciez mult modul \n care a dezvoltat, \n perioada de preaderare, leg#turile cu structurile euroatlantice, precum [i cu omologii s#i americani, germani, francezi, unguri, belgieni, britanici, turci etc. De asemenea, am avut numeroase prilejuri de a ac]iona pentru a rezolava unele sarcini stabilite de mini[trii ap#r#rii: gl. Victor St#nculescu; gl. Nicolae Spiroiu, ultimul minstru general activ, precum [i cu mini[tri civili: Gheorghe Tinca, Victor Babiuc, Constantin Dudu Ionescu, Sorin Frunz#verde [i Ioan Mircea Pa[cu. Am apreciat la gl. Nicolae Spiroiu viziunea, modul apropiat de lucru cu oamenii, de[i perioada sa de ministeriat s-a confruntat cu multe probleme dificle. Dl. Gheorghe Tinca a dat o mare deschidere a armatei spre societate, deschidere pe care, p@n# atunci, n-o avea, suger@nd unele ac]iuni de la cele culturale, p@n# le cele de factur# pur militar#, pentru \n]elegerea mai bun# a rolului s#u \ntr-o societate democratic#. _mpreun# cu gl. Cioflin#, a ac]ionat pentru l#rgirea [i sporirea consisten]ei rela]iilor politico-militare ale Rom@niei, care au impulsionat procesele de integrare a ]#rii \n structurile europene [i euroatlantice. Remarcabil este faptul c# schimb#rile de paradigm#, urmate de procesul moderniz#rii, de reformarea armatei au avut determin#ri intriseci [i nu a reprezentat un proces cu rosturi exogene. Pot spune c#, \n acest mod, s-a realizat inser]ia social# a organismului militar. Semnele unui proces de politizare a armatei au ap#rut ceva mai t@rziu. Este regretabil [i, totodat#, d#un#tor faptul c# numirile \n func]ii [i promov#rile se fac, la aproape toate e[aloanele, pe criterii de substan]# politic#, [i nu de competen]#. Una dintre pu]inele excep]ii a constituit-o activitatea dl. George Cristian Maior, care a preluat func]ia de secretar de stat la dl Ion Mircea Pl@ngu, care era membru al altui partid politic, [i a lucrat cu echipa pe care a avut-o precedesorul s#u.

167

DRESMARA, rod al parteneriatului strategic rom@no-american _n cadrul parteneriatului strategic intensificat rom@no-american, s-a demarat o colaborare fructuoas# cu Institutul pentru Managementul Resurselor de Ap#rare [i cu Centrul pentru Rela]ii Civili-Militari de la Monterey (California), institu]ii ce, \mpreun# cu Institutul pentru Studii de Securitate, func]ioneaz# \n cadrul {colii Navale Postuniversitare. Domnul Constantin Dudu Ionescu, anterior ocup#rii func]iei de secretar de stat [i [ef al Departamentului pentru Politica de Ap#rare [i Integrare Euroatlantic#, a absolvit primul institut men]ionat. _mpreun# cu reprezentan]i ai Statului Major General, am avut, [i eu prilejul, de a efectua o vizit# de documentare la {coala Naval# Postuniversitar# de la Moterey. Apoi, un anumit num#r de ofi]eri [i de salaria]i civili ce ocupau func]ii de conducere \n domeniile planific#rii ap#r#rii [i rela]iilor civili-militari. A fost un mare c@[tig pentru armat#. La ini]iativa domnului secretar de stat a f#cut schimb#ri structurale, care au accelerat activitatea de preg#tire a armatei [i ]#rii pentru integrare \n NATO. Ca urmare, rela]iile interna]ionale de cooperare politico-militar# rom@no-americane s-au substan]ializat \n ritm alert. Demnitarul rom@n, care asemenea ministrului ap#r#rii na]ionale, dl. Victor Babiuc, era membru al guvernului, a avut ini]iativa constituirii unei asemenea institu]ii, de factur# postuniversitar#, [i \n Rom@nia. Ra]iunea era simpl# [i pragmatic#. Rom@nia trebuia s# beneficieze de propria-i institu]ie, care s# preg#teasc# speciali[ti militari [i civili pentru acest domeniu important pentru realizarea interoperabilit#]ii cu structurile euroatlantice. S-a convenit, dup# analizarea mai multor variante, constituirea, la Bra[ov, \n cazarma Academiei For]elor Aeriene, a Centrului Regional pentru Managementul Resurselor de Ap#rare. _mpreun# cu Partea American#, am organizat un seminar de clarificare a rosturilor centrului [i de planificare a etapelor realiz#rii [i func]ion#rii sale. _ntruc@t, dl. Ionescu a devenit ministru al ap#r#rii [i, apoi, ministru de interne, proiectul a fost continuat de c#tre dl. Ion Mircea Pl@ngu, care i-a urmat \n func]ie. S-a dorit ca infrastuctura institu]iei s# fie la cele mai \nalte standarde \n materie. Eram critica]i de unele persoane din conducerea diferitelor e[aloane pentru faptul c# infrastructura viitoarei institu]ii se \ncadra la categoria lux. Domnul secretar de stat Pl@ngu a sprijinit realizarea centrului la cele mai \nalte standarde \n materie. Directorul centrului, care era \n curs de realizare, comandorul-ulterior general, Jean Gavril#, a vegheat, cu exigen]# [i profesionalism, la realizarea acestei institu]ii la standardele convenite cu partenerii americani. Era informat, s#pt#m@nal, asupra evolu]iei lucr#rilor. Eu am devenit consilier al secretarului de stat, cresc@ndu-mi foarte mult atribu]iile. Men]ionez c# acest proiect, finalizat \n septembrie 2000, era unic \n Europa [i permitea preg#tirea \n materie de management al resurselor de ap#rare, at@t a unor speciali[ti rom@ni, c@t [i str#ini. Rom@nia are, de atunci, o institu]ie modern#, care asigur# preg#tirea militarilor [i a unor personalit#]i civile \n problematica managementului resurselor de ap#rare, ativitate de mare interes na]ional. De asemenea, tot aici, au fost preg#ti]i, \n num#r apreciabil, speciali[ti ai unor armate din Europa. _mi amintesc de faptul c#, la o activitate de absolvire, un cursant cu gradul de colonel, a elogiat condi]iile de studiu [i de via]# ale centrului, conchiz@nd c# mi-a[ dori s# am asemenea condi]ii [i la mine acas#. Cuvinte de apreciere privind activitatea [i condi]iile de via]# din centru, au avut [i absolven]ii str#ini, printre ei num#r@ndu-se [i un francez. {i acum, la 12 ani de la inaugurare, merg cu mult# 168

emo]ie la centru, care, \ntre timp, [i-a l#rgit aria de preocup#ri, devenind Departamentul Regional pentru Managementul Resurselor de Ap#rare-DRESMARA, trecut \n componen]a Universit#]ii Na]ionale de Ap#rare “Carol I”. Rezultat al eforturilor sinergice rom@no-americane, DRESMARA contribuie la asigurarea cooper#rii regionale, securit#]ii [i stabilit#]ii \n Europa central# [i de Sud-Est, fiind unul din cele 15 centre NATO/PfP de educa]ie [i instruire existente pe plan interna]ional. Regele Mihai I al Rom@niei

Asocia]ia George C. Marshall-Rom@nia, al c#rui secretar general am fost, a decernat diplome [i \nsemne onorifice ale sale unor personalit#]ilor rom@ne [i str#ine, care au avut contribu]ii esen]iale \n procesul de integrare a ]#rii noastre \n structurile europene [i euroatlantice. Colegiul director al Asocia]iei a hot#r@t s# acorde Insigna [i diploma de Onoare MS Regele Mihai I al Rom@niei. _n expunerea de motive, s-a apreciat c# MS a depus, \n nume personal [i \n numele statului rom@n, diligen]e substan]iale pe l@ng# cur]ile regale ale unor state europene, astfel \nc@t acestea au acceptat cererea de aderare a Rom@niei la NATO [i UE. MS Regele Mihai se bucur# de mare prestigiu [i respect, de o notorietate deosebit# \n toat# lumea, ca urmare a faptului c# este sigurul [ef de stat din perioada celui de-al Doilea R#zboi Mondial \n via]# [i reprezint# o personalitate important# a istoriei rom@ne[ti, europene [i universale. A fost o mare onoare pentru noi atunci c@nd, de la Casa Regal# a Rom@niei, ni s-a comunicat acceptarea propunerii noastre. Mai mult, Regele a acceptat [i invita]ia de a participa la festivitate de decernare a distinc]iilor noastre. Ulterior, Regele Mihai a efectuat o vizit# la sediul Asocia]iei, prilej cu care MS a fost informat de rosturile asocia]iei [i de ac]iunile organizate viz@nd realizarea interesului na]ional de integrare euroatlantic#. La pu]in timp de la acest eveniment, Regele Mihai i-a spus secretarei sale particulare, doamna Constan]a Iorga, organizeaz# o activitate la Palatul Elisabeta pentru a m# \nt@lni cu militarii mei. Este firesc ca Regele s# foloseasc# sintagma militarii mei, deoarece are armata \n s\nge [i s-a condus [i se conduce dup# reguli foarte precise de la care, niciodat#, nu face rabat. C@t timp a fost [eful statului rom@n, era considerat capul armatei [i a participat la campanii militare desf#[urate de armata noastr# \n cel de-al doilea r#zboi mondial. _n plus, a \nv#]at la Liceul Militar “M@n#stirea Dealu”, ale c#rei tradi]ii au fost preluate de Liceul Militar “Dimitrie Cantemir”. 169

A fost un privilegiu pentru militarii invita]i, iar pentru mine a fost ceva \n#l]#tor s# fiu, timp de o or#, al#turi de MS Regele Mihai, prezent@ndu-i colegii mei, unii dintre ei din conducerea ministerului. Evident, invidia a determinat pe un [ef al SMG s#-mi spun#, cu mali]iozitate, c# acum e[ti cu regele, dup# ce ai fost cu... comuni[tii, de[i el a fost \n func]ii mai mari dec@t mine lucr@nd tot cu comuni[tii. To]ii ofi]erii erau obliga]i s# fie membri de partid, \n epoca comunist#. MS Regele a ]inut \n bra]ele sale, asemenea Arhanghelului Mihail, Sabia Drept#]ii, pe care a m@nuit-o cu \n]elepciune, conduc@nd poporul rom@n spre adev#r, spre realizarea intereselor sale na]ionale \n \mprejur#ri istorice excep]ionale. Discursul Majest#]ii Sale, rostit \n Parlamentul Rom@niei, la 25 Octombrie 2011, a reprezentat un exemplu de \n]elepciune, clarviziune, modestie, moralitate [i echilibru, calit#]i care trebuie s#-l caracterizeze pe un [ef de stat. Are principii morale ferme, de la care, niciodat# [i \n nici-o \mprejurare, nu a f#cut rabat. A dezabrobat, \nc# de la o v@rst# fraged#, comportamentul libertin [i, apoi, nedemocratic al tat#lui s#u, Regele Carol al II-lea, care a p#r#sit-o pe regina-mam# Elena \n favoarea Elenei (Magda) Wolf Lupescu. Apoi, a fost m@hnit atunci Carol al IIlea, o exileaz# pe regina-mam#, la pu]in timp dup# ce s-a \ntors \n ]ar# pe 6 iunie 1930 [i, dou# zile mai t@rziu, a fost proclamat rege. Apoi, o aduce pe Elena Lupescu la Bucure[ti. }iitoarea, a[a cum \i spunea Ion Antonescu, sau Duduia, cum era alintat# de Carol [i numit# de presa anticarlist#, a dominat, practic, \ntrega via]# a regelui [i a controlat camarila ce se formase \n jurul acestuia, fapt ce avea s# influen]eze malefic, at@t societatea, \n ansamblu, c@t [i scena politic# rom@neasc#. Camarila era un grup interese, un grup de influen]#, care s-a implicat \n numeroase acte de corup]ie [i a contribuit la destr#marea vie]ii democratice, favoriz@nd ac]iunea de dizolvare a partidelor politice [i instaurarea regimului de dictatur# personal# a regelui. Viitorul rege Mihai, nu a fost solidar nici cu aceste ac]iuni. Dovada ce mai concludent# a respect#rii, cu sfiin]enie, a principiilor sale morale o constituie faptul c# Regele Mihai I nu a participat la funeraliile tat#lui s#u, trecut \n nefiin]#, \n anul 1953, [i \nhumat \n Capela Regilor Portugaliei de la Estoril. _n anul \n 2003, cu sprijinul Ministerului Ap#r#rii Na]ionale, r#m#[i]ele lui Carol al II-lea au fost aduse \n Rom@nia, fiind re\nhumat la M#n#stirea Curtea de Arge[, locul \n care se odihnesc regii Rom@niei. {i de aceast# dat#, Regele Mihai I nu a participat la ceremonie, fiind reprezentat de Principesa Margareta [i Principele Radu. Astfel, Regele nu [i-a \nc#lcat leg#m@ntul, f#cut sie[i, atunci c@nd Regina mam# - fiin]a pe care a iubit-o cel mai mult -, este \ndep#rtat# din ]ar#. _ncep@nd cu anul 2003, secretarul de stat, George Cristian Maior, al c#rui consilier eram, m-a desemnat punct de contact al M.Ap.N. cu Casa Regal# a Rom@niei. _n acest# calitate, am colaborat excep]ional cu Principele Radu al Rom@niei, care era reprezentantul special al Guvernului Rom@niei pentru integrare, cooperare [i dezvoltare durabil#, av@nd rangul de ministru. Alte]a Sa a f#cut lobby pentru Rom@nia, \nt@lnindu-se cu reprezentan]i de seam# ai statelor str#ine, \n ]ar# [i \n afara acesteia. A organizat vizite ale unor reprezentan]i de seam# ai caselor regale europene, care au permis o mai bun# cunoa[tere [i o percep]ie corect# a situa]iei ]#rii noastre. La multe ac]iuni, a participat [i Alte]a Sa Regal# Principesa Margareta a Rom@niei. Am avut privilegiul s#-l \nso]esc pe AS Principele Radu \n unele vizite \n str#in#tate, pe timpul c#rora a avut \ntrevederi cu personalit#]i ce se ocupau de problematica ap#r#rii. Spre exemplu, \n Finlanda, Estonia, Letonia [i Croa]ia a \nt@lnit [efi de state, prim-mini[tri, pre[edin]i de parlamente, mini[tri 170

ai ap#r#rii, mini[tri de externe, mini[tri ai culturii etc. De asemenea, a prezentat o foarte bun# [i apreciat# conferin]# pe problematica rromilor \n fa]a corpului diplomatic, acreditat la Helsinki. Impresia asupa interlocutorilor era excep]ional#, Principele Radu, [i noi cei care-l \nso]eam, am fost primi]i cu mult# deferen]# [i solicitudine la toate nivelurile. S-au g#sit, cu aceste prilejuri, solu]ii la probleme destul de complexe [i complicate, care interesau statul rom@n. Eu am fost, de la \nceput, impresionat de calit#]ile sale umane, de cultura sa deosebit#, de capacitatea de \n]elegere profund# a mecanismelor de func]ionare a societ#]ii, a statelor [i alian]elor politico-militare. Principele are o capacitate remarcabil# de reprezentare a intereselor na]ionale, dovedind o for]# de persuasiune singular#. Partenerii din NATO, apreciau mult rolul pe care Principele Radu \l avea \n promovarea intereselor na]ionale ale Rom@niei. Spuneau c# Rom@nia a g#sit o solu]ie mai bun# dec@t Bulgaria, \n care Regele Simion a devenit, pentru o perioad# de timp, prim-ministru, func]ie care a erodat imaginea public# a sa [i a monarhiei bulgare. Efervescen]e post ost#[e[ti Am p#r#sit, \n 2005, armata, la c@teva luni dup# termenul limit# pentru pensionare. Am realizat c# resursele mele nu s-au epuizat, neav@nd o deficien]# major# de energie l#untric#, iar via]a mea spiritual# nu se putea cantona \ntr-o sterilitate morbid# sau [# se piard# \n lucruri m#runte. De aceea, am continuat, este drept sporadic, colaborarea excelent# avut# cu dl. George Cristian Maior, care, \ntre timp, a devenit senator [i pre[edintele Comisiei de Ap#rare din Senat. Am contribuit, \ntr-o oarecare m#sur#, la reeditarea de c#tre omul de litere de excep]ie Augustin Buzura a Revistei â&#x20AC;&#x153;Culturaâ&#x20AC;?, s#pt#m@nal apreciat \n r@ndul litera]ilor, dar [i al publicului larg. Apoi, am avut o propunere, acceptat# imediat, de a deveni director general la Uniunea Na]ional# a Patronatului Rom@n (UNPR), una dintre cele 13 confedera]ii patronale existente \n Rom@nia. Nu [tiam aproape nimic despre patronate, despre partenerii de dialog social, \n general. Am studiat legisla]ia [i experien]ele altor state, [i am ajuns la concluzia c#, la noi, nu exist# un spirit civic de asociere din partea operatorilor economici. Am g#sit, la aceast# confedera]ie, o situa]ie inacceptabil#, deoarece organiza]iile patronale existente nu func]ionau la nivelul firesc, iar num#rul lor de membri se cifra la c@teva sute de firme. Sunt convins c# situa]ii asem#n#toare erau la aproape toate confedera]iile patronale, neput@ndu-se, dec@t scriptic, vorbi de o reprezentativitate a lor la nivel na]ional. Am elaborat o concep]ie de dezvoltare a UNPR \n plan teritorial, ]in@nd seama de regiunile de dezvoltare economic#. Pe baza ei, \n termen de c@teva luni, am constituit 9 organiza]ii patronale, iar num#rul de membri a ajuns la peste 3.000 de firme. Puneam accent deosebit pe serviciile pe care patronatele s# le ofere membrilor s#i, pe ap#rarea intereselor operatorilor economici [i configurarea unui mediu de afaceri prietenos pentru capitalul autohton. Prin urmare, veniturile proprii ale uniunii s-au m#rit de aproape zece ori. Am participat la negocierea contractului colectiv de munc# la nivel na]ional, precum [i la unele activit#]i ale Consiliului Economic [i Social. Datorit# unor viziuni diferite de cea a pre[edintelui acestei confedera]ii, am plecat prin demisie, dup# ceva mai mult de un an. Imediat, am \nceput coordonarea activit#]ii de marketing de la o firm# ce avea ca obiect de activitate producerea [i desfacerea unor dispozitive medicale pentru persoanele cu disabilit#]i, de la care am cump#rat 171

[i un procent nesemnificativ de ac]iuni. De aproape cinci ani, sunt administrator general la Camera de Comer] [i Industrie a Rom@niei (CCIR), dup# ce o perioad# de scurt# de timp am fost director general-adjunct al Camerei de Comer] [i Industrie a municipiului Bucure[ti (CCIB). Este o activitate, care mi-a adus [i \mi aduce mari satisfac]ii, deoarece sunt permanent \n activitate, trebuie s# conduc, ferm [i creativ, un num#r important de oameni. Am \n]eles logica [i chintesen]a mediului de afaceri, preocuparea pentru continu# adaptare la nou. Merg, frecvent, la spectacole de oper# [i la concerte simfonice ale Filarmonicii “George Enescu”. Arta, \n diversele ei forme, m# tonific# spiritual, m# elibereaz# de energiile negative, fenomen pe care Aristotel l-a denumit catharsis. Spiritul cantemirist, c@ntec al s@gelui Evident, \nainte de a veni la Liceul Militar de la Breaza, [tiam, relativ, pu]ine lucruri despre patronul s#u spiritual, Dimitrie Cantemir. Cuno[team doar c# a fost domnitor al Moldovei [i mare savant, membru al Acdemiei din Berlin. Mai [tiam c# a fost autorul unor importante lucr#ri [tiin]ifice ale epocii [i c#, dup# b#t#lia cu turcii de la St#nile[ti, \nfr@nt fiind, [i-a g#sit refugiul la curtea ]arului Petru I. Chiar din perioada c@nd eram “boboc” cantemirist, am avut curiozitatea afl#rii argumentelor pentru care renumitului liceu militar i-a fost atribuit numele acestui mare enciclopedist roman. Am fost, de la bun \nceput, impresionat nu de calit#]ile sale militare, ci de pregatirea enciclopedic# pe care o avea patronul spiritual al liceului nostru. Cantemir a fost, de fapt, primul enciclopedist rom@n, reprezentant de seam# al Rena[terii, [i unul dintre cei mai importan]i savan]i ai vremurilor sale. A avut preocup#ri de mare consisten]# [tiin]ific# \n diferite domenii: istorie, filosofie, literatur#, matematic#, muzic#. Pe bun# dreptate, poate fi considerat tipul de uomo universale al umanismului rom@nesc, contribuind mult la \nflorirea culturii poporului rom@n. A fost o personalitate complex#, care a realizat prima sintez# a culturii na]ionale, preg#tind apari]ia iluminismului \n ]#rile rom@ne. Constantin Noica numea cercetarea \n cuv@nt, o cercetare \n care Cantemir nu e \nd#r#tul nostru, ci, poate, \naintea noastr#. Marele savant este, de asemenea, considerat a fi primul filosof emblemetic pentru cultura rom@neasc#. Pe mine m-a \mpresionat elogiul cantemirian al t#cerii, pe care o considera a fi capu filosofiei. El scria c#, pururea din f@nt@na t#cerii cuv@ntul \n]elepciunii a izvor@t. Am \n]eles c#, \n accep]iunea lui Cantemir, t#cerea reprezint#, de fapt, o perioad# necesar# de g@ndire aprofundat#, de reflexie asupra problemelor vie]ii. Oare-retoric \ntreb, [i m# \ntreb – c@]i dintre noi, cei de ast#zi, \n preocup#rile noastre existen]iale, mai avem cultura t#cerii?. Toate acestea, ne \ndrituiesc s# admitem existen]a unui spirit cantemirist, a unui ritm esen]ial cantemirian, un c@ntec al s@ngelui dincolo de forme [i sisteme. Men]ionez c#, sintagma spiritual cantemirist sau cea de spirit cantemirian nu a fost folosit# niciodat# \n procesul nostru de \nv#]#m\nt, la dirigen]ie, bilan]uri sau la raportul companiei. Dac# s-a folosit, \n acei ani vreodat#, eu nu-mi amintesc. Oricum, sintagma spiritul cantemirist a prins via]# [i a devenit celebr# mult mai t@rziu. Dar, far# ca sintagma s# se clameze, pot afirma, faptul c# \ntregul proces de instruire [i educare era organizat \n spirit cantemirian, adaptat, evident, condi]iilor epocii [i specificului liceului militar. Dovezile cele mai concludente pot fi: gradul \nalt al procesului de \nv#]#m\nt orientat spre \nsu[irea cuno[tin]elor [tiin]ifice [i 172

umaniste fundamentale, a valorilor culturii na]ionale [i universale, nefiind neglijat# nicio disciplin#; cadre didactice cu o preg#tire [tiin]ific# multidisciplinar# [i exigente; elevi avizi s#-[i \nsu[asc# cuno[tin]ele [tiin]ifice [i umaniste fundamentale, valorile culturii na]ionale [i universale; moralitate exemplar# [i spirit de colegialitate [i de neprecupe]ire a eforturilor; spirit patriotic [i m\ndria de a fi militar [i rom@n; emula]ie permanent# [i \n toate domeniile; lucru \n echip# [i, nu \n ultimul r@nd, respectarea demnit#]ii oamenilor, \n special a celor mai mici [i mai slabi ca noi. Conchiz@nd, pot afirma c# liceul militar a constituit pentru genera]ia noastr#, un autentic mediu educogen, cum, probabil \n acea perioad#, nu era era o alt# institu]ie care s-o dep#[asc#. Expresia elocvent# a acestui spirit sunt miile de ofi]eri cantemiri[ti, care [i-au slujit [i \[i slujesc necondi]ionat }ara. Din promo]ia noastr#, 23 de colegi au ajuns \n v@rful piramidei militare. Spiritul cantemirist \n care ne-au fost modelate personalit#]ile, \l p#stram, [i acum, mereu \n suflete, f#r# s# realizam acest fapt, f#ra s# epat#m. _l p#stram, imanent [i incon[tient, natural, ca pe un organ intern al trupului nostru, ca pe un sistem de valori propriu cantemiri[tilor. Crezul meu de via]# a fost [i este tocmai spiritul cantemirist. Nedumeriri cantemiriste Am \nt@lnit \n r@ndul politicienilor, dar [i al unor militari cu func]ii \nalte, persoane ce aveau sentimentul iluzoriu al eternit#]ii lor pe func]ii, ca [i cum armata sau societatea au \nceput [i se termin# cu ei. Apoi constat#, tardiv [i regretabil, c@t de fragil# a fost aceast# iluzie a unui definitivat. Un fost [ef al SMG, ajuns politician, a fost \ntrebat de c#tre un coleg [i prieten cantemirist de ce sus]ine o ini]iativ# legislativ#, ce [tirbe[te demnitatea militarilor, ei devenind beneficiari ai sistemului clientelar, [i nu mai au proprietatea gradelor. R#spunsul lui a fost stupefiant: eu sunt un om de... dreapta... Parc# demnitatea [i onoarea ar avea ideologie de dreapta sau de st@nga. Atunci, \n mod natural, apar \ntreb#ri. Oare apartene]a la un partid politic este de natur# [#-]i altereze sistemul de valori \n care te-ai afirmat ca ofi]er [i general, [i ai educat [i pe al]ii? Sau, poate, interesul material? Ori anumite ilegalit#]i s#v@r[ite pe timpul activit#]ii militare reclam# o protec]ie partinic#, pentru a evita o condamnare? Oricare ar fi situa]ia, este dezonorant# pentru cel \n cauz# pierderea con[tiin]ei apartenen]ei la comunitatea militar#, o categorie de cet#]eni care s-au sacrificat pentru ]ar#, care â&#x20AC;&#x201C; f#r# s# fie privilegia]i â&#x20AC;&#x201C;, au multe [i grele obliga]ii. Parc# un gol sufletesc cu margini nelimitate \mi cuprinde fiin]a, atunci c@nd constat c# tocmai cei pu[i s# \]i apere interesele sunt adev#ra]ii denigratori. Se creaz# o imagine devalorizant# pentru armat#, atunci c@nd un general al s#u este acuzat sau condamnat pentru fapte de corup]ie. _n c@teva \mprejur#ri, am fost uimit s# constat c#, [i Asocia]ia Cadrelor Militare \n Rezerv# [i \n Retragere, prin conducerea ei, este ata[at# politic, nesocotind deviza sub care func]ioneaz# Patrie, Onoare, Demnitate. Unii membri ai conducerii na]ionale, dar [i teritoriale, au fost avansa]i \n grade, motiv pentru care au devenit ap#r#tori ai puterii, [i nu ai celor pe care \i reprezint#. De aceea, sunt convins c# noi cei ce form#m marea mut#, nu trebuie s# devedim o pasivitate contemplativ# sau s# ajungem la o imaterialitate a aspira]iilor [i regretelor, ci trebuie s# ne manifest#m, energic [i sinergic, pentru respectarea demnit#]ii celor ce slujesc, necondi]ionat, }ara. 173

PROMO}IA 1954 GENERAL DE BRIGADA DR. ING. VERTAN CONSTANTIN }INTE MARCATE _n primul r@nd pentru c# este foarte greu s# \]i ordonezi o perioad# de via]# \n matricea unui chestionar [i apoi s# caracterizezi fapte [i \nt@mpl#ri la care nu te-ai g@ndit nici atunci nici acum c# ar putea avea vreo semnifica]ie pentru tine, mai t@rziu, dar mai ales pentru al]ii. _n orice caz situa]ia de atunci era diferit#. Nu trecuse mult timp de la \ncheierea r#zboiului. Era mare s#r#cie. Existau mul]i orfani, \n special copii f#r# tat#. Dintre ace[tia s-au recrutat primele promo]ii de cantemiri[ti. Liceul s-a re\nfiin]at \n anul 1949 la Roman si mutat la Predeal, dup# “reforma armatei”, prelu@nd tradi]ia liceului “Nicolae Filipescu” de la M#n#stirea Dealu de l@ng# T@rgovi[te. _n afar# de cl#direa veche, \n care a \nv#]at [i viitorul rege Mihai, prin anii 19521953 s-a mai construit un corp de cl#dire pentru clase. In anul 1951 la liceu au predat profesori pensionari, dintre care eu l-am apreciat \n mod special pe Aurel Bobescu, tat#l Lolei Bobescu, vestit# violonist# la timpul respectiv. _n 1952-1953 vechii profesori au fost \nlocui]i cu profesori tineri, proasp#t absolven]i de facultate. La fel a fost \nlocuit [i corpul ofi]eresc. Partea bun# a dispunerii [colii la Predeal a fost clima montan# [i oportunit#]ile de a hoin#ri \n mun]i, pe jos sau iarna, cu schiurile. In rest, dot#ri relativ modeste, dormeam pe saltele [i perne umplute cu paie, ce trebuiau re\noite \n fiecare an. Ca parte inedit# merit# amintit faptul c# \n iernile mai aspre auzeam \n \mprejurimi url@nd lupii [i datorit# acestui fapt nici nu ne mai aventuram s# ie[im din cazarm#. _n ceea ce prive[te dragostea pentru “via]a militar#”, am fi preferat cu to]ii s# sc#p#m de ea, dar situa]ia grea de acas# nu ne permitea. Acela[i lucru [i \n ceea ce prive[te cariera militar#, am fi renun]at la ea dac# ar fi fost posibil. Nu a fost s# fie, pentru c# la absolvire ni s-a \nm@nat ordinul de \ncorporare [i reparti]ia la [coala militar#. Am luat calea normal#: cursurile [colii militare de 3 ani, serviciu la unitate operativ# [i sus]inerea examenului de admitere la Academia Militar#, Facultatea Tehnic#. In anul 1967, ca urmare a hot#r@rii conducerii statului de a trece la realizarea \n ]ar# a unor categorii de tehnic# militar#, am fost deta[at la unit#]i din economia na]ional#, pentru a participa la proiectarea [i realizarea de tehnic# blindat#. _n aceste condi]ii, respectiv deta[at \n economia na]ional#, m-au prins evenimentele din 1989, [i respectiv pensionarea mea din armat#. _n ultimii ani de serviciu militar miam desf#[urat activitatea ca ofi]er activ \n cadrul Departamentului General al _nzestr#rii, unde, \n anul 1994, am fost avansat la gradul de general de brigad#.

174

CURRICULUM VITAE Gl. Bg. (r) Dr. Ing. Constantin VERTAN NUMELE {I PRENUMELE: Vertan V. Constantin ULTIMUL LOC DE MUNC~: Ministerul Industriei [i Comer]ului DATA {I LOCUL NA{TERII: 22 decembrie 1937, Cluj-Napoca NA}IONALITATE: rom@n# LIMBI STR~INE CUNOSCUTE: englez#, german#, francez#, rus# SITUA}IA FAMILIAL~: c#s#torit, un fiu ACTIVITATEA PROFESIONAL~: - 1957-1958 - ofi]er \n Regimentul 2 Mecanizat, Bucure[ti - 1964-1967 - ajutor loc]iitor tehnic pentru exploatare [i repara]ii \n Centrul de Instruc]ie Echipaje Tancuri [i Auto, Roman - 1967-1969 - cercet#tor [tiin]ific principal la Centrul de Cercet#ri [i Experiment#ri de Tancuri [i Auto, Bucure[ti - 1969-1974 - ofi]er I \n Sec]ia de Studii [i Documenta]ie Tehnic# din Comandamentul Infanteriei [i Tancurilor - 1974-1988 - succesiv: inginer principal I, [ef serviciu [i director \n Ministerul Industriei Construc]iilor de Ma[ini [i Ministerul Industriei de Utilaj Greu - 1988-1990 - succesiv: director [i director general \n Ministerul Energiei Electrice - 1990-1991 - director pentru managementul resurselor umane \n Regia Autonom# de Electricitate RENEL - 1991-1997 - [eful Direc]iei Management Resurse \n Departamentul _nzestr#rii Armatei - 1994 - \naintat la gradul de general de brigad# - 1997- loc]iitor al [efului Departamentului _nzestr#rii Armatei - 1998-2005 - consilier la Secretariatul General din Ministerul Industriei [i Comer]ului STUDII ABSOLVITE: - 1954 - Liceul militar <Dimitrie Cantemir> - Predeal - 1957 - {coala militar# ofi]eri de artilerie - Sibiu - 1964 - Academia Tehnic# Militar# - specialitatea inginer tancuri [i auto - 1973 - Doctor \n [tiin]e la Institutul Politehnic Bucure[ti, Catedra motoare termice PRINCIPALE ACTIVIT~}I _N DOMENIUL PROFESIONAL: - coordonare programe de asimilare [i produc]ie de tehnic# militar# - management resurse financiare, materiale [i de personal - management capacit#]i din industria de ap#rare - restructurarea industriei [i managementul proceselor de restructurare - derulare rela]ii interna]ionale cu omologii din str#in#tate a institu]iilor \n care a activat PUBLICA}II: Lucr#ri, articole [i comunic#ri [tiin]ifice privind motoare cu combustie intern# [i tehnic# militar#

175

PROMO}IA 1956

GENERAL DE BRIGAD~ GAVRIL~ NICOLAE STRATEGI {I STRATEGII Reporter: D-le General Gavril#, v# solicit s# \ncepem o c#l#torie \n timp r#sfoind o cronic# a unei vie]i ce s-a z#mislit la \nceputul celui de al II-lea R#zboi mondial. V# rog s# \ncerca]i o privire cu un ochean \ntors spre locurile natale [i spre \nceputurile vie]ii Dumneavoastr# de [colar! D-l General: Ursitorile m-au adus pe lume \n ora[ul Babadag, la data de 25 noiembrie 1939, jud. Tulcea, acolo am terminat [i {coala elementar#. _n ora[ul Babadag, tat#l meu a fost [i primar, imediat dup# r#zboi. Am r#mas orfan de tat#, copil fiind, iar mama mi-a spus c# \n acele vremuri grele de dup# r#zboi, anii 1950-1955, va \ncerca s# m# ajute s# termin liceul, dar mai departe nu-mi poate garanta nimic. _ns# \ntr-o sear#, a ap#rut o sor# de-a mamei, care ne-a vorbit de existen]a Liceului militar [i de perspectivele acelei [coli cu un regim special. Ca to]i candida]ii m-am dus la examenul de admitere la Liceul Militar “Dimitrie Cantemir” de la Predeal. Am fost atunci, \n anul 1953, peste 3000 de candida]i pe 300 locuri (deci 10 candida]i pe un loc), d@ndu-se concurs de admitere [i pentru Liceul Militar “{tefan cel Mare” din Moldova. Eu am r#mas \ntre cei 150 de reu[i]i la Liceul Militar “Dimitrie Cantemir”. Primul an l-am absolvit la Predeal, iar restul, din 1954, i-am urmat la Breaza, absolvind Liceul \n 1956, dup# care m-am \nscris \n {coala Militar# de Ofi]eri, Artilerie Terestr#, Sibiu. Reporter: _n afar# de [tirea oferit# de m#tu[a Dumneavoastr#, a]i mai avut [i alte informa]ii despre Liceul Militar “Dimitrie Cantemir”? D-l General: Spre norocul meu casa noastr# era lipit# de sediul Comisariatului militar [i curtea noastr# se \nvecina cu cea a Comisariatului, eram cumva de-al casei. Acolo am v#zut un pliant cu un copil ca [i mine, \mbr#cat \n hain# militar#, cu vipu[c# ro[ie la pantalon, cu caschet# [i salut@nd. Cam at@t [tiam eu atunci despre Liceul militar. Acel pliant, acele imagini, situa]ia mea precar# de acas# pentru c# r#m#sesem numai cu mama, m-au determinat s# candidez pentru Liceul militar. 176

Reporter: Cum v-a]i acomodat la v@rsta de 14 ani, cu rigorile unui regim, de liceu internat \ntr-un liceu militar, cu un nou regim de via]# [i de educa]ie intelectual#? Cum a fost primul an de ucenicie? D-l General: Eu am fost Pr@slea promo]iei, ca v@rst#. Fiind n#scut \n 25 noiembrie, p#rin]ii au hot#r@t s# m# duc la [coal# la 6 ani [i 9 luni [i nu la 7 ani [i 9 luni, [i pot spune acum c# bine au f#cut. Eu am dorit s# reu[esc la examen [i din ambi]ie, [i s# nu o fac pe mama de r@s, pentru care aveam un adev#rat cult, s# nu m# \ntorc \n ora[ ca nereu[it. Liceul militar era singurul liceu unde se d#dea examen de admitere, la celelalte licee, doar te \nscriai, f#r# examen. M-am acomodat destul de greu cu via]a de internat [i cu rigorile Regulamentului Liceului Militar, coabitarea mea \n primul an a fost mai greoaie. Acuma dup# at@ta timp, pot s# explic de ce greoaie. _n primul r@nd, \n ora[ul din care veneam, polite]ea [i respectul \ntre oameni erau ridicate la rang de existen]#. Eu salutam pe toat# lumea din ora[, chiar dac# nu-i cuno[team. Aceste criterii, dincolo de rela]iile sociale, erau chiar criterii de necesitate. A[adar nu pot spune c# eram indisciplinat. Dar c@nd am intrat \n acea mas# de candida]i [i apoi de reu[i]i, unii veni]i din ora[e mari Bucure[ti etc., eu am avut surpriza s# m# lovesc de ni[te tineri cu un comportament cam voluntar, cu care eu nu m# \mp#cam, nu-l acceptam. M# ap#ram r#spunz@nd cu umor [i ironie mu[c#toare, [i probabil c# replicile mele de â&#x20AC;&#x153;Pr@sleaâ&#x20AC;? au deranjat pe cei din jurul meu, inclusiv pe cei care ne d#deau comenzile. A[a se face c# dup# un an am hot#r@t s# \nv#] mai pu]in, s# m# preg#tesc superficial, fa]# de elevul care venise \n liceu, m# cam hot#r@sem s# m# retrag. M-am hot#r@t s# r#m@n corigent [i am [i f#cut-o. Am dat profesorului Toma Constantinescu, la algebr#, unde eram un elev bun, o lucrare goal# [i am r#mas corigent. Am plecat la mare, la Mangalia, unde f#ceam exerci]ii pentru parada militar# de la 23 August [i unde st#team s# ne preg#tim cam o lun# [i jum#tate, apoi dup# 15-20 iulie veneam la Bucure[ti pentru preg#tirea paradei militare. Dup# 20 August \ncepea [i pentru noi vacan]a liber# p@n# aproape de 15 septembrie. M-am dus cu e[alonul la Mangalia, eu fiind const#n]ean, ora[ul avea pe atunci statut de ora[ de grani]#, era un ora[ \nchis, se intra cu pa[aport, se construiau ni[te fortifica]ii speciale la malul m#rii de la 2 Mai p@n# la Vadu, [i acum sunt, erau cazemate cu puncte de foc, puncte de artilerie, spitale, cu tot ce trebuie ca s# lupte o mare unitate \n cazemate. Mama a venit de acas#, era aproape de Mangalia, ca s# m# vad# [i am surprins-o c@nd i-am spus c# a[ vrea s# m# retrag din liceu, f#c@nd deja primul pas, r#m@n@nd corigent [i nu cred c# a[ vrea s# trec corigen]a. Mama m-a rugat cu cerul [i cu p#m@ntul s# nu fac prostia asta, [i am r#mas s# cuget la rug#mintea mamei [i s# rezolv cump#na asta din via]a mea. Profesorul Toma Constantinescu \mi spusese c# voi putea lua corigen]a, mai ales c# se lucra [i \n timpul vacan]ei cu corigen]ii, dar eu cat@r \nc#p#]@nat \i tot d#deam zor c# voi face orice, chiar s# copiez, numai s# r#m@n corigent. _n final am luat corigen]a [i a[a, trec@nd peste aceast# cump#n# din adolescen]a mea, am terminat [i liceul. Reporter :Ce profesori [i ce educatori militari au avut influen]# asupra educa]iei Dumneavoastr# ca adolescent? D-l General :R#spunsul meu : to]i. C@nd spun acest lucru e o problem# de crez. Eu mi-am respectat to]i profesorii [i comandan]ii indiferent de comportamentul lor convenabil sau neconvenabil fa]# de mine. Am avut profesori de excep]ie, eu nici nu 177

concepeam c# din or#[elul meu Babadag am s# ajung s# cunosc asemenea somit#]i, c#ci somit#]i au fost pentru mine, [i a[a au r#mas. La limba rom@n# ne-au \ndrumat prof. Boroianu, autor de manuale [colare, [i prof. Cucu, cunoscu]i \n cercurile didactice, matematica ne-o deslu[ea prof. Toma Constantinescu, traversam continentele cu profesorul de geografie, c#pitanul Munteanu, la istorie descifram mi[c#rile de pe tabla de [ah a lumii cu inconfundabilul profesor Constantin Gheorghiade, tainele fizicii le-am \nsu[it cu profesoara Puia Marcela, viitor profesor universitar la Politehnica din Bra[ov, desenul ne-a fost predat de distinsa profesoar# Bo[culescu, \nv#]asem s# c#lc#m pe potecile ascunse ale psihologiei al#turi de eminentul cercet#tor, profesorul Visarion Boboc. Dintre comandan]i \l re]in pe maiorul Denisuc, comandantul batalionului de elevi, fost ofi]er \n armata regal#, un model de ofi]er pe care-l am [i acum \n fa]a ochilor; comandant de pluton era Dumitrescu, viitor general, [eful Sec]iei _nv#]#m@nt \n Academia Militar#. Comandantul companiei era c#pitanul Dragu, ofi]er de geniu, viitor general, de o rigurozitate deosebit#, apoi l-a urmat c#pitanul M@ndroc. Comandantul liceului era col. Aurelian Vi[an, loc]iitorul comandantului pentru servicii era Constantinescu, loc]iitorul sec]iei de \nv#]#m@nt a liceului era lt. col. Lambadarie ( asta la Predeal). Prin anii 19591960 a fost un moment deosebit de grav pentru liceu : s-au \necat la mare la Mangalia trei elevi [i au fost destitui]i : col. Lambadarie, maior Corn#l#]eanu, un cavalerist Iliescu [i lt. mj. Gociman. Reporter :Se f#ceau \n anii 1953-1956 \ndep#rt#ri de elevi din liceul militar din cauza dosarului de cadre, care-l \nso]ea pe fiecare elev? D-l General :Am fost admi[i \n liceu 155 elevi [i am terminat 106. Plecai din liceu dac# : a)r#m@neai repetent. Dar era foarte pu]in probabil s# r#m@i repetent fiindc# erau elevi buni \n liceu, oameni de calitate, selec]iona]i. _n urm#torul r@nd sistemul de \nv#]#m@nt \n liceul militar nu permitea r#m@nerea \n urm#; aveam [ase zile pe s#pt#m@n# ore [i [ase zile pe s#pt#m@n# consulta]ii de la orele 17 la 20, care erau obligatorii. Mai era o variant# s# ies de la studiu : s# m# trec pe tabl# c# m# duc la bibliotec# sau c# m# duc la sala de sport, dar eram controla]i dac# eram acolo. Asta din punct de vedere al rigurozit#]ii programului : trebuia s# \nve]i. _n plus efervescen]a \n procesul de \nv#]#m@nt nu era numai o stare de spirit, ci [i una de fapt. Eram cam 25-30 elevi de clas#, [i era o m@ndrie s# rezolvi \ntre primii o problem#, era o competi]ie deosebit#. Spre exemplu aveam probleme de fizic# de mare dificultate [i era un merit s# le rezolvi \ntre primii, era un mediu \n care nu puteai s# tri[ezi, pentru c# \nsemna c# nu erai acolo, tot trendul era s# \nve]i temeinic, multe le \nv#]am din discu]iile de la clas# [i din dormitor, de aceea am spus c# materialul uman era de mare calitate. b)Dac# aveai probleme medicale : erau pu]ine cazuri, ne\nsemnate. c)Probleme de rela]ii : aveam colegi fii de demnitari de stat, cu func]ii politice, care au plecat la solicit#ri venite din afara liceului. d)Unii au plecat din cauza problemelor de dosar : depista]i cu antecedente politice (mai ales cei care avuseser# \n familie legionari), depista]i cu delapid#ri (\n familie) etc. Se citea pe platoul liceului decizia de \ndep#rtare, f#r# s# se mediatizeze, dar lucrurile mai transpirau. _n acele vremuri tr#iam \ntr-o societate \nchis# [i punctul de vedere 178

oficial nu se punea \n discu]ie, nu se discuta, se respecta [i se \nsu[ea [i acest lucru a fost valabil p@n# \n 1989. Reporter :Domnule General, f#r# \ndoial# existau [i \n timpul adolescen]ei Dumneavoastr# ni[te lozinci, ni[te \ndemnuri directoare, exista o propagand# moral# care se derula cotidian? D-l General :Desigur, propaganda moral# [i ideologic# se f#cea continuu printr-o diversitate de mijloace video [i audio. Noi, elevii, avem dreptul, de trei ori pe lun#, \n norma de hran# la bomboane, pe care le primeam la zece zile, iar \n {coala Militar# primeam ]ig#ri, dar cine nu fuma primea bomboane. _n liceu se d#deau numai bomboane. Pe un ambalaj pergamentat, \n care era bomboana, scria: “nu e mare sacrificiu pentru noi, c@nd e vorba de armat# [i nevoile ei!” – Emil Bodn#ra[. Mai era cunoscut# lozinca: “\nv#]a]i, \nv#]a]i, \nv#]a]i!”. V. I. Lenin. Sau lozinca directoare: “Cadrele hot#r#sc totul!”. Nu erau analize ori ore de analiz# politic# \n care s# nu ni se spun# c# noi cadrele militare vom hot#r\ tot ce este necesar pentru domeniul militar. Reporter :Nu cumva lozinca se referea la compartimentul cadre [i personal al fiec#rei unit#]i militare, ei av@nd puterea s# decid# asupra aprecierii dosarului de cadre al fiec#rui militar, hot#r@nd totul? D-l General: Nu, nu se referea lozinca la serviciul de cadre. _n accep]iunea noastr# cadrele erau viitori ofi]eri [i ofi]erii activi, care vor hot#r\ deciziile ce vor fi luate \n toate structurile Armatei rom@ne (voi ve]i fi cei care ve]i decide). Azi se cheam# Direc]ia Management Resurse Umane (D.M.R.U.), [i dac# am spune acum c# Resursele Umane hot#r#sc totul, ar fi absurd, [i am confunda adev#rata resurs# uman# : cadrele militare, cu cei care gestioneaz# resursele umane. Se mai scandau diferite lozinci cu prilejul unor adun#ri ori evenimente oficiale. Una dintre ele era “Stalin [i poporul rus, libertate ne-a adus!” [i altele... Erau slogane care \n mod con[tient erau impuse spre a fi clamate; era unul care striga [i dup# el ne aliniam restul. Dar merg mai departe, \n anii c@nd eram ofi]er superior, colonel, [i \n Aula Academiei Militare la [edin]ele de bilan] ne ridicam \n picioare [i scandam to]i: “Ceau[escu – P.C.R.!” (acolo eram de la comandant de regiment \n sus). Reporter :Domnule general, v# rog s# \ncerca]i un lung panoramic remember, rememor@nd “O via]# de om, a[a cum a fost” de la prima Dumneavoastr# \nvestitur# \ntr-o func]ie militar# [i p@n# la clipa pension#rii Dumneavoastr#. D-l General :Am terminat {coala militar# de Artilerie Terestr# de la Sibiu \ntre primii 15 [i avem dreptul s#-mi aleg garnizoana. Am solicitat Constan]a [i m-am trezit la Topraisar, pentru c# a[a se numea Regimentul 34 Mecanizat Constan]a. Am r#mas \n Regimentul 34 timp de 13 ani, de la gradul de locotenent p@n# \n preajma gradului de maior, \n 1972, c@nd am plecat \n octombrie la Academia Militar#, iar \n decembrie acela[i an am fost avansat la gradul de maior, fiind elev \n Academia Militar#. Regimentul 34 Mecanizat, despre care \n anii 1960-1970 se spunea c#: “]i-a luat Dumnezeu darul [i [i-a dat Topraisarul”, era considerat regiment disciplinar pentru ofi]eri, dar pentru mine a fost cea mai mare [coal# de b#rb#]ie [i instruc]ie militar#. Acolo m-am antrenat [i des#v@r[it la [coala onoarei [i devotamentului pentru armat#, acolo am ob]inut primele performan]e profesionale, acolo m-am c#lit [i acolo m-am preg#tit s# ajung loc]iitor al comandantului Diviziei, devenindu-mi subordonat [i acest 179

regiment al des#v@r[irii mele profesionale, c#ruia \i r#m@n profund \ndatorat. La absolvirea Academiei Militare (1974) am optat tot pentru Constan]a [i am fost numit \ntr-o func]ie important#: loc]iitorul [efului Artileriei Diviziei pentru artilerie terestr# la Divizia 9 Mecanizat#. Dup# un an comandantul Diviziei m# anun]# c# voi pleca [ef de stat major la regimentul de artilerie din Medgidia ( familia mea r#m@n@nd \n Constan]a). Mi-am zis \nc# de atunci c# nu voi evita nici o oportunitate care mi se va ivi, c# voi accepta oric@nd \nfruntarea cu situa]ii inedite, necunoscute. Unii s-au gr#bit s# m# catalogheze drept oportunist, confund@nd oportunitate cu oportunist, \ns# cred c# se \n]elege diferen]a \ntre oportunitate [i termenul nedemn moral: oportunist. Mi-am zis, c# dac# se consider# c# pot prelua o misiune [i sunt apreciat [i mi se ofer# o asemenea oportunitate, m# voi angaja cu toate puterile mele, iar dac# v#d c# sunt dep#[it atunci m# voi da la o parte [i m# voi preg#ti ca s# elimin ce-mi era deficitar. A[adar am plecat la 35 de ani la Medgidia ca [ef de stat major de regiment, [i dup# doi ani, la 37 de ani am fost numit comandantul acestui Regiment. Trebuie s# explic acest lucru. Generalul Milea, pe c@nd era [eful Marelui Stat Major al Armatei, a spus \ntr-un bilan] ]inut \n 1975, c# este \mb#tr@nit Corpul de Comand# de la Regimente. _n 1977 c@nd am fost numit comandant de regiment la 37 de ani, cel mai â&#x20AC;&#x153;t@n#râ&#x20AC;? comandant de Regiment \n func]ie avea 53 de ani : col. Berindei de la Severin (vorbesc despre artileri[ti). _n anul 1977 am fost numi]i c@]iva tineri absolven]i de Academie militar# \n func]ia de comandan]i de Regimente de artilerie, ca un fel de experiment g@ndit de generalul Milea. Astfel a fost numit lt. col. Gu[e {tefan, inginer de tancuri, comandant de Regiment la T\rgu Mure[ \n cadrul Diviziei de tancuri de la T\rgu Mure[, maior Gavril# Nicolae numit la Medgidia [i c#pitan Popescu Mihai numit comandant de Regiment la Zal#u (care va ajunge ca general [eful Statului major al Armatei). To]i trei aveam sub 37 de ani [i fuseser#m [i colegi \n Academia Militar#. _n acel an, 1977, am fost avansat la excep]ional ca lt. col [i am r#mas comandant de Regiment p@n# \n 1982, an \n care am fost numit loc]iitorul comandantului Diviziei [i [ef al artileriei Diviziei de la Constan]a. Ajunsesem pe cea mai \nalt# func]ie de specialitate \n artilerie din Dobrogea, iar eu cred c#, \n acea vreme, nu se f#ceau promov#ri ne\ntemeiate, dup# ureche. Am fost propus s# fiu avansat la gradul de colonel la excep]ional, dup# doi ani, dar nu s-a materializat atunci (c#ci a[ fi sc#pat de examen) [i a trebuit s# m# prezint la examen [i am ie[it al doilea din promo]ie, la o sutime de primul din promo]ie. Am revenit la Constan]a, de unde am fost mutat de Direc]ia Cadre [i numit ca {ef de Sec]ie mobilizare, organizare la Armata a II-a [i loc]iitor al {efului de stat Major al Aramtei a II a de la Buz#u. Era din nou o provocare [i am plecat s#-mi \ndeplinesc misiunea. Din anul 1982 [i p@n# c@nd am ie[it la pensie ( anul 2000), timp de 18 ani am avut func]ia de general \n func]iile de comand# \n care am fost numit. Comandantul Armatei a II-a era plecat pentru un an la un curs [i \mpreun# cu generalul Voinea, care era [eful de Stat Major al Armatei, [i totodat# era [i ierarhul meu, practic conduceam armata. O experien]# extraordinar# care mi s-a ivit. O situa]ie neobi[nuit# vine s# m# uluiasc# cu totul \n august 1985. Eram \ntr-o aplica]ie la Br#ila, pe care conduceam, c@nd sunt sunat de la Comandamentul Armatei care-mi transmite c# sunt chemat la Bucure[ti de generalul Ilie Ceau[ecu. Am r#mas surprins. Nu aveam haine de protocol la mine, eram \mbr#cat cu haine de campanie [i cu greu am g#sit [i am luat hainele [efului de Divizie, care avea aceea[i talie ca a mea. 180

M-am prezentat la Bucure[ti, habar n-aveam de ce, [i dup# c@teva replici, generalul Ilie Ceau[escu \mi spune c# m-a chemat pentru a fi numit comandantul Clubului Steaua. A fost [ocant. Am raportat c# nu am nicio tangen]# cu activitatea sportiv#, c# sunt ofi]er de stat major etc. M-a \ntrebat direct : - Tovar#[e colonel, dumneata refuzi ? Nu puteam s# spun c# refuz, niciodat# nu am spus nici ierarhilor mei, nici colaboratorilor mei c# refuz o misiune, aveam foarte clar \n minte statutul de ofi]er. Am r#spuns c# am \n]eles [i am cerut permisiunea s# m# retrag. - Unde te duci ? am fost \ntrebat. - V-am raportat c# vin dintr-o aplica]ie de la Br#ila, pe care o conduc [i m# \ntorc acolo! - Bineâ&#x20AC;? M@ine diminea]# la ora 10 s# fii \n biroul comandantului Diviziei [i vom vorbi pe T.O. (telefonul oficial) ca s#-mi spui c# ai \n]eles ce ]i-am ordonat. A doua zi mi s-a spus la telefon c# pe 15 august la orele 0900 s# fiu prezent la Clubul Steaua. M-am prezentat la club, la ofi]erul de serviciu. Acolo se [tia de numirea noului comandant. Au venit s# m# ia ministrul Olteanu [i generalul Ilie Ceau[escu ca s# m# prezinte stafului clubului, membrilor [i personalului Clubului Steaua [i m-au numit comandantul clubului. Dup# aceea cei doi au salutat adunarea [i au plecat l#s@ndu-m# \n fa]a membrilor clubului; staful clubului avea peste 150 de oameni, mai mare ca num#r de cadre dec@t o divizie. M-am prezentat : le-am spus s# sunt ofi]er de stat major [i c# eu cunosc de la televizor pe cei care au adus at@tea victorii interna]ionale [i na]ionale pentru Clubul Steaua [i c# am fost m@ndru c# avem asemenea sportivi, dar eu n-am fost sportiv \n via]a mea, eu nu prea [tiu cu ce se m#n@nc# o asemenea activitate. Eu am fost comandant de regimente [i de mari unit#]i, dar v# pot spune c# \n func]ia de comandant voi \nv#]a \n c@teva luni tot ceea ce se \nt@mpl# aici [i cum trebuie organizate [i desf#[urate cu mare eficien]# activit#]ile desf#[urate de Dumneavoastr#. {i aceasta nu o pot face dec@t cu ajutorul Dumneavoastr#. V-a[ ruga \n mod tov#r#[esc, ca atunci c@nd v# cer ni[te explica]ii s# mi le da]i pe acelea juste [i reale, fiindc# dup# ce \nv#], vi le voi reaminti pe cele pe care mi le-a]i dat a[a cum a]i crezut Dumneavoastr#. V# salut, v# rog s# trece]i la treab#! Am r#mas comandantului clubului timp de 6 ani. La club aveam T.O. _n aceea[i zi, spre sear#, m# cheam# pe T.O. aghiotantul ministrului Olteanu [i-mi cere s# m# prezint la Minister la ministru. Ministrul m# cuno[tea de la Medgidia, pentru c# timp de trei ani (1982-1985) \n vizitele oficiale ale familiei Ceau[escu la Canalul Dun#re-Marea Neagr#, eu asiguram [i organizam Garda de onoare. Participam la primirea comandantului suprem ori pe stadionul din ora[ ori \ntr-o zon# a Canalului. M-a \ntrebat cum m# simt. I-am raportat c# nu [tiu cu ce se m#n@nc# clubul #sta. - Eu nu te-am chemat aicea s#-mi spui balivernele tale! - Tovar#[e ministru, am \n]eles, e un ordin, dar eu cred c# aici trebuie speciali[ti. - Eu nu te-am pus s# intri pe teren, s# joci \ntr-o echip#, s# fii antrenor etc. Eu te-am chemat s# conduci o unitate militar#. Po]i s-o conduci? - Sigur c# pot! - Atunci e[ti liber. Succes! M-am preg#tit s# m# retrag. Sunt oprit : - Stai! Fii atent! [i scoate din casa de fier un dosar de cercetare. Ia-l ca s# cite[ti [i s# [tii [i tu ce se \nt@mpl# \n club! Dac# e vreo treab# care te dep#[e[te m# suni [i m# \ntrebi 181

pe mine ce nu \n]elegi. {i a[a am citit ce s-a \nt@mplat la club [i ce trebuia s# [tiu. Din 15 august 1985 p@n# \n ziua de 20 mai 1991 am r#mas comandantul Clubului Steaua. _n aceast# perioad# de [ase ani Clubul Steaua (care avea rang de mare unitate) a ob]inut cele mai mari rezultate din istoria lui. Eu nu doresc s# revendic nimic, meritul este al sportivilor [i al antrenorilor de la club, \ns# nu pot uita c# atunci eu am fost comandantul clubului [i conform Regulamentului serviciului interior, comandantul reprezint# [i personific# unitatea sa. La Olimpiada din 1988 membrii Clubului Steaua au luat medalii c@t Elve]ia [i Austria la un loc, adic# 13 medalii dintre care 5 de aur [i restul argint [i bronz. A culminat cu c@[tigarea \n 1986 la Barcelona a Cupei Campionilor Europeni. Pe plan interna]ional se f#ceau la doi ani ni[te statistici despre cluburi. _ntr-o asemenea statistic# se spunea : pre[edintele clubului : col. Gavril# Nicolae ( Colonelul de Fier) â&#x20AC;&#x201C; a[a m-au poreclit cei din afar#, eram un personaj cunoscut pe plan interna]ional. Amintesc aceste succese nu pentru albumul meu personal, ci pentru istorie. Sportul rom@nesc a ob]inut ni[te rezultate de excep]ie, de[i noi tr#iam \ntr-o ]ar# cu management social [i politic totalitar. _ns# cei care f#ceau sport de performan]# primeau resurse ca s# poat# concura la cel mai \nalt nivel \n competi]iile interna]ionale [i mondiale [i eram sus]inu]i la acel nivel. Cei care nu erau capabili s# ob]in# rezultate nu erau stimula]i, nu primeau acele resurse, care s# le permit# intrarea \n marile competi]ii. Acuma este un alt sistem : este un management social [i politic democratic, dar eu nu doresc s# discut despre acest tip de management. De la club am plecat la cerere. Eu doream s# plec din Bucure[ti [i imediat, dup# Revolu]ie, am f#cut raport s# fiu mutat, dar nu am fost mutat, [i atunci am f#cut raport [i mi-am dat demisia. Generalul Militaru era ministrul ap#r#rii -m# cuno[tea de pe c@nd era comandantul Armatei a II-a (deci de vreo 25 de ani)- [i mi-a spus c# nu pot pleca acum c@nd nu se [tie ce o s# se \nt@mple cu clubul. Imediat dup# Revolu]ie era o mare harababur# sau bulib#[eal#, fiecare venea cu c@te un proiect, dorea s# conduc# [i a[a sa m#rit haosul \n care am c#zut [i suntem â&#x20AC;&#x201C; [i ministrul mi-a rupt raportul. Aceast# hot#r@re a fost \nt#rit# [i de prezen]a unui comitet din partea Clubului Steaua care i-a cerut ministrului s# nu aprobe raportul meu de demisie. De ce au f#cut asta ? Eu nu cred c# eram at@t de capabil \nc@t s# nu mi se dea drumul din sistem. Ra]ional eu cred urm#torul lucru : eu am condus o unitate militar#, indiferent de profilul ei ( \n Clubul Steaua nu se tr#gea cu tunul, nu era unitate de artilerie), dup# un crez : dup# percepte regulamentare. Nu am avut niciun fel de partipris : clubul avea 26 de sec]ii [i fiecare trebuia s# aibe acelea[i drepturi [i obliga]ii ca [i celelalte. Dac# ajungea comandant un sportiv de la o anumit# sec]ie, mergea vorba c# ]ine cu ruigbi[tii, handbali[tii etc. Eu fiind artilerist nu puteam fi acuzat c# ]in partea cuiva. Comport@ndu-m# [i corect cu oamenii ace[tia : de la not#ri, la prime, la avans#ri \n grad etc. fiindc# nu la aprobam pe baze clientelare, chiar m# sc@rbea clientela care \ncerca s# m# m#guleasc#, [i de aceea cred c# acei oameni apreciau atitudinea mea [i au \ncercat s#-[i fac# auzit# vocea [i \n fa]a ministrului ap#r#rii. Eu \i sus]ineam [i \i l#sam s# munceasc#, nu \i schimbam cu ce [tiu eu ce cunoscut ori neam Detestam a[a ceva. Am vrut s# plec de la Clubul Steaua pentru c# vroiam s# plec din Bucure[ti [i s# m# re\ntorc \n Constan]a.

182

Avansarea la gradul de general Dup# ce ministrul Militaru mi-a rupt raportul [i mi-a ordonat s# m# re\ntorc la Clubul Steaua [i s# r#m@n mai departe, m-a rechemat la vreo dou# s#pt#m@ni ca s#-mi spun# c# m# va avansa la gradul de general, aceasta era pe 20-21 ianuarie 1990. I-am r#spuns: - Domnule General, m# cunoa[te]i de 25 de ani, eu v-am rugat s#-mi da]i drumul din sistem [i dac# ve]i vedea un colonel care refuz# gradul de general, atunci m-a]i v#zut pe mine. Generalul Militaru s-a \nnegrit auzind r#spunsul (era un om foarte arogant, care deranja pe toat# lumea, avea un cult exagerat al personalit#]ii sale) : - _]i dai seama ce-mi spui ? - Da! V-am rugat s# m# muta]i, muta]i-m# \ntr-o unitate militar# [i avansa]i-m# general dintr-o unitate militar#. - Dar ce! Clubul Steaua nu e ? - Nu! Este o unitate militar#, dar ale c#rei activit#]i nu se desf#[oar# \n scopuri militare, ea se exprim# \n via]a civil#, \n societate. Cum s# m# face]i pe mine de la club general? A[a ceva nu pot accepta! M-a poftit afar# [i am plecat. Totu[i am plecat de la club, pentru c# to]i vroiau s# fie comandan]i dup# Revolu]ie. Mi se tot spunea c# clubul trebuie s# fie condus de sportivi. Am r#spuns [i \n pres# [i am ar#tat c# \n lume cluburile nu sunt conduse de sportivi, ci de oameni de afaceri, de personalit#]i culturale marcante. Am ar#tat c# trebuie s# fie conduc#torul Clubului un militar, iar sec]iile s# fie conduse de profesioni[ti. _n acest context i-am spus generalului Cioflin# c# doresc s# plec de la club. D@nsul \n]elege argumentele mele, m# schimb#, dar nu m# mut# la Constan]a, ci m# nume[te \n Statul Major General, ca loc]iitorul [efului Direc]iei mobilizare [i organizare a Armatei pe func]ie de general colonel. Eram trei loc]iitori : unul de organizare (eu), unul de mobilizare (generalul Lulache) [i unul de \nzestrare (generalul Ghita[). Am \nceput \n anul 1991 s# lucr#m la reorganizarea Armatei : aceasta era activitatea mea acolo. Am lucrat p@n# \n anul 1994, c@nd generalul Cioflin# m-a numit comandantul Comandamentului Teritorial Bucure[ti. }ara era \mp#r]it# \n patru comandamente teritoriale : eu aveam de la Constan]a p@n# la Severin. Mai era cel de la Bac#u care avea teritoriul de la Buz#u la Suceava; apoi mai era Clujul care avea Ardealul [i mai era vestul care pleca de la Drobeta pe vest cu Cara[ul [i Timi[ul. Toat# resursa tehnicomaterial# era \n m@na acestor comandan]i. Am r#mas timp de patru ani pe func]ie, pentru c# la patru ani se schimb# func]iile importante, [i dup# aceea am fost numit loc]iitorul comandantului Armatei I, apoi la c@teva luni am fost numit {eful de stat major al Armatei I \n decembrie 1997, care este [i func]ia din care am ie[it la pensie. Ca o parantez# : eu am militat [i am propus \n restructurarea [i reorganizarea Armatei ca Ministrul Ap#r#rii s# fie o personalitate a vie]ii civile, era o noutate acest lucru dup# revolu]ie. Generalul Cioflin#, [eful Statului Major General dup# ce m-a numit loc]iitorul [efului Direc]iei mobilizare [i organizare, la un timp \mi comunic# noua misiune: p@n# acum ai lucrat la reorganizarea Armatei pe h@rtii, documente, h#r]i etc.; e timpul s# aplici [i s# pui \n 183

practic# acele planuri, [i a[a am fost numit la Armata I ca s# \ncep aceast# reorganizare. _n [apte luni de zile am restructurat Armata I, au fost trecute cadre \n rezerv# sub diferite situa]ii, inclusiv cei \nainte de termen, cei cu salarii compensatorii, \n total peste 1.831 ofi]eri. S-a terminat cam pe 15 noiembrie 1998. Am str#b#tut toate garnizoanele de la T@rgu-Jiu la Constan]a s# g#sesc locurile [i func]iile \n care s# fie \ncadrate cadrele militare, pentru c# de la 1 ianuarie 1999 Armata se transforma \n Corp de Armat#, deci disp#rea [i Armata I. Cum am terminat misiunea am f#cut raport : “\ntruc@t consider c# am terminat misiunea de restructurare a Armatei I v# rog s# fiu trecut \n rezerv# cu drept de pensie”. Aici s-a terminat traseul carierei mele militare. Am fost \n#l]at \n gradul de general de brigad# \n anul 1994, c@nd eram comandantul Comandamentului militar teritorial Bucure[ti. Ordinul de numire \n aceast# func]ie a fost semnat de ministrul ap#r#rii, generalul inginer Nicolae Spiroiu. Reporter :Domnule general, a]i participat la misiuni importante [i a]i fost \n situa]ii de decizie privind reorganizarea Armatei rom@ne dup# Revolu]ie. _ncerca]i v# rog s# da]i unele detalii, exemple privind principiile [i metodologia restructur#rii at@t c@t ele ]ineau [i de informarea public#. D-l General :C@nd am ajuns \n Statul Major General ca loc]iitor al [efului Direc]iei Mobilizare [i Organizare, Armata rom@n# trecuse la o nou# organizare \n anul 1991. Ministrul Militaru a vrut s# fac# o restructurare [i a f#cut-o astfel : a transformat toate marile unit#]i – Diviziile – \n Corpuri de armat# ( pe h@rtie, cu func]iile lor); a transformat toate Regimentele mecanizate \n Brig#zi (vorbesc numai pentru Trupele de uscat, dar sa \nt@mplat la fel [i \n avia]ie [i \n marin#) [i s-a trezit Rom@nia cu nou# Corpuri de Armat#, cu func]ii mari de generali, ne\ncadrate pentru c# nu erau ofi]eri [i nici trup# pentru a[a ceva, peste 36 Brig#zi etc. Dup# ce am fost numit la Direc]ia Mobilizare \mpreun# cu alte colective [i servicii am luat din documenta]ia de la Statul Major General [i de la ata[a]ii militari vreo 10-12 modele de organizare a Armatelor din NATO : Fran]a, Italia, Germania, SUA, apoi Rusia [i am v#zut cum sunt organizate Armatele din acele ]#ri spre care noi ne \ndreptam, dar nu [tiam spre ce ne \ndrept#m. L-am \ntrebat pe generalul {chiopu spre cine ne \ndrept#m, pentru c# e foarte important s# [tim acest lucru : c#tre NATO, ori c#tre o ]ar# independent# care face parte din alian]e. Putem s# nu facem parte din alian]e? Nu putem pentru c# nu putem face fa]# la nimeni \n jurul nostru, poate doar la bulgari [i la unguri. Discu]iile au fost numeroase \n acel timp despre esen]a armatelor [i a for]elor, pe care dac# vreodat# va trebui s# le folosim s# [tim ce reprezint# cu adev#rat acea putere. Nimeni \ns# nu ne-a spus exact spre ce ne \ndrept#m. Abia prin 1994 c@nd a semnat generalul Cioflin# Parteneriatul pentru Pace, am fost prima ]ar# care a semnat Tratatul de Parteneriat pentru Pace, abia atunci am z#rit o anumit# direc]ie. Un moment de clarificare [i limpezire a noastr# a fost vizita unei delega]ii NATO la sf@r[itul lui 1992 [i \nceputul anului 1993, invitat# de Ministerul Ap#r#rii pe probleme de reorganizare. Invita]ii din delega]ia NATO au fost foarte deschi[i [i ne-au r#spuns cu amabilitate la \ntreb#rile puse de noi privind organizarea Armatelor din alian]# (am participat [i eu la acele discu]ii). Unul dintre invita]i (erau to]i cu func]ii de conducere, \n NATO se discut# direc]ionat [i foarte clar) \ntreab#: eu sunt nedumerit, ave]i una dintre cele mai mari armate din lume : ave]i 9 Corpuri de Armat# [i Germania are numai dou# la 80 milioane de locuitori, ave]i cea mai mare armat# din zon#, care-i situa]ia? Eu 184

am \ncercat s# dau r#spuns : Germania are numai dou# Corpuri de Armat#, pentru c# prin Tratatul de pace nu i s-a permis s# aib# e[alon mai mare de Corp de Armat# (dar noi aveam patru Armate [i 9 Corpuri de Armat# ca e[alon). _ns# a r#mas acea nedumerire [i noi am tras unele \nv#]#minte. Fran]a are 10 Brig#zi, Dumneavoastr# ave]i 36, unde v# duce]i ? Se sub\n]elegea c# \ntrebau ce vrem s# facem cu o asemenea armat# (chiar dac# ea era doar pe h@rtie). Chiar \n aceea[i epoc# a avut loc [i Conferin]a de la Viena \n urma c#reia s-a semnat Tratatul de la Viena, care ulterior a fost semnat [i de Rom@nia prin Conven]ia de la Paris, am@ndou# documentele pun@nd bazele limit#rii armamentelor [i efectivelor. Documentul s-a ratificat [i de Parlamentul Rom@niei \n martie 1993, care permitea Rom@niei 220.000 func]ii militare (deci 1% din popula]ia ]#rii) fa]# de 370.000 func]ii militare cu care ie[isem din Revolu]ie, 1.375 tunuri, 1.475 tancuri (ca armament greu), un num#r de avioane etc. Am \nceput pe baza acestui Tratat s# restructur#m Armata [i s# scoatem armamentele din dotare care erau excedentare. Spre exemplu, aveam 3.000 tancuri [i aveam dreptul la 1.475, aveam dreptul la 1.375 guri de foc de artilerie, calibru 100, dar aveam mai multe etc. Am \nceput restructurarea pentru c# \ncepuser# [i avans#rile \n pas alerg#tor [i \ngrijora]i ne \ntrebam unde ne ducem? Armata noastr# era organizat# \n timp de pace [i de r#zboi pe baza Statelor Majore neintegrate. Armatele NATO, dar [i Armata noastr# de azi e organizat# pe baza Statelor Majore Integrate. P@n# \n 19961997 s-a realizat acest lucru. Ce \nsemna aceasta? P@n# atunci fiecare Arm# avea un Comandament de Arm#, cu tot ce \nsemna conducerea [i operativitatea Armei \n timp de pace [i de r#zboi. _n NATO nu exista a[a ceva, exista un Stat major Integrat [i toate specialit#]ile militare dau socoteal# \n fa]a Statului Major Integrat, nu fiecare arm# are feuda ei proprie. Am fost deseori cu documentele de reorganizare prezentate de generalul Cioflin# la pre[edinte [i ni se spunea c# nu e \nc# momentul, iar noi eram m@hni]i c# toat# munca depus# e zadarnic#, [i nu intr# \n discu]ie \nc# Reforma. C@nd am plecat din Armat# abia se ajunsese la o integrare \n Statele Majore, a[ numi-o incipient#, adic# s-a trecut de la Comandamente la Inspectorate, exista un Inspector de arm# : al infanteriei [i tancurilor, al geniului, al artileriei etc. Nu mai era o feud#, [eful de stat major al Trupelor de uscat avea tot ceea ce era necesar \n subordine : logistic#, tehnic# etc. A ap#rut [i la noi Statul Major Integrat din 1997 pe baz# de G-uri : fostele sec]ii ale Statului Major General (Opera]ii etc.) au devenit J-uri [i G-urile au trecut direct \n subordinea Statului Major al Trupelor de Uscat [i coordonate de J-ul (X) de la Statul Major General, e[alonul lor superior din Statul Major General [i nu au mai avut drept ierarh Comandamentele de arm# distincte. A[a este [i acuma organizarea, ca \n toate armele moderne. C@nd se ia hot#r@rea pentru o opera]iune militar#, o analizeaz# Statul Major al structurii care prime[te misiunea s# o realizeze [i are la dispozi]ie toate aceste J-uri adic# : geniu, logistic, tehnic etc. Propun \mpreun#, iar creierul care organizeaz# misiunea solicit# dispunerea for]elor \n aceast# structur# integrat#. Fiecare spune ce poate s# fac# [i cu ce resurse. Totodat# transformam noile corpuri de Armat# [i vechile Divizii \n Comandamente Opera]ionale [i \n Comandamente Teritoriale, care aveau logistica lor. La 1 ianuarie 1998 disp#ruse e[alonul Armat#. Reporter :V-a[ ruga, domnule general s# arunc#m o privire [i asupra trupelor marinei militare din aceea[i perspectiv# a restructur#rii, [i mai ales asupra rolului strategic, pe 185

care Marea Neagr# l-ar putea juca. Ce perspective ne sunt deschise \n contextul actual? D-l General : Orice Armat# e preg#tit# s# lupte \n trei medii diferite: uscat, aer, ap#. Sunt vreo c@teva puteri care au ca mediu [i cosmosul: America, Rusia, Anglia, Fran]a etc. C@nd s-a g@ndit [i restructurarea marinei, ne-am \ntrebat cum e organizat# aceast# arm# \n alte ]#ri? Exist# un anuar scos de Firma Lloyd pentru tot ce este nav# care plute[te (marin# civil#, marin# militar# etc.). Exist# un capitol \n anuar care se refer# la for]ele maritime ale lumii, \n care Rom@nia avea o pagin# [i jum#tate (America avea aproape jum#tate din capitol, urma Rusia cu un volum aproape de americani, restul erau celelalte ]#ri). Pagina din capitol acordat# nou# \ncepea a[a: â&#x20AC;&#x153;flota militar# rom@n# din punct de vedere strategic nu prezint# importan]#â&#x20AC;?. _n anul 1990 navele din flota rom@n# parte din ele f#cuser# r#zboiul [i erau vechi, parte dintre ele erau vedete purt#toare de rachete din perioada 1950-1960 (ru[ii ne d#deau [i nou# rachete, dar ce ie[ea de la ei din uz ne livrau nou#). Singura noastr# nav# care era mai de r#zboi era distrug#torul M#r#[e[ti, care nu era armat, vasul a \nceput s# fie construit \n 1976 [i nu era gata. Aveam dou# submarine care nu mai intrau \n imersiune pentru c# nu mai aveau baterii la ele [i pentru c# nu mai prezentau importan]#. Eu am intrat \n contradic]ie cu amiralul Angelescu, comandantul Marinei, discut@nd despre starea real# a poten]ialului de lupt# a navelor noastre. Rom@nia are un litoral de 247 km de la Vama Veche p@n# la Periprava pe bra]ul Sulina, din care 74 km. sunt zon# lagunar# (Delta [i lacurile). Nu prezint# strategic un obiectiv important, pentru c# e zon# redus#, cu multe lacuri, stuf, te \nfunzi \n ele. 170 km. de litoral sunt ora[e, zone de aglomer#ri urbane [i mai sunt [i zone cu plaje, pe care un atacator poate debarca : plaja de la Capul Midia, cu o dezvoltare frontal# de 4 km [i o ad@ncime de 400 m, plaja de la Costine[ti cu o dezvoltare frontal# de 1,5 km [i plaja de la 2 Mai. Pe aceste plaje nu se putea debarca cu mai mult de 1-2 Companii de desant maritim, ceea ce nu \nsemna mare lucru, [i exista [i posibilitatea ca desantul s# fie oprit, iar debarcarea s# e[ueze. _n al doilea r#zboi mondial au fost 280 ac]iuni de debarcare planificat#. Au fost pornite \n jur de 55; patru dintre ele au avut un succes limitat, iar restul s-au \napoiat. Dou# au avut un succes major, \ns# cu pierderi enorme : debarcarea din Normandia [i cea din insulele Pacific, cu pierderi fantastice, dar au reu[it s# pun# piciorul pe ]#rm. _n rest, debarcarea din Africa \n Italia s-a oprit \n final, cea de la podul Arnhem a fost aruncat# \napoi. Spun aceste lucruri pentru c# o debarcare militar# e foarte greu de realizat, fiind cea mai complex# ac]iune militar# din istoria artei militare. Cine-[i propunea s# debarce pe litoralul rom@nesc, c@nd putea s# ne atace pe uscat, ori de peste Prut, ori din Bulgaria, plus c# am adus [i argumentul c# nu cunosc vreo b#t#lie naval# dus# \n spa]iul rom@nesc \n ultimii 2.000 de ani? E o \ntrebare care n-are r#spuns, pentru c# o asemenea b#t#lie n-a avut loc. Reporter : Dar crede]i c# azi Marea Neagr# are vreo importan]# strategic# [i geopolitic#? D-l General : Marea Neagr# are o mare importan]# strategic#. Oric@t am vrea s# fim [i noi parte a acestei importan]e, nu putem s# ne ridic#m la rangul acesteia din dou# motive : 1. din punctul de vedere al capacit#]ii noastre de a contribui la b#t#lii navale care s-ar desf#[ura \n Marea Neagr# [i 186

2. sunt dou# for]e importante \n Marea Neagr#, cu care noi, nu numai c# nu putem s# ne compar#m, dar n-avem treab# (asta ar fi expresia comun# explicit#): este flota rus# [i flota turc# ( de Ucraina nici nu vorbesc pentru c# ei nu au preten]ii). Apoi cer s# mi se spun# ce b#t#lii istorice au avut loc \n Marea Neagr# ? Nu au fost pentru c# nu au fost necesare. M@ine dac# Turcia \nchide cele dou# str@mtori, dar e suficient s# \nchid# una â&#x20AC;&#x201C; Bosforul, [i atunci cine mai intr# [i cine mai iese din Marea Neagr#? Eu de la aceste realit#]i a[ pleca c@nd a[ vorbi de marina militar#, pare dur, dac# m-ar asculta un marinar, [i m-au ascultat mul]i [i m-au repezit. Dar eu pun \ntreb#ri logice. Dac# m# atac# cineva care vine din Mediteran#, \l \nchid turcii, pentru c# Turcia este aliat# cu Rom@nia [i face parte din Alian]a NATO; dac# vine Rusia, atacul nu vine de pe mare, sau dac# ar veni pe mare, de la distan]a de b#taie a artileriei 30-40 km, ar putea fi blocat# debarcarea sau sar realiza cu pierderi enorme. Dar Rusia n-o s#-[i propun# asta pentru c#, cel mai probabil, m# va ataca de pe uscat. _nc# un aspect ar fi acesta: \n 1991-1992 Rom@nia avea o flot# [i o flotil#: flota de la Marea Neagr# [i flotila de Dun#re. Ce facem cu Flotila de Dun#re, pentru c# Dun#rea e un r@u interior, este ca [i cum am face Flotila de Mure[. De ce o flotil#, iar#[i cu o structur# [i func]ii bogate ? Dar noi suntem alia]i cu Bulgaria, nu suntem din aceea[i ]ar# : Uniunea European#, a[tept s# m# atace cineva pe Dun#re ? M# va ataca Austria pe Dun#re pe mine, care face [i ea parte din NATO, m# va ataca Serbia? Dac# m# atac# Serbia pe Dun#re, o las s# debarce, de[i malul la noi e mai \nalt, iar noi o atac#m pe uscat [i \n opt ore dac# fac un grup de asalt \i pot bloca intrarea pe Dun#re dinspre Serbia. Atunci de ce ]inem noi Flotil# militar# de Dun#re? Eu \mi pun doar ni[te \ntreb#ri logice, impuse de eviden]e. _n 1991-1992 aceast# marin# militar#, cu o f@[ie maritim# de litoral de circa 250 km. avea destinate vreo 40.000 func]ii comparabile ca num#r cu func]iile din Italia [i Spania, care fiecare are \n jur de 3.000 km. de litoral [i fac parte din Flota Strategic# NATO din Marea Mediteran#. Unii marinari zic c# sunt abera]ii, dar eviden]ele nu pot s# nu nasc# \ntreb#ri. Ce misiune avea Flota din Marea Neagr# \n caz de r#zboi? _n cazul unui atac [i dac# ie[ea pe mare putea s# \nfrunte Flota Uniunii Sovietice sau a Turciei, cu navele pe care le aveam ? Dar ca s# nu fie distrus#, intra pe la Sulina pe Dun#re, [i dac# era atacat# [i pe Dun#re, o saborda, o scufunda ca s# nu cad# \n m@na atacatorului. Multe flote \n situa]ii de capturare \[i sabordeaz# flota ca s# nu foloseasc# inamicul vasele contra ta. _n anul 1990 aveam Institutul Superior de Marin# care scotea anual c@teva sute de absolven]i navigan]i, motori[ti, talenta]i oameni \n arta naviga]iei. Acuma avem dou# Institute de Marin# (civil [i militar), dar Marina militar# rom@n# nu cred c# are nevoie mai mult de 20-25 ofi]eri de marin# anual, pe c@nd Institutul a r#mas cu sute de studen]i. Dar pentru cine consum# armata asemenea bani? Nu cred c# sunt \ntreb#ri incomode, sunt st#ri de fapt care-[i cer r#spunsul. Reporter :F#r# \ndoial#, domnule general, v-a]i pus [i problema restructur#rii liceelor militare \n contextul restructur#rii Armatei. Ce puncte de vedere s-au exprimat [i ce solu]ii s-au dat? D-l General : Sunt absolvent de liceu militar [i c@t tr#iesc m# voi m@ndri cu acest lucru : Liceul Militar â&#x20AC;&#x153;Dimitrie Cantemirâ&#x20AC;? a fost familia \n care am crescut [i care m-a preg#tit s# devin ofi]er. Dar n-a[ vrea s# v# surprind# ceea ce voi spune [i am s# \ncerc s# 187

argumentez. Eu am propus, ini]ial, s# se desfiin]eze liceele militare. Mi s-a r#spuns c# nu se poate. Dup# aceea am propus ca \n restructurare s# r#m@n# numai dou# : unul al For]elor Terestre [i unul de marin# ( pentru c# era [i la Gala]i un liceu de marin#). Mi s-a r#spuns din nou : nu se poate! Nu are logic# a[a ceva. Care sunt totu[i argumentele, am fost \ntrebat? Liceele militare, am r#spuns, preg#tesc elevi pentru [colile militare de ofi]eri, transformate acum \n Academii ale For]elor de Arm#, la care absolven]ii liceelor din toat# ]ara se pot prezenta la examenul de admitere. Dup# Legea _nv#]#m@ntului, \nv#]#m@ntul e deschis oric#rui candidat, f#r# discriminare. E adev#rat c# la [colile militare superioare de ofi]eri candida]ii din liceele militare concurau pe locuri rezervate pentru ei. Aceast# situa]ia a fost \nl#turat#. Putem foarte bine s# selec]ion#m candida]i de la liceele civile pentru Academiile noastre de For]e Armate, f#r# a mai \nc#rca bugetul armatei cu o cheltuial# care poate fi evitat#. Discu]ia trebuie s# ia \n calcul [i o alt# \ntrebare : ce state mai au licee militare? America are un liceu al trupelor terestre, mai are Fran]a, Spania, Portugalia c@te un liceu la 60.000.000 locuitori. Dumneavoastr#, care sunte]i reporterul ce-mi ia interviul, a]i fost 40 de ani profesor \n Liceul Militar â&#x20AC;&#x153;Dimitrie Cantemirâ&#x20AC;? Breaza, v# rog s#-mi r#spunde]i la \ntrebarea: fac selec]ie dup# \ntreg teritoriul (dup# criteriul \nv#]#m@ntul deschis) sau dup# un criteriu social (copii de la ]ar#, ori din mediu citadin, cu situa]ia material# precar#, cum am fost [i eu) oferindu-le o protec]ie social#? Facem asisten]# social# sau selec]ie \ntr-un \nv#]#m@nt deschis pentru to]i candida]ii de la Academiile de For]e ale Armatei, f#r# discriminare? Reporter: Dac# lu#m \n considerare criteriul financiar (al resurselor de finan]are) [i implicit al sub]ierii bugetului Armatei pentru sus]inerea liceelor militare, argumentele Dumneavoastr# au o logic# a lor, puternic#. Dac# lu#m \n considerare criteriul performan]ei [colare [i al randamentului social [i civic, pe care-l aduc absolven]ii liceelor militare \n toate structurile [i compartimentele vie]ii noastre sociale, atunci acest criteriu are relevan]a unui principiu fondator modern [i eficient \n \nv#]#m@ntul liceal rom@nesc. _ntemeietorul liceului militar, omul politic Nicolae Filipescu, a dorit s# \nzestreze ]ara cu un liceu modern, cu o metodic# [i didactic# modern#, cercet@nd c@teva colegii militare din Europa. Acestea au fost modelul [i, mai ales, colegiul englez de la Eaton. A g@ndit Liceul Militar de la M@n#stirea Dealu (T\rgovi[te) ca un liceu care s# preg#teasc# o viitoare elit# intelectual#. Baza de selec]ie a fost atunci total#, din \ntreg Regatul Rom@niei (Liceul a fost \ntemeiat pe 4 iunie 1912), f#r# niciun privilegiu social la \nscrierea candida]ilor. Elevii urmau 8 clase \n liceu, iar dup# terminarea clasei a VII-a (clasa a XI-a) puteau opta : ori s# continue liceul militar \n clasa a VIII-a (clasa a XII-a) cu examen de absolvire ori s# urmeze clasa a VIII-a (clasa a XII-a) la orice liceu civil din Rom@nia. Cei care plecau \n via]a civil# erau o p#tur# de elit#, care urmau s# ia func]ii [i responsabilit#]i sociale \n viitor. {i azi tot la fel se \nt@mpl# (pot urma facult#]i civile). Liceele militare dau un anumit coeficient Academiilor de For]e cam 60-70% din absolven]i, iar restul de 30% dintre absolven]i sunt ceea ce trebuie s# aib# ]ara : oameni superior preg#ti]i \n toate domeniile, oameni cu o cultur# general# redutabil#, care s# poat# sluji o profesiune sau alta, \n func]ie de comandamentele vie]ii sociale na]ionale. Statul pl#te[te aceast# investi]ie \n \nv#]#m@nt a[a cum [i Japonia a investit la \nceputul moderniz#rii ei, \n \nv#]#m@nt. E o investi]ie de la buget cu amortizare benefic# \n timp, 188

\ntruc@t statul [i-a asigurat o elit# intelectual#, care s# \l propulseze \n progresul na]iunilor. D-l General :Sunt de acord cu elitele. Dar cine permite ca elitele s# fie subven]ionate de la \nceput? Din faza incipient# a liceului? V# r#spund: Statul. Dar statul este ast#zi criticat \n toate domeniile, inclusiv \n \nv#]#m@nt, care e precar. Ministerul Ap#r#rii are cu totul alt scop \n Rom@nia, ca [i \n alte state : securitate, integritate etc., [i cine ne permite s# credit#m statul pentru prezumtive elite? Dac# am nevoie de elite militare, \mi aleg din tot e[antionul genera]iei respective, nu-l limitez. Dac# liceul d# armatei un 60% \nseamn# c# eu am limitat admiterea \n Academiile de For]e la 60%. {i a[a vom avea cheltuieli cu cei admi[i ca s# devin# o elit# profesional#, mai rup din bugetul armatei [i cu cheltuieli pentru prezumtivi profesioni[ti, c@nd acele fonduri ar trebui alocate pentru \nzestrarea Armatei, pentru adev#ra]ii profesioni[ti \n activitate (lefurile acestora etc.). Reporter : Dumneavoastr# domnule general aduce]i detalii \ntr-o argumenta]ie cu logica [i sus]inerea ei, dar sunt [i argumente opuse care descind din Legea _nv#]#m@ntului care structureaz# [i organizeaz# \nv#]#m@ntul preuniversitar. Exist# \n nomenclatorul profilelor de \nv#]#m@nt preuniversitar [i tipul de liceu-liceu voca]ional : pedagogic, de art#, sanitar, sportiv, teologic [i liceu voca]ional cu profil militar, cu program# [colar# din rama liceelor matematic#-informatic#. Ministerul _nv#]#m@ntului pl#te[te toate aceste filiere voca]ionale (inclusiv cel militar) dintr-un buget al Ministerului. Legea care \ndrept#]e[te existen]a unui asemenea profil este ca liceul militar s# fie unul de superioare competen]e [i de \nsu[ire superioar# a culturii generale. Candida]ii la v@rsta preadolescentin# de 13-14 ani \ncep o via]# nou#, sub rigori morale [i comportamente morale care nu sunt date colegilor lor de genera]ie. Nu vorbesc ca profesor \n activitate \n Liceul militar, ci ca un pensionar, [i cred c# Ministerul _nv#]#m@ntului are o bun# strategie c@nd investe[te un buget [i pentru acest profil voca]ional, cu roade bogate \n timp. D-l General: V# r#spund \ncep@nd cu sf@r[itul pledoariei Dumneavoastr#, foarte clar#. Eu plec \ns# de la urm#torul ra]ionament : [i liceul militar e liceu voca]ional, \ns# asta nu \nseamn# c# trebuie s# avem un num#r at@t de mare de licee, eu n-am g@ndit c# trebuie s# fie desfiin]ate de tot liceele militare, ci c# num#rul acestora s# fie limitat. _mi pare r#u c# n-am adus imediat \n r#spunsul meu corectura necesar# ideii de desfiin]are : m# refeream \n fapt la limitarea num#rului lor, ca unit#]i [colare, cu tot ceea ce implic# o asemenea dinamic# a [colariz#rii [i necesarului de absolven]i pentru {colile militare, devenite Academiile Trupelor de For]e. Intr@nd \n Liceul militar un t@n#r licean, desigur, poate fi o promisiune, care s-ar putea \mplini, ori nu \n viitor, ca s# devin# un absolvent cu o cultur# general# superior asimilat#. Mai grav ar fi \ns# ca aceast# promisiune de viitor s# nu se \ndeplineasc#, [i atunci promisiunile noastre \ntr-un e[antion foarte mare de oameni, care nu mai ajung obligatoriu \n armat#, ar \nsemna cheltuirea unei resurse financiare foarte mare, care se putea duce \n scopul pentru care era creat# armata, cum am ar#tat mai sus. C@nd am \nceput noi liceul militar (1953), erau trei licee militare: unul la Predeal, unul la Ia[i, care a [colarizat elevi pentru Liceul â&#x20AC;&#x153;{tefan cel Mareâ&#x20AC;? de la C@mpulung Moldovenesc, ce urma s# fie finalizat \n construc]ia sa, [i liceul militar de marin# de la Gala]i, care s-a mutat la Constan]a. _n momentul \n care a \nceput restructurarea liceelor militare, dup# Revolu]ie, erau cinci: pe l@ng# cele trei numite, \nc# unul \nfiin]at la Alba-Iulia (unde fusese \nainte un liceu militar) [i \nc# unul la Craiova (unde 189

iar#[i fusese \n epoca interbelic# un liceu militar), astfel \nc@t num#rul de unit#]i [colare cre[tea, [i implicit cre[tea [i num#rul absolven]ilor. Dac# to]i ar fi urmat, dup# absolvire, {colile militare, cale obligatorie de urmat p@n# la Revolu]ie, atunci ar fi fost ca num#r, o realitate excedentar# pentru noile Academii de For]e, \n care s-au transformat {colile militare, dac# ar fi urmat cu to]ii filiera militar#. Dar nu merg cu to]ii la Academiile de For]e, unii ar pleca spre centrele universitare din ]ar#, [i dup# opinia Dumneavoastr# [i a celor care sus]in acest punct de vedere, ar crea \n viitor o elit# de profesioni[ti \n via]a noastr# public# [i social#, dar ea nu mai func]ioneaz# \n armat#. Desigur, se va putea crea o asemenea structur# social#, dar ea nu mai func]ioneaz# \n armat#. Existen]a unui liceu militar ar fi creat o concuren]# deosebit#, \n locul celor patru existente. Noi avem mai multe licee militare dec@t celelalte state care au p#strat \n tradi]ia \nv#]#m@ntului lor tipul de licee militare. Dac# s-a putut \n]elege, c# am cerut desfiin]area liceelor militare, este o eroare a mea, structurat# \n dialogul avut cu Dumneavoastr#, [i e gre[eala mea, dar sper c# s-au \n]eles argumentele mele pentru limitarea num#rului liceelor militare [i implicit a num#rului de absolven]i ce urmau s# fie [colariza]i \n Academiile de For]e. Sunt suficiente dou# licee militare : unul pentru Trupele Terestre [i unul pentru Trupele de Marin#, \n care liceenii militari s# se preg#teasc# pentru viitoarele rigori ale vie]ii militare, s# se confrunte \nc# din via]a adolescentin# cu un asemenea tip de via]# \n care s# se nasc# [i s# se cultive la adolescen]i sentimentul dragostei pentru armat#, [i s# se formeze \n perspectiv# [i conceptul [i calitatea de elit# militar#. Toate aceste sentimente, atitudini [i deprinderi de munc# intelectual# se vor subordona unor Comandamente de educa]ie primit# \n liceu. Privatizarea echipei de fotbal a Clubului Steaua Reporter :Domnule General, o \ntrebare care \nc# fr#m@nt# opinia public#, [i care a iscat nenum#rate interven]ii \n pres# : cum s-a f#cut [i s-a realizat privatizarea echipei de fotbal a Clubului Steaua ? Lucrurile s-au petrecut dup# plecarea Dumneavoastr# de la comanda Clubului, \ns# sunte]i o voce credibil# sus]inut# de probitate moral#, verticalitate [i profesionalism, iar argumentele [i faptele pe care le ve]i relata vor putea lumina partea ascuns# a derul#rii evenimentelor. D-l General : Clubul Steaua, \n anul 1990, era cel mai mare club din ]ar# [i \ntre primele trei cluburi din Europa (e vorba de toate sec]iile Clubului [i de performan]ele acestor sec]ii \n plan interna]ional) [i apar]inea Ministerului Ap#r#rii Na]ionale, din toate punctele de vedere : subordonare, buget, logistic#, tot ce \nseamn# existen]a acestui club. Problema privatiz#rii echipei de fotbal a fost accelerat# de apari]ia Legii sportului din 1995, care a permis [i obligat ca sportul s# fie profesionist. Primul sport care a devenit profesionist a fost fotbalul : cel mai \ndr#git de spectatori, dar [i cel mai costisitor [i care manevra foarte mul]i bani. P@n# la apari]ia Legii sportului, statutul de profesionist s-a aplicat la noi \n lumea fotbalului cu jum#t#]i de m#sur#. Sec]iile de fotbal ale cluburilor au fost transformate \n societ#]i non-profit dup# Legea 22 din 1921, pu]in modificat# \n prezent, deci ca ni[te O.N.G.-uri, dar care \n realitate manevrau valori materiale extraordinare [i aduceau profit destul de mare, dac# erau bine conduse. Sec]ia de fotbal a Clubului Steaua devine societate non-profit \n 1998. Legea a impus ca p@n# la sf@r[itul 190

anului 1998 tot fotbalul s# devin# profesionist. Comandantul Clubului Steaua, col. Cristian Ga]u, dup# consult#ri, hot#r#[te transformarea sec]iei de fotbal \ntr-o societate nonprofit, care n-avea scop lucrativ, ceea ce era \n contradic]ie cu profiturile sec]iei, deci o caren]# a statutului de organizare, o incompatibilitate. A fost propus [i apoi ales pre[edintele noii Societ#]i, domnul Viorel P#unescu, un om de afaceri cunoscut, lucra \n turism [i era apropiat clubului. Era un semnal pe care cei de la sec]ia de fotbal a Clubului Steaua voiau s#-l dea, ar#t@nd c# echipa de fotbal Steaua devine un club de sine st#t#tor: Fotbal Club Steaua, cu un pre[edinte din sfera vie]ii civile. Problema care se pune nu se refer# la privatiz#rile acestor sec]ii de fotbal din ]ar#, ci la modul cum s-au f#cut aceste privatiz#ri. Tot \n anul 1998 printr-o Ordonan]# de Guvern Clubul Steaua cedeaz# pentru F.C. Steaua, societate non-profit, 28,5 ha. p#m@nt din cele 46 ha, c@t avea baza sportiv# Steaua din Ghencea (stadionul, stadioanele de antrenament, aleile, locurile de parcare etc.). Toat# baza sportiv# a fotbalului de la Clubul Steaua a fost astfel cedat# prin O.G. noii societ#]i non-profit \nfiin]at# \n 1998, cam la limita legii, pentru c# era domeniu public [i era \n folosin]a Ministerului Ap#r#rii Na]ionale (care nu era el proprietarul lui). Se cedau 43 juc#tori, nocturna care a fost terminat# \n 1990, c@nd eram comandantul Clubului. Nocturna a fost f#cut# ca o solu]ie inginereasc# rom@neasc#, \n care Philipsul a montat numai corpurile de iluminat, pentru care Steaua a pl#tit mai pu]in, deoarece \i cuno[team pe cei de la Eindhoven, cu care aveam o rela]ie foarte bun#, Eindhoven fiind sediul firmei Philips. Nocturna avea o lumin# de 1.000 luc[i, a[a cum aveau atunci stadioanele bune din Europa. Instala]ia a fost pl#tit# din banii Clubului Steaua. _nainte de 1990 [i \n anul 1990 Clubul Steaua avea buget separat fa]# de bugetul Ministerului Ap#r#rii Na]ionale, _n 1990 avea \n cont, dou# milioane de dolari la Banca Rom@n# de Comer] Exterior. La cererea Clubului contul a devenit operativ prin formalit#]ile operate de domnul Is#rescu, pre[edintele B#ncii de Comer] Exterior, chiar am scos din cont o sum# prin care s-a pl#tit o diurn# pentru echipa de baschet a Clubului, care pleca \n Israel. Care erau sursele contului : am participat la dou# finale de cup# european# la fotbal de la care am luat jum#tate din suma trofeului : \n 1986 am luat circa 800.000 dolari, iar \n 1989 am luat circa 700.000 dolari, apoi banii lua]i din transferurile de juc#tori, \ncas#rile din publicitate postate \n arena stadionului : cea mai mare sum# \ncasat# din publicitate a fost 460.000 dolari \ncasat# la un meci cu o echip# italian#, pe care am \nvins-o. Ca o parantez# amintesc c# nocturna a fost terminat# \n 1990, dar Tribuna I nu s-a terminat [i arat# a[a cum arat# [i acum; firma constructoare a fost \n litigiu cu Clubul Steaua pentru c# nu i se pl#tiser# lucr#rile efectuate (lucr#rile au \nceput dup# ce am plecat de la comanda Clubului). Hot#r@rea de Guvern a fost atacat# \n instan]# [i F.C. Steaua a func]ionat \nc# un an [i jum#tate, cam p@n# \n anul 2000, ca societate non-profit, dup# care s-au v@ndut juc#torii, s-au \ncasat bani [i banii n-au fost investi]i pentru F.C. Steaua, Steaua mergea tot mai r#u, P#unescu n-a f#cut dec@t s# jefuiasc# clubul. Atunci au ap#rut persoane \n jurul lui P#unescu care au dat bani ca s# finan]eze clubul \n continuare, iar una dintre ele a fost Becali, care a dat cei mai mul]i bani. D@nsul d#dea banii pentru prime de joc, pentru deplas#ri, pentru programul de preg#tire, bani care \nsemnau dolari. Pe fondul presiunii Legii, c#ci [i Legea Sportului s-a transformat, ca aceste cluburi s# se transforme \n Societ#]i Comerciale, ca s# se dea forma \n care trebuiau s# func]ioneze : pentru c# ele fuseser# societ#]i non-profit, dar \nv@rteau mari 191

sume de bani, [i era un anacronism \ntre forma juridic# societate non-profit [i con]inutul [i profitul acestor societ#]i. _n anul 2002 e finalizat# aceast# schimbare de statut juridic [i s-a trecut la partajarea ac]ionarilor societ#]ii non-profit. Becali a cerut ca ac]ionar principal s# preia echipa, P#unescu care era datornic la echip#, a cedat toate ac]iunile, \n final, fostului finan]ator al echipei Steaua, de aceea el \[i spune finan]atorul echipei. _n anul 2002, \n lunile maiiulie, a ap#rut o mi[care de rezisten]# la modalitatea \n care se face privatizarea clubului ( din care am f#cut [i eu parte). Mi[carea avea \n interiorul ei [i foste glorii (Hagi [i al]ii). Becali devine patronul Clubului Steaua, un om cu un comportament social discutabil, care nu [tie s# respecte o institu]ie fundamental# â&#x20AC;&#x201C; Armata [i oamenii de baz# care conduc aceast# institu]ie. Becali a adus \n interiorul Consiliului de Administra]ie a noii Societ#]i Comerciale [i militari: colonelul Ga]u, generalul St#n#[il# ({eful domeniilor publice), generalul B#d#lan, generalul Mirea ({eful Direc]iei de Cultur# a Armatei) [i al]ii (erau [i ni[te beneficii pentru membrii Consiliului de Administra]ie). Eu am refuzat s# fac parte dintr-o asemenea structur# din cauza atitudinii patronului echipei fa]# de Institu]ia Armatei. Mi[carea de rezisten]# la modalitatea \n care se face privatizarea echipei de fotbal, mi[carea care sus]inea ideea unui Club al Armatei, a ie[it \n spa]iul public ar#t@nd cum se face aceast# privatizare [i pe ce criterii. Am dat \n judecat# procedura de \nfiin]are a Societ#]ii Comerciale, Fotbal Club Steaua Bucure[ti. Bine\n]eles c# grupul de rezisten]# a pierdut procesul, bine\n]eles c# printre noi au fost [i oameni care au tr#dat ideea (ori sau l#sat cump#ra]i) [i bine\n]eles a c@[tigat Becali. Justi]ia a hot#r@t a[a, [i eu nu comentez aceast# hot#r@re, misiunea mea s-a terminat [i eu m-am retras. Clubul Steaua a r#mas \n continuare \n finan]area Armatei, e drept c# s-au mai desfiin]at sec]ii, e drept c# e slab [i precar finan]at, dar Clubul Steaua al Armatei nu are nicio leg#tur# cu F.C. Steaua. S-a anulat prin anul 2004 Hot#r@rea de Guvern, care era la limita legii, chiar ilegal#, prin care s-a dat F.C. Steaua 26,5 ha. p#m@nt [i celelalte din baza sportiv# a Clubului Steaua [i Becali a tratat cu Armata s# i se \nchirieze stadionul, iar Armata a acceptat acest lucru [i bine a f#cut. _n locul Armatei, eu a[ cere Guvernului s#-l delimiteze perfect, stadionul, [i rezonabil s#-l treac# \n proprietatea privat# a statului [i s#-l v@nd# statului. Ar fi amatori s#-l cumpere sau s#-l \nchirieze cu bani care merit#, nu cu paliative. Becali a reu[it s# \nchirieze stadionul [i a intrat \n divergen]# cu Armata la care are datorii de 700.000 dolari, pe care nu are de g@nd s#-i pl#teasc#. I s-a \nchis lumina [i echipa a trebuit s# joace pe alte stadioane. Abia acuma armata a f#cut ceea ce trebuie, restul au fost paliative (care urcau [i din zona corup]iei). Reporter :Dar Clubul Armatei Steaua e \nc# \n proces cu patronul F.C. Steaua, domnul Gigi Becali. Care este problema de fond a acestui proces, domnule General? D-l General : Clubul Steaua al Armatei a dat \n judecat# F.C. Steaua ca s# ia de la club palmaresul [i \nsemnele care sunt ale Clubului Steaua. Orice club de notorietate are un brand, iar Clubul Steaua avea \n 1990 un brand care valora foarte mult. _n 1990 a venit la Clubul Steaua o delega]ie din Anglia ca s# cumpere brandul Clubului Steaua pentru care ar fi dat 100 milioane lire. _n vara lui 1990 am ajuns cu aceast# ofert# la Ministrul Ap#r#rii, generalul Atanasie St#nculescu. Acesta mi-a zis : - Seniore, n-avem lege! Poate putem face ceva. Vorbe[te cu ministrul sportului, Angelescu. Ministrul Angelescu mi-a r#spuns c# nu se poate face nimic. Lucrurile erau 192

\nc# confuze \n toate domeniile, abia c@nd a ap#rut noua Constitu]ie s-au mai limpezit treburile. Foarte mul]i dintre noi g@ndeam comunist la acea vreme (avusesem norocul c# lucrasem c@]iva ani buni cu acea lume din Occident [i mai [tiam c@te ceva din modul lor de g@ndire). Becali are azi brandul Steaua, are emblema Steaua [i palmaresul. Clubul Armatei e \n proces cu d@nsul ca s#-[i ia dreptul s#u de proprietate: denumirea [i sigla. _n anul 1990, dup# Revolu]ie, eu am schimbat sigla veche cu vulturul cruciat [i cu elemente dup# vechea stem# a ]#rii (vulturul care ]ine \n cioc crucea, pe care am scris: altius, fortius, citius). Omul de afaceri V. P#unescu a luat echipa de fotbal Steaua cu vulturul cruciat, emblem# pe care eu am \nscris-o la Registrul de M#rci Na]ional ca proprietate a Clubului Steaua : vechea emblem# nu era \nscris# la Registrul de M#rci, [i de aceea treneaz# pu]in procesul, dac# ar fi fost \nscris# era de mult \nchis diferendul dintre Becali [i Clubul Steaua. Ca o p#rere personal# afirm c# at@ta timp c@t va conduce echipa de fotbal Steaua, aceasta n-o s# mearg# bine, \ntruc@t d@nsul nu [tie s# se comporte nici cu echipa, nici cu cei care sunt \n staful echipei. Pentru d@nsul circumstan]a de a deveni patronul echipei a fost singurul prilej de a se face cunoscut \n Rom@nia, devenind st#p@nul acestei bijuterii : Clubul Steaua. Reporter : Din cele relatate de Dumneavoastr# nu reiese clar pe ce probe s-a \ntemeiat hot#r@rea instan]ei c@nd i-a dat c@[tig de cauz# domnului Becali, cu care fondatorii F.C. Steaua erau \n litigiu? D-l General : Pre[edintele Comitetului pentru salvarea Clubului Steaua, constituit \n anul 2002, a fost numit \n persoana domnului Oancea, directorul Fabricii Tricodava, deja privatizat#. Din acest comitet f#ceau parte cei 76 membri fondatori ai Societ#]ii non-profit Steaua, care s-a transferat \n Societatea Comercial# F.C. Steaua. Comitetul constituit cerea F.C. Steaua s# fie recunoscu]i membrii fondatori, situa]ie \n care ace[tia aveau drept de vot, [i deci vor avea dreptul s# cear# organizarea unor adun#ri generale. Membrii fondatori \ncepuser# s# fie marginaliza]i \nc# de P#unescu [i de al]ii care aveau mari interese materiale. Dac# noi c@[tigam procesul lucrurile erau \ncheiate pentru ceilal]i, deoarece membrii fondatori erau contra modului [i sistemului de privatizare a F.C. Steaua. F#r# \ndoial# Clubul trebuia s# urmeze calea fireasc# a istoriei, cea a privatiz#rii, dar nar fi ajuns pe m@na unui ins cu comportament social incalificabil. Am pierdut procesul la sectorul 5 Bucure[ti pe o problem# de procedur#, ni s-a spus c# am \nt@rziat 2 zile cu nu [tiu ce \nscris, o chestiune cu adev#rat pueril#. Unii au crezut, [i ne-au [i spus-o, c# Becali a reu[it s# ne â&#x20AC;&#x153;m@njeasc#â&#x20AC;? [i pe noi. _nc# un lucru dureros pentru noi. Ceea ce a urmat dup# aceast# decizie e deja folclor pentru mine. Reporter : Se pare c# justi]ia a becalizat [i \n acest caz. D-l General : Justi]ia treneaz# \nc# rezolvarea conflictului dintre Clubul Steaua [i F.C. Steaua privind \nsemnele Clubului [i palmaresul. R#m@ne \nc# un semn de \ntrebare! Reporter : Domnule General, rivalitatea dintre cluburile Steaua [i Dinamo Bucure[ti, de p@n# la Revolu]ie, avea [i o sus]inere, o implicare, \n persoana familiei Ceau[escu, ori a apropia]ilor lor ? Ce a]i tr#it direct \n acest sens ? D-l General : R#spunsul este da. Echipa de fotbal Steaua, dar [i Clubul Steaua, era condus din punct de vedere sportiv de Valentin Ceau[escu. Acest om avea cuno[tin]e solide despre sport, era manierat [i civilizat, cu studii superioare absolvite la Oxford. Pentru fotbal toate deciziile pe care le luam \mpreun# cu Ienei, apoi cu Iord#nescu, erau 193

aduse mai \nt@i la cuno[tin]a lui Valentin Ceau[escu. Din punct de vedere organizatoric [i executiv cei din conducerea clubului eram \n fa]#, iar deciziile erau validate de Ministrul Ap#r#rii, ori de Consiliul Politic Superior, de generalul Ilie Ceau[escu. Domnul Valentin Ceau[escu era \ns# zilnic prezent la club, se interesa de mersul lucrurilor, se implica cu mult devotament, mama d@nsului, Elena Ceau[escu, \l [i ironiza deseori pentru pasiunea lui pentru fotbal. Rivalul cel mai mare al Clubului Steaua era Clubul Dinamo. O spun cu mare regret â&#x20AC;&#x201C; Clubul Dinamo era mult mai bine sprijinit de Ministerul de Interne dec@t Clubul Steaua al Armatei. Noi ne p#stram \ntr-o legalitate de militari ai statului, pe ei nu-i controla nimeni, ei erau Securitatea statului, [i din contr# ne controlau foarte bine pe noi. Am s# dau c@teva exemple. Am vorbit cu Iord#nescu, \n mod inten]ionat, la telefon, despre faptul c# Bumbescu n-are carnet de conducere [i conduce ma[ina \n mod ilegal. Dup# dou# zile, ne-a chemat generalul Ilie Ceau[escu [i ne-a spus c# l-a anun]at la telefon tov. Postelnicu (Ministrul de Interne) c# Bumbescu conduce ilegal ma[ina. Ne-a \ntrebat ce [tim despre acest lucru? Convorbirea noastr# fusese \nregistrat#, [i dac# cu noi se \nt@mpla acest lucru, ce se petrecea cu restul muritorilor? Al doilea exemplu : ap#ruse legea cu circula]ia cu num#r par [i impar duminicile. Dup# un meci cu Sportul Studen]esc \n Ghencea, juc#torii no[tri s-au suit \n ma[ini [i au plecat spre cas#. Era \ntr-o duminic#, spre sear#, c@nd primesc un telefon de la juc#torul Pi]urc#, care m# anun]a c# sunt re]inu]i la Mili]ie la serviciul Circula]ie juc#torii : Pi]urc#, Balint, Rotariu etc. L-am \ntrebat care e motivul re]inerii lor, juc#torul r#spunz@ndu-mi : am circulat duminica. M-am dus imediat la Direc]ia Circula]ie, am \ntrebat la punctul de control unde se g#sesc juc#torii mei [i mi s-a spus c# sunt \n sala de [edin]e, o sal# mare la etaj. Intru \n sal#, la masa de prezidiu erau: [eful Circula]iei, Voicu sau {oricic#, nu mai ]in bine minte, [i \nc# vreo patru din conducerea Direc]iei [i \n fa]a lor juc#torii mei, \mbr#ca]i \n treninguri iar \n spatele lor mili]ienii. Vin \n fa]a juc#torilor mei [i-i \ntreb : - Ce c#uta]i aici ? - Tovar#[e comandant, noi... - V# rog imediat s# ie[i]i de aici! Pe cei din prezidiu i-am \ntrebat cine le-a permis s# re]in# un c#pitan, un locotenent major... - Dumneavoastr# a]i sechestrat [ase ofi]eri ai Armatei Rom@ne, \n ce ]ar# v# afla]i? - Tovar#[e Colonel, erau... - Nici un tov#ra[e colonel, de acest abuz va afla imediat tovar#[ul secretar al C.C., Emil Bobu. De ce nu am fost anun]at imediat de sechestrarea lor? Dac# au \nc#lcat legea \i duceam, dup# Regulament, la garnizoan#, a[a i-a]i sechestrat \n sala Ministerului de Interne. Ce lege v# d# dreptul s# face]i a[a ceva? A venit imediat [eful Mili]iei, B#rbulescu [i mi-a spus c# au dorit â&#x20AC;&#x153;s#-i sperieâ&#x20AC;? un pic. Eu am replicat c# un asemenea abuz nu poate fi trecut sub t#cere. Reporter : Aveau o protec]ie mai puternic# cei de la Clubul Dinamo? D-l General : _ntotdeauna c@nd apare un club puternic, apare [i un rival. Eu nu pot spune care club era mai bine ocrotit, \ns# \n numele Clubului totdeauna am fost ajutat la toate solicit#rile mele. Eu dac# doream o cas# pentru sportivi, s# zicem pentru L#c#tu[, m# adresam generalului Coman [i primeam reparti]ia pentru cas# de la Gopod#ria de partid. 194

Dac# solicitam o ma[in# pentru un membru al Clubului, m# adresam tov. Valentin Ceau[escu (solicitasem interven]ia pentru campionul olimpic la tir Sorin Babi) etc. Reu[eam s# iau aprobare pentru 2-3 ma[ini pe lun#. La televizoarele color (era ceva pe vremea aceea) reu[eam aprobare cam pentru 10-12 pe lun#, de la Jony Popescu de la Coopera]ie (mai t@rziu, d@nsul va fi [eful Serviciilor la S.R.I.). Nu [tiu care din cluburi avea protec]ie mai mare, un spate mai puternic, dar noi aveam rezultate mai bune, iar niciodat# eu nu m-am sim]it neprotejat, adic# \mpiedicat de bariere artificiale. Clubul nu a avut probleme nici cu vizele, nici la vam# din partea securit#]ii. Noi tr#iam \n Rom@nia \n anormalitate [i e firesc ca [i institu]iile statului s# sprijine acea anormalitate din acea perioad# de timp, ca regim totalitar. Reporter : A]i fost membru al Comitetului sportiv al Armatelor prietene din Tratatul de la Var[ovia. Cum func]iona acest comitet? D-l General: _n cadrul C.A.E.R. exista [i un comitet sportiv al Armatelor prietene, o structur# similar# cu cea din NATO care se cheam# C.I.S.M. (Comitetul Interna]ional Sportiv Militar). Comitetul sportiv al C.A.E.R. avea \n componen]# toate statele din C.A.E.R. [i toate ]#rile care doreau s# adere la tratat. _n total erau vreo 32 de state (Vietnam, Coreea de Nord, Cuba, Siria, Irak, Capul-Verde etc., ]#ri \n care orientarea era procomunist#, ]#ri care nu f#ceau parte din C.A.E.R.). Comitetul era organizat astfel : pre[edinte, era \ntotdeauna un rus, c@nd am fost eu invitat pre[edinte era cosmonautul Titov, loc]iitorul era \ntotdeauna un neam]; c@nd am fost eu cooptat \n Comitet era un general Wagner, un om cu calit#]i deosebite, ca to]i nem]ii. Tratatul edita [i o revist# [i toate ]#rile participau cu cotiza]ii, mai ales pentru revist#, care se edita la nem]i, care d#deau [i cei mai mul]i bani drept cotiza]ie. Noi, rom@nii, nu aveam niciun reprezentant \n acest Comitet. Eu am fost pentru prima oar# invitat \n cadrul Tratatului, la o conferin]# \n Angola, \n 1986, imediat dup# c@[tigarea Cupei Campionilor. Delegatul polonez [i cel german, m-au luat deoparte [i mi-au spus c# se bucur# de o prezen]# rom@neasc#, care e o noutate binevenit#. D@n[ii mi-au spus, c# dup# opinia lor, Rom@nia e \ntre primele trei for]e sportive, dup# Rusia [i Germania, \n cadrul Tratatului, urm@nd dup# Dumneavoastr# Bulgaria, Cuba etc. E p#cat c# n-ave]i un reprezentant \n Comitet. Cum nu [tiam ce se \nt@mpl# \n Comitet, cum e organizat, am r#spuns c# n-avem un reprezentant, \ntruc@t probabil acest lucru e hot#r@t pe o baz# eligibil#, dar c# re\ntors \n ]ar# voi da colegilor un r#spuns \n cuno[tin]# de cauz#. I-am raportat generalului Ilie Ceau[escu discu]ia avut#, iar d@nsul mi-a r#spuns c# o asemenea angajare ar \nsemna o cotiza]ie mai mare [i n-are rost s# o facem. I-am explicat c# nu ne cost# nimic \n plus, cei din Comitet a[teapt# un r#spuns scris prin care s# confirm#m prezen]a unui reprezentant al sportului rom@nesc \n cadrul Tratatului, care s# participe la deciziile Comitetului sportiv al Tratatului. Generalul Ilie Ceau[escu a decis c# a[ fi nimerit s# reprezint sportul militar rom@nesc \n cadrul Tratatului. {i astfel am r#mas ca reprezentant al sportului rom@nesc la Tratat \ntre 1986 [i 1990 c@nd s-a desfiin]at Tratatul. _n ace[ti patru ani am fost membru \n conducerea Comitetului sportului militar, din partea Rom@niei. _n mai 1990, la conferin]a planificat# (deja cu c@]iva ani \nainte) de la Havana, s-a pus problema desfiin]#rii tratatului, pentru c# blocul C.A.E.R. c#zuse. Eu ap#rusem cu o alt# ]inut# militar#, nu to]i \[i schimbaser# \nc# uniforma, [i eram privit 195

cu simpatie, \ns# ru[ii nu ne vedeau cu ochi buni. S-a hot#r@t c# membrii Tratatului s# se \nt@lneasc# \n decembrie 1990 la Leningrad ca s# se semneze documentele defunctului Tratat de la Var[ovia. Acuma Clubul Steaua face parte din C.I.S.M. Reporter :Care e g@ndul Dumneavoastr# de acum pentru tinerii cantemiri[ti, viitori debutan]i \n sistemul na]ional de ap#rare ? Ce a]i dori s# le transmite]i ? D-l General :Dincolo de punctele noastre divergente privind situa]ia liceelor militare, [i am fost \n final am@ndoi de acord, c# liceu militar trebuie s# existe \n Rom@nia. Va d#inui acest tip de liceu militar \n Rom@nia, c@t timp va fi armat#, [i acestui liceu [i elevilor lui, care va fi un liceu voca]ional, le sugerez s# mediteze asupra a trei puncte: 1. Sugestia mea pentru adolescen]ii care opteaz# pentru liceul militar, este s# [tie c# aceast# alegere \nseamn# \n primul r@nd voca]ie, adic# s# fie dedica]i profesiei de a ajunge militari, o meserie dur#, cu multe satisfac]ii, cu multe priva]iuni [i sacrificii, dar care se desf#[oar# \ntr-o institu]ie fundamental# a unui stat de drept. C@nd vor \n]elege c# vor ajunge s# lucreze \ntr-o asemenea institu]ie, s# se duc# cu inima deschis#, la Liceul militar, s# suporte rigorile desf#[ur#rii \nv#]#m@ntului \n stil militar, deoarece ei \[i dedic# via]a \n viitor acestei profesiuni [i vor deveni acele elite militare de care vorbeam. Aceasta ar fi, a[adar, chestiunea de op]iune, trebuie s# aibe deliberat aceast# op]iune [i s# fie con[tien]i de ceea ce \[i asum#, \ntr-o institu]ie strict ierarhizat#, cu multe rigori [i sacrificii. 2. Trebuie s# fie con[tien]i c# armata e o institu]ie care comensureaz# foarte rapid rezultatele muncii unui om, iar eu le reamintesc, sau \i previn, c# nu pot ob]ine rezultate deosebite dec@t prin munc#, nu pe alte c#i. 3. Activitatea lor de militari acum, [i \n viitor ani buni, e o activitate care se va desf#[ura \n cadrul unei alian]e. S# fie con[tien]i c# \ntr-o alian]# activitatea este mult mai mult monitorizat#, dec@t atunci c@nd e[ti numai cu ai t#i. Iar prestigiul viitor al acestei armate rom@ne, care-[i va desf#[ura activitatea \n cadrul unei alian]e, va depinde foarte mult de subiec]ii s#i, care vor fi continuu monitoriza]i. Ei trebuie s# fie de o conduit#, de o manifestare, at@t ca oameni sociali \n societate (s# aibe umor et.c), c@t [i ca des#v@r[i]i profesioni[ti, \nc@t armata rom@n#, cadrele ei, s# se bucure de o apreciere deosebit#, de care de cele mai multe ori cei de azi, nu ne bucur#m. Trebuie privite lucrurile \n fa]#. A[adar eu am atacat trei probleme: voca]ia-munca-munca \n alian]e. Cele spuse \n finalul interviului au greutatea unei mari responsabilit#]i pentru c# Liceului Militar [i Armatei le datorez \ntregul drum \mplinit al destinului meu \n via]#. Doresc genera]iilor de azi cantemiriste, ca \n pragul v@rstei a treia, s# lase \ntr-o viitoare Piramid# cantemirist# g@ndul lor [i cheia izb@nzii lor \n neclintirea, de a fi r#mas fiecare: â&#x20AC;&#x153;Un om \ntre oameniâ&#x20AC;?! (Interviu acordat profesorului cantemirist Constantin 7 Giurginca [i col. (r.) Viorel Ciobanu, pe data de 02.03.2012, Bucure[ti)

196

GENERAL DE BRIGADA ST~NCIUGELU ALEXANDRU CONSTANTIN “VI}A” CANTEMIRIST~ DIN NOI - Reporter : Ca o \ncununare a experien]ei Dumneavoastr# [i a serviciilor aduse pe multele [antiere din Rom@nia, a]i fost numit comandantul Trupelor de Geniu ale Armatei. V-a[ ruga s# derul#m filmul \nceputului vie]ii de “boboc” cantemirist. Cum a]i devenit cantemirist ? - General : Dorin]a de a fi militar a pus st#p@nire pe mine dup# multele pove[ti istorisite de tat#l meu, care s-a re\ntors acas# dup# 8 ani tr#i]i pe fronturile celui de-al doilea r#zboi mondial. Tat#l meu fusese ordonan]# la un domn general Magereanu, [i trecuse prin multe \nt@mpl#ri dramatice. Tot tata \mi povestea despre rolul localit#]ii mele natale, Poiana Mare, de l@ng# portul Calafat, de pe Dun#re, unde regele Carol I [ia a[ezat pentru 2 luni de zile tab#ra militar#, [i de unde a condus opera]iile militare \n timpul R#zboiului de Independen]# de la 1877, la trecerea Dun#rii. Pove[tile d@nsului despre r#zboi [i despre cele dou# personalit#]i militare : regele Carol I [i generalul Magereanu m-au fascinat [i au aprins imagina]ia mea de copil. _ns# tat#l meu visa s# m# fac# apicultor, avea o stupin# cu peste 70 de stupi [i m# [i vedea pe mine prelu@nd meseria. _n 1953 comisariatul militar a selec]ionat 10 elevi din Poiana Mare, din care am r#mas doar 5 dup# selec]ie, am fost trimi[i la Predeal, unde am sus]inut examenul de admitere. Am fost 3.000 de candida]i pe 300 de locuri, adic# 10 candida]i pe un loc, mai mult dec@t atunci c@nd am dat examen la facultate, unde am fost 8 pe un loc, ori \n {coala de Ofi]eri. Examenul s-a dat \n iulie 1953, deoarece elevii din Liceul Cantemir erau pleca]i la mare, la Mangalia, unde se preg#teau pentru parada militar# de la 23 August din Bucure[ti. Examenul s-a dat la materiile matematic# [i limba rom@n#, scris [i oral, constitu]ie [i limba rus# ( noi am fost prima promo]ie care a \nceput limba rus# de la clasa a IV-a). Din cei 300 de reu[i]i, 150 elevi admi[i au plecat la Liceul “{tefan cel Mare” de la C@mpulung-Moldovenesc. Cei 150 elevi admi[i au plecat \ns# la Ia[i unde au stat timp de 1 an, [i apoi dup# 1954 s-au instalat \n noua construc]ie terminat# a localului liceului de la C@mpulung-Moldovenesc. 197

Ca “boboc” cantemirist am r#mas la Predeal, iar din toamna lui 1954 ne-am mutat la Breaza, unde am [i absolvit Liceul Militar “Dimitrie Cantemir” 106 elevi \n 1956. Pierderile de circa 30% se explic# astfel : a) Liceul militar era singurul liceu din ]ar# care nu admitea repetarea anului [colar; b) au fost unii inap]i medical [i \ndep#rta]i; c) foarte pu]ini \ndep#rta]i pentru probleme cu dosarul personal, pentru c# se f#cuse un filtru al dosarelor la recrutarea elevilor pentru admiterea \n liceul militar. R#m@n \ndelung recunosc#tor tuturor profesorilor [i educatorilor mei din Liceul Militar “Dimitrie Cantemir”, o vatr# de cultur# [i educa]ie care ne-a crescut [i ne-a ridicat vl#stare viguroase at@t pentru via]a militar#, c@t [i pentru via]a civic# [i social#. Ceea ce am devenit \n timp e rodul “vi]ei” cantemiriste, care rode[te continuu \n noi. Din acea impresionant# galerie de dasc#li, \ntr-o derulare rapid# a amintirilor amintesc pe profesorii de matematic# Toma Constantinescu [i Iordache N., profesorii de rom@n# C. Boroianu, Costa[ Alexandru [i Mihai Roman, profesorii de geografie Constantin Gheorghiade [i Munteanu, profesorul de istorie Ion Ignat, profesorii de fizic# Puia Marcela [i Baloiescu, profesorul de englez# Trifu Sever – fost reprezentant cultural al Rom@niei la ONU (viitor profesor universitar la Cluj), etc. ( nu \nseamn# c# ceilal]i sunt mai prejos de a fi aminti]i). Profesorul de matematic# Toma Constantinescu dac# observa c# \nv#]ai ca s# iei o not# bunicic# [i c# nu mai lucrai temeinic, te ascult# atunci la fiecare or# [i dac# elevul [tia lua nota cuvenit#, nu [tiai ( pentru c# nu lucrai mereu) luai nota 1, pentru c# notele erau de la 1 la 5. Profesorul Gheorghiade, care fusese [i ofi]er de rezerv# pe front, era pe l@ng# un om de o vast# cultur# [i un pedagog de excep]ie. Eram, la un moment dat, un grup de elevi recalcitran]i, negativi[ti care-l luasem pe NU \n bra]e [i cu el \ncepeam orice comunicare. Am fost raporta]i la comandantul liceului, colonel Aurelian Vi[an. Acesta prezint# comportamentul elevilor, profesorilor. Profesorul Constantin Gheorghiade ne cheam# [i ne spune o istorioar# cu t@lc, o mic# parabol#. - Voi [ti]i cine a fost Suvorov ? - Noi am b@iguit c@te ceva, dar b@lb@iam r#spunsul! Profesorul ne istorise[te c# \n vremea r#zboiului ruso-turc, \ntr-o noapte a anului 1874, generalul Suvorov a trecut s# viziteze trupa [i mai ales punctele de paz#. _i surprindea pe cei de paz# cu \ntreb#ri de perspicacitate [i de agerimea min]ii puse direct solda]ilor. I se dusese buhul, adic# faima \n acest sens. _n acea noapte g#se[te la un punct avansat sentinela [i-l \ntreab# brusc : - Tu [tii c@te stele sunt pe cer ? Soldatul auzise c# generalul pune \ntreb#ri clenci, \ncuietoare [i r#spunse : - Le num#r imediat \n#l]imea voastr#! T@lcul era ca atunci c@nd prime[ti un ordin, c@nd ]i se d# un lucru ori o norm# de realizat etc. nu e bine \n discu]ia cotidian# s# \ncepi cu nu, nu se poate, care e o meteahn# a rom@nului. S# \ncepi afirmativ, c#ut@nd o solu]ie [i s# nu fii negativist \ncep@nd cu NU, nu se poate. {i acum dup# 50 de ani ]in minte acea poveste cu t@lc, cu care marele nostru dasc#l a p#truns \n taini]ele sufletului nostru lumin@ndu-ne. Profesoara Puia Marcela (devenit# apoi profesor universitar la Politehnica din Bra[ov) mi-a pus temeliile cuno[tin]elor mele de fizic# cu care am trecut cu brio probe 198

[i examene dificile \n timp. Cu ceea ce am \nv#]at de la d@nsa, m-am dus mai t@rziu [i la examenul de admitere la Politehnic# [i am reu[it. Ea absolvisem liceul cu 10 clase [i am avut concuren]i care au absolvit liceul cu 11 clase, cu o program# superioar# \n ce privesc cuno[tin]ele la matematic# [i fizic#, mai ales c# \ntrerupsesem liceul de c@]iva ani. Eu am urmat o facultate civil# la Institutul Politehnic, am fost scos din produc]ie 5 ani de zile ca s# absolv facultatea; dup# terminarea liceului, am urmat 3 ani {coala de Ofi]eri de Geniu, dup# care am lucrat 4 ani la trup# [i dup# aceea m-am prezentat la concurs unde am reu[it. Concuren]a era de 8 candida]i pe un loc. Dar cuno[tin]ele acumulate \n liceul militar m-au ajutat s# ies \nving#tor. Ca urmare a celor relatate mai sus, a fost posibil ca 90% din cei 106 absolven]i ai Liceului Militar Breaza s# facem o facultate sau Academia Militar#. - Reporter :Domnule general, v# rog s# binevoi]i s# rememora]i drumul adolescentului cantemirist de-a lungul celor 45 de ani, ca militar \n slujba Armatei Rom@ne. - General :Dup# absolvirea liceului militar, \n perioada 1956-1959 am urmat {coala de Ofi]eri de Geniu din ora[ul R@mnicu-V@lcea, fiind avansat la gradul de locotenent, dup# absolvire. Am fost repartizat la cerere la “Divizia 9 M#r#[e[ti” Constan]a, unde am \ndeplinit func]ia de comandant de pluton [coal# de grada]i, secretar U.T.C. pe unitate la Batalionul 18 Geniu Constan]a. _n anul 1963 s-a aprobat [i am sus]inut examenul de admitere la “Facultatea de ma[ini [i utilaje pentru construc]ii”, cursuri de zi, facultate care numai fiin]a \n Academia Tehnic# Militar#. Din 35 ofi]eri trimi[i la admitere, am reu[it 8, dar am r#mas 6 deoarece acesta era num#rul contractat de armat# pentru facultatea civil#. Am absolvit facultatea \n 1968 cu nota 10 la examenul de stat fiind numit, dup# absolvire, loc]iitor tehnic la Batalionul Geniu din Bucure[ti. _n 1969 am fost promovat pe func]ia de ajutor [ef de geniu de “Divizie”, apoi \n 1971 ajutor [ef geniu la Armata a 2-a p@n# \n 1976, c@nd am \nceput lucr#rile la Canalul Dun#re-Marea Neagr#, unde am lucrat, cu mici \ntreruperi, p@n# la darea \n folosin]# a celei mai mari investi]ii din Rom@nia, dup# al doilea r#zboi mondial. La aceast# mare unitate : Brigada 45 Geniu am fost \ncadrat la \nceput ca ofi]er cu repara]iile la Serviciul Tehnic, apoi ca loc]iitor tehnic al comandantului, dar practic \n toat# perioada am \ndeplinit func]ia de loc]iitor tehnic al Brig#zii. _n anul 1982 am fost avansat \nainte de termen la gradul de colonel inginer. Dup# darea \n folosin]# a Canalului, la 24 mai 1984, am revenit \n Bucure[ti \n func]ia de {ef de sec]ie Exploatare \n Comandamentul Trupelor Geniu, iar din 1987 {ef al Serviciului Tehnic al Comandamentului. _n aceast# perioad# am f#cut cursul post-universitar de ingineri-comand#, absolvit cu media 9,62. Am devenit comandantul Brig#zii 35 Geniu din Comandamentul Trupelor de Geniu. Dup# 1989 am f#cut un curs de limba rus#, pe baza c#ruia [i a celor 13 ani anteriori c@nd am f#cut limba rus# \n [coli, \n anul 1990 la 1 august am fost numit {ef Sec]ie Tehnic# la fostul Tratat de la Var[ovia, cu sediul la Moscova. _n 31.03.1991 s-a desfiin]at Tratatul, am revenit \n ]ar# [i am fost numit Consilier al Ministerului Ap#r#rii Na]ionale pentru lucr#ri \n economia na]ional#. _n decembrie 1991 sunt numit comandant brigad#, func]ie din care la 25 decembrie am fost promovat \n cea mai mare func]ie \n arm# : general de brigad#. _n mai 1993 am fost promovat \n cea 199

mai mare func]ie \n arma geniu : Inspector general al Comandamentului Trupelor Geniu, care dup# reorganizarea armatei devine func]ie de Inspector pentru geniu \n cadrul Inspectoratului General din Marele Stat Major al Armatei. _n anul 1997 am fost numit [ef Stat Major al Comandamentului Protec]iei Civile, de unde am ie[it la pensie pe 31.10.1998. Numirile [i promov#rile pe func]ii, decora]iile primite au fost \n concordan]# cu realiz#rile ob]inute. - Reporter :Domnule general, v-a[ ruga s# detalia]i momente din construc]ia acestei grandioase construc]ii inginere[ti : Canalul Dun#re-Marea Neagr#, la care Armata, prin trupele ei de geniu, a avut o contribu]ie hot#r@toare. - General :Ideea construirii canalului Dun#re-Marea Neagr#, a acestei leg#turi fluviale \ntre Dun#re [i Mare, a fost de dinainte de 1900, c@nd s-a pus problema pentru prima dat# de c#tre Ion Brad. Nu au fost condi]ii pentru realizarea acestei c#i fluviale [i ea a devenit posibil# numai dup# al doilea r#zboi mondial, c@nd s-a apreciat c# poate \ncepe construc]ia Canalului. Ea a \nceput \n anul 1950 la indica]ia lui Stalin dat# lui Gheorghiu Dej, care se pl@ngea c# nu are o â&#x20AC;&#x153;Siberieâ&#x20AC;? unde s#-i duc# pe de]inu]ii no[tri politici, iar Stalin i-a dat indica]ia s# \nceap# construc]ia canalului cu cei care nu se supuneau regimului comunist. _n 1952 datorit# lipsei de tehnic# [i a slabului randament dat de o for]# de munc# epuizat#, pus# \n fa]a unor norme de munc# zilnic#, ce dep#[ea posibilit#]ile fizice ale de]inu]ilor, lucr#rile s-au oprit. S-a pus problema relu#rii construc]iei Canalului \n anul 1960, dar nici atunci n-a fost posibil. _n 1965 a murit Gheorghiu Dej [i abia \n 1976 la 26 septembrie s-a aprobat \nceperea lucr#rilor la Canalul Dun#re-Marea Neagr#. Armata a \nceput s# se organizeze \n zon#, ini]ial un Batalion de Geniu la Cernavod#, apoi Brigada 45 Geniu care cuprindea 4 Batalioane, \n jur de 4.000 oameni, dar pe canal s-a ajuns s# lucreze circa 11.000 oameni organiza]i \n 2 Brig#zi, p@n# la darea Canalului \n exploatare la 24 mai 1984. Ini]ial Directorul general al lucr#rilor a fost inginerul Ion Baicu, adjunct al Ministerului Transporturilor, iar din 1980 Director General a fost numit generalul Vasile Ionel. Venind la comand# generalul Vasile Ionel, s-a pus [i mai mult accentul pe participarea Armatei. Atunci s-a \nfiin]at a doua Brigad# de Geniu la Cump#na, unde a fost colonia pentru de]inu]i politici \n perioada 1950-1955. Fiecare ofi]er de geniu era obligat s# lucreze doi ani la Canal, era o condi]ie de promovare \n grad : dac# \]i venea r@ndul s# fii avansat superior, de la maior \nainte, erai \ntrebat dac# ai executat cei doi ani de [antier, [i apoi erai avansat \n grad. Eu am lucrat ini]ial ca ofi]er la serviciul de repara]ii, iar din 1980 am fost loc]iitor tehnic al comandantului [antierului. _nfiin]@ndu-se 2 Brig#zi la Canal, partea tehnic# s-a desp#r]it \n Serviciul Tehnic pentru utilaje [i serviciul Tehnic pentru auto, la fiecare brigad#, \ntruc@t num#rul utilajelor dep#[ea cifra de 3.000 la fiecare brigad#, deci pe am@ndou# brig#zile se dep#[ea cifra de 6.000 de utilaje pe \ntregul [antier, care se \ntindea pe o lungime de 64,200 km., din zona Cernavod# p@n# la Agigea. Dup# anul 1984, c@nd s-a dat \n folosin]# Canalul Dun#re-Marea Neagr#, s-a reluat artera care s-a lucrat \ntre 1950-1952, de c#tre de]inu]i, de la Poarta Alb# la N#vodari, care are 27 km. Dimensiunile Canalului spre N#vodari sunt mai mici ca ale primului, canalul Cernavod#-Agigea, artera principal# avea : 90 km. la suprafa]# [i 9 metri ad@ncime, din care 7 m. erau obligatorii 200

s# fie cu ap#, ca vapoarele de tonaj s# poat# trece. Cel#lalt tronson de pe artera veche, \nceput# de de]inu]ii politici, Poarta Alb#-N#vodari avea 70 m. la suprafa]# [i ad@ncimea de 7 metri, era mai mic. _n timpul s#p#turilor pe care le-am f#cut \n perioada 1976-1984 s-au g#sit multe relicve, dar [i oseminte ale de]inu]ilor care au fost predate la Muzeul de Istorie din Constan]a. - Reporter :C@nd a]i f#cut s#p#turile la Canal, a]i mai g#sit la fa]a locului ceva din bar#cile \n care au stat de]inu]ii politici? - General :Nu mai erau, nu mai erau nici cele de la Periprava, [i nici la Poarta Alb#, unde era un mare lag#r pentru de]inu]ii politici, pu[c#ria propriu-zis# era desfiin]at#, c@nd am lucrat noi, nu mai era. La Poarta Alb#-N#vodari, lucrare desf#[urat# \ntre 1984-1987, eu am lucrat la Serviciul Tehnic din Comandament ajut@nd tehnic pe cei care construiau Canalul, [i nu pot spune ce s-a g#sit \n timpul excava]iilor. Dup# 1987 am venit la Canalul Bucure[tiDun#re fiind {ef de Serviciu Tehnic \n Comandamentul Trupelor de Geniu, dar eram patru oameni \ncadra]i pe func]ii [i care lucram deta[a]i la Canal, comandantul, eu, ca [ef cu tehnica, doctorul [i cel cu serviciile de aprovizionare. De[i eram \ncadrat la Bucure[ti \n Comandamentul Geniu, am stat deta[at la Canal p@n# la revolu]ie. - Reporter :Domnule general, crede]i c# exist# un spirit cantemirist ? Dumneavoastr# cum \l tr#i]i ? - General :A[ vrea s# v# spun c# numai colegii din Liceul Militar â&#x20AC;&#x153;Dimitrie Cantemirâ&#x20AC;? ne-am re\nt@lnit periodic \n timp. _nseamn# c# ceva foarte puternic \n suflet [i educat \n vatra \n care am crescut ne leag# statornic peste timp : nu poate fi dec@t spiritul cantemirist. Cu colegii din {coala militar# [i din facultate nu m-am re\nt@lnit, dar cu colegii mei cantemiri[ti ne-am rev#zut [i dup# 55 ani. Ce se poate comenta? _n 1966 profesorul doctor Mihai Roman, profesorul nostru de limba rom@n#, cu prilejul anivers#rii a 10 ani de la absolvirea liceului, ne-a f#cut invita]ia s# ne \nt@lnim din 5 \n 5 ani, av@nd \n vedere c# mul]i profesori au \naintat \n v@rst#, [i a[a a r#mas de atunci, [i am avut marea bucurie ca D@n[ii s# fie printre noi. Le r#m@nem recunosc#tori acelor apostoli care ne-au luminat drumul adolescentin, pentru c# [i D@n[ii sunt parte din spiritul cantemirist. Cantemiri[tii care locuiau \n Bucure[ti se \nt@lneau [i lunar. Peste tot pe unde am ajuns m-am m@ndrit c# sun cantemirist [i c# m-am educat \n Liceul Cantemir. Tot ce este mai plin de sine \n con[tiin]a mea, mia dat acest liceu, m-am m@ndrit [i m# m@ndresc c# sunt cantemirist [i c# m-am educat \n Liceul Cantemir. Majoritatea dintre noi am venit din mediul rural, apoi mul]i dintre noi nu am avut g@ndul de a face Liceul Militar, nu citisem prea mult, eu citisem doar vreo 5 c#r]i p@n# la intrarea \n Liceul militar. Dar \n vatra Cantemirului totul s-a schimbat ca educa]ie [i cultur#. Anul trecut, \n toamna lui 2011, ne-am re\nt@lnit cu prilejul anivers#rii a 55 ani de la absolvirea Liceului Cantemir. Am mai putut r#spunde doar 37 prezent!, dar am r#spuns. La momentul aniversar al celor 50 de ani de la absolvirea liceului, unul dintre colegii no[tri, colonel dr. Oprin]a Nicolae \mpreun# cu profesorul nostru de matematic# Toma Constantinescu au transcris ecoul strunelor inimilor noastre \ntr-un mic poem, un mic Hronic al v@rstelor :

201

“De neamul Cantemiri[tilor” 1956-2006 I. Copii eram, cu to]ii de “o [chioap#” C@nd am descins, atuncea, \n Predeal Se prelingea o lacrim# pe pleoap# Curat# precum roua de pe deal II. Schimbatu-ne-am [i firea \n colegiu Gref@nd-o-n creier \ntr-o nou# form# {i am avut #st mare privilegiu De a purta cea m@ndr# uniform# III. Noi, la Predeal, priveam \n z#ri Carpa]ii Sc#p#r#tori, \n soare, precum flama {i-n “toate cele” noi tr#iam ca fra]ii Adormitori, \n visuri, tot cu mama. IV. Cu falnici dasc#li, seme]i precum Rar#ul Crescut-am vajnici, dup# a lor fire De-ai mai fi mam#, s# \]i vezi fl#c#ul La cincizeci ani... de dup# absolvire!

- Reporter :Domnule general, ce a]i vrea \n finalul remember-ului Dumneavoastr# s# transmite]i adolescentului cantemirist de azi? - General :S# fac# ceea ce le place. S# \nve]e [i s# se m@ndreasc# c# sunt cantemiri[ti, s# priveasc# [i spre exemplul celor de dinaintea lor care au absolvit Liceul Militar “Dimitrie Cantemir”. S# nu uite \n via]# s# fie oameni : vor avea leg#turi cu cei din conducere, ori cu cei din subordinea lor \n timpul vie]ii lor, dar ei s# r#m@n# \ntregi ca oameni, cu un caracter d@rz [i luminos. - Reporter :Domnule general sunt onorat s# v# fi avut interlocutor [i v# urez \ntru mul]i ani cu putere [i cu lumin# \n suflet! (Interviu acordat de c#tre domnul general de brigad# (r.) ing. Constantin St#nciugelu, profesorului cantemirist Constantin 7 Giurginca Craina – 14.01.2012)

202

PROMO}IA 1957

GENERAL DE BRIGAD~ BULEA GHEORGHE DE VEGHE LA HOTARELE }~RII 1. M-am n#scut \n satul Inand, comuna Cefa, jude]ul Bihor \ntr-o familie de ]#rani. Am urmat [coala elementar# \n sat de la clasa I la clasa a VII-a, fiind premiat \n fiecare an ca urmare a exigen]ei p#rin]ilor mei [i, \n principal, a domnilor \nv#]#tori [i profesori: \nv#]#tor Mi]a {endru]iu, profesor Poenaru Gheorghe, profesor Blejan Iulia, profesor Aurel Cozma, profesor Dunca A. [i al]ii. Men]ionez c# nu am avut o familie bogat#. To]i membrii familiei am muncit p#m\ntul pe care-l aveam. Am muncit, de asemenea la orez#ria din Barmod, Cefa [i R#dvani, jud. Bihor. Mi-am c#[tigat existen]a pe m#sura for]elor mele de copil \nainte de septembrie 1954, c@nd am intrat prin concurs la Liceul Industrial din Oradea, cursuri pe care le-am \nceput la 01.09.1954. La 10.09.1954 un maior de la Comisariatul Salonta s-a prezentat la direc]ia liceului [i, \mpreun# cu directorul, au venit \n clasa unde eram repartizat [i mi-a solicitat s# \l \nso]esc pentru c# eram deja selec]ionat pentru a pleca la Liceul Militar. _n curte, pe platoul [colii, m# a[tepta [i mama mea, care l-a \nso]it pe ofi]erul Comisariatului Salonta [i mi-a precizat c# voi pleca la Liceul Militar “Dimitrie Cantemir” din Predeal. La liceu, am sus]inut probele de examen, teoretice [i practice, \n urma c#ruia am fost declarat admis. Am sim]it atunci o m@ndrie, un sentiment de \mp#care pentru c# am reu[it s# r#spund \ntreb#rilor, am \mplinit dorin]a [i surorilor mele care m-au \ndemnat s# particip. 2. La liceu, am fost pl#cut surprins de modul cum s-a desf#[urat \nceperea anului [colar sub conducerea domnului general Vi[an Aureliu [i colonelului Lambadarie Constantin. Mi-au pl#cut comandan]ii mei de atunci: cpt. Cristea, lt.maj. Mircea Berciu. Nu pot s# uit nici profesorii mei Marcela Puia, Coteanu, Ignat, Cap[a, Munteanu, care m-au instruit \n specialit#]ile lor. In urma a tot ce am sim]it, v#zut [i sim]it am hot#r\t s# devin “om” pentru ]ara mea, integru,cinstit, corect \n toate ac]iunile ce le voi intreprinde. Eram hot#r@t s# \nv#], s# 203

ajung un om preg#tit pentru nevoile ]#rii. Sincer, \mi doream \nc# de atunci s# devin general [i comandant. 3. Da, festivit#]ile de avansare din timpul liceului. 4. – 5. Nu am avut asemenea momente. Familia mea m-a \ndemnat mereu s# urmez cariera pe care mi-am ales-o. 6. Am fost hot#r@t, a[a cum am spus s# fiu folositor ]#rii. Aceste g@nduri, eforturi le datorez, \n primul r@nd, perioadei de cantemirist, instruit fiind de ofi]eri [i profesori deosebi]i. 7. Personal, m-am realizat profesional [i moral. De la absolvirea [colii de ofi]eri, am \ndeplinit func]ii de conducere, de la comandant de pluton p@n# la func]ia de {ef de Stat Major al Trupelor de Gr#niceri. In to]i ace[ti ani, 1960 – 1996 am c#utat [i am reu[it s#-mi \ndeplinesc exemplar atribu]iile, lucru pe care l-am solicitat [i subordona]ilor mei. M-am preg#tit personal cu tot ce ap#rea nou, transmi]@nd acest lucru [i celorlal]i. 8. Cinste, corectitudine, profesionalism, iubitor [i ap#r#tor de ]ar#, chiar cu sacrificiul vie]ii. Doream permanent s# am o ]inut# impecabil# [i solicitam acest lucru [i subordona]ilor. 9. Da: profesor fizic# Puia Marcela, profesor chimie Coteanu Aura, profesor geografie Munteanu Ioan, profesor istorie Ignat Ioan, profesor matematic# Cap[a Boris, profesor psihologie Boboc Visarion, profesor fizic# Iva[cu Marin, profesor Had\rc# Iacob. 10. In Liceul “Dimitire Cantemir” am avut comandan]i deosebi]i: general Vi[an Aurel, colonel Neam]u Gheorghe, lt.maj. Berciu Mircea, col. Manta Virgil, cpt. Cristea, lt.col. Lambadarie Constantin. Erau apropia]i nou#, sfaturile lor fiind ca de la p#rin]i. 11. Am avut colegi bine preg#ti]i pentru societate: Buc[# Alexandru, B\rleanu Vasile, Mancu Florin, Manda Alexandru, Marinescu Paul, V\lcu Nicolae. Tuturor le port un sentiment de stim#, respect [i apreciere fa]# de comportamentul [i activit#]ile desf#[urate [i de cele despre care am auzit ulterior. 12. _nc# din timpul liceului, am dorit s# devin ofi]er, urm@nd exemplul comandan]ilor [i profesorilor mei. 13. Am avut ca modele, care m-au influen]at \n [coala militar# pentru a deveni ofi]er pe dl.general Biri[ Augustin, colonel B#la[a, lt.col. Negrini Cornel, cpt. Orl#]eanu, cpt Filip, cpt. Micu Alexandru. 14. Sunt ortodox [i am avut \ncredere permanent \n Dumnezeu, c#ruia m# rugam [i m# rog [i \n prezent s#-mi ajute s# fac lucruri bune \n serviciu, \n familie [i \n activit#]ile ce le desf#[or. 15. M-am preg#tit permanent, studiind [i \nsu[indu-mi prevederile legilor, regulamentelor [i instruc]iunilor pe linie profesional# [i nu numai. Am instruit subordona]ii \n spiritul cinstei, drept#]ii [i devotamentului fa]# de patrie [i poporul rom@n. Nu am precupe]it nici un efort pentru a ap#ra ]ara la nevoie, a[a cum au fost cazurile Ungariei [i Cehoslovaciei, c@nd am stat de veghe la hotarele ]#rii, zi [i noapte al#turi de al]i colegi. Am r#spuns “Prezent” la orice chemare a comandan]ilor mei, a[a cum au fost activit#]ile enumerate [i \n aplica]iile desf#[urate de c#tre Comandamentul Trupelor de Gr#niceri \mpreun# cu Armata I, II [i III pe teritoriul ]#rii [i la Marea Neagr#; la prevenirea inunda]iilor ( am r#spuns de malul st@ng al r@ului Mure[ de la Poieni la N#dlac av@nd \n 204

subordine 200 de solda]i pentru ap#rarea digului); am participat la muncile agricole; am fost numit [ef al echipei de tragere la Brigada 9 Gr#niceri Timi[oara, fiind selec]ionat \n echipa de tir a ]#rii; am condus de nenum#rate ori par#zile militare organizate cu ocazia demonstra]iilor de 1 Mai [i 23 August am condus timp de 3 ani consecutiv comisia de examinare \n vederea ob]inerii gradului de colonel \n cadrul M.A.I. 16. Studiul tacticii [i strategiei militare na]ionale. 17. _n preg#tirea profesional# am fost ajutat de profesori din Academia de Inalte Studii Militare ca student [i cursant la cursurile postacademice. Am scris cursuri despre frontiera de stat a Rom@niei [i regulamentul trupelor de gr#niceri. Impreun# cu un colectiv de specialitate \n Drept interna]ional [i civil am elaborat Legea frontierei de stat a Rom@niei [i am sus]inut-o \n Parlament \n anul 1991. 18. Actualul proces de reform# \n ]ara noastr# a dus la reducerea efectivelor armatei [i ale M.A.I., la reducerea drepturilor c@[tigate \n decursul anilor de c#tre rezervi[ti, ceea ce poate aduce atingere siguran]ei na]ionale. 19. Nu \ntrez#resc un viitor bun. S-au distrus multe \ntreprinderi, institu]ii, fabrici, uzine, sistem na]ional de iriga]ii, etc. Este nevoie de o conducere \n]eleapt# a ]#rii, at@t pe plan intern [i extern. S# avem o politic# dreapt#, \n scopul \mbun#t#]irii condi]iilor de via]# ale popula]iei. Promo]iile viitoare de ofi]eri, mai[tri [i subofi]eri s# lupte pentru dreptate, cinste [i corectitudine \n toate domeniile de activitate

GENERAL DE BRIGAD~ CORDUNEANU NICOLAE UN SINGUR POL MAGNETIC: COMPETEN}A Am avut mul]i subalterni, cu care m-am purtat c@t se poate de bine [i m# pot m@ndri c# nu am l#sat \n urma mea dec@t prieteni. Cum am ajuns la Liceul militar? Din \nt@mplare. Eram elev in clasa a VIII-a la un liceu \n F#lticeni [i aveam un coleg al c#rui tat# era subofi]er la Comisariatul Militar Raional. Toamna au venit locuri la sesiunea a 2-a de admitere de la Predeal, la Liceul militar, iar colegul meu m-a rugat s# merg cu el, ca s# nu se duc# singur, iar eu am acceptat; m-a tentat c#l#toria gratuit# cu trenul la Predeal [i retur. S-a \nt@mplat s# reusesc 205

la examenul de admitere pe locul 2, de[i concuren]a a fost foarte mare (cam 20 de candidati pe un loc), ceea ce a f#cut s# devin elev de liceu militar. Impactul cu noul stil de via]# nu a fost nemaipomenit. M-au bucurat uniforma, condi]iile de via]#, copiii veni]i din toate col]urile t#rii. Nivelul sistemului de \nv#]#m@nt nu mi-a p#rut neabordabil, mai ales c# eram destul de bun la \nv#]#tur#, \n general peste medie. M-am adaptat repede la noile condi]ii. Marele avantaj era gratuitatea, mai ales c# veneam dintr-un mediu cu oameni destul de s#raci. Cele mai pl#cute momente pe care mi le amintesc sunt: - nivelul foarte ridicat de preg#tire al cadrelor didactice; - grija manifestat# fa]# de noi de c#tre personalul de comand# [i cel administrativ; - lipsa manifest#rilor de nepotism, de protejare a unor elevi,etc; - concertele pe care fanfara [colii ni le d#ruia cu diverse prilejuri pe platoul [colii. Aspecte mai pu]in faste pe care mi le amintesc se refer# la: - efortul cu care distinsul nostru profesor de limba rom@n# se str#duia s# ne conving# c# Al. Toma, M. Bresla[u, D. De[liu, etc. sunt cei mai mari poe]i rom@ni, \n timp ce O. Goga, L. Blaga [i al]ii erau omi[i; - felul cum bunul nostru profesor de istorie se str#duia s# ne determine s# \nv#]#m istoria patriei dup# imensul manual al lui M. Roller; - greutatea cu care profesorii de fizic#, chimie, bazele darvinismului c#utau s# ne conving# c# toate marile descoperiri apar]ineau doar savan]ilor ru[i [i sovietici; - faptul c# pe tot timpul liceului n-am f#cut deloc geografia Rom@niei, dar am tocit la nesf@r[it geografia URSS. N-am avut nici un moment de recul nici pe timpul liceului, nici ulterior, pe \ntreaga durat# a carierei militare, care s-a \ncheiat \n anul 2000 la v@rsta de 60 de ani. _ntotdeauna am tr#it cu convingerea c# liceul militar reprezenta, la vremea respectiv#, unul dintre cele mai bune licee din ]ar#. Convingerea mi-a fost confirmat# c@]iva ani mai t@rziu, dup# absolvirea liceului, c@nd am sus]inut un examen de admitere la Universitatea A.I. Cuza din Ia[i. Concuren]a a fost foarte mare (30 de candida]i pe un loc). F#r# o preg#tire prealabil# deosebit#, am reu[it la acest concurs pe locul 2, ceea ce a reprezentat o mare realizare a mea, dar si un merit deosebit al exceptionalului nivel al \nv#]#m@ntului din Liceu militar. Nu m-am g@ndit niciodat# c# a[ avea un spirit cantemirist. Eu mi-am petrecut toat# via]a \n armat# [i am considerat c# de]in un spirit militar de ansamblu, spirit din care face parte [i spiritul cantemirist. Educa]ia din liceu mi-a dat pentru \ntreaga via]# curajul, voin]a [i dorin]a de a \nv#]a, precum [i convingerea c# dac# vrei po]i. Astfel, am urmat cursurile Academiei Militare, am absolvit cei 6 ani ai Universit#]ii, ob]in@nd cea de-a 2-a licen]#, am \nv#]at din nevoi profesionale limba rus#, englez# [i turc#, am activat mul]i ani \n diverse forumuri de tratative multilaterale, etc. Am trecut prin multe momente grele, unele aproape imposibile, dar curajul, voin]a [i dorin]a de a evolua, ce mi-au fost induse \n liceu, m-au ajutat foarte mult \n via]#. Trei categorii de oameni din liceu mi-au r#mas \n minte [i l@ng# suflet: - profesorii de o valoare profesional# [i uman# deosebit#; - ofi]erii din personalul de comand# [i administrativ, comandantul [colii, [eful sec]iei 206

\nv#]#m@nt, comandan]ii de pluton, companie [i batalion; - doi subofi]eri care facuser# r#zboiul [i mi-au dat mereu sfaturi nemaipomenite; eu scriam frumos [i \i ajutam \n timpul liber la documentele lor, timp \n care taifasuaiu pe saturate. Din p#cate eu n-am mai vizitat liceul de 54 de ani, o via]# de om, a[a c# evit s# dau nume, pentru a nu le enun]a gre[it. Din nefericire eu am lucrat \ntr-o zon# \n care contactele cu fo[tii mei colegi au lipsit cu des#v@r[ire sau au fost doar sporadice [i \nt@mpl#toare. Mi-e greu s# afirm c# am influen]at pe cineva sau c# am fost influen]at de cineva. {coala militar# de ofi]eri de infanterie Sibiu am urmat-o obligat de regulile de atunci. Nu m-a \ntrebat nimeni dac# doresc sau nu s# urmez cursurile acestei [coli. Aceast# [coal# a reprezentat o nou# treapt# \n via]a mea \n sistemul militar, care mi-a creat condi]iile evolu]iei mele ulterioare. _n general, eu nu am avut modele \n via]#. Mi-am inventariat pe c@t am putut calit#]ile [i defectele [i am \ncercat s#-mi \ndeplinesc c@t mai bine \ndatoririle de serviciu. Uneori am reu[it, alteori poate c# nu, dar n-am \ncercat niciodat# s# copiez pe cineva. Familia mi-a fost \ntotdeauna un sprijin. De multe ori m# \ntreb cum a rezistat familia, deoarece anii mul]i pe care i-am petrecut \n alte state, i-am petrecut f#r# familie. Ca s# r#spund la \ntrebarea num#rul 15 ar trebui s# scriu eu \nsumi o carte cu c@teva sute de pagini, ceea ce nu se poate deoarece pentru a[a ceva ai nevoie de un anume talent scriitoricesc. Amintesc doar c@teva aspecte: - m-am chinuit ani de zile s#-mi perfec]ionez limbile englez# [i rus#, prilej cu care mi-am amintit de multe ori de dragii mei profesori din liceu, domnul Trifu Sever [i doamna Taga; - la Universitate, timp de 6 ani, mi-am amintit de multe ori de profesorul meu de istorie, domnul Palaghita; c@nd am luat practica pedagogic# cu nota 10 la liceul (ce intamplare) D. Cantemir din capital#, dar [i examenul de stat tot cu nota 10, am \nchinat c@te un pahar de bere [i pentru domnul meu profesor de la Breaza. _n rest am parcurs o carier# militar# linear#, dar cu o nota de particular, deoarece un mare num#r de ani am activat \n condi]ii ceva mai speciale, \n serviciile militare de informa]ii, cu foarte multe misiuni cu o durat# de la c@teva zile la c@]iva ani \n aproximativ 20 de ]#ri. Activit#]ile mele sociale s-au limitat la grija fa]# de subordona]ii [i colegii mei c@t am fost comandant \n SMG, Direc]ia Rela]ii Interna]ionale [i Tratate, apoi Direc]ia Tratative Multilaterale [i Verificare, apoi Direc]ia Controlul Armamentelor [i Verificare, iar \n final am lucrat la Direc]ia Doctrin# [i Instruc]ie, de unde m-am [i pensionat. Datorit# specificului activita]ii mele, am avut contribu]ii mai mari sau mai mici \n diverse structuri internationale. Evit s# le amintesc aici, deoarece expunerea ar deveni excesiv de tehnicist# [i greu ingurgitabil#. Deoarece vreo 3 ani m-am ocupat [i de \nv#]#m@ntul militar a[ face urm#toarele sugestii: -s# se pun# un accent mai mare pe cultura general#, care a \nceput s# fie neglijat#, sub acoperirea fals# c# totul se rezolv# prin tehnicizare excesiv#; - s# se insiste pe revenirea la un climat de moralitate, cinste [i corectitudine \n \nv#]#m@ntul rom@nesc [i cel militar; 207

- s# nu fie omis# preg#tirea patriotic# a cet#]enilor rom@ni, pentru a nu se mai petrece scene incredibile ca cele de la Ia[i [i Foc[ani (24 ian. 2011), c@nd imnul na]ional [i pre[edintele ]#rii au fost primi[i cu huiduieli de c#tre grupuri masive de cet#]eni; - s# se evite acordarea de grade militare \nalte la sportivi, personaje politice, prin]i, nepo]i, cumetri, etc, atitudine care de mul]i ani de zile afecteaz# grav \ntreaga structur# militar#. Se pune \ntrebarea de ce s# faci 4 ani liceul militar, 3 ani scoal# militara, 1 an scoal# de aplica]ie, 2 ani Academia Militar#, examene de grad, cursuri, convocari, etc. c@nd este suficient s# te \nsori cu o printes# [i sa devii, ca prin minune, colonel. Cred c# principalele pericole cu care se confrunt# noile genera]ii sunt: -nivelul submediu al \ntregului sistem de \nv#]#m@nt; o ]ar# \n care se v@nd pur [i simplu pe bani zeci de mii de diplome (studii superioare, doctorat, etc.) are de ce s# se team# pentru viitorul ei; - substituirea cititului, scrisului, \nv#]#m@ntului mnemotehnic si analitic prin sacrosanctul calculator [i teribilul internet care duc la o adevarat# \ndobitocire a noilor genera]ii; - imoralitatea generalizat# ce se manifest# \n \nv#]#m@nt reduce dramatic valoarea talentului [i muncii; - lansarea pe pia]a intern# mai ales prin mass-media, a tututror gunoaielor din vest (muzic#, talk-show-uri, dansuri indecente, muzica url#toare, etc) afecteaz# grav gustul na]iunii pentru valorile, tradi]iile [i talentele proprii. Ce-mi doresc pentru mine am, [i anume: - c@teva zeci de albume cu fotografii din \ntreaga mea carier#; - c@teva mii de c#rti achizi]ionate din \ntreaga lume, pe care acum am timp s# le citesc; - un sistem de audi]ie cu CD-uri din muzica popoarelor, dar [i cu mon[trii sacri ai culturii muzicale universale: Mozart, Paganini, Bach, Beethoven, Verdi, etc. Am un program zilnic ordonat, #mi place s# fac cump#r#turi, din c@nd \n c@nd fac m@nc#ruri la buc#t#rie, cur#]enie prin cas#, am un tonus pozitiv, destul umor [i m# feresc ca de foc de posturile de televiziune cu talk-show-uri autohtone care sunt penibile. Sugerez noilor genera]ii: - s# nu uite sfaturile bunicilor [i p#rin]ilor, s# zic# buna-ziua oamenilor mai \n v@rst#, c@nd \i \nt@lnesc pe strad#; - s# nu uite s# ajute pe un semen al lor c@nd se afl# \n nevoi; - s# nu uite c# este rom@n [i c# simbolurile na]iunii sunt 4 [i anume: drapelul, stema, imnul na]ional [i [eful statului, care este [i comandantul suprem [i pe care nu are dreptul s# \l fluiere, huiduie, scuipe, etc; - s# nu fure, mint#, ne\ndrept#]i pe cineva, etc. Nu mai vorbim de mit#, nepotism, furtul din drepturile celorlalti, etc; - s# munceasc# acolo unde este pus [i s# nu a[tepte prea multe laude sau recompense pentru ceea ce face; - la [coal#, indiferent de nivelul ei, s# â&#x20AC;&#x153;pun# burta pe carteâ&#x20AC;? deoarece acumul#rile fundamentale se fac \n [coal#. Le transmit tuturor celor care mai sunt \n via]# din genera]ia profesorilor [i comandan]ilor mei, din genera]ia mea, respectuase mul]umiri pentru tot ceea ce au f#cut 208

pentru mine [i-i informez c#, [i datorit# lor, am traversat, cu cinste [i modestie o carier# \ndelungat# \n armat#. Am avut la r@ndul meu mul]i subalterni, cu care m-am purtat c@t se poate de bine [i m# pot m@ndri c# nu am l#sat \n urma mea dec@t prieteni.

GENERAL DE BRIGAD~ DAN GABOR SPERAN}A MOARE ULTIMA 1. N#scut fiind la 4 august 1941, \n timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, \n satul Bor#ne[ti, comuna Co[ereni, judetul Ialomi]a, unde mama era moas#, iar apoi locuind \ntr-un spital (actual complex Leb#da â&#x20AC;&#x201C; Pantelimon) unde veneau r#ni]ii [i \n general militari, am fost de foarte mic obi[nuit [i familiarizat cu ambian]a militar#. _mpreun# cu al]i copii ai personalului medical ne jucam prin p#durea din apropiere sau cu pluta pe lacurile ce \nconjurau spitalul; desigur, tema tuturor jocurilor era r#zboiul. A[a \nc@t de fiecare dat# c@nd eram \ntrebat ce vreau s# m# fac c@nd voi fi mare, r#spunsul era c# voi fi ofi]er si am s# comand \n lupt#. Dup# un timp ne-am mutat la Arad, unde am terminat cele 7 clase de gimnaziu la numai 13 ani (am fost primit cu un an mai devreme la scoal#). Din regiunea Arad, din 45 de candida]i am fost singurul care am reusit la examenele liceului militar. Pentru c# eram mai mic ca v@rst#, tata a f#cut o cerere c#tre ministrul ap#r#rii pentru a primi dispensa de v@rst#, dar dup# ce am venit bucuros de la examen, tata mi-a ar#tat c# primise o carte po[tal# semnat# de un locotenent major prin care era \n[tiin]at c# nu a fost aprobat# dispensa. Din fericire, ea nu a fost niciodat# aplicat# [i asa am devenit elev cantemirist. 2. N-a[ putea spune c# primul an a avut un impact deosebit asupra mea. M-am obi[nuit repede \n anul I pentru c# practicasem sporturi, \n special cele de echip# â&#x20AC;&#x201C; volei, baschet, fotbal [i mi-a fost usor s# m# adaptez. Aveam colegi minuna]i [i fiind mereu \mpreun#, treceam mai usor peste greut#]i ca \nviorarea de diminea]#, studiul obligatoriu, instruc]ia de front zilnic# cu pas de defilare. Am avut [ansa s# avem profesori deosebi]i la toate materiile [i laboratoare bine dotate pentru acele timpuri. Profesorii aveau tactul [i r#bdarea necesare s# ne \nve]e [i s# 209

ne \ndrume pentru viitor [i cred c# au reu[it pe deplin. Cred c# este semnificativ faptul c# \nc# din primul an de liceu ni s-a insuflat un cult al cititului de c#r]i beletristice, f#r# a ne obliga cineva. Pasiunea pentru citit c#p#tat# atunci o am [i ast#zi. Pasiunea pentru sport s-a amplificat \n liceu [i am ajuns s# fac parte din loturile reprezentative ale [colii. N-am s# uit niciodat# c# \n anul al III-lea de liceu am jucat volei cu o echip# din divizia A (joc de antrenament pentru ei) [i am reusit s#-i batem cu 3-2; aveam o echip# foarte bun#. Au mai fost si drume]iile \n jurul ora[ului Breaza, c#ci \n ora[ nu prea aveam ce face \n timpul \nvoirilor. 4. Una dintre amintirile mai pu]in pl#cute era faptul c# eram departe de cas#, p#rin]i, prietenii din copil#rie. _n trei ani de liceu mama a venit o singur# dat# s# m# vad#, iar cu prietenii [i colegii din clasele elementare am pierdut leg#tura. Prin c#r]i postale ce [i c@t puteai s# scrii? 5. Nu pot spune c# am avut astfel de probleme [i toti cei acredita[i s# se ocupe de noi au fost \ntr-adev#r de o eficien]# pe care cred c# ast#zi nu o mai \nt@lnim. 6. Via]a mi-a fost marcat# de educa]ia primit# \n liceu [i pentru c# am fost mul]i absolven]i, era pe undeva inevitabil s# nu-i \nt@lnesc mai t@rziu \n ?coala militar# [i mai apoi \n \ndelungata carier# de ofier activ (41 de ani \n cazul meu), mereu cu aceea[i pl#cere [i considera]ie. 7. Realizarea pe plan profesional a[ spune c# s-a datorat seriozit#]ii educa]iei [i form#rii mele ca militar de carier#. Practicarea sportului din scoala general#, liceu, [coala militar#, mi-a permis s# ajung \n trupele de para[uti[ti. Am avut o carier# uniform# [i ascendent# ca ofi]er, de la gradul de locotenent p@n# la cel de general, cu avans#ri la termen [i cu examenele de grad corespunz#toare (nu am fost niciodat# avansat la excep]ional). Sigur c# spiritul cantemirist [i m@ndria liceanului \mplinit la maturitate m-au \nso]it pe parcursul carierei militare. [i ast#zi \mi rev#d cu drag colegii la \nt@lnirile lunare din Bucure[ti, depan@nd amintiri care ne umplu sufletele de bucurie. 8. Pot spune c# idealul pe care mi l-a generat spiritul cantemirist a fost cinstea, corectitudinea, camaraderia, spiritul de echip#, dar [i voin]a de a \nvinge [i de a m# autodep#si. 9. Am avut profesori de excep]ie, ca Had@rc# Iacob la matematic#, Iva[cu Marin la fizic#, Palaghi]# Alexandru la istorie, R#doi Constantin la biologie, Ignat Marilena [i Trifu Sever la limba englez#, Dan Andrei [i Puia Matei la educa]ie fizic#. 10. Comandantul plutonului, lt. maj. Vasiliu Ion a fost un tip extrem de exigent, dar foarte atent la educa]ia noastr#. Cert este c# datorit# acestuia am urmat ?coala militar# de ofi]eri de artilerie, c#ci comandantul de pluton avea specialitatea de artilerist. 11. Sigur c# influen]a comandan]ilor a fost esen]ial#, dar ca artilerist trebuia s# fii bun [i la matematic#, dar s# ai [i calit#]i fizice deosebite, iar la 16 ani \nc# eram foarte â&#x20AC;&#x153;cruziâ&#x20AC;?. _mi amintesc c# \n primele luni de [coal# \mpingeam la un tun divizionar de 85 mm. tot plutonul (16 oameni), iar \n anul trei la acela[i tun alergam prin curtea [colii de la remiz# pe platou doar trei elevi. _mi mai amintesc c# \n 1980, c@nd am fost numit comandant al regimentului de para[uti[ti din garnizoana Caracal, am plecat din Buz#u, iar comandantul meu, lt. col. 210

Vasiliu a venit la Comandamentul Armatei a 2-a \n statul major al artileriei armatei av@nd am@ndoi gradul de lt. col, dar acesta era m@ndru de realiz#rile mele – greu s# mai realizezi astfel de performan]e \n ziua de azi. 12. Am amintit ceva mai devreme ce m-a determinat s# urmez {coala militar# de ofi]eri de artilerie “Ion Vod#”. _mi pl#cea topografia militar#, tragerile de artilerie [i teoria tragerilor, toate acestea bazate pe calcule multe, dar pe care le f#ceam \ntotdeauna cu pl#cere. 13. {i \n Scoala militar# am avut un comandant de pluton de excep]ie, lt. maj. Ciocan, un tip exigent, ordonat [i permanent preocupat de educa]ia noastr#, nu doar cea miltar#, dar [i \n familie [i societate – un om de excep]ie. 14. Am avut [ansa s# fiu \mplinit [i \n plan familial, c#s#torindu-m# de t@n#r cu prietena din copil#rie, av@nd doi copii de excep]ie. Fiul a ales la r@ndul s#u meseria armelor, ast#zi cu grad de colonel, iar fiica este chimist#, absolventa a Politehnicii Bucure[ti. Fiul meu este deci continuatorul tradi]iei \n familie; a fost [i el para[utist, av@nd peste 200 de salturi cu para[uta. 15. Ca ofi]er activ am parcurs multe trepte ierarhice \n Regimentul de para[uti[ti de la Buz#u \n perioada 1960-1980, p@n# la loc]iitor al Comandantului Regimentului 60 para[uti[ti. Apoi am fost desemnat s# \nfiin]ez [i s# comand Regimentul 56 de parasuti[ti la Caracal. Am lucrat apoi \n diferite comandamente [i la Statul Major General. _n toat# cariera de comandant m-am ghidat dup# \nv#]#turile fo[tilor mei comandan]i, \mbin@nd exigen]a cu dreptatea, iar grija fa]# de nevoile subalternilor mei a fost mereu pe primul plan. La fel de adev#rat este [i faptul c# am participat al#turi de subordona]ii mei la salturile cu para[uta, la mar[urile for]ate, aplica]ii cu para[ut#ri la mare distan]# de locul de dislocare, ceea ce a contribuit la dezvoltarea unei adev#rate camaraderii. Am absolvit Institutul de Educ]ie Fizic# [i Sport fiind licen]iat \n domeniul educa]iei fizice [i sportului. Acest lucru m-a ajutat foarte mult \n cariera de comandant para[utist, iar mai t@rziu \n calitate de ?ef al Sec]iei Preg#tire Fizic# din Ministerul Ap#r#rii Na]ionale. Absolvind cursuri de Comandan]i de Divizioane (1968), Academia Militar# Sec]ia arme (1972-1974), Comandan]i Regimente de Artilerie (1977), Curs postacademic (1979), mi-a permis s# pot participa, coordona [i elabora \mpreun# cu subordona]ii mei instruc]iuni si regulamente pentru activit#]ile din domeniul meu de r#spundere. Am fost membru sau pre[edinte \n diverse comisii de examen la gradul de maior, colonel [i mi-am adus personal aportul la \mbun#t#]irea calit#]ii preg#tirii cadrelor armatei noastre. _n calitate de comandant de unitate sau de garnizoan# am reusit s# asigur personalului subordonat [i familiilor acestora un trai decent \ntr-o perioad# \n care acest lucru nu era u[or. Am colaborat cu organele administra]iei locale pentru ca via]a [i activitatea personalului subordonat s# poat# fi apreciat# la adev#rata valoare. Cred c# am procedat corect, a[a cum am fost educa]i \nc# din Liceul militar [i ast#zi, la peste 10 ani de la pensionare, telefoanele [i vizitele pe care le primesc de la fo[tii subordona]i \mi umplu via]a de bucurie. Nu am dorit s# ob]in titlul de doctor \n stiin]e militare deoarece am considerat c# prea mul]i au f#cut-o copiind din carte, f#r# s# fi comandat m#car un batalion sau regiment, 211

neconduc@nd o aplica]ie tactic# cu trageri de lupt# cu un batalion sau aplica]ii tactice reale cu trupe de nivel regiment, cel pu]in pentru a cunoaste “pe viu” efectele diferitelor decizii asupra diverselor e[aloane militare. Dup# evenimentele din decembrie 1989, Armata rom@n# s-a tot reformat [i \nc# nu a reusit s# termine ceva serios, c# se schimb# mereu guvernele, vin noi mini[tri [i primul lucru pe care-l spun este “vom reforma armata” [i de fiecare dat#, ca [i-n problemele sociale, nu exist# un consens \n acest domeniu [i din nefericire sunt o mul]ime de exemple.Singurul lucru bun ar fi s# se foloseasc# experien]a real# din teatrele de opera]ii pentru \mbun#t#]irea instruirii, dot#rii, organiz#rii armatei, dar pentru aceasta trebuie alocate fonduri, ceea ce m# \ndoiesc c-o s# se \nt@mple – o reform# f#r# bani nu se poate face. Tinerii absolven]i ai institu]iilor militare sunt foarte bine preg#ti]i teoretic, dar pe parte practic# mai este mult de f#cut. 19. Retrospectiv, analiz@nd drumul parcurs \n cei 47 de ani de militar (3 ani de liceu, 3 ani de [coal# militar#, 41 de ani ofi]er activ) a fost lung, dar plin de satisfac]ii [i cred c# am fost genera]ia care a beneficiat de comandan]i [i profesori deosebi]i [i preocupa]i de educarea [i instruirea noastr#. Am parcurs acest drum f#r# regrete [i cu satisfac]ia datoriei \mplinite fa]# de ]ar# [i de popor. Altruismul, patriotismul, spiritul de sacrificiu [i voin]a de a vedea lucrurile bine f#cute \ncep s# fie \nlocuite de lipsa de patriotism [i de altruism, iar camaraderia c@stigat# \n timpul stagiilor militare ale tinerilor a disp#rut [i a fost \nlocuit# de un egoism teribil, solidaritatea este din ce \n ce mai pu]in vizibil#, iar tupeul a devenit o permanen]# la foarte mul]i tineri. Regretabil este faptul c# dup# o via]# de militar, c@nd ar trebui s# te bucuri de liniste, e[ti mai degrab# tracasat cu multe necazuri, reduceri de pensii, asisten]# medical# precar#, \ngrijorare permanent# pentru ziua de m@ine, toate acestea afect@nd zilele b#tr@ne]ii. 20. Am c#l#torit \n lume dup# ce am ie[it la pensie [i pot spune c# am v#zut aproape toat# emisfera nordic#. Speram ca intr@nd \n U.E. s# fim [i noi altfel privi]i, dar spre regretul meu acest lucru nu s-a \nt@mplat, preocuparea guvernan]ilor pentru propriile interese [i mai pu]in pentru popor a f#cut ca s#r#cia s# ne compromit# ca popor, iar mediocritatea ce conduce discre]ionar s#-i alunge pe cei inteligen]i care pleac# \n afara ]#rii. _n aceste condi]ii ne va fi greu s# reu[im cu tot ajutorul pe care-l primim – totul se pl#te[te, iar noi am stricat \nv#]#m@ntul, serviciile medicale, cultura [i va fi tot mai greu s# ne revenim. Speran]a, asa cum se spune, moare ultima [i vreau s# cred c# acest mesaj, transmis de c@te ori am prilejul, precum [i \ndemnul meu, va ajunge \n cele din urm# la constiin]a tinerilor – s# nu ne fie ru[ine s# ne iubim ]ara, s# fim patrio]i la bine [i la r#u.

212

GENERAL DE BRIGAD~ IONI}~ VASILE Nu este bine s#-ti pui \n spate o greutate mai mare dec@t o po]i duce, sau s# te ca]eri pe o scar# mai sus de treapta, de la care ai putea s# ame]e[ti! Era \n vara anului 1954, la 14 ani, c@nd cu diploma de absolvire a celor 7 clase, am plecat spre cas# cu g@ndul de a merge mai departe. Avusesem ni[te dasc#li minuna]i, lucru pentru care le sunt [i acum recunosc#tor, dar c#rora \mi permit s# le fac un oarecare repro[ pentru faptul c#, la terminarea [colii, nu am beneficiat de o consiliere at@t de necesar# privind drumul de urmat \n continuare, \n raport cu posibilit#]ile [i aptitudinile fiecarui#, posibilit#]ile de informare la acea vreme, \ndeosebi pentru cei din mediul rural, fiind foarte reduse. Numai cine a tr#it \n acea perioad# poate s#-[i dea seama ce diferen]# enorm# este \ntre mijloacele de informare de atunci [i cele de ast#zi. _ntr-o situa]ie destul de confuz# fiind [i f#r# s#-mi fi conturat o anume direc]ie de urmat, am fost anun]at s# m# prezint la [coala pe tocmai o terminasem, unde directorul m-a informat c# am fost selec]ionat, \mpreun# cu al]i trei colegi, pentru a candida la examenul de admitere \n liceul militar, [i dac# sunt de acord, s# m# prezint p@n# la o anumit# dat# la Comisariatul Militar Ia[i. Pe moment, nu am realizat mare lucru, deoarece p@n# atunci nici m#car nu [tiam de existen]a unui asemenea tip de liceu [i ca urmare, parcurg@nd pe jos p@n# acas# cei 7 km, \n mintea mea au \nceput s# se deruleze o serie de imagini f#r# nici o logic# [i \ntreb#ri f#r# r#spunsuri; oricum ceva greu de explicat. Ce a urmat este lesne de \n]eles, hot#r@rea mea fiind \n consens cu a p#rin]ilor, care cu cei 7 copii (eu fiind al 2-lea) [i cu o situa]ie material# de ne\nvidiat, au considerat c# aceast# oportunitate ar putea constitui chiar o situa]ie salvatoare. _mpreun# cu tot lotul de candida]i constituit la Comisariatul Militar Ia[i m-am deplasat la Predeal, unde avea s# se pecetluiasc# \nceputul unui drum, pe care vreau s# cred c# marea majoritate a celor de atunci au mers p@na la finalul carierei de militar. Cum a fost \n Liceul militar? â&#x20AC;&#x201C; ar fi foarte multe de spus dac# lucrarea de fa]# se adreseaz# cu prioritate cantemiri[tilor, poate [i altor absolven]i de liceu militar, ar \nsemna s# evoc lucruri \n mare parte cunoscute. _n ce m# prive[te pot afirma c# \n general, am 213

fost un elev s@rguincios [i disciplinat, \n anul trei av@nd gradul de elev sergent major, de[i nu pot uita [i unele mici “obr#znicii” specifice v@rstei, dar f#r# ca acestea s# influen]eze situa]ia mea [colar#. Nu cunosc situa]ia din actualele licee militare [i ca atare nu vreau s# fac nici o compara]ie cu ce era \n anii ’50, pot doar s# spun c# via]a petrecut# \n liceul militar \n perioada 1954-1957 a fost destul de auster#, pe primele locuri fiind \nsu[irea cuno[tin]elor, disciplina, seriozitatea [i o severitate deosebit#; conducerea liceului, comandan]ii [i profesorii av@nd la dispozi]ie un aluat fraged pe care au putut s#-l modeleze \n raport cu cerin]ele acelei perioade [i formarea acelor calit#]i deosebit de utile pentru cariera noastr# ulterioar#. _ntruc@t pe parcursul celor trei ani liceul militar a constituit pentru mine o adev#rat# familie, chiar [i dup# at@]ia ani \mi revin \n memorie foarte mul]i comandan]i, profesori [i colegi, dar din motive de spatiu \mi este foarte greu s#-i evoc. A[ aminti \n primul r@nd pe comandantul liceului, colonel [i apoi general A. Vi[an, care de[i \l vedeam destul de rar, prin ceea ce ne spunea [i prin m#surile \ntreprinse a constituit pentru mine, la acea v@rst#, ceva la care a[ fi putut s# m \nchin; nu pot uita, de exemplu, asigurarea [i conducerea exemplara a mut#rii liceului de la Predeal la Breaza, \ntr-o zi de duminic# din a doua jumatate a lui octombrie 1954, f#r# s# se piard# nici o or# de curs. A[ mai aminti din conducerea liceului pe coloneii Lambadarie [i Nicolaide, pe comandan]ii de subunit#]i, ofi]erii Berciu Mircea, Iacob Iordache [i Grigore Ion, pe profesorii Baloescu, Had@rc#, B#ghin#, so]ii Puia, so]ii Ignat [i al]ii. Colegii? – sunt prea mul]i de care \mi amintesc, cu o parte din ei m-am mai rev#zut [i pe parcursul carierei militare, dar din acela[i motiv, al spa]iului, m# voi limita doar la c@]iva colegi de clas#, cu care am format acea microfamilie, p#rta[i la tot ce s-a derulat \n cei trei ani [i de care \mi amintesc cu mare pl#cere. A[ evoca doar pe generalii M@ncu Florin [i V@lcu Nicolae, pe coloneii Soare Nedelcu, Teodorescu Valentin, Lep#datu Vasile, Constantinescu Ion dar [i al]ii pe care nu i-am uitat [i care \mi sunt la fel de dragi. Din c@te cunosc eu, marea majoritate a promo]iei de liceu 1957 a demonstrat cu prisosin]# zestrea cuno[tintelor [i calit#]ilor acumulate \n liceul militar, materializate \n exercitarea func]iilor de comand# [i de conducere din armat#, ceea ce a permis s# ne \ncheiem cariera de militar f#r# regrete [i cu satisfac]ia c# ne-am f#cut pe deplin datoria. _n ce prive[te reparti]ia, se pare c# am fost prima promo]ie, eventual printre primele, la care a fost schimbat oarecum principiul reparti]ei pe arme; colegii mei [tiu despre ce este vorba [i nu vreau s# intru \n detalii. Personal, de[i am optat pentru avia]ie, am fost repartizat la infanterie [i nu am avut obiec]ii, deoarece oricum erau inutile. Au urmat \nc# trei ani de preg#tire intens#, care pe fondul cuno[tin]elor acumulate \n liceul militar [i obi[nui]i oarecum cu via]a cazon#, ne-a format ca viitori comandan]i, preg#tire ce a cunoscut o continu# perfec]ionare prin cursuri, alte institu]ii de \nv#]#m@nt superior [i nu \n ultimul r@nd, prin experien]a acumulat# \n decursul carierei. _ncepand cu al doilea an de ofi]er am \mbr#]isat specialitatea de cercetare la trupe [i am fost succesiv comandant de pluton [i companie cercetare, elev \n Academia Militar#, [ef de stat major batalion cercetare, iar din 1976 mi-am desf#[urat activitatea \n Sec]ia cercetare la trupe din Direc]ia de Informa]ii Militare. _n aceast# Direc]ie am \ndeplinit func]ii pe toate treptele, inclusiv [ef de sec]ie, dar [i \n alte compartimente p@n# la trecerea \n rezerv#. 214

Ca alte forme de preg#tire am urmat un curs de limbi str#ine (italian#), cursul postacademic superior [i cursul postacademic de preg#tire informativ-operativ# (pe specificul ata[aturii militare), toate cu durata de aproximativ un an. Ca activit#]i mai importante am participat la elaborarea de regulamente, instruc]iuni [i manuale de metodic# pe linia cercet#rii la trupe, publicarea de articole \n Buletinul informativ privind cunoa[terea armatelor straine, editat de Direc]ia de informa]ii militare; am participat la aplica]iile pe harta desfasurat# \n cadrul Tratatului de la Var[ovia, pe func]ia de [ef al cercetarii Frontului, cu care armata rom@n# lua parte la aceste aplica]ii; am participat ca observator militar la unele aplica]ii multina]ionale cu trupe desf#[urate pe teritoriul altor state, unele misiuni de elaborare sau schimb de experien]# pe linie de cercetare cu alte armate, precum [i misiunea de ata[at militar \n Indonezia, aceasta din urm# fiind cea mai grea, dar [i cea mai interesant# perioad# din \ntreaga carier#. Desigur c# privind \n urm#, \mi pot pune \ntrebarea: oare am f#cut tot ce puteam s# fac, iar ce am f#cut a fost bine? Am fost \ntotdeauna de principiul c# nu este bine s#-mi pun \n spate o greutate mai mare dec@t pot s# o duc sau s# m# ca]#r pe o scar# mai sus de treapta de la care a[ putea s# ame]esc. Trebuie \nteles c# fiecare \[i are propriile limite [i l#s@nd la o parte unele ne\mpliniri oarecum inerente, \mi pot spune c# atat am putut face, iar pentru ce am f#cut cred c# pot privi \n urm# cu sentimental datoriei \mplinite [i cu reprosuri nesemnificative. F#c@nd o trimitere \napoi la proaspatul absolvent al celor 7 clase [i \ntreb@ndu-m# dac# acum a[ alege acela[i drum, r#spunsul meu ar fi unul foarte simplu - atunci eu nu am ales, ci doar am \mbr#]i[at, ce-i drept cu mult drag, ceea ce mi s-a oferit, dar daca a[ avea posibilitatea s# aleg, cu siguran]# c# a[ alege acela[i drum. Dar dac# a fost s# devin cantemirist, rememorand episodul descris mai c#tre \nceput, m# intreb acum, oare nu aceasta a fost destinul meu? - [i vreau s# cred \n acest lucru, de[i \n principiu, sunt un adept al cauzalit#]ii. Un sprijin important \n traseul urmat prin cele patru garnizoane prin care am fost lam primit [i din partea familiei, care m-a \n]eles [i mi-a fost al#turi, la bine dar [i la greu, c#s#torit fiind de la v@rsta de 21 de ani. Am fiica inginer# [i un nepot \n clasa a XII-a, pe care anul acesta sper s#-l v#d [i student. C@t prive[te lumea \n care tr#im, nu-mi propun o analiz#, av@nd \n vedere c# ritmul de evolu]ie al acesteia este destul de rapid [i de multe ori imprevizibil, dar cred c# perspectivele nu sunt deloc \ncurajatoare, dac# avem \n vedere unele aspecte cum ar fi tendin]ele de globalizare [i consecin]ele acestora, foamea tot mai acuta de resurse energetice, o posibil# criz# alimentar# la nivel global cu un impact mai mare asupra ]#rilor slab dezvoltate [i nu \n ultimul r@nd emergen]a unor noi centre de putere, \ndeosebi de natur# economic#. Care este rolul [i locul Rom@niei \n acest context? _mi pare r#u s# spun, dar cred c# vom continua s# ne plas#m la periferia Comunit#]ii Europene [i asta nu pentru c# am fi o ]ar# s#rac#, ci datorit# unor guvernan]i tot mai hr#p#re]i [i lipsi]i de cel mai elementar spirit na]ional, indiferent de culoarea lor politic#. C@t prive[te Armata vreau s# cred c# \[i va ocupa [i consolida un loc binemeritat \n cadrul structurilor NATO [i asta \n primul r@nd datorit# preg#tirii sale, \n ciuda unei \nzestr#ri mai pu]in competitive, cantitativ [i calitativ. Am \n schimb unele temeri privind situa]ia \n perspectiv# a pensionarilor militari, at@t sub aspect material dar \ndeosebi \n 215

ceea ce prive[te inten]ia, a[a cum se prefigureaz# acum, de a fi minimaliza]i [i chiar de a fi deta[a]i de gradul pe care \l avem \n rezerv# (retragere) â&#x20AC;&#x201C; un bun c@[tigat cu at@ta trud# [i d#ruire, acesta fiind singurul lucru ce ne mai leag# de institu]ia pe care am servit-o. Cred c# dac# ar fi s# se \ntample a[a ceva, \n ciuda eforturilor de a se pre\nt@mpina, nu ne mai r#m@ne dec@t ca, \n orice situa]ie, cu orice prilej, s# ne prezent#m men]ion@nd [i gradul pe care \l avem, deoarece f#r# acesta ar tebui s# ne sim]im mutila]i, ceea ce nu este corect. _n \ncheiere vreau s# doresc din toat# fiin]a mea tuturor cantemiri[tilor, dar [i tuturor celor care au \mbr#]i[at cariera militar#, mult# s#n#tate [i \mpliniri pe toate planurile si s# nu uit#m niciodat# c# armata, prin menirea sa, [i tot ce o caracterizeaz#, este [i va continua s# fie pilonul de baz# al unei na]ii.

GENERAL DE BRIGAD~ NICULESCU A. T~NASE DATOREZ TOTUL CARIEREI MILITARE M-am n#scut la 16 aprilie 1940, \n sudul Moldovei \n comuna Nicore[ti (H@n]#[ti ), Tecuci, fiind primul copil din cei cinci ai familiei. Pe acelea[i locuri a vazut lumina zilei la \nceputul secolului Smaranda Br#escu, aviatoare [i para[utist# de renume mondial, de]in#toare de trofee interna]ionale neegalate. La v@rsta de 5 ani am fost luat la bunici \n Tecuci, pentru a avea asigurat un minim de condi]ii pentru via]#. Erau ni[te oameni minunati, de[i cu posibilit#]i modeste; mai crescuser# [apte copii. Ace[ti minuna]i bunici mi-au asigurat cele necesare, inclusiv pentru absolvirea celor 7 clase elementare, c@nd a fost momentul s#-mi aleg drumul \n via]#, \ntr-o [coal# unde s# am asigurate condi]ii materiale de hran#, \mbr#c#minte, cazare, rechizite [i celelalte nevoi. Aveam doua op]iuni: una de a intra la o [coal# profesional# [i cealalt# de a urma cariera militar#. Am optat pentru liceul militar, unde am avut marea [ans# de a fi declarat admis. A fost ceva extraordinar, ca din cei c@]iva candida]i din Tecuci s# fiu singurul admis. Era prima dat# c@nd am calatorit cu trenul, la Predeal, pentru sus]inerea examenului de admitere. Din acel moment \ntreaga mea via]# a luat un nou curs: am \nceput cariera militar#. 216

_n aceste momente \mi este deosebit de dificil s# selectez cele mai importante [i frumoase \nt@mpl#ri din via]a mea militar#. Cei trei ani petrecu]i \n Liceul militar ” Dimitrie Cantemir” \ncepu]i la Predeal [i termina]i la Breaza ne-au fost determinan]i pentru formarea caracterului [i pregatirea pentru via]#. Am avut dasc#li [i comandan]i minuna]i, care miau fost nu numai instructori, ci [i adev#ra]i p#rin]i. Am tr#it [i am r#mas cu spiritul cantemirist de care sunt foarte m@ndru, chiar [i acum la v@rsta pe care o am de 71 de ani. Ani de-a r@ndul am reu[it s# comunic cu fo[tii mei colegi cantemiri[ti [i s# rememor#m cu placere [i m@ndrie anii frumo[i [i dulci petrecu]i \n liceul militar. La absolvirea liceului, \n mod formal puteam opta pentru o specialitate, [coala militar# unde doream s# ne continu#m cariera militar#. Ordinul a fost clar: primii 150 de absolven]i, \n frunte cu [eful de promo]ie au fost repartiza]i la infanterie. Eram \ns# m@ndrii, \ncrezu]i, oriunde am fi fost repartiza]i, c# suntem “cantemiri[ti”, emblema ce ne-a urm#rit \ntreaga noastr# carier# militar#. Exist# o eviden]# neoficial# c# promo]ia 1954-1957 a liceului militar “Dimitrie Cantemir” a dat cei mai mul]i generali armatei romane. Eviden]ele absolven]ilor cantemiri[ti arat# c# cei mai mul]i genrali au fost din promo]iile 1964, 1966, 1967 (nota autorilor). Aceast# institu]ie militar# ne-a format ca oameni, ne-a asigurat o cultur# general# temeinic#, ne-a preg#tit pentru via]#, ne-a transformat din ni[te copii neofi]i \n tineri gata s# ia via]a \n piept. Vr@nd, nevr@nd [i \n continuare \n cariera militar# [i \n via]a de toate zilele se sim]ea c# am absolvit aceast# institu]ie \ntotdeauna fanion a [colii rom@ne[ti, prin comportament civilizat, discu]ii argumentate [i punctuale cu oricine veneam \n contact, atitudine pozitiv# [i responsabil# fa]# de munc#, initiativ# [i bun sim] \n toate ocaziile. O alt# etap# important# a devenirii mele profesionale a fost cea de elev al {colii militare de ofiteri activi de infanterie ”Nicolae Balcescu”, promo]ia 1957-1960. Cu bune [i rele la finalul acesteia ne-am v#zut \mplinit visul cu ochii, acela ce \l a[teptam cu sufletul la gura – de a fi ofi]er. Mi-am dorit extrem de mult s# ajung la acest moment, [i \ntreaga mea via]# consideram c# depinde de acest moment. _nc# din liceu \mi fusese imprimat \n modul de g@ndire [i ac]iune c# trebuie s# depun toate eforturile pentru a avansa pe treptele ierarhiei militare, \n func]ie [i grad, lucru care s-a [i \nt@mplat. De[i am absolvit [coala de ofiteri activi de infanterie, am optat voluntar, \mpreun# cu al]i colegi s# devenim para[uti[ti. Am fost accepta]i [i declara]i ap]i (dup# o serie de teste medicale [i de specialitate) pentru aceast# specialitate care ne-a umplut inimile de bucurie [i m@ndrie. Din motive indepentente de voin]a sau dorinta mea, \n prima parte cariera de parasutist a fost mai scurt#, dar m-a preg#tit fizic [i psihic pentru func]iile ulterioare. Am urmat cursuri speciale de cercetare-diversiune (limbi str#ine, transmisiuni, distrugeri, pregatire fizic# special#, conducere auto, interpretare foto aerian#, [.a) care m-au ajutat ulterior \n carier#. Un alt moment care mi-a marcat cariera a fost c@nd fostul general {erb Ion m-a ales dintr-un grup de 15 colegi para[uti[ti s# fiu aghilotantul s#u [i dup# un timp [ef secretariat. A fost o perioad# extrem de interesant#, cu multe lucruri noi, c@nd am \nv#]at multe [i \mi amintesc cu placere vremrile acelea. _mi permit s# filosofez un pic [i s# afirm c# fiecare individ are un roman al vie]ii sale, mai plin sau mai pu]in plin cu \nt@mpl#ri [i evenimente. Personal apreciez c# \ntreaga mea carier# militar# este un roman. 217

Au trecut ani, atunci, si eu nu avusesem studii suficiente dec@t pentru gradele mici (am fost avansat la exceptional la gradul de maior). Mi-am dat seama de acest lucru [i am hot#r@t s# renun] la un post binev#zut [i s# urmez cursurile Academiei militare pentru a ob]ine func]ii [i grade mai mari. La absolvirea Academiei militare, f#r# a avea vreo cuno[tin]#, vreo “pil#”, am fost repartizat \n Marele Stat Major, \ntr-un compartiment deosebit de important: Direc]ia opera]ii, Sec]ia planificare [i preg#tire operativ#. Din acest moment cariera mea era direc]ionat# c#tre un nivel pe care orice ofi]er [i l-ar fi dorit, la cel mai \nalt nivel. {i aici cred, [i sunt sigur c# educa]ia de cantemirist a avut rolul ei. _n cariera militar# sunt momente \n care schimbarea nu depinde de tine, ci numai de ce ai f#cut [i cum ai f#cut p@n# atunci. Un astfel de moment a fost c@nd, \n iunie 1980, ministrul ap#r#rii na]ionale, f#r# s# m# \ntrebe dac# vreau sau nu, m-a numit comandant de regiment, mai clar, sa \nfiin]ez la Titu (Boteni) un regiment de para[uti[ti. A fost o provocare, un lucru deosebit, cu greuta]i enorme, cu lipsa de experient#, dar \mpreun# cu un grup de cadre tinere (eu deja eram cel mai \n v@rst#) am reu[it s# cre#m noua unitate. Consider c# [i \n aceast\ situa]ie, formarea mea din liceul militar m-a ajutat s# realizez un lucru deosebit –\nfiin]area [i realizarea comenzii unui regiment de para[uti[ti. Ulterior am de]inut func]ii \n structurile de conducere \n Ministerul Ap#r#rii, iar la sf@r[itul carierei, timp de 7 ani (1990-1997) am fost [ef al Corpului de Control al Ministrului Ap#r#rii, de unde la cerere, din motive pe care le-am apreciat ca fiind \n concordan]# cu educa]ia [i pregatirea primit# \n cariera mea, [i care la timpul respectiv – anul 1997– nu le puteam accepta, fapt ce m-a determinat sa cer trecerea \n rezerv#, cu o vechime de peste 45 de ani de activitate.

GENERAL DE BRIGAD~ RADU OLTEANU FRACTURI {I RECUPER~RI _N CARUSELUL VIE}II M-am n#scut la 19 noiembrie 1940 \ntr-un sat, Urleasca, din B#r#ganul br#ilean, \ntr-o familie de ]#rani s#raci, ca ultimul dintre cei cinci copii. Am urmat cursurile [colii elementare \n satul natal, pe care le-am absolvit cu rezultate apreciate ca foarte bune. 218

Dar, cu toate aceste rezultate, starea material# a p#rin]ilor nu-mi permitea s# urmez o [coal# medie, ace[tia neav@nd posibilitatea s# m# \ntre]in#. Pe acest fundal, posibilitatea de a urma cursurile unei [coli militare a venit ca o salvare, prin demersurile f#cute de sora mea, Elena, reu[ind s# m# \nscriu, s# particip [i s# reu[esc, \n luna septembrie 1954, la concursul de admitere \n {coala medie militar# “Dimitrie Cantemir” de la Predeal. Dup# nici dou# luni de zile, [coala s-a mutat, cu arme [i bagaje, \ntr-o singur# zi, \n noul sediu din ora[ul Breaza. Frumoasa uniform# a cantemiri[tilor – de[i nu de calitatea celei v#zute \n filmul omonim – m-a atras, ca [i pe ceilal]i colegi, iar regimul [colii \mi rezolva [i problema cheltuielilor cu \ntre]inerea, care altfel ar fi fost insurmontabil#. M-am adaptat destul de greu la condi]iile existente \n [coal#, nu at@t din cauza stricte]ii programului, c@t mai ales din cauza regimului alimentar, strict [i alc#tuit din unele alimente cu care nu m-am putut \mp#ca: unt r@nced, din depozitele vechi ale armatei, maz#re, arpaca[, fulgi de ov#z [.a. A trebuit s# treac# mai bine de un an p@n# s# m# pot adapta la acest meniu. _n liceul militar, cum a \nceput s# fie numit# [coala noastr# de la \nceputul anului 1957, nu am avut ni[te rezultate str#lucite, mai degrab# modeste, merg@nd cam \n virtutea iner]iei, nestr#duindu-m# s# ob]in rezultate superioare. A fost unul dintre lucrurile pe care aveam s# le regret nu peste mult# vreme. Am r#mas \ns# cu dragostea pentru literatur#, pentru citit, pentru documentare, care mi s-a dezvoltat aici [i care mai t@rziu m# va ajuta, c@nd nu va mai fi cine s# m# \ndrume sau s# m# ajute s# m# perfec]ionez. Nu pot \ns# s# nu remarc atmosfera de seriozitate din [coal#, efortul profesorilor [i al comandan]ilor no[tri de a ne determina s# \nsu[im \n c@t mai bune condi]ii con]inutul programelor de curs, cu at@t mai mult cu c@t era o perioad# \n care dotarea cu manuale [i aparatur# didactic# era deficitar#. A[ vrea s#-i remarc, din acest punct de vedere, pe profesorii Constantin R#doi, la Bazele darwinismului, Alexandru Palaghi]#, la Istorie, cpt. Ion Munteanu, la Geografie, Iacob Had@rc#, la Matematic#, Constantin Boroianu, la Limba [i Literatura rom@n#, so]ii }aga (Eufimie [i Sevasta), la Limba rus#, Marilena Ungureanu (Ignat), la Limba englez#. Dintre comandan]ii nemijloci]i \i remarc pe c#pitanul Niculi]# Gavril, locotenent major Constantin Vasiliu, locotenent major Constantin Chiriacescu. _mi amintesc, de asemenea, pl#cerea cu care ascultam elegan]a [i dic]ia exemplar# a locotenent-colonelului Constantin Lambadarie, din comanda [colii. _n [coal# a fost o atmosfer# camaradereasc#, dintre colegii din ultima clas# amintindui pe Anton Nicolau, Corduneanu Nicolae, V#c#riu Gheorghe, Fr@ncu Nicolae, {omlea Alexandru, Tecu]oiu Constantin, dar [i pe unii care, \ntre timp, au decedat, cum a fost bunul meu coleg de banc#, Ion Dumitru, sau Cojocaru Gheorghe, Bulz Viorel, Onea Aurel, Hu]anu Ion [.a. M# m@ndresc cu faptul c# imensa majoritate a colegilor mei au devenit cadre de n#dejde ale Armatei, ob]in@nd grade de general sau colonel [i ocup@nd func]ii de comand# \n unit#]i [i mari unit#]i militare; i-a[ putea aminti, astfel, pe generalii Alexandru Dima, Nicolae Corduneanu, Mihai Sandu [i mul]i al]ii, de care \ns# via]a ma desp#r]it [i cu care, o lung# perioad# de timp, nu am mai putut ]ine leg#tura. Dup# absolvirea liceului militar m-am num#rat printre cei [apte cantemiri[ti care au fost repartiza]i la Avia]ie. Nu a fost \ns# s# fie o situa]ie fericit#, pentru nici unul dintre noi. Ajun[i, \n luna septembrie 1957, la {coala militar# de ofi]eri de avia]ie “Aurel 219

Vlaicu” de la Buz#u (\n apropiere, pe Bobocu, zburau ru[ii), nu am stat acolo dec@t c@teva s#pt#m@ni, dup# care, a[a cum se \nt@mplase [i cu liceul de la Predeal, am fost muta]i la Tecuci, unde se instruiau elevii anului II ai aceleia[i [coli de avia]ie. Nu am apucat \ns# s# \ncheiem nici un an de studii, deoarece, \n luna iunie 1958, {coala militar# de ofi]eri de avia]ie s-a desfiin]at, iar noi, elevii anului I (eram circa 60, al#turi de cei admi[i din liceele civile), am fost trecu]i \n rezerv# cu gradul de plutonier [i stagiul militar considerat satisf#cut... M#sura aceasta era, de fapt, o concesie f#cut# de conducerea armatei [i a ]#rii conducerii URSS, \n frunte cu N.S. Hru[ciov, care acceptase atunci retragerea trupelor sovietice din Rom@nia, dar, \n contrapartid#, partea rom@n# fusese de acord c# noi nu mai aveam nevoie de avia]ie, ap#rarea aerian# urm@nd s# ne fie asigurat# de Fratele mai mare din cadrul Tratatului de la Var[ovia. (Parc# ceva asem#n#tor se petrece cu noi [i acum, pe un plan mai larg [i cu al]i alia]i...) Aceast# m#sur# a fost pentru noi, fo[tii elevi ai [colii militare, o lovitur# de m#ciuc#, lu@ndu-ne printr-o total# surprindere. Se \nt@mpl# faptul c# regimul foarte strict, at@t din liceul militar, c@t [i din [coala de ofi]eri, cu regim \nchis, f#r# prea multe contacte cu via]a din afara caz#rmii – cu excep]ia vacan]elor – s# duc# la o izolare a elevilor de problemele din societate. _n aceast# situa]ie m-am g#sit [i eu la trecerea \n rezerv#. F#r# nici o calificare, la nici 18 ani \mplini]i, \n condi]iile \n care, \n anii 1957-1958 avuseser# loc masive reduceri de efective \n sistemul militar, mi-a fost fost foarte greu s# g#sesc un loc de munc#. _n final am putut s# m# angajez [i s# lucrez doar \n c@teva unit#]i ale Ministerului Afacerilor Interne. Aceast# stare de lucruri a durat circa [apte ani. Pentru a m# smulge din aceast# situa]ie a trebuit s-o iau din nou de la zero. De[i eram c#s#torit, \n anul 1965 – c@nd colegii mei cantemiri[ti erau de cinci ani ofi]eri – am sus]inut [i am reu[it la concursul de admitere \n {coala de ofi]eri a Ministerului de Interne din Bucure[ti, ale c#rei cursuri le-am urmat p@n# \n anul 1968, c@nd am absolvit [coala ca [ef de promo]ie, ob]in@nd gradul de locotenent. _n luna august 1968 au avut loc evenimentele cunoscute, cu invadarea Cehoslovaciei de c#tre trupe ale unor state membre ale Tratatului de la Var[ovia, ac]iune care a fost curajos dezavuat# de conducerea Rom@niei [i, ca o replic#, s-a dat o amploare deosebit# momentului absolvirii promo]iilor de ofi]eri din acel an, care s-a desf#[urat, \n mod reunit, \n fa]a Academiei Militare Generale. Acest lucru mi-a prilejuit onoarea de a vorbi \n fa]a unei masive asisten]e [i a conducerii de partid [i de stat, \n numele absolven]ilor [colilor Ministerului de Interne. Dup# absolvirea [colii am fost repartizat [i am lucrat \n mai multe unit#]i ale Ministerului de Interne, \n diverse func]ii, pe linie de \nv#]#m@nt, organizare-mobilizare, stat major [.a. _n ultima perioad#, \ntre anii 1992-1996, am ocupat func]ia de [ef al Statului Major al Inspectoratului General al Poli]iei, iar, din februarie 1996 p@n# \n luna ianuarie 1999, am ocupat func]ia de [ef al Cancelariei Ministerului de Interne, din care am fost trecut \n rezerv#, la cerere, cu gradul de general de brigad#. _n anul 1971 am absolvit cursurile Facult#]ii de Drept a Universit#]ii din Bucure[ti, unde, \n anul 1976, am urmat [i absolvit [i un curs postuniversitar de criminologie. Sunt c#s#torit din anul 1963. So]ia mea, Georgeta, suport@nd cu \n]elegere destule priva]iuni determinate de mutarea mea \n diverse garnizoane sau de absen]a mea, \n perioadele \n care am desf#[urat activit#]i de \ndrumare [i control \n unit#]ile teritoriale, 220

a trebuit s# preia asupra ei toate sarcinile familiei. Avem dou# fete, Antoaneta-Liliana [i Claudia-Roxana, ambele profesoare [i de]in#toare ale titlului de doctor \n filologie. Fiica mai mare este profesor universitar la Facultatea de Limbi [i Literaturi Str#ine de la Universitatea din Bucure[ti, vicepre[edinte al Asocia]iei Slavi[tilor din Rom@nia, membr# a Asocia]iei Scriitorilor Rom@ni, autoare a mai multor c#r]i. Avem [i o nepo]ic#, OanaBeatrice, care, cu preocup#rile ei [colare la nivel gimnazial, ne men]ine \n actualitate. “Fractura” produs# \n evolu]ia mea \n anul 1958 [i domeniile total diferite \n care mi-am desf#]urat activitatea au f#cut s# pierd aproape \n totalitate leg#turile cu colegii mei cantemiri[ti, nemaifiind la curent cu evenimentele din via]a lor [i a liceului militar timp de mai multe decenii. Am fost “recuperat” \n anul 2007 gra]ie colegilor generali Nicolae V@lcu [i Vasile Zinca, c@nd am putut s# particip, la Breaza, dup# o jum#tate de secol, la \nt@lnirea de cincizeci de ani de la absolvirea promo]iei. Au lipsit mul]i colegi la apel, dar \nt@lnirea a fost emo]ionant#, \ntre ni[te oameni prea maturi, pensionari, care ne desp#r]iser#m \ns# ca ni[te adolescen]i. Gra]ie preocup#rilor colegului Nicolae V@lcu, dup# anul 2007 am putut s# ne mai \nt@lnim, uneori lunar, cu o parte dintre cei care locuiesc \n Bucure[ti, prilej de aducere aminte [i de dep#nare a unor amintiri comune, at@t din perioada cantemirist#, c@t [i – pentru ei – din perioade comune de activitate desf#]urat# \n [coli militare sau \n acelea[i garnizoane. Nu am avut preocup#ri pe linia elabor#rii unor lucr#ri deosebite dec@t \n leg#tur# cu probleme interne, curente, \n domeniul \n care am lucrat; a[ remarca, \n acest sens, “monografia” pe care am prezentat-o, dup# 1990, \n urma unei document#ri efectuate la Poli]ia francez#, cu propuneri de adoptare a unor structuri [i de c#tre Poli]ia rom@n#. Dup# pensionare, ca pasionat de istorie, m-am documentat [i am realizat o Istorie a Bucure[tilor \n date [i \nt@mpl#ri, prefa]at# de academicianul Constantin B#l#ceanuStolnici [i ap#rut# \n anul 2002 la Editura Paideia, care s-a bucurat de aprecieri elogioase. Anul trecut a ap#rut o alt# edi]ie, mai redus# ca informa]ie, completat# \ns# cu imagini de epoc# din Bucure[tiul de odinioar#. Dac# trebuie s# m# refer la existen]a [i con]inutul unui spirit cantemirist, cred c# acesta poate fi \n]eles [i caracterizat prin atmosfera benefic# creat# \n liceul nostru, care a permis at@tor promo]ii acomodarea reciproc# a elevilor [i modelarea lor \n jurul unui tipar uman caracterizat prin seriozitate, temeinicie [i responsabilitate, dorin]# de autoperfec]ionare, spirit de disciplin# [i ordine devenite constante de comportament, impuse prin \ntregul proces de instruire [i educare. Acest ferment ne-a marcat pozitiv [i a creat o osatur# puternic# ce ne-a dat t#ria s# ne men]inem verticalitatea \ntre ni[te limite admise social. A[ spune chiar c# t#ria acestor convingeri [i tr#iri s-a putut verifica cu at@t mai mult \n cazul nostru, al celor care, din motive ce nu au depins de noi, am fost, \ntr-un fel sau altul, ejecta]i din sistem, de la linia dreapt# liceu – [coal# de ofi]eri – unit#]i militare. Via]a de cantemirist, tot ceea ce am tr#it acolo va r#m@ne ca o comoar# drag# \n sipetul cu amintiri al fiec#ruia dintre noi, c@t timp vom supravie]ui. Cred c# acest spirit a putut fi un ferment tonifiant at@ta timp c@t ]ara a putut avea o armat#, c@t timp a existat un interes na]ional, explicit, de ap#rat. Nu trebuie trecut u[or peste faptul c# sentimentul de emula]ie [i camaraderie cantemirist# s-a format [i pe fondul unor sacrificii, priva]iuni [i frustr#ri care au fost suportate cu con[tiin]a c# societatea le va recunoa[te [i le va respecta. 221

Pentru perioada urm#toare lucrurile sunt tulburi, a[a cum sunt [i vremurile pe care le tr#im. Cu p#rere de r#u, cred c# viitorul acestui veritabil cuib de [oimi este cel pu]in incert. Promo]iile s-au tot sub]iat [i probabil c# acest lucru se va \nt@mpla [i \n continuare, p@n# la extinc]ie, deoarece armata nu mai este ceea ce a fost, nici ca efective, [i nici ca preocup#ri, situa]ie \n care probabil c# nici ea nu va mai cere, nici societatea nu va mai avea cum s# sus]in# func]ionarea institu]iei noastre \n discu]ie, \n forma actual#. Din p#cate, travers#m o stare de lucruri cu care societatea rom@neasc# nu s-a mai confruntat. Cei care ne-au sc#pat de comunism ne-au sc#pat [i de economia pe care neo creasem la un moment dat. A[a-zi[ii investitori str#ini, strategici sau nu, nu prea au investit \n economia rom@neasc#, destui dintre ei prelu@nd pe mai nimic obiective industriale pe care le-au falimentat, industria numit#, premeditat [i tenden]ios, “morman de fiare vechi”, chiar la fier vechi a fost dat#. Ni s-au impus [i au fost acceptate cu u[urin]# constr@ngeri [i \ngr#diri [i \n alte domenii: unele complexe de cre[tere a animalelor [i a p#s#rilor, profitabile, a trebuit s# fie desfiin]ate; s-a “privatizat” [i p#m@ntul, care a fost restituit ]#ranilor, dar, de fapt, \n mare m#sur#, or#[enilor, urma[i ai celor care l-au \nscris \n “colectiv”, f#r# s# se aib# \n vedere [i asigurarea altor mijloace de produc]ie necesare, ceea ce a f#cut ca p#m@ntul s# r#m@n# \n mare parte nelucrat sau s# fie \nstr#inat. S-au distrus fostele cooperativele agricole, pentru ca, dup# aceea, s# se indice ca modalitate de lucru \n domeniu tot cooperativele, fermele mari. {i, \n acest timp, lucrurile stau pe loc sau dau \napoi, ajung@ndu-se ca, dup# peste dou# decenii de “economie de pia]#”, situa]ia s# fie mult sub nivelul cel mai de jos, din anul 1989. }ara este lipsit# de valorile ei intelectuale, care sunt atrase spre a se valorifica \n alte ]#ri. {i for]a de munc# fizic# urmeaz# acela[i drum, gonit# de [omajul din ]ar#. _n cultur# sunt blocate valorile perene ale rom@nilor (M. Eminescu ajung@nd scheletul din debara), dar [i cele ridicate \n anii regimului trecut. Sunt demonetizate patriotismul, dragostea de ]ar#, sunt promovate mediocrit#]i vocale, tupeiste, \n toate domeniile. Nu este c#derea noastr# s# facem o analiz# aici, dar [i oamenii politici care au fost la putere au pus [i pun mai presus interesele personale [i de grup \n detrimentul celui na]ional, \nstr#in@nd \ntr-o veselie avu]ia na]ional#. Iar ]ara a devenit o simpl# pia]# de desfacere pentru companiile str#ine. Admiterea noastr# \n cele dou# cluburi selecte, \n domeniul militar sau economic, nu a fost urmat# [i de saltul calitativ sperat, \n nici un domeniu, politica dublului standard aplicat# de cei mari [i condi]ion#rile impuse ne-au redus din suveranitate f#r# avantaje compensatorii. E un tablou sumbru, dar care este realist. Toate aceste involu]ii nu pot fi de bun augur. Lini[tea pe care ne-am dorit-o dup# o activitate de peste 50 de ani \n slujba ]#rii nu o prea reg#sim. A[ fi bucuros s# fiu contrazis de evolu]ia viitoare a ]#rii, a societ#]ii rom@ne[ti, [i lucrurile s# intre pe un f#ga[ normal.

222

PROMO}IA 1959

GENERAL DE BRIGAD~ IOV~NEL PAUL _NCOTRO ROM^NIA? M-am n#scut la 01 iunie 1941 \n ora[ul Craiova, \ntr-o familie nevoia[#, p#rin]ii muncind din greu pentru \ntre]inerea celor patru copii pe care \i aveau. Mai bine zis, tot greul familiei l-a purtat mama [i bunica care munceau de diminea]a p@n# seara pentru a ne asigura strictul necesar pentru trai. Era vreme de r#zboi cu toate greut#]ile ce decurg din desf#[urarea acestuia, at@t pentru ]ar# c@t [i pentru locuitorii acesteia. Eram prea mic pentru a putea realiza acest lucru. Tata a fost \nrolat [i trimis pe frontul de Est \n toamna anului 1941 [i nu l-am cunoscut dec@t \n primavara anului 1946 c@nd s-a \ntors din prizonierat, din fosta URSS. Mi-a ramas \ntip#rit# \n memorie figura lui bland#, \n uniforma militar#, z@mbind, \mbr#]i[@ndu-ne pe to]i. S-a stins din via]a peste c@teva luni, pentru c# contactase o boal# grav# [i necru]#toare. A[a c# am ramas 4 copii orfani \n grija mamei, sf@[iat# de durere [i de grijile fiec#rei zile. Copil fiind \mi amintesc de neajunsurile cu care ne confruntam legate de asigurarea hranei, a \mbr#c#mintei, a combustibilului pentru foc [i multe altele, greut#]i care au persistat [i dup# r#zboi, foametea din anul 1946 [i lipsurilor de tot felul generate de efortul na]iunii pentru desf#[urarea r#zboiului. Mama ne-a s#dit din fraged# copilarie respectul pentru munc#, pentru banul c@[tigat cu trud# [i pentru utilizarea ra]ional# a acestuia. _mi amintesc de anii [colii elementare [i de vacan]e, c@nd \mpreun# cu sora [i fratele meu, precum [i cu al]i copii de aceia[i v@rst# [i condi]ie social#, mergeam [i lucram vara la unele familii \nst#rite, care posedau teren agricol la marginea ora[ului, la cules de legume [i fructe, la adunat f@n, la cules porumb [i la culesul viilor. Nu [tiam atunci c# cei mai harnici [i cinsti]i lucratori sunt copii [i nu sunt preten]io[i la plata muncii, fie \n bani sau produse agricole. Ne bucuram pentru c@]iva lei pe care-i primeam, c@teva legume [i fructe, \mpreun# cu 1 litru de lapte zilnic. 223

Nu doresc s# intru \n am#nunte [i s# detaliez aici greut#]ile [i lipsurile de tot felul care ne-au umbrit copil#ria \ntregii genera]ii a anilor 1940-1950. Fiind elev \n clasa a [aptea (ultima din \nv#]#m@ntul primar) \n mai multe r@nduri mama m-a sf#tuit s# urmez cursurile {colii Normale. A[a se numea institu]ia de \nv#]#m@nt din acea vreme care preg#tea \nv#]#tori. Mult timp am l#sat-o s# cread# c# sunt de acord cu acest lucru, p@n# \n primavara anului 1955 c@nd i-am m#rturisit inten]iile mele sus]inute [i cu argumente. Aveam un prieten, cu doi ani mai mare, care era elev la liceul militar <Dimitrie Cantemir>. Acesta mi-a povestit zile \ntregi despre liceu, despre modul de via]#, despre \nv#]#m@ntul de acolo, despre vrute [i nevrute [i am sim]it c# acolo este locul meu. M-am dus la Comisariatul militar \mpreun# cu el [i m-am interesat ce documente trebuie s# prezint, c@nd au loc examenele [i alte detalii necesare. Cel mai greu mi-a fost c@nd mi s-a comunicat c# trebuie acordul p#rin]ilor. Am str@ns din din]i [i i-am spus mamei tot ce am f#cut, rug@nd-o s# fie de acord cu plecarea mea la liceul militar. Am \ncercat cu cuvintele mele s# \i explic c# acolo am de toate, c# va fi bine [i le va fi mai usor [i acas# cu o gura mai pu]in de hr#nit. A plans [i [i-a exprimat temerile fa]# de institu]ia armat# dup# ce, nu cu mult timp \n urm# murise tat#l meu ca urmare a bolii cronice contactate \n timpul [i din cauza serviciului militar. L-am invitat [i pe prietenul meu cantemirist, s# m# sus]in# [i dup# c@teva zile, mama [i-a dat acordul. Am fost foarte fericit, am mers la Comisariatul militar, am depus actele [i \n acest fel am p#[it oarecum, cu str@ngere de inim# [i timiditate, \n anul 1955 la examenul de admitere la liceul militar <Dimitrie Cantemir> din ora[ul Breaza. Am fost caza]i \n ni[te bar#ci de lemn, construite de nem]i \n timpul r#zboiului, chiar pe malul r@ului Prahova. Fiecare barac# avea \n jur de 40 de paturi suprapuse, lipite unul de cel#lalt, cu acces \n pat numai pe la capul acestuia. Undeva \n apropiere erau improvizate niste spalatoare [i wc-uri de campanie. Impactul pentru mul]i a fost devastator, unii fugind acas#. Cu toate aceste condi]ii am reu[it s# trecem peste cele 10 zile c@t au durat examenele. Proba de pregatire fizic# era eliminatorie. Pe parcursul desfa[ur#rii examenului, \n sediul noului liceu militar, am r#mas totu[i foarte impresionat de condi]iile de aici, de s#lile de clas#, de aspectul exterior, de priveli[tea deosebit# [i de tot ce am v#zut cu acest prilej. Am sim]it c# aceste lucruri \mi dau puterea s# trec cu bine examenul de admitere. _n urma examenului am fost declarat admis [i a[a a \nceput o nou# etap# din via]a mea: etapa \n care departe de cas#, de cei dragi, de sf#tuitoarea mea de zi cu zi â&#x20AC;&#x201C; mama, a trebuit s#-mi hot#r#sc singur destinul. Prima lun# de liceu a fost un chin din toate punctele de vedere: un nou mod de via]#, zilnic de la <de[teptare> [i p@n# la <stingere>, un nou program de \nv#]#m@nt, foarte riguros si exigent; lipsa timpului de repaus [i joaca de copii. Am \nteles c# trebuie urgent s# devin <b#rbat>. Situa]ia mea era similar# pentru to]i colegii. Mul]i, foarte mul]i, au clacat \n primele luni [i unii au plecat la cerere, iar al]ii au fost \ndep#rta]i pentru c# nu prezentau garan]ia adapt#rii la via]a de cel mai t@n#r osta[. Principial programul unei zile era structurat astfel: - 06:00 de[teptarea; -06:00 â&#x20AC;&#x201C; 07:00 \nviorarea [i programul de diminea]#, f#cutul p#turilor [i \ntre]inerea (cur#]area) camerelor, sectoarelor; -07:00 â&#x20AC;&#x201C; 07:30 micul dejun; 224

07:30 – 07:45 raportul de diminea]#; -08:00 – 14:00 cursuri; -14:00 – 14:15 raportul companiei; -14:15 – 15:00 dejunul; -15:00 – 16:00 odihna obligatorie; -16:00 – 19:00 studiu obligatoriu(preg#tirea temelor [i lec]iilor pentru a doua zi); -19:00 – 20:00 cina [i repaus; -20:00 – 20:15 apelul de sear#; -20:15 – 22:00 timp liber la dispozi]ie, programul de sear#; -22:00 – stingerea. S@mbata dup# amiaza aveam program de \mb#iere, schimbarea lenjeriei intime [i eventual a echipamentului [i \nc#l]#mintei cu nevoi de repara]ii \n atelierele unit#]ii. Duminica era zi liber# dedicat# activit#]ilor cultural-educative [i sportive. Dupa amiaza erau \nvoiri \n ora[ \n func]ie de rezultatele la \nv#]#tur# [i procentajul stabilit de comandantul liceului. Majoritatea dintre noi preferam s# r#m@nem \n liceu [i s# organiz#m meciuri de fotbal, hadbal [i volei \ntre clase. Existau suficiente modalit#]i de petrecere a timpului liber. Mi-amintesc c# fumatul era interzis. {i c@nd un lucru \]i este interzis e[ti tentat [i mai tare s#-l faci. {i pentru c# primeam s#pt#m@nal c@te o punga cu dulciuri, mergeam cu acestea [i le d#deam militarilor \n termen (ace[tia primeau ]ig#ri) care nu fumau [i primeam \n schimb cateva ]ig#ri destul de proaste. A[a am \nceput s# trag c@te o ]igar# \n clasa a X-a , f#r# ca acest lucru s# devin# obi[nuin]#. Riscurile la care te expuneai erau prea mari. Procesul de integrare \n specificul \nv#]#m@ntului din liceu nu a fost u[or. De un real folos ne-au fost loc]iitorii comandan]ilor de plutoane, care erau de profesie \nv#]#tori [i care \[i satisf#ceau serviciul militar obligatoriu \n cadrul liceului. Purtau aceea[i uniform# ca [i noi [i ne \ndrumau activitatea zilnic# de la desteptare p@n# la stingere, cu excep]ia orelor de clas# care erau conduse de profeori. Am avut [i profesori civili [i profesori cu grade militare (ofi]eri). _ntre domnii profesori civili [i militari nu era nici o diferen]# din punct de vedere al preg#tirii profesionale. O spun cu toat# convingerea c# liceul dispunea de un corp profesoral de o \nalt# ]inut# moral# [i profesional#, care nu a f#cut rabat de la actul educa]ional, motiva]i fiind de a forma tineri capabili s# p#[easc# cu demnitate \n a doua treapt# a \nv#]#m@ntului militar – [colile militare. Programa de \nv#]#m@nt cuprindea \n principiu toate materiile care se reg#seau [i \n liceele civile: limba [i literatura rom@n#, matematica, fizica, chimia, geografia, biologia [i \n plus materii ca: pedagogia [i psihologia, logica, limba latina, limba rus#, limba englez#, minarale [i roci, astronomie, desen, lucr#ri practice, preg#tire militar#, \n total 20 de materii, incluz@nd [i purtarea. La sf@r[itul fiec#rui an se \ntocmea o fi[# cu situa]ia [colar# care cuprindea materiile de \nv#]#m@nt [i nota ob]inut# [i o scurt# caracterizare a conduitei, fi[# pe care o primeam [i trebuia s# o prezentam p#rin]ilor pentru a lua act de situa]ia la \nv#]#tur#. Cl#direa \n care func]ionau s#lile de curs era prev#zut# [i cu laboratoare de specialitate, birouri profesorale (cancelarii) pe materii de \nv#]#m@nt, \n care dup# amiaza, \n orele destinate studiului individual (16.00-19.00) se puteau da consulta]ii individuale sau \n grup la problemele solicitate de elevi. Era un lucru extraordinar pentru aprofundarea cuno[tin]elor. De aceea o spun acum [i am spus-o la \nt@lnirile prilejuite de aniversarea a 20 de ani, respectiv 50 de ani de la absolvirea liceului, ca actul de \nv#]#m@nt [i calitatea educatorilor se afla la cel mai \nalt 225

nivel din ]ar# - f#r# nici o exagerare - c# acei oameni c#rora le port un profund respect toat# via]a, au fost selec]iona]i [i [i-au exercitat profesia la cele mai \nalte standarde. _]i era s#dit# dragostea de a studia, nu din obliga]ia pentru materia pe care o preda unul sau altul, ci din necesitatea de a te preg#ti pentru via]#, pentru societate, pentru viitorul pe care ]i l-ai ales singur. {i f#ceau acest lucru cu pasiune. _mi amintesc de profesorul de matematic# Had@rca Iacob, care \ntotdeauna \]i acorda bonus un punct la r#spuns (atunci c@nd erai scos la tabl#) dac# aveai rezolvate minimum 10 probleme din gazeta matematic#, la rublica celor care au rezolvat probleme. Cu aceea[i dragoste \mi amintesc de profesorul de geografie Gheorghiade, de profesorul de limba englez# Trifu Sever, care era de o exigen]# deosebit#, dar care a reu[it s# ne \nve]e limba englez# p@n# la nivel de conversa]ie \n clasa a XI-a. Dac# ar fi s#-mi exprim un punct de vedere despre to]i, timpul [i spa]iul nu mi-ar permite. Un lucru este cert: totul era f#cut la cel mai \nalt nivel, iar aprecierea noastr#, a elevilor era obiectiv# [i nep#rtinitoare (a[a cum nu se \nt@mpla de multe ori \n ziua de azi - din p#cate). Apreciez c# primul an a fost cel mai dificil an, \n care foarte mul]i au p#r#sit liceul. Am p#[it \n primul an de liceu 300 de elevi [i am terminat jum#tate. S@mbata, s#pt#m@nal, dup# ultima or# de curs era adunarea \ntregului efectiv al liceului pe platoul de adunare. Comandantul liceului primea raportul, iar \n continuare se da citire ordinului de zi prin care se anun]a (citez din memorie) … “se \ndep#rteaz# din liceu ca necorespunz#tori de a urma cursurile urmatorii elevi…” [i erau citi]i pe anii de \nv#]#m@nt acei elevi. _n acea[i zi predau echipamentul [i bunurile ce le aveau \n primire, manualele [colare, etc, se \mbracau \n civil [i p#r#seau liceul. Al#turi de corpul didactic, comandan]ii no[tri de plutoane [i companii s-au preocupat pentru preg#tirea fizic# [i militar# pentru umatoarea etap# a vie]ii noastre: [coala militar#. Aveam \n dotare [i carabine model 1941, cu care f#ceam instruc]ia de front, preg#tirea pentru trageri [i trageri. Av@nd baioneta ridicat#, pentu unii arma avea aceea[i \n#l]ime ca [i purt#torul ei. Cu bune [i cu rele au f#cut acest lucru cu demnitate. Nu am s#-l uit pe comandantul plutonului, locotenenetul major de cavalerie Corodeanu Gheorghe, care \n afar# de instructor [i educator s-a comportat p#rinte[te cu to]i elevii. Aveam s#-l \nt@lnesc peste ani, \n 1974, pe c@nd eram ofi]er elev \n Academia Militar#. Avea gradul de colonel [i era lector de tactic# la una din catedre. Tot ce am \nv#]at de la d@nsul s-a constituit \n idealuri de via]# [i activitatea mea de militar: cinstea, corectitudinea [i \ndeplinirea promt# a atribu]iunilor [i sarcinilor de serviciu. Cu regret \mi amintesc \ns# de comandantul companiei, c#pitanul de artilerie Musta]#, pe care noi elevii l-am poreclit <teac#>. Era un barbat de 40 de ani, bine \ngrijit, cu o ]inut# vestimentar# de invidiat, dar cu un vocabular [i comportament nu tocmai ortodox. Cu toate acestea ne obi[nuisem cu el. Venea noaptea de la chefuri (era burlac) [i dup# zgomotul pintenilor de la cizm# \l recunoa[team c@nd eram \n serviciul de planton. D#team raportul, inspecta starea de cur#]enie a sectoarelor [i modul cum erau lustru]i bocancii elevilor; nu suporta ca ace[tia s# nu str#luceasc# de cura]enie. _n caz contrar d#tea alarma [i uneri ne scotea \n pijama \n curtea liceului. _ntr-o iarna jumat#te din noi ne-am pierdut papucii \n zapad#. A[a a fost, uneori ne amuzam, alteori tremuram de spaim#. {i totu[i [i 226

de la el am re]inut pentru viitor c# trebuie s# ai o ]inut# vestimentar# curat#, c#lcat# [i prins# la <trei ace>, iar cura]enia [i ordinea s# fie permanent \n aten]ia noastr#. Cu c@teva luni \nainte de absolvirea liceului am fost consultat \n legatur# cu op]iunile noastre pentru [colile militare. Am ales s# urmez [coala militar# de ofiteri de tancuri [i auto din Pite[ti. Reparti]ia s-a f#cut \n func]ie de rezultatele la \nv#]#tur# [i num#rul de locuri din [coala militar# respectiv#. A[a am p#r#sit acest templu al \nv#]#m@ntului: liceul militar <Dimitrie Cantemir>, \ns# spiritul lui m-a urm#rit mul]i ani de zile. Nostalgia anilor petrecu]i acolo \mi creaz# [i ast#zi aduceri aminte pl#cute [i respect pentru oameni [i fapte. La Pite[ti, la {coala Militar# de Ofi]eri de Tancuri [i Auto aveam s# \nt@lnesc 2 dinte cei mai valorosi militari ai armatei rom@ne din ultimii 50 de ani: lt. Col. Milea Vasile, cel care ulterior a urcat treptele ierarhiei militare p@n# la cea de ministru al ap#r#rii na]ionale, func]ie \n care l-a prins lovitura de stat din 1989, \n timpul careia a fost \mpu[cat. Cel de al 2-lea era elev plutonier major \n anul trei, Gu[# {tefan. {i acesta, la fel ca [i generalul Milea a str#lucit \n func]iile de comand# [i stat major, de la cea de comandant de pluton p@n# la cea de [ef al Marelui Stat Major, func]ie \n care \n decembrie 1989 [ia \ndeplinit cu responsabilitate patriotic# jur#ma@ntul militar [i atribu]iile func]iei, iar dup# moartea generalului Milea [i ca urmare a \mpotrivirii acestuia primirii ajutorului sovietic \n sprijinul <revolu]iei> a fost destituit din func]ie [i numit initial [ef de stat major al Armatei a 4-a Transilvania, [i ulterior comandant al Armatei a 2-a de la Buz#u. Ambii mi-au influen]at \n mod pozitiv cariera de ofi]er al armatei rom@ne. A[adar, cu privire la perioada c@t am fost elev \n {coala Militar# (1959-1962) \mi amintesc faptul c# lt.col Milea Vasile era nelipsit de la programul de \nv#]#m@nt al tanchi[tilor, \n s#lile de specialitate, \n poligonul redus sau automatizat, la exerci]iile de conducere a tancului (sau auto), la exerci]iile tactice, oric@nd [i oriunde era o prezen]# vie: [i nu era prezent numai cu trupul; intra \n tanc al#turi de noi la antrenamentele pentru trageri sau conducere [i ne \ndruma p#rinte[te \n tainele cunoa[terii [i folosirii tehnicii blindate. Avea \n spate o practic# serioas#, \ntruc@t p@n# la venirea d@nsului \n [coal# \ndeplinise func]ii de comand# [i stat major p@n# la cea de comandant de regiment. Dorea s# ne formeaze ca foarte buni instructori [i educatori, buni speciali[ti \n cunoa[terea [i exploatarea tancului [i buni comandan]i de plutoane de tancuri. Promo]ia din care am facut parte a fost singura promo]ie de ofi]eri de tancuri care au fost [i breveta]i ca mecanici conductori clasa a 2-a (p@n# atunci [i dup# s-a acordat numai clasa a 3-a) [i \n premier# permis de conducere pentru autovehiculele militare [i echivalarea studiilor militare â&#x20AC;&#x201C; <Diploma de tehnician pentru eviden]#, statisitic# [i \ntre]inerea autovehiculelor> _n anul 1982 c@nd eram comandant al Regimentului 21 tancuri Oradea am fost inspectat de c#tre o comisie a M.Ap.N. al c#rei pre[edinte era generalul Milea - pe atunci [ef al M.St.M. Marea unitate, Divizia 11 mecanizat# Oradea a fost apreciat# cu calificativul â&#x20AC;&#x153;bineâ&#x20AC;?, iar Regimentului 21 tancuri , al c#rui comandant eram, cu calificativul <foarte bine> [i titlul de <Unitate de frunte>. Am fost fericit pentru c# generalul Milea [i-a adus aminte de mine [i personal m-a felicitat pentru rezultatele ob]inute de unitate; atunci am fost [i avansat la gradul de lt.col. \nainte de termen. Aveam pl#cerea s# fie prezent [i dup# c@]iva ani, \n 1987, pe c@nd era ministru al ap#r#rii la una din aplica]iile de comandament cu transmisiuni \n teren condus# de 227

Comandantul Armatei a 4-a Transilvania, \n Poarta Some[ului. A participat [i mi-a ascultat <hotar@rea> luat# \n 2 etape din ducerea luptei. Atunci l-am \nt@lnit pentru ultima oara. Revenind la generalul Gu[# {tefan, pe care l-am cunoscut a[a cum spuneam personal \n 1960 am ramas \n rela]ii deosebite timp de 34 de ani p@n# \n aprilie 1994, c@nd a decedat. Pentru c# l-am cunoscut foarte bine ca om [i ca militar, dovedind o mare putere de munc#, o s#n#tate de fier, probitate moral# [i profesional# pun sub semnul \ntreb#rii adev#ratele cauze ale mortii rapide [i suspecte ale acestuia. _n anii 1976-1980 eram [ef de stat major la Regimentului 2 tancuri din T@rguMure[, iar d@nsul era [ef de stat major al Diviei 6 tancuri <Horia, Clo[ca [i Cri[an>, fiindu-mi [ef direct. Am plecat apoi la Oradea fiind numit comandantul Regimentului 21 tancuri [i dup# 4 ani m-am \ntors la T@rgu-Mure[, de aceasta dat# pe func]ia de stat major al Diviziei 6 tancuri, al c#rui comandant era generalul Gu[# {tefan. Am lucrat efectiv 2 ani, fiind [ef [i subordonat \n rela]ia direct# de serviciu [i prieteni buni [i de familie. _n afara orelor de serviciu, \ns# niciodat# nu mi-am permis \n discu]ii s# folosesc dec@t termenul <Dumneavoastr#>. Era de o inteligen]# sclipitoare, un suflet bl@nd, apropiat de oameni [i nevoile lor. Era iubit de subordona]i, permanent era \n mijlocul lor la diferite activit#]i [i spunea c# oamenii numai \n situa]ii dificile se cunosc cu adevarat. {i avea perfect# dreptate. _n anul 1991, pe c@nd era comandantul Armatei din Buz#u m-a cautat la telefon [i mi-a spus c# dore[te s# lucreze din nou cu mine [i mi-a cerut s# reflectez dac# sunt de acord s# merg la Buz#u, \n func]ia de loc]iitor comandant de armat#. Nu am ezitat nici un moment [i am plecat acolo. _n perioada c@t am lucrat \mpreun# la Buz#u, \n momentele ne\ncarcate cu sarcini de serviciu, s@mb#ta [i duminica \n mod deosebit, am avut ocazia s# ascult dest#inuirile acestuia legate de adev#rata preg#tire [i desf#[urare a loviturii de stat din 1989, cu date [i cifre despre persoanele implicate [i rolul acestora. Ar#ta momente de regret c# nu a f#cut ce trebuia s# faca dup# sosirea la Bucure[ti de la Timi[oara. {i iam dat dreptate, suferea foarte mult pentru el [i familie, [i avea momente c@nd spunea c# nu se simte \nc# \n siguran]# nici el, nici familia, \ns# nicodat# nu mi-a spus motivul. Avea s# se sting# prea repede din via]# la numai 54 de ani, l#s@nd \n urm# o familie \ndurerat#, so]ia [i cele 2 fiice: Anca [i Veronica. Doi oameni mari, gl. Milea [i gl. Gu[# â&#x20AC;&#x201C; acela[i destin. Poate a[a s-a vrut: amintirea lor v-a r#m@ne ve[nic vie \n inimile osta[ilor ca o pild# de d#ruire \n exercitarea misiunilor de serviciu puse \n slujba patriei. Cu sinceritate m#rturisesc c# moartea celor 2 m-a marcat profund [i \n acela[i timp m-au determinat s# reac]ionez, la unele ac]iuni pripite \n restructurarea [i organizarea armatei, fapt ce mi-a atras antipatia [efului M.St.M, general Cioflin# Dumitru, cu care de altfel am fost coleg [i a c#rui ascensiune a ridicat la timpul respectiv semne de \ntrebare, plec@nd de la rela]ia lui cu generalul Militaru. Revenind la anii de [coal# militar#, la care de fapt am f#cut referiri c@nd am vorbit de generalul Milea, a[ vrea o singur# fraz# s# mai spun: respect [i considera]ie fa]# de comandan]i [i lectori pentru tot ce au f#cut pentru promo]ia de ofi]eri de tancuri 1962. Dup# absolvirea [colii militare am fost repartizat cu \nc# 3 colegi la batalionul de tancuri din Regimentul 90 mecanizat, comandat de colonelul Jipa, iar dup# un an am fost mutat \n interesul serviciului \n garnizoana Arad, la Regimentul 19 mecanizat. Aici am petrecut cei mai frumo[i ani din carier#, poate [i pentru faptul c# eram t@n#r [i 228

nec#s#torit. Aici m-am c#s#torit \n anul 1970 [i ulterior am avut 2 copii: baiat [i fat#. Am \ndeplinit func]ii de comand# [i stat major (despre unele am amintit anterior) de la func]ia de comandant de pluton, p@n# la cea de loc]iitor comandant de armat#, dupa cum urmeaz#: -1962 – 1967 comandant de pluton de tancuri; -1967 – 1974 comandant companie tancuri; -1974 – 1976 ofi]er elev la Academia Militar# General#; -1976 – 1980 [ef de stat major la Regimentul 2 tancuri – Tg-Mure[; -1980 – 1984 comandant al Regimentul 21 tancuri Oradea; -1984 – 1987 [ef de stat major la Divizia 6 tancuri <Horia, Clo[ca [i Cri[an>, Tg-Mure[; -1987 – 1991 [ef de stat major la CMJ Mure[; -1991 – 1993 loc]iitor al Comandantului Armatei a 2-a Buz#u; -1994 – 1996 comandant al CMJ Mure[; -1996 – 1998 [ef de stat major al Comandamentului Militar Teritorial Cluj-Napoca. Grade successive: 1962 – locotenent; 1967 – locotenent major; 1974 – c#pitan; 1979 – maior; 1982 – lt. colonel; 1989 – colonel; 1991 – general de brigad#. _n to]i anii de serviciu ca ofi]er al armatei rom@ne mi-am \ndeplinit cu responsabilitate sarcinile de serviciu, m-am preocupat de instruc]ia [i educa]ia subordona]ilor cu r#bdare [i \n mod con[tiincios a[a cum am \nv#]at \n anii de liceu [i [coal# militar#. Sunt m@ndru c# dup# ani [i ani m# \nt@lnesc cu subordona]i, prin toate col]urile t#rii, pe unde m# poart# pa[ii de pensionar, amintindu-ne cu respect unii de ceilal]i. Via]a mi-a fost c#l#uzit# de principiul: <Omul sfin]e[te locul> [i c# <trebuie s# la[i loc de bun#-ziua pe acolo pe unde treci>. Ca t@n#r ofi]er am participat la multe campanii agricole, \mpreun# cu subordona]ii, pentru str@ngerea [i punerea la adapost a produselor agricole, vara [i toamna. _n anii 1966-1967 am participat timp de 8 luni la munci industriale, la construc]ia salbelor de sta]iuni dinte Eforie Sud [i Mangalia. Sunt m@ndru pentru tot ce am f#cut. Sunt m@ndru c# am o familie frumoas# [i educat# pentu via]#. So]ia este pensionar# ca [i mine, feciorul este diplomat inginer, director de institut \n Stuttgart, Germania, fiica este inginer de automatiz#ri [i calculatoare, stabilit# \n Florida. Am un nepot student \n anul trei. _i port un respect deosebit mamei, Dumnezeu s-o odihneasc#, pentu tot ce a f#cut pentu mine [i fra]ii mei. M# \ngrijoreaz# faptul c# procesul de reorganizare a armatei s-a f#cut oarecum for]at, f#r# respectarea unor principii [i norme ce ]in de interesul na]ional: -s-a renun]at prea u[or la structurile existente \n armata rom@n#; -s-a abuzat \n disponibiliz#ri de cadre; -s-au produs muta]ii nefondate \n organizarea [i desf#[urarea \nv#]#m@ntului militar; -s-a promovat nepotismul [i simpatia politic# \n atribuirea gradelor [i func]iilor p@n# la cel mai \nalt nivel; -s-a abuzat \n acordarea gradului de general unor tineri ofi]eri care au trecut prea repede prin func]ii importante (sau deloc) p@n# la cea prev#zut# \n statele de organizare cu gradul de general; -m# \ngrijoreaz# faptul c# la conducerea armatei s-au perindat ni[te civili, pe criterii clientelare de partid, care nu [tiu ce \nseamn# armat# [i nu vor [ti chiar de ar r#m@ne 10 ani \n func]ii [i nu au f#cut absolut nimic pentru armat# (sau au f#cut prea pu]in); 229

-m# \ngrijoreaz# atitudinea umil# [i servil# a factorilor decizionali din armat# \n fa]a liderilor politici; -m# \ngrijoreaz# faptul c# armata sufer#, c# selec]ia militarilor profesionali[ti nu se face corect. Toate aceste lucruri m# dor [i m# \ngrijoreaz#. C@nd m# g@ndesc la faptul c# armata rom@n# s-a aflat \n situa]ii similare [i \n preajma primului [i celui de al 2-lea r#zboi mondial. A fost distrus aproape \n \ntregime sistemul de mobilizare al armatei [i al economiei. De ce conducerea armatei trebuie s# \ncap# pe m@na unor nepricepu]i [i neaveni]i, care \n loc s# se ocupe de armat# [i nevoile ei, alearg# besmetici prin ]ar# (de 20 de ani), asigur@ndu-[i capital politic, cu folosirea vectorilor de transport ale armatei. Scara valorilor \n societatea rom@neasc# a fost inversat#. Avem ministri f#r# bacalaureat [i al]ii f#r# studii de specialitate, care nu sunt \n m#sur# s# lege 2 propozi]ii f#r# a comite 3 gre[eli. Tupeul [i incompeten]a nu cunosc limite. {i atunci se na[te pe bun# dreptate \ntrebarea:<_ncotro Romania?> [i invetabil <_ncotro armata ]#rii?> Au trecut 22 de ani de la lovitura de stat din 1989 [i lucrurile bat pasul pe loc. Globalizarea ne va distruge sentimentele na]ionale, iar direc]ia \n care mergem, (\ncet [i prost) nu ne este favorabil#. _mprumuturile uria[e de la FMI [i alte b#nci afecteaz# lent [i ireversibil suveranitatea [i independen]a ]#rii. Pentru ce au muncit [i s-au jertfit cei din genera]ia din care fac parte? Pentru ce a fost nevoie de jertfele anului 1989? C@t timp nu se inventeaz# ceva mai bun, alternativa posibil# la NOUA ORDINE MONDIAL~ este democra]ia autentic# pe care noi nu reusim s-o instaur#m. Sau poate nu se dore[te. Dar cel mai mare du[man al acesteia nu este Clubul Bilderberg [i ansamblul de societ#]i care ac]ioneaz# secret pentru a controla lumea, ci indiferen]a pe care o arat# poporul, indiferen]a celor care ne conduc. Suntem at@t de ocupa]i s# muncim [i s# consum#m, \nc@t uneori nu ne d#m seama pe ce drum mergem. Nu [tim s# p#r#sim acest drum, pentru c# noi nu ne mai apar]inem nou# \n[ine, ci suntem sinergici pie]ii sociale. Am sucombat \n fa]a iluzionismului [i a oazei create de c#tre <bilderbergari>, de care ascult#m cu \ncredere oarb#. <L#sa]i lumea \n m@inile noastre>, spun ei pentru c# suntem singurii care [tim cum func]ioneaz# ea [i cum s# v# ducem spre fericire. Cu toate ca cei care ar trebui s# vad# nu v#d, sau se fac c# nu v#d, vie]uim \ntr-un totalitarism global pe care nu noi l-am ales, ale c#rui arme, precum cele ale oric#rui guvern dictatorial, sunt minciuna [i manipularea datelor [i evenimentelor, \n vederea control#rii popula]iei, care tr#ie[te \ntr-o perpetu# stare de team#, nefericire [i nelini[te interioar#. Cred \ns# \n puterea [i for]a poporului rom@n de autovindecare. Sper c# a[a cum a f#cut-o \n 1989, dejuc@nd o rupere teritorial# a ]#rii, o poate face oric@nd. Sper c# va veni vremea c@nd totu[i lucrurile vor intra pe un drum de normalitate. Cu toate c# avem multe s# spunem tinerei genera]ii, posibilit#]ile noastre de exprimare ale cadrelor militare sunt limitate, ca s# nu zic inexistente. Suntem tot mai pu]in solicita]i de comandan]ii de unit#\i [i garnizoane, ca s# nu spun c# nu suntem solicita]i deloc. 230

S# dea bunul Dumnezeu putere de munc# [i s# c#l#uzeasc# pa[ii genera]iei de dup# 1989 pentru a putea dep#[i acest# <perioada de tranzi]ie> care pare c# nu se mai \ncheie [i s# aduc# Rom@nia la o stare de normalitate!

DIN RESPECT PENTRU DOMNUL GENERAL {TEFAN GU{~, DOMNUL GENERAL IOV~NEL PAUL A DORIT S~ PULIC~M ACESTE 2 FOTOGRAFII CU DOMNIA SA {I GENERALUL {TEFAN GU{~.

GENERAL DE BRIGAD~ NICOLAE PREDONESCU SPIRITUL CANTEMIRIST A CONSTITUIT GPS-UL CARE M-A CONDUS PERMANENT _N VIA}~ M-am n#scut \n comuna B#lteni, jude]ul Olt, din p#rin]i \nv#]#tori, mama - Ioana [i tatal - Ilie Predonescu. Pot spune f#r# s# exagerez c# educa]ia am primit-o de la mama mea, deoarece tat#l a fost concentrat ca ofi]er de rezerv# \n cel de-al doilea r#zboi mondial [i dup# informa]iile mele, s-a pr#p#dit la Cotul Donului; a[adar, de la 5-6 ani am r#mas \n grija mamei neamintindu-mi figura p#rintelui meu. Am beneficiat de toat# caldura sufleteasc# pe care mi-au oferit-o f#r# rezerv# mama mea [i bunicii Maican Chi[in [i Maria, pentru care toat# via]a lor am fost bulgarele de aur al familiei! Dragostea de familie, de neam [i ]ar#, de tot ce este rom@nesc, mai t@rziu spiritul onoarei, al demnit#]ii 231

- sentimente care mi-au marcat personalitatea [i devenirea ulterioar#, mi-au fost insuflate de bunicul meu Maican, care de[i avea numai patru clase primare, era unul din “\n]elep]ii comunei” av@nd principii etice [i morale pe care nu puteam s# nu le respect. _n plus, citea zilnic ziarul [i \[i spunea cu voce tare crezul politic, f#cea aprecieri la mersul societ#]ii, spre ce se \ndreapt# ]ara. _mi amintesc cu c@t# rigoare stabilea viitorul care trebuia s# \l urmeze fiecare membru al familiei (avea trei fl#c#i [i trei fete, una dintre ele fiind mama mea) \n func]ie de p#m@ntul de care dispunea [i de zestrea intelectual# a fiec#ruia. Mamei mele, fiind mai dotat# din punct de vedere intelectual, i s-a oferit posibilitatea s# urmeze o {coal# Normal# pentru a deveni \nv#]#toare, to]i ceilal]i fiind destina]i agriculturii. Din acest motiv [i statutul meu a fost unul privilegiat. _mi aduc aminte cu mult# placere, cum \n vara anului 1955, elev fiind la Liceul Radu Greceanu din Slatina, am v#zut prin ora[ plimb@ndu-se cu mult# demnitate [i gra]ie doi elevi cantimiri[ti, probabil din jude], \mpreun# cu dou# eleve [i ele \n uniforma liceului lor. Am admirat din prima clip# ]inuta impecabil# [i atitudinea rezervat# \n gesturi, prestan]a care se degaja din toate mi[c#rile lor [i mi-am zis: “a[a trebuie s# ajung [i eu”. Rezultatele mele la \nv#]#tur# ca elev \n primul an al liceului Radu Greceanu nu m# satisf#ceau pe deplin, aveam probleme cu o profesoar# - domni[oara Cluceru - o tip# care la cei aproape 40 de ani, nu era c#s#torit# [i care nu m# agrea. _n momentul acela mi-am zis c# trebuie s# ajung la Liceul militar, chiar dac# am s# pierd anul \n curs. M-am interesat cum se poate ajunge la examen, am rugat un unchi - Florian Maican fratele mamei s# se ocupe de problem# [i asa am ajuns la examenul de admitere \n liceul militar Dimitrie Cantemir de la Breaza. Prima impresie a fost negativ#, eram foarte mul]i candida]i (cam 25 pe loc) [i condi]iile de cazare [i mas# \n faza examenului erau proaste. Dup# examen, totul s-a schimbat [i ca prin minune, am fost caza]i \n dormitoare frumoase, ni s-au pus la dispozi]ie instructori (la plutonul meu era frunta[ul V#duva Nicolae) care ne conducea programul de diminea]# de la de[teptare, p@n# la stingere. Acum am s# \ncerc, de[i nu dispun de prea mult talent descriptiv, s# m# fac \n]eles cum a influen]at spiritul cantimerist devenirea noastr#, metamorfozele care au dus la schimbarea atitudinii noastre. La \nceput, \n primele luni [i apoi chiar \n primii ani de liceu, eram ni[te adolescen]i curio[i, ambitio[i, unii dintre noi cu mai mari sau mai mici aplec#ri spre \nv#]#tur#, dar foarte inteligen]i, majoritatea cu aptitudini fizice remarcabile. De la de[teptare p@n# la stingere auzeam \n jurul nostru de la profesori, micii comandan]i sau comandan]ii cei mari [i aici m# refer la col. Nicolaide Grigore, comandantul liceului, lt.col. Lampadarie Constantin [i to]i ceilal]i - numai \ndemnuri la corectitudine, cinste, onoare, nu mai vorbesc de patriotism, care era “\mp#rt#[ania” noastr# zilnic# ce ni se oferea de la to]i, de diminea]# p@n# seara. Bine\n]eles, o asemenea atmosfer# a pus la temelia concep]iilor noastre despre via]# \n general [i despre cariera militar# \n special, caramizi trainice, solide \n formarea personalit#]ii [i caracterului fiec#ruia. Este foarte adevarat c# marea noastr# majoritate avea tentin]a s# evadeze cumva din acea rigoare [i exigen]# a programului. Mai existau sc#p#ri vis-a-vis de executarea \ntocmai [i la timp a ordinului, dar nu se punea problema schimb#rii unor tr#s#turi ale caracterului, pe care le-am p#strat p@n# la aceast# v@rst# onorabil#, aici m# refer la demnitate, onoare, cinste [i devotament. 232

Nu am cunoscut \n liceu colegi farisei, cabotini, mincino[i, duplicitari, perver[i din punct de vedere sexual (de[i era vorba de un liceu militar). Tineri fiind, [i noi f#ceam anumite g#in#rii: fugeam \n ora[ f#r# voie, \nt@rziam la diferite activit#]i din program, ne mai certam \ntre noi, ne b#team seara cu pernele, unii copiam la verific#rile scrise, dar c@nd era vorba de rezultatele subunit#]ii la anumite concursuri, de tot ce presupunea munca colectiv#, de respectul profesorilor, a liceului, a comandan]ilor no[tri, \n aceste situa]ii \n comportarea noastr# ap#rea acea atitudine grav#, institu]ional#, plin# de respect [i responsabilitate. Nu mai vorbesc de ce \nsemna pentru noi patriotismul [i cum \l probam \n toate ocaziile \n care eram obliga]i s# facem dovada acestui sentiment sacru. {i pentru c# m# refer la colegii mei de liceu pe care i-am urm#rit \n toat# cariera, am s# dau [i unele exemple: g-ral. Paul Iovanel, col.dr. Anghelina Mihai, col.ing. Barb#l#u Aurel, col.ing. Ghi]# Florea, col. Radu Ionel, col. Oros Ioan, col. Radu Nicolae, col. Neron Aurel, col. Covaci Octavian. To]i cei pe care i-am numit au probat calit#]ile despre care vorbeam [i pentru care \n mod sigur [i Liceul militar de la Breaza [i-a adus o contribu]ie \nsemnat#. Nu a[ putea s# vorbesc despre formarea mea ca om adevarat, cu sentimente profunde de dragoste fa]# de ]ar# [i de neam, de istorie, de frumoasele tradi]ii rom@ne[ti [i de ce nu, fa]# de frumos, f#r# s# evoc locul [i rolul profesorilor din liceu \n tot acest demers, faptul c#, \n tot acest timp, ei au fost pentru mine ni[te modele vii. Aceste modele au identit#]i precise, cei care mai tr#iesc sunt personalit#]i marcante ale societ#]ii civile rom@ne[ti [i au un nume: Prof. Had@rc#, prof. Cap[a, prof. Ignat, prof. Iva[cu, prof. Palaghi]a, prof. Doamna [i domnul Coteanu, prof. Trifu Sever, prof. Puia, prof. }aga. Vorbind despre spiritul cantemirist a[ putea spune f#r# s# exagerez c# dup# anul 1959 c@nd am terminat liceul militar, el a fost GPS-ul meu permanent. Din acest spirit al onoarei [i disciplinei, al rigorii care trebuie manifestat# \n toate micile sau mai marile obiective pe care mi le propuneam, veneau succesele, rezultatele, care \mi aduceau satisfac]ii [i mul]umire sufleteasc#. Niciodat# \n via]# nu mi-am propus obiective prea mari vis-a-vis de statutul meu de ofi]er. _mplinirile au venit firesc [i consider, f#r# s# gre[esc, c# s-au datorat nu neap#rat muncii [i priceperii mele, calit#]ilor intelectuale, c@t [i anumitor condi]ii favorizante, uneori chiar norocului. De multe ori am g#sit \n concep]ia unor comandan]i pe care din fericire \i cunosc, ideea c# f#r# ei nu s-ar fi realizat un anumit obiectiv, sau mai grav, ce s-ar \nt@mpla cu marea unitate f#r# ei! Gre[it! Sunt l@ng# tine zeci, sute cu calit#]i mai bune, chiar mai preg#ti]i [i de cele mai multe ori cu tr#s#turi ale caracterului mai potivite pentru func]ia de comandant, [ef de direc]ie sau sec]ie sau ministru! Spun asta deoarece am \nt@lnit \n carier# oameni l@ng# care am lucrat, unii inteligen]i, dar din nefericire cu o cultur# precar#, cu tr#s#turi de caracter care nu-i recomandau pentru nici o func]ie superioar#. Acest aspect \mi las# un gust amar mai ales acum \n zilele noastre, c@nd nu numai \n armat# (poate \n armat# mai pu]in), dar \n toate institu]iile statului, \nt@lnim demnitari f#r# preg#tire, nepricepu]i, cinici, ignoran]i, majoritatea f#r# o cultur# temeinic#, rezum@nd toat# concep]ia lor existen]ial# la acel spirit mercantil care a molipsit p@n# [i copiii. Revenind la GPS-ul care mi-a direc]ionat cariera, acel spirit cantemirist care de fapt este subiectul dest#inuirilor mele, vreau s# spun acum c@nd sunt mult mai \n]elept, c@nd 233

pe l@ng# v@rsta onorabil# la care m# dest#inui, am [i o mare experien]# de via]#: \ntradev#r multe atitudini pe care le-am afi[at \n carier# vis-a-vis de subordona]i pe o de o parte [i fa]# de [efi, au explica]ia \n educa]ia pe care am primit-o \n cei 4 ani de liceu, \n modelele oferite de comandan]i [i de personalit#]i deosebite ale societ#]ii civile. Cred c# absolvisem Academia Militar# (aceasta s-a \nt@mplat \n toamna anului 1975) c@nd am citit o carte de Ion Nicolae Bucur – “Orgolii”. Cartea \ncepe cu un motto din marele Camus: ”dac# am#nuntul \l constituie via]a unui om, pentru mine am#nuntul este istoria, lumea, totul”. Mi s-a p#rut cel mai important [i cel mai valoros lucru despre via]#, pe care \l ad#ugam \n valiza destul de \nc#rcat# a cuno[tin]elor mele din acel timp. Acest dicton mi-a folosit enorm, mai ales c#, dup# c@]iva ani, a trebuit s# lucrez nemijlocit cu grupuri mari de oameni \n func]iile care mi-au fost \ncredin]ate: comandant al Regimentului 68 Tancuri G-ral. Magheru, ulterior loc]iitor Cdt. Al Diviziei 18 Mecanizat#, [ef de sec]ie al Armatei a III-a, loc]iitor al Cdt. Corp 5 al Armatei Timi[oara. Nu exagerez cu nimic dac# m#rturisesc c# niciodat# nu am pus problemele de via]# ale celor din jurul meu pe un plan inferior celor personale. _ntodeauna am \ncercat cu toat# for]a mea s# le rezolv, s# fac din subordona]i adevara]i sus]in#tori \n realizarea obiectivelor, chiar prieteni! Rezultatele au venit cu u[urin]#. Eram comandant al Regimentului 68 Tancuri G-ral. Magheru la Caracal, se \nt@mpla \n anul 1982, la un an dup# ce luasem comanda regimentului. _n anii ’80, cadrele regimentului trebuiau s# se trezeasc# la 5.00 AM pentru a-[i procura bucata de carne necesar# traiului zilnic, asta dup# o a[teptare de 1-2 ore la coada magazinelor. _n aceast# situa]ie, am luat hotararea ca \n luna decembrie, \n preajma Craciunului, s# ofer contra cost (17 lei/kg) carne pentru cadrele regimentului din gospodaria ajut#toare a regimentului, unde se cre[teau peste 600 de porci (ferma o dezvoltasem imediat dup# numirea \n func]ie \n anul 1981), \n condi]iile \n care regimentul vira s#pt#m@nal la Bucure[ti, la Comandamentul Infanteriei [i Tancuri mari cantit#]i de carne pentru nevoile Ministerului. Bine\n]eles c# fiecare batalion a beneficiat de un numar de porci, la fel subunit#]ile de regiment, personalul civil, mai pu]in secretarul de partid lt.col. Dimoiu [i subsemnatul. S-au f#cut obi[nuitele tabele [i oamenii au achitat sumele stabilite de loc]iitorul pentru servicii lt.col. Radu Sebastian [i ofiterul financiar. Gestul meu a ajuns la urechile comandantului armatei, g-ral. Rosu [i a Consiliului Politic al Armatei prin contrainformator. Am fost chemat urgent la Armat# pentru a mi se aplica corec]ia datorit# \ndr#znelii mele. Pe scurt, dac# la plenara Consiliului Politic al Armatei nu ar fi participat g-ral Ilie Ceau[escu, pe atunci secretar al Consiliului Politic Superior, poate acum nu mai aveam ocazia s# v# povestesc acest episod. Domnia sa nu a fost de acord cu severa sanc]iune care mi se preg#tea, m-a criticat aspru, dar am r#mas \n continuare la comanda regimentului. Dup# \ntamplare pot s# spun c# am devenit “eroul garnizoanei Caracal” (eram [i comandant al garnizoanei). To]i comandan]ii de regimente din localitate [i-ar fi dorit s# fie \n locul meu numai pentru rezonan]a pe care a produs-o gestul meu at@t de curajos la timpul acela. Trebuie s# spun c# am fost con[tient de ce mi se putea \nt@mpla, dar am f#cut-o fiind revoltat de nedreptatea f#cuta cadrelor, respectiv celor care gospodareau ferma [i erau obliga]i s# suporte asemenea priva]iuni. Am apreciat gestul d-lui ministru care la scurt timp m-a recompensat cu bani. 234

O alt# \nt@mplare este legat# de promovarea mea ca loc]iitor al Comandantului Diviziei 18 Mecanizate la Timi[oara. Imediat dup# instalare, mi-am dat seama c@t de lipsi]i de interes [i limita]i \n preocupare pentru cadrele din comandamentul diviziei au fost cei dinaintea mea. Nu are rost s# amintesc nume, ofi]erii care au lucrat \n comandamentul marii unit#]i din anul 1984 [i p@n# \n 2005 cunosc cum ar#ta Comenduirea de garnizoan# la instalarea mea [i ulterior. Cert este c# \n centrul ora[ului Timi[oara, unde era situat# Comenduirea garnizoanei existau cotete pentru animale, p#s#ri, instala]ii sanitare vechi de peste 80 de ani, \n sf@r[it un spatiu care atunci, \n toamna anului 1984 c@nd l-am v#zut, m-a uimit. Imediat am luat legatura cu organele locale pentru a rezolva [i cu ajutorul acestora problema [i, g#sind \n]elegere, am raportat [efului de stat major lt.col. Ilie Marin, care a fost de acord f#r# nici o discu]ie. Ulterior am chemat pe [eful cazarm#rii lt.col. Ni]oiu David, explic@ndu-i ce doresc s# fac [i anume: \n afar# de amenajarea arestului garnizoanei, depozitele pentru echipament al diviziei anexe pe care chiar eu o comandam la r#zboi, punctul de control tehnic [i parcul de ma[ini pentru comandament, vroiam s# fac o baza de preg#tire fizic# pentru cadrele comandamentului. Exista loc pentru un teren de tenis de c@mp [i o sal# de preg#tire fizic# dup# standarde din acea perioad# (era vorba de 14 aparate ergometrice pe care puteam s# realizez cu for]e proprii f#r# s# le procur din comer] neav@nd fonduri). Am fotografiat toat# mizeria pe care am g#sit-o [i m-am apucat de lucru. Dup# trei luni totul a fost gata. Precizez c# preg#tirea fizic# a cadrelor din comandamentul diviziei se facea zilnic, folosind \n afara aceastei baze, bazinul de \not de la intreprinderea ILSA Timi[oara, unde eram pre[edinte de onoare al echipei de handbal feminin ILSA [i a celei de polo masculin. Practic programul comandamentului diviziei \ncepea cu pregatirea fizic#, zilnic un autobuz ducea cadrele comandamentului la bazin pentru orele de \not. Dup# nici o lun# de zile (s# fi fost \n martie 1985), m-am trezit cu o comisie de la minister condus# de un oarecare col. V@lcan, de la C.F.I., care trebuia s# verifice abuzurile f#cute de lt.col. Predonescu Nicolae. Mi se repro[a c# am realizat terenul de tenis performant [i sala de preg#tire modern# doar pentru mine [i nu existau dovezi care s# demonstreze provenien]a fondurilor necesare realiz#rii acestor investi]ii. Am demonstrat c# toate lucr#rile fusesera efectuate din fonduri proprii (SRTM-ul Diviziei 18 Mecanizate) [i din ajutorul Consiliului or#[enesc Timi[oara. Din nou s-a pus problema debarc#rii mele, a pedepsirii exemplare. De data aceasta \ns# am fost ajutat de comandantul Diviziei lt.col. Ilie Marin, care m-a ap#rat demonstr@nd c# toat# ac]iunea s-a f#cut spre beneficiul cadrelor comandamentului, iar echipa de control, din discu]iile purtate cu ofi]erii comandamentului [i-a dat seama de atmosfera deosebit# care se crease prin punerea \n aplicare a noii concep]ii de preg#tire fizic# a cadrelor. Bine\nteles c# a aflat ministrul V. Milea de isprava tanchistului de la Divizia 18 Mecanizat# Timi[oara [i a dat ordin ca toate diviziile mecanizate din ]ar# s# construiasc# S#li de preg#tire fizic# tip Timi[oara. Am fost recompensat [i de data aceasta cu bani. Am dat cele dou# exemple pentru a demonstra ca acel dicton ce apar]ine lui Camus, care se refer# la faptul c# via]a omului nu este un am#nunt ci este istoria, lumea, totul m-a c#l#uzit \n toat# activitatea mea, inclusiv \n momentele revolu]iei de la Timi[oara, eveniment care pentru mine constituie cel mai important moment al cariei mele militare. 235

_n data de 16.12.1989, ora 20:30, \n timp ce m# aflam la domiciliu, am fost solicitat prin telefon de ofi]erul de serviciu pe comandament s# m# prezint de urgen]# la cazarm#. Locuind \n apropiere de fostul Consiliul Jude]ean, am v#zut \n fa]a sediului manifesta]ia \n care se scanda: “libertate”, “jos Ceausescu”, “p@ine [i c#ldura” etc. Dup# aproximativ 10 minute m-am \nt@lnit cu [eful de stat major care a luat urgent legatura cu comandantul armatei a III-a, g-ral Ro[u Dumitru. Dup# ora 22:00, \n urma ordinului primit de [eful de stat major dl. Lt.col. C. Zeca, direct de la fostul ministru Vasile Milea, am trecut la organizarea a 5 patrule a c@te 10 militari care urmau s# ias# \n ora[ la ordinul ministrului pentru a ajuta organele de mili]ie \n asigurarea ordinei publice \n municipiul Timi[oara. Patrulele organizate la Regimentul 32 Mecanizat s-au deplasat \n diferite puncte ale ora[ului (Consiliu Or#[enesc, Consiliul Jude]ean, c#tre Parcul Rozelor, [trandul Termal, P-]a Libert#]ii), f#r# ca pe acest traseu s# \nt@lneasc# persoane care \nc#lcau ordinea public#. Diminea]a, c#tre ora 5:00, am primit ordin s# retragem toate patrulele \n cazarm#, lucru care s-a executat \ntocmai. _n diminea]a zilei de 17.12.1989 s-a primit ordin de la fostul Ministru al Ap#r#rii Na]ionale, V. Milea, s# se organizeze o ie[ire cu c@ntec a militarilor prin ora[, actiune care s# \nceap# la ora 10:00. Blocurile de defilare s-au deplasat din caz#rmi spre centrul ora[ului [i trebuiau s# ajung# \n cazarma Oituz. Datorit# interven]iei unor civili din strad# a fost pus \n pericol chiar drapelul de lupt# al Regimentului Mecanizat 32, iar coloanele au fost agresate cu sticle incendiare, b@te, obiecte contondente, fiind determinate s# se deplaseze \n dezordine, cuprinse de panic#, spre cazarma Oituz. Acest lucru mi-a fost raportat de maiorul Roman, pe atunci comandant de batalion la Regimentului 32 Mecanizat, iar mai t@rziu de maiorul Bulai Mihai, comandantul unit#]ii. _n ziua de 17.12.1989, c#tre orele 12:00, au sosit \n comandament, unde m# aflam [i eu, o comisie de la Marele Stat Major compus# din: col. Ardeleanu Teodor, col. Ionescu Dumintru, col. Dr#gan, lt.col. Str#jescu, lt.col. Marchi[, maior Rusu Vasile, col. Ioni]# Vasile, lt.col. P#tru] Alexandru, maior Popescu, maior Pascut. De la Craiova au sosit \n aceeasi zi col. Sulca Ion [i maiorul Bica Ion. Comisia nou sosit# s-a mutat \n biroul comandantului [i a preluat direct legatura cu ministerul. _n jurul orei 16:00 [eful de Stat Major al Diviziei lt.col. Zeca Constantin s-a deplasat la Aeroportul Timi[oara pentru a primi o alt# comisie format# din generali [i personalit#]i din conducerea ministerului. _n timp ce analizam situa]ia \n comandament, am observat \n P-]a Libert#]ii tineri cu b@te, sticle incendiare, pietre [i alte obiecte contondente, care au \nceput s# devasteze magazinul Consigna]ia, s# incendieze chio[curile din pia]#, \ndrept@ndu-se \n grupuri mari c#tre comandamentul Diviziei [i catre Restaurantul Militar [i Comenduirea de garnizoan#. La punctul de control era de serviciu pl.maj. Frumosu, caruia i-am ordonat s# \nchid# poarta. La punctul de control tehnic era de serviciu pl. Onea]#, caruia i-am ordonat acela[i lucru. Cele dou# [antinele de la comandament au fost retrase \n incint# [i au fost dispuse sus pe balcon pentru a nu fi atacate. C#tre ora 16:30 au fost atacate violent Comandamentul Diviziei [i Restaurantul Militar, au fost incendiate sala de sport din incinta Comenduirii, Restaurantul Militar, autoturismul meu personal 2-TM-455, fl#c#rile cuprinz@nd brazii din fa]a comandamentului [i ajung@nd la etajul 1, la camera ofi]erului de serviciu unde era dispusa aparatura I.A.U., camera \n care erau p#strate h@rtiile [i arhiva. C@nd militarii din postul de santinel# dispusi \n balcon au fost ataca]i cu pietre [i 236

sticle incendiare, au executat foc de avertizare \n sus. Men]ionez c# personal le-am dat ordin s# nu trag# \n popula]ie, cu mine \n \nc#pere afl@ndu-se \n acel moment mai mul]i ofi]eri [i salaria]i civili: lt.col. Rogin Constantin, col. Ardeleanu Teodor, col. Ionescu Dumitru, lt.col. Balazs {tefan, cpt.Vicol, maior Cistelecan, sc. Dobo[ Dorin, cpt. R#ducanu, sc. Codrea Ion. De fa]# cu to]i am afirmat c# nu m# intereseaz# masina personal# care ardea, important este s# nu p#]easc# cineva ceva, deoarece sc. Codea s-a oferit s# ias# cu instinctorul pentru a-mi stinge masina, lucru pe care l-am interzis. La scurt timp dup# acest episod au sosit \n comandament g-ral. Gu[# {tefan [i g-ral. Chi]ac, \mpreun# cu al]i ofi]eri superiori. _ntre timp, \n jurul orei 18:00, s-a primit indicativul “alarmei de lupt# par]iale” care s-a transmis [i la unit#]ile subordonate. Din acel moment conducerea tuturor fortelor MapN a fost preluat# de g-ral. Gu[a {tefan, care avea legatur# direct# prin telefonul special cu Comitetul Jude]ean de partid, unde se g#seau fostul secretar CC al PCR, Ion Coman [i primul secretar al Comitetului Jude]ean de partid B#lan, care l-a r@ndul lor erau \n legatur# direct# cu comitetul central din Bucure[ti, a[adar, circuitul ordinelor [i informa]iilor era urm#torul: Comitetul Jude]ean de Partid Timi[ – Bucure[ti – Timi[oara Comandamentul Diviziei, unde se afla g-ral. Gu[# {tefan cu grupa ministrului. Cu privire la modul cum se informa Ministrul Ap#r#rii Na]ionale [i cum s-au condus unit#]ile, pot s# afirm c# multe ordine au fost date de Vasile Milea direct regimentelor, f#r# a mai trece pe la marea unitate. A[a s-a \nt@mplat [i cu scoaterea celor 8 tancuri \n data de 17.12.1989, c#tre ora 10:00; ulterior, la interven]ia secretarului Comitetului Jude]ean de partid B#lan, fostul ministru Milea a mai ordonat s# ias# 6 tancuri dintre cele de lupt# care aveau muni]ie de r#zboi, respectiv proiectile de 100 mm f#r# muni]ie de infanterie, c@nd ordinul a fost transmis loc]iitorului tehnic al regimentului lt.col. Vi[inescu [i ulterior [efului de stat major.lt.col. Dinc# Ion. Precizez c# legatura cu unit#]ile din dispozitiv era realizat# prin comandan]ii de unit#]i [i prin agen]i, nefunc]ion@nd legatura radio. Dup# primirea indicativului “alarm# de lupt# partial#” s-a trecut la punerea \n aplicare a acestuia \n unit#]i, efectivele fiind dotate \n \ntregime cu armament [i muni]ie de r#zboi. Din data de 20.12.1989 ora 11:00, c@nd am v#zut mase mari de oameni afluind spre centrul ora[ului din toate zonele industriale (gar#, Calea Buzia[ului, Calea Girocului) armata din Timi[oara a stat \n cazarm# executand activit#]i, inclusiv din planul preg#tirii de lupt#. Men]ionez c# la sosirea coloanei de muncitori, toate cadrele [i trupa au fost salutate ”armata e cu noi”, manifestindu-se sentimente de afec]iune, foarte mul]i civili constituidu-se \n desant pe ma[inile de lupt#, manifest@nd sentimente de solidaritate [i prietenie cu armata. _ntre orele 12:00 - 14:00 \n ziua de 20 decembrie, armata a fraternizat cu demonstran]ii r#m@n@nd singur# \mpreun# cu ace[tia. _n data de 22.12.1989 ora 14:00, \mpreun# cu lt.col. Zeca am fost invita]i \n balconul Operei, unde [eful de Stat Major al Diviziei a vorbit maselor de demonstran]i, asigur@ndu-le loialitatea trupelor din Timi[oara. Din data de 23.12.1989, din ordinul comandantului marii unit#]i [i pe baz# de vot de c#tre toate cadrele din comandament, eu personal am fost desemnat s# conduc activitatea Prefecturii Timi[oara, ini]ial av@nd la dispozi]ie 12 ofi]eri, ulterior angaj@nd nemijlocit peste 100 de cadre militare [i masini de transport, autospeciale, meseria[i etc. pentru a men]ine stabilitatea [i ordinea orasului Timi[oara, \n calitate de prefect. Despre activitatea mea \n acea perioad# cunosc foarte bine domnii 237

senatori: Morar Petri[or, Claudiu Iordache, Burlacu Tudorin, Prof. Ivan, Fortun# Lorin [i to]i ofi]erii garnizoanei Timi[oara. _n cele de mai sus v-am prezentat implicarea mea direct# \n evenimentele din 1989 \n Timi[oara. _n cele ce urmeaz# am s# v# prezint c@teva concluzii personale privind aceste evenimente: 1. Consider cu certitudine c# \n ora[ul Timi[oara \n timpul revolu]iei, perioada 1620 decembrie 1989 a fost caracterizat# printr-o total# necunoa[tere a situa]iei reale, amplificat# de o evident# provocare a armatei, mili]iei [i securit#]ii, efectuat# de for]e necunoscute nou#, concretizate \n grupuri de turburen]# cu atac direct la persoane (ofi]eri, obiective militare, institu]ii de stat), cre@ndu-se o situa]ie deosebit# care necesita interven]ia organelor administrative ale statului. Toate acestea s-au \ntamplat pe fondul unor ac]iuni clare de r#zboi psihologic [i radio electronic. 2. Cadrele militare din marea unitate mecanizat# de la Timi[oara, ca [i din celelalte mari unit#]i [i unit#]i din garnizoana Timi[oara, nu au cunoscut \n aceast# perioad# nimic privind declan[area unor ac]iuni ale revolu]iei, dec@t faptul c# ora[ul este devastat iar, din informa]ii neoficiale, c# au fost \nfiltrate unele elemente str#ine pe teritoriul ]#rii cu scop de destabilizare a institu]iilor de stat, politice [i economice, fapt care ne-a produs mari fr#m@ntari cunosc@nd anterior despre unele manifest#ri iredentiste generate de c#tre unii din vecinii nostri din Vest. 3. Pe parcursul evenimentelor din aceast# perioad# nu au fost cazuri de ac]iuni ale armatei \mpotriva popula]iei [i nu s-a dat ordin \n acest sens de c#tre ofi]eri din Divizia 18 Mecanizat#. Ordinul de a se ac]iona de c#tre militari a fost dat de c#tre g-ral. Gu]# {tefan, fostul [ef al Marelui Stat Major, \n baza indicativului â&#x20AC;?alarmei de lupt# partialeâ&#x20AC;? transmis din ordinul fostului ministru al ap#r#rii na]ionale gen.col. Vasile Milea, care preciza m#surile pentru ap#rarea obiectivelor militare (cazarmi, depozite de armament [i muni]ii, carburan]i) \n care existau prevederi de executare a focului numai \n caz de necesitate sub forma focului de avertisment. Preocuparea noastr# principal# \n aceast# perioad# a fost de a evita accidentele care ar fi putut s# apar# pe fondul \ndeplinirii m#surilor acestui indicativ [i datorit# situa]iei confuze create pe parcursul evenimentelor. 4. _n nici o situa]ie din intervalul 16-20.12.1989 militarii izola]i sau constitui]i \n subunit#]i nu au agresat persoane civile, dimpotriv# ei au constituit obiectul atacului asupra lor cu b@te, cu]ite [i alte materiale contondente, fiind \ngrijora]i de situa]ia creat# [i de lipsa unor informa]ii certe \n baza c#rora s# ac]ioneze \n cuno[tin]# de cauz#. 5.Perioada care a \nceput din 21.12.1989 orele 11:00 se diferen]iaza categoric de prima, at@t prin consecin]e, c@t [i prin \n]elegerea de c#tre to]i militarii a perspectivei evenimentelor ce urmau s# se petreac#. _ncep@nd cu orele 14:30 g-ral.maior Gu]# {tefan a ordonat retragerea \ntregii tehnici din ora[, lucru care s-a realizat imediat, indiferent dac# unit#]ile angajate \n ac]iuni au fost cele din garnizoana Timi[oara sau din alte garnizoane (Buzia[, Arad, Lugoj) care fuseser# dislocate \n Timi[oara \n prima etap# la ordinul fostului Ministrului al Ap#r#rii. Din acest moment to]i militarii au \n]eles c# este vorba de ac]iuni de \nlocuire a dictaturii, a[tept@ndu-se la m#suri dure \mpotriva armatei care nu a ac]ionat pentru destr#marea acestor \ncerc#ri. 6. Situarea armatei pe o pozi]ie corect# a fost atestat# prin manifesta]ia din Timi[oara din 22.12.1989 orele 14:00 cu prilejul anun]#rii oficiale a c#derii dictatorului, unde a 238

fost vizibil# simpatia oamenilor fa]# de armat#, concretizat# \n lozinca devenit# simbol ”armata e cu noi”, precum [i prin alte manifest#ri de bucurie [i atasament fa]a de armat#. Cu acest prilej, de la balconul Operei din Timi[oara a vorbit lt.col. Zeca C-tin zecilor de mii de cet#]eni ai ora[ului, asigur@ndu-i de sprijinul total al armatei pentru izb@nda revolu]iei, fiind aclamat [i aprobat de mul]ime. Am fost al#turi de lt.col. Zeca pe tot parcursul acestei activit#]i, inclusiv \n balconul Operei, conving@ndu-m# personal de atasamentul popula]iei fa]# de armat#. 7. _ncep@nd din 23.12.1989 orele 20:00, \mpotriva popula]iei civile, inclusiv asupra armatei, s-a dezl#n]uit un adev#rat r#zboi radio-electronic [i de dezinformare, cre@nduse st#ri de confuzie de c#tre for]e necunoscute nou# p@n# \n prezent. S-a urm#rit cu \nver[unare intimidarea cadrelor militare [i au fost atacate din diferite puncte unit#]ile militare folosindu-se mijloace specifice r#zboiului radio-electronic. 8. _ncep@nd cu data de 25.12.1989, \n Timi[oara armata [i-a adus contribu]ia la conducerea administrativ# a municipiului Timi[oara, la men]inerea ordinii publice \n ora[ [i mai t@rziu, la organizarea primelor alegeri democratice din ]ar#. La aceste activit#]i am participat personal, fiind ales pe func]ia de prefect pentru o perioad# de 47 de zile, av@nd responsabilitatea conducerii municipiului Timi[oara. Ac]iunile noastre au constat \n ap#rarea unor obiective [i institu]ii din municipiu, aprovizionarea popula]iei cu alimente, ap# [i carburan]i, paz# [i distribuirea ajutoarelor venite din alte ]#ri, crearea condi]iilor optime pentru alegeri locale democratice ale jude]ului [i municipiului, prin care s-au stabilit noi organe de conducere. _n continuare s-a ac]ionat pentru democratizarea \ntregii vie]i publice a Timi[oarei la care am participat efectiv f#c@nd parte din C.P.U.N. Timi[ p@n# \n 15.02.1990. Pot concluziona c# armata s-a aflat pe pozi]ii juste \n aceast# perioad# contradictorie cu elemente deosebit de dramatice, care acum rememorate, par de ne\nchipuit, dar care ne dau t#ria ca pe viitor s# r#m@nem la \n#l]imea marilor idealurilor de care a fost animat# o[tirea ]#rii. Am \nceput via]a de familie destul de t@n#r (la 23 ani), a[adar dup# avansarea mea la gradul de locotenent [i repartizarea \ntr-o garnizoan# de care nici nu auzisem, Lipova. Urgent am hot#r@t s# m# c#s#toresc. So]ia era prietena mea mai veche, \nc# din ultimul an de liceu militar \i f#ceam curte, \ineam la ea foarte mult, deoarece era o fiin]# deosebit#. _n afar# de faptul c# era foarte frumoas#, avea o personalitate pe care [i-a p#strat-o p@n# acum, citea foarte mult, nu-i placeau anturajele cu persoane necunoscute, era foarte bun# prieten# cu c@teva colege de liceu pe care le-a evocat \n toat# c#snicia noastr#! }in foarte mult la so]ia mea, de[i uneori ne mai certam din cauza copiilor, sau de aiurea, totu[i, Janetta este o femeie cu o inteligen]# foarte ascu]it#, are o vast# cultur# general# de care nu face parad#, este foarte ordonat# [i curat#, meticuloas# \n tot ce face, ]ine la unica fiic# a noastr# - Irinel [i la nepoata noastr# - Cristina ca la ochii din cap. M-a urmat f#r# nici o ezitare \n toate garnizoanele pe care mi le-a oferit M.Ap.N. \n toat# “aventur#” mea profesional#. Irinel, fiica noastr#, a venit pe lume la 04.11.1967 \n ora[ul Slatina, pe vremea c@nd eu eram ofi]er \n Centrul de Instruc]ie 155 I.E.T.A. din Lipova [i locuind acolo de 5 ani. So]ia mea a dorit ca fiica noastr# s# se nasc# \n Oltenia. La \nceput, impresia mea despre or#[elul Lipova era foarte proast#, eram foarte departe de cas#, \n afar# de colegii din cazarm# nu cuno[team pe nimeni. Ulterior, dup# 239

ce am cunoscut mai bine ora[ul, oamenii, dup# ce mi-am f#cut prieteni, mi-am dat seama c# m-am \n[elat, c# de fapt leag#nul copil#riei mele profesionale a fost aceast# garnizoan# micu]#, dar cu ni[te oameni minuna]i! M# leag# amintiri de neuitat de prietenul meu Bubulinc# Nicolae, de colegii locotenen]i Ghi]# Florea, Sorop Gabriel, Rizea Dumitru, St#ncioiu Niculin, precum [i de al]ii pe care i-am g#sit acolo, mai mari, c#pitanii Naltabar Costic#, mr. Coman, col. Savu Nicolae, lt.maj. Iuga, lt.maj.dr. Pur# Cornel, lt.maj. (de muzic#) P#un Nicolae, lt. Popin# Viorel [i al]ii. To]i ace[ti oameni au avut evident destine foarte diferite \n felul lor, dar atunci \n 1963 c@nd ne \nt@lneam chema]i de evenimetele timpului la activit#]i comune \n cazarm#, \n ora[, la Casa Armatei, la frumoasele baluri organizate, la diferitele concursuri, \mi dau seama acum privind retrospectiv c@t de deosebit# era atitudinea noastr# vis-a-vis de ce ne putea oferi micu]a garnizoan# Lipova, c@t romantism ne ofereau momentele pe care le petreceam \mpreun#, c@t de mult ]ineam la colectivele noastre, comparativ cu ce se \ntimpl# acum, c@nd oamenii fac totul interesat, \mpin[i de mercantilismul exacerbat care a luat locul tuturor aspira]iilor [i n#zuin]elor noastre de frumos. M-a impresionat \n mod deosebit tandre]ea acelor simple ac]iuni care ne umplea inima de fericire! Revenind la fiica mea Irinel trebuie s# m#rturisesc faptul c# de educa]ia ei nemijlocit s-a ocupat so]ia mea, pentru care am s#-i fiu recunosc#tor tot restul vie]ii. Irinel a fost un copil foarte inteligent, dotat mai ales pe modelul matematic, a avut rezultate remarcabile at@t \n cursul primar [i elementar, c@t [i ulterior la liceu [i facultate. Liceul [i facultatea le-a f#cut \n trei ora[e Cluj, Craiova [i Timi[oara, potrivit locului unde func]ionam eu. Acela[i sacrificiu l-a f#cut [i so]ia, renun]@nd la profesia pentru care se preg#tise. Irinel are o feti]#, Cristina. Dup# terminarea Facult#]ii de Chimie â&#x20AC;&#x201C; Universitatea Politehnic# Timi[oara \n anul 1992, a lucrat \n Direc]ia V#milor â&#x20AC;&#x201C; Brigada de Supraveghere [i Control Vamal â&#x20AC;&#x201C; Direc]ia Antidrog, Arme [i muni]ii [i Patrimoniu na]ional o perioad# de 10 ani, dup# care a absolvit a doua facultate de studii europene la Bruxelles. Acum ea este om de afaceri, conduce \mpreun# cu so]ul, Tudorache Rizia, un holding, un grup de firme rom@ne[ti, care ofer# servicii de consultan]# la un \nalt nivel profesional pentru dezvoltarea afacerilor \n domeniile: investi]ii productive, producere de energie din surse regenerabile, managamentul de[eurilor, protec]ia mediului \nconjur#tor, etc. Este doctor \n chimie, vorbe[te 3 limbi [i sunt m@ndru de ea! Ea este crea]ia mea suprem#! _ncep@nd cu anul 1996 mi-am propus, \n primul r@nd s# cunosc mai mult lumea, apoi s# dau curs unei voca]ii mai vechi care m-a provocat pe tot parcursul carierei militare [i anume pictura. _nc# din copil#rie eram atras de frumuse]ea peisajelor natale, de fizionomia [i portul unor ]#rani din comuna mea, ulterior a zonelor prin care mi-am purtat pa[ii. Dup# anul 1980, \n func]iile ce mi-au fost \ncredin]ate la comanda unor unit#]i [i mari unit#]i, a trebuit s# preg#tesc aplica]ii la diferite e[aloane, lucru care presupunea recunoa[teri \n teren, iar aplica]iile, fie cu trupe sau chiar cele cu cadre [i transmisiuni, presupuneau contactul direct cu relieful ]#rii \n diferitele zone de responsabilitate \n care ac]ion#m. A[adar am \nceput s# iubesc foarte mult frumoasele peisaje pe care le \nt@lneam [i deopotriv# oamenii. _n alt# ordine de idei, \nc# din Liceul Militar am fost preocupat de art#. Am studiat cu mult# aten]ie rena[terea italian#, am r#mas impresionat de tot ce a ap#rut \n Italia \n a doua jum#tate a sec. al XVI-lea, \n perioada de destr#mare a societ#]ii feudale [i de ridicare a ora[elor, de perioada de trecere de la 240

evul mediu la epoca modern# [i de perioada de formare a societ#]ii capitaliste. Este perioada c@nd se zdruncina autoritatea dogmelor religioase care d#deau explica]ii gre[ite asupra realit#]ii, asupra originilor lumii [i omului. _n epoca rena[terii fiecare ora[ se m@ndrea cu arti[tii pe care \i avea. Ace[ti artisti au fost foarte aproape de popula]ia ora[elor \n mijlocul c#rora au tr#it \mp#rt#[ind n#zuin]ele lor ca ni[te adev#ra]i arti[ticet#]eni. Iat# a[adar cum studiind rena[terea italian#, m-am \ndr#gostit de â&#x20AC;&#x153;TITANIIâ&#x20AC;? acesei epoci care au fost: Raffael, Michelangelo Buonarroti, Leonardo da Vinci, Tizian, etc. Studiind \n aprofunzime arta rena[terii italiene cu toate consecin]ele faste, benefice ce le-a avut asupra evolu]iei ora[elor, a comunit#]ilor [i bine\n]eles a societ#]ii civile, am g#sit toate interferen]ele acestei arte cu arta rom@neasc#, cu marii nostri mae[tri, arhitec]i sau pictori deopotriv# [i i-am studiat [i pe ace[tia cu [i mai mare interes. De[i marii no[tri maestri, \ncep@nd cu Nicolae Grigorescu, au studiat [i s-au inspirat mai ales \n ceea ce prive[te atitudinea revolu]ionar# de ridicare a artei pe noi culmi, trebuie s# spun c# inspira]ia lor \n ceea ce prive[te noile [coli de pictur# care au ap#rut mai ales \n Fran]a celei dea doua jum#t#]i a sec. al XVIII-lea [i \nceputul sec. al XIX-lea, [i aici m# refer desigur la pictura francez# din p#durea Fountainebleu - a fost vizibil# [i pregnant# \n operele majorit#]ii pictorilor nostri dup# 1860. Din acest motiv pictura mea este categoric marcat# de opera lui Aman, Grigorescu, Ion Adreescu, Mihail {tef#nescu, G.D. Mirea, Th. Pallady [i al]ii. _n cele c@teva tablouri pe care \mi permit s# le fac publice \n acest volum o s# sesiz#]i [i alte \nclin#ri spre unele curente artistice cum ar fi impresionismul [i cubismul, pe care le-am studiat cu acela[i interes, fiind de-a dreptul fascinat de operele lui Cezanne, Van Gogh, Toulouse Lautrec, Renoir (\n perioada impresionist#), Pablo Picasso, Westler [i al]ii.

241

PROMO}IA 1964

CONTRAAMIRAL DE FLOTIL~ INGINER IOAN MARIAN <EU NU POT TRES~RI _N ALT~ LIMB~> 1. Plaiurile mele natale n-au prea fost plaiuri, fiind n#scut \n Bucure[ti, acolo unde am [i crescut p@n# la v@rsta de 10 ani, c@nd p#rin]ii mei s-au mutat \n comuna Podari din jude]ul Dolj [i normal, m-au luat cu ei. De-abia acolo am avut [i eu parte de “plaiuri”. _ntrebarea m# arunc# \n h#]i[ul amintirilor, acolo unde, dup# ata]ia ani, nu se mai [tie ce este realitate [i ce este fantezie. Din perioada Bucure[ti am ramas cu “ho]oaica din trestie”, cu care furam cire[e. Mai t@rziu, acea ho]oaic# mi-a spijinit ideea c#, dac# vrei s# faci ceva, trebuie mai \nt@i s# concepi dispozitivul necesar. Desigur, \n copil#rie nu g@ndeam a[a, dar acum [tiu c# meseria[ii buni \[i fac singuri scule, nu se vait# c# nu le gasesc la BRICOSTORE. E valabil [i c@nd “comanzi”, pentru c# trebuie s# [tii cum s# folose[ti oamenii, ca s# realizezi ceea ce \]i propui. Tot din acea perioad#, m-am ales cu dou# porecle c#rora nu le-am [tiut niciodat# motiva]ia, dar le-am g#sit mult mai t@rziu semnifica]ia. Mi se spunea, uneori, <coreeanul>. Ei bine, am ajuns \n Japonia, dup# 1990! Mi s-a mai spus [i <rusul>. Un frate de-al lui tata a murit la cotul Donului, omor@t de ru[i, dar copiii care \mi ziceau <rusul> nu [tiau chestia asta, iar eu am refuzat s# m# duc la studii \n URSS, fiindc# nu [tiam limba rus#. Asta nu m-a \mpiedicat, \ns#, s# \mi placa Dostoievski, Shishkin [i mul]i al]i ru[i. {i tot din Bucure[ti am r#mas cu amintirea vie a primei mele \nv#]#toare, eleganta, distinsa, bl@nda Sofia PELERIGHIN. Cred c# fiin]a asta a avut cel mai important rol \n a[ezarea mea pe rosturile vie]ii. Datorit# ei am r#mas [i acum cu convingerea c# \nv#]#torii au cel mai important rol \n sistemul de \nv#]#m@nt, rol care nu \nteleg de ce nu le este recunoscut. Din perioada Podari am r#mas cu dragul de dealurile pe care am \nv#]at s# c#l#resc [i cu imaginea unor oameni pe care <Imnul Olteniei> \i descrie inimaginabil de bine: <Cin’ se ia cu mine bine, \i dau haina de pe mine...>. Tot acolo am muncit la gradin#, am plantat pomi fructiferi, am crescut viermi de matas#, am fost <ucenicul> tuturor 242

meseria[ilor din fabrica \n care lucra tata, am f#cut desen [i vioar#, am \mpletit co[uri [i m-am dat cu sania de pe dealul lui Solomon. Acolo era s# m# \nec \n Jiu [i am pescuit pentru prima dat# \n via]#. Acolo mergeam la film la Craiova, pe aceea[i biciclet# cu cel ce avea s# devin# <menestrelul na]ional> TUDOR Gheorghe. Unu pedala la dus, iar cel#lalt la \napoiere. Lucruri care nu se uit# [i nici nu se transform# \n fantezii. La [coala din Podari am avut doi dintre profesorii care m-au ajutat s# devin ceva \n via]#: profesorul STOICULESCU de matematic#, [i profesorul SUSEREA de limba roman#. Dumnezeu s#-i aib# \n paz#! Cum mi-au influentat familia [i copilaria alegerea de a m# duce la liceul militar? Relativ simplu: 1) Ca s# m# duc de la Podari la liceu, la Craiova, trebuia s# m# scol la 4 diminea]a, ca s# prind autobuzul de 05.00 a.m. M# \ntorceam cu autobuzul de sear#. _n plus, dup# ce la [coala din Podari fusesem <pre[edintele unit#]ii de pionieri>, la liceul <Fra]ii Buze[ti> din Craiova eramâ&#x20AC;Ś nimeni! 2) Apoi, mama m-a sus]inut, pentru c# mai avusese militari \n familie, \n timp ce tata doar c# nu m-a legat cu lan]uri ca s# nu m# duc. El zicea c# armatele se vor reduce [i voi r#m@ne pe drumuri. A gre[it cu foarte pu]ini ani, \n evaluarea lui! Dac# m# uit la ceea ce se \ntampl# azi, \mi dau seama c#, dac# a[ fi fost mai t@n#r, exact asta m-ar fi a[teptat. 2. Impactul a fost oarecum <dur>, \ntruc@t noul sistem nu-mi mai permitea s# fac numai ceea ce vroiam eu, ci m# obliga s# mai fac [i ce mi se ordona. Dac# m-a]i fi \ntrebat atunci, a[ fi vrut s# fug de acolo, ceea ce am [i \ncercat mai t@rziu, c@nd eram prin {coala de Ofi]eri, dar f#r# succes. Acuma, \ns#, \mi dau seama c# acea <ordonare> a fost [ansa mea \n via]#. Ar fi facil s# dau fr@u imagina]iei [i s# spun ce a[ fi putut, sau n-a[ fi putut, s# fac \n via]#, dar ceea ce am f#cut este certitudine. Iar la baza a ceea ce am f#cut se afla, indubitabil, un mare merit al anilor de <cantemirism>. 3. Rezum@ndu-mi adolescen]a la anii de la <Cantemir>, \mi amintesc cu mare pl#cere de concursurile de patrule, desf#[urate vara sau iarna (pe schiuri!), pe parcurusul c#rora, pe la jum#tatea traseului, ne mai a[teptau [i ni[te probleme de matematic# s# le rezolv#m. _mi amintesc cu mare pl#cere c# am c@ntat \n orchestra de mandoline a liceului. {i \mi amintesc, amuzat, prima tragere cu arma GECO, [i sperietura pe care am tras-o dup# primul glon] tras. _ntamplarea a f#cut [i subiectul unei mici istorioare pe care am publicato pe site-ul meu personal www.altfel.info cu titlul <Incident>. Dac# cineva nu \n]elege semnifica]ia acestor amintiri pentru restul carierei mele, a[ putea dezvolta, dar nu cred c# e cazul. 4. Cu riscul s# nu fiu crezut, m#rturisesc c# \n memoria mea nu au l#sat urme g#sibile dup# at@]ia ani eventualele \nt@mpl#ri nefaste petrecute \n acei ani. 5. Am avut o gramad# de <reculuri>. Unele erau generate de diferen]a dintre ambi]ia mea [i realizarile mele. Astea, a[ zice, erau <reculuri benefice>. Da, am avut momente \n care am vrut s# renun] la drumul pe care \l alesesem. Cel mai important rol \n nerenun]are l-a avut tata, care mi-a spus simplu:<Tu ai vrut. Ai intrat \n hor#, acuma trebuie s# joci!>. {iâ&#x20AC;Ś am jucat! Apoi, m-au mai <\mpiedicat> s# renun] comandan]ii de care <am beneficiat>, care au avut grij# s# \mi treac# cu vederea ceea ce se putea, [i s# valorifice ceea ce se putea valorifica. 6. Dau 70% din reu[ita mea \n via]# perioadei de <cantemirism>. Asta \nseamn# c# datorez 70% din reu[ita \n via]a profesorilor pe care i-am avut acolo, \n primul r@nd, dar 243

[i regimului de via]# la care am fost supus, regim care, de[i m-a deranjat al naibii \n acei ani, mi-a fost de mare folos ulterior. 7. Pot spune cu certitudine c# A EXISTAT un asemenea spirit \n vremea c@nd eu am urmat cursurile acelui liceu. Cu regret m# v#d nevoit s# constat c# a disparut. Cel pu]in a[a mi s-a p#rut mie, dup# mul]i ani, atunci c@nd am avut ocazia s# mai iau contact cu cantemiri[tii tineri. 9. Cu speran]a c# nu voi uita vreunul dintre cei pe care n-a[ fi vrut s#-i uit, \i men]ionez ca av@nd contribu]ii certe la formarea mea, \n diverse modalit#]i, nu numai prin cuno[tintele pe care mi le-au transmis, pe urm#torii: profesorul COZMA - matematic#, Dumnezeu s#-l odihneasc#!; profesorul JEBELEANU DAN - limba roman#, Dumnezeu s#-l odihneasc#!; profesoarele MARIA JEBELEANU - limba rus# [i FLORICA SABINA - chimie; profesorul MEZARO{ TIBERIU - limba englez#; profesorul SPÂNU anatomie [i geografie; profesorul PIETR~REANU - fizic#. 10. M#rturisesc c# nu reu[esc s# identific vreo \nr#urire major# asupra mea din partea comandan]ilor din acea vreme. Nici \n bine, dar nici \n r#u. 11. Pentru mine, din clasa din care f#ceam parte, modelul era cel ce a devenit medic militar [i pe care nu l-am mai \nt@lnit niciodat#, DUMITRESCU Constantin-Nichifor. L@ng# el, \i apreciam [i, implicit, m-au influen]at \n modalit#]i diferite, V~RZARU Iulian (devenit medic militar), STOICHI}~ Marin (despre care nu mai [tiu nimic [i care m# uluia cu u[urin]a lui de a \n]elege regulile limbii ruse, care mie mi se p#reau de nep#truns). 12. De marin#. Au fost trei motive ale alegerii mele. Primul a fost… Radu Tudoran, cu ale lui <Toate p@nzele sus!>. Al doilea a fost… ambi]ia. S-au scos foarte pu]ine locuri la specialitatea electromecanicii de marin#. Dac# ar fi fost foarte multe, ar fi fost posibil s# nu m# \nscriu la concurs, \ntruc@t nu m-ar fi incitat. Al treilea, care cred c# a fost decisiv, a fost acela c# \mi placea uniforma de marinar. Aceea cu guler, bereta cu panglici [i tricou v#rgat. Poate nu m-a[ fi dus la marin# dac# mi-ar fi spus cineva c# nu aia era uniforma pe care urma s# o port! {i dac# nu m-a[ fi dus n-a[ fi descoperit niciodat# acea parte a Marinei care o face, cu adevarat unic#, [i pentru care merit# s# i te dedici, [i anume via]a la vapor. Via]a pe care nu aveam cum s# o [tiu atunci c@nd am f#cut alegerea, dar pe care am avut [ansa s# o tr#iesc ulterior. 13. M#rturisesc c# nu am avut modele \n {coala Militar#. Adic#, nu au fost oameni cu care s#-mi doresc s# sem#n, sau s# m# identific. Asta nu \nseamn# c# nu mi-au fost de folos prin ceea ce mi-au transmis, ci dimpotriv#. Doar c# nu mi-am dorit s# fiu neap#rat ca vreunul dintre ei. Altminteri, f#r# abnega]ia lor, f#r# intransigen]a lor, chiar f#r# \n]elegerea manifestat# de ei adeseori, nu [tiu ce a[ fi f#cut. 14. Am sperat ca fiul meu s# m# urmeze \n Marin#, dar… n-a fost s# fie. 15. Ei, la asemenea \ntrebare, cred c# fiecare cantemirist ar putea r#spunde cu c@te un roman! Aproape toate etapele pe care le-am parcurs [i comandan]ii, sau instructorii pe care i-am avut, m-au marcat. Ca s# punctez doar c@teva, a[ aminti: -specializarea \n demagnetizarea navelor, care mi-a conferit un anume statut (sunt posesorul autorizatiei cu nr. 1 \n domeniu) dar [i [ansa de a cunoa[te un om deosebit de la care am avut multe de \nv#]at - comandorul inginer \n retragere Mihai BARBU; -perioada \n care am fost [ef al Sec]iei de Instruire Practic# [i Microproduc]ie din Institutul de Marin# (actuala Academie Naval#), perioad# \n care l-am cunoscut pe cel 244

care a fost amiralul Gheorghe ANGHELESCU, un om care m-a influen]at decisiv \n devenirea mea ca <[ef>, adica \n devenirea mea ca om care-[i asum# responsabilit#]i [i se lupt# pentru realizarea unor obiective, nu se multume[te doar s# astepte ordine; -\ntreaga perioad# petrecut# \n cadrul Direc]iei Informa]ii Militare, din 1984 p@n# \n 2005, acolo unde am cunoscut oameni incredibil de devota]i, \mpreun# cu care am tr#it [i momente de cump#n#, dar [i momente de satisfac]ii profesionale, [i care m-au ajutat enorm \n carier# din pozi]ia de [efi, de colegi, sau de subordona]i; de fapt, acolo mi-am petrecut cea mai mare parte a carierei militare, de la gradul de c#pitan de rangul trei (actualmente locotenent-comandor), p@n# la cel de contraamiral de flotil#. Datorez acelor ani [i acelei institu]ii [ansa de a veni \n contact, \n ]ar# sau peste hotare, cu cultura a peste 30 de popoare. 16. Dup# demagnetizarea navelor, activitate c#reia mi-am dedicat primii ani ai carierei militare, ceea ce am f#cut \n cei peste 20 de ani de activitate \n Direc]ia Informa]ii Militare m-a captivat [i mi-a captat \ntreaga aten]ie. Trec cu vederea faptul c# mi-a “m@ncat” [i tot timpul. Iar aceast# activitate m-a acaparat \n a[a fel \nc@t nu numai pentru alte activit#]i sociale nu am mai avut timp, ci nici propriei familii nu i-am acordat dec@t foarte pu]in timp [i acela sporadic. Ulterior trecerii \n rezerv#, c@]iva ani am activat \n domeniul “Intelligence Competitiv”, un domeniu nou pentru firmele rom@ne[ti, dar de mare utilitate [i de perspectiv#. C#ci cine nu reu[e[te s# prevad# din timp ce obstacole se pot ivi sau ce oportunit#]i i se deschid, nu poate dec@t s# piard# competi]ia, indiferent \n ce domeniu activeaz#. 17. Munca \n Direc]ia Informa]ii Militare nu prea \]i ofer# [ansa de a te ocupa de doctorat/masterat, dec@t eventual, \n masur# \n care \ns#[i institu]ia are nevoie [i te sprijin# \n acest sens. Nu o spun ca pe o scuz#. Exist# destui oameni care s-au ocupat [i de doctorate \n timp ce lucrau \n Direc]ia Informa]ii Militare, dar \n alte domenii. Eu nu am avut aceast# chemare. _n schimb, m-am ocupat de elaborarea unor lucr#ri specifice acelui domeniu de activitate, iar de c@nd am trecut \n rezerv# am g#sit [i timpul necesar pentru abordarea teroretic# a unor aspecte de care, pe c@nd eram activ, eram nevoit s# m# ocup numai la modul concret. _n acest sens, am publicat articole \n diverse publica]ii [i ]in o rubric# destinat# activit#]ii de <Intelligence> pe site-ul meu personal, rubric# ce este vizitat# de mul]i tineri cu preocup#ri \n domeniul <Intelligence Competitiv>. 18. Ceea ce se prefigureaz# a fi Armata, acum, este foarte departe de concep]ia mea despre Armat#. _n acest context, m# ab]in s# dezvolt acest subiect. Spun numai c# m# \ncearc# sentimentul c# s-a adoptat fa]# de Armat# o atitudine despre care se zice c# ar fi specific ]ig#neasc#. Este acea atitudine definit# prin sintagma: <Au aruncat [i copilul, odat# cu l#turile, din copaie>. Nu [tiu care sunt avantajele noii concep]ii despre ce \nseamn# Armata, dar sunt sigur c# s-au pierdut ni[te caracteristici care erau importante nu numai pentru Armat#, ci pentru \ntreaga societate. 19. De c@nd m# [tiu, oamenii afla]i la v@rsta mea s-au pl@ns c# vremurile sunt grele, c# lucrurile merg prost [i c#, pe c@nd erau ei tineri, totul era mai bine. Nu fac excep]ie. Doar c# nu pot s# nu constat c#, per ansamblu, contrar impresiei celor v@rstnici, omenirea a progresat continuu. Da, pe mine m# \ncearcp senza]ia c# rela]iile interumane, dar [i cele interna]ionale, se afl# \ntr-un proces de depreciere, care se deruleaz# cu vitez# din ce \n ce mai mare. Sunt sigur c# cei tineri nu sesizeaz#, sau nu-i acord# aceea[i importan]# 245

pe care i-o acord eu. Viitorul ne va arat# dac# noi ne pripim \n aprecieri, sau tinerii sunt superficiali. Oricum, nu \ntrev#d prea mult# lini[te pe Terra \n viitorul nu foarte \ndep#rtat! 20. Ca cet#]ean comunitar eu vreauâ&#x20AC;Ś s# r#m@n rom@n. {i s# fiu l#sat s# fiu rom@n. Eu nu pot tres#ri \n alt# limb#. Eu nu pot pl@nge \n alt# limb#. Nu pot nici s# r@d \n alt# limb#, oric@t de bine mi-a[ \nsu[i-o. Pentru c# orice alt# limb#, \n afar# celei materne, nu circul# prin inima mea, ci doar, eventual, prin creierul meu. Iar eu sunt om, nu sunt computer. Sper ca nici celelalte popoare nu se vor l#sa strivite. 21. Crezurile mele nu s-au modificat nici cu v@rsta, nici cu func]iile [i nici cu gradele. Cred c# omul trebuie s# fie cinstit \n primul r@nd cu el \nsu[i. {i mai cred c# trebuie s# fac# tot ce poate el, intelectual [i fizic, astfel \nc@t noaptea s# poat# dormi \mp#cat cu sine. Iar atunci c@nd conduce oameni, preocuparea lui trebuie s# fie \ndreptat# spre acei oameni, nu spre propriile interese. Atunci, [i numai atunci va beneficia [i de sprijinul oamenilor, mai mult dec@t \[i poate imagina.

GENERAL DE BRIGAD~ MIHAI A. IONEL UN STROP DIN SUFLETUL CANTEMIRIST _n aceast# prezentare nu voi nominaliza pe nimeni, pentru c# to]i â&#x20AC;&#x201C; rude, profesori, comandan]i [i colegi au contribuit \n egal# masur# la formarea mea ca militar [i mul]umesc, \n egal# masur#, fiec#ruia. N#scut la 19 noiembrie 1946, nu departe de Gala]i, la confluen]a a trei mari regiuni geografice ale ]#rii: Moldova, Muntenia [i Dobrogea, desp#r]ite de Siret [i Dun#re. Am urmat cursul firesc al cre[terii unui copil, cel mai mare dintre cei trei ai unei familii modeste, ca sa nu spun s#rac#. Sunt primul [i singurul din familie care am \mbr#]i[at aceast# meserie, de[i nu am avut o \nclinare c#tre a[a ceva [i nici n-a fost cineva care s#mi ofere o orientare special# care s# vizeze acest scop final â&#x20AC;&#x201C; cariera militar#. Despre armat#, b#rba]ii care au f#cut-o [i au prins [i o parte din r#zboi, \n special cei b#trani povesteau cu multe am#nunte despre aceast# perioad# [i activitate. Te intrebi, cum dup# at@]ia ani \[i aduc aminte de nume de camarazi, de locali]#ti, zile [i ore, actiuni [i momente, dintre care nu numai cele pl#cute. Ce bine ar fi fost s# am aceast# surs# de inspira]ie \n familie. 246

Eu nu am avut aceast# posibilitate pentru c# bunicii mei nu m-au a[teptat s# ajung [i eu pe lumea aceasta. De la tata nu mi-au r#mas dec@t c@teva poze \n uniforma de pompier. Prea multe nu a apucat nici el s#-mi spun# ceva despre acest domeniu, iar mama \[i amintea doar c# cei [ase fra]i ai s#i au f#cut armata unul dup# altul, iar \n aceast# perioad# de peste zece ani, bunica a constatat c# are efectivul incomplet la masa de pr@nz. Rezult# clar c# familia, prin cei care au [tiut ceva [i au f#cut armata nu m-au putut influen]a \n decizia mea c#tre cariera militar#, pentru c# nu ne-am suprapus pe segmentul de via]# necesar. M-am consultat doar cu mama pentru a lua aceast# decizie, iar \n final am r#mas s# hot#r#sc singur. {i acum \mi aduc aminte cuvintele mamei: -“E[ti mare (Dar, nu aveam \nc# 16 ani). Hot#r#[ti singur, s# nu spui mai t@rziu, numai tu mam# nu m-ai l#sat s#-mi urmez aceast# [ans#”. {i am decis – am plecat la Liceul Militar “Dimitrie Cantemir”. Breaza, jude]ul Prahova, localitatea unde era [i este aceast# unitate de \nv#]#m@nt. Breaza mi-a oferit, de la bun \nceput, \ntr-o diminea]# de septembrie 1962 un aer puternic de toamn# timpurie [i m-a supus la efortul de a urca, cu o boccelu]# \n m@n#, de la gar#, cele 102 trepte p@n# pe platoul de deasupra V#ii Prahovei. Este primul efort depus ca s# ajungi s# te nume[ti elev \n liceul militar, efort ce se repeta la fiecare sosire din vacan]#, dar dup# acesta a urmat adev#ratul efort. _n prima zi de [coal# am \nceput cursurile cu Directorul adjunct pentru partea umanistic#, care a executat cu noi un test de evaluare a cuno[tin]elor de limba roman#, atunci se numea “lucrare de control”, redactat# pe o simpl# foaie de h@rtie, pe care \n final am rupt-o, f#r# s# scriu nimic pe ea. Profesorul a dorit s# vad# pe fe]ele noastre cum ne st#p@nim emo]iile, cum tr#im con]inutul textului pe care ni l-a citit – s# ne bucur#m pentru faptele bune [i s# lu#m atitudine \mpotriva faptelor rele ale personajelor. De la aceast# prim# or# de curs am tras concluzia c# aici nu-i de glum#, nu-i de joac#, trebuie munc# [i iar munc# pentru a fi nu bun, ci cel mai bun. Aceast# cerin]# am considerat-o greu de realizat. Dar, nu numai at@t, de la or# la or# luam cuno[tin]# cu noi reguli, noi cerin]e, noi obliga]ii. De fapt, toate erau noi [i nu a fost u[oar# adaptarea. Mul]i au fost care au renun]at, au cerut plecarea. {i eu mi-am pus \ntrebarea: ce fac, rezist sau nu, ce fac continui sau renun], cu cine s# m# sf#tuiesc pentru a lua o decizie? Doar pe mama o puteam \ntreba pentru a g#si un r#spuns la aceste \ntreb#ri care m# chinuiau. Dar, de fiecare dat#, \mi aminteam cuvintele ei: “e[ti mare, tu hot#r#[ti”. De[i m-am format “cantemirist” \n doar doi ani, spiritual acesta m# domin# [i acum, pentru c# el are inclus spiritul de echip#. Ne amintim de concursurile de patrule pe clase, ce se desf#[urau at@t pe “teni[i”, c@t [i pe “doage”. Nu conta timpul realizat, condi]ia era s# plecam [i s# trecem linia de sosire to]i, de-i aduceam pe bra]e pe cei care nu mai aveau resurse locomotorii. C@nd spui “cantemirist”, \nseamn# spirit de \ntrecere. Fiecare ne raportam la cerin]ele liceului, dar [i la locul pe care-l ocupam la un moment dat \n ierarhia clasei, a companiei, a liceului. Nu doream s# ocup locul altuia, fiecare av@nd scara lui de urcare. _n ace[ti doi ani am \nv#]at c# trebuie ajutat colegul de banc# [i de clas#, pentru a fi [i el la nivelul meu sau mai sus, [tiind c# prin aceasta voi fi [i eu ajutat la nevoie. Am privit cu pl#cere pe cei mai buni dec@t mine, am popularizat pe cei care au ob]inut succese \naintea mea [i aceasta m-a men]inut permanent \ntr-o echip# performant# – echipa “cantemiri[tilor”. 247

Profesorii [i comandan]ii din “Cantemir” nu pot fi compara]i cu al]ii, exemplul lor, felul lor de a fi, harul lor de a ne forma nou# o baza [tiin]ific# necesar# unui viitor militar ne-au c#l#uzit \n \ntreaga noastr# devenire. Au ac]ionat asupra noastr# cu calm [i \ng#duin]#, cu polite]e [i r#bdare binevoitoare [i prin acestea ne-au impresionat \n mod deosebit, impunandu-ne totodat# admira]ia [i respectul nostru. De fiecare dat# ne-am raportat la ei atunci cand \nsu[i noi am devenit comandan]i, sau am slujit nobila misiune de dasc#li. Ei ne-au dat totul, noi am luat c@t am considerat de cuviin]# c# ne este folositor pentru cariera noastr#. Aprecierea este pentru to]i, nu pot nominaliza pe cineva. Dintre colegi, dac# ar fi s# scot \n eviden]# pe cineva, fa]# de care le port un sentiment de stim# [i respect deosebit, a[ aminti aici grupul de colegi care, dup# liceu au studiat medicina. Nu spun dec@t at@t, ei s-au preg#tit pentru aceast# nobil# menire nu oricum, ci cu pasiune, cu dragoste [i devotament pentru s#n#tatea oamenilor, indiferent cine sunt ei, pentru c# la medic nu te prezin]i \n uniform#, cu neast@mp#rul cercet#torului acoperit, \n final cu studii, lucr#ri [i titluri [tiin]ifice. Sunt m@ndru c# am fost coleg cu ei [i le voi recunoa[te oric@nd meritele. Au fost [i sunt buni ! Dac# este s# redactez \n aceast# prezentare [i unele aspecte mai pu]in faste din anii de cantemirist, m# voi referi la cursul de filozofie din clasa a Xl-a, ca o disciplin# nou# pentru noi. Profesorul ne-a precizat faptul c# \n aprecierea noastr# la acest obiect nu se va influen]a de notele ob]inute la celelalte discipline. “Voi preda capitolul introductiv, unde se definesc termenii cu care opereaza filozofia, la care ve]i apela pe \ntregul curs, [i apoi v# voi da un extemporal, iar nota ob]inut# va fi de referint# pentru aprecierile urmatoare”. Mi-am zis c# acum trebuie s# obtin o nota mare, numai c# nu-mi aduceam aminte o defini]ie cerut# de profesor la aceast# lucrare de control [i am \ncercat s# m# uit \n caietul de noti]e. Observat fiind de inten]iile mele “necurate” am introdus \n grab#, \ndesat chiar, caietul studen]esc peste celelalte care erau \n banc#. C@nd am fost rugat s# m# ridic, caietul f#cut armonic# s-a destins [i a c#zut, deschis exact la defini]ia c#utat#, motiv pentru care nu numai c# nu am ob]inut not# mare, dar s-a consemnat \n condica clasei inten]ia mea de fraud# [i recomandarea – asta a fost cea mai dur# pentru mine, de a fi discutat \n cadrul colectivului clasei. Timpul a trecut repede [i iat#-ne la sfarsitul clasei a Xl-a, c@nd ne a[tepta at@t examenul de “maturitate”(bacalaureat), la [apte obiecte, c@t [i cel de admitere \n {coala Militar# Superioar# de Ofi]eri, la 2-3 discipline, potrivit specialit#]ii militare \n care urma s# ne preg#tim. Pe parcursul \ntregului an terminal al liceului ni s-au prezentat [colile de ofi]eri [i specialit#]ile pe care le preg#teau, dar informa]iile au fost insuficiente pentru decizii \n cuno[tint# de cauz#, [i totusi am ales – tancuri. {coala militar# a continuat \n spirit cantemirist, influent# asupra personalit#]ii noastre cu acele coordonate pentru formarea unor calit#]i necesare unui militar: ambi]ie, \ntrecere, atitudine de lider, lucru \n echip# [i ac]iune \n colectiv, pentru c# [i specialitatea militar#, unde echipa (echipajul) face corp comun cu tehnica determin# rezultate pozitive \n lupta cu un poten]ial inamic. La vremea respectiv# noi nu ne formasem “modele”, pentru c# nu aveam informa]iile despre ceea ce \nseamn# suma tuturor calita]ilor necesare unui luptator, unui militar. Modelul exista doar din punct de vedere teoretic, undeva formulat \n obiectivele institu]iei [colare pentru seria noastr# de viitori ofi]eri, ce conturau imaginea ofi]erului absolvent, 248

iar apoi ca ofiter, modelul capata noi valen]e [i ca s#-l urmezi \]i trebuie preg#tire [i iar preg#tire, \ti trebuie noi cuno[tin]e. {i a[a cum copilul \[i formeaz# din propriul p#rinte modelul de urmat, ca viitori ofi]eri am “furat” c#te ceva de la comandan]ii nostri. Unul dintre ei, care mi-a fost comandant de pluton [i apoi de companie a fost [i el cantemirist. Aceasta d# transmitere de spirit (cantemirist) de la o genera]ie la alta, de la comandant la elev. Comandantul mia insuflat \ncrederea \n for]ele proprii, el a sesizat, \naintea mea, capacitatea de a deveni leader. Nu voi uita cuvintele comandantului meu: - “tu nu e[ti om s# intri al doilea pe u[#” [i acest lucru m-a ambi]ionat [i m-a determinat s# lupt p@n# la absolvirea [colii pentru a ob]ine un loc pe podium. _ntreaga mea preg#tire pentru a deveni ofi]er s-a bazat pe for]ele proprii, pe cuno[tin]ele acumulate [i modul cum am [tiut s# le pun \n valoare. Ca s# ajung p@n# aici, privind retrospectiv, mi se par fire[ti etapele parcurse: cursuri academice [i postacademice, exerci]ii [i aplica]ii, precum [i controale, inspec]ii [i examene periodice, care au fost evaluate [i pe baza acestora au urmat, firesc, promov#rile [i avans#rile. Pentru un specialist este suficient s# aib# o preg#tire profund#, accentuat#, dar limitat# la un anumit domeniu. {i militarii sunt preg#ti]i \ntr-o specialitate, pe care organigrama structurii militare \n care ac]ioneaz# \i va men]ine p@n# la pensie [i se vor limita la aceasta. Un ofi]er \ns#, care accede c#tre v@rful piramidei, pentru a ob]ine func]ii [i grade mari, trebuie s# cunoasc# c@t mai multe. Celor care prin preg#tire, calit#]i [i atitudine pot mai mult, trebuie s# li se acorde [ansa de cunoa[tere [i afirmare \n c@t mai multe domenii, toate \n aria militar#, dar pentru aceasta trebuie sa existe o concep]ie \n acest sens. Am exprimat acest punct de vedere, \ntrucat am avut sansa s# beneficiez de o astfel de deschidere mai larg# [i a fost \n beneficiul meu ca militar. Astfel, am absolvit [coala militar# de ofiteri de tancuri, iar studiile \n academia militara au fost de arme \ntrunite. Ca ofi]er am ocupat func]ii pe linie de comand# [i stat major, de mobilizare, de \nv#]#m@nt – ca asistent [i lector, dar [i ca [ef al unor structuri de management educa]ional. Am \ncheiat cariera militar# \ndeplinind func]ii \n afara armatei. Pentru toate acestea s-a cerut preg#tire specific#, competen]# [i rezultate – asta le doresc celor care acum sunt \n formare pentru cariera militar#. Nici pentru noi n-a fost, dar [i pentru cei care vin din urm#, nu va fi u[or. Pentru cariera militar# se cer sacrificii [i trebuie s# fi]i preg#ti]i pentru aceasta. C# am crezut \ntr-o for]# divin#, \ntr-un ajutor venit de undeva, c# am crezut \n noroc, \n baft#, \n destin, este adev#rat, dar la acea vreme nu m# puteam exprima deschis, explicit [i colegii, noi to]i, stim de ce. _n final a[ dori s#-mi exprim c@teva g@nduri, cu referire la reforma armatei. Component# a statului, armata este [i trebuie s# fie \ntr-o continu# adaptare la cerintele vie]ii interne [i interna]ionale. Reforma ei trebuie s# cuprind# concep]ia de organizare [i ducere a luptei, modernizarea tehnicii [i armamentului, selec]ia [i preg#tirea for]elor, precum [i a structurilor. Asist#m \ns# acum, dup# aderarea Rom@niei la NATO, la o pronun]at# influent# a factorilor externi asupra acestei reforme [i \n felul acesta, armata va ac]iona \n teatrele de ac]iuni militare, pe alte teritorii, pentru al]ii [i mai pu]in pentru noi. De aceea, tinerii care vin acum \n armat# trebuie s# aib# o motiva]ie puternic#, deosebit# [i 249

care va fi diferit# de a noastr# [i a celorlalte genera]ii. Toate componentele reformei trebuie s# vizeze compatibilitatea NATO, iar militarului s# i se creeze condi]ii de formare [i de ac]iune pe baza de ini]iativ#, av@nd suport judec#]ile de valoare proprii, pe baza cuno[tin]elor acumulate pe parcursul anilor de \nv#]#m@nt militar, el nu trebuie s# g@ndeasc# numai cu capul [efului [i s# transmit# ideile acestuia, dac# se poate cuv@nt cu cuv@nt, c#tre subordona]i. S# fie din ce \n ce mai pu]ini aceia care pentru orice decizie s# \ntrebe pe [ef. Numai cei care au crezut \n propriile decizii s-au bucurat de succes, au fost credibili, au promovat, au avansat. Excep]iile nu au loc de comentarii, acum [i aici. Elevul Liceului Militar “Dimitrie Cantemir” s-a format \n#l]@ndu-[i aripile spirituale, alimentate de \ncredere [i de asumarea necunoscutelor viitoarei profesii, ating@nd astfel, ceea ce orice elev al acestei institu]ii nume[te “spiritul cantemirist”. Cantemiristul s-a format dintr-un strop de spiritualism specific, combinat cu acel umor infinit [i acel z@mbet \n fa]a durerii [i priva]iunilor la care, copil fiind, era supus zi de zi \n procesul de c#lire, pentru a deveni un o[tean adev#rat, capabil de sacrificiul suprem, atunci c@nd Patria i-o va cere. Trecerea vremii a \nsemnat pentru cantemiri[ti acel cutezant “per aspra ad astra”pe c#i anevoioase c#tre stele!

GENERAL DE BRIGAD~ STELIAN IOAN VASILE ETERNUL “CANTEMIRIST” Intrarea mea \n necunoscutul, dar [i deosebit de complexul mediu al \nv#]#m@ntului liceal militar, s-a petrecut \n urm# cu mai bine de 50 de ani, la C@mpulung Moldovenesc, dup# ce fusesem declarat admis \n urma examenului sus]inut \n singura institu]ie liceal# din Armat# \n acea vreme, respectiv, Liceul Militar “{tefan cel Mare”. Unitatea similar# de la Breaza fusese desfiin]at# \n anul 1960, c@nd eu, \n toamna acelui an am candidat la admiterea \n Liceul militar “Stefan cel mare” [i, despre viitoarea sa \nfiin]are, peste doar doi ani (\n 1962), nu [tiam absolut nimic. Aveam pu]in peste patrusprezece ani [i cu toate c# sus]inusem cu succes examen de admitere \n una din [colile medii (a[a cum se numeau pe atunci liceele) ale Ploie[tiului 250

- ora[ul meu de ba[tin# - am decis, \ntr-un moment ce avea s# devin# crucial pentru \ntraga mea viat#, s# \ncerc intrarea \ntr-un mediu despre care nu [tiam dec@t c@teva aspecte culese din literatur# sau publica]iile acelei perioade. Nu m# g@ndeam \nc# la perspectiva carierei militare ce avea s#-mi cuprind# \ntraga viat#, ci doar doream s# traiesc pe viu ceea ce citisem \ntr-o carte, cu pu]in timp \naintea sustinerii examenului de admitere \n liceul militar de la C@mpulung Moldovenesc [i ceea ce aflasem din datele prezentate de c#tre ofi]erii recrutori ai comisariatului militar prahovean, nou# b#ie]ilor viitori absolven]i de clasa a VII-a ai unei [coli elementare din Ploie[ti. P#rin]ii mei nu au fost prea entuziasma]i de propria-mi decizie de a \mbr#ti[a cariera militar#, fiind unica lor odrasl#, dar \n final, s-au l#sat \ndupleca]i de rug#min]ile mele insistente [i mi-au acceptat participarea la examenul de admitere \n liceul militar din C@mpulung Moldovenesc, examen \n urma c#ruia am fost declarat reu[it. {i a venit toamna anului 1960, c@nd am \nceput marea “aventur#” a vie]ii mele, de care acum, la ceas de aduceri aminte, rememorez cu emo]ia caracteristic# v@rstei mele cu mult peste 60 de ani -, tot ceea ce am tr#it, cu realiz#ri [i unele ne\mpliniri, \n cele mai bine de patru decenii de carier# miltar#. Contactul cu noul mediu de viat# [i \nv#]#m@nt nu a fost facil la \nceput, adapt@ndum# cu o oarecare dificultate la regulile austere ale traiului \n mediul militar. Mi se p#reau deosebit de nepl#cute orele “mici” la care ne trezea gornistul liceului diminea]a devreme, exerci]iile matinale de \nviorare [i, \n general, derularea, cu o stricte]e [i rigurozitate deosebite, a tuturor activit#]ilor cotidiene. Treptat \ns#, cu sprijinul primilor mei comandan]i - mr. Secuiu, cpt. Sb@rcea, al camarazilor din anii superiori (elevii serg. maj. Smarandache, respectiv, caporal Dogaru Marcel) [i, nu \n ultimul r@nd, al colegilor de an [i clas#, am \nceput s# m# adaptez tot mai bine acelui mediu de via]# ordonat [i complex. {i aproape f#r# a-mi da seama, au trecut primii doi ani de liceu militar, \n urma c#rora, \n vara anului 1962, la \ncheierea taberei de odihn# de pe litoralul sudic al M#rii Negre, c@tiva dintre promova]ii clasei a IX-a ai liceului din C@mpulung Moldovenesc, printre care m# num#ram [i eu, am primit reparti]ii pentru re\nfiin]atul liceu militar “Dimitrie Cantemir” din Breaza, \n cadrul c#ruia, la \nceputul anului [colar 1962/1963, am fost \nainta]i \n grade onorifice [i numi]i mici comandan]i la subunit#]ile de elevi proveni]i din mediul liceal civil. Adaptarea la noile condi]ii de viat# [i \nv#]#m@nt din noul liceu am realizat-o cu o oarecare u[urin]#, \ntruc@t aveam deja experien]a activit#]ilor derulate \n primii doi ani de [coal# parcur[i la C@mpulung Moldovenesc. Noua unitate de \nv#t#m@nt militar m-a impresionat \n mod deosebit prin valorile intelectuale elitiste ale \ntregului corp profesoral, precum [i prin competen]a [i exigen]a cadrelor militare aflate \n comandamentul liceului, ori la subunit#]ile de elevi. Cu deosebit respect [i venera]ie evoc personalit#]ile colonelului Gheorghe Nicolau, comandantul liceului, [i ale comandan]ilor de subunit#]i – maiorii (pe atunci) B#rbulescu [i Ianole, precum [i c#pitanii Susanu, Sb@rcea, Vl#descu sau Demeter, care, f#r# excep]ie, au [tiut, cu mult# pricepere, fermitate, dar [i cu adevarat# grij# p#rinteasc#, s# ne transmit# elementele de baz# ale preg#tirii militare. 251

Si m# \nclin cu sfin]enie c@nd \mi amintesc de profesorii de limba rom@n# Sofia [i Alexandru Costa[, de \nc@nt#toarea profesoar# de limba rus# Maria Jebeleanu, de corec]iile primite uneori din partea profesorului de matematic# Vasile B#ghin#, cu binecunoscuta sa cheie, precum [i de atractivele ore de limba englez#, completate cu audi]ii la pick-up ale dasc#lilor Benedeg, ori Meszaro[. Dar cum a[ putea s# uit de spectaculoasele [i explozivele ore de chimie ale profesoarei Sabina Floric#, de interesantele ore de geografie [i biologie ale profesorilor Marinescu [i so]ilor Sp@nu, de istorie cu profesorul Mih#ilescu, precum [i de cele de sport cu maiorul Ungureanu. Aceste adev#rate valori umane - comandan]i [i cadre didactice - (iertat# s#-mi fie necuprinderea tuturor \n evocarea mea), prin probitatea lor profesional#, ne insuflau fiec#ruia dintre noi dorin]a de a ne preg#ti din ce \n ce mai bine [i a acumula c@t mai multe cuno[tinte generale care s# reprezinte temelia viitoarei profesiuni de cadru activ al Armatei. Cu pl#cere [i totodat# cu respect, \mi aduc aminte [i de fo[tii mei colegi de promo]ie, al#turi de care mi-am petrecut poate cea mai frumoas# parte a vie]ii mele - cea de licean cantemirist -, \ncep@nd cu elevul plutonier-major Ion Alexandru (care reu[ea s# ne transforme \n adev#rate stane de piatr# la binecunoscuta-i comand# “Liceeeeeu dreeeep]i!”), elevii plutonieri Ion }intoiu [i regretatul Nicolae T#nase, sau [eful meu de clas#, elevul sergent-major Adrian Oncescu. Dar cum oare a[ putea s#-i omit din amintirile mele pe colegii mei de clas#: Paul {tirbu, c#pitanul echipei de handbal \n 7, sau Luci Vasilescu, Jimi Robescu [i Nicu Perniu, care ne c@ntau [i ne \nc@ntau cu realele lor talente muzicale. {i ca ei au fost mul]i, mul]i colegi, pe care din lips# de spa]iu, nu pot s#-i amintesc. Preg#tirea [colar# [i militar# de excep]ie pe care ne-au transmis-o cu pricepere [i competen]# cadrele didactice [i comandan]ii liceului cantemirist stau m#rturie \n realiz#rile profesionale deosebite ale unora dintre fo[tii mei colegi de promo]ie, din r@ndul c#rora se deta[eaz# cu pregnan]# “echipa” de medici militari Ion }intoiu, Iulian V#rzaru, Mihaiu Pop, Constantin Mircioiu, ori mult-regreta]ii doctori {erban Marinescu, Vasile Velea [i Nicolae T#nase, dar [i cei care aveau s# devin# comandan]i de mari unit#]i [i unit#ti, sau ofi]eri de stat major, cum sunt actualii generali \n rezerv# [i retragere Ilie Marin, Tiberiu Costache, Marin Oan#, Ion Vochi]u, Emil Ciobanu [i Gheorghe Balaban. _n tot ceea ce au realizat \n cariera lor militar#, absolven]ii promo]iei anului 1964 au avut, [i au, ad@nc \ntip#rit# \n firea lor, m@ndria de a fi fost c@ndva liceeni cantemiri[ti. Desigur c# \n via]a [i activitatea de cantemirist, am trecut [i prin momente mai pu]in pl#cute, a c#ror evocare \mi induce sentimente de regret c# a trebuit s# trec prin ele, uneori f#r# voin]a mea. Subiectiv vorbind, cele mai stresante situa]ii erau legate de \ntreruperea vacan]elor estivale \n vederea \nceperii preg#tirii pentru paradele ce se organizau cu prilejul zilei de 23 August. {i ce mai ore de instruc]ie “\ncingeam” sub comanda priceputului, dar [i foarte exigentului colonel Ionel Jipa, de diminea]# p@n# seara, tocindu-ne t#lpile sandalelor sau bocancilor pe betonul platoului [i aleelor liceului, \n pas de defilare. _n to]i cei patru ani de [colaritate \n liceele militare, dar \ndeosebi \n perioada cantemirist#, cadrele didactice [i comandan]ii acestora au reu[it cu mult# pricepere [i competen]# profesional# s# ne transmit# cerin]a imperioas# a \ndeplinirii la un nivel 252

calitativ superior a tuturor \ndatoririlor ce ne reveneau, cre@ndu-ne astfel, o temeinic# baz# pentru viitoarea profesie de ofi]er. Cel pu]in \n ceea ce m# prive[te, acest deziderat m-a urmarit zi de zi [i pas cu pas, [i cu toate dificult#]ile inerente [i impasurile ce au ap#rut uneori \n via]a mea de licean cantemirist, nu am fost cuprins niciodat# de sentimente de regret pentru decizia de a m# dedica \ntru-totul carierei de o[tean al Armatei rom@ne [i nu am cunoscut dorin]a de a renun]a la ceea ce \ncepusem [i deci, de a p#r#si mediul \n care \ncercam s# patrund din convingere personal#. Via]a de licean cantemirist [i-a urmat cursul s#u, cu bune [i rele, [i dup# trecerea cu succes de examenul de maturitate (actualul bacalaureat) [i ob]inerea mult doritei diplome de absolvire a liceului, a sosit [i marele moment al alegerii specialit#]ii profesionale [i prin urmare, al sus]inerii examenului de admitere \n [colile militare de ofi]eri de profil, dup# a c#ror absolvire urm@nd s# devenim ofi]eri activi. Am optat pentru arma artilerie, c#reia \i voi r#m@ne modest slujitor [i admirator, precum [i profund recunosc#tor, p@na la sf@r[itul vie]ii, pentru tot ceea ce mi-a oferit \n devenirea mea ca ofi]er. Alegerea acestei arme, cel pu]in \n cazul meu, s-a bazat pe o atent# documentare \n lucr#ri de specialitate [i chiar literatur# beletristic#, toate aduc@ndu-mi dorin]a de a deveni ofi]er de artilerie, astfel c#, al#turi de \nc# 43 cantemiri[ti, \n toamna anului 1964, am \nceput preg#tirea specific# \n cei patru ani de [coal# militar# superioar# de ofi]eri de acest profil, noi fiind ultima promo]ie de absolven]i cu o asemenea durat# de instruire. Op]iunea de a urma cursurile acestei [coli militare de arm# nu m-a tr#dat niciodat#, fiind pl#cut cuprins de multitudinea, diversitatea [i compexitatea no]iunilor specifice de balistic#, topogeodezie, meteorologie, tactic# [i nu \n ultimul r@nd, de rigurozitatea calculelor matematice [i de trigonometrie impuse de necesitatea execut#rii precise a tirurilor de artilerie. To]i speciali[tii promo]iei mele au avut privilegiul dob@ndirii cuno[tintelor de profil de la o \ntreag# pleiad# de competente cadre didactice [i comandan]i din [coal#, din r@ndul c#rora nu pot s# nu evoc pe generalul de brigad# Eugeniu Sibianu, coloneii Emil Neam]iu, Tu]# Stelu]#, Nicolae Sc@nteianu, Apolinor Nazarie, Ion Breazu [i Ilie Troanc#. Tuturor le p#str#m etern# [i nem#rginit# recuno[tin]#. La absolvirea celor patru ani de [coal# militar#, \n vara anului 1968, mi s-a acordat unul dintre cele mai frumoase grade militare de ofi]er â&#x20AC;&#x201C; cel de locotenent [i am fost repartizat \n orasul meu natal, Ploie[ti, unde timp de trei ani, contemporan fiind cu tumultuoasele evenimente interna]ionale, determinate de invadarea Cehoslovaciei de c#tre armatele unor state membre ale fostului Tratat de la Var[ovia, mi-am desf#[urat activitatea \n cadrul unei unit#]i de rachete tactice terestre apar]in@nd Diviziei â&#x20AC;&#x153;Tudor Vladimirescuâ&#x20AC;?- Bucure[ti. _n anul 1971 am intrat \n Academia Militar# General# (cum se numea pe atunci), \n urma sus]inerii cu succes a examenului de admitere [i la absolvirea sa, dup# doi ani de studii, am devenit ofi]er de stat major \n una din unit#]ile de elit# de artilerie terestr# din Br#ila, \n cadrul c#reia am activat al#turi de ofi]eri cu mult# experien]# profesional# [i competen]#, de la care am dob@ndit at@t cuno[tin]e noi referitoare la profilul armei, c@t [i multe \nv#]#minte legate de via]a proprie. Dup# cinci ani de serviciu ca [ef al cercet#rii \n unitatea respectiv#, am fost \ncadrat \n una dintre structurile Marelui Stat Major (actualul Stat Major General ), \n cadrul 253

c#ruia am activat mai bine de doua decenii [i de unde, la \ndeplinirea limitei de v@rst#, prin decret preziden]ial, am fost avansat la gradul de general de brigad# [i trecut \n rezerv#. _n cei peste dou#zeci de ani de activitate \n cadrul acestei structuri centrale a Armatei, am avut privilegiul onorant s# lucrez al#turi de adev#ra]i “mon[tri sacri” ai organismului militar na]ional, din r@ndul c#rora evoc cu mult respect [i venera]ie pe generalii Vasile Milea, {tefan Gu[#, Vasile Ionel, Dumitru Cioflin#, Constantin Degeratu, Mircea Chelaru, Mihail Popescu, Victor Athanasie St#nculescu, Nicolae {chiopu, Theodor Perju, Gheorghe {tefan, Ion Lulache [i coloneii Corneliu Cenu[# [i Constantin {erban. Pentru mine, perioada anilor 1980-2001 a marcat apogeul carierei de ofi]er, \n care al#turi de camarazii de serviciu, am avut [i eu un modest aport la desf#[urarea amplului proces de perfec]ionare a organismului militar rom@nesc. Aceast# perioad# a fost marcat# de luarea unor decizii deosebit de importante \n ceea ce au privit structura organizatoric# [i sistemul de mobilizare ale Armatei, cu prec#dere \ntre anii 1990-1998, c@nd statul rom@n se afla \n afara sferei de securitate oferit# de vreo aliant# militar#. Sub directa lor \ndrumare, au fost stabilite [i aplicate m#surile prev#zute \n cadrul amplului proces de reform# a \ntregului sistem militar rom@nesc, menite s# permit# admiterea ]#rii noastre \n organismele integrate euro-atlantice, m#suri ce au cuprins [i unele modeste propuneri \n domenii prezentate de mine. Privind retrospectiv la activitatea desf#surat# \n cadrul Statului Major General, \mi exprim f#r# fals# modestie, convingerea \mplinirii datoriei ost#[e[ti la nivelul fiec#rei func]ii \n care am fost \ncadrat, de la cea de ofi]er 2 \n anul 1978, la cea de loc]iitor al [efului unei direc]ii din compunerea acestei structuri centrale a Armatei. Regret \ns# c# nu am reu[it [i eu, asemeni altor camarazi, s#-mi etalez cuno[tin]ele [i ideile proprii prin forme superioare de prezentare, cum ar fi masteratul, doctoratul, ori publicarea de lucr#ri referitoare la domeniile de specialitate ale organismului militar \n care am activat. Nu am reu[it acest lucru, \ntruc@t specificul structurii \n care mi-am desf#[urat cea mai mare parte a activit#]ii mele – cea de creare [i perfec]ionare a structurilor organizatorice din \ntreaga Armat# – impuneau ac]iuni [i eforturi \ndelungate ce nu mai l#sau loc [i pentru alte preocup#ri, colaterale atribu]iilor mele func]ionale. Totul se derula asemeni activit#]ilor dintr-un combinat siderurgic, cu foc continuu [i f#r# momente de r#gaz. Pe de alt# parte, toate m#surile elaborate \mpreun# cu colegii mei de serviciu, menite s# aib# drept efect permanenta \mbun#ta]ire a structurilor organizatorice militare, reprezentau deja adev#rate lucr#ri de cercetare [tiin]ific# sau de doctorat. Fiecare constituire de mari unit#]i, unit#]i, subunit#]i [i forma]iuni necesita o ampl# activitate preliminar# de documentare [i calcule matematice riguroase ce trebuiau s# duc# la crearea unor structuri militare pe deplin func]ionale, care o dat# transpuse \n realitate, prin completarea cu efective [i \nzestrare cu armament [i tehnic# necesare, s# le fac# apte a \ndeplini ac]iuni operative tot mai compexe. _n anul 1992, am fost onorat totu[i, de participarea activ# \n cadrul unei delega]ii militare conduse de generalul Dumitru Cioflin# - [eful Marelui Stat Major \n acea vreme -, la o ac]iune ce a avut loc \n capitala Austriei, Viena, organizat# la nivel interna]ional, respectiv, Sesiunea special# a O.S.C.E, dedicat# cooper#rii militare euro-atlantice, \n cadrul c#reia am rostit [i eu o alocu]iune referitoare la noua structur# organizatoric# a Ministerului Ap#r#rii Na]ionale ce \ncepea s# se \nfiripe \n perioada respectiv#. 254

_n perioada activit#]ii desf#surate \n cadrul structurilor din organica Statului Major General, mi s-a oferit oportunitatea \mbun#t#]irii preg#tirii profesionale prin participarea la diferite forme de preg#tire dintre care, cele mai importante pentru mine, au fost, \n anul 1984, cursul post-academic superior profil unic pentru toate armele [i Colegiul Na]ional de Ap#rare, absolvit \n prim#vara anului 1997. Cu certitudine, via]a [i activitatea mea de ofi]er, cu multiple [i diverse atribu]ii proprii fiec#rei trepte de evolu]ie \n cariera militar#, au fost [i sunt marcate puternic [i de mediul familial tihnit \n care mi-am dus traiul cotidian, consider@ndu-m#, [i sub acest aspect, un individ \mplinit, m@ndru de so]ia mea Constan]a, iubitoare [i \ng#duitoare cu austeritatea serviciului meu. Sunt pe deplin mul]umit [i fericit de realiz#rile, \ndeosebi intelectuale ale familiilor celor dou# fiice - Anca [i Cristina - cu so]ii [i copiii lor Petric# [i R#zvan Munteanu, respectiv, Constantin [i Tudor Pan#. Tuturor le mul]umesc [i le voi r#m@ne recunosc#tor \ntreaga via]# pentru lini[tea sufleteasc# [i fericirea pe care mi le-au d#ruit. La ceas de bilan] \n toamna vie]ii, rememor@nd evenimentele importante la care am fost p#rta[ direct, pot afirma c# sunt m@ndru pentru tot ceea ce am realizat \n plan profesional [i personal, cu o vie [i neuitat# pecete imprimat# de cei patru ani de \nceput \n cariera de ofiter, parcur[i \n cadrul liceelor militare [i \ndeosebi, \n perioada cantemirst#. To]i acei ani au reprezentat [i sunt pentru mine, cei mai frumo[i ani \n devenirea mea profesional# de mai t@rziu, ani pe parcursul c#rora am avut onoarea [i privilegiul de a m# preg#ti sub \ndrumarea unei pleiade elitiste de cadre didactice [i comandan]i, care cu mult# grij# [i competen]# profesional#, mi-au d#ruit din prinosul lor de comoar# intelectual#, pun@ndu-mi astfel temelia \ntregii cariere militare. Tuturor le mul]umesc pentru ceea ce au f#cut pentru mine [i colegii mei cantemiri[ti. Celor ce ne-au urmat destinul [i au optat pentru cariera militar#, le adresez rug#mintea de a fi deplin constien]i c# numai printr-o preg#tire personal# consistent#, chiar din primii ani de instruire liceal#, vor avea deschise c#ile evolu]iei lor spectaculoase \n devenirea profesional#. S# aib# permanent \n vedere c# perioada \n care \[i vor desf#[ura activit#]ile specifice locurilor de munc# este total diferit# de cea \n care am activat noi, av@nd obiective de cu totul alt# natur#, determinate de statutul ]#rii noastre de membru activ al structurilor euro-atlantice, privilegiu de care, cel pu]in personal, nu m-am bucurat s#-l am \n timpul serviciului meu activ. Acum, \n principal, structura organizatoric# a Armatei a fost â&#x20AC;&#x153;stabilizat#â&#x20AC;?, fiind realizat# [i pe baza unor orient#ri primite din partea organismelor integrate euro-atlantice, astfel \nc@t, obiectivul prioritar pe care trebuie s#-l aib# \n aten]ie actuala conducere politic# [i militar# a ]#rii noastre \l reprezint#, dup# p#rerea mea, \mbun#t#]irea \nzestr#rii tuturor e[aloanelor militare cu tehnic# performant#, perfect compatibil# cu mijloacele aflate \n dotarea celorlalte armate ale statelor membre N.A.T.O. De asemenea, foarte important# este preg#tirea personal# temeinic# [i performant#, pe care trebuie s# [i-o realizeze, at@t cadrele cu func]ii de r#spundere din structurile centrale ale ministerului, \n m@inile c#rora se g#seste destinul \ntregii Armate, c@t [i cele aflate \n e[aloanele militare operative. Toate aceste deziderate pot fi \mplinite doar av@nd o preg#tire militar# personal# c@t mai cuprinz#toare ce trebuie s# \nceap# a fi cl#dit#, \nc# \n anii fragezi de via]#, petrecu]i pe b#ncile liceului miltar. 255

CONTRAAMIRAL ION VOCHI}U RESPECT~ PENTRU A FI RESPECTAT

M-am n#scut \n R@mnicu-V\lcea la 16 martie 1947, fiind al doilea copil \ntr-o familie de oameni mode[ti. P#rin]ii nu au precupe]it nimic pentru educa]ia noastr#, astfel c# nu am sim]it practic greut#]ile specifice acelei perioade. De la mama mea, am mo[tenit pasiunea cititului care mi-a fost ajutor [i surs# de pl#ceri \n \ntreaga mea via]#. Despre via]a militar# aflasem c@te ceva din c#r]i. _mi amintesc c# imaginea oarecum romantic# f#urit# dup# lectura romanului “Cantemiri[tii” nu s-a suprapus peste realitatea abord#rii vie]ii \n Liceul Militar “Dimitire Cantemir”, \n anul 1962 c@nd acesta s-a re\nfiin]at la Breaza. F#ceam parte din lotul 15-16 adolescen]i selecta]i la sf@r[itul clasei a IX-dintre cei mai buni elevi din liceele din toat# ]ara. Concure]a era deci c@t se poate de real#. Contactul cu mediul militar a fost mai degrab# surprinz#tor dec@t dur. Dup# scurta perioad# de aclimatizare am intrat \n rutina vie]ii de cantemirist \n care principalul obiectiv era \nv#]atul. Nu pot s# spun c# nu au existat [i aspecte mai pu]in pl#cute dar am preferat s# le uit. Le-am re]inut pe cele pl#cute care nu au fost pu]ine. _n primul r@nd liceul era situat \ntr-un cadru natural deosebit, oferea condi]ii de via]# [i de studiu foarte bune prin dotarea sa natural#: laboratoare moderne, s#li de clas#, sal# de sport [i de spectacole dar mai ales o bibliotec# extraordinar#. _n al doilea r@nd liceul beneficia de un corp didactic [i de o conducere de excep]ie. Dasc#lii [i comandan]ii no[trii ne-au \nv#]at respectul fa]# de sine [i fa]# de ceilal]i, ne-au \nv#]at s# \nv#]#m [i ne-au format un solid sistem al valorilor. Rezultatul muncii acestora s-a v#zut \n transform#rile ce aveau loc asupra noastr#: ne-am maturizat mai repede, am devenit mai serio[i [i mai responsabili. _mi amintesc cu pl#cere particip#rile la olimpiadele de matematic# [i chimie, taberele de ski [i nu \n ultimul r@nd preg#tirea [i participarea la marea parad# militar# din vara anului 1964 din Bucure[ti. Perioada petrecut# \n liceul militar a fost una din cele mai fructuoase din via]a mea: baza culturii mele generale s-a f#cut \n aceast# vreme sub \ndrumarea profesorilor 256

deosebi]i pe care i-am avut [i \n urma lecturilor asigurate de vasta bibliotec# a liceului. Totdat# via]a \n liceul militar m-a \nv#]at s#-mi respect colegii, ne-a creat un spirit de solidaritate [i de \ncredere \n ceea ce reprezent#m [i mai ales \n ceea ce putem deveni. Nu pot spune c# am identificat acel spirit de cantemirist de[i tot timpul am fost m@ndru c# am absolvit aceast# prestigioas# institu]ie de \nv#]#m@nt dar sigur am fost purt#torii spiritului de absolven]i de liceu militar (\mpreun# cu cei de la Liceul Militar “{tefan cel Mare”). De altfel promo]ia noastr# din {coala Militar# Superioar# de Marin# a fost numit# promo]ia “vikingilor” datorit# modului de ac]iune, al mobiliz#rii noastre [i mai ales al credin]ei noastre c# suntem deosebi]i. Acest spirit s-a manifestat at@t \n ac]iunile noastre pozitive c@t [i \n micile “n#zdr#v#nii” pe care le-am f#cut pe parcursul [colii militare. Una din ac]iunile cu care se m@ndre[te promo]ia noastr# este participarea ca echipaj ce a asigurat revenirea navei [coal# “Mircea” de la repara]iile capitale efectuate \n anii 1965-1966 la [antierele navale din Hamburg. A fost o experien]# deosebit# care ne-a perfec]ionat preg#tirea marin#reasc#, ne-a c#lit pentru meseria de marinar [i \n acela[i timp ne-a legat pentru \ntreaga noastr# activitate ulterioar# de acest simbol deosebit al Marinei Militare care este bricul “Mircea”. Perioada petrecut# \n {coala Militar# Superioar# de Marin# \n timpul c#reia am beneficiat de un corp de cadre didactice de elit# cu o vast# experien]# \n domeniul didactic dar [i \n variatele domenii ce alc#tuiesc activitatea \n marin# [i la bordul navelor a consolidat ceea ce liceul militar \ncepuse: credin]a \n principii [i valori, demnitate [i respectul fa]# de munc#, convingerea c# \n meseria aleas# nu vom putea avea succes f#r# seriozitate [i eforturi sus]inute pentru a fi c@t mai buni. Desigur, \n devenirea mea un rol important l-au avut modelele umane ce ne-au fost oferite de comandantul liceului militar, colonelul Gheorghe Nicolau, loc]iitorul acestuia, colonelul Ionel Jipa, mai t@rziu \n [coala naval# modelele profesorilor oferite de comandantul [colii, pe atunci c#pitan rangul 1 Ilie {tefan, profesorii de naviga]ie - c#pitan rangul 3 Titus Duma [i c#pitanul rangul 3 Dan St#iculescu, sau de profesorii de marin#rie, c#pitanul rangul 1 Petre Zamfir [i de matematic#, \n persoana c#pitanului rangul 1 Gheorghe Chiriac. Dup# absolvirea [colii navale modelele s-au situat \n r@ndul comandan]ilor de nave din care amintes pe locotenentul major Eremie Nicoale sau al comandan]ilor de unit#]i cum a fost c#pitanul de rangul 2 Gheorghe Anghelescu, ulterior ajung@nd Amiralul Gheorghe Anghelescu - comandant al Marinei Militare – personalitate marcant# ce a influen]at cariera numeroaselor promo]ii de ofi]eri de marin#. {coala Militar# Superioar# de Marin#, institu]ie de renume \n cadrul \nv#]#m@ntului tehnic superior a reu[it pe l@ng# formarea mea ca profesionist [i preg#tirea indus# pentru activitatea plin# de neprev#zut [i greut#]i pe mare, s#-mi insufle dorin]a de perfec]ionare continu# a preg#tirii proprii, deschiderea fa]# de nou pe care am considerat-o ca fiind o calitate indispensabil# pentru realizarea performan]ei \n orice domeniu. Convingerea c# numai prin studiu, prin cunoa[terea am#nun]it# a reglement#rilor \n vigoare pentru domeniul de activitate \n care am activat la un moment dat este singura cale de reu[it#, singurul mod de a-]i asigura competen]a necesar# func]ei \ndeplinite, ma determinat s# ]in c#r]ile aproape \n permanen]#. 257

_n activitatea profesinal# am parcurs treptele normale evolu]iei unui ofi]er de marin#, ocup@nd diferite func]ii, din care a[ dori s# remarc numai c@teva: - cea pe care o consider cea mai onorant#, cea care d# dovada maturiz#rii ofi]erului de marin#, cea care reprezint# o sintez# a cuno[tin]elor acumulate \n decursul [colii [i ulterior \n activit#]ile din flot#, este func]ia de comandant de nav#. Responsabilitatea fa]# de echipajul comandat, convingerea c# soarta acestuia [i a navei depind de modul t#u de ac]iune, de capacitatea de a g#si solu]iile optime pentru rezolvarea situa]iilor pe mare unde nu beneficiezi de niciun ajutor de la profesori sau mentori, te face s# tr#ie[ti un sentiment de \ndeplinire deplin#. - activitatea didactic# unde am avut mul]umirea s# ac]ionez timp de 5 ani \n cadrul catedrei de naviga]ie a Academiei Navale “Mircea cel B#tr@n” mi-a oferit [ansa de a transmite cuno[tin]ele necesare acestei minunate meserii de ofi]er de marin# unei promo]ii de marin# civil# care ast#zi ocup# pozi]ii importante \n companii de naviga]ie sau activeaz# ca [i comandan]i de curs# lung#. - perioada de sf@r[it a anilor 80 [i \nceputul anilor 90 m# g#sesc \n func]ia de [ef al compartimentului care organizeaz# mobilizarea \n Marina Militar#, ulterior dup# 1990 accentul pun@ndu-se pe perfec]ionarea structurilor din marin#, reorganizarea acestora \n vederea accederii \n NATO. - dup# 1995 activitatea mea \n cadrul Comandamentului Marinei Militare ca loc]iitor pentru preg#tirea de lupt# [i \nv#]#m@nt, ulterior pentru resurse umane [i materiale iar \ncep@nd cu 2001 prim loc]iitor al Comandantului Marinei Militare, mi-a permis utilizarea \ntregii experien]e acumulate pentru atingerea obiectivelor majore ce st#teau \n fa]a Marinei Militare, anume reforma, dotarea [i preg#tirea efectivelor pentru ac]iunea \n cadrul strucutrilor NATO. O satisfac]ie deosebit# mi-a adus-o implicarea \n procesul de achizi]ionare a celor dou# fregate pe care le-am considerat un succes deosebit al echipei din Statul Major al For]elor Navale pe care am coordonat-o [i care \mpreun# cu Departamentul de _nzestrare a f#cut posibil# dotarea For]elor Navale cu dou# nave complet compatibile cu cele ale for]elor NATO. _ntreaga mea devenire [i activitatea \ncununat# de succes nu ar fi fost posibil# f#r# sprijinul deosebit al familiei mele. So]ia mea – cadru didactic – a [tiut s# compenseze desele mele absen]e determinate de cerin]ele meseriei alese. _n fapt, cred c# mai bine de o treime din timp am lipsit de acas# datorit# misiunilor \ndeplinite [i diferitelor stagii de preg#tire efectuate. Cei doi b#ie]i ai mei sunt acum oameni mari cu principii [i cu valori asem#n#toare mie, ce ac]ioneaz# cu responsabilitate [i profesionalism, fiecare \n domeniul s#u de activitate. Tr#im o perioad# plin# de fr#m@nt#ri, suntem \ntr-un proces continuu de reform# [i armata nu este ferit# de problemele societ#]ii rom@ne[ti actuale. Calitatea \nv#]#m@ntului se manifest# [i \n cazul celor care vin \n armat# cu motiva]ie tot mai slab#. Sistemul tradi]ional de valori pare a nu mai fi la mod#. Aceasta nu \nseamn# \ns# c# armata nu are [i oameni valoro[i. Am convingerea c# genera]iile celor care au studiat sau activat \n str#inatate vor reu[i s# implementeze acele mentalit#]i [i concep]ii menite s# transforme armata noastr# pentru a fi perfect compatibil# cu cele din cadrul alian]ei. 258

Sunt convins c# armata este [i va r#m@ne acea institu]ie serioas#, necesar# [i at@t de apreciat# de popula]ia ]#rii noastre. Ea este [i va r#m@ne aservit# intereselor \ntregii noastre na]iuni [i nu va putea fi subordonat# intereselor trec#toare ale vreunui partid politic. Armata ofer# cadrul de manifestare a calit#]ilor morale [i spirituale deosebite care se g#sesc numai la cei d#rui]i acestei meserii. Armata nu este locul arivi[tilor al celor ce doresc m#riri trec#toare ci al celor ce n#zuiesc spre onoare [i demnitate. Crezul fundamental ce mi-a c#l#uzit \ntreaga activitate este acela c# pentru a ajunge s# fi respectat trebuie s# munce[ti permanent, s# respec]i comandamentele institu]iei dar mai ales oamenii f#r# de care nicio activitate \ncununat# de succes nu este posibil#. PROMO}IA 1965

AMIRAL CONF. UNIV. DR. ATANASIU TRAIAN NAVIG~M SPRE PROPRIA STEA POLAR~ 1. M-am n#scut la data de 20 noiembrie 1947 \n ora[ul Mangalia, la vremea acea o a[ezare de c@teva mii de locuitori si mi-am petrecut copil#ria \n casa \n care am v#zut lumina zilei, cas# situat# \n apropierea m#rii, la c@teva sute de metri de plaja acesteia. Acolo am v#zut pentru prima dat# o nav#, din p#cate e[uat# \n urma unei furtuni [i care la cei aproximativ cinci ani ai mei mi se p#rea o construc]ie ciudat#. Anul 1958 a fost marcat de un eveniment deosebit de important pentru viata orasului meu si pentru viitoarea mea carier# militar#. _n acel an Comandamentul Marinei Militare s-a mutat de la Constan]a la Mangalia si odat# cu acesta [i marea majoritate a navelor militare existente la vremea aceea \n dotarea Marinei Militare, cu exceptia celor patru distrug#toare care ulterior au fost scoase din serviciu [i t#iate la fier vechi. _n toamna anului 1961 am \nceput cursurile liceale \n cadrul scolii medii creat# \n localitate odat# cu venirea navelor [i a marinarilor care au devenit colegii nostri mai mari la cursurile serale. _n scurt timp s-a pus pe picioare si santierul naval militar, ast#zi o ruin#, care m-a apropiat de nave pe care le vedeam din hala de strung#rie unde mergeam din c@nd \n c@nd la orele de practic# de atelier. Am remarcat atunci silueta zvelt# a bricului â&#x20AC;&#x153;Mirceaâ&#x20AC;? 259

la bordul c#ruia m-am aflat 6 ani mai t@rziu ca elev al {colii Militare Superioare de Marin# pe durata unui mar[ de instructie care a avut ca punct terminus baza naval# Portsmouth din Anglia. C#r]ile de aventuri ale lui Jules Verne si “Toate p@nzele, sus!” a lui Radu Tudoran au fost cele mai pre]ioase c#r]i din mica mea bibliotec#. Acestora li s-a al#turat [i “_ndrum#torul marin#resc” ap#rut \n Editura Tehnic# av@nd ca autori pe Bujeni]# [i Nigaru care mi-a completat [i des#v@r[it vocabularul marin#resc [i cunostintele de practic# marin#reasc# pe care nici azi nu le-am uitat. _n clasa a noua eram deja hot#r@t c# voi fi ofi]er de marin# \n cadrul Marinei Militare cu dorin]a de a ajunge comandant de nav#. _n aceste conditii am acceptat de la bun \nceput oferta de a da examen de admitere la Liceul Militar “Dimitrie Cantemir” din Breaza, fiind convins c# acesta este drumul pe care via]a m# va conduce. Mai mult de at@t, atractia fat# de acest liceu a fost alimentat# [i de prezenta pe timpul verii a elevilor cantemiristi aflati \n vacant# la mare care nu de pu]ine ori f#ceau mar[uri prin oras av@nd \n frunte o fanfar# care putea fi auzit# \n tot ora[ul. Din fericire nu am avut nici un fel de opozitie din partea tat#lui meu, ci numai din partea mamei, care nu dorea s# plec departe de cas# dar, \ntr-un final, p#rerilor s-au armonizat marc@nd astfel \nceputul unei cariere militare de aproape patruzeci de ani, finalizat# cu stele de amiral. 2. M-a “socat”, de la bun \nceput, imensitatea curtii liceului, existenta s#lii de sport, a bazei sportive [i m-au dezam#git trei lucruri: faptul c# m# puteam \ntoarce acas# abia \n vacan]a de iarn#, faptul c# am efectuat o “munc# voluntar#” interminabil# la construc]ia poligonului de tragere [i faptul c# uniforma de ora[ nu mai era bleumarin ci kaki. M-au impresionat laboratoarele de fizic#, de chimie, de anatomie, de auto, regimul ordonat de \nv#]#tur#, sport, instruc]ie militar#, executarea tragerilor cu pu[ca de calibru redus, chiar dac# eram un ochitor destul de slab. F#r# a aduce atingere amintirii profesorilor din [colile anterioare as sublinia seriozitate si buna preg#tire a profesorilor de aici. Biologia, geografia [i istoria au fost obiectele la care am fost obligat s# “tocesc” pentru a nu m# face de ru[ine. A[ ad#uga aici severitate profesoarelor de matematic# [i chimie dar [i modul pl#cut \n care am \nv#]at fizica. Nu o s# pot uita nici orele de muzic# care au avut darul de a-mi deschide orizontul unei culturi muzicale [i de a-mi cultiva gustul muzicii culte. 3. _mi aduc aminte cu pl#cere c# la sf@r[itul clasei a zecea am avut bucuria de a fi ales printre cei care au efectuat o excursie prin ]ar# cu autobuzul liceului, element de recompens# pentru efortul depus la \nv#]#tur#. Am fost \nc@ntat c# \n clasa a unsprezecea am fost avansat la gradul de “elev sergent” [i apoi la gradul de “elev sergent-major” [i numit \n func]ia de [ef de clas#, neb#nuind ce surprize \mi poate oferi via]a. 4. Anul 1965 a fost un an de grea cump#n# pentru mine. _nainte de vacan]a de prim#var# “onorabilul” ofi]er de contrainforma]ii face un “studiu” privind nivelul ata[amentului elevilor liceului fa]# de or@nduirea socialist# \n plin av@nt condus# cu destoinicie de tovar#[ul Gh.Gh.-Dej. Concluziile dumisale raportate la Bucure[ti se soldeaz# cu un proces public \n clubul liceului \n care sunt supuse dezbaterii faptele 260

grave a 14 elevi printre care m# num#ram [i eu. Acuza]ia care mi se aducea era c# \n calitate de [ef de clas# nu am raportat despre faptul c# unul din colegi, pe timpul studiului individual, ar fi f#cut apologia sistemul socialist ales de s@rbi, mult mai permisiv dec@t cel de la noi. Colonelul care conducea lucr#rile procesului public, aflat pe o func]ie mare \n Directia _nv#]#m@ntului Militar, mi-a adresat \ns# o \ntrebare care pe moment m-a n#ucit: “Cum ai reac]ionat c@nd colegul t#u a \nceput s# recite versuri legionare?”. R#spunsul meu a fost scurt [i f#r# echivoc: “Cred c# m# confunda]i!”. Urmare: exmatriculat din liceu cu drept de \nscriere \n liceele civile, ca repetent, \n anul urm#tor. Ulterior mi s-au smuls epole]ii de pe umeri. P@n# seara eram exclus din UTC [i primeam o foaie de drum CFR pe distanta Breaza – Mangalia. Am plecat acas# [i am trimis prin po[t# uniforma. _ntre timp apare Nicolae Ceau[escu pe firmament [i \ncepe s# condamne cele \nt@mplate pe timpul predecesorului s#u. Dr#ghici de la “Interne” dispare [i el. _n aceste condi]ii m# adresez \n scris [efului Direc]iei _nv#]#m@ntului Militar solicit@nd motiva]ia ordinului de exmatriculare [i declarare ca repetent aten]ion@nd c# dac# nu voi primi o explica]ie plauzibil# m# voi adresa Comitetului Central. La trei zile primesc o chemare urgent# la Bucure[ti [i sunt \ntrebat de acela[i colonel dac# vreau s# \mi continui cursurile la Liceul Militar “{tefan cel Mare” din C@mpulung Moldovenesc. Condi]ia era s# spun celor de acolo c# am cerut s# fiu mutat pentru c# nu suportam clima din Breaza. Am acceptat [i f#r# alte discu]ii am ajuns acolo dup# ce am pierdut o lun# de cursuri. M-am descurcat onorabil cu \ncheierea anului scolar ba chiar si cu examenul de maturitate (bacalaureatul de ast#zi) ob]in@nd chiar note de zece la chimie si la oralul de la matematic# spre surprinderea profesorilor de la aceste materii. Am sustinut concursul de admitere \n Scoala Militar# Superioar# de Marin# [i am intrat din prima sesiune. Cu chiu cu vai am fost reprimit \n UTC, abia c#tre sf@r[itul anul \nt@i, secretarul UTC al scolii motiv@nd c# cei de la Breaza nu i-au trimis cartea de evident#. Iar amenin]#ri cu CC, rezolvare imediat#. Deja \n pres# se scria cum Lucre]iu P#tr#?canu fusese ucis cu ranga. _n anul doi eram sef de clas# [i avansat timpuriu la gradul de “elev sergent” la fel ca cei din anul trei. _n anul trei secretarul de partid \mi recomand# s# fac cerere de intrare \n partid [i s# \l rog pe comandantul de batalion s# \mi dea o recomandare scris#. La analizarea dosarului politrucul de batalion \ntreab#: “Dar de ce fost dat #sta afar# din UTC? De ce nu a verificat nimeni p@n# acum?”. Ca urmare se am@n# primirea subsemnatului \n partid p@n# la elucidarea cazului. _ntre timp \ncepe sesiunea de examene din iarn# [i fericit c# luasem un zece la rezisten]a materialelor \mi aprind o tigar# la ie[irea din holul s#lii de mese, urm@nd s# ies \n curte deoarece aveam program liber. Din nefericire dau nas \n nas cu comandantul de batalion care m# calc# \n picioare pentru “dovada mea cras# de indisciplin#” [i \ncheie cu: “{i cu recomandarea aia s#-]i iei adio c# nu meri]i a[a ceva de la mine!”. A[ fi dorit s#-i spun c# m# doare \n cot de recomandarea [i de partidul lui dar disciplina instalat# \n comportamentul meu de t@n#r militar mi-a dictat s# r#spund: “Am \n]eles, permite]i s# plec!” 261

La o lun# se \ncheie verificarea dosarului meu printr-o deplasare a unui politruc la Bucure[ti la Ministerul de Interne [i prin tragerea de limb# a vecinilor de acas# [i a unor cuno[tin]e. Situa]ia era neclar# dar rezolvat#: b#ie]ii cu ochii alba[trii arseser# tot dup# venirea la putere a celui mai iubit fiu al poporului rom@n. Dup# primirea \n partid “stima” comandantului de batalion a revenit la cotele ini]iale. 5. Cele relatate mai sus reprezint# un moment de recul dar nu au avut un caracter firesc. Am avut ca sprijin familia care m-a \ncurajat \n ideea c# adev#rul va ie[i la suprafa]# [i totul se va \ncheia cu bine. De scrisoarea trimis# de mine la Bucure[ti au aflat abia c@nd am fost chemat acolo. Nu am avut nici un sprijin din partea niciunui comandant sau cadru didactic. Eram un paria: degradat, exclus din UTC, declarat repetent, exmatriculat. 6. Cred c# cele ce mi s-au \nt@mplat mi-au \nt#rit credin]a c# via]a este o lupt# care trebuie dus# cu perseveren]#. Din p#cate, pe parcursul carierei mele, mai ales spre sf@r[itul acesteia, am fost nevoit s# duc o lupt# inegal# cu interesele hr#p#re]e ale unor oameni cu mare influen]# \n spectrul politic fiind lipsit de orice sprijin din parte superiorilor mei. Convingerea exprimat# mai sus mi-a permis \ns# s# ies \nving#tor din furtunile m#rii care a luptat cinstit cu mine respect@nd legile naturii. M-am bucurat de \ncrederea [i respectul subordona]ilor dar [i al [efilor mei direc]i pentru calit#]ile mele de bun marinar pe parcursul a aproape dou# zeci de ani petrecu]i la bordul navelor militare. Am avut curajul s# \nfrunt [i Oceanul Planetar navig@nd un an [i jum#tate \n flota civil# \n calitate de ofi]er cu naviga]ia ajung@nd p@n# \n \ndep#rtata Chin#. 7. Accept formularea pentru simplu fapt c# atunci c@nd m-am decis s# merg la Breaza eram hot#r@t s# devin cantemirist. Nu aveam o alt# formulare, o alt# nominalizare pentru cea ce voiam s# devin. Sunt convins c# exist# acest spirit. Se observ# la \nt@lnirile noastre de promo]ie, la care, din p#cate vin din ce \n ce mai pu]ini colegi. “Iesirea natural#” din sistem ac]ioneaz# implacabil. Existen]a acestui spirit se observ# [i din discu]iile \nt@mpl#toare unde se fac observa]ii de felul: “Tot la Dimitrie Cantemir a]i absolvit?” Sunt convins c# acest spirit are ca sorginte seriozitatea cu care am fost obi[nui]i s# \nv#]#m, s# ne comport#, s# decidem, s# conducem, s# onor#m uniforma militar# care ne-a crescut [i ne-a ridicat \n grade [i func]ii. 8. Lec]ia de via]# \nv#]at# aici a fost aceea c# pentru a ob]ine ceva trebuie s# lup]i, trebuie s# munce[ti, trebuie s# fii corect, trebuie s# fii cinstit. Am mai \nv#]at un lucru pe care l-am respectat toat# via]a: Nu da un ordin dac# nici tu nu [tii sau nu po]i s# \l execu]i! Nu da un ordin asupra c#ruia trebuie s# revii! 9. _mi aduc aminte cu mare pl#cere de profesorul meu de fizic# din clasa a zecea [i a unsprezecea \n persoana dlui Ni]#..., de bl@nde]ea profesoarei de limba rus#, Doamna profesoar# H#h#ianu Maria, de spiritul b#[c#lios fa]# de cei care erau certa]i cu chimia apar]in@nd doamnei profesoare Floric# Sabina [i de modalit#]ile prompte de admonestare ale profesoarei de matematic#-Doamna profesoar# Marin Felicia. Nu \l pot uita pe comrade teacher de englez# – domnul Mezaro[…..[i nici pe doamna de limb# englez# din clasa a unsprezecea – Doamna Tu]ic# Alexandrina, o femeie deosebit de \ng#duitoare cu st@lcelile noastre de vorbitori ne nativi ai limbii lui Shakespeare. 262

10. Comandantul de companie era c#pitanul Cherpec Gheorghe, un om aliat cu noi \n fa]# p#rin]ilor care trebuiau s# afle numai de notele bune pe care le aveam \n catalog [i nu [i de cele rele atunci c@nd ace[tia veneau din toat# ]ara la [edin]a cu p#rin]ii. _mi amintesc cu pl#cere [i de comandantul de companie \n persoana maiorului Mihu]# Traian, un moldovean care se trezea diminea]a cu ]igara \n gur# [i nu o scotea nici pe timpul nop]ii. Mi-a r#mas \n memorie [i maiorul Junghiatu... profesorul de preg#tire fizic#, atent [i perseverent fa]# de preg#tirea noastr#. _n ceea ce prive[te predarea [tafetei nu o pot vedea \n liceu, ci mai t@rziu c@nd am devenit comandant de nav#, comandant de unitate sau comandantul Marinei Militare. De la comandan]ii din liceu am \nv#]at s# m# comport ca militar: s# r#spund “Am \n]eles!” sau s# dau un ordin \n calitate de “mic comandant” atunci [i de comandant mai t@rziu. 11. _mi amintesc mereu de colegul meu de banc#, ast#zi generalul doctor Mihai Augustin, dar si de colegi cu care am \mbr#cat [i purtat uniforma de marin#: comandorii Lep#datu Florea [i Chivu Vasile. M-am \nt@lnit \n carier# [i cu alti colegi cum sunt coloneii Corjan B#nescu Gheorghe, Nebancea Neculai, Cojan Constantin. M-am \nt@lnit \n carier# [i cu doi “juniori” – mai mici cu un an – dar care mi-au fost sefi: generalii Degeratu Constantin si Popescu Mihail. 12. Cred c# am r#spuns deja la aceast# \ntrebare. Cred totu[i c# am avut o chemare deosebit# pentru mare, naviga]ie si de ce nu c#tre cunoa[tere si aventur#. Din Scoala militar# am re]inut c# pe mare nu po]i s# mergi f#r# o temeinic# preg#tire marin#reasc# [i de lupt#. _n toate \mprejur#rile marea poate deveni un al doilea adversar. De aceea ru[ii au un dicton pe m#sur#: “Marea este cel mai aspru examinator!”. Am re]inut \ns# [i ce nu trebuie s# fac [i poate acest lucru mi-a creat unele probleme \n carier#. Am crezut \ntotdeauna c# autoritatea institu]ional# nu valoreaz# doi bani f#r# autoritatea profesional#. Cu alte cuvinte am \n]eles c# nu po]i fi un comandant adev#rat doar r#cnind [i apel@nd la pozitia “drep]i” a subordona]ilor \n lipsa argumentelor profesionale a[a cum am re]inut din “modelele” oferite de unii din [efii \nt@lni]i \n activitatea mea. 13. Pot spune c# o bun# parte din profesorii militari au constituit un real exemplu de via]# [i comportare pentru noi ca viitori ofiteri de marin#. De la ei am \nv#]at c# o uniform# impecabil# \n orice situa]ie este obligatorie pentru un individ care vrea s# fie apreciat ca un adev#rat ofi]er de marin#. De la alti profesori am dob@ndit spiritul analitic precum si nevoia de a extrage o concluzie sau o \nv#]#tur# din toate cele \nt@lnite. Am apreciat \n mod deosebit pe toti cei care \n expunerile lor la clas# veneau cu exemple de via]# petrecute pe timpul activit#]ii lor la bordul navelor pe care si-au desf#[urat serviciul. 14. Recunosc c# mi-a[ fi dorit foarte mult un fiu care s# \mi urmeze \n carier# dar dac# Dumnezeu a decis s# am numai o fat# a fost bine [i asa pentru c# fiica mea mi – a prilejuit numai momente de satisfac]ie: a terminat liceul cu o medie apropiat# de zece, a intrat la universitate pe locul trei din c@teva sute si mi-a d#ruit doi nepo]ei adorabili, un b#ie]el si o fetit#. 15. Momentul marcant al carierei mele militare a fost decembrie 1989. Am avut ocazia s# constat abnega]ia [i eroismul subordonatilor mei \n acele zile tulburi. Dup# ce 263

politrucul [ef al Diviziei Maritime ne-a citit ordinul cu “trageti la picioare” am \nteles c# nu mai este drum de \ntoarcere pentru regimul de atunci. Dup# plecarea personajului de mai sus le-am urat subordona]ilor mei (eram pe atunci comandantul unei unit#]i de nave antisubmarine) s# ne \nt@lnim cu to]ii, \n aceeasi formatie, pe dana portului Midia, \ntregi si nev#t#ma]i, str#b#t@nd cu ra]iune si profesionalism evenimentele tulburi ce urmau. Am avut satisfactia \ndeplinirii tuturor misiunilor primite f#r# pierderi omene[ti, f#r# avarii la nave [i tehnica de lupt# [i f#r# vagoane de proiectile [i cartuse trase aiurea asupra unui inamic imaginar sau simulat. Am satisfac]ia suprem# c# am men]inut \n via]# 150 de suflete ale c#ror nume ar fi fost acordate ast#zi unor str#zi din Constan]a \n calitate de eroi sco]@nd de sub focul unei baterii de artilerie antiaerian# cele trei nave din subordine. Nici p@n# ast#zi nu [tiu de ce am primit ordinul de a ocupa cu navele din subordine acel raion anume, aflat \n b#taia acelei baterii: a fost o prostie a [efilor de la divizie sau o chestie programat#? _ntrebarea \mi st#ruie \n minte [i acum c@nd \mi amintesc c# am atras aten]ia celui care mi-a ordonat s# ies in mare \n miez de noapte f#r# lumini de balizaj [i, colac peste pup#z#, cu o drag# ancorat# chiar \n [enal f#r# lumini de pozi]ie. Reac]ia bateriei m-a uimit cu at@t mai mult cu c@t am solicitat s# se comunice celor de la uscat, prin telefon, faptul c# trei nave de lupt# vor ocupa raionul din fa]a lor. _n momentul \n care a fost deschis focul, la c@teva minute dup# miezul nop]ii, am pus m@na pe microfonul sta]iei pe unde ultrascurte [i le-am ordonat comandan]ilor navelor: “_ntuneca]i navele, drum 140 grade, vitez# maxim#!”. Am dat comanda \n clar, \nc#lc@nd toate regulile secretului [i ale cifri[tilor. M-au bucurat r#spunsul [i execu]ia prompt# a subordona]ilor. Ca prin minune, cea de a doua salv# nu a mai venit. Am adunat apoi navele \ntr-un raion la sud de portul Midia acolo unde bateria nu mai avea sector de tragere. Dup# o lun# de la acest eveniment, comandantul unit#]ii respective, de[i \mi descria exact cele \nt@mplate sus]inea c# a tras asupra unor elicoptere care zburau la suprafa]a apei [i c# dac# i-ar fi func]ionat radarul ar fi tras p@n# ce ]intele ar fi disp#rut din ecran. Manevra de evitare a focului acestei baterii “eroice” concomitent cu camuflarea navelor ne-a men]inut \n via]#. Pe la sf@rsitul lunii ianuarie a trebuit s# suport obida unei atitudini \njositoare a unui general al armatei rom@ne, care \n spiritul mult v@nturatei CADA, a adresat efectivelor subordonate mie \ntrebarea: “Sunte]i de acord ca actualul comandant s# v# mai fie [ef \n continuare ?”. Atunci am avut sentimentul c# institu]ia care m-a format [i pe care am servit-o nu mai exist#. Mi-am revenit abia atunci c@nd ofi]erii mei, mai[trii militari [i militarii \n termen [i-au exprimat, prin ridicarea m@inii, acordul lor. Singura excep]ie a fost “abtinerea” fostului activist UTC. 16. Am avut [ansa de a fi numit \n func]ia de comandant al primei fregate rom@ne[ti, retrogradat# ast#zi la rangul de corvet# antisubmarin#, cu num#rul de bordaj 260, numit# mai t@rziu Amiral Petre B#rbuneanu. _mpreun# cu efectivele de cadre din echipaj am f#cut propuneri de \mbun#t#]ire a sistemelor [i instala]iilor de la bord devenind o adev#rate pacoste pentru [antierul naval constructor care nu-[i mai vedea atins obiectivul de a “v#rsa” nava \n curtea Marinei Militare \n cinstea unui 30 decembrie. 264

Dup# 30 de ani de la lansare nava se afl# \nc# \n serviciu iar tinerii ofi]eri de la bord se m@ndresc c# se g#sesc la bordul celei mai bune nave din serie. _n calitate de [ef al Statului Major al For]elor Navale am fost nevoit s# gestionez durerosul proces de reducere al efectivelor [i de t#iere a navelor de lupt# aflate la acel moment \n dotarea marilor unit#]i [i unit#]ilor subordonate. Dup# apari]ia Ordonan]ei de Urgen]# care permitea atribuirea de salarii compensatorii celor care solicitau ie[irea din r@ndul cadrelor active, am fost nevoit s# manevrez \ntre conducerea Statului Major General care cerea insistent reducerea efectivelor [i comandan]ii din subordine care \[i vedeau unit#]ile depopulate. Le-am solicitat comandan]ilor de mari unit#]i [i unit#]i din subordine s# \nainteze urgent spre aprobare toate rapoartele de trecere \n rezerv#, atr#g@ndu-le aten]ia c# poate mai t@rziu vor fi ei nevoi]i s# le cear# subordona]ilor s# p#r#seasc# institu]ia militar#, situa]ie care desigur ar fi fost una delicat#. Datorit# acestui lucru efectivele Marinei Militare s-au redus prin voin]a oamenilor ei [i nu imperativ. Ca pensionar, \n calitate de cadru didactic universitar la Academia Naval# “Mircea cel B#tr@n” din Constan]a am condus colectivul care a \ntocmit proiectul celui mai modern simulator de naviga]ie [i de manevr# a navei din Rom@nia. C@teva din c#r]ile scrise de mine servesc ca manuale de predare a naviga]iei \n aceast# institu]ie [i \n cadrul Universit#]ii Maritime din Constan]a. 17. _n anul 2000 am ob]inut titlul [tiin]ific de doctor \n [tiin]e militare sus]in@nd la Academia de _nalte Studii Militare Bucure[ti (ast#zi Universitatea Na]ional# de Ap#rare “Carol I”) teza de doctorat cu tema “Contribu]ii la studiul doctrinei [i diploma]iei navale rom@ne[ti \n actualul context geopolitic [i geostrategic”. _n calitate de [ef al Sec]iei Opera]ii din Statul Major al For]elor Navale am fost implicat \n parcurgerea etapei de Parteneriat pentru Pace \n care For]ele Navale au fost angrenate de la bun \nceput. Cu aceast# ocazie am participat la diferite ateliere de lucru [i aplica]ii navale organizate \n ]ar#, \n SUA [i alte state NATO din Europa. Am \nv#]at procedurile de stat major NATO [i le-am transmis subordona]ilor mei care \ncet-\ncet au \nceput s# vorbeasc# engleze[te [i s# adopte vocabularul naval NATO. _n aceea[i calitate am fost implicat \n preg#tirea tuturor exerci]iilor militare la care Rom@nia a participat cu for]e navale, exerci]ii executate \n ]ar# [i \n afara ei (Bulgaria, Ucraina, Georgia, Italia). Am de]inut comanda For]elor Navale ale Rom@niei \n calitate de {ef al Statului Major al For]elor Navale pentru aproape 5 ani, \n perioada 1997-2002. _n aceast# calitate am participat la nenum#rate evenimente militare interna]ionale, desf#[urate \n ]ar# [i \n str#in#tate. Am participat de mai multe ori la simpozionul interna]ional “Puterea Maritim#” organizat de Marina SUA, ocazie cu care m-am \nt@lnit cu comandan]ii Marinelor Militare din \ntreaga lume [i la simpozionul cu acela[i nume g#zduit de Italia la Vene]ia, \n una din ocazii fiind moderatorul unei sec]iuni de dezbateri a unor probleme de interes pentru bazinul mediteranean [i al M#rii Negre. Am participat succesiv la simpozioanele interna]ionale MARCOMET (Maritime Commanders Meeting) g#zduite succesiv de Italia, Turcia, Grecia [i Spania \n anii 1998, 265

1999, 2000 [i 2001 \n cadrul c#rora am avut interven]ii pe marginea materialelor prezentate. Am semnat, al#turi de al]i 5 comandan]i ai For]elor Navale din Marea Neagr#, actul de constituire a grup#rii BLACKSEAFOR [i am participat la [edin]ele de organizare a acesteia, ocazie cu care am avut propuneri care au fost acceptate de participan]i. _n cariera mea am vizitat nenum#rate ]#ri, ca militar [i ca ofi]er maritim \n flota comercial#, fapt ce mi-a permis aprofundarea, prin autoinstruire, a limbii engleze. _n postura de pensionar m-am dedicat activit#]ii de cadru didactic \n domeniul universitar de marin#, disciplinele predilecte fiind naviga]ia estimat#, costier#, ortodromic# [i astronomic#, manevra navei [i cinematica naval#. Am scris mai multe c#r]i ale c#ror titluri sunt urm#toarele: - Viceamiral (r) dr. Traian Atanasiu, Bazele naviga]iei, naviga]ie estimat# [i costier#, Editura Academiei Navale “Mircea cel B#tr@n”, Constan]a, 2005, - Viceamiral (r) dr. Traian Atanasiu, Cinematic# naval#. Principii teoretice ale manevrei tactice a navei, Editura Academiei Navale “Mircea cel B#tr@n”, Constan]a, 2005 - Viceamiral Traian Atanasiu (coordonator), Contraamiral dr. Anatolie Zemba, Comandor (r) prof.dr. Vasile Grad, Comandor dr. Cornel Mihai, Comandor dr. Gheorghe Marin, Puterea maritim# [i diploma]ia naval# , Editura Militar#, Bucure[ti, 1998; - Traian Atanasiu, Anastasia Varsami , Table Nautice pentru uz didactic, Editura NAUTICA, Constan]a, 2009; - Traian Atanasiu, Alina Breazu, Astronomie [i naviga]ie astronomic#, Editura NAUTICA, Constan]a, 2011. 18. Am convingerea c# Rom@nia [i armata ei vor reu[i s# ias# la liman \ntr-un viitor mai mult sau mai pu]in \ndep#rtat. T#ria armatei va fi dat# \ns# \n continuare de oamenii ei. Ne facem iluzii de[arte la g@ndul c# dotarea cu armament [i tehnic# de lupt# vor fi la nivelul momentului. Tot ceea ce este modern este foarte scump [i inaccesibil unor ]#ri de talia Rom@niei, cel pu]in \n urm#torii 50 de ani, dac# nu mai mult. In ceea ce prive[te perioada pe care o travers#m nu am de spus altceva dec@t c# avem ce merit#m. De 22 de ani suntem \ntr-o tranzi]ie [i o reform# perpetu# care nu are la baz# nici un fel de un program na]ional, m#car pentru dou# s#pt#m@ni dac# nu pentru 25 de ani [i despre care nu [tim \ncotro ne va duce. Cert este c# nivelul de trai al rom@nilor a fost afectat de rom@ni [i nu de al]ii din afar#. 19. Tabloul zilelor noastre ne prezint# o ]ar# al c#rui popor i-a distrus economia prin darea la fier vechi a industriei [i prin distrugerea amenaj#rilor agricole. Rom@nii se vor trezi numai atunci c@nd nu vor mai avea ce m@nca. Deocamdat# s-au trezit c# nu mai au loc de munc#. Va veni [i acel moment. _n ceea ce prive[te omenirea ea este, dup# p#rerea mea, un cazan ce va da \n cur@nd \n clocot. Na]ii mai puternice dec@t a noastr# se vor ridica \mpotriva celor care au generat actuala criz# mondial#. Nu exclud posibilitatea unor ample mi[c#ri sociale \n \ntreaga lume, exemplul Greciei fiind unul de talie minor#. Posibilitatea izbucnirii unor r#zboaie nu este nici ea de neglijat. Caracterul lor va fi \ns# restr@ns ca spa]iu [i timp pentru c# popoarele nu pot suporta [i cheltuielile suplimentare cerute de purtarea unor astfel de r#zboaie. 266

Pronosticul meu \n ceea ce prive[te limpezirea actualei situa]ii este anul 2030. Fac aceast# apreciere pornind de la modul \n care ne-am mi[cat \n cei 22 de ani de la a[a-zisa revolu]ie din 1989. 20. Am unele \ndoieli \n ceea ce prive[te viitorul comunitar al Europei. Tendin]ele actuale ale Germaniei [i Angliei, tot mai critice la adresa actualei forme de cooperare pe continentul european, m# determin# s# cred c# aceast# c#ru]# comunitar# nu va ajunge prea departe. O dezvoltare sigur# [i rapid# se face \n grani]ele na]ionale. Dac# ne uit#m \n urm# la procesul de cooperativizare a agriculturii, putem trage concluzia c# aceast# form# for]at# de cooperare a ]#ranilor \ntr-un sistem impus a produs mai mult r#u dec@t bine. S# fim serio[i, nu putem spune c# ]#ranii b#ga]i cu for]a \n colectiv s-au sc#ldat \n bun#stare [i huzur! Tot a[a [i cu sistemul comunitar de cooperare european#. Apreciez \ns# beneficiile aplic#rii principiului libert#]ii de mi[care \nscris \n carta drepturilor omului [i consider c# lumea actual# nu trebuie s# aib# la grani]e sisteme similare cu cele care au existat la Checkpoint Charlie din Berlinul comunist. 21. Cred c# cel mai bun lucru pentru rom@ni, acum, este acela de a se hot#r\ asupra sor]ii [i viitorului lor. Absenteismul de la urnele de votare demonstreaz# o slab# educa]ie [i cultur# civic#. Faptul c# nu voin]a popular# ci con]inutul unor saco[e cu alimente determin# rezultatul votului ne demonstreaz# cu prisosin]# faptul c# vom putea orbec#i mult timp f#r# a putea vedea lumini]a de la cap#tul tunelului pe care am pute-a denumi timid democra]ie. _ndemnul meu este c# trebuie s# ne ridic#m la nivelul ]#rilor dezvoltate. Acest lucru se face cu munc# [i cu trud# [i nu prin tot felul de \mprumuturi externe considerate a fi centuri de siguran]# \ntr-un avion \n picaj f#r# posibilit#]i de redresare. Este necesar un nou sistem de instruire [i de educa]ie care s# mai preg#teasc# [i muncitori nu numai absolven]i de studii universitare care nu-[i g#sesc nic#ieri de lucru. Ne este necesar# o clas# politic# cu g@ndul la ]ar# [i la popor [i nu la alegerile din 2012, o clas# politic# apt# s# trimit# \n guvern [i \n parlament oameni care s# nu mai jure str@mb cu m@na pe biblie [i care s# cread# cu adev#rat \n Dumnezeu. Este obligatoriu s# folosim p#m@ntul pe care \l are aceast# ]ar# pentru a ne c@[tiga independen]a alimentar# astfel ca produsele bio s# nu mai fie elemente de lux ci dovada normalit#]ii. Not# privind fotografiile: Fotografia din liceu este singura pe care o am. Celelalte dou# sunt f#cute \n momentul decor#rii mele cu Ordinul na]ional pentru merit al Republicii Franceze. A nu se confunda cu ceva venit din partea Armatei rom@ne care cu o lun# \nainte de a ie[i la pensie m-a mutat de pe o func]ie de patru stele pe o func]ie de dou# stele la propunerea generalului PSD Popescu Mihail, unul din cei doi juniori aminti]i mai sus.

267

CONTRAAMIRAL DE FLOTIL~ ION T~N~SACHE CU TOATE P^NZELE SUS! 1. M-am n#scut la 02.04.1947 \n localitatea Albe[ti, jude]ul Teleorman, \ntr-o familie cu 5 copii (eu fiind primul b#iat dup# cele 3 surori). Condi]iile de trai la vremea aceea, \n plin# campanie de colectivizare obligatorie erau deosebit de grele. Tat#l meu m-a pus chiar [i pe mine, la v@rst# fraged#, \n vacan]e, s# merg la muncile agricole destul de grele pentru un copil (seceri[ manual, pr#[it porumb [i floarea soarelui, etc). Chiar dac# am fost selectat dup# \nv#]#tur# [i fizic, una din condi]iile pentru a merge s# dau admitere la L.M. â&#x20AC;&#x153;Dimitrie Cantemirâ&#x20AC;? a fost \nscrierea familiei mele \n colectiv (CAP). {tiind c#mi ajut p#rin]ii, c# nu vor mai cheltui cu mine (gazd#, mas#, haine, rechizite [colare, etc.), cu acordul tat#lui am plecat hot#r@t s# iau via]a \n piept [i s# dau examen la Breaza. 2. Bucuria reu[itei la examen a fost foarte mare pentru mine [i familia mea, care mi-a prev#zut un viitor frumos [i ca voi ajunge general. Condi]iile de via]# [i \nv#]#tur#, dotarea cu laboratoare moderne, s#li de sport [i poligoane, nivelul de preg#tire al profesorilor civili [i militari, erau cu totul deosebite fa]# de cele oferite de liceul teoretic Tudor Vladimirescu din Ro[iorii de Vede, \n primii 2 ani de liceu. Anii petrecu]i \n liceul militar [i-au pus o puternic# amprent# pe formarea caracterului viitorului ofi]er de marin#. Acolo am \nv#]at c# toate reu[itele \n via]# au la baz# munca cinstit# [i respectul celor cu care vii \n contact. Respectul fa]# de profesori (chiar [i pe profesorii civili, femei sau barba]i, \i salutam \n pas de defilare), educa]ia primit# \n liceu de la dirigin]i [i comandan]i, inclusiv educa]ia muzical# [i conduita \n societate dar [i condi]iile de instruire [i cazare conform normelor militare au contribuit enorm la formarea mea ca om [i ulterior, ca ofi]er. 3. Amintiri frumoase, semnificative, tr#ite \n cei doi ani de liceu militar au fost multe. Horele [i s@rbele pe care le jucam \n recrea]ia mare, gustarea cu p@ine, unt [i mult# miere, patrulele militare pe ni[te trasee deosebit de frumoase, schiul \nv#]at pe dealurile din curtea liceului, dar [i vacan]ele de var# petrecute \n tabara de la Capul Midia, au fost printre cele mai gustate pl#ceri de c#tre liceanul adolescent. Nu mai vorbesc 268

de m@ndria ce m# cople[ea atunci c@nd vedeam [i sim]eam admira]ia [i respectul oamenilor [i colegilor mei din sat, \n timp ce eu circulam cu bicicleta \mbr#cat \n frumoasa uniform# de cantemirist. 4. Regimul cazon, dep#rtarea (ruperea) de familia din care f#ceam parte, via]a desf#[urat# timp de 2 ani numai \ntre b#ie]i, dar [i ulterior, timp de 4 ani \n {coala Militar# Superioar# de Marin#, au influen]at oarecum negativ pe plan social, fiind diferi]i \n raport cu colegii din via]a civil# prin comportament, temperament [i conduit# etic# [i moral#. 5. Momente de recul am avut ca orice t@n#r care trece brusc de la condi]iile de \nv#]#tur# [i trai din via]a civil#, la cea militar#. Dar [tiam de unde am plecat [i ce mi se oferea, ce [i unde pot ajunge. 6. Perioada de cantemirist a fost cea mai efervescent#, modelatoare, educativ# [i formativ#. Acolo am \nv#]at s# ascult, s# \n]eleg [i s# simt frumuse]ea muzicii de oper# [i operet# datorit# unor profesori de muzic# excep]ionali. Acolo, dirigintele care mi-a ]inut loc de tat# [i mam#, m-a \nv#]at normele de etic# [i comportament \n via]# [i societate, prezent@ndu-mi munca, ca principala condi]ie pentru formarea mea ca om [i militar. 7. Majoritatea cantemiri[tilor au reusit \n via]#, duc@nd la bun sf@r[it cariera militar# de[i, c#tre final am fost supu[i restructur#rii [i reorganiz#rii armatei pentru adaptarea noilor condi]ii din zilele noastre (admiterea \n NATO [i UE). 8. Spiritul cantemirist s-a men]inut ulterior pe toat# durata form#rii mele ca militar, fiind preocupat \n permanen]# de performan]#, de \nsu[irea [i aplicarea \n practic# a noilor cuno[tin]e tehnico-stintifice, de studierea fenomenului militar \n profunzime, sub toate formele sale. 9. Modele pentru mine au fost to]i profesorii, deoarece fiecare a contribuit \n felul s#u cu ceva aparte la formarea mea ca adolescent. Faptul c# majoritatea erau [efi de promo]ii [i bine preg#ti]i profesional, emanau \n permanen]# seriozitate [i competen]#. Orele de fizic# cu profesorul Ni]# sau cele de chimie cu <Capra> erau o \nc@ntare, cele de matematic# cu profesorul Stan erau cu adevarat exceptionale , dar [i cele de biologie cu profesorii Marinescu [i Sp@nu la geografie erau a[teptate cu ner#bdare. 10. Comandantul de companie, Mr. Micu]#, a fost unul din modelele mele ca militar, prin competen]a, preg#tirea [i seriozitatea care-l caracterizau. 11. Ca modele pot evoca [i pe unii dintre colegii mei de genera]ie. }uican Virgil, Petroiu Vasile [i Suiugan Ioan s-au remarcat prin faptul c# provenind de la casele de copii au ajuns ofi]eri foarte bine preg#ti]i profesional, primul medic stomatolog de renume [i ceilal]i doi ofi]eri de marin#, \ndeplinind func]ii la diferite e[aloane [i comandamente din Marina Militar#. 12. Marea [i fluviul, \n general apa, m-au atras ca un magnet. Faptul c# veneam de la [es unde pe timp de var# r@ul Vedea, din apropierea satului Albe[ti, r#m@nea f#r# ap#, dar [i c@t de frumoas# [i furioas# era c@nd se rev#rsa prim#vara ar#t@nd ca un mic <fluviu> \ntre localit#]ile Albe[ti [i Peretu, m-au f#cut s# merg spre SMSM pentru a deveni marinar. 13. _n SMSM am avut ca profesori [i comandan]i o serie de oameni competen]i, bine preg#ti]i \n domeniu, cunoscut faptul c# Marina este o <arm#> tehnic#. Amiralii Ulmeanu Sebastian, Mihai Aron, {tefan Ilie, Dragu Marcel, dar [i comandorii Suciu 269

Sever, {tef#nescu Constantin, Mungiu Dumitru au fost [i r#m@n \n istoria Marinei ca personalit#]i militare de prestigiu. 14. Familia (so]ia [i cele dou# fete) dar [i socrii mei au influen]at pozitiv formarea [i dezvoltarea carierei mele de militar. _n permanen]# familia m-a urmat \n toate garnizoanele \n care am lucrat (Tulcea, Br#ila, Giurgiu, Mangalia [i Constan]a) asigur@ndu-mi apropierea sufleteasc# [i sprijinul \n formarea [i educarea copiilor, s# dep#[esc momentele mai grele ap#rute de-a lungul vie]ii. So]ia a fost cea care a dus greul c@nd am urmat cursurile Academiei Militare [i diferite cursuri postacademice. 15. Ca militar am fost marcat de o serie de evenimente deosebite. Am fost obligat s# devin ofi]er dup# 3 ani [i 4 luni, \n decembrie 1968, ca urmare a evenimentelor din Cehoslovacia (interven]ia militar# a URSS). Am fost participant activ la <revolu]ia> din decembrie 1989, ca ofi]er de opera]ii \n comandamentul Marinei Militare. _n campania de aderare la NATO am desf#[urat munca specific# compartimentului de opera]ii, al c#rei [ef am fost \n perioada 1998-2002, func]ie de pe care am ie[it la pensie cu gradul de contraamiral de flotil#, la \mplinirea v@rstei de 55 ani. 16. Domeniile care m-au atras au fost opera]iile, cercetarea tehnico-stintific#, studierea fenomenului militar, perfec]ionarea structurilor optime ale Marinei Militare, \mbun#t#]irea concep]iei de ap#rare a Marinei Militare \n condi]iile r#zboiului modern. 17. Doctoratul a fost visul meu ne\mplinit. De[i am reusit s# devin doctorand, am \ntrerupt examenele din cauza \ndrum#torului meu, care a v#zut \n mine o <adev#rat# vac# de muls>. Tributul gras [i asigurarea caz#rii la mare erau peste posibilit#]ile mele [i contrar concep]iei mele despre promovarea \n ierarhia militar#. Revistele de specialitate, de art# militar#, au fost cele \n care am publicat periodic o mul]ime de articole. 18. Perioada actual# este optim# pentru Marina Militar# privind restructurarea [i modernizarea. Am sus]inut [i-mi men]in parerea c# Marina Militar# are nevoie de 1-2 submarine pentru a fi \n masur# s#-[i \ndeplinesc# c@t mai multe misiuni specifice \n Marea Neagra [i pe alte teatre maritime de opera]ii. 19. R#zboiul mileniului 21 este r#zboiul antiterorist care este pe cale de a se generaliza. Acest flagel poate fi comb#tut numai printr-o concep]ie [i ac]iune unitar# a NATO [i UE, dar [i cu sprijinul marilor state ale lumii: Rusia, China [i Japonia. 20. Ca pensionar, am fost supus <ru[inii na]ionale>. Sunt dezam#git [i profund m@hnit c@nd m# g@ndesc c# de la 01.01.2012 nu voi mai avea gradul militar pe care l-am c@[tigat de-a lungul carierei militare, iar pensia \mi va fi redus#. Oare cu ce am gre[it s# fiu astfel pedepsit? Unde-i grija [i preocuparea M.Ap.N. pentru rezervi[tii [i pensionarii s#i? 21. Cred c# DUMNEZEU \mi va da s#n#tate s# m# bucur \mpreun# cu so]ia, copiii [i nepo]ii de via]# \n anii pe care \i vom mai avea de tr#it. Cu mult respect, v# salut [i v# urez mult# s#n#tate [i fericire!

270

PROMO}IA 1966

GENERAL DE BRIGAD~ COCO{IL~ VASILE TOT CEEA CE CL~DE{TI PE NISIP, MAI DEVREME SAU MAI T^RZIU SE VA D~R^MA M-am n#scut la 12.05.1948 \n comuna F#rca[ele jude]ul Olt pe ni[te plaiuri \nc#rcate de istorie. Localitatea este situat# pe malul drept al Oltului la 7 km de municipiul Caracal [i se \nvecinaz# cu satul Re[ca unde se afl# ruinele cet#]ii romane Romula iar \n satul Hot#rani, unul din satele componente ale comunei natale, d#inuie [i acum ruinele unuia din turnurile de aparare ale ceta]ii Romula. P#rin]ii au fost ]#rani cu gospod#rie mijlocie care au muncit din greu asfel ca to]i cei patru copii care au \nv#]at foarte bine s# mearg# la liceu [i apoi la facultate \n condi]iile \n care p#m@ntul li s-a luat la CAP. Eu sunt cel mai mare dinte fra]i, iar dragostea de armat# [i istorie mi-a fost insuflat# de tat#l meu care a f#cut al doilea razboi mondial particip@nd at@t la luptele de la Cotul Donului, unde a sc#pat din \ncercuire, al#turi de c@]iva camarazi, c@t [i la luptele din mun]ii Tatra. Tata, de[i un om simplu, era un bun cunoscator al istoriei neamului, a iubit foatre mult armata [i ]ara. _n comun# chiar i se spunea ,,sergentul” cu referire la gradul pe care l-a avut pe timpul r#zboiului [i ca un semn de respect [i apreciere pentru ceea ce a fost pe timpul c@t a f#cut armata [i r#zboiul. Ulterior a fost avansat la gradul de sergent major \n rezerv# dar tot ,,sergentul” i se spunea. De c@te ori eram \mpreun# la treburile gospod#re[ti [i la muncile c@mpului \mi povestea despre armat#, de ceea ce a tr#it [i a f#cut pe timpul r#zboiului. A[a c# \n clasa a IX-a c@nd au venit la Liceul nr. 2 din Caracal reprezentan]i ai C.M.J. Olt pentru a recruta candida]i pentru Liceul Militar eu eram preg#tit sufleteste, am fost de acord, am fost selec]ionat, am participat la examenul de admitere la Liceul Militar ,,Dimitrie Cantemir” [i am fost admis \n condi]iile unei concuren]e foare mari de peste 10 candida]i pe loc. De[i \mi doream s# urmez liceul militar, prima \nt@lnire \n liceu am avut-o cu cel care ulterior aveam s# aflu c# era loc]iitorul comandantului de pluton, un coleg cu un an 271

mai mare, chiar atunci c@nd am primit echipamentul, a degenerat \ntr-un conflict. Eram [i sunt o persoan# care \ntotdeauna spun ceea ce gandesc [i reac]ionez atunci c@nd se face o nedreptate c@nd [tiu c# am dreptate. Din nefericire acest conflict a continuat, asfel c# \n timpul primului trimestru m-am adaptat foarte greu [i am avut de multe ori inten]ia de a pleca din liceu. Ru[inea de a nu fi judecat de colegii de la liceul civil, de[i eram printre premian]i, c# nu am reu[it s# fac fa]# cerin]elor liceului militar, m-a f#cut s# str@ng din din]i [i am r#mas. _n scurt timp m-am apucat s# \nv#], am \nceput s# \mi recap#t \ncrederea \n mine, s# m# \mprietenesc cu mul]i dintre colegii mei [i rezultatele au \nceput s# apar# [i s# ob]in notele cu care eram obi[nuit, peste opt, [i s# apar# [i satisfac]ia de a fi apreciat de profesori, comandan]i [i colegi. G@ndul cu care am venit \n liceul militar a fost s# m# fac medic. Prima dezam#gire pe care am avut-o a fost la sfarsitul clasei a XI-a, \nainte de bacalaureat, c@nd am fost anunta]i c# cei din promo]ia noastr# nu avem dreptul s# d#m la medicin#. Atunci nu am mai \nv#]at de loc pentru bacalaureat [i eram hot#r@t s# plec din liceu. Am m#rturisit acesta comandan]ilor mei [i deoarece \n clasa a XI-a, am fost primit \n PCR, secretarul de partid, capitanul Cozac m-a avertizat c# dac# voi pleca din liceu voi fi exclus din partid [i voi suferi toat# via]a. A[a c# nu am plecat, la aceasta contribuid [i faptul c# dupa mine mai erau 3 frati, 2 dintre ei la liceu [i p#rin]ii ca membri CAP se descurcau din ce \n ce mai greu cu banii [i cu \ntre]inerea lor la liceu. Dac# nu am avut voie s# dau examen la medicin#, initial am vrut s# m# fac aviator, dar tat#l meu care f#cuse r#zboiul de la un cap#t la altul, mi-a spus s# merg la orice arm#, mai pu]in la avia]ie [i marin#, spun@ndu-mi c# dac# voi merge la avia]ie va considera c# are mai putin cu un copil. Un alt argument care m-a f#cut s# nu merg la avia]ie al#turi de sfatul p#rin]ilor pe care i-am ascultat \ntotdeauna [i nu i-am dezam#git niciodat#, a fost acela c# am avut o veri[oar#, care era c#s#torit# cu un pilot militar, iar \n acea perioad# 23 colegi ai acestuia au disp#rut \n accidente aviatice. A[a c# am mers totu[i, la o [coal# militar#, si am dat examen la {coala Superioar# de Ofiteri Activi de Artilerie Antiaerian# [i Radioloca]ie ,,Leontin S#l#janâ&#x20AC;?, unde am fost admis printre primii la specializarea rachete antiaeriene. Durerea din suflet c# nu am devenit aviator s-a atenuat foarte t@rziu. Soarta a f#cut ca dup# absolvirea [colii militare s# fiu repartizat pe aerodromul militar Deveselu la Dn.62 Art. A.A. Mixt, care a luat fiin]# atunci pentru ap#rarea antiaerian# a aerodromului, ca urmare a r#zboiului dintre Israel [i Egipt. Aceast# durere s-a atenuat [i rana a \nceput s# se vindece, atunci c@nd unul dintre fo[tii colegi din liceul militar a decolat [i nu s-a mai \ntors. _nainte de decolare chiar vorbisem cu el, bateria de artilerie antiariana la care eu lucram, era lang# celula de alarm# a pilo]ilor. Revenind la anii liceului militar men]ionez c# preg#tirea solid# pe care am primito m-a ajutat [i mi-a influen]at \ntreaga carier#. Faptul c# am avut profesori care f#r# excep]ie apreciau munca [i ne notau \n func]ie de ceea ce stiam, m-au c#lit [i mi-a \nt#rit convingerile pe care le-am primit \n famile c# \nv#]@nd [i muncind mai devreme sau mai t@rziu, rezultatele nu vor \nceta s# apar#. Aceste valori [i spiritul cantemirist le-am promovat [i aplicat at@t pe timpul carieri militare c@t [i dup# trecerea \n rezev#. Din pacate \n vremurile pe care le tr#im acum ,,alte valori sunt la mod#â&#x20AC;&#x2122;â&#x20AC;&#x2122;. Totu[i, convingerea mea este c# tot ceea ce cl#de[ti pe nisip mai devreme sau mai t@rziu se va d#r@ma. 272

_ntreaga via]# este marcat# de p#rin]i, \nv#]#tori [i profesori \n diferite etape pe care le parcurgem. Referindu-m# concret la dasc#lii de la Liceul Militar, tuturor le port o admira]ie deosebit# [i \mi aduc aminte cu pl#cere de delicate]ea doamnei profesoare de limba rus# Jebeleanu Maria, care atunci c@nd unul din colegi se plangea c# nu a putut \nva]a c# ,,l-a durut capul”, d@nsa \l lini[tea [i cu o blande]e deosebit# \i spunea: ,,nu este nimic copile, asta e o dovada c# ai cap”. Am r#mas de asemenea impresionat de puterea de sintez# [i de capacitatea de a transmite cuno[tiin]e a domnului profesor de biologie [i anatomie Marinescu. Dac# erai atent la cursurile d@nsului [i luai noti]e, st#p@neai foate bine materia. Stilul d@nsului m-a ajutat ulterior \n procesul de \nv#]are. La \nt@lnirea de 45 de ani de la absolvirea liceului, domnul profesor Marinescu m-a impresionat de cum arata ca fizic, aproape c# l-am confundat cu fo[tii colegi, av@nd acea[i vitalitate ca acum 45 de ani. _mi amintesc cu admira]ie [i de domnul profesor de istorie Mih#ilescu, care m-a impresionat prin vasta cultur#, putere de munc# [i curajul ca \n acele vremuri s# ne \nve]e istoria adevarat# a poporului rom@n. D@nsul al#turi de tat#l meu m-au determinat s# iubesc istoria neamului [i s# transmit copiilor mei [i celor din jur acest lucru. A[a cum am aratat mai sus am urmat {coala Militar# de Ofi]eri Activi de Artilerie Antiaerian# [i Radioloca]ie ,,Leontin S#l#jan”, specializarea rachete antiaeriene. Deoarece nu am mai putut urma medicina [i nici la avia]ie nu m-am putut duce, eram nehot#r@t la ce arm# s# merg. M-am dus la bibliotec#, am r#sfoit c@teva c#r]i [i am hot#r@t s# merg la una dintre cele mai moderne arme, rachetele antiaeriene, o arm# tehnic# unde se cerea matematic# [i fizic#, materii care mie \mi placeau [i la care aveam \nclina]ii. Faptul c# la Bra[ov se facea mai mult# carte [i mai putin# ,,militarie” fa]# de Sibiu m-a determinat s# urmez aceast# [coal#. Faptul c# \n [coala militar# am avut ca [i \n liceul militar profesori [i comandan]i de excep]ie, a fost un proces care a continuat \n mod firesc [i s-a pus o ampret# definitorie \n formarea mea ca ofi]er [i ca om. _n primii doi ani de [coal# militar# am avut c@]iva profesori de excep]ie de la Universitatea din Bra[ov, mai ales la matematici speciale [i analiz# matematic#. Acum s-au pus bazele unei preg#tirii [tiin]ifice solide care m-a ajutat pe tot parcursul carierei militare [i dup# trecerea \n rezerv#. Astfel, dup# terminarea [colii superioare de ofiteri, deorece am fost printre primii \n promo]ie, am ales Bucure[tiul, divizionul de rachete antiaeriene unde facusem stagiul. Dup# c@teva zile a venit {eful Trupelor de Artelerie [i Rachete A.A. din CAAT [i deoarece se \nfiin]aser# noi unitati de ap#rarea antiaerian# a aerodromurilor \n urma r#zboiului arabo-israelian [i o astfel de unitate a luat fiin]# la Deveselu, la 15 km de comuna natal# [i la rug#mintea unor colegi care erau din Bucure[ti [i nu prinseser# reparti]ie \n Bucure[ti, am acceptat s# cedez locul meu \n Bucure[ti [i am mers la Deveselu, la Dn. 62 Art. A.A. Mixt \n func]ia de comandant de pluton [i loc]iitor al comandantului la o baterie de art. a.a. de 37mm. Deoarce \n [coal# facusem numai rachete antiaeriene, era prima dat# c@nd am v#zut aceste tunuri. Preg#tirea solid# anterioar# [i ambi]ia au facut ca \n scurt timp \mpreun# cu sergen]ii [i solda]ii din subordine (sergen]i pe care, pe unii \i \nt@lnisem pe timpul stagiului efectuat la Dn.1RAA din R19RAA) s#-mi \nsu[esc repede tehnica, iar la tragerile de lupt# executate toamna \n poligonul Capul Midia s# ob]in rezultate foarte bune. Dup# 4 ani am fost selec]ionat pentru Academia Militar#, de[i ini]ial am refuzat pentru c# 273

eram student la Politehnica Bucure[ti la facultatea de electronic# [i telecomunica]ii [i doream s# termin facultatea. _n anul 1974 am fost selectionat [i trimis s# dau examen [i am fost admis la Academia Militar#, sec]ia avia]ie [i ap#rare antiaerian#, specialitatea artilerie [i rachete antiaeriene. Dup# absolvire am fost repartizat [ef de stat major \n aceea[i unitate de unde plecasem la Academie, Dn.62 Art.A.A. Mixt. [i am devenit [eful fo[tilor mei comandan]i. Am fost acceptat foarte u[or datorit# preg#tirii [i comport#rii mele anterioare, de[i eram foarte t@n#r. Dup# 4 ani am fost numit comandantul Dn.62 Art. A.A. Mx, fiind unul unul dintre cei mai tineri comandan]i de unitate din ]ar#. Rezultatele ob]inute la tragerile de lupt#, ob]inerea titlului de unitate de frunte, a dus la avansarea mea la exceptional, la gradul de maior. _n anul 1983 dup# absolvirea cursului de comandan]i de regimente ca [ef de promo]ie, am fost numit [eful de stat major al R.17 R.A.A, care atunci se \nfiin]ase. Era a doua unitate \n care veneam de la \nfiin]are. A fost o experien]# unic# pentru c# \n paralel cu supravegherea lucr#rilor de construc]ii ale regimentului [i celor 4 divizioane din garnizoanele Re[ita, Anina, Doclin [i Valea Denii, am coordonat instruirea militarilor care se desfasura \n 4 garnizoane (Timi[oara-transmisionistii, Bucure[ti-centrul de instruc]ie-divizioanele de rachete [i la Bra[ov [i Hunedoara- militarii din divizionul tehnic.) _n anul 1987 to]i militarii din regiment s-au \ntrunit pentru prima dat# \n poligonul Capul Midia, unde am facut \nchegarea regimentului [i preg#tirea pentru tragerile de lupt# care avea s# aib# toamana \n poligonul Asuluk din fosta Uniune Sovietic#, iar misiunea mea \n calitate de proasp#t comandant de regiment era sa \ncheg regimentul [i totodat# s# salvez onoarea ]#rii, dup# ce \n seria anterioar#, regimentul de rachete de la Hunedoara, un regiment cu experien]#, ob]inuse la tragerile de lupt# din str#in#tate calificativul ,,satisf#c#torâ&#x20AC;?. Bucuria a fost foarte mare pentru c#, la sfarsitul tragerilor de lupt# din strain#tate din poligonul Asuluk am ob]inut calificativul foarte bine. Satisfac]ia a fost cu at@t mai mare cu c@t la sf@r[itul acestor trageri de lupt#, de[i cu un regiment foarte t@n#r, am reu[it s# ob]inem cele mai bune rezultate din seria respectiv#, unde au mai fost unit#]i [i mari unit#]i din Rusia, Polonia, Bulgaria, Cehoslovacia [i R.D. German#, iar numele Regimentului 17 R.A.A. [i comandantului s#u Lt.col. Coco[il# Vasile au r#mas \nscrise pe placa de marmur# al [efilor de serii care acum se afl# \n muzeul din acest poligon. Vorbind de momentele cele mai dificile din cariera mea pot spune c# modul cum am reac]ionat au fost amprentate de educa]ia primit#, de cuno[tin]ele acumulate \n timpul anilor de studii dar [i de caracterul meu de a reac]iona atunci c@nd sunt nedrept#tit. Am s# evoc c@teva din aceste momente. Unul a fost cel al tragerilor de lupt# din poligonul Asuluk, mai bine zis al presiunii care s-a facut \naintea acestor trageri, ca urmare a rezultatelor nesatisfacatoare ob]inute de colegii de la Hunedoara \n seria anterioar# [i de unele observa]ii ne\ntemeiate f#cute de comandantul diviziei unor subordona]i cu c@teva minute \nainte de \nceperea tragerilor de lupt#, am avut o r#bufnire [i i-am spus ,,s# nu mai fac# observa]ii direct la oameni [i dac# vrea s# conduc# regimentul, i-am oferit scaunul meuâ&#x20AC;?. S-a l#sat o lini[te de morm@nt pentru c# nimeni nu \ndr#znea s# \l contrazic# pe acesta, at@t eu c@t [i subordona]ii ne-am descarcat nervos [i am reu[it s# ne concentr#m la ceea ce urma [i a dus la o mobilizare exemplar# [i la ob]inerea unor rezultate 274

exceptionale care au salvat imaginea trupelor de rachete antiaeriene [i a Rom@niei. Al doilea moment greu a fost \n timpul revolu]iei din decembrie 1989, c@nd am primit de la acela[i comandant ordinul s# ies cu militarii \n strada [i am refuzat. A fost pentru prima dat# \n cariera mea c@nd primeam un ordin [i nu am spus ,,am \ntelesâ&#x20AC;?, ci spun@ndu-i c# misiunea de lupt# a regimentului este de a ap#ra antiaerian municipiul Re[i]a. Emo]ii am avut [i atunci c@nd am fost numit [eful ap#r#rii antiaeriene la Armata a 3-a, doarece treceam de la apararea antiaerian# a teritoriului (CAAT), unde aveam un nume, eram cunoscut [i apreciat datorit# rezultatelor ob]inute, la trupele de uscat unde nu cuno[team dec@t c@]iva colegi cu care fusesem la academie sau la cursuri postacademice. Pregatirea solid# a f#cut ca rapid s# m# impun [i s# fiu apreciat de ceilal]i [efi de arm# [i de comanda armatei. Toate realiz#rile mele din cei 33 de ani de carier# militar#, din care 27 am fost comandant [i [ef de stat major la diferite e[aloane, nu erau posibile dac# Dumnezeu nu m# ajuta s# am al#turi o so]ie exceptional# care mi-a d#ruit 2 baie]i minuna]i, de a c#ror educa]ie s-a ocupat aproape \n exclusivitate, eu fiind mai mult ,,musafirâ&#x20AC;? acas#. Fii mei sunt niste oameni \mplini]i at@t profesional c@t [i familial [i mi-au d#ruit 3 nepo]i. _n perioada c@nd predam func]ia \nainte de trecerea \n rezerv# am citit un anun] \n pres# cu un post liber de director la o societate de asigur#ri. Am trimis CV-ul [i dup# c@teva luni de am@n#ri din partea mea am acceptat postul. Pregatirea anterioar#, experien]a acumulat# ca manager [i \n lucru cu oamenii a f#cut ca sucursala pe care acum o conduc s# fie lider de pia]# \n jude]. _n pararel m-am implicat activ [i \n via]a social#. Am fost ales pre[edintele A.N.C.M.R.R, filiala Cara[ Severin, iar din anul 2009 sunt [i pre[edintele Consililui Jude]ean al Persoanelor V@rstnice, filiala Cara[ Severin. Perioada tulbure pe care o travers#m cu to]ii [i \n special armata m-a determinat s# m# implic activ \n lupta pentru recunoasterea [i mentinerea statutului de ofiteri \n rezerva al armatei romane. La \nceputul anului 2010, \mpreuna cu celelalte asocia]ii ale cadrelor \n rezeva [i retragere din SRI, Ministerul Administra]iei [i Internelor [i A.N.V.R, am \ntocmit un memoriu foarte bine documentat \n care tr#geam un semnal de alarm# [i ar#t#m ilegalitatea [i ilegimitatea m#surilor pe care guvernan]ii preconizau s# le ia privind pensiile militarilor. Acesta a fost \naintat tuturor parlamentaritor din jude]ul Cara[ - Severin, autorit#]ilor locale [i conducerii Parlamentului, pre[edin]ilor comisiilor de munc# [i ap#rare din cele dou# camere din Parlament. Voi continua acest# lupt# al#turi de colegii mei p@n# c@nd statutul de militar [i drepturile legitime ne vor fi recunoscute. Pe plan personal \mi doresc s# fiu s#n#tos at@t eu c@t [i familia mea, pentru a m# bucura de ei [i de nepo]i. Pe plan social voi continua activitatea pentru \mbun#t#]irea [i u[urarea pe c@t posibil a vie]ii pensionarilor, pentru alinarea suferin]elor lor \n calitatea de presedinte al C.J.P.V. [i pentru redarea onoarei [i demnit#]ii militarilor activi [i \n rezerv#. _n final doresc s# mul]umesc domnului col.(r.) Ciobanu Viorel [i celor care se str#duiesc pentru apari]ia acestei c#rti [i care m-au rugat s# spun care ar fi crezul fundamental care m# anim#. Pot spune c# acesta a fost diferit func]ie de etapa pe care 275

am parcurs-o. Astfel, dac# \nainte de revolu]ie eram convins c# munca, valoarea [i realiz#rile sunt r#spl#tite, dup# 1989 altele erau valorile, rela]iile, servilismul [i lichelismul erau la cinste. Dup# experien]a dob@ndit# p@n# acum at@t ca militar c@t [i lucr@nd \n sectorul privat [i \n societatea civil#, cred c# \nc#: ,, tot ceea ce cl#de[ti pe nisip mai devreme sau mai t@rziu se d#r@m#” [i c# secretul succesului o constituie triada: ,,EDUCA}IE-PLANIFICARE-AC}IUNE’’. Dar nu succesul \nseamn# totul, Cella Serghi spunea: ,,Gre[eala pe care o facem fiecare dintre noi este c# se g@nde[te prea mult la micile lui \nfr@ngeri, la dorin]ele lui personale [i prea pu]in la acest miracol care este via]a, la obliga]ia pe care o avem fa]# de ea, obliga]ia de a o face mai frumoas#, mai bun#”, de[i \n etapa pe care o parcurgem acum, este din ce \n ce mai greu, pentru noi pensionarii, s# facem acest lucru. _ncerc totu[i s# v# \ndemn [i pe voi s# v# g@ndi]i la via]a voastr#. ,,Adev#rul este c# via]a nici nu te binecuv@nteaz#, nici nu te pedepse[te. Ea colaboreaz# cu tine pentru a te ajuta s# te treze[ti la adev#rul a ceea ce e[ti. Via]a este \nv#]#torul t#u. Ea \]i ofer# un continuu feedback, o continu# corec]ie.” ( Paul Ferrini)

GENERAL DE BRIGAD~ DINU F. ION G^NDURI LA O ANIVERSARE T@n#rul de 15 ani [i jum#tate ajuns la campusul Liceului Militar DIMITRIE CANTEMIR Breaza [i-a pus definitiv amprenta asupra form#rii mele ca OM responsabil pentru tot ce am realizat \n cei peste 35 de ani de carier# militar#, dar [i dup# ce mi-am luat la revedere de la mediul militar am r#mas ata[at valorilor care ne-au fost s#dite fundamental \n cei 2 ani petrecu]i la BREAZA. Timpul petrecut la Liceul Militar DIMITRIE CANTEMIR m-a \nv#]at s# \nv#], mi-a s#dit dorin]a permanent# de a cunoa[te, de a citi, de a fi informat, de a-mi stabili permanent obiective m#surabile [i mai presus de orice de a nu-mi dep#[i nici odat# limitele competen]elor,de a-mi m#sura \ntotdeauna obiectivele de realizat cu posibilit#]ile de a le [i \nf#ptui. 276

Perioada petrecut# \n Liceul Militar mi-a s#dit convingerea c# \n aceast# lume lupta principal# pe care o d# omul este cu sine \nsu[i, pentru ,,devenirea \ntru fiin]#” a[a cum frumos dar \n acela[i timp foarte profud o define[te Constantin Noica [i nu devenirea \ntru devenire . _ntreaga mea carier# dup# absolvirea Scolii Militare de la Sibiu s-a legat pentru totdeauna de domeniul dificil dar plin de satisfac]ii de [lefuire a caracterelor viitoarelor cadre active ale Armatei. Filonul identit#]ii noastre na]ionale, \nceput \n anii de liceu l-am continuat [i aprofundat pe parcursul \ntregii mele cariere [iam c#utat s#-l transmit [i eu mai departe. Valorile identitare au fost [i sunt [i \n prezent c#l#uza permanent# \n \ntreaga mea activitate [i nu m# voi dezice de ele. Ar fi nedrept s# numesc pe unii colegi [i s#-i omit pe al]ii, pentru c# intervine uitarea, [i, cu at@t mai mult s# numesc un nume de profesor, pentru c#, de la fiecare dintre domniile lor, am avut numai lucruri bune de \nv#]at pentru care le mul]umesc \nc# odat#. INFORMA}II PERSONALE Numele: DINU F. Ion dr. \n [tiin]e militare Adresa: Universitatea Alma Mater, Str. Some[ului nr. 57, Sibiu, Rom@nia E-mail: iondinusibiu@ yahoo.com Na]ionalitate: Rom@n# EXPERIEN}~ PROFESIONAL~ • Perioada: 2007-prezent • Numele [i adresa angajatorului: Universitatea Alma Mater Sibiu • Tipul activit#]ii: _nv#]#m@nt superior • Func]ia sau postul ocupat: Lector universitar Decan Facultatea de [tiin]e,economice, juridice [i sociale Hunedoara • Principalele activit#]i [i responsabilit#]i: Activit#]i didactice [i de cercetare [tiin]ific# • Perioada: 2007-2009 • Numele [i adresa angajatorului: Academia For]elor Terestre “Nicolae B#lcescu” Sibiu • Tipul activit#]ii: _nv#]#m@nt superior • Func]ia sau postul ocupat: Lector universitar asociat • Principalele activit#]i [i responsabilit#]i: Activit#]i didactice [i de cercetare [tiin]ific# • Perioada: 01.02.2002-01.03.2005 • Numele [i adresa angajatorului: Consiliul Jude]ean Sibiu - Centrul Jude]ean pentru Conservarea [i Promovarea Culturii Tradi]ionale “Cindrelul Junii” Sibiu • Tipul activit#]ii: Cultur# - Educa]ie • Func]ia sau postul ocupat: Director • Principalele activit#]i [i responsabilit#]i: Activit#]i de manageriat, cultur# [i educa]ie • Perioada: 01.10.2001-30.06.2002 • Numele [i adresa angajatorului: Universitatea Spiru Haret – Filiala Bra[ov • Tipul activit#]ii: _nv#]#m@nt superior • Func]ia sau postul ocupat: Lector asociat 277

• Principalele activit#]i [i responsabilit#]i: Activit#]i didactice [i de cercetare [tiin]ific# • Perioada: 01.09.1991-15.10.2001 • Numele [i adresa angajatorului: Academia For]elor Terestre “Nicolae B#lcescu” Sibiu • Tipul activit#]ii: Cultur#, educa]ie • Func]ia sau postul ocupat: Comandant al Cercului Militar Sibiu • Principalele activit#]i [i responsabilit#]i: Activitate cultural-educativ#, instructiv# [i distractiv recreativ# • Perioada: 01.10.1991-30.06.2003 • Numele [i adresa angajatorului: Universitatea Lucian Blaga • Tipul activit#]ii: _nv#]#m@nt superior • Func]ia sau postul ocupat: Lector asociat • Principalele activit#]i [i responsabilit#]i: Activit#]i didactice [i de cercetare [tiin]ific# • Perioada: 01.10.1989-01.10.2001 • Numele [i adresa angajatorului: Academia For]elor Terestre “Nicolae B#lcescu” Sibiu • Tipul activit#]ii: _nv#]#m@nt superior • Func]ia sau postul ocupat: Lector asociat • Principalele activit#]i [i responsabilit#]i: Activit#]i didactice [i de cercetare [tiin]ific# • Perioada: 01.09.1991-15.10.2001 • Numele [i adresa angajatorului: Academia For]elor Terestre “Nicolae B#lcescu” Sibiu - Cercul Militar Sibiu • Tipul activit#]ii: Cultur# - Educa]ie • Func]ia sau postul ocupat: Director • Principalele activit#]i [i responsabilit#]i: Activit#]i de manageriat, cultur# [i educa]ie • Perioada: 01.09.1990- 01.09.1991 • Numele [i adresa angajatorului: Academia For]elor Terestre “Nicolae B#lcescu” Sibiu • Tipul activit#]ii: _nv#]#m@nt superior • Func]ia sau postul ocupat: {ef club • Principalele activit#]i [i responsabilit#]i: Activit#]i cultural educative • Perioada: 30.06.1989-01.03.1990 • Numele [i adresa angajatorului: {coala Militar# de Ofi]eri Activi “Nicolae B#lcescu” Sibiu • Tipul activit#]ii: Organizare [i conducere • Func]ia sau postul ocupat: {ef Sec]ie _nv#]#m@nt • Principalele activit#]i [i responsabilit#]i: Activit#]i de manageriat, conducere, planificare [i evaluare \nv#]#m@nt • Perioada: 01.07.1978-30.06.1989 • Numele [i adresa angajatorului: {coala Militar# de Ofi]eri Activi “Nicolae B#lcescu” Sibiu • Tipul activit#]ii: _nv#]#m@nt superior • Func]ia sau postul ocupat: Lector [i Lector [ef – Catedra {tiin]e socio-umane • Principalele activit#]i [i responsabilit#]i: Activit#]i didactice [i de cercetare [tiin]ific# • Perioada: 01.10.1974-30.06.1978 • Numele [i adresa angajatorului: Institutul pentru preg#tirea cadrelor \n 278

problemele conducerii social-politice Bucure[ti • Tipul activit#]ii: _nv#]#m@nt superior • Func]ia sau postul ocupat: Student • Principalele activit#]i [i responsabilit#]i: Activit#]i didactice [i de cercetare [tiin]ific# • Perioada: 01.01.1970-01.10.1974 • Numele [i adresa angajatorului: {coala Militar# de Ofi]eri Activi “Nicolae B#lcescu” Sibiu • Tipul activit#]ii: _nv#]#m@nt superior • Func]ia sau postul ocupat: Comandant de Pluton [i Instructor • Principalele activit#]i [i responsabilit#]i: Activit#]i didactice, manageriale, cultur# [i educa]ie EDUCA}IE {I FORMARE • Perioada: 1996-1999 • Numele [i tipul institu]iei de \nv#]#m@nt [i al organiza]iei profesionale prin care sa realizat formarea profesional#: Academia de _nalte Studii Militare Bucure[ti • Domeniul studiat / aptitudini ocupa]ionale: {tiin]e Militare – Sociologie Militar# • Tipul calific#rii / diploma ob]inut#: Doctor \n {tiin]# militar# – specializare Sociologie militar# cu tema “Dimensiunea cultural# a securit#]ii na]ionale” • Nivelul de clasificare a formei de instruire / \nv#]#m@nt: Postuniversitar • Perioada: 1995 • Numele [i tipul institu]iei de \nv#]#m@nt [i al organiza]iei profesionale prin care sa realizat formarea profesional#: Academia de _nalte Studii Militare Bucure[ti • Domeniul studiat / aptitudini ocupa]ionale: Perfec]ionare a preg#tirii ofi]erilor de stat major \n domeniul asigur#rii psihologice • Tipul calific#rii / diploma ob]inut#: Diplom# de absolvire • Nivelul de clasificare a formei de instruire / \nv#]#m@nt: Curs postacademic • Perioada: 1990-1992 • Numele [i tipul institu]iei de \nv#]#m@nt [i al organiza]iei profesionale prin care sa realizat formarea profesional#: Universitatea Bucure[ti – Facultatea de Sociologie • Domeniul studiat / aptitudini ocupa]ionale: Sociologie • Tipul calific#rii / diploma ob]inut#: Licen]iat • Nivelul de clasificare a formei de instruire / \nv#]#m@nt: Universitar • Perioada: 1989 • Numele [i tipul institu]iei de \nv#]#m@nt [i al organiza]iei profesionale prin care sa realizat formarea profesional#: Academia Militar# – Centrul de Perfec]ionare a Preg#tirii Cadrelor Didactice Militare • Domeniul studiat / aptitudini ocupa]ionale: Conducere \nv#]#m@nt - “Cursul de organizare, planificare, conducere [i evaluarea procesului de \nv#]#m@nt” • Tipul calific#rii / diploma ob]inut#: Diplom# • Nivelul de clasificare a formei de instruire / \nv#]#m@nt: Postuniversitar • Perioada: 1974-1978 • Numele [i tipul institu]iei de \nv#]#m@nt [i al organiza]iei profesionale prin care sa realizat formarea profesional#: Institutul pentru preg#tirea cadrelor \n problemele conducerii sociale-politice Bucure[ti 279

• Domeniul studiat / aptitudini ocupa]ionale: {tiin]e politice • Tipul calific#rii / diploma ob]inut#: Diplom# de licen]# • Nivelul de clasificare a formei de instruire / \nv#]#m@nt: Universitar • Perioada: 15.09.1966-30.12.1969 • Numele [i tipul institu]iei de \nv#]#m@nt [i al organiza]iei profesionale prin care s-a realizat formarea profesional#: {coala Militar# de Ofi]eri Activi “Nicolae B#lcescu” Sibiu • Domeniul studiat / aptitudini ocupa]ionale: Militar • Tipul calific#rii / diploma ob]inut#: Diplom# de licen]# • Nivelul de clasificare a formei de instruire / \nv#]#m@nt: Universitar • Perioada: 15.09.1964-30.06.1966 • Numele [i tipul institu]iei de \nv#]#m@nt [i al organiza]iei profesionale prin care sa realizat formarea profesional#: Liceul Militar “Dimitrie Cantemir” Breaza • Domeniul studiat / aptitudini ocupa]ionale: Militar • Tipul calific#rii / diploma ob]inut#: Diplom# de bacalaureat • Nivelul de clasificare a formei de instruire / \nv#]#m@nt : Liceal • Perioada: 15.09.1962-30.06.1964 • Numele [i tipul institu]iei de \nv#]#m@nt [i al organiza]iei profesionale prin care sa realizat formarea profesional#: Liceul Teoretic “Alexandru Odobescu” Pite[ti • Domeniul studiat / aptitudini ocupa]ionale: Teoretic • Tipul calific#rii / diploma ob]inut# • Nivelul de clasificare a formei de instruire / \nv#]#m@nt: Liceal APTITUDINI {I COMPETEN}E PROFESIONALE Limba matern#: ROM^N~ Limbi str#ine cunoscute FRANCEZ~ • Abilitatea de a citi: Bine • Abilitatea de a scrie: Bine • Abilitatea de a vorbi: Bine RUS~ • Abilitatea de a citi: Bine • Abilitatea de a scrie: Satisf#c#tor • Abilitatea de a vorbi: Bine Aptitudini [i competen]e artistice: Literatur#, cultur#, educa]ie. Aptitudini [i competen]e sociale: prin desf#[urarea activit#]ii \n diferite organiza]ii mi-am dezvoltat spiritul de echip#, voca]iile pedagogice [i manageriale; - o buna capacitate la condi]ii de stress, adaptabilitate [i flexibilitate \n locuri, medii [i obiective noi, formarea de tehnici \n ceea ce prive[te aplanarea conflictelor; - prin munca \n colective de elit# mi-am dezvoltat responsabilitatea, adaptabilitatea rapid#, lucrul \n echip#; - memorie foarte bun#, u[urin]# \n \nv#]are, flexibilitate \n g@ndire, fluen]# verbal#, adaptabilitate. Aptitudini [i competen]e organizatorice: activitate de conducere, timp de 20 ani, \n domeniul activit#]ilor educative, culturale, artistice [i gestionarea resurselor umane [i materiale; 280

- ordonator secundar [i ter]iar de credite; - coordonarea [i conducerea direct# a preg#turii profesionale curente; - crearea unui climat de comunicare informal# a colegilor, subordona]ilor [i a membrilor familiilor acestora; Aptitudini [i competen]e tehnice: utilizare calculator, autoinstruire Permis de conducere: categoria B [i C, ob]inut \n anul 1968 Alte aptitudini [i competen]e: Decora]ii, distinc]ii - Medalia “Meritul Militar” clasa a I-a [i clasa a II-a - Ordinul “Meritul Militar” clasa a I-a, clasa a II-a [i clasa a III-a - Medalia “Meritul Cultural” \n clasa I categoria F ,,Promovarea culturii” - Ordinul “Serviciul credincios” \n grad de cavaler - Emblema de Onoare a Armatei Rom@niei - Ordinul Na]ional ,,Pentru Merit”\n grad de ,,Cavaler” cu \nsemn pentru militari - Emblema de Onoare ,,PATRIE, ONOARE, DEMNITATE” a A.N.C.M.R.R. LISTA DE LUCR~RI DINU. F. ION Lucr#ri care pun \n eviden]# contribu]ia [tiin]ific# 1. Carte (monografie, tratat) cu I.S.B.N. publicat# \ntr-o editur# din ]ar#: 1.1. Coordonator Culda Lucian, Constantin Hariuc, Aurel David, ION DINU, Benoni Sf@rlog, Francis Tob#, Gheorghe B@rsan, Gheorghe Iliescu, Dumitru Popovici, Ion Chiciulean, Dona Tudor Constantina, Lucia Mu[at, Marian Mitea, Alexandru Hudi]ean, Camelia Nedelcu, “Investigarea na]iunilor. Aspecte teoretice [i metodologice” – “Con[tiin]a de sine a na]iunilor” - Editura Licorna, Bucure[ti, 1998, I.S.B.N. 97398484-0-2, pag. 415. 1.2. Coordonator Culda Lucian, Dona Tudor Constantina, Gabriel Aldea, Constantin Hariuc, Marian Mitea, Ion Chiciulean, Gheorghe Iliescu, ION DINU, Gheorghe B@rsan, Dumitru Popovici, Aurel David, Niculae Stoina, Francis Tob# “Situa]ia na]iunilor. Surse de insecuritate” - “Dimensiunea cultur# a securit#]ii na]iunilor” ”- Editura Licorna, Bucure[ti, 1999, I.S.B.N. 973-98484-3-5, pag. - 296. 1.3. ION DINU – “Cultura [i securitatea na]ional#” – Casa de Pres# [i Editur# Tribuna, Sibiu, 2001, I.S.B.N. 973-8009-58-8, pag. – 153. 2. Lucr#ri publicate \n reviste de circula]ie interna]ional#, specifice domeniului, cotate I.S.I. sau indexate \ntr-o baz# de date interna]ional#: 2.1. ION DINU – “Asocia]ia folclori[tilor [i etnografilor din jude]ul Sibiu la un sfert de veac de activitate” – Studii [i comunic#ri de etnologie, Tomul XVI, 2002 (serie nou#), Academia Rom@n# – Institutul de cercet#ri socio-umane Sibiu, Editura Imago, Sibiu, 2002, I.S.S.N. 1221-6518, pag. 280. 2.2. ION DINU – “Studii [i comunic#ri de etnologie la un sfert de veac de la apari]ia primului num#r” – Studii [i comunic#ri de etnologie, Tomul XVII, 2003 (serie nou#), Academia Rom@n# – Institutul de cercet#ri socio-umane Sibiu, Editura Imago, Sibiu, 2003, I.S.S.N. 1221-6518, pag. 288. 2.3. ION DINU – “Nevoia de redefinire a identit#]ii comunit#]ilor rurale” – “Foaia poporului”, Reviste a Asocia]iunii Transilvane pentru literatura rom@n# [i cultura 281

poporului rom@n – ASTRA, nr. 75-2005 – I.S.S.N. 1280-8892. 3. Lucr#ri publicate \n volumele unor manifest#ri [tiin]ifice, na]ionale: 3.1. ION DINU – “Identitatea na]ional# – produs [i expresie a crea]iilor culturale” - “Buletin [tiin]ific”, nr. 1 (7), 1999, Editura Academiei Trupelor de Uscat, Sibiu, 1999. 3.2 . ION DINU – “Repere teoretice [i metodologice ale investig#rii impactului crea]ilor culturale asupra na]iunilor” - “Buletin [tiin]ific”, nr. 2 (6), 1998, Editura Academiei Trupelor de Uscat, Sibiu, 1998. 3.3. ION DINU – “Etic [i juridic \n comunicare” – Sesiunea interna]ional# de comunic#ri [tiin]ifice, Universitatea “Alma Mater”, Sibiu, 2008. 3.4. ION DINU –“Interesul na]ional – element fundamental al identit#]ii na]ionale” - Sesiunea interna]ional# de comunic#ri [tiin]ifice, Universitatea “Alma Mater”, Sibiu, 2008. 3.5. ION DINU – Responsabilitatea- valoare suprema a actului didactic, in : Stategiile didactice – mod de expresie a tehnologiei instruirii – Editura Academiei Fortelor Terestre ” Nicolae B#lcescu” Sibiu – 2009, I.S.B.N. 978-973-153-059-8. 3.6. ION DINU – “Integrarea \n U.E. [i N.A.T.O. – [ansa moderniz#rii Rom@niei” – Al XXXIII – lea Congres al Academiei Rom@no-Americane (A.R.A.), Universitatea ” Alma Mater” din Sibiu, comunicare – 2009.I.S.B.N. 978–2–553–01433-8 3.7. ION DINU – Conceptul de securitate umana – Sesiunea anuala de comunicari stiintifice – Universitatea “Spiru Haret”- 21 Mai 2010 – Blaj – Alba. 3.8. ION DINU – Riscuri [i amenin]#rila adresa siguran]ei individuale – Conferin]a na]ional# cu participare interna]ional#, Universitatea “Alma Mater”,Edi]ia a V-a, Sibiu,2011. 3.9. ION DINU- Corela]ia dintre siguran]a individului [i securitatea intern# Conferin]a na]ional# cu participare interna]ional#, Universitatea “Alma Mater”, Edi]ia a V-a, Sibiu,2011. 4. Lucr#ri prezentate la sesiuni de comunic#ri [tiin]ifice: 4.1. ION DINU – “Cultura na]ional# - obiectiv ]int# a agresiunilor neconven]ionale” - Sesiunea interna]ional# de comunic#ri [tiin]ifice a Academiei de _nalte Studii Militare, 2001. 4.2. ION DINU – “Modalit#]i de vulnerabilizare a na]iunilor prin agresarea culturilor na]ionale” - Sesiunea interna]ional# de comunic#ri [tiin]ifice, Universitatea “Spiru Haret”, Bra[ov, 2001. 4.3. ION DINU – “Mecanisme [i modalit#]i de agresare a culturilor na]ionale ” Sesiunea interna]ional# de comunic#ri [tiin]ifice, {coala de Aplica]ie pentru Artilerie [i Rachete “Ioan Vod#”, 2001. 4.4. ION DINU –“Cultura managerial# \ntre valorificarea experien]ei \n conducere [i fundament#ri teoretice ”, Sesiunea interna]ional# de comunic#ri [tiin]ifice, Academia Trupelor de Uscat, Sibiu, 1998. 4.5. Nicolae Todericiu, ION DINU, Dumitru Bat@r, Ciprian R#ulea -“Unele considera]ii cu privire la motiva]ia [i aspira]iile alegerii profesiei de ofi]er” - Sesiunea interna]ional# de comunic#ri [tiin]ifice, Academia Trupelor de Uscat, Sibiu, 1996. 4.6. ION DINU – “Probleme ale filosofiei culturii [i valorilor la Lucian Blaga” Sesiunea interna]ional# de comunic#ri [tiin]ifice, Universitatea “Lucian Blaga”, sibiu, 1996. 282

4.7. ION DINU –“Cultura identitar# [i securitatea na]ional#” – Colocviile anuale ale Centrului Na]ional pentru Conservarea [i Promovarea Culturii Tradi]ionale, {tef#ne[ti, Arge[, 2002. 4.8. ION DINU –“Nevoia de cultur# identitar#” – Colocviile anuale ale Centrului Na]ional pentru Conservarea [i Promovarea Culturii Tradi]ionale, {tef#ne[ti, Arge[, 2003. 4.9. ION DINU – “Nevoia de identitate \n perspectiva integr#rii Rom@niei \n Uniunea European#” - Sesiunea interna]ional# de comunic#ri [tiin]ifice pe tema Identitea Europei – Europa Identit#]ilor, Sibiu, 2004. Alte lucr#ri cu relevan]# [tiin]ific#: - G@ndirea social-politic# a lui Lucre]iu P#tr#[canu - 1978 (lucrare de cercetare) - Dinamica raportului de for]e Est-Vest, 1980-1984; - Modalit#]i de implicare a cercurilor militare \n procesul de protec]ie psihologic# a personalului armatei (lucrare de cercetare), 1995; - NATO [i balan]a militar# european#, 1996; - Geneza metaforei [i sensul culturii la Lucian Blaga. Cultura na]ional#,1996; - Elemente ale dimensiunii culturale a securit#]ii na]ionale,1996; - Posibilit#]i de investigare a raportului dintre cultura [i securitatea na]ional#,1997; - Evolu]ia patrimoniilor culturale ca expresii ale con[tiin]ei de sine a na]iunilor, implicarea proceselor interogative \n devenirea patrimoniilor culturale, 1997; - Analiza conexiunilor dintre evolu]ia crea]iilor culturale [i evolu]ia interpret#rilor date culturii, 1997; - Impactul crea]iilor culturale asupra securit#]ii na]iunilor, 1998; - Posibilitatea agres#rii culturilor na]ionale ca modalitate de vulnerabilizare a na]iunilor, 1999; - Conexarea crea]iilor culturale \n procesualitatea social#,1999; - Dimensiunea cultural# a securit#]ii na]iunilor, 1999; - Mecanisme de agresare a culturilor na]ionale, 2001; - Cultura na]ional# – obiectiv ]int# a agresiunilor neconven]ionale, 2001; - Modalit#]i de vulnerabilizare a na]iunilor prin agresarea culturilor na]ionale, 2001; - Migra]ia frontierelor culturale \n contextul Europei Unite, 2003; - Grupul etnic, 2003; - Nevoia de cultur# identitar#, 2004. - Riscuri [i amenin]#ri \n domeniul culturii la adresa securit#]ii na]ionale, 2004; - Nevoia de identitate \n perspectiva integr#rii [i mondializ#rii, 2004. CONTRAMIRAL DE FLOTIL~ NEGREA F~NIC~ ALEGEREA DESTINULUI Am ajuns la Liceul Militar “Dimitrie Cantemir”, deoarece am dorit a-mi oferi o [ans# pentru viitorul meu. Fiind de la ]ar#, dintr-o zon# s#rac# – sudul Dobrogei, [i \ntro perioad# grea – colectivizarea ]#rii, care a adus numai suferin]#, am realizat de mic c# singura mea posibilitate s# acced la [coala este s# merg la armat#. Am plecat singur la Breaza, v#z@nd [i merg@nd pentru prima dat# cu trenul. A fost o decizie de bun augur pentru restul vie]ii mele. 283

Venind dintr-o zon# cu o preg#tire [colar# precar#, mi-a fost destul de greu s# recuperez materia [colar# restant#, dar [i \ncadrarea \n restric]iile [i rigorile noii vie]i militare pentru mine nu a fost un lucru u[or. De aceea am avut [i perioade de oscilare, de a continua sau de a pleca din Liceul militar. M-a consiliat \ns# inspirat dr. Bodo, medicul [ef al liceului, care m-a convins c# pot [i trebuie s# r#m@n \n Liceul militar. De asemenea, un bun mentor pentru mine a fost c#pitanul Susanu – comandantul de companie – [i apreciez [i acum, dup# at@]ia ani, valoarea sa ca ofi]er [i bun pedagog. Am fost coleg cu generalii Popescu [i Degeratu, fo[ti [efi ai Statului Major General. Apreciez \n mod deosebit colectivul de profesori [i \mi amintesc cu drag [i recuno[tinta de so]ii Dumitru, de profesorii Costas, Manoliu, Marinescu. Am absolvit Liceul militar \n 1966 [i \mi amintesc c# pentru admiterea la {coala de ofi]eri m# orientasem c#tre arma infanterie. Dar comandantul de companie, capitanul Susanu m-a convins c# este mai bine s# merg la Marina Militar#, deoarece considera c# pot, av@nd \n vedere saltul pe care l-am f#cut la \nv#]#tura, de[i la marin# era concuren]a mult mai mare. M-am hot#r@t a[adar, poate [i \ndemnat de “Cel de sus”, “Doamne, Doamne” s# merg la marina, [i bine am f#cut. Pe parcursul vie]ii, de c@te ori m-am \ntrebat dac# ar fi s# o iau de la cap#t, ce a[ face, mereu am recunoscut rolul benefic al Liceului militar asupra restului vie]ii mele, a form#rii unei culturi generale temeinice [i punerii bazelor form#rii profesionale ulterioare. Dup# 4 ani de munc# asidu# [i responsabil# la Institutul de marin# am devenit ofi]er de marin#. Am activat la mare timp de 18 ani la unit#]i de vedete purt#toare de rachete, elita Marinei Militare din acea vreme, cu tehnologie de v@rf [i mare putere de lovire. Am fost un ofi]er de marin# capabil, con[tiicios [i perseverent, dup# aprecierile de serviciu ale [efilor mei, ba chiar pasionat de profesia mea, parcurg@nd tot ghidul carierei militare, avans@nd ierarahic \n grade [i func]ii de conducere- comandant de nava, seful opera]iilor Brig#zii de vedete, comandant de unit#]i de nave [i uscat, [ef de sec]ie [i \n finalul carierei militare [eful Doctrinei [i Instruc]iei al Statului Major al For]elor Navale. Am contribuit la elaborarea mai multor lucr#ri \n domeniu, astfel: - Dispozi]iunea de folosire \n lupt# a vedetelor purtatoare de rachete; - Regulamnetul serviciului la bordul navelor militare (coordonator [i coautor), aflat [i ast#zi \n vigoare; - Doctrina militar# a for]elor navale; - Regulamentul opera]iilor for]elor navale; - Regulamentul statelor majore din for]ele navale; - Regulamentul de ordine interioar#. Ast#zi \mi duc via]a dedicat numai familiei, cre[terii [i educ#rii nepo]ilor [i pentru mul]umirea [i fericirea mea, sper s# confirme [i ei cel pu]in realiz#rile p#rintilor lor (copiii mei), de care sunt foarte m@ndru. Nu mi-a pl#cut activitatea public#, implicarea \n politic# sau colaborarea cu diferite “grupuri de influen]# [i de bine”. Am tot fost curtat de diferite partide, pentru a conduce varii domenii de activitate – ca de exemplu [ef al campaniei pe Bucure[ti la alegerile preziden]iale, invoc@ndu-se 284

capacitatea mea de bun organizator, administrator, eficien]a, seriozitatea [i \n]elepciunea, de care am dat [i dau dovad#, dar nu am cedat insisten]elor. De asemenea nu am acceptat s# fiu pre[edintele Ligii Navale Rom@ne, tot pe motiv c# sunt dedicat total familiei mele. Ast#zi tr#iesc cu satisfac]ia lucrului bine f#cut [i amintirea faptelor dragi din via]a [i activitatea mea. De pild#, \n 2001 am fost comandantul mar[ului \n voiajul navei [coal# Constan]a, “Odiseea 2001”, sub egida Ministerului Culturii din Rom@nia [i Fran]a. A fost un periplu de aproape trei luni de zile \n 14 ]#ri din Marea Neagr# [i Marea Mediteran#. Au fost \mbarca]i la bord arti[tii teatrului Bulandra sub conducerea maestrului Virgil Og#[anu [i regizoarea C#t#lina Buzoianu. Ace[tia \mpreuna cu osta[ii din ]#rile prin care am voiajat au pus \n scen# piesa de teatru <Ulise din Odisea”, spectacolul, ca [i c#l#toria fiind sponsorizate de Ministerele Culturii din Rom@nia [i Fran]a. Mesajul periplului, av@nd ca vector [i temei armata asupra bunei colabor#ri, \n]elegerii [i pacii \ntre popoare A FOST O REU{IT~.

GENERAL DE BRIGAD~ MARIAN TRAIAN R~DUCU CED~M ZILNIC C^TE CEVA DIN NOI... M-am n#scut la 02 mai 1948 \n ora[ul CISN~DIE, jude]ul SIBIU, atestat, din punct de vedere istoric, de la 1204, cu o popula]ie mixt#, rom@ni [i sa[i, [i av@nd o dezvoltat# industrie textil#. Am fost primul [i singurul b#iat \ntre dou# fete, surorile mele, Adriana [i Valerica, p#rin]ii mei fiind de meserie croitori. Am fost crescut \n respect pentru cei mai \n v@rst# [i cu o mare libertate de mi[care \n zon#. Practic@nd de mic mai multe sporturi, am avut ocazia s# colind [i alte zone [i s#mi formez o anumit# rigurozitate [i disciplin#. Stricte]ea [i seriozitatea colegilor de origine s#seasc# (german#) m-a influen]at \n sensul pozitiv, lucru care mi-a folosit ulterior \n cariera militar#. Liceul teoretic din ora[ func]iona numai cu c@te o clas# pe an [i bine\n]eles mixt#, fete [i b#ie]i, rom@ni [i sa[i, fapt benefic \n formarea mea. 285

Am avut o copil#rie [i un \nceput de adolescen]# frumoase, cu multe ie[iri \n natur#. Am avut schiuri, patine, basche]i, rani]# [i chiar biciclet#. _n prim#vara anului 1964 am fost selec]ionat, \mpreun# cu \nc# cinci colegi de clas#, s# d#m examenul de admitere la Liceul Militar Breaza, liceu care nu era total necunoscut, \ntruc@t mai \nv#]au acolo \nc# dou# genera]ii de b#ie]i din ora[. }in@nd cont de compania celorlal]i patru colegi, care-mi erau [i buni prieteni, am hot#r@t s# particip#m, dar m-am luptat s# ob]in acordul p#rin]ilor, care, ini]ial nu au fost de acord, de[i nu cunosc motivul, dar am reu[it. Am participat la examen, am fost admis [i, \n toamna anului 1964, am intrat definitiv pe “aleea pl@ngerii” din liceul militar. Cred, [i acum, c# venirea mea la liceul militar a fost mai mult un act de bravur# dec@t altceva, dar acum nu-mi pare r#u. Ce m-a impresionat \n mod deosebit a fost nivelul ridicat al \nv#]#turii, disciplina, bun#tatea profesilor [i comandan]ilor. Pe parcursul celor doi ani de studiu au fost lucruri bune [i mai pu]in bune. _mi amintesc cu pl#cere de doamna profesoar# de limba rus# Jebeleanu, de so]ul dumneaei, profesorul de rom@n#, de doamna profesoar# de fizic#. Ajung@nd \n echipa de handbal a liceului, am avut ocazia s# particip la diferite manifest#ri sportive, care mai atenuau din “\nchisoarea” cvasipermanent#. Plecam acas# numai \n vacan]e. Poate ar trebui s# afle [i al]ii, care n-au trecut prin via]a unui liceu militar, anumite inconveniente ale acesteia, c# n-a fost pres#rat# cu petale de trandafir. Indiferent de pl#cerile [i nepl#cerile tr#ite la v@rsta adolescen]ei \n cadrul liceului, m-am \ntors \ntotdeauna cu pl#cere la \nt@lnirile colegiale aniversare. Dureros este c#, odat# cu trecerea anilor, tot mai mul]i profesori, comandan]i [i \ndeosebi colegi nu se mai prezint# la apel. A[tern@nd pe h@rtie g@nduri de acum despre tr#irile de atunci, deformate de realitate, \mi amintesc de o \nv#]#tur# a profesorului Dan Jebeleanu referitoare la modul de abordare a unui examen, \nv#]#tur# pe care am folosit-o ori de c@te ori a fost nevoie, \mp#rt#[ind-o [i altora. Nu pot s# nu amintesc aici ceea ce [tiu, de atunci, to]i prietenii [i toate neamurile, – c# nu-mi place “m#rarul”, acesta fiindu-ne servit la orice fel de m@ncare \n “cantit#]i industriale”, fapt ce m# determina, \mpreun# cu al]i colegi (ardeleni, bine\n]eles), s# m# \ntorc de pe treptele s#lii de mese [i s# apelez la bucata de sl#nin# [i ceapa aduse de acas# sau la “Eugenia” de la chio[c. Spre finalul celor doi ani, to]i cei patru colegi pleca]i din CISN~DIE - Tic# Mincu, George David, Tic# Oancea [i, bine\n]eles eu - ne g@ndeam s# p#r#sim sistemul militar, poate [i pentru faptul c# nu se mai putea da examen de admitere la medicina militar#. _n final, unul dintre noi, David George a reu[it [i a plecat s#-[i satisfac# stagiul militar la Timi[oara. La r@ndul meu, mi-am anun]at p#rin]ii, \ns# replica a venit prompt “tu ]i-ai dorit” [i am r#mas, poate [i pentru c# eram coleg de clas# [i prieten cu viitorul aviator Aurel Stan, cu marinarul Dumitru Preda sau cu genistul Aurelian Neagu. A[a c# m-am “f#cut” transmisionist. Aceast# hot#r@re avea la baz# “aplecarea” mea spre [tiin]ele exacte [i, bine\n]eles, locul {colii Militare Superioare de Ofi]eri (orasul Sibiu). Am sus]inut examen, pentru a fi admis, la fizic# [i matematic#, \mpreun# cu bunul meu prieten din clasa a opta, viitorul [ef al Direc]iei Comunica]ii [i Informatic#, generalul-maior 286

Constantin Mincu. {i uite a[a, dup# doi ani de “bejenie”, am revenit pe meleagurile natale, dar fiindu-mi interzis# deplasarea de 8 km, p@n# \n ora[ul natal. Men]ionam anterior revenirea la liceu cu ocazia anivers#rilor. Acest lucru m-a f#cut s# cunosc doi dintre comandan]ii acestora, oameni deosebi]i care au f#cut [i fac cinste institu]iei. Este vorba despre domnul general Gheorghe Badea [i de actualul comandant, colonelul Constantin Moraru. _ncerc@nd s# fac un bilan] al celor doi ani petrecu]i la liceul militar pot spune c# au fost doi ani benefici at@t din puncte de vedere al cuno[tin]elor acumulate, c@t [i al form#rii mele \n ceea ce prive[te via]a riguroas#, disciplina spiritul de echip# [i chiar suportarea unor greut#]i [i priva]iuni. _n momentul \n care am fost admis la [coala militar#, arma transmisiuni [tiam deja c# singura mea preocupare va fi de a deveni un ofi]er, bine preg#tit, un bun pedagog, f#r# a renun]a la preocup#rile mele sportive. Am ajuns astfel coleg de clas# cu o parte dintre colegii de la Breaza, dar am cunoscut [i al]ii la fel de buni veni]i de la C@mpulung Moldovenesc. Trebuie s#-i amintesc, \ntr-o ordine “dezordonat#”, pe coloneii Florea Sturzea [i Timofte Gruia – fo[ti profesori la AISM, pe general de brigad# Tu]# Dan Mihail – loc]iitorul centrului de cercetare, [i pe generalul-maior Constantin Mincu, [eful DCI, regretatul Antonie Iorgovan. _n septembrie 1966 a \nceput, efectiv, via]a \n cadrul {colii Militare Superioare de Ofi]eri, arma transmisiuni, undeva pe calea Dumbr#vii din Sibiu, cu o lun# a cur#]eniei - sp#lat, vopsit, c#rat moloz etc. – de ni se “aplecase” de at@ta \nv#]#tur#. Din fericire, am mai avut \nc# o dat# noroc datorit# comandantului de companie Rusu Petric#, un om de o bun#tate deosebit#, corect, exigent [i chiar uman, precum [i a comandantului de pluton, t@n#rul absolvent al {colii..., Mihai Ni]ulescu. Totodat#, nu pot s# nu-mi amintesc de exigen]a pu]in exagerat#, de “milit#ria dat# jos din pod” a comandantului batalionului de transmisiuni colonel Ioan Fle[eriu, un ofi]er crescut la “{coala Sovietic#”, instruc]ia sa fiind “\nt#rit#” de anumite expresii devenite \n timp “fle[erisme”, cunoscute de genera]ii de ofi]eri [i nu numai. _ncet, \ncet, \nv#]@nd, lu@nd examene, f#c@nd sport, n#zb@tii, am parcurs trei ani de [coal# militar# al#turi de un alt om deosebit [i un ofi]er model pentru foarte multe genera]ii de ofi]eri - “nea Marcel Pumnea” - comandantul nostru de companie \ncep@nd cu anul doi. A venit [i august 1968, c@nd totul s-a schimbat. S-a modificat programa [i structura anului de \nv#]#m@nt. Astfel, \n decembrie 1969, dup# un stagiu de aproximativ patru luni la trupe, am sus]inut examenul de absolvire a {colii Militare de Ofi]eri Activi. Surprinz#tor, un num#r de 32 de colegi am ajuns, pentru c# nu to]i ne-am dorit, \n garnizoana Bucure[ti. Eu, \mpreun# cu Mincu, Sturzea, Popescu Serghie, Popa Constantin, am ales regimentul 45 Transmisiuni al Armatei I de pe [oseaua Bucure[ti – M#gurele, unde am fost comandant de pluton [i companie, chiar secretar de partid aproximativ [ase ani, dup# care a urmat Academia Militar#, iar din anul 1977 am schimbat nivelul strategic cu cel tactic, fiind \ncadrat \n biroul transmisiuni al Diviziei 1 mecanizate Debre]in. Odat# ajuns \n capitala ]#rii, visul multor ofi]eri, m-am hot#r@t s#-mi continui studiile \ncepute \nc# din [coala militar#, \nscriindu-m# la Facultatea de Electronic# [i Telecomunica]ii a Universit#]ii Bucure[ti, a[a cum au f#cut-o majoritatea colegilor mei, unii aleg@nd \ns# Academia Tehnic# Militar#. 287

Din p#cate noi cei din Regimentul 45 Transmisiuni nu am reu[it finalizarea studiilor, din cauza noastr#, bine\n]eles, dar ajuta]i [i de “exigen]a” comandantului unit#]ii, col. Vasile Br#diceanu, care considera c# la orele 15.30 \ncepea o nou# zi de munc#. Totu[i, trebuie s# recunosc, c# la vremea aceea, \n unitatea respectiv# se f#cea “carte”, av@nd [i o bun# dotare de sorginte sovietic# [i profesioni[ti de marc#. Pot spune c# aici m-am format ca ofi]er de transmisiuni, lucru care mi-a folosit \n toat# cariera mea militar#. Via]a dur# din unitate m-a determinat s#-mi propun un ]el \nc# de la \nceput, acela de a deveni un bun ofi]er, apropiat de oameni, cu o preg#tire profesional# bun#, un veritabil comandant, cunosc@nd [i respect@nd prevederile regulamentelor generale [i de specialitate - sau s# renun] pentru totdeauna la cariera militar#. Scriind aceste r@nduri, se pare, \n mare parte c# am reu[it. Via]a [i-a urmat cursul, iar \n vara anului 1971 m-am c#s#torit cu o olteanc# bun# [i foarte frumoas#, Eugenia P@rvan, absolvent# a Facult#]ii de Limba [i Literatura Rom@n#. _n cei 40 de ani ai unei c#snicii frumoase, am crescut doi copii, un b#iat, Cristian-Adrian, [i o fat#, Mirela-Andreea, acum c#s#tori]i, a[eza]i la casele lor, d#ruindu-ne, la r@ndul lor, doi nepo]i, Eduard, clasa a IV-a [i Vlad - clasa a II-a, f#c@ndu-ne doi bunici ferici]i. Av@nd acest ]el profesional, am \naintat - pas cu pas - \n cariera militar#, ocup@nd func]ii diferite, care mi-au \ntregit preg#tirea de specialitate [i mi-au permis s# cunosc oameni deosebi]i sau s#-i re\nt@lnesc pe unii dintre ei \n cunoscu]i din anii de [coal#. A[ aminti aici pe generalul Mircea Mure[an, generalul Nicolaie Popescu, generalul Anton Chi]acu, generalul George Rotaru, generalul Decebal Ilina, generalul Mirel Dohotariu, generalul Ion Cer#ceanu, colonelul Liviu Munteranu, colonelul Mitic# Lungu, colonelul {erban Aurel, generalul Eugen F#g#dar [i mul]i, mul]i al]ii, majoritatea trecu]i \n rezerv#, care, spre bucuria mea, \nc# m# mai salut#. Trebuie s# recunosc c# cea mai mare parte a activit#]ii mele a fost axat# pe linie de comand#, de la comandant de pluton “la trup#”, conform unei expresii cazone, p@n# la cea de comandant de unitate \n cadrul Centrului 89 Principal pentru Comunica]ii [i Informatic#. S# nu se cread# c# totul a fost un urcu[ continuu, dimpotriv# am avut [i unele poticniri, o parte din vina mea, dar [i a sistemului (au fost p@n# \n 1989). _ns#, de fiecare dat# am str@ns din din]i, am luptat [i am reu[it s# revin, chiar mai “sus” dec@t eram \nainte de “c#dere”. Ca fapt divers, pu]ini [tiu c# am fost printre acei oameni care l-au v#zut, au [i discutat cu generalul Vasile Milea \n seara zilei de 21 decembrie, \n diminea]a zilei de 22 decembrie, chiar cu c@teva momente... \nainte de a muri. Ca o concluzie general#, trebuie s# afirm, cu cea mai mare sinceritate, c# pe parcursul evolu]iei mele pe “scara” vie]ii militare am \nt@lnit oameni deosebi]i de la care am avut numai de \nv#]at, precum [i colegi care m-au apreciat [i m-au ajutat, at@t c@t a fost nevoie, s# m# afirm sau s# trec peste unele greut#]i. Pot sus]ine ca o axiom#, faptul c# am fost \n permanen]# [ef [i subordonat, at@t \n cariera militar# c@t [i \n cea civil#. Din p#cate \n zilele noastre am senza]ia c# unii tineri care au ales aceast# carier#, de[i sunt bine preg#ti]i, inteligen]i, nu mai g#sesc motiva]iile pentru a continua [i, mai devreme sau mai t@rziu, p#r#sesc sistemul militar \n favoarea unor firme private care le ofer# perspective mult mai atr#g#toare. Unde ne \ndrept#m? Greu de spus. Oricum, personal sunt foarte \ngrijorat de evolu]ia ]#rii noastre, dup# at@]ia ani de “democra]ie” [i de perspectivele pe termen mediu. Sunt 288

\ngrijorat pentru copiii mei, pentru cei doi nepo]i [i chiar pentru neamul rom@nesc, de care eu am fost m@ndru \ntotdeauna. Normal, ar trebui s# existe doar ALB [i NEGRU, dar, din p#cate, exist# foarte mult GRI, precum [i multe alte “culori” nedefinite. Nivelul de cuno[tin]e al tinerei genera]ii este ridicat, diferit de cel pe care l-am avut noi la v@rsta ei, dar viitorul acesteia neclar [i insuficient definit. Devenim state unite europene [i parc# ne izol#m \n permanenta lupt# pentru existen]#, care este foarte dur# [i nu cred c# suntem preg#ti]i s-o \nfrunt#m. Prea multe speran]e care \n final se dovedesc a fi doar iluzii. Ced#m zilnic c@te ceva din noi. Chiar [i aceast# campanie pornit# \mpotriva pensionarilor militari n-a f#cut dec@t s# tulbure vie]ile, [i a[a chinuite, a multor oameni, s# \nvr#jbeasc# diferite categorii de militari \ntre ei, s# st@rneasc# o furtun# \ntr-un pahar cu ap#, ajung@ndu-se la ... cre[terea fondului de pensie. De fapt, a f#cut ceva, ne-a \ndep#rtat de mai tinerii no[tri camarazi, lucru care li se va \nt@mpla [i lor, [i au reu[it, ca dup# o via]# de priva]iuni, s# ne arunce ca pe un lucru vechi, \n v@ltoarea unui malaxor care nu iart# [i pentru care nu suntem \ndeajuns de preg#ti]i ca s# tr#im. Dup# ce am tr#it o via]# convins c# mi-am ales o “meserie” frumoas#, de care am fost \ndr#gostit, trebuie s# constat ca aceasta a c#zut \n desuetudine, nemaifiind pe placul multora, iar gradele militare nu mai \nseamn# nimic. P#cat! Tr#im cu speran]a c# armata va redeveni ceea ce a fost atunci c@nd am “cunoscut-o” eu. PROMO}IA 1967

CONTRAAMIRAL DE FLOTIL~ DR. BAIBARAC D. IONEL “PREG~TIREA PROFESIONAL~ NU TREBUIE S~ R~M^N~ UN DEZIDERAT, CI TREBUIE S~ CONSTITUIE O OBLIGA}IE, IAR M~SURA FAPTELOR S~ EXCEAD~ PE ACEEA A VORBELOR” R.1. M-am n#scut la 19.09.1949, \n localitatea D#r@ma]i, raionul Rm. S#rat, regiunea Ploie[ti, \ntr-o familie de meseria[i, care locuia \n mediul rural. Satul \n care se stabilise familia Baibarac, se afla la circa 3 km de ora[ul Rm. Sarat. Mama s-a n#scut \ntr-o 289

familie numeroas#, fiind singura fat# dintre cei unsprezece fra]i, iar tata provenea dintro familie, la fel de bogat#, cu nou# fra]i [i o singura sor#.Tat#l a trait tragedia celui de-Al Doilea Razboi Mondial, pierz@ndu-[i pe Frontul de Est, \n Rusia, patru fra]i, el fiind singurul supravie]uitor (norocos am putea spune) dintre cei cinci fra]i, pleca]i pe front. To]i fra]ii au f#cut parte din aceia[i unitate, o unitate de aviatie de elit#. Tat#l supravie]uitor a tr#it, din nefericire, calvarul lag#relor ruse[ti, \ntorc@ndu-se din nesf@r[ita Rusie dup# o lung# period# de suferin]#. A plecat pe front ca mecanic de avia]ie, iar dupa \ncheierea razboiului nu s-a putut angaja \n profesiunea ce-o servise \n r#zboi, ci doar ca [ofer, la \ntreprinderea care a construit [oseaua na]ional# Bucure[ti-Suceava. Meseria de [ofer a constituit, \n realitae, o m#sur# de pedeaps#, c#ci a fost \nvinov#]it, al#turi de miile de neferici]i rom@ni demobiliza]i dup# r#zboi, de c#tre de noile autorit#]i comuniste pentru c# luptaser# pe Frontul de Est. Potrivit obi[nuin]ei vremii, p#rin]ii doreau ca dup# absolvirea celor [apte clase primare la [coala din localitate, s# urmez {coala de arte [i meserii din Rm.Sarat, deoarece, \n \n]elepciunea rom@nului de la ]ar#, meseria este o “br#]ar# de aur”. T@n#rul vis#tor, care b#tea la por]ile adolescen]ei, a recunoscut faptul c# s-a sim]it atras pentru meseria de electrician. De regul#, \n mediul rural, sursele de venit erau modeste [i adeseori insuficiente, astfel c# p#rin]ii alegeau modelul de educa]ie al copiilor func]ie de costuri, cele pentru [colile de meserii, fiind acceptabile. Costurile pentru absolvirea liceului [i pentru urmarea cursurilor unei facult#]i erau neatractive, pentru c# presupuneau un efort material destul de mare.{coala primar# am absolvit-o \n satul natal. Pe timpul [colii primare, clasele I-VII, m-am situat printre premian]ii [colii, spre marea satisfac]ie [i bucurie a parin]ilor [i a rudelor, mai ales. Era o mare ru[ine s# afle rudele apropiate c# nu \nve]i bine. _n acela[i timp, am \nv#]at r@nduielile gospod#riei de la ]ar#, precum [i pe cele istovitoare ale muncii c@mpului. La absolvirea celor [apte clase primare, la insisten]ele deopotriv# ale directorului [colii [i ale dirigintelui, parin]ii au consim]it s#-mi permit# \nscrierea la examenul de admitere la cursurile Liceului “?tefan cel Mare” din Rm. Sarat, institu]ie unde am fost admis \n primii zece. De[i p#rin]ii nu au cheltuit banii [i alte bunuri pe medita]ii sau alte forme de preg#tire, de[i au constatat succesul la admitere la liceu, au insistat, \n continuare, pentru a merge la ?coala de arte [i meserii. {ansa pentru care optaser# p#rin]ii nu era pierdut#, deoarece admiterea la aceste [coli se organiza dup# examenele de admitere la licee. _n cele din urma, tot la insisten]ele directorului [colii din sat, p#rin]ii au fost de accord s# urmez cursurile liceului unde am fost admis. Dup# parcurgerea primului trimestru, s-a prezentat la sediul liceului un ofi]er de la Comisariatul militar al raionului Rm. S#rat, ocazie cu care acesta a facut o interesant# [i frumoas# prezentare oral# despre cariera militara, subliniind faptul c# toate costurile de \ntre]inere revin statului [i nu p#rin]ilor. Aceast# veste, acest detaliu a iscat, \n sufeltul meu, un sentiment de mare bucurie, astfel c# f#r# s# mai stau prea mult pe g@nduri m-am prezentat, printre primii, la \nscrierea pentru examenul de admitere \n clasa IX-a la Liceului Militar “Dimitrie Cantemir”. A fost nevoie de doar o clip#, norocoas# a[ zice, pentru schimbarea direc]iei carierei mele profesionale civile, deoarece op]iunea pentru cariera militar# s-a consolidat rapid. Datorit# unor p#rin]i excep]ionali [i \ndeob[te [colii din sat, la momentul p#r#sirii localit#]ii natale, adolescentul Baibarac Ionel, avea asupra sa o zestre extrem de bogat#: o foarte bun# \nv#]#tur# de carte, o excelent# condi]ie fizic# ob]inut# prin eforturi prelungite la munca c@mpului [i \n 290

gospod#ria familiei, un psihic echilibrat, c#lit,\ncercat [i robust, precum [i o enorm# motiva]ie de a-[i dep#[i condi]ia social#. Cred, \n sinea mea, c# hot#r@rea luat# de a deveni militar a constituit un prilej de mare bucurie [i pentru tat#l meu, care servise sub arme pe vremea r#zboiului. A fi ofi]er, \nsemna o foarte mare reu[it# profesional# \n fa]a concet#]enilor mei d#rm#]eni. R.2.M-am adaptat imediat [i f#r# prea mari dificult#]i la ordinea [i disciplina cazon# existent# \n liceul militar. Disciplina o aveam \n s@nge [i, aceasta, deoarece copil#ria miam petrecut-o sub regulile stricte ale muncii istovitoare de la ]ar#, astfel c# adaptarea cu noile reguli nu a pus probleme. _n plus, \mi pl#cea ceea ce f#ceam. Ori, atunci c@nd \]i place ceea ce faci, nu exist# motive s# nu po]i treci cu u[urin]# orice obstacol. Con[tientizam, de asemenea, c# orice e[ec al meu aici, la Liceul militar, ar fi avut reflexe negative \n familie [i \n comunitatea de care tocmai m# desp#r]isem. R.3. Compozi]ia clasei era u[or eterogen#. Unii dintre colegi proveneau din familii mai avute (medici,ingineri, func]ionari de rang \nalt din structurile de partid [i de stat), familii care locuiau \n ora[e mari, cu nume de rezonan]#. Dovad#, c# [coala era atractiv# [i pentru cei cu stare material# mai bun#. Ace[ti copii, atunci c@nd se \ntorceau din \nvoire, povesteau satisf#cu]i c# au fost cu parin]ii la restaurant unde au b#ut [i au mancat c@te un “biftek”. Despre acest fel de m@ncare nu auzisem \n via]a mea, pur [i simplu nu realizam ce \nseamn# “biftec“. Pentru aflarea adev#rului despre acest sortiment alimentar a trebuit s# \ntreprind ceva pe cont propriu. Era limpede c# nu [tiam ce este cu acest “biftec” [i nici nu aveam suficient curaj s# \ntreb, spre a l#muri situa]ia. Cu aceast# ru[ine \n suflet, la prima \nvoire, m-am dus la primul restaurant \nt@lnit [i am comandat iute, iute un “biftec”.Ospatarul mi-a adus mai \nt@i salata de sfecl# ro[ie. Am fost convins c# aceast# salat# ro[ie este acel nenorocit de “biftec”, astfel c# am mancat-o rapid. Am fost at@t de dezam#git,fiind convins c# acelei banale salate din sfecl# ro[ie i se spune, \n lumea bun#, “biftec”. Am cerut apoi osp#tarului nota de plat#, \ns# acesta m-a rugat, spre surprindera mea, s# am r#bdare, deoarece \n c@teva minute urma s#-mi fie servit [i “biftec-ul”. La sosirea fripturii de vac# am realizat ce este de fapt “biftec-ul”. Destinul a f#cut, ca cu mul]i ani mai t@rziu s# tr#iesc \n ]ara unde “beef-steack-ul” era ceva banal. _mi aduc aminte, adeseori, de aceast# intamplare, ea marc@nd, de fapt, nivelul de cuno[tin]e pentru via]# de la care am pornit \n aventura vie]ii mele viitoare. Un copil ca mine [i ca al]ii pleca]i de la ]ar# c#tre [colile de la ora[ nu avea un bagaj lexical mai mare de 300 de cuvinte. Aceste constr@ngeri lingvistice m-au trezit de-a binelea [i m-au determinat s# pun m@na pe carte [i s# m# \ndrept c#tre lectur#. R.4. Programul zilnic, cumin]enia mea moral#, dorin]a de a m# afirma au contribuit la \nscrierea mea \ntr-o not# serioas# de disciplin#, evit@nd, \n acest fel, conflicte cu colegii sau superiorii. Memoria nu a \nregistrat aspecte nefaste din perioada liceului militar. R.5.De[i, uneori, au fost momente dificile de traversat, nu \mi aminte s# fi avut momente de renun]are ori de \ncercare de a renun]a de la calea aleas#. R.6. Recunosc, \n orice \mprejurare, c# sunt un produs 100% al Armatei iar din acest \ntreg un procent de 65-70% revine Liceului Militar. R.7. Am avut marele privilegiu s# urmez cursurile {colii Militare Superioare de Ofite]i de Marin# “Mircea cel Batran” din Constan]a, \n prezent Academia Naval#, pe 291

vremea c@nd la sec]ia militar# func]ionau dou# grupe. Una era format# din ‘Cantemeri[tii” de la Breaza, iar celalt# grup# era format# din elevii proveni]i de la Liceul Militar “?tefan cel Mare” din C@mpulung Moldovenesc, \ntre cele dou# grupe fiind deschis#, tot timpul, o competi]ie deosebit#, bazat# pe camaraderie, benefic# pentru evolu]ia de mai t@rziu a caracterelor viitorilor ofi]eri de marin#. Avem o mare satisfac]ie c# [i ast#zi ne \nt@lnim anual, ne bucur#m s# fim \mpreun#, suntem atra[i \nc# de spiritul de concuren]#, care r#zbate aprins printre urma[ii fostelor grupe. Cred c# “spiritul cantemerist” a \ncurajat [i dezvoltat gustul pentru competi]ia loial#, acea competi]ie care scoate \n eviden]# ceea ce au oamenii mai bun [i mai deosebit \n firea [i preocup#rile lor. R.8. Foarte mul]i dintre colegii mai r#s#ri]i [i mai voluntari, se obi[nuiau mai greu cu programul de dup#-amiaz#, c#ci \n aceast# parte a zilei era introdus studiu individual obligatoriu. Eu nu sunt de aceia[i parte cu opinia lor, pentru c# acest program de studiu individual m-a disciplinat \n lectur#, am acumulat enorm, acest obicei p#str@ndu-l [i ast#zi cu sfin]enie. R.9. Mi-au r#mas \ntip#rite \n memorie figuri de dasc#li deosebi]i, adev#rate modele pentru sufletele noastre adolescentine. Cu recuno[tin]# [i respectul cuvenit men]ionez aici pe profesorul de matematici [i dirigente al clasei, doamna Popescu Olimpia, pe profesorul de limb# [i literatur# rom@n# Dan Jebeleanu, pe profesoara de chimie Florica Sabina, sau pe profesorul de geografie [i anatomie Sp@nu. Dasc#li care au transmisi cele mai bune cuno[tin[e genera]iei mele. R.10. A[ aminti aici pe domnii mr. Domide [i cpt.Lache, instructori deosebi[i [i care au fost at@t de apropia[i [i genero[i fa]# de noi liceenii \n uniform#. Au avut o misiune pedagogic# delicat# [i, \n acela[i timp, extrem de dificil#, pentru c# aveau de armonizat cerin]ele ordinei [i disciplinei militare cu sensibilit#]ile [i capriciile v@rstei de adolescent, la final urm#rindu-se ob]inerea unor produ[i bacalaure]i [i cu deprinderi militare formate. R.11. Darie Tache este unul dintre colegii de care \mi aduc aminte cu pl#cere de fiecare dat# c@nd fac baie \n Dunare. El este cel care m-a \nv#]at la Dun#re, tainele \notului \mpotriva curentului, pe timpul timpul vacan]elor de var# petrecute \mpreun# cu el la M#cin. R.12. Dorin]a de m#rire a orizontului de cunoa[tere a fost cauza determinant# de \nscriere [i sus]inere a examenului de admitere la {coala Superioar# de Ofi]eri de Marin#. Din clasa a XI-D ne-am \nscris trei elevi (Baibarac, Cr#ciun [i Darie). Spre surprinderea [i, mai ales, bucuria doamnei diriginte Popescu Olimpia, am reu[it to]i trei, motiv pentru care, domnia sa, a “defilat” m@ndr# cu noi pe platoul liceului, spre a le ar#ta ceilorlan]i dirigin]i de pe la alte clase c# d@nsa are trei admi[i la marin#. ?coala militar# absolvit# mi-a dat profesia de baz# cu care am plecat \n via]#. Trebuie s# recunosc faptul c#, de[i de]in diplome care atest# unele calificari [i competen]e profesionale de prestigiu, profesia mea de baz# r#m@ne aceea de ofi]er de marin#. R.13. _n perioada [colii militare am avut comandan]i [i profesori deosebi]i, at@t \n ceea ce prive[te preg#tire profesional#, c@t [i ca profil moral, ca substan]# uman# de excep]ie. Amintesc doar c@]iva dintre ace[tia. Contraamiral \n retragere Ilie {tefan, fost comandant al {colii, care pentru mine r#m@ne un exemplu perfect de ofi]er de marin#, \nzestrat cu aleas# educa]ie [i excep]ional preg#tit profesional. Comandor \n retragere 292

H@rjan Alexandru, fost comandant al Bricului Mircea \n perioada 1965-1973 [i primul meu comandant dup# absolvirea [colii militare. Un foarte mare exemplu de comandant de nav# [i un OM de excep]ie. Contraamiral de flotil# \n retragere Eugen Ispas, fost ofi]er secund pe nava [coal# “Bricul Mircea”, un exemplu de ofi]er d#ruit profesiei, determinat [i eficient. Comandor \n retragere Dan-Ioan St#iculescu, profesor de naviga]ie care mi-a st@rnit curiozitatea [i pasiunea pentru astronomie [i trigonometrie sferic#, un exemplu deosebit de ofi]er meticulos [i de o pedanterie molipsitoare. Comandor \n retragere Ciobanu Ilie, profesor de matematici superioare, av@nd un foarte mare har pedagogic [i deosebit# de carism#. R.14. _n \ntreaga mea carier# militar#, pres#rat# cu multe \nt@mpl#ri legate de cariera profesional#, din care nu au lipsit multele deplas#ri [i “disloc#ri” \n afara ]#rii, mi-a fost tot timpul aproape, la bine [i la r#u, un tovar#[ extrem de d#ruit [i devotat - so]ia mea Ana. _i datorez at@t de mult, pentru ca ea, so]ia mea, a fost aceea care s-a ocupat, aproape \n totalitate, de or@nduiala casei, de cre[terea [i educa]ia celor doi copii ai no[tri, Raluca [i Mihai, \ndeplinind, totodat#, [i func]ia de trezorier al familiei. R.15. Pe baza unei solide [i temeinice preg#tiri [colare ([coala primar# [i liceul militar), preg#tire consolidat# [i profilat# pe direc]ia profesiei de ofi]er de marin#, a rezultatelor ob]inute \n primii ani de activitate ca ofi]er de marin#, precum [i pe baza unor experien]e [i calit#]i personale, Directia de Informa]ii a armatei a decis selec]ionarea [i preg#tirea mea ca ofi]er de informa]ii. La data c@nd am fost selec]ionat [i chemat la primele cursuri de preg#tire, habar nu aveam de existen]a unei astfel de structuri militare [i nici nu \n]elegeam prea bine cu ce se ocup# [i ce ar trebui s# fac eu concret. Comandantul Bricului Mircea, de la acea vreme, Capitanul de Rangul 1 Harjan Alexandru (echivalentul de azi al gradului de comandor), \n ciuda faptului c# nu vroia s# m# piard# de la nav#, mi-a sugerat s# merg s# urmez cursurile Direc]iei, urm@nd a decide \mpreun#, la terminarea acestora. Am plecat de la nav# m@nat de acel spirit de competi]ie care a fost cultivat \n liceul militar [i \n [coala superioar# de ofi]eri de marin#. Nu [tiam ce m# a[teapt#, dar recunosc mie \nsumi c# doream aceasta nou# provocare. Dup# nou# luni de cursuri, \n fapt, un modul de instruire complex#, m-am \napoiat la nav# cu brevet de para[utist [i brevet de radiotelegrafist, acesta din urm#, fiindu-mi foarte util pentru func]ia de comandant UL 4 (transmisiuni [i comunica]ii), func]ie pe care o aveam la Bricul Mircea. Ulterior am aflat c#, de fapt, grupul din care f#cusem parte fusese instruit \ntr-o specialitate nou# pentru mine [i anume ” grupul de cercetare-diversiune \n ad@ncimea dispozitivului inamic dislocat prin parasutare”. Ulterior, aveam s# aflu c# absolvisem cursul cu calificativul maxim, ceea ce-mi d#dea certitudinea c# mai urmau [i altele. Intuiam, c# probabil voi fi chemat [i la alte cursuri ale aceleea[i Direc]ii. A[a s-a \nt@mplat, pentru c# ulterior am urmat [i alte cursuri despre care nici comandan]ii din armat# nu [tiau mare lucru. R.16. Dup# efectarea primului curs al Direc]iei _nforma]ii a armatei am fost convocat pentru \nc# un curs de nou# luni, tot f#r# a se specifica \n ce scop, moment \n care comandantul H@rjan mi-a spus c# probabil m# va pierde de la nav#, subliniindu-mi, printre altele, c# s-ar putea s# am [ansa s#-mi \nsu[esc o nou# disciplin# militar#, la fel de important# [i de incintant# ca [i aceea de ofi]er de marin#. Mai tarziu i-am dat dreptate. Domnia sa nu [tia mai multe dec@t [tiam eu despre aceast# nou# disciplin# militar#, dar 293

experien]a [i flerul s#u \i ofereau suficiente date pentru a emite judec#]i de valoare. _n cele din urma, dup# mai multe cursuri, testari interviuri [i evalu#ri am fost informat oficial c# am fost acceptat ca ofi]er \n Directia de Informatii a armatei (1973). _n acela[i an, 1973, am \nceput prima misiune \n str#inatate, iar la \ntoarcerea \n ]ar# am \nceput cursurile Academiei Militare de Comand# [i Stat Major, pe care am absolvit-o \n anul 1980. Dup# absolvire m-am re\ntors \n Direc]ia de Informa]ii a armatei, \ndeplinind misiuni \n ]ar# [i \n str#in#tate. Imediat dup# schimbarea regimului politic din 1989, am fost solicitat de c#tre ministrul ap#r#rii na]ionale Victor Atanasie St#nculescu s#-l secondez, ca loc]iitor pentru munca operativ#, pe domnul general de brigad# Victor Negulescu (\n prezent general colonel \n retragere) [i s# organiz#m noua structur# de contraspionaj militar al armatei. _mpreun# cu to]i colegii acestei noi structuri, \ncep@nd cu circa 20 de ofi]eri [i subofi]eri, provenind din trei structuri organiza]ionale diferite: Direc]ia de Informa]ii Militare; fostul Departament al securit#]ii statului; cadre din armat# f#r# nicio leg#tur# cu munca de informa]ii, am reu[it ca \n circa trei luni s# facem func]ional [i operativ o unitate de elit# a armatei. Urm#resc \ndeaproape [i astazi evolu]ia [i reu[itele acestei unit#]i militare, sim]ind o mare satisfac]ie profesional#, chiar dup# at@]ia ani de la retragerea mea. R.17. Pornind de la principiul potrivit c#ruia mintea trebuie s# func]ioneze continuu prin punerea ei la treab#, mi-am continuat preg#tirea individual# \n cadrul organizat, parcurgand \ntre 2004-2006 cursurile de “Executive Business Administration” ale Universit#]ii de Stat din Atlanta – Georgia, ob]in@nd titlul de ”Master of Business Administration”, iar \n perioada 2007-2010 am urmat cursurile {colii doctorale ale Universit#]ii Na]ionale de Ap#rare “Carol I”, ob]in@nd titlul de ”Doctor \n {tiin]e Militare [i Informa]ii” la 02.06.2010 . _n prezent, activez, \n calitate de membru al consiliului de administra]ie, la c@teva societ#]i comerciale cu capital privat, rom@n [i str#in. R.18. Procesul de reformare (schimbare) al armatei este un proces firesc, cauzat de schimbarea de regim din Rom@nia, pe de o parte [i de schimbarea mediului de securitate interna]ional, pe de alta. Mai pot fi ad#ugate aici natura noilor alian]e ale statului rom@n [i, \n cele din urm#, lucrul extrem de important, natura misiunilor prezente ale armatei. Problema nu const# \n reformarea structurilor (entit#]ilor-institu]iilor etc.) ci \n reformarea oamenilor. Dup# cum cunoa[tem, la integrarea Rom@niei \n NATO, primele structuri acreditate (acceptate) au fost chiar acelea \nfiin]ate pentru contracararea ac]iunilor NATO. A fost apreciat# eficien]a acestora. Dup# opinia mea, a[a-zisa problematic# a pensiilor militare a fost u[or exagerat#. Cine a avut valoare \n armat#, are [i \n via]a civil#. Cine sa obi[nuit cu h@rtii moarte, va trebui s# ofteze cu nostalgie dup# vremurile apuse. R.19. Educa]ia prin \nv#]#tur# de carte ar trebui s# fie prima grij# a oric#rui individ. _nsu[irea unei profesii bine conturate pe plan international ar trebui s# fie a doua mare grij#. Ast#zi trebuie s# ne obi[nuim cu reflexul de a \nv#]a s# g@ndim global [i s# ac]ion#m local. Nu sunt \ngrijorat de evolu]ia omenirii. A[a-zisele conflicte sunt, de fapt, efecte ale competi]iei fire[ti naturii umane, a rearanj#rii structurilor de putere pe harta lumii. R.20. Ca cet#]ean al Uniunii Europene, pe scurt - eurocet#]ean, \mi doresc doar un mediu concuren]ial corect. Adica ceea ce lipseste, \n prezent, pe pia]a concuren]ial# din Rom@nia. 294

R.21. La v@rsta de 62 de ani, dintre care circa 40 petrecu]i numai \n medii concuren]ionale interna]ionale, crezul fundamental poate fi rezumat astfel: c# preg#tirea profesional# nu trebuie s# r#m@n# un simplu deziderat, ci trebuie s# constituie o obliga]ie, iar m#sura faptelor s# excead# pe aceea a vorbelor.

GENERAL MAIOR BARANGA NICOLAE PETRE PRO PATRIA M-am n#scut la data de 26 septembrie 1949 \n Bucure[ti. Tat#l meu era muncitor la uzina “Autobuzul”, iar mama casnic#. P#rintii mei m-au crescut [i educat \n dragoste [i respect pentru oameni [i munca, pentru valorile morale fundamentale ca cinstea, corectitudinea, onestitatea, dar \n mod special mi-au insuflat dragostea pentru \nv#]#tur#, precum [i de a persevera pentru atingerea unui ]el \n via]#. Tat#l meu (veteran din cel de al 2-lea r#zboi mondial) avea un respect deosebit pentru Armata Rom@n# [i el a fost cel care, mi-a propus s# particip \n anul 1965 la examenul de admitere la Liceul militar “Dimitrie Cantemir” din Breaza. Impactul cu mediul militar nu a fost [ocant pentru c#, de fapt, aveam o curiozitate [i o ner#bdare specific# tinerilor \n a \ntelege [i cunoa[te acest mediu, a m# adapta \n fa]a unui regim de [coala disciplinat, riguros [i serios. M-am adaptat relativ u[or \ntr-un program dominat de studiu, cursuri, dar [i de mult# pregatire fizic# [i competi]ii sportive. _n toat# perioada de studii nu am avut nici un moment de recul sau renun]are, iar rolul familiei [i al profesorilor mei a fost determinant \n finalizarea acestei etape a carierei militare. Perioada de “cantemirist” a fost baza solid# pe care am a[ezat preg#tirea mea profesional# ulterioar# [i asta, ca urmare a seriozit#]ii [i exigentelor impuse de \nv#]#m@ntul militar la acea dat#. Consider c# a existat un adevarat “spirit cantemirist” bazat pe competen]a, seriozitatea [i exigen]a comandan]ilor [i profesorilor, pe de o parte [i spiritul de competi]ie onest# \ntre noi elevii la care s-a men]inut permanent dorin]a de a respecta [i consolida rezultatele de excep]ie ale promo]iilor anterioare, pe de alt# parte. 295

Am \nv#]at \n Liceul militar “Dimitrie Cantemir” c# studiul [i munca serioas# pentru \ntelegere [i cunoa[tere, dar [i un comportament onorabil sunt c#i sigure de ascensiune \n orice profesie [i mai cu seama \n cea militar#. Am beneficiat de competen]a unor profesori de exceptie de la care am avut de \nv#]at foarte multe [i pentru care am avut [i am un deosebit respect [i recuno[tin]#. _mi amintesc mereu cu placere [i admira]ie de profesorii mei: Baghin# Vasile – matematic# [i diriginte; Costas Sofia – limba roman#; Ni]# Dorin – fizic#; Mezaros – limba englez#; Sp@nu – geografie; Marinescu – biologie; Ungureanu – educa]ie fizic#. Comportamentul militar, rigoarea [i necesitatea disciplinei militare mi-au fost transmise cu mult# r#bdare [i pasiune de comandantul meu de companie mr. Cazanescu {tefan. Colegii mei de clas#, cu care am r#mas buni prieteni, au fost tineri serio[i, ambitio[i, cu personalit#]i distincte [i \mpreun# am realizat un colectiv propice studiului, competi]iei [i benefic pentru \n]elegerea comportamentului \n via]# [i societate, dar mai ales \n cel al rela]iilor interumane. M# g@ndesc cu drag la cam.rz. Blidea Victor, col.ing.rz. Gavriloaie Gheorghe, col.rz. Gurbet Ion, cdor.rz. Moise Ion. Dup# absolvirea liceului am urmat cursurile {colii Militare Superioare de Tancuri [i Auto “Mihai Viteazu” din Pite[ti. Am ales aceast# arm# pentru c# tancurile m# fascinau [i pentru c# \nglobeaz# cuno[tin]e [i deprinderi din foarte multe domenii, dar [i pentru c# \mi inspirau for]# [i siguran]#. {coala militar# a \nsemnat pentru mine institutia care mi-a dat toate cuno[tin]ele [i deprinderile necesare unui comandant de pluton, dar mai ales m-a format ca om [i ca ofiter. Au fost pentru mine comandan]i, profesori [i oameni adevarati precum: gl. Saftescu – comandant; lt.col. Pielea – comandant batalion; mr. Rizoiu Marin –comandant companie; capitan Marin Marcel – comandant pluton; col. Barani Iosif [i lt.col. Repta Victor – lector tactic#; col. ing. Nenoiu – lector electrotehnic#; col. ing. Crusti – lector geometrie descriptiv#; col. Croitoru – cunoa[tere tancuri. Am parcurs \ntregul proces de devenire ca ofiter superior [i general \ndeplinind func]ii de la comandant de pluton tancuri, la comandant regiment tancuri; conferen]iar la catedra de strategie [i arta operativ# din Academia de _nalte Studii Militare, precum [i func]ii de stat major de la [ef birou opera]ii, la [ef sec]ie opera]ii \n Comandamentul Armatei 1 [i de Direc]ie \n Statul major general. Am publicat \n presa militar# mai multe articole de specialitate [i am elaborat \mpreun# cu speciali[ti din NATO [i ofiteri din SMG studiul ” Managementul carierei militare”, \n urma caruia ministrul Ap#r#rii Na]ionale a propus [i CSAT a aprobat \nfiin]area \n perioada noiembrie 2004 - mai 2005 a Direc]iei Management Cariere Militare \n SMG. Toate activit#]ile desf#[urate de-a lungul celor 40 de ani de militar m-au marcat, dar cele care [i-au pus amprenta asupra devenirii mele au fost cele desf#[urate \n perioadele c@nd am \ndeplinit func]iile de comandant companie, regiment de tancuri [i [ef al Direc]iei Organizare-Mobilizare din SMG. Atunci c@nd cea mai important# etap# din via]a mea s-a \ncheiat [i am trecut la cea de pensionar privesc cu speran]# [i mare \ncredere la actualul corp de ofiteri ai armatei noastre [i \i \ndemn s# \nve]e permanent cu con[tiinciozitate [i s# fie serio[i \n tot ceea ce au de \ndeplinit fiecare \n functia sa [i s# respecte cu sfin]enie onoarea militar#. 296

GENERAL DE BRIGAD~ CIUREA ION â&#x20AC;&#x153;Am avut [i ghinion, [i am fost avasat general dup# 20 de ani de stagiu \n gradul de colonel [i 9 ani \ncadrat pe func]ie de generalâ&#x20AC;? 1. Am fost influientat de colegii mei mai mari care erau elevi cantemiri[ti [i doream din tot sufletul s# ajung aviator. 2. Absolut totul a fost ceva nou [i credeam c# este cel mai bun lucru \n abordarea problemelor specifice \nv#]#m@ntului [i a programului de preg#tire. 3. Libertatea de exprimare [i alegerea pentru desfasurarea unor activit#]i ca elevi de liceu pentru cunoa[terea poten]ialului economic, artistic, cultural al jude]ului Prahova , fiind atunci un tinut bogat [i prosper. 4. Da, a fost \n clasa a-XI-a c@nd comandantul de companie, domnul capitan Domide nu m-a las#t s# particip la vizita medical# pentru a sus]ine exmenul la avia]ie. Cu ajutorul medicului am plecat la SMC Bucure[ti, ca s# nu particip la examenul de bacalaureat, fiind hot#r@t s# renun] la via]a de militar. _n aceast# situa]ie limit# a intervenit mama [i m-a rugat s# particip la examenul de bacalaureat \n luna august. Dup# ce am luat baclaureatul am sus]inut examenul la {coala de ofiteri activi de infanterie â&#x20AC;&#x201C; Sibiu, unde am reu[it al-2-lea. {i comandantul [colii a r#mas surprins c# am ales infanteria, fiind atlet de performan]#, foarte s#n#tos, robust [i puternic [i c# nu am ales avia]ia. 5. Sistemul de instruire, activit#]ile sportive, calitatea mesei [i odihna [i-au pus amprenta pe dezvoltarea mea intelectual# [i fizic#, apt pentru toate activit#]ile din liceu, [coala militar# [i celelalte institu]ii de \nv#]#m@nt prin care am trecut. 6. Au fost cei mai frumo[i ani care ne-a legat de blazonul [i denumirea liceului, de m@ndria de a urma un liceu care a dat at@t de multe valori militare [i civile, spiritul cantemirist fiind p#strat [i de colegii care au renun]at la via]a militar# [i care au reu[it s# fac# 1-2 facult#]i civile, ajung@nd foarte buni specili[ti \n domeniile lor de activitate. 7. To]i profesorii erau foarte buni pedagogi care ]ineau la noi ca la proprii copii. _mi aduc aminte cu placere de Pietr#reanu, Popescu, Costas, Marinescu, etc. Via]a mi-a dat posibilitatea s# cunosc ofiteri de valoare \n Academia Militar#, cursurile de specialitate 297

frecventate [i mai t@rziu comandan]i de la batalion, regiment, divizie. Dintre colegii mai mari a[ aminti pe gl. Cioflin# Dumitru, gl. Ilie Marin, gl. En#chescu, chiar [i colegi de clas# ca gl. Nicolaescu [i col. Avr#mu]#. Pentru anii 1965-1967 liceul a insemnat foarte mult pentru mul]i dintre noi. Am constatat c# au fost colegi care s-au putut bucura de un pat, o ]inut#, o m@ncare cald#, instruire [i educa]ie de calitate [i chiar medita]ii gratuite, desf#[urate dup# amiaza la toate cabinetele de profesori de specialitate. Eram parc# \n alt# lume, fa]# de liceele civile. 8. La formarea mea au contribuit [i celelalte [coli absolvite \n sistemul militar, precum [i comandan]ii din unit#]ile unde am fos \ncadrat. Am lucrat numai pe linie de comand#, fiind comandant sau [ef de stat major, de la pluton p@n# la corpul de armat#. Am fost \naintat \n grad \nainte de termen [i \n toat# activitatea mea am ob]inut numai calificative de foarte bine. Am organizat [i condus aplica]ii de la nivel pluton p@n# la nivel operativ-strategic. Documentele de preg#tire pentru lupt#, de alarm# [i de interven]ie c@t [i cele de mobilizare au fost \ntotdeauna bine \ntocmite [i redactate, fiind apreciate de e[aloanele superioare. Am reu[it s# \nv#] s# lucrez cu oamenii [i pentru oameni, \ntotdeauna fiind \ncadrat pe func]ii superioare gradului (c#pitan pe func]ie de comandant de regiment, maior pe func]ie de general [i toate acestea le datorez preg#tirii temeinice primite \n liceul militar, [coala militar#, academie). 9. Am avut [i ghinion, fiind avasat general dup# 20 de ani de stagiu \n gradul de colonel [i 9 ani \ncadrat pe func]ie de general.

GENERAL MAIOR CORNELIU PIVARIU LUMEA SECRETELOR {I GEOPOLITICA ACTUAL~ 1. Pot spune c# \n familie a existat o tradi]ie militar#, despre care am \nv#]at de la bunica mea, \ns# nu a fost vorba nici un moment de a fi influen]at \n vre-un fel de familie pentru a urma aceast# carier#. Astfel, men]ionez c# unul din str#bunicii mei a fost ofi]er de jandarmi, bunicul din partea mamei, \nv#]#tor, a fost concentrat \ncep@nd cu 1938 [i a intrat \n al Doilea R#zboi Mondial cu gradul de locotenent, a fost avansat c#pitan [i a c#zut eroic pe frontul de est. Bunicul din partea tatei a fost mai norocos, a 298

\nceput r#zboiul ca simplu soldat [i l-a parcurs de la un cap#t la altul, \n est [i vest, mereu \n prima linie, termin@nd cu gradul de plutonier-major [i nu a vrut s# r#m@n# \n armat# “m# \ntorc la p#m@ntul meu” a motivat el. Singurul frate al bunicei din partea mamei, sublocotenent, a c#zut conduc@ndu-[i compania la atac \n 1942. Tat#l meu a fost o perioad# maistru militar de transmisiuni – radiotelegrafist de bord \n avia]ie. Fiind crescut \ntr-o zon# de munte, \ntre Bucegi [i Piatra Craiului, cred c# [i aceasta a contribuit \ntr-o oarecare m#sur# la alegerea mea. Eram preg#tit s# \ncep drumul spre cariera militar# \nc# de la terminarea [colii elementare, \ns# \n acel an s-a trecut de la liceul militar de patru ani la cel de doi ani, a[a c# a mai trebuit s# a[tept doi an [i s# mai dau un examen de admitere dup# terminarea clasei a IX-a. 2. Tocmai \ncheierea acestui examen de admitere [i prima noapte dinaintea plec#rii acas# dup# anun]area rezultatelor (\n care am f#cut pentru prima dat# planton - schimbul doi) m-a f#cut s# realizez c# tr#iam un moment crucial \n via]a mea. Nu pot spune c# impactul cu mediul militar a fost ceva deosebit pentru mine [i nici \n ceea ce prive[te sistemul didactic (veneam dup# doi ani de internat la un liceul civil). _mpreun# cu to]i colegii regretam c# orele de preg#tire militar# nu erau mai multe. 3. _mi aduc aminte cu pl#cere de prima mea excursie pe munte singur (\n sensul f#r# alte persoane mature, am plecat cu un coleg de clas#), pentru care am primit “aprobare” dup# terminarea clasei a VII-a, [i care a \nsemnat un traseu de trei zile \n mun]ii Piatra Craiului, incluz@nd unul din cele mai dificile trasee “La Lan]uri”. 4. _n cadrul unuia de concursurile de patrul# \n clasa a X-a, nu am fost la fel de bun ca ceilal]i colegi de clas# [i era aproape s# nu mai pot continua traseul, ceea ce ar fi dus la descalificarea noastr#. Am fost sus]inut extraordinar de to]i colegii [i clasa noastr# a terminat traseul pe locul trei. 5. Nu am avut momente de renun]are, \ntreaga mea carier# militar# a fost un parcurs destul de dificil, dar \n urcu[ permanent. 6. Fiecare etap# \[i are rolul [i importan]a ei \n devenirea noastr#, nu cred c# una poate fi mai important# dec@t cealalt#, deoarece \ntregul nu poate exista f#r# fiecare component#. Ca urmare este dificil de cuantificat. A[ putea spune totu[i c# perioada cantemirist# a contribuit la o mult mai u[oar# acomodare la rigorile [colii militare de ofi]eri, dar cu mai mici consecin]e pentru via]a socio-profesional# care a urmat. A[ mai putea ad#uga c# anii de liceul militar [i apoi cei de [coal# militar#, au avut urm#ri [i asupra integr#rii \n societate. 7. Cred c# spiritul cantemirist este reprezentat cel mai bine de dorin]a de a acumula cuno[tin]e temeinice, o cultur# general# solid#, dublate de o comportate exemplar#, corectitudine, responsabilitate, mult# munc# [i respect at@t fat# de tine c@t pentru cei din jur. 8. Cred c# cel mai important care mi l-a insuflat liceul militar a fost acela c#, \n condi]iile unei competi]ii corecte, str#dania personal# este esen]ial# pentru a reu[i, desigur coroborat# cu alte calit#]i. 9. Dintre profesorii pe care i-am avut, de[i subliniez c# to]i au fost dasc#li de excep]ie, m# opresc asupra fostului profesor de matematic# (o materie de care totu[i nu eram prea apropiat) [i diriginte \n acela[i timp, dl. Zb@rcea Constantin, profesorul de limb# german#, dl. Benedek – o adev#rat# enciclopedie de cultur# general# [i o pat# de culoare aparte \n grupul profesoral al liceului, profesorul de muzic#, maiorul Butoi. 299

10. Dintre comandan]i nu poate s# lipseasc# exemplul comandantului de companie, maiorul - pe atunci, {tefan C#z#nescu (“nea F#nic#” cum \l numeam noi \n particular). Echilibrul, bun#tatea [i capacitatea de \n]elegere sunt calit#]i care mi le reamintesc [i acum [i pe care am \ncercat [i eu s# mi le dezvolt de-a lungul carierei. 11. Dintre colegii mei de genera]ie din liceul militar m# opresc asupra gl.bg. Octavian Dumitrescu – pe care-l consider [i acum cel mai bun prieten; iat# prietenia noastr# dureaz# de aproape o jum#tate de secol, gl.bg. Gheorghe Nicolaescu, col. Constantin Opri[ (plecat prematur dintre noi) [i col. Nicolae Iosub. 12. Am urmat {coala Militar# de ofi]eri Activi “Nicolae B#lcescu” Sibiu, arma infanterie, op]iunea apar]in@ndu-mi, chiar dac# pentru asta a trebuit s# o conving \ndelung pe mama, care dorea s#-mi aleg “o arm# mai tehnic#” – nefiind major trebuia acordul scris al p#rin]ilor pentru \nscrierea la examenul de admitere. Op]iunea mea a fost determinat# de dorin]a de a lucra mai mult cu oamenii. Cred c# perioada [colii militare a fost cea care a contribuit hot#r@tor la definitivarea personalit#]ii [i trecerea de la adolescen]# la maturitate. 13. _n afara preg#tirii militare, {coala de ofi]eri a fost \n continuare un bun prilej pentru dezvoltarea culturii generale, de la libr#ria [colii am cump#rat numeroase c#r]i valoroase, din literatura universal# [i na]ional#, dar [i pe diferite domenii de interes. Reamintesc aici “Pagini din g@ndirea militar# rom@neasc#” – care cred c# ar mai trebui reeditat#. Desigur exemplul viu nu este de neglijat [i \n acest sens men]ionez cu m@ndrie c# am fost [i sunt onorat s# \l am, ca fost comandant de pluton [i apoi de companie pe cel care atunci era lt.maj. [i apoi c#pitanul Dumitru Polivanov, acum general \n retragere. Este primul general rom@n care a trecut pe sub Arcul de Trumf la prima parad# militar# organizat# dup# 1989. Apoi mai pot fi men]iona]i lectorul de tactic#, col. Jipa D. Ionel [i comandantul de batalion, pe atunci maiorul Constantin Oni[or, ulterior general [i comandant a Regimentului de Gard# aproape dou# decenii. 14. Pe plan personal \mplinirea a venit odat# cu \ntemeierea familiei, la doi ani dup# \n#l]area la gradul de locotenent, so]ia mea, Teodora, fiindu-mi permanent aproape \n toate \mprejur#rile pe care via]a ni le-a scos \n cale [i care are un rol deosebit \n toate realiz#rile mele profesionale. C@]iva ani mai t@rziu a v#zut lumina zilei fiica noastr# Oana, care la r@ndu-i [i-a \ntemeiat o familie, iar acum avem doi nepo]i, Andrei [i Ioana. 15-17. Revenind la cariera militar#, ca t@n#r locotenent, am \nceput, tot prin propria alegere, la o unitate de v@n#tori de munte de l@ng# Bra[ov (acum desfiin]at#), unde la pu]in timp am fost promovat comandant al plutonului cercetare. Era o perioad# \n care se f#cea instruc]ie [i mai pu]in “participare la munca \n economia na]ional#”, ceea ce pentru mine \nsemna tabere de alpinism \n perioada mai-septembrie [i de schi \ntre decembrie-martie, cu numeroase prezent#ri de exerci]ii demonstrative pentru delega]ii militare str#ine. De altfel, pe genericul emisiunii s#pt#m@nale de televiziune “Pentru Patrie”, \ncep@nd cu 1973 [i p@n# prin anii 80, apare un militar \n escalad# la coard#, acela fiind subsemnatul. Un moment important al acestui \nceput de carier# a fost [i participarea la realizarea unei por]iuni din traseul zonei de nord al Transf#g#r#[anului – B@lea Cascad#, unde timp de peste patru luni am comandat peste 100 de militari, realiz@nd c@teva mii de metri cubi de ziduri de sprijin [i deroc#ri cu exploziv pentru l#rgirea drumului, dar [i pentru ob]inerea pietrei necesare construirii acestor ziduri. _n aceast# 300

perioad# am dat foc personal la \nc#rc#turi care, \n total, reprezint# zeci de tone de exploziv. _ncadrarea mea pe o func]ie de cercetare a constituit un moment important \n devenirea mea militar# ulterioar#, fiind selec]ionat [i execut@nd cursuri speciale pentru cercetare operativ# (inclusiv para[utism) [i apoi cercetare strategic#. Am absolvit apoi Academia de _nalte Studii Militare, dup# care cariera mea militar# a evoluat numai \n cadrul unei alte institu]ii de elit# a Armatei – Direc]ia Informa]ii Militare. Aici, dup# c@]iva ani “\n central#”, am fost trimis \n diferite misiuni de lung# durat# \n ]#ri din Orientul Mijlociu, unde am tr#it pe viu perioade tensionate de r#zboi civil, atentate, alte perioade zbuciumate din istoria unor ]#ri ale zonei. Am avut ocazia s# intru \n contact cu numeroase personalit#]i importante din ]#rile respective; cu ocazia unei \nt@lniri bilaterale la nivel guvernamental la care am participat, vice-priministrul unei ]#ri \n care eram de mai mul]i ani, mi-a spus “[efii Dumneavoastr# trebuie s# fie foarte mul]umi]i de activitatea ce o desf#[ura]i aici, din moment ce eu v# cunosc de at@]ia ani”, iar misiunea mea acolo a mai durat circa doi ani. Evenimentele din 1989 m-au “prins” \n ]ar#, \ntre dou# misiuni. Cel mai mare impact asupra mea l-a avut \ns# mineriada din 13-15 iunie 1990, c@nd pentru prima oar# – [i sper ultima – \n via]#, m-am sim]it \n Rom@nia ca \ntr-o ]ar# str#in#. Dup# \nc# o misiune de lung# durat#, dup# 1990, am revenit \n central# unde experien]a acumulat# [i calit#]ile apreciate de comandan]i au f#cut s# fiu promovat \n diferite func]ii de conducere, p@n# la cea de loc]iitor pentru opera]ii (primul loc]iitor) al {efului Direc]iei Informa]ii Militare, iar \n anul 2000 am promovat examenul pentru gradul de general (ultima serie care a dat acest examen [i care cred c# ar fi bine s# fie reintrodus), fiind apoi avansat la gradul de general de brigad#. Am trecut \n rezerv# \n prim#vara anului 2003, acum fiind general maior \n retragere. Activitatea unui ofi]er de informa]ii este, cred c# mai mult dec@t oricare alta, o activitate de continu# preg#tire. Orice r#m@nere \n urm# afecteaz# buna \ndeplinire a misiunii, a[ putea spune c# preg#tirea trebuie s# con]in# elemente cu numeroase aspecte de perspectiv#, previzionale. Atribu]iunile profesionale nu mi-au permis s# scriu, \n perioada activ#, dec@t materiale, studii, legate strict de activitatea profesional#, \ns# dup# trecerea \n rezerv# am considerat ca o datorie de a pune la dispozi]ia unui public mai larg a unor din cuno[tin]ele acumulate [i a unor aprecieri personale. Astfel, am scris c#r]ile: “SUA-Irak, for]a democra]iei v/s dictatura for]ei” Edi]ia I, Editura Bren 2004, Edi]ia a II-a, ad#ugit# [i completat#, Editura Pastel, 2006; “Terorismul de la amenin]are local# la pericol global” – Editura Pastel 2005; “Lumea secretelor – o modalitate de a \n]elege informa]iile strategice” Editura Pastel, Edi]ia I- 2005, Edi]ia a II-a 2007; “Geopolitica actual# descifrat# \n 200 de episoade”, Editura Pastel, 2011; sunt coordonator [i coautor al c#r]ii “R#zboi \n Balcani – Iugoslavia, prim#var# s@ngeroas# la sf@r[it de secol” – Editura Aldo Press. Din prim#vara anului 2007 sunt Directorul [i Editorul {ef al publica]iei private, bilunare [i bilingve “Pulsul Geostrategic”, cu abona]i [i acces#ri \n circa 60 de ]#ri, care \n vara anului 2011 a dep#[it num#rul 100, la eveniment fiind onora]i, printre al]ii, cu prezen]a fostului pre[edinte al Rom@niei domnul Emil Constantinescu [i consilierul preziden]ial Iulian Fota. Aceasta este o parte din activitatea firmei de consultan]# INGEPO 301

Consulting SRL, al c#rei Pre[edinte [i CEO sunt. Din 2006 sunt membru al prestigiosului Institut Interna]ional de Studii Strategice – Londra. 18. Nu m# pot pronun]a, nu dispun de elemente care s#-mi permit# emiterea unor judec#]i de valoare corecte. 19. La acest \nceput de mileniu omenirea [ov#ie \ntre globalizare [i p#strarea identit#]ilor na]ionale, de[i cred c# este posibil# [i globalizarea [i p#strarea identit#]ilor na]ionale, globalizarea fiind cu at@t mai valoroas#, prin diversitate. Omul \nc# nu a ajuns pe deplin con[tient de r#spunderile sale fa]# de umanitate, \nc# prevaleaz# interese din cele mai diverse, multe divergente, [i care men]in pericolul de conflicte de toate tipurile. 20. _mi doresc s#n#tate, lini[te [i pace, respectarea legilor [i a tuturor drepturilor pe care statul s-a angajat s# le respecte, a[a cum [i eu am respectat [i respect obliga]iunile care le-am asumat [i le asum. De asemenea, s# mai fiu util, dup# puterile mele, c@t mai mult timp. 21. Un vechi dicton spune “munce[te \n fiecare zi ca [i cum nu ai muri niciodat#, dar ai grij# de sufletul t#u ca [i cum ai muri m@ine”. Un \ndemn spre munc#, \ncredere [i echilibru.

GENERAL DE BRIGAD~ RIZEA ION LABIRINTUL {I LUMINILE TRECUTULUI 1. M-am n#scut la 2 februarie 1949 \n comuna Plosca, situata \n inima C@mpiei Burnasului, pe meleagurile fo[tilor codrii de stejari ai Teleormanului. P#rin]ii mei, asemenea majorit#]ii localnicilor, de[i mode[ti ca pozi]ie social#, erau oameni harnici, gospodari, cu o aleas# educa]ie, adev#ra]i cre[tini evlavio[i. De[i zona de c@mpie excela printr-un poten]ial funciar agricol deosebit de valoros, seceta prelungit# f#cea ca oamenii din partea locului s# fie foarte s#raci, c@[tig@ndu-[i cu greu cele necesare traiului. “_nva]# carte – m# pov#]uia tata – pentru c# p#m@ntul nu te va \mbog#]i niciodat#, doar te va ajuta s# supravietuie[ti cu mare trud#”. Din fraged# copilarie, p#rin]ii [i-au 302

rev#rsat toat# bog#]ia sufleteasc# asupra mea, cople[indu-m# cu grija lor pentru a-mi asigura, din putinul lor, cele necesare preg#tirii [colare. Dup# absolvirea [colii generale, tata mi-a cerut, f#r# a fi convingator, s# m# orientez c#tre o [coal# profesional# care oferea condi]ii gratuite de [colarizare. F#r# acordul s#u, m-am \nscris [i am dat examen la liceul A.I. Cuza din Alexandria, pun@ndu-l \n fa]a faptului \mplinit. Spre surprinderea mea, s-a bucurat foarte mult c@nd i-am spus de reusit# la liceu, de[i acest lucru l-a costat ulterior. Pentru a m# \ntre]ine la liceu era nevoit s#-[i v@nd# \n fiecare an aproape jum#tate din recolta anual# de cereale. Deseori \mi imaginez chipurile p#rin]ilor mei fr#m@ntate de grijile neajunsurilor materiale, privirea bl@nd# [i \n]eleg#toare a mamei, suferind# [i pl#p@nd#, tata cu fa]a stigmatizat# de silnicia muncii fizice, de grijile pentru cei 4 copii (3 b#ie]i [i o fat#), dar dominat# de un echilibru sufletesc pe care i-l inducea credin]a \n Dumnezeu. Situa]ia material# foarte grea, dar [i dragostea [i respectul pentru haina militar#, insuflate de tat#l meu, veteran de r#zboi, m-au determinat s# nu am nici o ezitare la selec]ia pentru Liceul militar. 2. _mi aduc aminte cu emo]ie o \nt@mplare care putea s#-mi marcheze decisiv evolu]ia ulterioar# \n via]#. Dup# examenul de admitere la Liceul militar am fost aduna]i pe platou [i un ofi]er moroc#nos, striga pe to]i cei respin[i. La un moment dat a anun]at ca nereu[it pe un anume Rizea Marin. Colegii m# tot \mpingeau s# ies din forma]ie. Am \ncercat s#-i spun ofiterului respectiv c# pe mine m# cheam# altfel, dar nici n-a vrut s# asculte. Ajuns acas#, am scris o scrisoare comandantului liceului rug@ndu-l s#-mi spun# cauza nereu[itei, deoarece rezolvasem foarte bine toate subiectele examenului. _n timp record am [i primit r#spuns: â&#x20AC;&#x153;Dintr-o grav# eroare a]i fost declarat nereu[it. A]i fost confundat cu un elev din Arge[, Rizea Marin, care fusese respins \n urma probelor sportiveâ&#x20AC;?. Istoria vie]ii mele s-ar fi scris altfel. Cu siguran]# c# ea ar fi fost mai s#rac#, din ea lipsind complexitatea [i frumuse]ea tr#irilor intense din armat#. Un t@n#r ca mine care suportase cu stoicism o serie de priva]iuni materiale, nu avea cum s# nu se acomodeze foarte repede \ntr-o institu]ie care oferea din belsug condi]iile necesare ob]inerii performan]ei [colare. Faptul c# aici nu mai aveam ap#s#ri de natur# material# mi-a dat entuziasmul, puterea [i determinarea necesar# de a m# concentra pe \nv#]at, reu[ind s# ajung \n final [ef al promo]iei. Nu m-am g@ndit niciodat# c# am s# ating un asemenea nivel de performan]#, av@nd \n vedere calitatea deosebit# a elevilor selec]iona]i pentru acest liceu. 3. _nt@mpl#ri semnificative din anii adolescentei? a) Dup# primul an de [coal# a avut loc \nt@lnirea comandantului liceului [i a profesorilor cu p#rin]ii no[tri. La ie[irea din sal#, dup# terminarea [edin]ei, tata pl@ngea de fericire, dup# cuvintele frumoase care le auzise despre mine. La prima vacan]# m-am pomenit cu un cadou nesperat: un aparat de radio care-l costase foarte mult. Mama mia spus c# a v@ndut tot ce putea vinde din cas# [i mi-a cumparat acel aparat de radio. Chiar dac# nu mai e functional de mult, \l voi p#stra toat# via]a \n amintirea tat#lui meu; b) _n timpul examenului de bacalaureat, cu o ora \naintea probei orale la matematic#, un coleg m-a rugat s#-l ajut s# rezolve un exercitiu cu un grad ridicat de dificultate. Mam chiniut vreo 30 de minute, l-am rezolvat [i pentru a fi sigur l-am aratat [i profesorului Dumitru Stan, care a confirmat corectitudinea acestuia. Am intrat la examen [i am tras 303

un bilet pe care era trecut exact acel exerci]iu. Neinspirat am cerut s# r#spund imediat, f#r# a uzita de timpul acordat preg#tirii. V#z@nd cu c@t# u[urin]# am r#spuns, mi s-a cerut s# rezolv un alt exerci]iu [i de abia dup# aceea mi s-a acordat nota; c) De[i este anevoios s# p#trunzi \n meandrele timpului trecut, mi-au r#mas vii \n memorie orele de matematic#, limba [i literatura rom@n#, chimie, s.a, desf#[urate sub conducerea unor ilustri dasc#li. Mi-aduc aminte cu mult# pl#cere de participarea la prima mea excursie, organizat# de liceu, precum [i de spectaculoasele \ntreceri sportive cu colegii de la cel#lalt liceu militar; 4. Cu siguran]# am tr#it [i momente nepl#cute. De multe ori, unii din comandan]ii no[tri ne tratau ca pe niste c#tane cu vechime, uit@nd c# de fapt noi eram ni[te copii. De ne\n]eles [i foarte greu de suportat au fost restric]iile severe \n privin]a \nvoirilor. Pe toat# perioada liceului tuturor ne era dor de p#rin]i, pe care-i vedeam dup# luni de zile, doar \n vacan]e. F#r# \ndoial#, condi]iile de [colarizare deosebite m-au f#cut s# dau uit#rii o serie de aspecte negative. 5. _n pofida unor frust#ri, a greut#]ilor inerente din via]a unui t@n#r chemat la o v@rst# fraged# s# suporte o serie de priva]iuni, nu am avut niciodat# inten]ia de a renun]a la cariera militar#. 6. Sunt ferm convins c# perioada de cantemirist [i-a pus decisiv amprenta pe formarea, educarea [i preg#tirea mea pentru via]#. Aici am fost \nv#]at cu munca riguroas#, cu respectarea unor reguli stricte de via]#, cu necesitatea ordinii [i disciplinei, privite ca \nalte virtu]i ale militarului \n devenire. _n aceast# institu]ie de \nv#]#m@nt am crescut rapid \n maturitate, am con[tientizat necesitatea luptei continue pentru dep#[irea oric#ror obstacole, am \nv#]at s# respect valorile identificate prin acei dasc#li de elit#, de care am beneficiat la majoritatea disciplinelor [colare, adev#rate modele de urmat \n via]#. 7-8. Spiritul cantemirist mi-a insuflat dorin]a de a m# perfec]iona continuu, de a fi corect [i obiectiv \n toate, de a fi mereu \n competi]ie cu mine \nsumi, de a prefera \ntotdeauna consecven]a [i a rezista compromisului. M-a ajutat \n formarea unor puternice tr#s#turi de caracter. Educa]ia primit# \n mediul familial [i-n anii de liceu militar m-a marcat [i m-a urmat tot cursul vie]ii: ”inva]# pe copil calea pe care trebuie s# o urmeze [i c@nd va \mb#tr@ni nu se va abate de la ea.” (Proverbe, 22, 6). Conduita irepro[abil#, respectul fa]# de valorile cre[tine, principiile morale m-au c#l#uzit p@n# la b#tr@ne]e. 9. Am p#strat ca amintiri pre]ioase numele tuturor profesorilor pe care i-am avut ca dasc#li \n acea perioad#. Printre ace[tia a[ eviden]ia pe prof. Dumitru Stan, dirigintele clasei noastre. L-am re\nt@lnit cu mare bucurie dupa 27 de ani, la o aniversare a liceului, c@nd am avut onoarea de a transmite un mesaj \n numele [efilor de promo]ie ai acestei prestigioase institu]ii de \nv#]#m@nt. Un om de o noble]e sufleteasc# aparte, care m# \ntreba de ceilal]i colegi cu o oarecare team#, de a nu afla ve[ti triste. “Un mare dasc#l, un mare caracter, un mare om!” De participarea mea la aceast# aniversare se leag# un alt episod foarte important \n cariera mea militar#. La c@teva zile dup# aniversare, seful SMG, dl. General Dumitru Cioflin#, prezent la acea festivitate, m-a chemat la minister [i dup# un interviu de dou# ore m-a numit [ef de arm# \n Statul Major al For]elor Terestre. Nu voi putea uita niciodat# pe profesoara Alexandrina Pietr#reanu, care ne-a transmis dragostea fa]# de chimie, lucru reflectat ulterior \n alegerea armei. Regretatul profesor Dan Jebeleanu, cel care ca nimeni altul ne-a transmis dragostea pentru cultura [i pasiunea de a citi, profesorul 304

Marinescu {tefan, care ne \nc@nta cu metodele sale \n prezentarea [tiintelor naturale, “theacher-ul” Tiberiu Mezaro[, profesorul Sp@nu, lt.col. Ungureanu, regretatul maior Butoi, sunt doar c@teva nume de mari profesori, dar to]i, f#r# excep]ie, merit# respectul nostru. 10. Dintre comandan]i \mi aduc aminte cu mult# pl#cere de maiorul C#z#nescu {tefan, zis si “nea F#nic#”, omul care ne-a fost ca un p#rinte. Niciodat# nu ne certa \nainte de a ne dovedi c# ne vrea doar binele. C@t despre comanda de atunci a liceului numai cuvinte de bine. 11. Ori de c@te ori m-am \nt@lnit cu fo[tii mei colegi au fost momente de mare bucurie. _mi este \n egal# masur# dor de ficare dintre ace[tia, dar cel mai mult resimt lipsa bunilor mei prieteni Tutuianu Mihai [i Rusu Alexandru, pleca]i prematur dintre noi. Sunt bucuros c# majoritatea colegilor mei au ajuns cadre de baza ale armatei. _mi aduc aminte cu foarte mult# pl#cere de foarte mul]i colegi de genera]ie, cu o parte din ace[tia am avut norocul de a lucra la diferite e[aloane: gl.bg. Popescu Nicolae, gl.bg. B#e]elu Vasile, gl.bg. B#lteanu Nicolae, gl.bg. Chio]ea Marin gl.bg.ing. Marin B#lteanu, gl.bg. Ionescu D#nu] Virgil, col. Dedu Aurel,. gl.bg. }#p@rlea Mihai. 12. Am urmat cursurile Liceului militar cu dorin]a ferm# de a ajunge ofi]er al armatei. De[i nu cuno[team prea multe detalii despre arma chimic# (acum Ap#rarea NBC) f#r# ezitare am ales aceast# arm# tehnic#, influen]at \n mare masur# de posibilitatea continu#rii studierii chimiei, una din cel mai \ndr#gite materii [colare. De[i se vehicula pe atunci ideea c# infanteria oferea posibilit#]i mai mari de afirmare, alegerea mea nu am regretato niciodat#. _n primul r@nd, am urmat ce mi-a pl#cut, iar ascensiunea mea \n cariera militar# [i a colegilor mei de arm#, au dovedit c# primordial# este valoarea, munca, [i, de ce nu, un dram de [ans#. 13. _nainte de orice, {coala militar# m-a facut ofi]er. Aici mi-am \nsu[it toate cuno[tin]ele necesare [i mi-am format [i perfec]ionat deprinderile de baz# ale lupt#torului [i comandantului de subunitate. Nu a fost deloc u[or. {coala militar# superioar# de ofi]eri era o institu]ie dur#, pentru oameni puternici [i hot#r@]i, care-]i solicit# la maximum calit#]ile intelectuale, fizice [i psihice. Nu pot fi uitate complexitatea [i frumuse]ea orelor de clas# [i de laborator, dar nici dificultatea alerg#rilor [i deplas#rilor rapide, mar[urilor epuizante [i exerci]iile tactice de specialitate. 14. {coala militar# ne-a oferit cu generozitate comandan]i [i dasc#li minuna]i. Reamintesc pe so]ii Bota, profesori universitari doctori \n chimie, \n primul r@nd pentru seriozitatea [i pasiunea greu de descris cu care \[i predau materia; col. Mitric# pentru priceperea, h#rnicia [i d#ruirea de care a dat dovad# \n predarea tacticii de specialitate; col. ing. Noni Niculescu, un pedagog meticulos, un om de mult bun sim]; lt.col. Marinc# {tefan, un om foarte exigent dar corect [i cu suflet mare; comandantul de pluton Radu Enescu a fost omul cel mai apropiat de noi, exigent, obiectiv [i corect, men]in@ndu-ne activ# dorin]a de autodep#[ire. 15. M-am c#s#torit ca t@n#r locotenent, la varsta de 23 ani cu o fat# admirabil#, care mi-a fost mereu al#turi pe parcursul celor peste 39 de ani de c#snicie. Succesele mele apar]in \n egal# masur# so]iei care [i-a subordonat toate interesele sale pentu reusita mea \n via]#. Cred c# nicodat# n-am s-o pot r#spl#ti pe m#sura dragostei, eforturilor [i sacrificiilor sale. Avem un baiat deosebit de care suntem tare m@ndri. Urm@ndu-mi exemplul, a \mbr#]i[at tot cariera militar#. Familia, de[i nevoit# s# se mute dintr-o 305

garnizoan# \n alta, mi-a fost tot timpul aproape, asigur@ndu-mi linistea necesar# \ndeplinirii obiectivelor ce mi le-am propus. 16-17. Am avut parte de o carier# militar# frumoas#, interesant#, diversificat#, cu succese pe m#sura preg#tirii profesionale, a str#daniei [i a d#ruirii \n munc#. Dup# absolvirea {colii militare, av@nd dreptul de a alege, am optat pentru garnizoana cea mai apropiat# de locul natal. A[a am ajuns la Regimentul 3 Mecanizat “OLT”, o unitate de elit# a armatei, comandat# atunci de col. Petri[or Paul, un comandant remarcabil. _i port reuno[tin]a col. Luta Constantin, [eful meu de arm#, pentru ajutorul ce mi l-a acordat. Din R.3 Mc. “OLT” a \nceput practic ascensiunea mea \n cariera militar#. _n primii 27 de ani de activitate am lucrat \n domeniul armei \n care m-am format ca ofi]er, ocup@nd diferite func]ii de la cea de comandant de pluton, p@n# la acea de [ef Aparare NBC, cea mai important# func]ie pe linie de arm# din Trupele de Uscat. _n ultimii 8 ani de activitate am lucrat \n domeniul resurselor umane. Desfiin]@nduse institu]ia [efilor de arme am fost nevoit s# m# orientez c#tre un alt domeniu. Am optat pentru resurse umane, f#r# a intui uria[ul volum de munc# \n acest sector de activitate. Am \ndeplinit func]ii foarte importante de la cea de [ef personal \n SMFT, la [ef Direc]ie \n SMG, la finalul activit#]ii ca militar. _mpreun# cu minuna]ii mei colaboratori, av@nd [efi responsabili [i \n]eleg#tori, care n-au pus presiune asupra noastr#, am reu[it s# gestion#m foarte bine reforma de personal, \n partea care ne-a revenit. Disponibiliz#rile masive de personal, rezolvarea situa]iei numeroaselor cadre aflate la dispozi]ie, aplicarea cu toate piedicile \nt@mpinate a Ghidului Carierei Militare, evaluarea continu# a personalului \n comisiile de selec]ie, \ncadrarea posturilor repartizate \n Comandamentele NATO, organizarea grupurilor ]int# pe competen]e lingvistice [i nivel de competen]# profesional#, etc. sunt doar c@teva din activit#]ile care ne-au solicitat la maximum priceperea, \ndelunga r#bdare, rezisten]a fizic# [i psihic#. Din p#cate, stresul excesiv mi-a adus mari prejudicii \n planul s#n#t#]ii. Datorez respectul meu pentru to]i [efii care m-au ajutat efectiv, men]ion@nd \n mod special pe dl. general Popescu Mihail, [eful Statului Major General. Dintre subordona]ii mei voi men]iona doar numele regretatului col. Urziceanu Dumitru, unul dintre cei mai buni speciali[ti \n managementul de personal pe care i-a avut SMG \n acea perioad#. 18. Pasiunea pentru studiu dob@ndit# \nc# din primii ani de liceu, mi-a fost de un real folos pe parcursul \ntregii activit#]i din armat#. Drept urmare, nu am ratat nici o form# de \nv#]#m@nt universitar [i postuniveritar la care am avut acces. Am elaborat [i publicat o serie de studii \n diferite publica]ii militare, am \ntocmit metodologii, instruc]iuni [i lucr#ri de sintez# \n domeniul armei. Am fost coautor la redactarea Doctrinei pentru sprijinul cu personal. 19. Reforma armatei reprezint# un proces complex [i continuu. Noii artizani ai moderniz#rii institu]iei militare, la fel sau mai bine preg#ti]i dec@t am fost noi odat#, au sarcina de a continua pe alt plan ceea ce nu au putut realiza predecesorii lor. Sunt convins c# vor reu[i pentru c# au voca]ie, o alt# deschidere, aceea[i mentalitate de \nving#tori, un alt statut, acela de ofiteri NATO care spune totul. 20-21. De la lampasul cantemirist la cel de general [i pan# la v@rsta de azi, a maturit#]ii depline, au trecut c@teva decenii bune, timp \n care mi-am sporit ca tot omul rational, 306

zestrea de \nv#]#minte, fiind ceea ce sunt: un om educat, \mp#cat cu sine [i cu Dumnezeu, capabil \n continuare de tr#iri intense; un om care [i-a \nsu[it [tiin]a modului simplu de a ob]ine cinstit [i cu eforturi echilibrate ceea ce \[i dore[te cu adevarat; un om \ncrez#tor \n propriile resurse, care-[i recunoa[te limitele, preocupat constant pentru a-[i asigura libertatea de g@ndire. Dup# ce am ie[it la pensie, un glaucom \ntr-o faz# avansat# m-a f#cut inactiv, \ncep@nd s# m# confrunt cu sentimentul lipsei de importan]#. R@nd pe r@nd, a[a-zi[ii prieteni m-au p#r#sit, ajung@nd la concluzia poetului ADRIAN P~UNESCU “To]i prietenii pe care i-am avut erau exact aceia care aveau mai mare nevoie de mine.” Tratamentul pentru aceast# via]# banal#, insignifiant#, tr#it#, aparent f#r# nici un sens, \l g#se[ti doar la Dumnezeu. L-am cunoscut pe Dumnezeu cu adevarat, atunci c@nd am \nceput s#-l caut din toat[ inima, atunci c@nd i-am resim]it acut lipsa din via]a mea. Foarte mul]i oameni sunt contraria]i pentru c#-l caut# pe Dumnezeu, dar nu-l g#sesc. Octavian Paler, spre finalul vie]ii consemna: “Dumnezeu exist# pentru cei ce au nevoie de El. Nu-i adevarat. Eu am nevoie [i nu l-am gasit.” R#spunsul \l g#sim \n Biblie: “M# ve]i c#uta [i M# ve]i g#si, dac# M# ve]i c#uta cu toat# inima” (Ieremia 29,13). To]i oamenii au nevoie de a acorda timp special studiului Bibliei, pentru schimbarea de mentalitate [i tr#irea vie]ii \n conformitate cu principiile lui Dumnezeu. C@nd a fost \ntrebat# care este secretul m#re]iei Marii Britanii, regina Victoria a r#spuns: “Biblia domnule, Biblia este secretul m#re]iei noastre.” Uneori m# \ntreb, cum ar arata lumea dac# ar aplica to]i oamenii regula de aur a Bibliei?: “Tot ce voi]i s# v# fac# vou# oamenii, f#ce]i-le [i voi la fel” (Matei 7,12) Evanghelia – spunea Napoleon – posed# o virtute secret#, ceva care influen]eaz# cu putere, o c#ldur# care lucreaz# asupra ra]iunii [i care formeaz# inima.” Alaturi de Dumnezeu via]a cap#t# perspectiv#, se nasc priorit#]i care dau sens existen]ei noastre efemere. _n ceea ce prive[te viitorul, am speran]a c# problemele grave cu care se confrunt# societatea noastr# se vor rezolva, iar cet#]enii Rom@niei vor \nv#]a s# tr#iasc# frumos, \n dragoste [i temere de Dumnezeu, rec@[tig@ndu-[i aprecierea [i prestigiul \n lume. 22. Convingerea mea ferma este c# \n via]# te po]i realiza conving#tor [i pe deplin, numai prin munc# [i moralitate, corectitudine, perseveren]#, prin stabilirea [i raportarea continu# la un sistem de valori [i nu \n ultimul r@nd prin credint# neclintit# \n divinitate.

“DUMNEZEU S~ BINECUV^NTEZE CANTEMIRI{TII DE PRETUTINDENI !”

307

GENERAL DE BRIGAD~ SOBOLU FLOREA {TACHETA FASCINANT~: <S~ FII LA _N~L}IME!> Sunt absolvent al liceului militar ,,Dimitrie Cantemir”, Breaza, promo]ia 1967. Ce departe \n timp, dar ce ani au fost! Eram la liceul ,,George Co[buc” din comuna Olteni, jude]ul Teleorman, c@nd au venit doi ofi]eri de la comisariatul militar [i ne-au vorbit despre armat#. M-a surprins atunci, vocea lor calm# dar ferm#, ]inuta militar# impecabil# [i m-a marcat profund modestia amestecat# cu m@ndria de a fi osta[. Auzisem despre liceele militare, aflasem c# acolo reu[esc [i rezist# numai cei mai buni. Nu prea \n]elegeam ce putea fi at@t de dificil, dar \ncepusem s# t@njesc s# m# m#sor [i eu cu cei de acolo. _nt@mplarea a f#cut ca \n prima vacan]# de dup# \nt@lnirea cu cei doi ofi]eri s# dau ochii cu un bun prieten [i cons#tean, care era elev la Breaza. Pe St#ncil# Lucian \l cunosc to]i ofiterii care au urmat cursurile Academiei Militare. Uniforma lui mi-a luat ochii. Le-am vorbit p#rin]ilor despre g@ndurile mele, mai \nt@i mamei, apoi i-am spus [i tat#lui. El lucra pe [antier, la Bucure[ti [i f#cea naveta s#pt#m@nal. _l [tiam ca pe un admirator al armatei, care purta un respect deosebit superiorilor. Totdeauna, c@nd ne povestea \nt@mpl#ri din r#zboi (luptase pe frontul de Vest ca soldat transmisionit) spunea: ,,Don’ sergent al meu”, ,,Don’ sublocotent al nostru”. Ini]ial nu a fost de acord, poate ca eu s# nu suf#r vicisitudinile de care avusese el parte \n cei 6 ani de milit#rie. Cert este c# pe timpul liceului militar [i a [colii militare i-am sim]it o \ngrijorare permanent#, uneori spus#, alteori nespus#. Nu-i mai pu]in adev#rat c# alegerea mea a fost pentru familie o anumit# u[urare, deoarece urma ca cei 3 fra]i de dup# mine s# \[i g#seasca un rost. Erau pu]ini bani [i cheltuielile urmau s# creasc#. La admiterea \n liceul militar a fost concuren]# mare, dar am reu[it pe un loc frunta[. Toat# vacan]a aceea a fost un [ir lung de emo]ii. Sim]eam c# urmau schimb#ri mari \n via]a mea [i m# ambi]ionam s# le trec c@t mai bine. _ntr-adevar, \n toamn#, am intrat \ntr-o alt# lume: un peisaj de basm, cl#diri venite parc# din istorie [i o aliniere perfect# la toate, o primire mai auster#, \nc# din gar#, repartizarea pe dormitoare [i fix la ora... 308

,,Adunarea pe platou!” {i a mai fost ceva: la magazie, c@nd am primit ]inuta de [coal#, nu [tiu din ce greseal# hainele mele erau a[a de mari c# \nc#peau doi. Dezamagire mare, c#ci toat# vara m# visasem cum voi fi \n uniform#. Pe primul ofi]er \nt@lnit (avea s# fie chiar comandantul companiei - mr. C#z#nescu {tefan, dar ce [tiam eu atunci?), l-am abordat spun@ndu-i c# mai bine plec acas# dec@t cu a[a haine. M-a dus la croitorie, acolo \n liceu [i pe loc mi le-a modificat, c# nu mai conteneam s# caut oglinzile ca s# m# admir. Am avut un randament constant la \nv#]#tur#, a[a c# nu au ap#rut dificult#]i nici pe timpul [colii, nici la bacalaureat [i nici la admiterea \n [coala militar#. Rememor@nd, trebuie s# apreciez climatul de \ncredere \ntre elevi [i profesori (a fost meritul lor), spiritul constructiv de desf#[urare a lec]iilor, aprecierile absolut obiective prin notele acordate [i nu \n ultimul r@nd, dorinta de a ne ajuta. _n mod sigur asta ]inea de ,,spiritul cantemirist”. Pe partea cealalt#, a comenzii militare, am apreciat exigen]a \mbinat# cu un gen de \n]elegere a micilor noastre porniri copil#re[ti. {i m-a mai marcat ceva: nu ]ineau sup#rare pe noi c@nd gre[eam. De acest aspect mi-am amintit mereu \n carier#. S# pedepse[ti, dar s# dai \ncredere. A[a trebuie s# se manifeste camaraderie de la superior la inferior. Eram \n perioada de formare a personalit#]ii [i am avut destule modele de urmat. M-am rev#zut, dup# 35 de ani, cu c@]iva dintre comandan]i [i profesori. Erau aceia[i pe care \i admirasem c@nd eram adolescent. Atmosfera pe care au creat-o, spiritul de autodep#[ire [i omenia cu care ne-au tratat ne-au dat firul vie]ii. Nu numai pentru noi care ne-am continuat cariera militar#, dar [i pentru cei c@tiva, care dintr-un motiv sau altul nu au putut s# [i-o continue. _nainte de a m# pensiona, l-am \nt@lnit pe Enache Victor, inginer de aeronautic#, proiectant de avioane militare la Craiova. Era cel mai bun la matematic#, dar nu a trecut probele medicale la admitere \n {coala militar#. Mia spus c# a ]inut s#-[i aleag# o profesie c@t mai aproape de armat#, pentru c# \n liceul militar ,,\i intrase milit#ria \n s@nge”. Port o stim# deosebit# tuturor colegilor. Am fost o familie, de care mi-e dor. Pe unii iam rev#zut, pe al]ii nu, unii chiar au plecat dintre noi. Dumnezeu s#-i odihneasc# \n pace! Am \nt@lnit \n ultima perioad# pe colegii mei de promo]ie din Teleorman: Nicolae Marin [i Anghel Ion. M# rezum s#-i amintesc numai pe ace[tia. Spuneam mai \nainte c# tat#l meu se instruise [i luptase \n r#zboi ca transmisionist. _n vacan]a de iarna l-am \ntrebat, a[a, \ntr-o doar#, la ce arm# s# m# duc. Prompt, mi-a raspuns: ,,Tu [tii c# numai transmisiunile le-am iubit”. _n plus, mi-a pl#cut fizica, matematica [i am avut \nclina]ii spre tehnic#, a[a c# transmisiunile au fost alegerea mea. Pe parcurs, mi-am dat seama c# am ales bine, de[i via]a m-a purtat [i \n alte domenii. A[a se face, c# o bun# parte a carierei (dup# absolvirea Academiei Militare) mi-au dedicato activit#]ii de informa]ii [i contraspionaj militar. Am spus ,,mi-au dedicat-o” pentru c# argumentele mele contra s-au lovit de expresia: ,,Dac# nu e[ti de acord, s#-]i alegi o garnizoan# unde se aga]# harta \n cui”. Acum, nu regret, pentru c# [i cel#lalt plan al activit#]ii militare mi-a oferit multe satisfac]ii. Pot s# afirm c# m-am apropiat de cei care erau considera]i ,,v@rfuri” ale profesiei, iar mul]i din cei cu care am lucrat m-au ales ca model. Evident c# eforturile au fost foarte mari, at@t pentru \ndeplinirea exigen]elor func]iilor pe care le-am \ndeplinit, c@t [i pentru men]inerea unui nivel ridicat de cuno[tin]e. Am urmat diferite cursuri, inclusiv post universitare [i am aprofundat normele de protec]ie a informa]iilor \n cadrul N.A.T.O. Am avut satisfac]ia de a fi contribuit la elaborarea 309

reglement#rilor pe aceast# linie, \nainte de intrarea noastr# \n Alian]#. De asemenea, o perioad# m-am ocupat de \nv#]#m@ntul profesional, contribuind prin temele [i studiile \ntocmite la continuarea bunelor tradi]ii privind protec]ia valorilor armatei. _n ultimii ani, \n armat#, ca \n toate celelalte domenii ale vie]ii sociale, s-au amestecat prea multe interese, s-a denaturat profund sistemul de valori [i s-au modificat, uneori abrupt, impulsurile [i tr#irile patriotice. Episoadele negative de felul acesta schimb# percep]ia militarilor despre camaraderie [i a civililor despre onorabilitatea hainei militare. E mare p#cat, c#ci \n esen]a sa, organismul militar a ramas ata[at \naltelor valori [i idealuri cu care ne-am obi[nuit de mici. _n plus, tracas#rile din ultima perioad#, cu schimbarea legisla]iei privind pensiile militarilor, atacurile f#r# obiect la adresa noastr#, \mi creeaz# o senza]ie de regret [i marginalizare. Nu cred c# merit#m toate acestea, c#ci genera]ia noastr# s-a situat deasupra r#ut#]ilor sociale, \n afara compromisurilor, ne-am f#cut treaba cu onestitate [i generozitate. _n noua calitate de pensionar, mi-am organizat via]a \n modul cel mai simplu. Retr#g@ndu-m# pe meleagurile noastre teleorm#nene, \ncerc s# m# protejez pe mine [i familia mea. Nu mi-am propus ambi]ii politice [i sunt un spectator nepartizan al mi[c#rilor de pe scena noastr# social#. Stima]ii mei, \nainte de a \ncheia, trebuie s# spun c#, f#r# ajutorul familiei, n-a[ fi putut r#zbi, nu m-a[ fi realizat profesional. De fiecare dat# c@nd a fost nevoie so]ia mea a luat pe umerii ei toate greut#]ile vie]ii, ajut@ndu-m# s# trec peste obstacole. Optimismul [i angajarea ei mi-au insuflat vigoarea [i dorin]a de a fi la \n#l]ime. Multumesc din suflet! Am onoarea sa va salut!

GENERAL DE BRIGAD~, PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR GHEORGHE TOMA CAVALERII BLINDATELOR O zi de toamn# a anului 1949. Chiciura \[i lichefiaz# oasele ostenite de at@ta singur#tate, iar frunzele coboar# \nspre genunchii p#m@ntului s@nger@nd a triste]e. Undeva, \ntr-o odaie cu miros de busuioc [i mere coapte, se n#[tea un b#iat ce avea s# umple cu 310

bucurii via]a domni[anului Costic# Toma, om de condi]ie modest#, mare me[ter \ntreale cojoc#ritului. Gicu, a[a cum \i pl#cea tat#lui s#-i spun# de mic, a fost un copil ager la minte, vorbea c@nd trebuie [i cum trebuie, \mbina joaca – descul] pe nisipul cald din curtea [colii sau cataract prin merii din livada casei – cu lucrurile serioase, menite a-i satisface pofta de educa]ie spiritual#. Spre bucuria tat#lui care \[i dorise un fiu, fapt ilustrat \n ironia cu care r#spundea oricui \l \ntreba ce ar vrea s#-i nasc# femeia ” Orice, numai armat# s# fac#”. {i chiar a[a s-a \nt@mplat, c#ci \nc# din clasele primare [i gimnaziale – urmate la [coala din satul natal – , Gicu, dotat cu o inteligen]# native bine structurat#, va manifesta aptitudini pentru [tiin]ele exacte, exihen]a comportamental# [i rigoare \n g@ndire, calit\]i necesare vie]ii ost#[e[ti. Prin urmare, primul pas spre cariera militar# \l va face frecvent@nd cusurile Liceului Militar, \n 1967 ob]in@nd, cu rezultate meritorii, diploma de bacalaureat. Nu se va opri aici. Datorit# ambi]iei [i u[urin]ei g@ndirii, \n 1970 termin# {coala Militar# de Ofi]eri Activi “Mihai Viteazul ” – arma tancuri, din Pite[ti. Pe c@mpul de instruc]ie, \n poligonul de tragere, \n s#lile de clas# [i medita]ii, \n remizele care ad#posteau tehnica de lupt#, \n s#lile cu simulatoare, cu armamentul de infanterie sau cu cel de sub cupola tancului, militarul Gheorghe Toma a dovedit reale \nsu[iri necesare ofi]erului tanchist. Dup# absolvirea [colii militare, unde \[i demonstrase realele calit#]i ost#[e[ti, t@n#rul locotenent Gheorghe Toma este re]inut \n cadrul acestei renumite unit#]i militare de \nv#]#m@nt, fiind numit \n fuc]ia de comandant pluton elevi. Aceast# func]ie, la numai 21 de ani, avea s# marcheze \nceputul carierei sale de ofi]er, o carier# frumoas# care a solicitat mult# munc#, voin]#, pasiune, dragoste fa]# de arma care l-a consacrat ca doctrinar [i publicist militar. “_n perioada 1970-1980 – se dest#inuia generalul dr. Gheorghe Toma unui publicist – \n calitate de comandant de pluton la {coala Militar#, pe l@ng# sarcinile de instruire a elevilor mei, am participat la instruirea a trei serii se studen]i, am desf#[urat [edin]e teoretice [i practice, [edin]e de trageri, de specialitate [i metodic#”. Con[tient c# numai o ampl# preg#tire de specialitate ar putea s#-i ofere \mplinirea profesional#, ofi]erul Gheorghe Toma urmeaz#, \ntre anii 1973-1977, cursurile Facult#]ii de Automobile din Pite[ti [i “Cursul de perfec]ionare, comandan]i de companie tancuri” (1979-1980). “Mi-am intuit destinut \nc# de mic. Numai o via]# ordonat# [i tr#it# cu discre]ie \mi putea oferi lini[tea sufleteasc# necesar# existen]ei \n acele vremi. G@ndirea a[a, pas cu pas am dep#[it furtunile existen]ei, dedic@ndu-m# profesiei [i ambi]iei de a fi mereu primul”. {i cum visul oric#rui o[tean “n#scut, iar nu f#cut” este de a-[i g#si rostul prin cea mai \nalt# [coal# militar#, ofi]erul Gheorghe Toma va absolvi, ca [ef de promo]ie, \n 1982 Academia Militar#, Facultatea de Arme _ntrunite, fiind \nscris cu litere de aur pe placa de onoare a Academiei Militare, devenind astfel unul dintre primii militari domni[ani afla]i de straj# la c#p#t@iul ]#rii. Dup# func]ia de [ef de stat major al unei unit#]i de tancuri din garnizoana Bucure[ti \[i va \ncepe cariera didactic# \n 1985, devenind lector la Catedra de Tactic# General# din cadrul Academiei Militare. Dup# numai trei ani, preg#tirea profesional# \[i spune 311

cuv@ntul [i ofi]erul Gheorghe Toma este \ncadrat conferen]iar la aceea[i catedr#, ca \n 1992 s# fie promovat \n func]ia de profesor universitar [i [ef al Comisiei didactice la Catedra de Tactic# General# pentru mari unit#]i de tancuri. _n 1994 sus]ine teza de doctorat cu tema “C#ile de integrare a trupelor blindate \n cadrul ac]iunilor militare duse de trupele de uscat \n zona de opera]ii de sud, la nivelul tactic [i operativ \n r#zboiul de ap#rare a ]#rii”. M#iestria pedagogic# [i experien]a \n domeniul didacticii militare \i vor fi recunoscute prin numirea \n 1995 ca [ef al Catedrei de Art# Operativ#, iar \n 1997 ca decan al Colegiului de Comand# [i Stat Major, un forum de \nv#]#m@nt militar, \n cadrul c#ruia se preg#tesc generalii [i ofi]erii superiori din Ministerul Ap#r#rii Na]ionale, Ministerul de Interne, Serviciul Rom@n de Informa]ii [i o serie de structuri [i departamente din via]a civil#, interesa]i de specificul programelor de \nv#]#m@nt. Cum arat# azi, biografia didactic# a generalului prof. Univ. Gheorge Toma, ne-o spune singur, dup# c@teva clipe de r#gaz necesar ordon#rii g@ndurilor: “_n calitate de cadru didactic am desf#[urat activit#]i de \nv#]#m@nt cu ofi]erii – studen]i la toate facult#]ile [i sec]iile din Academie. Am participat \n calitate de coautor la elaborarea a 7 aplica]ii ale A._.S.M., a 25 aplica]ii [i studii fundamentale (de caz) cu regimentul, divizia, corpul de armat# [i armata de arme \nrudite, precum [i la elaborarea manualelor [i cursurilor de specialitate editate de catedr#. Totodat#, am participat la 15 comunic#ri metodico-[tiin]ifice [i de preg#tire de specialitate, precum [i la peste doua sute de comisii didactice [i instructaje metodice de profil, parte din ele, fiind conduse de subsemnatul. Multe material didactice necesare procesului de \nv#]#m@nt poart# amprenta g@ndirii mele. Am \ndrumat la lucrarea de diploma 80 de ofi]eri absolven]i ai Academiei [i 20 de ofi]eri cursan]i ai Colegiului Superior de Stat Major sau ai Colegiului de Comand# [i Stat Major. Am conferen]iat \n cadrul unor institu]ii militare de \nv#]#m@nt superior [i al unor direc]ii centrale, teme privind securitatea [i ap#rarea na]ional#, politologia, geopolitica, geostrategia, managementul structurilor ierarhizate, managementul instabilit#]ii, tehnicile de comunicare. _n cadrul desf#[ur#rii activit#]ii de doctorat \n A._.S.M., am participat la 3 comisii de admitere, \n calitate de membru al acestora, la sus]inerea a 30 referate [i a 40 examene din planurile individuale de preg#tire ale doctoranzilor. De asemenea, am condus, \n calitate de pre[edinte, sus]inerea public# a 7 teze de doctorat [i am participat \n calitate de referent de specialitate la sus]inerea public# a 20 teze de doctorat”. {i ca o \ncununare a acestora, \n 1999 este numit conduc#tor de doctorat \n Academia de _nalte Studii Militare [i membru al Comisiei de {tiin]e Militare din Consiliul Na]ional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor [i Certificatelor Universitare. _n afara activit#]ii didactice, generalul dr. Gheorghe Toma a desf#[urat de-a lungul anilor o bogat# activitate de cercetare [tiin]ific# [i publicist. Referindu-se la acest aspect important din cariera sa, ne spune: “_ntre 1970-1980 am fost coautor [i autor la \ntocmirea unor material prev#zute \n planul de cercetare [tiin]ific# al [colii militare. Lucrarea de diploma prezent# la terminarea Facult#]ii de Automobile – 1977, a costat \n realizarea unui laborator de diagnostic a func]ion#rii motoarelor cu ardere intern# de pe autovehiculele din \nzestrarea armatei. Am f#cut parte din diverse colective de cercetare [tiin]ific# sau le-am condus, \ncep@nd cu 1982, \n calitate de [ef de stat major al unei unit#]i de tancuri, \n calitate de cadru 312

didactic la A._.S.M. [i la Colegiul de Comand# [i Stat Major. Adaug faptul c# am f#cut parte din colectivele de cercetare ale Diviziei 57 Tancuri, Armatei I [i Comandamentului Trupelor de Jandarmi angajate \n solu]ionarea unor probleme de interes major pentru sistemul na]ional de ap#rare; am participat, de asemenea, la sesiuni de comunic#ri [tiin]ifice organizate de Academia de _nalte Studii Militare. Amintesc aici cea de-a XXVIIa Sesiune de comunic#ri [tiin]ifice cu participare international# unde am sus]int comunicarea <Ameliorarea modalit\]ilor de organizare, aplicare [i refacere a cooper#rii strategice>.” Lista studiilor [i articolelor publicate de generalul dr. Gheorghe Toma – primul general din Domne[ti – este impresionant#, ofi]erul abord@nd cu competen]# [i profesionalism o gam# larg# de probleme privitoare la: metodica \ntocmirii aplica]iilor tactice [i studii privind metode [i procedee de \ntrebuin]are a echipajelor de tancuri \n lupt#; \ntrebuin]area regimentului de tancuri din e[alonul doi al diviziei mecanice \n ap#rare; trecerea la ofensiv# a regimentului de tancuri \mpotriva unei ap#r#ri organizate \n grab# de inamic; folosirea marilor unit#]i de tancuri \n ac]iuni independente; formele de manevr# adoptate de marile unit#]i de tancuri [i studii privind cooperarea subregional# \ntre ]#rile Europei Centrale [i eforturile desf#[urate de acestea \n vederea ader#rii la structurile euroatlantice; metodologia program#rii, planific#rii, \ntocmirii, desf#[ur#rii unui exerci]iu cu tematica “Parteneriat pentru pace”, etc. O r#splat# a rodnicei sale activit#]i didactice [i publicistice a fost conferirea \n 1999 a titlului de membru correspondent al Academiei Oamenilor de {tiin]# din Romania. Dar \n intimitatea ei, existen]a generalului dr. Gheorghe Toma are o arom# de \mplinire familial#. Cei doi copii s-au dedicat [i ei carierei militare. “– Dac# se \nt@mpl# s# sune goarna, familia mea pleac# \n trei structure ale Sistemului Na]ional de Ap#rare [i Dumnezeu [tie c@nd, cum [i \n care loc ne vom \nt@lni”, spune osta[ul Gheorghe Toma [i cade pe g@nduri, imagin@mdu-si c@t de frumoas# este clipa c@nd se \ntrune[te familia, dar \n straie civile. Un destin tr#it intens, la cota marilor aspira]ii [i \mpliniri profesionale. “– Privind \n urm#, pot spune c# sunt mul]umit de harul cu care am fost norocit de Dumnezeu. Via]a mea face parte din istoria ]#rii [i din istoria Domne[tilor, satul pe carel iubesc [i pe care l-am descris studen]ilor mei ca fiind o parte din mo[ia Basarabilor, primii \ntemeietori ai unui stat rom@nesc voievodal liber”. Via]a generalului de brigad# prof. univ. dr. Gheorghe Toma are deja o istorie ilustrat# \n activitatea sa militar# [i didactic#, \n numeroasele distinc]ii na]ionale [i interna]ionale (insigna de profesor “Alere Flammam”, diploma de excelen]# a Funda]iei Jandarmeriei Rom@ne pe anul 2000 acordat# pentru contribu]ia la activitatea de cercetare [tiin]ific#), \n cele 40 de lucr#ri scrise, toate ancorate \n procesul complex de reg@ndire, re\noire [i restructurare a sistemului militar. “– Dac# sunt o personalitate? Timpul [i memoria gliei vor ar#ta acest lucru. Cert este c# sunt un domni[an, ca mul]i al]ii, ce [i-a f#cut datoria fa]# de neamul domnesc din care a r#s#rit”.

313

PROMOTIA 1969 CONTRAAMIRAL DE FLOTIL~ CONSTANTIN AUREL S~ PUNEM _N EVIDEN}~ PROPRIILE NOASTRE VALORI M-am \nscris \n Liceul Militar “Dimitrie Cantemir” din Breaza urm@nd o tradi]ie din familie, tat#l [i unul dintre unchi fiind militari, dar nu acesta a fost faptul hot#r@tor. Un anume rol l-a jucat [i \nt@mplarea. _n vacan]a de var# dintre clasele a VII-a [i a VIIIa (noi am fost prima promo]ie de 12 clase) am fost \ntr-o scurt# vacan]# la mare [i am v#zut o forma]ie de vedete torpiloare care executau exerci]ii pe mare, fapt ce m-a impresionat suficient \nc@t s# m# hot#r#sc s# devin ofi]er \n Marina Militar#. Admiterea la liceul militar a avut loc dup# ce am absolvit clasa a IX-a la un liceu teoretic din Ploie[ti, a[a c# \n Liceul militar am parcurs 3 ani, respectiv clasele X-XII. Via]a \n Liceul militar, cu un regim auster, cu un program riguros, cu reguli noi, uneori prea severe pentru ni[te copii de 16-19 ani, ne-a maturizat poate mai repede dec@t pe colegii nostri din liceele civile, dar, pe de alt# parte, ne-a izolat oarecum fa]# de aspectele bune, dar, mai ales, mai pu]in bune ale societ#]ii. Asta ne-a ajutat mult ulterior, atunci c@nd am urmat cursurile institu]iilor militare care formeaz# ofiteri fiindc# am suportat cu u[urin]# priva]iunile specifice. Perioada petrecut# \n Liceul Militar “Dimitrie Cantemir”, unde am descoperit treptat [i tot mai profund ce \nseamn# camaraderia, a fost cea care mi-a modelat felul de a fi pentru tot restul vie]ii. Nu am avut moment de recul pentru c# ]elul pe care mi l-am propus, de a deveni ofi]er de marin#, a fost ca un far spre care am navigat f#r# ezitare. Pentru mine si pentru colegii din clasa “H” au fost adev#rate modele profesori precum: JEBELEANU MARIA, lt.col. UNGUREANU sau GIUMANCA, dar [i comandan]i precum mr. SUSANU sau mr. FILIP. Am \nv#]at de la ei ce \nseamn# s# fii bun, s# fii riguros, s# fii exigent [i chiar dur uneori. Am urmat cursurile {colii Militare Superioare de Marin#, devenit# ulterior Institutul de Marin# “Mircea cel B#tr@n” din Constan]a, \n perioada 1969-1973 [i apoi cursurile Academiei Militare Generale din Bucure[ti, \n perioada 1978-1980. Sigur c# {coala militar# a cizelat personalitate fiecaruia dintre noi, ne-a dat instrumentele necesare evolu]iei \n carier# [i ne-a oferit posibilitatea de a alege drumul pe care dorim s# mergem \n viitor. Ca oric#rui militar de profesie, familia i-a asigurat suportul necesar pentru \mplinirea profesional# [i uman#. M-am c#s#torit \n anul 1974, am doi copii [i din anul 2010 eu [i so]ia am fost “avansa]i” la gradul de bunici. Treptele ierarhiei militare le-am urmat normal, f#r# avans#ri la “excep]ional” sau “\nainte de termen”. Perioada cea mai fast# din cariera mea militar#, \ntre 1995 [i 2005, reprezint# 10 ani \n care am fost loc]iitorul [i, apoi [eful DIREC}IEI HIDROGRAFICE MARITIME. _n aceast# postur# am realizat c@teva lucruri deosebit de importante, dintre care pot aduce \n aten]ie urm#toarele: „ Am redactat [i promovat \n Parlamentul Romaniei “Legea nr.395/2004 privind organizarea activit#]ii hidrografice maritime” care a fost adoptat# [i promulgat# \n 314

octombrie 2004. Pentru a duce la bun sf@r[it aceast# initiativ# m-am bucurat de sprijinul Ministrului Ap#r#rii Na]ionale, Mircea Pascu, [i al [efului SMG Mihail Popescu. M# m@ndresc cu faptul c# DIREC}IA HIDROGRAFIC~ MARITIM~ este singura unitate militar# (institu]ie) din Armata Rom@niei care func]ioneaz# pe baza unei legi proprii, av@nd statutul de Autoritate Na]ional# \n domeniile hidrografiei maritime [i semnaliz#rii maritime. „ Am initiat \n anul 2002, \n calitate de comandant al D.H.M, aderarea Rom@niei la Organiza]ia Hidrografic# International#, demers finalizat prin “Legea nr. 414/2006 privind aderarea Guvernului Rom@niei la Conven]ia O.H.I.”. Ac]iuni pentru aderare sau ini]iat \nc# din anul 1967, dar p@n# \n anul 2002 Guvernul Rom@niei nu a fost convins s# fac# acest pas pentru intrarea \n normalitate. Este suficient s# \n]elegem importan]a acestui fapt numai dac# amintim c# prezen]a Rom@niei ca membru \n O.H.I. ne-a asigurat toate drepturile privind realizarea, editarea [i comercializarea h#r]ilor de naviga]ie pentru zona din Marea Neagr# ce ne revine \n responsabilitate. „ De asemenea, dup# trei \ncerc#ri ratate, am reu[it s# promovez, \n 2005, proiectul Hot#r@rii Guvernului Rom@niei privind utilizarea de c#tre DIREC}IA HIDROGRAFIC~ MARITIM~ a veniturilor ob]inute din “taxa de far” [i din v@nzarea h@rtiilor de naviga]ie [i a altor documente nautice. „ _n perioada 2001 – 2005 am f#cut parte din comisia tehnic# a delega]iei Rom@niei la negocierile cu Ucraina privind delimitarea zonei economice exclusive din Marea Neagr# [i am participat la \nt@lnirile desf#[urate la Bucure[ti, Constan]a, Kiev, Odesa [i Yalta. „ Am fost comandantul mar[ului Navei {coal# “Mircea” din perioada iunie – septembrie 2005 \n zece ]#ri [i unsprezece porturi din Marea Mediteran#, Oceanul Atlantic [i Marea Nordului. Am participat cu studen]ii Academiei Navale “Mircea cel Batran” [i cu elevii {colii Militare de Maistri de Marin# la aniversarea a 50 de ani de la crearea Regatului Belgiei [i a 100 de ani de la crearea Regatului Norvegiei, la Regata Marilor Veliere \ntre Cherbourg (Fran]a) – Newcastle (Anglia) – Fredrikstade (Norvegia), precum [i la serb#rile prilejuite de marcarea a 500 de ani de existen]# a orasului Amsterdam (Olanda). „ Sunt coautor la redactarea lucr#rii “Manualul asigur#rii hidrografice, de naviga]ie [i hidrometeorologice a For]elor Navale” din 2004. De asemenea, am publicat articole \n revista HYDRO INTERNATIONAL (OLANDA), MAREA NOASTR~ {I OBSERVATORUL MILITAR (ROMÂNIA). „ Am ob]inut titlul [tiintific de “Doctor \n economie” la Institutul Na]ional de Cercet#ri Economice al Academiei Rom@ne, \n anul 2001, cu teza “Utilizarea eficient# a for]ei de munc# \n transportul maritim. Sisteme [i procedee.” _n perioada 2001-2004 am activat ca lector asociat la Universitatea GAUDEAMUS din Constan]a, la disciplina “Managementul resurselor umane”, iar \n prezent colaborez temporar cu Facultatea de Istorie [i {tiin]e Politice a Universit#]ii OVIDIUS din Constan]a. Dup# pensionare m-am “\nrolat” \n r@ndul membrilor “Ligii Navale Rom@ne”, iar din anul 2010 sunt pre[edintele Filialei Constan]a a L.N.R. Din aceast# postur# men]in o leg#tur# str@ns# cu toate structurile din For]ele Navale, \ncerc@nd s# le sprijinim \n 315

preocup#rile lor de atragere [i motivare a unor genera]ii de tineri marinari, de popularizare a tradi]iilor marin#re[ti, de str@ngere a leg#turilor cu societatea civil#. Trebuie s# m#rturisesc c# \n For]ele Navale, ca de altfel \n \ntreaga armat#, aceast# continu# “reform#” nu a \nsemnat neap#rat o evolu]ie pozitiv# \n toate componentele. Discut@nd cu tinerii care bat la por]ile acestei profesiuni am remarcat c# motiva]ia celor mai mul]i se rezum# la bani, la avantaje materiale. _n foarte rare cazuri se men]ioneaza tradi]ia, voca]ia, prestigiul social sau frumuse]ea meseriei. Cred ca s-a f#cut o mare greseal# atunci c@nd s-a renun]at la serviciul militar obligatoriu sau c@nd s-a impus drept criteriu pentru armat# “costul per militar”. Transformarea armatei \ntr-o pseudo societate comercial# a schimbat mentalit#]ile chiar [i \n r@ndul cadrelor militare. Pentru Marin# [i Avia]ie a fost o grea lovitur# desfiin]area Liceelor militare din Constan]a [i Craiova [i \mi vine \n minte exemplul Italiei unde sunt mult mai multe licee militare dec@t \n Rom@nia [i unde dintre absolven]ii acestora doar 20% (cel mult) sunt admi[i \n [colile militare. Nu conteaz# c@t se cheltuie[te \n liceele militare at@t timp c@t societatea beneficiaz# de contingente de tineri bine educa]i, ordona]i, disciplina]i [i serio[i. Apartenen]a Rom@niei la NATO [i U.E, fireasc# [i necesar#, nu trebuie s# ne determine s# copiem f#r# nuan]e ceea ce fac partenerii nostri [i s# renun]#m la multe dintre tradi]iile noastre care [i-au dovedit valoarea. Sper c#, pe masur# ce experien]a ni se va l#rgi, vom g#si c#ile [i metodele de a ne pune \n eviden]# propriile noastre valori, de a ne p#stra fiin]a a[a cum ne-au l#sat-o \nainta[ii.

GENERAL MAIOR DR. CORNELIU DU}~ MO{TENIREA CU CARE VENIM DIN URM~ La admiterea la Liceul militar nu [tiam exact ce \nseamn# via]a militar#, deoarece nu am avut militar nici \n familie, nici prieteni apropia]i. Dar fascina]ia pentru uniforma militar# [i dorin]a bunicii materne m-au determinat s#-mi aleg aceast# profesie. 316

Pentru mine, impactul cu rigorile vie]ii militare a fost foarte dur, dorind chiar s# m# retrag, indiferent de consecin]e. Dar dorin]a de auto-dep#[ire [i de a nu ajunge \n “gura satului” m-au determinat s#-mi revizuiesc op]iunile, lucru care \n timp s-a dovedit a fi benefic. Faptul c# f#ceam parte dintr-un colectiv bine \nchegat, cu acelea[i dorin]e [i aspira]ii m-au ajutat s# trec cu u[urin]# peste multe vicisitudini. Deoarece \n clasa a X-a \n orele de matematic# am jucat pe terenul de fotbal (f#ceam parte din echipa de fotbal a liceului) mi-am atras oprobiul profesorului de matematic#, care \mi era [i diriginte, [i \n consecin]# am avut o “lung# var# fierbinte” \n care a trebuit s# recuperez materia pe care nu o luasem prea \n serios. Rigoarea, disciplina, spiritul de cast# mi-au fost insuflate \n perioada de cantemirist, \naltul profesionalism al celor care m-au \ndrumat \n acea perioad# a determinat f#r# putin]# de t#gad# formarea mea ca militar [i ca om. De aceea, poate c# nu este de mirare c# spiritul cantemirist mi-a dominat \ntreaga via]#. M-am str#duit s# confirm speran]ele profesorilor [i ale colegilor [i s# ajung pe cele mai \nalte trepte profesionale [i sociale. Dorin]a de a avea cele mai bune rezultate cu putin]#, de a ajunge p@n# la gradul de general, de a fi un adevarat profesionalist, de a fi un om de n#dejde \n via]a militar# [i social#, reprezint#, cred, un aspect al spiritului de cantemirist. _mi este foarte greu s# \mi amintesc care au fost profesorii emblematici pentru mine, deoarece fiecare dintre d@n[ii a reprezentat un model pentru elevul cantemirist care eram dornic s# absoarb# cuno[tin]e [i s#-[i stabileasc# standarde militare [i de cultur# general#. _n acest context este fireasc# o \ndemnare de [tafeta uman#, c#ci noii discipoli au putut duce mai departe crezul [i idealurile cantemiriste. Evident, nu-i pot uita pe colegii din anul I de liceu, al#turi de care am trecut prin toate avatarurile vie]ii de cantemirist. Cei mai mul]i dintre ei au confirmat speran]ele dasc#lilor [i ale comandan]ilor [i au devenit figuri reprezentative ale generatiei mele. _n ordinea lucrurilor era firesc s# urmez {coala militar# de ofi]eri activi. Am optat pentru infanterie, ca fiind “regina armelor”. _n momentul alegerii, av@nd deja o alt# v@rst# [i mult# experien]#, am realizat cu o mai mare acuitate ce \mi doresc [i care va fi traiectoria carierei mele militare. _n {coala militar#, ca [i \n Liceul militar, am avut norocul s# \nt@lnesc profesori [i militari de elit#. Dar dintre toti, poate cel mai important pentru devenirea mea ca ofi]er [i comandant a fost actualul general \n rezerv#, profesor universitar, doctor Nicolae STOINA, care mi-a \ndrumat pa[ii nu doar ca [i comandant \n {coala militar# de la Sibiu, dar [i \n elaboratul proces al calific#rii mele ca doctor \n strategie militar#. Evident, principiile insuflate \n timpul anilor de liceu militar au avut un rol important \n devenirea mea ulterioar#. Profesionalismul, onestitatea, dorin]a de autodep#[ire, camaderia, \n]elegerea tuturor oamenilor [i a faptelor de dincolo de aspectele “militarizate” ale profesiei pe care mi-am ales-o, le-am mo[tenit din perioada de cantemirist. Dorin]a de a accede la cele mai \nalte pozi]ii [i grade militare mi-a determinat activitatea profesional# [i social#. 317

Am activat timp de 29 de ani \n Regimenul, ulterior Brigada 30 Garda Mihai Viteazul, trec@nd prin toate func]iile, de la comandant de pluton, p@n# la comandant de brigad#, [i prin toate gradele, de la locotenent, p@n# la cel de general de brigad#. Spiritul competitiv al cantemiri[tilor, al gardi[tilor mai apoi, m-au impulsionat s# urmez mai multe cursuri militare, culminand cu Colegiul Na]ional de Ap#rare. Plecarea de la Gard# nu a \nsemnat sf@r[itul carierei, c#ci am fost promovat \n func]ia de loc]iitor al [efului Direc]iei Opera]ii din Statul Major General, iar apoi \n cea de comandant al Comandamentului Garnizoanei Bucure[ti [i [ef al Garnizoanei. _n plus, am avut \n permanen]# \n vedere des#v@r[irea preg#tirii profesionale, care s-a materializat, pe l@ng# cursuri de specialitate, [i prin lucr#ri [i articole publicate, cum ar fi: „ Teza de doctorat 1999: “Evaluarea poten]ialului strategic militar al Rom@niei pentru desf#[urarea simultan# sau succesiv# a ripostei omnidirec]ionale \n cadrul oper#rii strategice” „ Poten]ialul strategic militar – suport al planific#rii ac]iunilor \n cadrul oper#rii stategice „ Riposta omnidirectional# \n cadrul oper#rii strategice „ Ipoteze [i variante ale ripostei omnidirectionale – modele de ac]iuni „ Studiu privind unele ipoteze [i variate ale ac]unii \n cadrul ripostei omnidirectionale „ Rolul modelelor \n opera]ionalizarea ripostei omnidirectionale „ Eficientizarea [i dinamizarea managementului procesului instructive- militar, proiectat, organizat [i desfa[urat \n Brigada 30 Garda “Mihai Viteazul” „ {i alte articole publicate \n publica]iile militare \n perioada 1980-2007. Noile genera]ii de militari beneficiaz# de toate binefacerile modernismului [i democra]iei. Statutul Rom@niei de ]ar# membr# NATO [i UE, [i, \n consecin]# participarea la misiuni interna]ionale deschid orizonturi noi, care pentru noi p#reau a fi de neatins. Dedicarea [i profesionalismul tinerilor militari ating cote noi, care \i solicit# poate mai mult dec@t pe cei din genera]iile anterioare. Tot ce le dorim este ca [i ei s# pun# o c#r#mid# la consolidarea [i la cl#direa prestigiului Armatei Rom@niei. _n prezent, existen]a omenirii este marcat# de multiple conflicte [i prefaceri sociale, financiare, morale, civice, militare [i culturale, cu un puternic impact asupra fiec#rui individ. Mo[tenirea cu care venim din urm# [i care \nseamn# bun sim], respectarea obliga]iilor asumate [i speran]a de mai bine ne oblig# s# nu fim doar martori, ci [i actan]i \n procesul devenirii contemporane. Determinarea, escaladarea greut#]ilor inevitabile, \ncercarea de a r#m@ne \n orice situa]ie \n pozi]ie vertical#, asumarea jur#m@ntului militar [i p#strarea sim]ului umorului ne vor ajuta s# trecem peste toate \ncerc#rile vie]ii. Experien]a de cantemirist [i de gardist m# \ndrept\]esc s# le spun celor care urmeaz# cariera militar# c# tenacitatea, dragostea de meserie [i omenia sunt trei dintre factorii ce asigur# succesul. A[a s# ne ajute Dumnezeu!

318

GENERAL DE FLOTIL~ AERIAN~ GUZU ION CARIERA MILITAR~ NU ESTE PENTRU OPORTUNI{TI Locuind \n municipiul Buz#u, \n imediat# apropiere a aerodromului, av@nd \n familie un aviator [i ca pasiune aeromodelismul, nu este de mirare c# am ales cariera de aviator. Nu [tiam ce \nseamn# de fapt armata, faptul c# \n spatele a ceea ce era vizibil pentru orice copil sau t@n#r (zborul, uniforma, etc.), se ascundeau priva]iuni de tot felul, mult#, mult# munc# [i satisfac]ii extrem de rare [i foarte scump pl#tite. Nu cred c# poate spune cineva cu m@na pe inim# c# a venit la Liceul militar \n cuno[tin]# de cauz#, sau din pasiune. Trebuie s# fim sinceri [i s# recunoa[tem c# mare parte dintre noi am privit oportunitatea de a ne continua studiile la Liceul militar ca pe o [ans# divin#, \n condi]iile \n care familiile noastre nu aveau posibilitatea s# ne sus]in# pentru a urma studii universitare. A[a am ajuns eu la Breaza, f#r# prea mult entuziasm, [i dac# m# g@ndesc bine, chiar cu str@ngere de inim#. Primul contact a fost extrem de dur [i nepl#cut, \ncep@nd cu uniforma veche [i mult mai mare, bocancii purta]i de \nc# o genera]ie, [i nu \n ultimul r@nd ]ipetele isterice ale \ncheietorului. _n consecin]# am decis s# plec cu prima ocazie, dar dup# o analiz# mai aprofundat# a situa]iei [i a perspectivelor am decis s# r#m@n. Am r#mas pentru c# am constatat c# se f#cea “carte”, profesorii fiind deosebi]i, at@t ca dasc#li, c@t [i ca educatori, dar mai ales ca oameni. Solu]ia de “boboc” a fost s# nu m# las \n nici un fel impresionat de stilul c#pr#resc practicat de mai micii comandan]i, s# \nv#] [i s# citesc c@t mai mult posibil. Am \nv#]at din familie s# fiu ordonat, disciplinat [i respectuos cu cei din jurul meu, a[a c# am realizat destul de repede ce se voia de la noi. Da, pot s# admit, cu toate c# nu am fost \ntotdeauna de acord [i cu metodele practicate, c# Breaza a fost [i a r#mas o [coal# de format caractere. Aceasta s-a probat pe parcursul devenirii noastre ca genera]ie, dat fiind c# genera]ia noastr# s-a confruntat cu cele mai dificile provoc#ri din ultima jum#tate de veac, [i pot s# afirm f#r# nici un fel de re]inere c# \n mare parte succesul s-a datorat [i “[colii” de la Breaza. Aici am \nv#]at c# nimic nu are valoare dac# nu depui efort [i pasiune \n ceea ce faci, s# nu accep]i compromisul, s# pre]uie[ti camarazii [i mai ales s# nu te la[i \nvins, [i 319

pentru asta, le sunt recunosc#tor celor care au avut \ncredere \n mine [i m-au \ncurajat atunci c@nd am avut nevoie. Le sunt recunoscator \n primul r@nd, col. {tefan, mr. Filip [i \n mod special doamnei profesoare [i diriginte Jebeleanu Maria, care au constituit pentru mine adevarate exemple de urmat. {i s# nu uit colegii de clas#, mai ales cei ce au fost [i buni camarazi : Dragoman Ion, Olteanu Vasile, Ghincea Stelian, Mandu Petri[or, Ronai Alexandru, Varia {tefan... Nu pot s# fiu de acord cu unele metode practicate de c#tre unii dintre comandan]ii nostri care sim]eau o pl#cere sadic# s# ne umileasc# pe unii dintre noi, ne]in@nd cont c# eram doar ni[te copii. Momente de co[mar am tr#it c@nd am fost sco[i \n fa]a frontului cu sertarele de la b#nci, fiindc# i s-a p#rut cpt. R#du] c# nu erau \n ordine, sau c@nd mr. Susanu a considerat c# cea mai bun# metod# de a disciplina un elev era de a-l lovi cu tocul de la pistol \n cap p@n# la apari]ia s@ngelui. A[a s-a \nt@mplat cu elevii Dragoman Ion (ulterior profesor doctor) [i cu Ciorcil# Vladimir (ulterior pilot, erou post mortem, decedat la datorie). A[a cum am mai men]ionat Cantemirul a fost o [coala care ne-a preg#tit pentru ce avea s# urmeze, cu bune [i cu rele. {coala militar# de avia]ie care a urmat a fost diferit# din toate punctele de vedere, \ncep@nd cu mentalitatea total diferit# a comandan]ilor [i termin@nd cu modul \n care eram \ndruma]i [i \ncuraja]i s# ne reliz#m profesional [i uman. Am absolvit {coala de Ofi]eri Activi de Avia]ie “Aurel Vlaicu” \n primii trei, dup# doi ani intr@nd cu brio la Academia de _nalte Studii Militare, Facultatea de Comand# [i Stat Major, facultate pe care am absolvit-o \n anul 1976, \n primii 10, cu gradul de locotenent. Au urmat ani grei, plini de sacrificii dar [i de satisfac]ii profesionale. Dup# Academie am fost numit [eful cercet#ri, la Regimentul 49 Avia]ie V@n#toareBombardament Ianca, dup# al]i doi ani fiind promovat ca ofi]er 2, cu opera]iile la Comandamentul Avia]iei Militare. Timp de 5 ani am avut ocazia s# lucrez al#turi de oameni extraordinari, contribuind, al#turi de ace[tia la dezvoltarea doctrinei [i capacit#]ii opera]ionale a avia]iei militare, dupa trei ani fiind numit [ef al compartimentului de preg#tire operativ-tactic#. _n octombrie 1983 am fost promovat la Marele Stat Major, unde am lucrat p@n# \n anul 1997, \ndeplinind diferite func]ii \n domeniul opera]iilor [i preg#tirii operative. Am avut deosebita onoare [i placere s# lucrez \n subordinea direct# a celui ce a fost marele om [i comandant, generalul {tefan Gu[#, at@t inainte c@t [i pe timpul evenimentelor din decembrie ‘89. _n anul 1995, \n urma c@[tig#rii unui concurs, am fost admis s# urmez cursurile Air War College din SUA, institu]ie destinat# s# preg#teasc# ofi]eri de comand# la nivel strategic. Am fost primul ofi]er rom@n admis la aceasta prestigioas# institu]ie de \nv#]#m@nt militar, ale c#rui cursuri le-am absolvit cu cel mai \nalt calificativ acordat de aceasta, “Distinguished graduate”. La \napoierea \n ]ar# am avut nepl#cuta surpriz# s# nu mai g#sesc o func]ie disponibil#, dup# c@teva luni bune, fiind \ncadrat \ntr-o func]ie pur administrativ#, care nu avea nimic \n comun cu preg#tirea [i experien]a mea. Dup# un an [i c@teva luni la solicitarea [efului Statului Major al For]elor Aeriene, \n luna octombrie 1997 am fost numit [ef de stat major la Flotila 70 Avia]ie, din 1999 devenind comandant al acestei mari unit#]i, av@nd astfel ocazia s# pun \n practic# cuno[tin]ele acumulate pe parcursul 320

\ntregii cariere, \ndeosebi cele acumulate \n SUA [i pe timpul exerci]iilor NATO- PfP la care am participat. Aici, \n fruntea unui colectiv de ofi]eri din subordine am elaborat documentele necesare interoperabiliz#rii structurilor organizatorice [i preg#tirii operativtactice \n acord cu standardele NATO, pentru for]ele aeriene. Din anul 2000 a trebuit s# r#spund unei noi provoc#ri, fiind numit [ef de stat major la Comandamentul Opera]ional Aerian Principal al For]elor Aeriene, cu misiunea de a aduce acest comandament la un nivel corespunzator conducerii opera]iilor \n comun cu e[aloane similare din componenta NATO. A fost poate, cea mai prolific# perioad# a carierei, trebuind s# transform practic un punct de comand# \ntr-o structur# de comand#control interoperabil# cu structurile similare din NATO. Cel mai greu a fost s# \nving reticien]a unora la tot ce \nsemn# progres, \ncep@nd cu folosirea masiv# a informaticii \n procesul de conducere, introducerea tacticilor, tehnicilor [i procedurilor NATO [i termin@nd dac# vre]i cu \nv#]area limbii engleze de c#tre to]i cei ce f#ceau parte din lan]ul de comand#. Aprecierile elogioase ob]inute de comandament la inspec]iile de evaluare, precum [i la exerci]iile la care a participat \n structuri comune NATO-PfP, m# fac s# cred c# am reu[it \n acest demers al meu. Aceste succese au trezit [i invidia unor oportuni[ti care nu \[i mai g#seau locul \ntr-o astfel de structur#, [i din p#cate [i a unora dintre comandan]i, astfel c# \n anul 2002 dup# conceperea, aducerea \n ]ar# [i implementarea, \mpreun# cu speciali[tii americani a unuia dintre cele mai moderne softuri de planificare [i coordonare a opera]iilor aeriene, am fost mutat ca [ef de stat major la Divizia 1 Aerian#, cu sarcina principal# de a desfiin]a aceast# structur#, deci pe linie moart#, cum se spune. _n anul 2004 am preluat comanda marii unit#]i, trec@nd \n rezerv# o dat# cu predarea drapelului de lupt#, la desfiin]area acestei structuri. Nu puteam s# lupt cu at@ta convingere, pentru realizarea mea profesional#, dac# nu a[ fi avut un sprijin deosebit din partea familiei. Destul de t@rziu, pe 24 septembrie 1980 am cunoscut-o pe cea care avea s#-mi devin# so]ie, o frumoas# locotenent# de la Politehnic#, din Bucure[ti [i exact peste o lun# aveam s# ne c#s#torim. A fost ca un foc de artificii care nu s-a stins \nc#, Mariana trec@nd \mpreun# cu mine prin multe \ncerc#ri. Eu lucr@nd \n Marele Stat Major, peste 20 de zile pe lun# eram plecat \n diferite misiuni, ea trebuind s# se descurce [i cu serviciul \ntr-o unitate operativ# [i cu ducerea [i aducerea copiilor de la gr#dini]#, gospod#rie, educa]ie [i toate celelalte. _n decembrie â&#x20AC;&#x2122;89, \n ziua de 17, eu am fost chemat la unitate [i m-am \napoiat acas# pe 18 ianuarie. Pe 19 decembrie, ea fiind \n concediu post natal cu al doilea copil, a fost [i ea chemat# la unitate, l#s@nd copiii la ni[te prieteni, care au avut grij# de ei timp de trei s#pt#m@ni. {i asta face parte din â&#x20AC;&#x153;pl#cerileâ&#x20AC;? vie]ii de militar, iar cei ce se \ncumet# s# \mbr#]i[eze aceast# meserie trebuie s# fie preg#ti]i [i pentru a[a ceva, sau chiar pentru alte provoc#ri mult mai dificile. Copiii sunt mari, dar nici unul dintre ei nu a fost atras de cariera armelor, poate fiindc# au v#zut cu ce priva]iuni se confrunt# p#rin]ii lor [i c@t de mult le-au fost r#spl#tite eforturile [i sacrificiile. Dupa cum am men]ionat, de mic am fost pasionat de ceea ce \nseamn# zbor. Am \nceput cu aeromodelele la Casa Pionierilor din Buz#u, [i am continuat p@n# \n prezent. Mul]i dintre fo[tii colegi catemiri[ti \[i aduc aminte de accidentul suferit \n 1968 \n timp ce \ncercam un motor rachet# construit de mine, explozie soldat# cu multiple fracturi [i o lun# de spitalizare. Accidentul nu m-a f#cut s# renun], astfel c# \n anul 1970 cuceream primul 321

titlu de campion na]ional la rachetomodele, iar \n 1973 deveneam maestru al sportului. Nu am num#rat, dar cred c# \n total am ob]inut peste 30 de titluri de campion na]ional [i peste 100 de medalii \n diferite competi]ii interne [i interna]ionale. _n prezent sunt arbitru judec#tor al Federa]iei Aeronautice Interna]ionale [i vicepre[edinte al Federa]iei Rom@ne de Modelism, fiind invitat ca membru sau [ef de juriu al FAI la marea majoritate a campionatelor europene sau mondiale. De asemeni prin Decret al Pre[edintelui Rom@niei am primit Ordinul Virtutea Aeronautic# \n grad de Mare Ofi]er, pentru contribu]ia adus# la intrarea Rom@niei \n NATO, \n prezent fiind pre[edintele Consiliului de Onoare al ordinului. Realizarea profesional# \n domeniul militar nu poate fi conceput# f#r# studiu continuu [i aprofundat. Dac# vrei s# spui ceva \n domeniul t#u de activitate trebuie s# fii permanent cu cel pu]in un pas \naintea celorlal]i, iar asta nu se poate dec@t prin munc# [i mult#, mult# sudoare. Nu am c#utat niciodat# recunoa[tere de drept, nu am umblat dup# certificate [i diplome, chiar dac# ele au venit. Am a[ezat pe primul loc cultura general#, setea de cunoa[tere fiind motorul care m-a propulsat. Consider c# \n cazul meu, studierea [i \nv#]area unei limbi str#ine (engleza) \nc# din primii ani de [coal# a fost determinant# \n evolu]ia ulterioar#. Un alt avantaj l-au constituit cuno[tin]ele de informatic# [i matematici superioare, inclusiv analiza de sisteme [i programarea. Nu am fost tentat s# scriu de dragul de a scrie, am f#cut-o numai motivat [i cu un scop bine determinat. Lucr@nd \n domeniul preg#tirii operativ-tactice \nc# de la gradul de locotenent major, \ntr-un comandament de categorie de for]e armate care abia luase fiin]#, am luat parte la scrierea noilor regulamente, ordine [i instruc]iuni, a trebuit s# studiem [i s# g#sim solu]ii, deoarece se dorea altceva dec@t doctrina de sorginte sovietic#. Am avut \ndrum#tori buni, oameni care v#zuser# [i “altceva” ca ata[a]i militari prin India, SUA, Fran]a. Am \ntocmit studii care intrau la documentele operative, de la paza [i apararea unui aerodrom, p@n# la programe informatice de evaluare a capacit#]ii opera]ionale a unit#]ilor de avia]ie, dar cea mai mare realizare o consider lucrarea de diplom# de la Air War College din anul 1996 “De ce Romania \n NATO?”. De asemeni, sunt coautor \mpreun# cu doi speciali[ti militari de la Compania Loockheed Martin SUA la Sistemul Informatic de Planificare a Bataliei Aeriene, lucr@nd la partea de analiz#. La absolvirea Air War College am ob]inut titlul de ”Master in strategy” al Air University SUA. Nu am r#spuns invita]iei de a da doctoratul \n [tiin]e militare, deoarece am considerat c# \n condi]iile date, la vremea respectiv#, era pierdere de timp, cu at@t mai mult cu c@t ]#ri cu tradi]ie \n domeniul militar ca Fran]a, Germania, Anglia, SUA, nu organizeaz# doctorate \n [tiin]e militare. Ca om care poate spune c# a v#zut cu proprii ochi ce \nseamn# o armat# modern#, ce \nseamn# [i cum se realizeaz# procesul de instruire [i educa]ie \n armatele moderne, pot spune, c# cei care vor s# \mbr#]i[eze cariera armelor, vor trebui s# r#spund# la cu totul alte provoc#ri dec@t cele la care a trebuit noi s# r#spundem. _n armatele moderne accentul se pune \n principal pe calitatea materialului uman “quality people”, dup# care urmeaz# strategii, doctrine, tehnici, tactici [i proceduri, \nzestrare, etc. Schimb#rile survenite dup# 1989 \n societatea rom@neasc#, \n mod deosebit alterarea dramatic# a setului de valori socio-umane, precum [i a statutului social al militarilor, au lovit puternic \n convingerile [i \n motiva]ia celor dispu[i s# devin# ap#r#tori ai ]#rii. M# 322

intreb ce determin# pe ace[ti tineri s# mai \mbr#]i[eze cariera militar#? Oricum, dac# mai exist# astfel de tineri \nseamn# c# noi, armata [i ]ara aceasta mai avem o [ans#.

GENERAL MANDU PETRI{OR UNIVERSUL C~R}ILOR - UN AXIS MUNDI 1. Data [i locul na[terii: 05.09.1949, Mun. Constan]a 2. Cet#]enie: Rom@n# 3. Studii: Liceul militar â&#x20AC;&#x153;Dimitrie Cantemirâ&#x20AC;? -1969/Universitare/postuniversitare/ doctorat

323

4. Alte forme de preg#tire, schimb de experien]# [i conferin]e: „ 1996 – Folosirea sistemelor de rachete antiaeriene “MISTRAL” - {coala de Artilerie, Belgia – Diplom#; „ 1998 – Managementul Resurselor de Ap#rare – Departamentul pentru Politica de Ap#rare, Bra[ov, Diplom#; „ 1998 – Planificarea de baz# a opera]iunilor aeriene de ap#rare [i supravie]uire – Comandamentul For]elor Aliate din Centrul Europei, Diplom#; „ 1998 – Cooperarea [i Interoperabilitatea \n cadrul For]elor Armate – Institutul de Ap#rare pentru Studii de Drept Interna]ional, Diplom#; „ 1999- Curs de Opera]iuni pentru men]inerea p#cii- Institutul de Ap#rare pentru studii de Drept Interna]ional – SUA; Diplom#. 5. Titluri {tiin]ifice: Doctor \n {tiin]e Militare; Doctor \n “{tiin]e economice” „ Men]ionat \n Enciclopedia “WHO? S WHO IN ROM^NIA” Edi]ie Princeps, 2002, o enciclopedie a personalit#]ilor contemporane care cuprinde, dup# criteriul valorii 4140 de biografii ale liderilor rom@ni din toate domeniile de activitate care, prin talentul [i munca lor, s-au eviden]iat ob]in@nd respectul na]iunii rom@ne. 6. Experien]a profesional-didactic#:

7. Locul de munc# actual: Catedra de Management [i Informatic# Economic#, Facultatea de {tiin]e Economice, Universitatea “Transilvania” din Bra[ov, \n baza Ordinului Ministerului Educa]iei [i Cercet#rii Nr. 3336 din 08.03.2000 [i numit prin 324

concurs, \ncep@nd cu data de 01.10.2002, \n func]ia de profesor universitar pe pozi]ia 19, din statul de func]iuni al catedrei. 8. Vechime la locul de munc# actual: 9 ani 9. Limbi str#ine cunoscute: franceza, rusa, engleza (NIVEL B – Certificat European de atestare pentru Limbi Moderne – Centrul de Limbi Str#ine, Universitatea PECSUNGARIA). 10. Titular la disciplinele: “Managementul riscului” - pentru studen]ii Master, MBA; “Gestiunea riscului \n tranzac]iile interna]ionale”- pentru studen]ii, specializarea – Rela]ii Economice Interna]ionale; “Managementul crizelor” – pentru studen]ii specializarea Management de la cursurile de zi [i ID; “Geopolitic#”; pentru studen]ii Master specializarea - Afaceri Interna]ionale; “Riscuri [i securitatea afacerilor” – pentru studen]ii de la master – Administrarea afacerilor; “Risk management” – pentru studen]ii de la specializarea , “Business administration”; (cursul se pred# \n limba englez#), Facultatea de {tiin]e Economice, Universitatea “Transilvania” din Bra[ov. “Management” - pentru studen]ii de la specializ#rile electrotehnic# [i electromecanic#; 11. Lucr#ri elaborate [i / sau publicate (selec]ie, ultimii 5 ani, \n corelare cu disciplina predat#): 11.1. C#r]i (monografii) scrise numai \n ultimii 5 ani, \n Edituri recunoscute CNCSIS: “Criza global#”, ISBN 10 973- 9458- 73- 4, Ed. Lux Libris, 2006, Bra[ov; “Tehnici opera]ionale aplicate \n management – metode, studii de caz , scheme”, ISBN 978- 973- 9458- 95-5, Ed. Lux Libris, 2007, Bra[ov; “Managementul riscului”, ISBN 978 - 973 -1747- 00 - 2, Ed. Infomarket, 2008, Bra[ov; “Managementul crizelor” , ISBN 978- 973-598-581-3, Ed.D.I.D.I.F.R. Bra[ov., 2009; “ Criza Democra]iei”, ISBN 978 – 973 – 131 – 034 – 6, Ed.Lux Libris, Bra[ov, 2009. “Managementul crizelor”, ISBN – 978- 973-598- 781- 7, Ed. Universit#]ii Transilvania din Bra[ov, 2010; “Managementul crizelor – curs pentru ID” ISBN 978- 973-598-784-8, Ed.Universit#]ii Transilvania, 2010. 11.2. Lucr#ri publicate \n reviste interna]ionale de specialitate: “15 ani de tranzi]ie”, Inside Bra[ov, a Traveler‘s and Guide of Bra[ov Country, 2005; “Mediul de Afaceri”, Inside Bra[ov, a Traveler‘s and Guide of Bra[ov Country, 2005; “Bra[ov, oportunit#]i [i perspective”, Inside Bra[ov, a Traveler‘s and Guide of Bra[ov Country, 2005; “Mediul [i dezvoltarea durabil#”, Inside Bra[ov, a Traveler‘s and Guide of Bra[ov Country, 2005; 325

“Perspective energetice \n Balcani”, Buletinul {tiin]ific al Academiei For]elor Aeriene, 2008; “The Mathematical Modelling of Uncertainty in Business” – Sesiunea de Comunic#ri {tiin]ifice a Academiei For]elor Aeriene – Mai , 2010; “The Profitableness and the Risk of a Busines” - Sesiunea de Comunic#ri {tiin]ifice a Academiei For]elor Aeriene – Mai , 2010. 11.3. Lucr#ri publicate \n volumele conferin]elor de specialitate: “Optimizarea deciziilor manageriale prin metoda estim#rii utilit#]ilor”, Buletinul {tiin]ific al Academiei For]elor Aeriene”, 2004; “Criza global# [i sfidarea democra]iei”, Buletinul {tiin]ific al Academiei For]elor Aeriene”, 2004; “Adoptarea deciziilor manageriale \n condi]ii de risc [i incertitudine”, SIMPEC, 2004; “Computerized model of risk management in business”, SIMPEC, 2005; “The risk profile of the local strategy for sustainable developement”, SIMPEC, 2006; “Risk management in the company of the future”, Conferin]a Economic# Interna]ional#, Universitatea “Lucian Blaga”, 2006, Sibiu; “Analiza de risc la nivelul firmei. Calculul riscului de exploatare [i al riscului de profit”, Sesiunea de Comunic#ri {tiin]ifice a Academiei For]elor Aeriene, cu participare interna]ional#, 2006; “Criza energetic#, element structural al crizei economice”. Sesiunea de Comunic#ri {tiin]ifice a Academiei For]elor Aeriene, cu participare interna]ional#, 2006; “Elemente definitorii ale procesului de g@ndire strategic# pentru atragerea de investi]ii str#ine”. Sesiunea de Comunic#ri [tiin]ifice a Academiei For]elor Aeriene, cu participare interna]ional#, 2007; “Implicarea Rom@niei \n proiectele energetice Balcanice”. Sesiunea de Comunic#ri {tiin]ifice a Academiei For]elor Aeriene, cu participare interna]ional#, 2008. 11.4. Granturi [i contracte de cercetare [tiin]ific#

Not#: _n ultimii 5 ani a fost \ndeplinit punctajul necesar pentru norma de cercetare [tiin]ific#, dep#[indu-se norma cu 15 - 100%. 12.1. Membru \n asocia]ii profesionale [i [tiin]ifice: Comisia de Etic# Universitar#, Pre[edinte. 12.2. Membru \n Sindicatul cadrelor militare \n rezeva si retragere, Filiala 1 Bra[ov – Pre[edinte. 326

12.3. Membru \n Asocia]ia ” Alian]a pentru respectarea Democra]iei – Octavian Paler” - Pre[edinte 13. Alte competen]e: „ Atestat ca ofi]er licen]iat \n urm#toarele specialit#]i [i func]ii: electrotehnic#, electromecanic#, ma[ini [i aparate electrice; „ Analist, matematici speciale, optimizarea activit#]ilor sistemelor (firmelor); „ Autor al unor strategii de formare profesional# a pilo]ilor. 14. Alte men]iuni: 14.1. Particip#ri la activit#]i didactice \n universit#]i din ]ar# [i str#in#tate: „ _n perioada 01.06.1990-01.02.2002 a participat la activit#]i manageriale didactice [i [tiin]ifice \n 16 universit#]i militare [i civile din Europa; „ Iulie 2006, prin Ordinul M.Ed.N., membru \n Comisia Examenului de licen]# Universitatea “Bogdan Vod#”, Cluj-Napoca; „ 01.10.2002 – 2010 , membru \n Comisia de admitere a Facult#]ii de {tiin]e Economice a Universit#]ii Transilvania; „ Pre[edintele Comisiei Examenului de Licen]#, specializarea “Management” \n 2005, 2007, 2008. 14.2. Organizare de evenimente [tiin]ifice (conferin]e, workshop-uri, etc.): „ 2002- 2004, \n direct la T.V.S. BRA{OV, a sus]inut 80 de Conferin]e \n cadrul emisiunii “Impact geopolitic” (Managementul riscului, Managementul crizelor, Geopolitica); „ 2005-2011, a sus]inut 45 de conferin]e publice pe teme de “Managementul crizelor geopolitice [i geoeconomice” la Centrul Cultural Reduta – Bra[ov [i cercul MilitarBra[ov [i \n alte institu]ii; „ A publicat \n presa local# \n perioada 2004-2009, peste 40 de materiale [tiin]ifice pe teme de geopolitic# mondial# [i managementul crizelor. 15. Distinc]ii: „ Ordinul Meritul Militar cl I; „ Ordinul Meritul Militar cl II; „ Ordinul Pentru Merit-Comandor; „ Ordinul Meritul Militar cl III „ Crucea Patriarhal# – din partea Patriarhiei Rom@ne; „ Certificat de apreciere – din partea Mitropoliei Ardealului; „ Premiul anului 2008, al Universit#]ii Transilvania din Bra[ov, pentru “Asigurarea climatului universitar” \n calitate de Pre[edinte al Comisiei de Etic# Universitar#. 16. Experien]# managerial# 1982-1989, autor a peste 60 concep]ii de formare profesional# \n Academia de _nalte Studii Militare [i conduc#tor de aplica]ii “Managementul opera]iunilor militare”; 1990 Comandant al {colii Militare de ofi]eri a activi de artilerie [i rachete antiaeriene”Leontin S#l#jan”; 1990-1996, Comandant [i Rector al Institutului de Artilerie [i Rachete Antiaeriene din Rom@nia; 1996-2002, Rector al Academiei For]elor Aeriene din Rom@nia; 1994-2002, membru \n Consiliul Na]ional al Rectorilor, Comisia de Rela]ii Interna]ionale; 327

1998-2002, Expert \n Grupul de Exper]i militari pentru _nv#]#m@ntul Superior, al Consiliului na]ional de Evaluare [i Acreditare Academic#; 2000, Membru \n Delega]ia rom@n# care a reprezentat _nv#]#m@ntul Superior din Rom@nia la “Conferin]a Academic# European# de la LISABONAPORTUGALIA”; 2005-2010, Pre[edintele Comisiei de Etic# Universitar# la Universitatea Transilvania-Bra[ov; 17. A contribuit la formarea profesional# a peste 22 promo]ii de ofi]eri activi, at@t pentru armata Rom@niei c@t [i pentru armatele unor state str#ine, pentru trupele din For]ele Aeriene; 18. A contribuit direct la formarea a 9 promo]ii universitare de economi[ti. 19. Din anul 1980 [i p@n# \n 2001, a participat la cele mai importante aplica]ii ale militarilor rom@ni , \n ]ar# [i str#in#tate. 20. Este ctitor, al Bisericii cu Hramul ”Sfin]ilor Apostoli Petru [i Pavel”, de pe str. Mihai Viteazul, realizat# \n noiembrie 2001, \n incinta Academiei For]elor Aeriene, \mpreun# cu cadrele militare [i civile ale acestei academii.

GENERAL DE BRIGAD~ PI{COCIU GHI}~ CONSTANTIN SUB ZODIA LUCIDIT~}II M-am n#scut la 27.10.1950 \n comuna S@ngeru jud. Prahova. Intruc@t tat#l meu era ofi]er de gr#niceri am crescut [i am copil#rit \n diferite comune dispuse pe malul Dun#rii. Am locuit p@n# la v@rsta de 14 ani \n vecin#tatea pichetelor de gr#niceri drept pentru care consider c# “m-am trezit” printre militari \n termen, am c#l#rit caii [i am \ngrijit c@inii lupi. _n anul 1965 am intrat la liceul Alexandru Sahia din Olteni]a, unde am urmat primele dou# clase. _n aceast# perioad# am cochetat cu muzica u[oar# cre@nd \mpreun# cu al]i colegi de liceu o forma]ie de chitare, gen forma]ia Sincron condus# de regretatul Cornel Fugaru. Consider@nd c# meseria de instrumentist nu \mi ofer# o perspectiv# pe placul meu [i av@nd inoculat de mic \n mine spiritul militar am optat pentru cariera militar#, desi 328

aceasta necesita multe eforturi [i renun]#ri \n compara]ie cu cea muzical#. Ca urmare, am sus]inut examenul de la Liceul Militar Dimitrie Cantemir din Breaza pentru urm#torii doi ani de liceu. Men]ionez c# \n acea perioad# nu se faceau patru ani de liceu militar. Specificul militar al liceului nu m-a surprins cunosc@nd destul de bine viata militar#. _n schimb, nivelul ridicat al \nv#]#m@ntului practicat \n liceu m-a impresionat, fapt pentru care mi-am pus serios “osul la treab#” [i am mers \nainte. Aici a[ putea remarca pe profesorul de istorie Mih#ilescu, profesorul de rom@n# Jebeleanu, profesorul de matematic# Sb@rcea, profesoara de francez# Popescu [i profesorul de muzic# maior Butoi, care au avut o influen]# deosebit# asupra form#rii mele profesionale. Faptul c# \mi continuam studiile liceale \ntru-un liceu cosiderat de elit# din \nv#]#m@ntul rom@nesc din acea vreme m-a determinat s# fiu m@ndru [i s# m# consider un adolescent privilegiat. Via]a sportiv#, uneori spartan# pentru v@rsta pe care o aveam atunci, m-a ajutat s# suport mai u[or dificult#]ile din [coala militar# [i mai t@rziu \n activitatea de ofi]er la trupe. Alegerea vie]ii militare \nc# de la v@rsta de 17 ani [i renumele de cantemirist au avut o influen]# deosebit# asupra spiritului militar pe \ntreg parcursul carierei de ofi]er. _mi aduc aminte [i acum cu deosebit# pl#cere [i m@ndrie participarea mea la blocul liceelor militare, la parada militar# din 1968 [i la corul care flanca marea fanfar# militar#, la parada din anul 1969. Men]ionez c# efortul fizic depus pe timpul preg#tirii paradei era destul de mare pentru un adolescent la acea v@rst#. Faptul c# participarea la aceast# activitate era considerat# o onoare, mi-a dat imboldul necesar pentru a suporta cu stoicism efortul fizic, necesar a fi depus. La terminarea liceului trebuia s# opt#m pentru o {coal# militar#. Sincer s# fiu m# g@ndeam la dou# arme, tancuri [i artilerie. O influen]# \n alegerea armei a avut-o comandantul companiei mr. Filip, un artilerist care \n nenum#rate ocazii ne explica tainele tragerii ”\nainte [i ochirii \napoi”. {i a[a am ajuns elev la {coala Militar# Superioar# de Ofi]eri Activi de Artilerie, ulterior denumit# Ioan-Vod#. F#r# a exagera, activitatea de preg#tire profesional# \n [coala militar# a fost dur#. Preg#tirea sportiv# din liceu m-a ajutat s# suport mai u[or eforturile fizice la care am fost supus \n cei trei ani de [coal# militar#. Pe l@ng# dificultatea activit#]ii ca servant la tun, nu pot s# nu remarc atractivitatea unor materii precum: tragerile artileriei, teoria probabilit#]ilor, topogeodezia militar# [i conducerea plutonului de tunuri. Mi-a r#mas \n memorie comandantul divizionului de elevi, mr. Nazarie Apolinor, exemplu de pedanterie militar# [i un foarte preten]ios instructor. _mi aduc aminte cu placere de numero[i fo[ti colegi de liceu [i [coal# militar#, remarc@nd pe regretatul Gl.lt.(r) Paraniac Cornel, Gl. bg.(r) Feraru Gheorghe, Gl. bg.(r) Cican Eugen, col.ing (r) Anghel Auric#, col(r) Sc#e]eanu Constantin, col.(r) Turcu Ion, col.(r) Laz#r Vasile [i al]ii. La terminarea [colii militare reparti]ia \n garnizoane s-a f#cut \n ordinea mediilor generale ob]inute. Cand mi-a venit r@ndul, am ales f#r# ezitare garnizoana Br#ila, unde am juns 22 de absolven]i. Men]ionez c# la Braila existau trei regimente de artilerie . _n seara ultimei zile de concediu am ajuns la Regimentul 265 Artilerie. _n diminea]a urm#toare am avut un mic [oc v#z@nd \n curtea unit#]ii obuzierele cu ro]i cu spi]e de lemn (obuziere 100 mm skoda model 1937) care ar#tau ca din primul r#zboi mondial. La \nt@lnirea cu corpul de comand# al regimentului ni s-a spus c# sunt func]ii libere at@t la obuziere c@t [i la noile arunc#toare proiectile reactive calibru 122 mm (APR). F#r# 329

ezitare am ales func]ia de comandant de pluton la bateria APR. Din anul 1972 p@n# \n anul 1979 c@nd am fost admis la Academia Militar# General#, pe l@ng# activitatea de instruire a contingentelor de militari \n termen, am fost cooptat \n comisia Comandamentului Artileriei de omologare a noilor APR rom#ne[ti [i a muni]iei aferente. M-am acomodat destul de repede cu aceasta activitate suplimentar#. Pentru mine col. ing. Artagea Dumitru din Comandamentul Artileriei a constituit un exemplu de corectitudine, rigurozitate, eficien]# [i profesionalism, calit#]i care [i-au pus amprenta definitiv asupra viitoarei mele activit#]i militare. La absolvirea Academiei Militare Generale, Sec]ia Artilerie Terestr#, \n anul 1981, am traversat un moment nepl#cut \n cariera mea. Deoarece \n anul doi de studiu nu am ob]inut media anual# peste 9, am fost notat cu calificativul BINE, fapt pentru care nu am fost avansat la gradul urm#tor (c#pitan). {i ca amar#ciunea s# nu fie mic# am fost repartizat [ef de stat major la artileria regimentului [i ulterior [ef al artileriei la R. Mc. din R@mnicu S#rat, unitate \n cadrul diviziei de la Br#ila. _n urma experien]ei acumulate aici pot afirma cu t#rie c# aceast# func]ie a fost cea mai complex# din toate func]iile de comand# la nivel regiment din toat# artileria. A trebuit s# planific, organizez [i s# conduc procesul de instruc]ie pentru mult mai multe specialit#]i \n compara]ie cu un regiment de arilerie. Ca urmare a activit#]ii bune desfa[urate pe toate coordonatele, am fost convocat la gl.col Popescu Ioan, care foarte direct m-a \ntrebat dac# pot \ndeplini o func]ie pe linie de comand# \ntr-una din unit#]ile comandamentului. Cu curaj, entuziasmul tinere]ii [i \n baza experien]ei acumulate, i-am r#spuns c# pot \ndeplini orice func]ie ordon#. Atunci pe loc a hot#r@t s# m# trimit# loc]iitor la Regimentul Antitanc de la Br#ila, unde era comandant fostul meu coleg mr. Paraniac Cornel. Dificultatea cea mai mare \n \ndeplinirea atribu]iilor func]ionale a constituit-o faptul c# echipa de comand# era promo]ia 1970-1972, iar majoritatea ofi]erilor din statul major, servicii [i divizioane erau ofi]eri mult mai \n v@rst# dec@t noi, promo]ie (1955-1958), \ns# cu fermitatea mr. Paraniac imbinate cu diploma]ia mea am reu[it “s# nu punem vaporul pe uscat.” _n anul 1983, la propunerea Consiliului Politic al Comandamentului Artileriei, m-am prezentat la un interviu cu loc]iitorul [efului Direc]iei Informa]ii Militare. Am convins [i ca urmare am fost selec]ionat s# urmez cursul de profesionalizare \n munca de informa]ii. Acest moment din munca mea \l cosider crucial. Tot ce \nv#]asem [i acumulasem \n arma artileriei devenea istorie. Aici am \nv#]at lucruri noi care nu aveau nici o legatura cu pregatirea mea, practic porneam pe un nou faga[, \ntr-o profesie la fel de nou#. Au fost momente \n care am avut ezit#ri \n a mai continua, dar col. G@rz Florian a fost cel care m-a \ncurajat, spun@ndu-mi s# continui c#ci “dracul nu este chiar at@t de negru”. _n anul 1984, dup# absolvirea cursului (unul dintre cele mai solicitante fizic [i intelectual din cariera mea) am fost mutat \n Direc]ia Informa]ii Militare. {i iat#-m# \n noua meserie, la un alt nivel, alt colectiv, unde am avut noroc [i de oameni minuna]i. _l remarc pe cpt. R1 Farca[ Nicolae, un om echilibrat [i un bun pedagog pe care l-am sim]it ca sprijin, prieten, [ef [i \n central# [i la post. _n toamna anului 1992 am sus]inut examenul de ata[at militar pentru Paris, unde l-am schimbat pe mentorul meu cpt. R1 Farca[ Nicolae. Perioada decembrie 1992-februarie 1997, c@t am activat ca atasat militar a constituit cea mai solicitant# activitate din punct de vedere fizic, psihic [i intelectual. Pe l@ng# sarcinile informative 330

determinate de desf#[urarea r#zboiului la grani]a de sud-vest \n fosta Iugoslavie, se ad#ugau solicit#rile de documentare ale Statului Major General necesare lu#rii unei decizii de reorganizare a armatei rom@ne. Trebuie s# specific faptul c# mi-am desf#[urat activitatea dup# mineriada din 1991 [i atitudinea Fran]ei era rezervat# fa]# de Rom@nia. _n anul 1998 am fost selectionat pentru a urma cursurile Institutului de _nalte Studii pentru Ap#rare din Italia (omologul Colegiului Na]ional de Ap#rare din Rom@nia) anul academic 1998-1999. Dup# terminarea studiilor, la c@teva luni, \mpreun# cu gl.mr.(r). Nicolaescu Gheorghe am fost numi]i pe func]ii de r#spundere \n cadrul Direc]iei Siguran]# Militar#. P@n# la pensionare am condus unul din cele mai sensibile sectoare de activitate, poate mai solicitant dec@t cel de ata[at militar. {i iat#-m# \n anul 2005 la sf@r[itul carierei mele, \ntr-un fel zbuciumat#, dup# 33 ani de ofi]erie [i 38 ani de militarie, la v@rsta legal# de pensionare de 55 ani. Prin decret presiden]ial am fost avansat la gradul de Gl.bg. [i trecut la pensie. Pe lang# influen]a pozitiv# pe care au avut-o persoanele enumerate anterior, de la care am luat ceea ce a fost bun pentru cariera mea, nu pot s# trec cu vederea ajutorul [i \n]elegerea pe care le-am avut din partea familiei, care m-au ajutat s# trec mai u[or peste momentele grele [i care m-a secondat \n mersul \nainte [i ascendant ca militar de carier#. _n continuare mi-a[ permite s# fac c@teva referiri at@t la procesul de transformare a armatei, c@t [i al societ#]ii civile. Reorganizarea prin diminuare a armatei rom@ne a fost strict necesar# dar tardiv#, din cauza indeciziei clasei politice [i a v@rfurilor armatei. Greu s-a \n]eles c# o armat# cu 7 Corpuri de Armat#, toate incomplete [i prost dotate, nu f#ceau dec@t s# provoace uimirea comandan]ilor armatelor ]#rilor apar]in@nd NATO. _n plus, un PIB ca al Rom@niei nu putea s# asigure un buget al ap#r#rii suficient pentru \ntretinerea c@t de c@t decent# a armatei nemaivorbind de dotarea ei. A trebuit s# se schimbe conducerea politic# [i militar#, pentru a fi luat taurul de coarne [i a croi o armat# pe m#sura posibilit#]ilor de \ntre]inere oferite de buget. Este adev#rat c# t#ierea a fost masiv#, chiar imprudent#, dar ulterior sau f#cut reajust#rile necesare. Este de apreciat c# s-a hot#r@t crearea unor unit#]i atipice pentru noi, cum ar fi cele de informa]ii [i de misiuni speciale. Rom@nia, chiar dac# este membr# NATO, nu este ferit# de amenin]#ri. Ca ofi]er care a lucrat \n domeniul informa]iilor [i contrainforma]iilor pot s# afirm, f#r# a gre[i, c# ]ara noastr# este ]inta celor mai perfide agresiuni: diversiunea, crima organizat# [i corup]ia generalizat#. Dac# m# tem de ceva, m# tem de incapacitatea clasei politice, \n \ntregul ei, de a sesiza pericolele [i a-[i uni eforturile pentru contracararea cu fermitate a acestora. Nu at@t amenin]area terorismului constituie pericolul nun#rul unu, ci diversiunea conceput# de puteri str#ine [i pus# \n practic# cu mijloace autohtone. _n speran]a c# \nv#]#m@ntul militar liceal, academic [i universitar nu se scald# \n degringolada \nv#]#m@ntului civil, consider c# tinerii ofi]eri ,,altfel mobila]iâ&#x20AC;? vor fi utili numai dac# li se va inocula [i un puternic spirit militar. Ajuns la vremea bilan]urilor, \n modestia mea, mi-a[ dori o Rom@nie stabil# politic, economic [i social, st#ri care ne-ar aduce linistea social# [i o prosperitate c@t de c@t decent#. Altfel, statutul de cet#]ean comunitar nu va avea nici o consisten]#. Un proverb rom@nesc spune c# ,,atunci c@nd Dumnezeu vrea s#-l piard# pe om, mai \nt@i \i ia min]ileâ&#x20AC;?. Doresc din toat# fiin]a mea s# nu se \nt@mple cu ]ara [i poporul meu 331

ceea ce spune acest proverb [i s# se \ntample cele spuse ,,D#i Doamne rom@nului mintea cea de pe urm#.â&#x20AC;? ,,O via]# de om-a[a cum a fost.â&#x20AC;?

GENERAL DE BRIGAD~ TANISLAV EMIL O {TACHET~ _NALT~: PERFORMAN}A 1. M-am n#scut la 23 iulie 1950 \n localitatea Bene[ti, jude]ul V@lcea, fiind primul din cei trei copii ai familiei Ghiorghi]# [i Constantin Tanislav. Men]ionez faptul c# am copil#rit la c@]iva kilometri distan]# de locul na[terii, adic# \n localitatea }epe[ti, jude]ul V@lcea, acolo unde p#rin]ii mei aveau domiciliul. Familia \n care m-am n#scut [i am crescut a avut un rol principal \n parcurgerea unor etape importante din via]a mea, pun@nd bazele unei educa]ii s#n#toase pentru viitor. Primele opt clase le-am urmat \n satul natal, fiind [i prima promo]ie de absolvire a [colii generale de 8 ani. _n anul 1965, am sus]inut examenul de admitere la liceul din B#lce[ti, jude]ul V@lcea, [i am \nceput \n luna septembrie cursurile clasei a IX-a. _n acest prim an de liceu m-am confruntat cu situa]ii noi, c#rora trebuia s# le fac fa]#, ca de exemplu: concuren]a mult mai mare la \nv#]#tur# fa]# de [coala general#, dep#rtarea fizic# fa]# de domiciliul p#rin]ilor, locuind la internat, preten]ii mai mari \n studierea disciplinelor de \nv#]#m@nt, [.a. dar pentru mine acest prim an de liceu reprezint# un an de referin]# \n via]a mea pentru ceea ce trebuia s# se \nt@mple. Tat#l meu, participant la cel de al 2-lea r#zboi mondial, era veteran de r#zboi [i c@teodat# seara \mi povestea cu destule am#nunte cum a fost luat prizonier [i c@te priva]iuni a trebuit s# suporte p@n# c@nd a ajuns \n ]ar#. _n discu]iile cu tat#l meu se vedea un respect deosebit al lui fa]# de armat#, pentru eroii neamului [i \[i dorea ca fiii lui s# urmeze o carier# militar#. Cred c# destinul meu \n via]# [i profesie a fost \n mare m#sur# determinat de hot#r@rea mea, sus]inut# de tat#l meu, de a m# \nscrie la examenul de admitere la Liceul Militar <Dimitrie Cantemir>. M-am prezentat la examen cu optimism pentru c# m# bazam pe notele ce le ob]inusem \n primul an de liceu, dar a fost dificil deoarece concuren]a a fost mare [i subiectele necesitau o rezolvare ce nu se putea face f#r# un bagaj bogat de cuno[tin]e. At@t eu c@t [i familia ne-am bucurat pentru reu[ita examenului, continu@nd studiile liceale \n cadrul unui liceu cu tradi]ie \n \nv#]#m@ntul militar rom@nesc. 332

2. Impactul ca t@n#r licean cantemirist cu mediul militar nu a fost greu de trecut pentru mine deoarece avusesem \n anul precedent admiterii statutul de internist, iar activit#]ile din afara orelor de clas# erau permanent supravegheate. Este adev#rat c# p#r#seam plaiurile natale pentru o perioad# mai mare de timp [i la distan]# mult mai mare, c#tre o nou# lume \n care intram [i pe care nu o cuno[team, iar acesta nu-mi l#sa prea mult timp la dispozi]ie s# devin nostalgic. Impactul cu sistemul didactic specific liceului militar a fost mai deosebit pentru mine av@nd o organizare [i exigen]# aparte. Aici a trebuit s# \n]eleg [i s# con[tientizez rigoarea \nv#]#m@ntului desf#[urat \n liceul militar fa]# de \nv#]#m@ntul liceal civil. 3. _nt@mpl#ri semnificative care mi-au marcat anii tinere]ii au fost multe, \ns# voi \ncerca s# evoc c@teva [i pe care le consider a fi mai deosebite pentru acei ani. Una dintre ele a fost participarea mea ca elev al liceului militar la marea adunare popular# ce a avut loc \n anul 1968 pe platoul din fa]a Academiei Militare, participan]ii ocup@nd [i str#zile adiacente platoului. A fost pentru prima dat# c@nd am observat c@t de uni]i pot fi oamenii \n fa]a unui pericol ce putea veni din afara grani]elor ]#rii. Un alt eveniment de neuitat este [i participarea la parada militar# ce se desf#[ura \n ziua de 23 August la Bucure[ti. Activitatea de preg#tire a evenimentului \ncepea prin constituirea blocului de parad# [i continua cu antrenamente \n incinta Liceului militar, urm@nd ca repeti]iile generale s# se fac# \n Bucure[ti. Eforturile care se f#ceau pe timpul preg#tirii erau r#spl#tite la final printr-o armonizare perfect# a mi[c#rilor, cre@ndu-ne o stare de mul]umire a lucrului bine f#cut. _mi aduc aminte cu mult# pl#cere de excursia de studii organizat# de liceu, pentru c# am avut ocazia s# cunosc locuri noi, importante din punct de vedere geografic [i istoric. Nu pot da uit#rii nici prima mea vacan]#, pe care am petrecut-o la Capul Midia, av@nd [ansa de a vedea Marea Neagr# pentru \nt@ia oar#. 4. _n anii de cantemirism m-am confruntat [i cu unele aspecte mai pu]in faste. _n clasa a-X a, fiind [i primul an de \nv#]#m@nt \n cadrul liceului militar, am fost surprins de situa]ia mea la \nv#]#tur#, \n sensul c# notele ob]inute erau mai mici dec@t cele avute \n clasa a-IX a, pe care o urmasem \n cadrul unui liceu civil. _ncerc s# evoc o situa]ie dramatic# pe care am avut-o la matematic#. Cu toate c# \n primul trimestru ob]inusem o medie bun#, \n cel de-al doilea, am ajuns \mpreun# cu al]i 9 colegi \n situa]ia de a fi corigen]i. Profesorul nostru de matematic#, Toma Nicolae, era exigent [i corect \n aprecierea cuno[tin]elor noastre, neadmi]@nd jum#t#]i de m#sur#! La ultima lucrare primit# spre rezolvare am fost apreciat cu not# maxim#, ceea ce mi-a permis s# scap din situa]ia dificil# \n care m# g#seam. Aceast# experien]# nefericit#, cu final bun, dac# \mi este permis s#-l caracterizez a[a, m-a determinat s# iau \n serios studiul tuturor obiectelor studiate, iar rezultatele nu au \nt@rziat s# apar#. 5. Momente de recul, de renun]are la drumul \nceput pentru o carier# militar# nu am avut. Un moment de ezitare a existat c#tre sf@r[itul clasei a-XII a, atunci c@nd trebuia s# optez pentru o viitoare [coal# de ofi]eri activi. G@ndurile m# conduceau tot mai mult spre o [coal# \n care s# te specializezi pentru mai multe domenii specifice mediului militar. Erau destule [coli militare cu multiple specialit#]i [i trebuia sa iau o decizie important# pentru viitoarea mea carier# militar#. _n final am optat pentru specialitatea militar# construc]ii, hot#r@re pe care n-am regretat-o niciodat#, deoarece \n cariera mea, aceast# specialitate mi-a fost benefic# \n executarea atribu]iilor profesionale pe perioada activit#]ii p@n# la trecerea \n rezerv#. 333

6. Rememor@nd perioada de cantemirist, \mi amintesc cu mult# stim#, respect [i recuno[tin]# de fo[tii mei profesori, apreciindu-i pentru exemplara lor preg#tire [i silul didactic al acestora de a ne determina s# \nv#]#m c@t mai bine, f#c@nd cu noi [i preg#tire suplimentar# atunci c@nd era nevoie. _n clas# exista \n permanen]# o atmosfer# efervescent# de studiu intens pentru c# noi ne str#duiam s# ob]inem note c@t mai mari, pentru a fi c@t mai sus \n clasamentul fiec#rui an de \nv#]#m@nt absolvit. Pe to]i profesorii i-am admirat [i pre]uit, \ns# simt nevoia s# scriu c@teva cuvinte despre unul \n mod special. Acesta este profesorul meu de fizic#, Ni]# Dorin, care a fost [i dirigintele clasei. L-am admirat pentru vasta sa cultur# general#, pentru ]inuta [i frumuse]ea sa moral#, pentru profesionalismul cu care ne preda fizica [i pentru faptul c# era apropiat de noi.Au r#mas [i vor r#m@ne \n memoria mea amintirile ce m# leag# de fo[tii mei colegi cantemiri[ti din promo]ia 1969. Cu unii dintre ei m-am \nt@lnit ocazional sau am participat la activit#]i comune, apreciindu-le rolul [i func]ia ocupat#. Consider c# perioada cantemirist# mi-a asigurat o preg#tire bun# util# cursului ulterior al vie]ii [i integr#rii socio-profesionale de mai t@rziu. 7. Sunt convins c# spiritul cantemirist [i-a pus amprenta asupra activit#[ilor executate \n cariera mea de ofi]er [i nu numai. M-am adaptat [i obi[nuit destul de repede cu condi]iile existente \n cadrul liceului militar, av@nd de partea mea unele calit#]i specifice zodiei \n care m-am n#scut, dar [i un scop bine conturat de a deveni ofi]er. _n cei 3 ani de liceu aveam \n minte \ntreb#ri la care r#spunsurile le-am primit \n perioada de cantemirist, dar [i \ntreb#ri la care r#spunsurile au venit mai t@rziu, \n alte momente ale vie]ii mele. 8. Spiritul cantemirist mi-a generat idealuri pentru via]# ca de exemplu: dragostea fa]# de patrie, neam [i armat#, cinste, corectitudine, demnitate [i d#ruire \n activit#]ile profesionale viitoare. Totdeauna voi considera c# anii petrecu]i ca elev cantemirist au fost un mare privilegiu pentru mine \n perspectiva drumului ce trebuia s#-l parcurg \n cariera militar# [i pentru experien]a mea de via]#. 9. Profesorii pe care i-am avut au fost adev#rate modele umane [i profesionale. _mi este foarte greu s# fac nominaliz#ri, pentru c# \mi e team# s# nu nedrept#]esc pe cineva, fiind \n cauz# dasc#li cu mult# experien]# didactic# [i cu spirit de excep]ie. Cu tot riscul pe care mi-l asum am s# fac totu[i 3 nominaliz#ri: Prof. Costa[ â&#x20AC;&#x201C; limba [i literature rom@n#, Prof. Ni]# Dorin â&#x20AC;&#x201C; fizic#, [i Prof. Toma Nicolae â&#x20AC;&#x201C; matematic#. _mi este dificil s# g#sesc cuvintele care s# exprime c@t mai exact stima [i considera]ia mea pentru cei care au contribuit, cu at@ta pricepere, dragoste [i aten]ie, la educa]ia mea pe timpul c@t am fost elev al liceului militar. 10. Comandan]ii pe care i-am avut \n liceu au reprezentat pentru mine primele modele militare, de la care am \nv#]at lucruri frumoase [i utile pentru urm#torii pasi e trebuia s#-i fac \n cariera militar#. _mi face pl#cere sa-mi amintesc de comandantul liceului militar, colonel Nicolau, comandantul nostru de companie, c#pitanul Susanu [i de ajutorul acestuia, c#pitanul R#du]#. Manifestarea spiritului de ordine [i disciplin# se datora \ntregului personal ce \ncadra liceul, poate cu un plus din partea cadrelor militare \n perspectiva viitoarei noastre cariere. 11. Sentimentele de stim# [i apreciere le port tuturor colegilor cantemiri[ti din promo]ia 1969. _n via]a mea, am \nt@lnit cadre militare cu func]ii importante \n armat# [i care fuseser#, la r@ndul lor, cantemiri[ti. Sim]eam la to]i o satisfac]ie c# au \nv#]at aici. 334

Rememor@nd acei ani minuna]i de studiu liceal p#strez o pl#cut# amintire colegilor de clas#, atmosferei de studiu [i de competi]ie, mai ales c#tre partea final# a liceului. Memoria mea p#streaz# at@t numele unor colegi de clas# care au urmat cariera militar#, c@t [i a unora care nu au mai dorit s# urmeze aceast# carier#. Din prima categorie amintesc pe: Tran Vasile, Dr#ghici Ion, Dumitriu Daniel, Mituli]# Aurel, Costache Dumitru, Dumitrescu Dan, Vlad Ion, B\zdac Alexandru, Popescu Aristic#, Ghinoiu Marin, Bunea Alexandru, Barbu Nicolae, etc., iar din cea de-a doua pe Tudorache [i Rad Petru. 12. Am optat pentru specialitatea militar# construc]ii din cadrul {colii Militare de Ofi]eri Activi Nicolae B#lcescu din Sibiu pentru c# \mi doream s# se vad# \n urma mea ceva pl#m#dit, particip@nd la executarea diverselor construc]ii. {coala ne-a dat cuno[tin]e temeinice pentru a putea \ncepe cariera de constructori pe [antierele militare sau s# conducem forma]iuni \n procesul de \ntre]inere al caz#rmilor. _n [coal# am avut asigurate condi]iile necesare unui \nv#]#m@nt performant, iar noi eram con[tien]i c# trebuia acumulat c@t mai mult pentru a putea aplica \n practic# no]iunile \nsu[ite. Pe m#sur# ce se cristalizau \n mintea noastr# no]iunile teoretice, coroborate cu vizitele de studiu \n [antier, cre[tea [i \ncrederea \n for]ele proprii, privind participarea efectiv# la executarea unor construc]ii viitoare. Consider c# [coala militar# a fost o nou# etap# \n via]a mea [i a reprezentat un drum ascendent spre cariera dorit#. 13. _n [coala militar# am avut [ansa [i onoarea de a avea profesori deosebi]i, care sau preocupat atent de preg#tirea noastr# pe toat# durata studiilor, fiind pasiona]i [i exigen]i \n activitatea de \nv#]#m@nt. Cursurile [i seminarile erau atractive [i dinamice pentru c# profesorii no[tri [tiau s# \mbine fericit \nv#]#m@ntul cu experien]a lor de pe [antierele unde lucraser#. _mi amintesc cu respect [i emo]ie de urm#torii profesori: col. ing. Top@rceanu, lt.col. ing. Staicu, lt. col. ing. Constanda, mr. ing. Niculescu, lt. col. ing. Miricescu. 14. M-am c#s#torit de t@n#r, la v@rsta de 23 de ani. C#s#toria religioas# am f#cut-o \n comuna copil#riei mele, f#r# ca cineva din acele vremuri s#-mi repro[eze ceva. Pot spune c# am fost norocos s#-mi unesc destinul cu o fat# minunat#, care m-a ajutat s# realizez multe lucruri \n via]#. Avem doi copii, Alina Lavinia [i Raul Cristian, ambii licen]ia]i ai facult#]ilor din ASE [i dou# nepoate Ana [i Maria, pe care le ador#m nespus de mult. So]ia mea a trebuit s# duc# greul casei \n mai multe momente ale c#sniciei noastre. Ea m-a sus]inut [i \ncurajat \ntr-un moment deosebit al carierei mele, pentru a da examen la Academia Militar#, fiind con[tient# de faptul c# dac# eu eram admis ap#reau inevitabil [i unele greut#]i pentru familie, \n sensul c# so]ia [i copiii r#m@neau \n Pite[ti, iar eu pentru doi ani studiam \n Bucure[ti. De fapt a[a s-a [i \nt@mplat [i soarta a decis ca \n anul 1981 s# \ncep cursurile \n Academia Militar#, cel mai \nalt for de \nv#]#m@nt militar superior din ]ara noastr#, iar b#iatul meu s# \nceap# clasa I \n Pite[ti. La absolvirea Academiei, schimb@ndu-mi specialitatea militar# am fost repartizat \n garnizoana Sibiu [i dup# un an de zile am fost mutat \n Bucure[ti. Dup# aproximativ 4 ani am reu[it s# mut familia \n Bucure[ti [i nu pot uita niciodat# aceasta perioad#, \n care so]ia mea s-a ocupat singur# de cre[terea [i educarea copiilor, eu g#sindu-m#, mai mereu, \n postura de musafir. Am convingerea c# familia a stat la baza \mplinirilor mele. 15. Devenirea mea militar# s-a datorat \n primul r@nd str#daniei [i efortului depus pentru a-mi \ndeplini c@t mai bine sarcinile profesionale, pe tot traseul parcurs din primul an de activitate p@n# la pensionare. Am avut [i norocul s# am al#turi o so]ie minunat# 335

care mi-a creat confortul necesar realiz#rii mele \n cariera militar#. De asemenea sunt sigur c# nu puteam s# am rezultate pe m#sur# dac# \n func]iile \ndeplinite nu aveam colaboratori [i subordona]i care s# m# sus]in# \n executarea \ndatoririlor de serviciu. A[ gre[i enorm dac# n-a[ recunoa[te [i meritul comandan]ilor pe care i-am avut \n toat# activitatea mea ca ofi]er, comandan]i de \nalt# probitate profesional#, cu competen]# [i experien]# bogat#. Succint am s# trec \n revist# pa[ii f#cu]i \n cariera mea de ofi]er. Dup# absolvirea [colii militare de ofi]eri activi Nicolae B#lcescu, specialitatea construc]ii, am fost repartizat la [coala militar# de Mai[trii [i Subofi]eri Basarab I din Pite[ti pe func]ia de ofi]er cu cazarmare, av@nd \n subordine o forma]iune de militari [i civili care s# execute lucr#ri de repara]ii curente [i \ntre]inere la 2 caz#rmi. Consider c# primul an de activitate a fost cel mai dificil din via]a mea, deoarece era nevoie s# \ntocmesc multe documente specifice caz#rmii pe care nu le v#zusem niciodat#, iar \n unitate func]ia fiind singular#, nu aveai cu cine s# te consul]i. Existau instruc]iuni specifice domeniului, dar aveai nevoie de experien]# pentru interpretarea unor articole. Dup# aproximativ un an de activitate, cu multe necunoscute \n func]ia ce o \ndeplineam, am reu[it s# m# adaptez [i s# devin un ofi]er apreciat, at@t de unitate, c@t [i de e[alonul superior de specialitate, care era Sec]ia de Cazare Craiova. _n Pite[ti, \n func]ia ar#tat# am lucrat p@n# \n anul 1981, dup# care am urmat 2 ani de studii la Academia Militar#, fiind licen]iat \n anul 1983 \n specialitatea conducere servicii. Dup# absolvirea Academiei, am lucrat p@n# \n luna mai 1984 ca ofi]er 2 \n Sec]ia _nv#]#m@nt [i Preg#tire de Lupt# din {coala Militar# de Ofi]eri Activi Nicolae B#lcescu din Sibiu. _n 1984 am fost mutat de la Sibiu \n Bucure[ti la Comandamentul Infanteriei [i Tancurilor \n cadrul Sec]iei Servicii, ocup@nd ini]ial func]ia de ofi]er 2, iar din anul 1990 func]ia de ofi]er 1. _n luna mai 1992 am fost mutat la Academia de _nalte Studii Militare, pe func]ia de loc]iitor al Comandantului pentru Logistic#, func]ie ce am \ndeplinit-o p@n# \n luna noiembrie 2003, c@nd am fost trecut \n rezerv# cu gradul de General de Brigad#. 16. Domeniile profesionale \n care mi-am desf#[urat activitatea sunt reprezentate de func]iile \ndeplinite, adic# cazarmare, servicii [i conducere logistic#. Primul a fost domeniul caz#rii, unde a trebuit s# fac eforturi mari pentru a deveni un ofi]er util specialit#]ii alese. Cu timpul, c#p#t@nd experien]# \n acest domeniu, am putut s# rezolv mai u[or [i mult mai bine atribu]iile de serviciu.Al doilea domeniu prive[te activitatea mea pe linie de servicii \n cadrul Comandamentului Infanterie [i Tancurilor, activitate de \ndrumare [i control la unit#]ile subordonate. De[i era un domeniu nou \n care lucram, m-am adaptat rapid la noile sarcini profesionale, deoarece aveam destule posibilit#]i de informare [i documentare pentru \ndeplinirea misiunilor specifice func]iei. Al treilea domeniu care mi-a adus \n final satisfac]ia deplin# a avans#rii mele la gradul de general de brigad# a fost logistica Academiei de _nalte Studii Militare, fiind \ncadrat pe func]ia de loc]iitor al comandantului pentru logistic#. Consider c# \n acest domeniu am avut [i [ansa de a avea 3 comandan]i de excep]ie: Cioflin# Dumitru, Agapie Mircea [i Ilie Marin. Am colaborat foarte bine cu toate structurile din academie [i \mpreun# am reu[it s# asigur#m tot ce era necesar pentru ca \nv#]#m@ntul militar superior s# dispun# de o logistic# apt# \n \ndeplinirea obiectivelor. _n activitatea mea, \ndeosebi \n func]iile \ndeplinite la Comandamentul Infanteriei [i Tancurilor [i la Academia de _nalte 336

Studii Militare m-am bazat [i pe o colaborare foarte bun# cu diverse structuri ale Ministerului Ap#r#rii Na]ionale. 17. Pe parcursul carierei am aprofundat tainele a 2 specializ#ri distincte: construc]ii [i logistic#. Preg#tirea profesional# \n specialitatea construc]iei am f#cut-o la {coala Militar# de ofi]eri activi Nicolae B#lcescu din Sibiu [i prin cursuri de specialitate organizate anual de c#tre sec]ia de cazare Craiova. Dup# 9 ani de activitate pe linie de cazare, m-am hot#r@t s# abordez nout#]ile [i provoc#rile unei noi specializ#ri [i anume conducere servicii. Preg#tirea de baz# am f#cut-o \n Academia Militar#, institu]ie ce a \nsemnat pentru mine [i sper s# cred c# [i pentru to]i cei ce au absolvit-o un model de organizare [i desf#[urare a activit#]ilor de formare a viitoarelor cadre de stat major pentru armata rom@n#. Academia Militar# mi-a conturat personalitatea, a dezv#luit laturi pe care nu le cuno[team [i mi-a furnizat noi modele. F#r# rezerve pot afirma c# \n aceast# institu]ie mi-am \mbog#]it cuno[tin]ele [i deprinderile de conducere, d@ndu-mi \ncredere \n posibilit#]ile de asumare a r#spunderii \n actul de conducere. Reiterez aprecierea c# absolvirea Academiei Militare a exercitat o influen]# decisiv# asupra celei mai mari p#r]i a carierei mele de ofi]er [i am r#mas recunosc#tor tuturor celor care \n cei 2 ani au contribuit, \ntrun fel sau altul, la formarea mea. Am participat la colocvii [i simpozioane, unele [i cu participan]i din str#in#tate, mai ales pe timpul activit#]ii mele \n Academia de _nalte Studii Militare. Am absolvit [i c@teva cursuri postuniversitare, cel mai important fiind cursul de perfec]ionare \n specializare conducere strategic#. 18. Procesul de reform#, de \nnoire a Armatei Na]ionale este necesar [i trebuie s# se realizeze \n concordan]# cu ceea ce se \nt@mpl# \n mediul politico-militar din ]ar# [i str#in#tate. Cei care conduc destinele armatei trebuie s# analizeze cu mult# responsabilitate orice m#sur# ce vizeaz# procesul de reform#, pentru a lua decizii corecte, \n consens cu interesul na]ional. Armata nu mai dispune de efectivele ce le avea \nainte de 1989 [i ca urmare, reducerea acestora trebuie permanent suplinit# prin luarea unor m#suri referitoare la selec]ia [i preg#tirea riguroas# a personalului. Noile genera]ii de tineri trebuie s# dispun# de cuno[tin]e ancorate la realit#]ile armatei din ziua de ast#zi, iar baza cunoa[terii s# asigure previziuni pentru viitor. Sper ca tinerele cadre ale armatei s# fac# tot posibilul ca institu]ia noastr# militar# s# fie comparabil# [i cu alte armate din lume, privind instruirea, dotarea [i capacitatea sa combativ#. Sunt \ndrept#]it s# am aceast# speran]#, pentru c# participarea \n teatrele de opera]ii a confirmat capacitatea armatei de a-[i \ndeplini misiunile primite. Performan]# s-a cerut \ntotdeauna, dar \n condi]iile \n care ne afl#m se impune realizarea acestui parametru \n toate domeniile stricte de activit#]i existente \n armat#. 19. Nu cred c# exist# om care s# fi activat \n armat# [i s# nu aib# \nv#]#minte atunci c@nd \[i analizeaz# activitatea profesional#. Din punctul meu de vedere \nv#]#minte pot fi multe [i sper s# reu[esc ca succint s# prezint o parte dintre ele. „ _ndeplinirea activit#]ilor profesionale solicit# efort fizic [i intelectual; „ Succesele \n via]a fiec#rui om nu pot fi f#r# munc#, executat# cu responsabilitate [i eficient#; „ Aprecierile de serviciu trebuie s# reflecte obiectiv activitatea unei persoane; „ Sensul drumului parcurs de om trebuie s# fie de la bine spre mai bine; „ S# privim cu optimism tot ceea ce ne propunem s# realiz#m; „ S# anticip#m ac]iunile viitoare; 337

â&#x20AC;&#x17E; Deciziile bune se pot lua numai dup# o analiz# bine g@ndit#; â&#x20AC;&#x17E; S# existe respect \ntre oameni indiferent de func]ia de]inut# de ace[tia; â&#x20AC;&#x17E; Familia s# exercite un rol mobilizator \n activitatea profesional# a fiec#rui om. Conflicte au fost dintotdeauna [i din p#cate vor mai exista [i \n viitor. Probabil unele tipuri de conflicte se vor accentua, iar altele se vor reduce, \n func]ie de politicile [i interesele marilor puteri ale lumii. _n ultimul timp, terorismul a escaladat la cote \nfrico[#toare, folosindu-se tehnici surprinz#toare, iar omenirea trebuie s# fie preg#tit# pentru prevenirea acestui pericol.Voi tr#i cu speran]a c# Rom@nia, f#c@nd parte din cel mai puternic tratat militar, va avea o armat# bine preg#tit# [i \nzestrat#, capabil# s# \ndeplineasc# orice misiune primit# \n conflictele la care particip# alian]a militar#. 20. _n prezent nu putem vorbi de o Rom@nie prosper#, pentru c# poporul s#u nu are un standard de via]# ridicat. La aceast# stare de fapt o contribu]ie esen]ial# a avut-o corup]ia [i este revolt#tor cum unii oameni se \mbog#]esc prin mijloace necinstite. _n situa]ia \n care statul va ac]iona mai ferm \mpotriva acestui flagel [i va reface scara valorilor autentice, cu rezultate concrete, socotesc c# [i poporul rom@n poate spera la o via]# mai bun#. 21. Crezul meu fundamental este c# \n via]# nimic nu se realizeaz# f#r# munc# [i printr-o continu# preg#tire profesionale. Rezultatele care stau la baza aprecierii noastre depind de mu]i factori printre care: perseveren]# \n munc#, responsabilit#]i \ndeplinite, perfec]ionarea preg#tirii profesionale, \ncredere \n posibilit#]ile proprii, corectitudine, etc. Sunt \ncrez#tor \n genera]ia t@n#r# bine preg#tit# [i capabil# s#-[i \ndeplineasc# misiunile \ncredin]ate. PROMO}IA 1970

GENERAL DR. VIOREL B^RLOIU _NAL}~ ZBORUL DESTINULUI! Sunt n#scut \ntr-un sat de munte la numai c@teva sute de metri de cetatea Oratia, ctitorie a domnitorului Negru Vod#. Afirm c# barba]ii locului din vremuri de demult aveau misiunea de a p#zi fruntariile }#rii Rom@ne[ti (dincolo de proprietatatea familiei 338

\ncepea regatul Ardealului/[i poate de atunci s-a p#strat \n gena familiei spiritual datoriei fa]# de neam [i ]ar#). _n perioada interbelic# doi membrii ai familiei au \mbr#tisat cariera armelor (cavalerie [i artilerie antiaerian#) cu [coli absolvite \n str#in#tate [i participan]i \n campania celui de-al doilea r#zboi mondial. Toate acestea [i nu \n ultimul r@nd situa]ia material# (lipsa banilor – tat#l meu decedase pe c@nd \ncepusem v@rsta de [apte ani, iar mama se descurca destul de greu) m-au determinat s# urmez cursurile Liceului militar [tiind c# aici erau oferite posibilit#]ile materiale [i spirituale pentru formarea unui adolescent. Impactul cu noul mediu a fost destul de dur – imaginati-v# cum copilul obi[nuit s# fie liber pentru a se mi[ca c@t putea cuprinde cu vederea, l@ng# o mam# pentru care eram totul, \ntr-un sistem de \nv#]#m@nt oarecum lejer (a[a era \nv#]#m@ntul \n mediul rural) s-a trezit \ntr-un mediu cazon, \n spatiu limitat, cu posibilit#]i diminuate de a mai vedea [i altceva dec@t uniforme militare [i un sistem didactic pus la punct, cu un corp profesoral de elit#. Mi-au trebuit doi ani s#-mi revin. Aveam momente c@nd \mi pl@ngeam \n pumni [i vroiam doar s# trec mun]ii pentru a ajunge acas#. De perioada cantemirist# m# leag# amintiri de neuitat – \ncep@nd cu pozi]ia mea fa]# de distin[ii profesori [i rela]ia cu colegii. Nu pot uita expresia domnului Toma – profesorul de matematic# – “ie[i la tabl# s#]i mai dau un doi” (mi-a f#cut bine aceast# aparent# duritate pentru a recupera lipsa de cuno[tin]e) sau elegan]a domnului profesor Mih#ilescu – istoric de excep]ie, care efectiv ne captiva la ore cu relat#rile domniei sale. A[ putea continua cu to]i ceila]i care mi-au fost adev#rati mentori spirituali: so]ii Sp@nu, doamna H#h#ianu, doamna Jebeleanu, regretatul profesor Giumanca, doamna Toma, profesorul Ni]#. Am [i amintiri mai putin pl#cute din care am avut de suferit – a fost perioada epidemiei de hepatita din liceu c@nd am pierdut c@]iva colegi – dar \mi amintesc [i cu m@ndrie c# am fost nevoit ca \mpreun# cu colegii (eram \n ultimul an) s# declan[#m o ac]iune de protest fa]# de atitudinea “las#” – ziceam noi, a celor din comanda [colii ce p#reau nep#s#tori (poate atunci nu realizam faptul c# lipsa de ac]iune a lor se datora temerii c# sistemul va lua m#suri \mpotriva lor). Noi am facut-o totu[i! Din c@te [tiu eu, a fost prima mi[care de protest dintr-o [coal# militar# [i asta \n plin# perioad# comunist#. Spuneam c# perioada cantemirist# m-a marcat \n sensul pozitiv. Educa]ia din familie [i poate unele atitudini datorate genei de muntean, aici s-au sedimentat. Multitudinea de cuno[tiin]e, rigoarea disciplinei, spiritul de competi]ie [i de \nving#tor, pe lang# [ans# sau noroc, au f#cut ca la numai 15 ani de la absolvirea liceului, \n grad de c#pitan, cu Academia de _nalte Studii Militare absolvit#, s# comand un Regiment mecanizat. Dorin]a mea a fost s# devin pilot, dar dup# examen am contactat o sinuzit# maxilar# [i am optat pentru cursurile [colii de infanterie, urm@nd s# m# specializez ca v@n#tor de munte. Am facut-o cu pl#cere, am absolvit-o trei ani mai t@rziu, ca [ef la promo]ia v@n#tori, [i dup# 15 ani m# aflam la comanda brig#zii v@n#tori de munte dislocate \n Mun]ii Apuseni. Dorin]a de a zbura m-a urm#rit tot timpul... [i c@nd nici nu te a[tep]i se \nt@mpl#: dup# ani [i ani, ca [ef al Direc]iei Doctrin# [i Instruc]ie din Statul Major General am fost invitat s# particip la demonstra]ia de opera]ionalizare a primei escadrile de MIG-21 modernizat, dislocat# la Fete[ti. Pe aeroport, comandantul avia]iei m-a \ntrebat dac# nu 339

doresc s# zbor \n dubl# comand# cu noul aparat modernizat. {i mi-am zis c# …”e de bine” [i imediat am s#rit \n carling#, dup# un sumar control medical (verificarea tensiunii arteriale), efectuat pe pist#, \mpreun# cu bravul comandor {TEFAN (ajuns [i el general) am zburat 35 de minute pe cerul patriei [i f#r# s# m# tratez vreodat# de sinuzita maxilar# pentru care a trebuit s#-mi schimb odat#, la inceputurile acestui drum, op]iunea. Pe parcursul studiilor \n cadrul {colii militare, activitatea a c#p#tat alte valen]e – programul de preg#tire mult diversificat, competen]a corpului militar \n condi]iile oferite m-au f#cut s# m# simt foarte confortabil. De[i am avut o perioad# scurt# petrecut# \n subordinea dinamicului, pe atunci c#pitan, Dumitru Polivanov pot afirma c# modelul domniei sale m-a urm#rit pe parcursul \ntregii cariere, activitatea desf#[urat# la trupe, \n sistemul de \nv#]#m@nt, direc]iile centrale ale MApN sau Administratie Prezidential#. Am avut o carier# militar# \mplinit# datorat# \n primul r@nd mediului adecvat \n care m-am format, dar nu \n ultimul r@nd [anselor pe care le-am avut. Am avut [ansa de a fi numit \n func]ii de comand# acolo unde treburile nu mergeau prea bine, de a lucra cu oameni ale c#ror CV-uri nu excelau poate \n multe studii, dar aveau \n schimb practica de execu]ie; pe ace[tia i-am consultat \n toate hot#r@rile importante pe care le-am luat [i pe care i-am apreciat [i stimat tot timpul. Am fost mereu adeptul spiritului de echip#, c#ut@nd s# m# integrez \n colectivitatea unde intram [i f#r# a-mi aduce dup# mine staff-ul de comand#. A[a am p#]it c@nd am fost promovat [eful de stat major al unei armate, alta dec@t cea \n care lucrasem. Mi s-a spus de \naltul e[alon c# vor s# fac# infuzie de cadre (pentru eficientizarea sistemului) din Transilvania \n Moldova. Bine\nteles c# am r#mas singurul “infuzat ” \ntre viitorii bravi camarazi care din nu [tiu ce team#, abordau cu greu dialogul “ce nu merge”, asta pentru a putea regla ceva \n sistem. Ce adev#rat [i viu tratat de arta conducerii mi s-a predat de comandan]ii mei de-a lungul timpului, ca s#-i numesc numai pe generalii Topliceanu, Cheler [i {chiopu, bine\nteles fiecare cu stilul s#u – dar mesajul era comun. Erau probleme care pe moment \mi d#deau b#taie de cap, m# nemul]umeau – dar \ntotdeauna \n cazuri similare puteam trece impasul. _mi amintesc c# atunci c@nd comandantul Regimentului mecanizat din Oradea (care avea \n aceea[i cazarm# comandamentul diviziei), bunul meu prieten mr.dr.Viorel Sima – medic [ef al diviziei \mi spunea: “Viorel, dac# vei reu[i s# treci de generalul {chiopu – comandantul diviziei – o s# ajungi general” – a fost prezic#tor! Am trecut [i am ajuns! General cu 4 stele! Mi-am preg#tit doctoratul dup# 4 ani de la comanda unei brig#zi de v@n#tori de munte. I-am surprins pe cei din Academia de _nalte Studii Militare, doar veneam s# fac doctoratul “de la trup#”, pentru c# atunci era moda ca cei care lucrau \n \nv#]#m@ntul militar s# urmeze aceast# form# de preg#tire. Eu eram “trompeta”, am facut-o pentru c# sim]eam nevoia integr#rii \ntr-un sistem de perfec]ionare. A fost bine [i asta mi-a folosit – mai pu]in la [tiin]a conducerii (obiect de preg#tire cu sustinerea unui examen de promovare) la care nu prea m-am \n]eles cu o parte din membrii comisiei – tob# de carte dar mai pu]in# [tiin]# \n pragmatismul conducerii – [i toate astea \n plin proces de reform# 340

(ah, frumoas# sintagm#!) des folosit#, dar ale c#rei rezultate poate vor fi sim]ite cine [tie c@nd. De ce? Poate pentru c# reforma trebuia s# o \ncepem cu reformarea min]ilor noastre [i apoi s# o aplic#m. S# nu uit#m c# mul]i spuneau: “S# \nceap# reforma, dar… numai de la mine \ncolo”. Reforma nu \nseamn# numai reducere, t#ieri de toate felurile, cosmetiz#ri ca finalizarea conceptului s# duc# la performan]#. Am simtit-o cel mai bine c@nd la o \ntrunire cu Victor Babiuc – pe atunci Ministrul Ap#r#rii – pe care l-am informat, printre altele, de lipsa de profesionalism a celor care absolveau Academiile Militare. A ascultat [i a spus: “Bine, ve]i merge s# comanda]i Academia din Sibiu! S# scoate]i profesioni[ti!” Asa am ajuns comandantul acestei Academii. Am r#mas consternat c@nd am constatat ca viitorii sublocotenen]i aveau statut de manageri, care parcurgeau circa 70 de materii \n anii faculta]ii [i la final rezultatul era cel pe care l-am amintit. Deci conceptul de reform# probabil fusese \ntocmit de colegi care v#zuser# trupa numai la emisiunile “Pro Patria”. Am \nceput s# implementez altceva [i ulterior s#-l aplic la nivelul armatei \n calitate de [ef al Direc]iei Doctrin# [i Instruc]ie. Mi-am dat seama c@t este de dificil de aplicat atunci c@nd oamenii \nc# nu erau preg#ti]i pentru a accepta schimbarea. Se \nt@mpl# [i acum, [i nu numai \n structura militar#. Aminti]i-v# c# vedeam altfel evolu]ia, atunci la \nceputul schimb#rii [i unde am ajuns – se vede. Spun asta [i din punctul de vedere al unuia care timp de mai mul]i ani am \ndeplinit func]ia de demnitar \n administra]ia preziden]ial# [i puteam s# fac radiografia \n multe domenii la nivel na]ional. Nu cred c# gresesc, din nou sunt subiectiv, dar spiritul pragmatic [i ritmul rapid nu poate fi asimilat de mul]i dintre semenii no[trii. Ce perspective v#d? Simplu! Trebuie create concepte, dup# unii strategi, pe termene lungi [i p#strat butonul de ac]iune – acela[i – pentru to]i cei care se perind# \n func]ii de conducere. Privind \n urm# drumul parcurs de la cantemiristul absolvent p@n# la ceta]eanul (asistatul social – dup# voin]a unora!) trecut prin aproape toate, ale vie]ii [i meseriei armelor, nu pot dec@t s# conluzionez c# at@ta timp c@t nu te consideri un singuratic, c@nd educa]ia primit# o [i transmi]i [i celor cu care intri \n contact de-a lungul vie]ii, po]i deveni mul]umit de ceea ce ai f#cut. {i eu, f#r# fals# modestie m# consider \mplinit profesional, ca om [i cet#tean. De la to]i cu care am intrat \n contact am avut de \nv#]at, le mul]umesc [i \i asigur de respectul meu. Chiar dac# anii \[i pun amprenta, nu trebuie s# abdic#m ideii de mai mult, mai bine, pentru c# lupta cu via]a merit# s# fie continuat# indiferent pe ce pozi]ie [i unde ne afl#m. Nu trebuie s# confund#m ideea de patrie cu cei care o diriguiesc bine sau mai pu]in bine. Ea este crezul nostru [i dac# institu]ional se face mai pu]in pentru a ne educa urma[ii – familia s# fie cea care-[i imprim# pecetea.

341

GENERAL-LOCOTENENET PROFESOR UNIVERSITAR DR. CRISTEA DUMITRU BREAZA - APA VIE A _N~L}~RII PE TREPTELE PROFESIUNII Privind \n urm#, retroactiv nu pot pleca dec@t de la locurile natale, de la p#rin]i, fra]i, rude, prieteni. M-am n#scut \ntr-o comun# de c@mpie, din “buza B#r#ganului” situat# la 7 km de Buz#u, comuna G#lbina[i, \ntr-o familie cu 3 copii, diriguit# de un tat# ceferist-frunta[ [i o mam# casnic#. Am \nceput cursurile [colii generale \n comuna natal# apoi din clasa a IV-a am continuat \n Bucure[ti, la [coala general# nr. 166. Acolo am beneficiat de \ndrumarea atent# a surorii tat#lui meu, \nv#]#toarea Maria Popa [i a so]ului ei, profesor de istorie – Nicolae Popa. Tr#ind \n preajma unui profesor de istorie am avut ocazia s# citesc multe romane istorice, s# studiez unele lucr#ri cu tematic# istoric# care \ncet, \ncet m-au acaparat total, cre@ndu-mi modele de conduc#tori militari, demnitari etc. _n acea perioad#, familia m#tu[ii mele era vizitat# foarte des de unchiul Haralambie, maior de artilerie pe atunci, ulterior ajuns colonel [i pensionat cu acest grad \n garnizoana R@mnicu-S#rat. De la prima \nt@lnire cu “unchiul Haralambie” m-au frapat uniforma impecabil# [i ]inuta irepro[abil# pe care inevitabil le-am asociat cu personalit#]ile militare (A.I. Cuza etc.) citite de mine \n c#r]ile de istorie ale unchiului Nicu – profesorul de istorie. Acest moment din copil#ria mea, a avut unul din rolurile importante \n decizia de a deveni cantemirist. {i a mai fost ceva... De copil mi-a pl#cut foarte mult sportul, fie c# a fost vorba de fotbal, atletism, handbal [i mai t@rziu tenis de c@mp. Aceasta a condus la \nscrierea la diferite sporturi [i practicarea acestora \n paralel cu \nv#]atul. Se pare c# la acea vreme proverbul “Mens sana in corpore sano” mi-a guvernat \ntreaga existen]#. Auzisem de la colegii de liceu mai mari c# la Breaza se face “mult sport” [i c# se \nva]# “mult# carte”. Dorin]a mea era s# ajung un om ordonat, cu “mult# carte” a[a cum devenise noul meu idol, profesorul de fizic# Salomeea Cornel, care era [i antrenorul echipei de handbal a liceului, echip# din care f#ceam parte [i care era \nscris# \n campionatul regional. 342

{i a mai fost ceva… exemplul tat#lui meu (Dumnezeu s#-l ierte, s-a pr#p#dit \n aprilie 2005), care ca [i ceferist revizor de ace – rigorile slujbei \i cereau o uniform# impecabil#, (mama o c#lca zilnic), o punctualitate irepro[abil# [i o via]# poate mai ordonat# dec@t a unui militar de carier#. Poate de aceea nu \nt@mpl#tor se spunea ca C.F.R-ul reprezint# o a doua armat#. Toate acestea, dar [i altele m-au determinat ca \n anul 1967 s# m# \nscriu la admiterea \n Liceul militar “Dimitrie Cantemir” Breaza al#turi de al]i 30 de adolescen]i buzoieni. Dup# parcurgerea examenului am f#cut parte din cei 20 de buzoieni ferici]i care au fost admi[i. Normal, \mi doream foarte mult acest lucru [i am pl@ns de bucurie. Am fost con[tient \nc# din acea perioad#, c# aceast# op]iune \mi va schimba radical via]a [i c# optez pentru o profesiune nobil#, responsabil# [i frumoas#. Am \mp#rt#[it bucuria admiterii cu p#rin]ii mei, fra]ii, rudele [i prietenii. Dar din p#cate bucuria admiterii a fost de scurt# durat#, iar grijile pentru preg#tirea \n vederea prezent#rii la liceu au devenit dominante. M# g@ndeam deja la viitorii colegi [i profesori, la via]a viitoare la noua mea familie, – familia de cantemirist cu spiritul ei inconfundabil – SPIRITUL CANTEMIRIST. Septembrie 1967 – data la care am devenit cantemirist, data la care \ncepea \ndeplinirea unui vis, a unui destin \ntruchip@nd multe dorin]e, aspira]ii, idealuri… M-am prezentat la CANTEMIR \ntr-o diminea]# de septembrie, cu soare str#lucitor, prevestind o toamn# lung# [i bogat#, iar ionatanii livezii de l@ng# terenul de handbal demonstrau acest lucru. Ne-a \nt@mpinat pe platoul de adunare al liceului colonelul Nicolau, “Papa Nicolau” – cum i se spunea printre elevi [i profesori – comandantul care de[i adeseori era sever [i aspru, totu[i bun#tatea, umanismul [i frumoasele inten]ii au dominat \ntreaga sa activitate. Am v#zut \n noul nostru tat#, \n “Papa Nicolau” modelul, ]inta de atins. Era impun#tor at@t prin fizic [i atitudine, vorbea rar [i ap#sat, era sf#tos [i apropiat \n rela]iile cu oamenii, profund \n luarea deciziilor. Credeam c# \ntr-adev#r a[a trebuie s# arate [i s# fie un comandant. Eram fericit pentru c# \mi g#sisem modelul… Dup# activit#]ile organizatorice conduse cu m#iestrie de maior {tefan C#z#nescu – un alt tat#, a urmat “\nt@lnirea de [oc” cu dirigintele nostru, cu “muntele nostru” profesorul de limba [i literatura rom@n# zis “balaurul”- Dan Jebeleanu. De la Profesorul Dan Jebeleanu \ncepea [i probabil cu el se sf@r[ea marea noastr# aventur# spre necunoscut, el fiind pentru noi nu doar un transmi]#tor de cuno[tin]e [i de adev#ruri livre[ti, ci a fost mai presus de orice un p#rinte, un sfetnic, un model pentru cei mai mul]i [i dornici de \n#l]are uman#. Nu pot uita marele lui har de a-[i spune via]a rostind versuri, faptul c# fiecare dintre noi la finele liceului trebuia s# cunoa[tem peste 10.000 (zece mii) de versuri. Domnia sa, este prezent [i acum \n mine deoarece recit cu aceea[i u[urin]# copiilor mei din cele peste 10.000 de versuri \nv#]ate de la “balaurul nostru” cu mers sacadat [i pa[i m#run]i. Rememor@nd cu at@ta patos despre dirigintele meu nu vreau s# nedrept#]esc pe ceilal]i profesori [i comandan]i deoarece tuturor le port \n suflet pentru totdeauna un profund respect. Cum pot uita, liceul militar cu tot ceea ce a \nsemnat el, pentru c# aici [i numai aici am reg#sit pe tot traseul devenirii mele profesionale apa vie a \n#l]#rii pe treptele profesiunii hr#nindu-ne cu fructele din “Gr#dina lui Vod# – Cantemir ”. Cum a[ putea s#-l uit pe profesorul de educa]ie-fizic# Vasile Petre, antrenorul nostru dur [i drag care al#turi de colonelul Ungureanu a dus echipa de 343

handbal a liceului pe cele mai \nalte culmi, aceasta \nsemn@nd pentru genera]ia mea [i nu numai participarea la turneul final pe ]ar# al echipelor de juniori - fiind singura echip# care provenea de la un liceu care nu avea statut de [coal# sportiv#. Cum pot uita pe iubi]ii no[tri profesori care ne f#ceau galerie, ne \mb#rb#tau pentru a ob]ine victoria la Breaza cu ocazia diferitelor turnee, meciuri cu echipe blazonate: {colile Sportive Bra[ov, Tulcea, Constan]a, Ploie[ti [i multe altele. La \ntreb#rile prietenilor c@]i ani am fumat, le r#spund invariabil: “Am avut \n via]# foarte multe lucruri de rezolvat [i un antrenor \n liceul militar care “ne pupa \n somn” – \nc@t am uitat s# m# apuc de fumat” … sigur m# refer la profesorul Vasile Petre, c#ruia \i doresc din toat# inima mult# s#n#tate. _ncet, \ncet timpul a trecut pe neobservate devenind [i eu parte intrinsec# a versurilor unui alt cantemirist, Marin Sorescu: “_n inim# de munte cresc m@ndri, s#n#to[i, Privirea le-a]intit# spre cea mai-nalt# culme. Azi tinere ml#di]e, \ns# stejari pleto[i {i d@rji \n fa]a vie]ii [i aprigi vor fi m@ine” _mi sunt proaspete \n memorie cuvintele scrise de profesorul Dan Jebeleanu– dirigintele meu, cu ocazia banchetului de sf@r[it de liceu, pe spatele fotografiei cu chipul s#u \ndr#git “lui Cristea b#iatul meu preferat pe care uneori l-am nedrept#]it din cauza sportului!! O tempora....” Banchetul de sf@r[it de liceu a avut loc numai cu clasa noastr#, a XII-a K, deoarece prim#vara lui 1970 a produs mari necazuri ]#rii, prin inunda]iile care au avut loc [i am fost nevoi]i s# don#m sinistra]ilor, cum era [i firesc, resursele financiare dedicate acestui eveniment, ce ar fi trebuit s# aib# loc la nivelul liceului cu toat# promo]ia. Grijile absolvirii liceului au fost luate pe neobservate de cele privind admiterea \n {coala Militar# de Ofi]eri Activi, deoarece la arma transmisiuni concuren]a era mare, mul]i dintre colegii mei doreau s# exploateze “tehnica lui Marconi” [i s# \nve]e “codul Morse”. Dup# sus]inerea examenului de admitere – am fost 3 pe un loc – am fost declarat admis la {coala Militar# de Ofi]eri Activi de Transmisiuni Sibiu. Bucuria a fost mare pe m#sura concuren]ei [i dorin]ei mele de a deveni ofi]er al unei arme de elit# – arma transmisiuni. Cu aceast# bucurie \n suflet am parcurs ultima vacan]# de “licean” care a \nceput volens-nolens s# fie umplut# [i de o serie de g@nduri noi, privind viitorul statut de elev-student al [colii mai sus men]ionate. _ncet, \ncet \n mintea “cantemiristului adolescent” au \nceput s# \ncol]easc# germenii viitorului statut de elev-student la transmisiuni. F#r# s# vreau g@ndurile \mi zburau la viitoarele probleme [i ac]iuni cu care m# voi confrunta chiar, de la \nceputul anului de \nv#]#m@nt– septembrie 1970. Odat# ajuns aici, am \nt@lnit un ofi]er deosebit \n persoana locotenentului Jalb# Tache, viitorul nostru comandant, prieten [i camarad. _n perioada studiilor de ofi]er via]a mi-a fost guvernat# de proverbul “mens sana in corpore sano”, preocup#rle principale fiind \nv#]#tura [i sportul. Dup# absolvirea {colii militare am fost \n perioada 1973-1977 comandant de pluton telefon-telegraf la Regimentul 47 Transmisiuni, iar \n perioada 1977-1978 ofi]er 3 \n Statul Major al aceluia[i regiment. _ntre anii 1978-1981 am fost ofi]er 2 \n Comandamentul Transmisiunilor. 344

_n perioada 1981-1983 am urmat cursurile Academiei de _nalte Studii Militare, specialitatea transmisiuni pe care am absolvit-o ca [ef de promo]ie. Dup# absolvirea Academiei am fost numit [ef de stat major al Batalionului 89 Transmisiuni, func]ie de]inut# p\n# \n anul 1985. _n 1985 am urmat Cursul postacademic cu profil unic, pe care l-am absovit ca [ef de promo]ie. Datorit# experien]ei acumulate am fost numit comandantul Batalionului 89 Transmisiuni, func]ie de]inut# p@n# \n 1991. _n perioada 1990-1994 am urmat doctoratul \n [tiin]e militare la Academia de _nalte Studii Militare, sus]in@nd teza de doctorat la 12 decembrie 1994. _n perioada 1991-1997 am fost comandantul Centrului de Perfec]ionare [i Preg#tire a Cadrelor de Transmisiuni, iar din 1996 p@n# \n 2001 am fost [eful delega]iei Armatei Rom@niei participante la exerc]iul de interoperabilitate a sistemelor C4I COMBINED ENDEAVOR’. Datorit# rezultatelor deosebite ob]inute \n perioada 1997-1998 am fost numit [eful Sec]iei Comunica]ii din Direc]ia Comunica]ii [i Informatic#, iar \n perioada 1998-2002 loc]iitor al acestei Direc]ii. _ncep@nd cu 26 septembrie 2002 am fost numit [eful Direc]iei Comunica]ii [i Informatic#, iar din noiembrie 2002 directorul militar pentru C3 [i reprezentant na]ional \n Consiliul NATO pentru Consultare, Comand# [i Control (NC3B). Am desf#[urat o bogat# activitate [tiin]ific# public@nd peste 140 de articole [i lucr#ri de specialitate \n prestigioase reviste na]ionale [i interna]ionale, av@nd comunic#ri \n cadrul unor simpozioane [i conferin]e din ]ar# [i str#in#tate. Sunt autor al lucr#rii “SISTEME C4I”, publicat# \n 2005 [i coautor al c#r]ilor “COMUNICA}II NUMERICE” - 1996, “SISTEME MODERNE DE COMUNICA}II MILITARE” - 2002, “TRANSMISIUNILE – SUPORT PENTRU CONDUCEREA MILITAR~” - 2003 [i “R~ZBOIUL BAZAT PE RE}EA” - 2005. Din 2002 sunt membru al Academiei Oamenilor de {tiin]# din Rom@nia- sec]ia de [tiin]# militar#, din 2004 conferen]iar, iar din 2007 profesor universitar la Universitatea Na]ional# de Ap#rare. Curriculum vitae Europass Informa]ii personale Nume / Prenume: DUMITRU Cristea Adres#(e): Str. Banat nr.13, Sector 1, cod 010933, Bucure[ti E-mail(uri): dumitru.cristea@ computerland.ro Na]ionalitate(-t#]i): rom@n# Data na[terii: 15 martie 1951 Sex: masculin Experien]a profesional# Perioada: Februarie 2010 – August 2011 Func]ia sau postul ocupat: Coordonator IT \n cadrul proiectului Crearea Re]elei de Dezvoltare Rural# – C.A.I.R., proiect ID 59157, proiect cofinan]at din Fondul Social 345

European, prin Programul Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007– 2013 Activit#]i [i responsabilit#]i principale: Coordonarea organiz#rii [i derul#rii activit#]ilor pentru implementarea re]elei IT la nivel na]ional [i men]inerea \n stare de func]ionare a acesteia p@n# \n 2016, conform planific#rii lunare [i aloc#rii resurselor; Coordonarea din punct de vedere tehnic a derul#rii achizi]iilor publice din domeniul IT, conform aloc#rii resurselor \n cadrul proiectului. Numele [i adresa angajatorului: ASOCIA}IA MANUFUTURE ROM^NIA, Bucure[ti, str. Fabrica de Glucoz# nr.15, sector 2 Tipul activit#]ii sau sectorul de activitate: Management / consultan]# \n domeniul IT&C Perioada: Iulie 2010 – August 2011 Func]ia sau postul ocupat: Pre[edintele Consiliului de Administra]ie al SC COMPUTERLAND SOFTWARE SA Numele [i adresa angajatorului: SC COMPUTERLAND SOFTWARE SA, Bucure[ti, str. Fabrica de Glucoz# nr.15, sector 2 Tipul activit#]ii sau sectorul de activitate: Management \n domeniul IT&C Perioada: Iulie 2008 – August 2011 Func]ia sau postul ocupat: Director general Activit#]i [i responsabilit#]i principale: Managementul activit#]ii societ#]ii comerciale \n vederea atingerii obiectivelor [i criteriilor de performan]# propuse, \n limita obiectului de activitate al acesteia, cu respectarea prevederilor legale \n vigoare; Managementul particip#rii firmei \n cadrul unor consor]ii, la licita]ii organizate de institu]ii publice din Rom@nia, ce vizeaz# utilizarea fondurilor structurale ale Uniunii Europene pentru proiecte de infrastructur# organiza]ional# [i informare, \n care componentele de tehnologia informa]iei [i comunica]iilor au o pondere \nsemnat#; Promovarea produselor [i serviciilor IT&C \n structurile de specialitate din cadrul entit#]ilor ce fac parte Sistemul Na]ional de Ap#rare. Promovarea solu]iilor IT&C \n cadrul sistemelor IT&C ce deservesc unele structuri de importan]# strategic#. Numele [i adresa angajatorului: SC EUROSOFTWARE BUSINESS SA / COMPUTERLAND GRUP, Bucure[ti, str. Fabrica de Glucoz# nr.15, sector 2 Tipul activit#]ii sau sectorul de activitate: Management / consultan]# \n domeniul IT&C Perioada: Noiembrie 2002 – Martie 2008 Func]ia sau postul ocupat: Director militar na]ional pentru Comand#, Control [i Comunica]ii (C3) [i reprezentant na]ional \n Consiliul Comand#, Control [i Comunica]ii (C3) NATO Activit#]i [i responsabilit#]i principale: Stabilirea [i implementarea politicilor NATO \n domeniile C3 referitoare la: planificarea central#, proiectarea integr#rii sistemelor, ingineria sistemelor, suportul tehnic [i controlul configura]iilor. Asigurarea expertizei tehnice [i [tiin]ifice pentru sistemele de senzori C3 [i cercetarea opera]ional#. Asigurarea managementului achizi]iilor [i implement#rii proiectelor rezervate acestora. Numele [i adresa angajatorului: NATO Consultation, Command and Control Board Tipul activit#]ii sau sectorul de activitate: Reprezentare na]ional# – Comunica]ii [i Informatic# 346

Perioada: Ianuarie 2007 – Martie 2008 Func]ia sau postul ocupat: Reprezentant na]ional \n Comitetul Militar al Uniunii Europene pentru Comand#, Control [i Comunica]ii (C3) Activit#]i [i responsabilit#]i principale: Stabilirea [i implementarea politicilor Uniunii Europene \n domeniile C3 referitoare la: planificarea central#, proiectarea integr#rii sistemelor, ingineria sistemelor, suportul tehnic [i controlul configura]iilor. Asigurarea expertizei tehnice [i [tiin]ifice pentru sistemele de senzori C3 [i cercetarea opera]ional#; Asigurarea managementului achizi]iilor [i implement#rii proiectelor rezervate acestora. Numele [i adresa angajatorului: European Union Military Committee for Communications, Command and Control Tipul activit#]ii sau sectorul de activitate: Reprezentare na]ional# – Comunica]ii [i Informatic# Perioada: Septembrie 2002 – Martie 2008 Func]ia sau postul ocupat: {eful Direc]iei Comunica]ii [i Informatic# Activit#]i [i responsabilit#]i principale: Managementul sistemelor de comunica]ii [i informatice din Armata Rom@niei, \n timp de pace, asigurarea spijinului cu sisteme de comunica]ii [i informatice a proceselor de comand# [i control la pace, planificarea [i asigurarea sprijinului cu sisteme de comunica]ii [i informatice a proceselor de comand# [i control \n situa]ii de criz# [i r#zboi, pe teritoriul na]ional [i \n spa]iul de interes. Numele [i adresa angajatorului: Ministerul Ap#r#rii Na]ionale, Statul Major General Tipul activit#]ii sau sectorul de activitate: Administra]ie central# – Comunica]ii [i Informatic# Perioada: 1998-2002 Func]ia sau postul ocupat: Loc]iitorul {efului Direc]iei Comunica]ii [i Informatic# Activit#]i [i responsabilit#]i principale: Managementul sistemelor de comunica]ii [i informatice din Armata Rom@niei, \n timp de pace, asigurarea spijinului cu sisteme de comunica]ii [i informatice a proceselor de comand# [i control la pace, planificarea [i asigurarea sprijinului cu sisteme de comunica]ii [i informatice a proceselor de comand# [i control \n situa]ii de criz# [i r#zboi, pe teritoriul na]ional [i \n spa]iul de interes. Numele [i adresa angajatorului: Ministerul Ap#r#rii Na]ionale, Statul Major General Tipul activit#]ii sau sectorul de activitate: Administra]ie central# – Comunica]ii [i Informatic# Perioada: 1997-1998 Func]ia sau postul ocupat: {eful Sec]iei Comunica]ii din Direc]ia Comunica]ii [i Informatic# Activit#]i [i responsabilit#]i principale: Planificarea opera]ional# a sistemelor de comunica]ii [i informatic#, a capabilit#]ilor viitoare ale acestora [i a interoperabilit#]ii lor cu alte sisteme la nivel na]ional [i interna]ional. Numele [i adresa angajatorului: Ministerul Ap#r#rii Na]ionale, Statul Major General Tipul activit#]ii sau sectorul de activitate: Administra]ie central# – Comunica]ii [i Informatic# Perioada: 1991-1997 Func]ia sau postul ocupat: {eful Centrului de Perfec]ionare [i Preg#tire a Cadrelor de Comunica]ii [i Informatic# 347

Activit#]i [i responsabilit#]i principale: _nv#]#m@nt de formare, specializare [i perfec]ionare \n domeniul comunica]iilor [i IT Tipul activit#]ii sau sectorul de activitate: Administra]ie central# â&#x20AC;&#x201C; Comunica]ii [i Informatic# Perioada: 1983-1991 Func]ia sau postul ocupat: {ef al domeniului Comunica]ii [i IT la nivel operativ Activit#]i [i responsabilit#]i principale: Conducerea activit#]ilor specifice de instruire \n domeniul comunica]iilor [i IT. Tipul activit#]ii sau sectorul de activitate: Comunica]ii [i Informatic# Perioada: 1973-1981 Func]ia sau postul ocupat: Coordonator al domeniului de \nv#]#m@nt [i preg#tire \n specialitatea comunica]ii [i informatic#. Activit#]i [i responsabilit#]i principale: Conducerea activit#]ilor specifice de instruire \n domeniul comunica]iilor [i IT. Tipul activit#]ii sau sectorul de activitate: Comunica]ii [i Informatic# Educa]ie [i formare Perioada: 2009 Calificarea / diploma ob]inut#: Manager de Proiect \n domeniul Fondurilor Structurale Europene Disciplinele principale studiate / competen]e profesionale dob@ndite: Curs Numele [i tipul institu]iei de \nv#]#m@nt / furnizorului de formare: Centrul de Consultan]# [i Management al Proiectelor EUROPROJECT Perioada: 2004 Calificarea / diploma ob]inut#: Expert Politici [i Strategii de Ap#rare Disciplinele principale studiate / competen]e profesionale dob@ndite: Curs Numele [i tipul institu]iei de \nv#]#m@nt / furnizorului de formare: Colegiul Na]ional de Ap#rare Perioada: 2001 Calificarea / diploma ob]inut#: Expert Politici [i Strategii de Ap#rare Disciplinele principale studiate / competen]e profesionale dob@ndite: Curs Numele [i tipul institu]iei de \nv#]#m@nt / furnizorului de formare: Colegiul Na]ional de Ap#rare Perioada: 2000 Calificarea / diploma ob]inut#: Expert pe linia sistemelor de comunica]ii [i informatic# Disciplinele principale studiate / competen]e profesionale dob@ndite: Curs Numele [i tipul institu]iei de \nv#]#m@nt / furnizorului de formare: {coala NATO pe domeniul comunica]iilor [i IT - Latina, Italia Perioada: 1996 Calificarea / diploma ob]inut#: Curs de limba englez# Disciplinele principale studiate / competen]e profesionale dob@ndite: Curs Numele [i tipul institu]iei de \nv#]#m@nt / furnizorului de formare: Universitatea Na]ional# de Ap#rare Perioada: 1992 348

Calificarea / diploma ob]inut#: Curs postacademic cu profil unic Disciplinele principale studiate / competen]e profesionale dob@ndite: Curs Numele [i tipul institu]iei de \nv#]#m@nt / furnizorului de formare: Universitatea Na]ional# de Ap#rare Perioada1981 – 1983 Calificarea / diploma ob]inut#: Diplom# de licen]# \n {tiin]# Militar# Disciplinele principale studiate / competen]e profesionale dob@ndite: Specialitatea transmisiuni Numele [i tipul institu]iei de \nv#]#m@nt / furnizorului de formare: Academia Militar# Perioada: 1970 -1973 Calificarea / diploma ob]inut#: Inginer Disciplinele principale studiate / competen]e profesionale dob@ndite: Telecomunica]ii Numele [i tipul institu]iei de \nv#]#m@nt / furnizorului de formare: {coala Militar# de Ofi]eri Activi de Transmisiuni Sibiu Educa]ie universitar# Perioada: 2007 Titlul sau calificarea dob@ndit#: Profesor universitar Numele [i loca]ia institu]iei de \nv#]#m@nt: Universitatea Na]ional# de Ap#rare Academia: Tehnic# Militar# Perioada: 2004 Titlul sau calificarea dob@ndit#: Conferen]iar universitar Numele [i loca]ia institu]iei de \nv#]#m@nt: Universitatea Na]ional# de Ap#rare Academia Tehnic# Militar# Perioada: 1990 – 1994 Titlul sau calificarea dob@ndit#: Doctor \n {tiin]# Militar# – comunica]ii [i IT Numele [i loca]ia institu]iei de \nv#]#m@nt: Universitatea Na]ional# de Ap#rare Perioada: 2002 Titlul sau calificarea dob@ndit#: Membru al Academiei Oamenilor de {tiin]# din Rom@nia, Sec]ia de {tiin]# Militar# Perioada: 2002 Titlul sau calificarea dob@ndit#: Membru AFCEA (Armed Forces Communications and Electronics Association) Realiz#ri [tiin]ifice Autor [i coautor al mai multor c#r]i publicate \n Rom@nia (ex.: R#zboiul bazat pe re]ea – Capabilit#]i NATO facilitate de re]ea, 2007; Sisteme C4I, 2005; Transmisiunile – Suport pentru conducerea militar#, 2003; Comunica]ii numerice, 1996). Autor a peste 140 de articole [i studii. Conferen]iar pe teme din domeniul comunica]iilor [i IT la numeroase conferin]e [i simpozioane desf#[urate \n ]ar# [i \n str#in#tate, organizate de Ministerul Ap#r#rii, NATO [i societatea civil#. Proiecte de cercetare-dezvoltare pe baz# de contract/grant Director de proiect“Infrastructura hardware [i de comunica]ii pentru un sistem eLearning integrat \n sistemul informatic”. Proiectul nr.11 din programul “Securitate”: “Centru pilot eLearning pentru dezvoltarea [i distribuirea de con]inut digital \n domeniul securit#]ii na]ionale [i 349

managementului crizelor – CPeL – SNMC” codul S053, care a c@[tigat finan]area \n consor]iu cu SC Softwin SRL [i MBL Computers SRL \n calitate de beneficiar. Editura Universit#]ii Na]ionale de Ap#rare “Carol I”, nr.A 2682/04.04.2005. Cercet#tor / specialist“Materiale complexe multifunc]ionale cu structur# nanometric# [i caracteristici controlate cu destina]ie special#-NANOSTRUCT”, proiect din Programul “Cercetare de excelen]# –CEEX 2006” Editura Universit#]ii Na]ionale de Ap#rare “Carol I”, nr.A -7337/19.07.2005. Aptitudini [i competen]e personale Limba matern#: rom@n# Limba str#in# cunoscut# Autoevaluare: Nivel european (*) Limba englez#

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referin]# Pentru Limbi Str#ine Competen]e [i abilit#]i sociale: Lucrul \n echip#: de-a lungul \ntregii activit#]i profesionale am lucrat \n colective diferite at@t \n pozi]ii de execu]ie c@t [i coordonare/ conducere. Capacitatea de mediere: abilitatea de a stabili leg#turi si conexiuni \ntre sistemul militar, alte organisme si agen]ii guvernamentale [i societatea civil#. Deprinderi interculturale: experien]a activit#]ii \ntr-un mediu intercultural, bazat# pe activit#]ile desf#[urate pentru negocierea activit#]ilor interna]ionale la nivelul Statului Major General precum [i participarea la unele din acestea. Competen]e [i aptitudini organizatorice: Organizarea diferitelor activit#]i oficiale desf#[urate \n Rom@nia [i str#in#tate. Competen]e [i aptitudini tehnice: Capacitate de \n]elegere, administrare [i exploatare a re]elelor IT&C. Expert \n tehnica de telecomunica]ii. Competen]e [i aptitudini de utilizare a calculatorului: Competent \n utilizarea programelor din pachetul Microsoft Office etc. Competen]e [i aptitudini artistice: Descrie]i aceste competen]e [i indica]i contextul \n care au fost dob@ndite. (Rubric# facultativ#, vezi instruc]iunile) Alte competen]e [i aptitudini - capacitate de \n]elegere complex# a fenomenelor sociale \n dinamic#; - flexibilitate \n g@ndire; - aptitudini de comunicare [i lucru \n echip#; - bun# conduit# civic# [i moral#; - capacitate mare de angajament intelectual [i fizic. 350

Permis de conducereCategoria B, C. Interese personale: Sporturile de echip#, cu prec#dere handbal, precum [i tenisul de c@mp. C#l#torii [i intrarea \n contact cu valori culturale diverse. Informa]ii suplimentare: Referin]e disponibile dac# sunt necesare.

CONTRAAMIRAL DE FLOTIL~ PANAIT ION SUNT {COLIT DE TRUPELE DE USCAT, DAR FORMAT DE MARIN~ M-am n#scut pe 22.02.1951 \n comuna F#uresti, jude]ul V@lcea. {coala primar# (clasele I-VIII) am urmat-o \n localitate. P#rintii mei au fost membrii CAP [i posibilit#]ile financiare de a m# intre]ine la un liceu \n Craiova, Dr#g#[ani sau B#lce[ti erau reduse. _n urma unei vizite \n localitate, un unchi de-al meu (frate al mamei) s-a oferit s# m# g#zduiasc# \n Cernavod# s# urmez un liceu. A[a am ajuns s# urmez \n perioada 19661968, Liceul Anghel Saligny din Cernavod#. _n clasa a X-a a venit la liceu un reprezentant al C.M.J.Constan]a pentru selec]ie la liceul militar. Pentru c# \n clasa a IX-a unchiul meu s-a opus, am \ntocmit dosarul f#r# [tirea d@nsului. Am plecat \n vacan]# la p#rin]i, unde am fost in[tiin]at s# m# prezint la Breaza. La data men]ionat# m-am prezentat la Liceul Militar din Breaza, unde am fost repartizat la Cp.I-a, clasa C. {i acum \mi amintesc c@t de sup#rat eram pentru c# nu [tiam partea de comportament militar ca ceilal]i, dar eram m@ndru c# port uniforma militar# cu vipu[c#. Era o uniform# frumoas# [i am \nceput o noua via]# cu un program bine stabilit [i ordonat. Boboc fiind, trebuia s# prind, pe linie militar#, totul din mers, bine\n]eles cu ajutorul colegilor. Surprins am fost atunci c@nd, aproape la toate materiile predate de dascali au crescut preten]iile, iar notele erau mai sc#zute fa]# de anii anteriori. Programul din liceul militar schimb# via]a unui adolescent. De aici \ncepe ordinea \n via]#, cu alocarea timpului pentru fiecare activitate \n parte, un adevarat complex, pe care-l iubesc [i acum [i pentru \nceput c@nd \mi era greu s# \nteleg. 351

Aveam impresia, [i la unele materii era real, c# nu sunt preg#tit precum colegii mei [i c# nu voi face fa]# s# termin liceul. Profesorii care au observat starea mea de spirit, \n mod deosebit diriginta d-na profesor Giumanca, mi-au venit \n ajutor. _mi amintesc cum colegul meu Cadar Marian, m-a luat [i am plecat pe baz# sportiv# unde ne petreceam timpul liber. Nu po]i uita niciodat# chipurile din liceu de atunci, prin modul de comportament al profesorilor [i mi-au r#mas \ntip#rite \n minte numeroase moduri de a g@ndi, de a spune ce [tii. _mi este greu s# nominalizez to]i dasc#lii, dar d-na dirigint# [i d-ul profesor B#ghin# nu pot fi uita]i. St#team [i m# g@ndeam de ce din 2 ofi]eri, dl.Domide [i dl.Lache, cu v@rste diferite, unul cu calmitate [i experien]# [i cel#lalt cu tinere]ea [i mai aproape de v@rst# elevilor, ne este mai apropiat dl. Domide. Cuno[tin]ele acumulate pe timpul liceului [i-au pus amprenta asupra modului de g@ndire, de abordare a oricarei probleme, de formarea unui climat de munc# bazat pe \n]elegere, lini[te, corectitudine [i onoare. La terminarea liceului, pentru a urma [colile existente atunci am optat pentru avia]ie, marin# [i transmisiuni. La aviatie am picat la examenul medical, la altitudinea de 5.000 m. am adormit [i eu doream pe supersonice. La marin#, unde am lucrat o via]#, nu am fost repartizat, pentru c#, cinstit fiind, am men]ionat c# nu [tiu s# inot, de[i \n liceu nu aveam baz# de \not [i nu se putea verifica. Am dat concurs pentru arma transmisiuni unde am intrat. Am absolvit: -1970-1973- {coala de ofiteri activi - dup# absolvire am fost repartizat \n Marina Militar# dislocat la Schitu -1973-1980- la R110 pe func]iile: - Cdt. Pl.Rd.Rl. - Cdt,Cp. Rd.Rl. si C.L.C.G. - {ef de stat major de batalion - 1980-1982-Academia Militar# - 1982-2005- la C243 R.E.O. (centru Rd.Elc.) incadrat astfel: - 1982-1986-Cdt.B.Cc.Br.Rd. - 1986-1990-Cdt.B.R.E. - 1990-1999-{ef de stat major la C243 -1999-2005 Cdt.243 REO. _ntre timp am urmat cursuri postuniversitare de R.E. \n 1987, cursul de Cdt.Bg. \n 1992. Pot afirma c# am fost [colit de trupele de uscat [i format de marin#. Cuno[tin]ele acumulate \n liceu m-au inso]it pe parcursul vie]ii mele. Argumentele asupra modului de g@ndire, logicii \n g@ndire - sunt sedimentul liceului militar. Cu toate c# notele erau mici, carte se f#cea, era meritul profesorului de a te obliga s# \nve]i, s# nu]i fie ru[ine c@nd e[ti verificat, era un adevarat respect reciproc. Sunt convins c# [i acum exist# aceala[i spirit, aceea[i apropiere \ntre elev-dasc#l-comandant. Am respect deosebit pentru to]i colegii [i dascalii mei at@t din liceu c@t [i din {coala Militar#, care [i-a pus amprenta asupra vie]ii mele. 352

_n anul 1974 m-am c#s#torit cu {tefana â&#x20AC;&#x201C; n#scut# \n 1954, care a fost al#turi de mine. Nu i-a fost greu s# duc# greul familiei \n spate, eu fiind mai mult plecat la cursuri sau cu activit#]i de seminarii. _n urma c#s#toriei am avut 3 copii: - Loghin Claudia Daniela, n#scut# \n 1975 de profesie jurist, de la care am un nepo]el Loghin Rarel Ionu], n#scut \n 2007; - Panait Cristian â&#x20AC;&#x201C; ofiter maritim, n#scut \n 1981, c#s#torit cu Cristina, de profesie profesor; - Panait Adriana Mihaela n#scut# \n 1989, ce urmeaz# o [coal# Postliceal# de asisten]i medicali. Familia mi-a fost permanent al#turi, m-a \n]eles [i au preluat o parte din sarcinile cuvenite mie. La R 110 am \nv#]at meseria asigur#rii [i protec]iei leg#turilor, iar la C243 R.E.O. ascultarea, mascarea [i c#utarea leg#turilor. A fost o meserie frumoas# \n care niciodat# nu f#ceai a doua zi ce ai facut ieri. _n anul 1976, \n Marina Militar# s-a realizat pentru prima data legatura nava-litoral [i litoral-nav# pe c#i radioreleu, prin instalarea pe nava a unei statii radio releu. - am \ntocmit studiul privind influen]a zonelor cu anomalii electromagnetice asupra leg#turilor radioreleelor; - am \ntocmit monografia localit#]ii de dislocare cu subunit#]i din CREO. Consider c# reforma \n armat#, \n principiu, este aproape finalizat#. _n func]ie de rezultate, procesul continu#. Este bine s# ai personal specializat, preg#tit. Urmeaz# ca aceast# preg#tire s# fie facut# cu sim] de r#spundere, inclusiv gradul de implicare al comandan]ilor trebuie s# fie mai mare pentru asimilarea de noi cuno[tin]e, pentru a se pune amprenta pe care vrei s-o urmezi \n viitor . Acum s# fiu t@n#r, a[ urma tot liceul militar unde, pe l@ng# facilit#]ile acordate, ]i se imprim# ordinea pe toate liniile vie]ii. Punctul de vedere personal - omenirea se \ndreapt# spre globalizare, care se va realiza greu, \n timp. Modelul UE va fi urmat \n curand de Orientul Mijlociu, Asia, [.a.m.d. Militar fiind o via]# \ntreag# este greu s# te acomodezi [i s# te implici \n via]a civil#. Noi am fost \nv#]a]i c# unu plus unu fac doi. S#n#tatea [i familia sunt pe primul loc. Dac# se respect# legile anterioare [i nu sunt aprobate alte proceduri dispar formalit#]ile. Nu cred c# trebuie implicat politicul \n segmentul s#n#tate, cultur#, ci trebuie s# respecte dolean]ele electoratului [i trebuie doar s# dezvolte bazele materiale existente. Ar fi mai multe de ad#ugat, \ns# ca vicepre[edinte al Asocia]iei C.M.R.R.T.I.R.E. [i ca membru al Clubului Amiralilor, doresc s#-mi onorez prezen]a [i s# m# achit la timp de obliga]iile sociale care-mi revin.

353

PROMO}IA 1971

GENERAL DE BRIGAD~ DR. GEANT~ {TEFAN “CU VIA}A MEA AP~R VIA}A” – deviza protec]iei civile M-am n#scut la sf@r[itul lunii aprilie (29), \n anul 1952, \n ora[ul viilor, Dr#g#[ani, \n mijlocul prim#verii, c@nd floarea cire[ilor \ncepe s# cad# iar pe dealurile Dr#g#[anilor [i S@mbure[tilor se simte mirosul florilor din viile de t#m@ioas# rom#nesc# [i a soiurilor negre de S@mbure[ti. Probabil c# natura [i oamenii din aceast# zon# se completeaz# [i formeaz# minun#]ii cu influen]e viitoare. {coala am \nceput-o \n satul DEJE{TI cu ni[te oameni minuna]i care [i-au pus amprenta benefic \n dezvoltarea mea ulterioar#. Matematica, istoria [i chimia au fost materiile mele preferate, poate datorit# [i dasc#lilor pe care i-am avut [i bine\n]eles familiei \n care am crescut. P#rin]ii mei nu erau cunosc#tori de mult# carte, mai degrab# ]#rani lumina]i, \ns# convingerile lor despre munc#, via]# [i lumea \n care au tr#it erau solide, oarecum diferite fa]# de ale celorlal]i. _n [coala general# un loc aparte pentru mine \i au ultimii doi ani, respectiv clasa a VII-a [i a VIII-a, absolvite \n R@mnicu-V@lcea la {coala nr.1, “[coala cu ceas”. Profesoara de limba rom@n#, d-na FRÂNCU – un om excep]ional, frumoas#, cald# [i dreapt#, c#ut#toare \n sufletul copiilor s#i (chiar dac# eram doar elevi) a sclipirilor personalit#]ilor acestora [i valorificarea lor. Aceasta a fost omul care m-a convins c# trebuie s# citesc mult, s#-mi corectez ortografia, s# \nv#] gramatic# [i s# iubesc literatura rom@neasc# [i nu numai. Ne-a vorbit despre BIBLIE – \n 1965! – despre biseric# [i rolul acesteia \n formarea poporului rom@n [i a culturii acestuia. Mult mai t@rziu am \n]eles ce lucruri deosebite a f#cut d-na Fr@ncu pentru elevii s#i. Av@nd asemenea profesori, admiterea \n liceu nu a fost o problem# iar plecarea la Liceul militar a fost o continuitate. Alegerea acestui drum a fost cumulul influen]elor din familie, [coal# [i a dorin]ei mele de a face parte din elita militar# a acestei ]#ri. Proiec]ia carierei mele a urm#rit \ntotdeauna performan]a militar# dublat# permanent de dorin]a de autoperfec]ionare cultural# [i social#. 354

Trebuie s# vorbesc \ns# despre Liceul Militar “Dimitrie Cantemir” din Breaza. Vreau s# spun de la \nceput c# aceast# perioad# este o lupt# teribil# \ntre copil#rie [i adolescen]#, adolescen]# [i maturitate. Totul este pus pe un suport de bucurii, triste]i copil#re[ti sau adolescentine \mp#nate cu acumul#ri teribile, necesare form#rii unei personalit#]i militare de mai t@rziu. Felul cum au fost recepta]i de c#tre mine ace[ti ani a fost infulen]at de oameni (profesori, comandan]i) de o mare calitate, care formau de fapt personalitatea acestui liceu. E greu s# vorbe[ti de cineva anume, totu[i nu este posibil ca \n sufletul meu s# nu fi r#mas cineva. Am s# \ncep cu dirigintele meu, profesorul de matematic# UNGUREANU. Modestia, frumuse]ea matematicii pe care o preda cu pl#cere, camaraderia [i puterea de a ne asculta r#m@n pentru mine calit#]i ale unei personalit#]i distincte. Pe doamna TOMA VIORICA, profesoara de chimie, am iubit-o necondi]ionat; un profesor excep]ional, greu de “\nghi]it” de mul]i elevi din cauza disciplinei pe care o preda, m-a f#cut s# aleg ca profesie chimia. _i pl#cea mult s# rezolv#m probleme de chimie, teoria fiind mai pu]in agreat# \n verificarea cuno[tin]elor noastre. Un caz special a fost profesorul GIURGINC~, omul de la care am \nv#]at dragostea de ]ar#, patriotismul luminat, istoria neamului [i nu \n ultimul r@nd – dragostea pentru poezie. C@nd ne vorbea de N. B#lcescu, ochii lui l#crimau, iar c@nd ne recita din Eminescu, Blaga sau Goga, parc# \i auzeam inima. Totul pentru el era la superlativ [i asta m-a f#cut s# citesc [i s# \nv#] ce este literatura. Sunt mul]i de care \mi amintesc, profesorul SP^NU, ONOSE, Comandantul de companie SUSANU [i-mi cer iertare celor c#rora nu le-am amintit numele; to]i au contribuit magistral la formarea genera]iei mele. De fapt Liceul Militar “Dimitrie Cantemir” – Breaza este precum locul unde este dispus: frumos, sobru dar maiestos, unic [i natural, cu oameni harnici, cinsti]i [i d@rji, produsul lui – adic# militarii de carier# – neput@nd fi altfel. {coala Militar# am absolvit-o la Sibiu, \n specialitatea chimie. Cariera de ofi]er mi-am desf#[urat-o \n Protec]ia Civil#, plec@nd de la func]ia de comandant de pluton [i ajung@nd la cea de comandant al Comandamentului Protec]iei Civile \n anul 2000. Am absolvit Academia de _nalte Studii Militare \n 1980 la v@rsta de numai 28 de ani, Colegiul Na]ional de Ap#rare (2000), diferite cursuri \n str#in#tate – Suedia, Fran]a, Germania, Uzbechistan [i Spania. Din anul 2001 p@n# \n 2008 am activat \n Ministerul Administra]iei [i Internelor ca loc]iilor al comandantului Protec]iei Civile [i {ef de Direc]ie a Protec]iei Civile \n Inspectoratul General pentru Situa]ii de Urgen]#. _n anul 2003 am ob]inut titlul [tiin]ific de Doctor \n {tiin]e Militare cu tema: “Protec]ia civil# ca dimensiune a securit#]ii [i ap#r#rii na]ionale, component# opera]ional# \n cadrul ap#r#rii armate a ]#rii”, conduc#tor de doctorat fiindu-mi Gl.Bg. Prof.universitar dr. Constantin ONI{OR, cel mai bun – dup# p#rerea mea – \n strategia rom@nesc#. Lucrarea a fost publicat# \n anul 2004 devenind un reper important \n reorganizarea [i stabilirea principiilor de func]ionare a protec]iei civile din Rom@nia. Am publicat mai multe lucr#ri de autor sau colectiv care privesc domeniul Protec]iei Civile (“Managementul protec]iei civile \n Rom@nia”, “Managementul accidentului nuclear”, “Preg#tirea pentru accidente majore”, “Asisten]a psihologic# la dezastre”, etc.). 355

Timp de nou# ani am condus revista “Protec]ia Civil#” \n care am publicat multe articole. Sunt ini]iatorul conceptului de “Infrastructur# critic#” \n Rom@nia [i coautor a mai multor manuale privind preg#tirea popula]iei pentru interven]ie la dezastre. Am condus exerci]ii [i aplica]ii na]ionale [i interna]ionale cu tematic# specific# protec]iei civile (1994 – Cernavod#, accident nuclear – prima aplica]ie \n cadrul Parteneriatului pentru pace; 1999 – Neptun, accident nuclear pe calculator \n colaborare cu Garda Na]ional# Alabama; 2001- Islanda, cutremur ; 2003 – Dacia, accident chimic; etc.). Am reprezentat Rom@nia la consf#tuiri interna]ionale \n peste 25 de ]#ri de pe toate continentele, culmin@nd cu participarea la Conferin]a Mondial# pentru Reducerea Dezastrelor – Kobe, 2006-JAPONIA. To]i participan]ii la conferin]# au avut \naltul privilegiu si \nalta onoare de a fi primi]i de _mp#ratul Japoniei la un dineu oferit de d@nsul \ntru cinstirea unei Conferinte mondiale cu un impact major \n salvarea omenirii prin reducerea dezastrelor naturale. _n anul 2007 am ob]inut gradul de general de brigad# [i de]in Ordinul Na]ional “PENTRU MERIT” \n grad de ofi]er. Din punctul meu de vedere a fost o via]# de militar de succes \ns# toate acestea nu puteau fi dac# \n jurul meu nu ar fi fost oameni deosebi]i: familia a jucat un rol crucial. Sprijinul so]iei, un profesor deosebit, a fost determinant. S# supor]i navet# zilnic# sau s#pt#m@nal#, programul care de multe ori era de zi lumin#, lipsa de acas# pentru aplica]ii [i misiuni, este un efort mental [i moral pe care-l poarte face numai un om superior. Produsul nostru – cel mai important este Adrian {tefan, un ofi]er al Marinei Militare Rom@ne care, se pare, c# asigur# cu succes continuitatea profesiei de militar [i a devizei personale care m-a urm#rit toat# via]a: “CU VIA}A MEA AP~R VIA}A”.

GENERAL DE BRIGAD~ HONDOR MIHAI UN DESTIN _N PIRAMIDA CANTEMIRISTA Drumul \n via]# al fiec#ruia dintre noi, al meu nu poate face excep]ie, \ncepe \n spa]iul de p#m@nt [i tr#ire curat#, limpede, care ne amprenteaz# ireversibil copil#ria. Or, Craiova a fost [i r#m@ne ora[ul copil#riei mele, urbea \n care am \nceput s# cunosc 356

lumea, cu toate-ale ei, ora[ul \n care am \nv#]at [i care m-a \nv#]at, mai presus de toate, c# numai prin munc#, ambi]ie, adev#r [i credin]# te po]i \mplini ca om. Atunci, \n anii fr#gezimii mele lume[ti, \mi amintesc, am r#mas profund impresionat de m#re]ia, d@rzenia [i puterea condi]iei militare. Nu pot uita, ori de c@te ori se \nt@mpla s# treac# prin cartier solda]ii c@nt@nd, eram fascinat, \i priveam electrizat [i m@ndru, av@nd, deseori, impresia c# m# aflu \n r@ndurile lor. Mai t@rziu, \n anii [colii generale, \mi f#cusem un obicei din a urm#ri, cople[it de admira]ie, post@ndu-m# \n apropierea unor unit#]i militare din vecin#tatea cartierului \n care locuiam, venirea solda]ilor de la instruc]ie. Nu [tiam nici pe departe c#, u[or-u[or, \n mine se articuleaz# dorin]a de a deveni, cu orice pre], militar, soldat g@ndeam eu atunci. A[a se face c#, \nduplec@ndu-mi p#rin]ii, la sf@r[itul clasei a opta m-am \nscris pentru a sus]ine examenul de admitere la Liceul Militar “Dimitrie Cantemir”, fiind, spre imensa mea bucurie, admis. Atunci \ncepea un drum la cap#tul c#ruia, noi cantemiri[tii, visam cu to]ii s# ajungem generali. Contactul cu mediul liceal cantemirist a fost impresionant, chiar dac# la \nceput, trebuie s# spun, am avut unele momente de, s#-i zicem, team#, de descurajare. Erau fire[ti, veneam \ntr-un mediu cu totul altfel dec@t cel \n care tr#isem p@n# atunci. M-au impresionat, mai \nt@i de toate, frumuse]ea uniformei, m#re]ia (\mi p#rea de neajuns!) a dasc#lilor, ordinea impecabil#, condi]iile generale care ne erau asigurate cu sfin]enie, disciplina \n care trebuia s# ne desf#[ur#m activitatea, exigen]a fa]# de tot ceea trebuia s# facem, modul \n care eram deprin[i cu respectul [i pre]uirea fa]# de valorile ]#rii. Cei patru ani, anii mei cantemiri[ti cum \mi place s# \i numesc ori de c@te ori evoc acele timpuri, m-au marcat pentru tot restul vie]ii... Au fost anii \n care mi-am remodelat devenitor ansamblul comportamental, \n care au prins a se coagula a[tept#rile evolu]iei mele ulterioare, au fost anii \n care am \n]eles deplin c# via]a mea este, nu spun cuvinte mari, tot una cu destinul ]#rii oricare ar fi acesta. Tot atunci am \n]eles c# nu va fi u[or, c# priva]iunile vor precump#ni \n edificarea carierei mele, o carier# \n care \ndr#zneam s# visez c# voi ajunge departe... visam s# ajung general! De anii cantemiri[ti ai vie]ii mele m# leag# amintiri dintre cele mai pl#cute, amintiri care aveau s# \mi lege temeinic pa[ii ce aveau s# \mi articuleze cariera. _nc# sunt legat suflete[te de profesorii de-atunci, de primii mei comandan]i, de colegii mei cantemiri[ti de care, cu adev#rat, nu m-am desp#r]it niciodat#. De[i \mi este greu, m# voi opri, totu[i, \ntru evocare, asupra c@torva dintre cei care str#lucesc \n cursul nestins al amintirilor mele. Consider c# acest eveniment – consolidarea continu#, prin m#rturiile noastre, a piramidei cantemiriste, constituie un prilej de rememorare activ# a unor \nt@mpl#ri care, \ntr-un fel sau altul, au marcat sensul devenirii noastre. Am s# evoc, \n acest sens, c@teva... Dintre profesori, un loc aparte \n albumul memoriei mele \l ocup# profesorul de matematic#, domnul Ungureanu care mi-a fost si diriginte. _i port o recuno[tin]# aparte, o recuno[tin]# special#. Domnului Ungureanu \i datorez cele dint@i “interven]ii” pedagogice majore asupra mea, \n scopul devenirii mele. M-a analizat <matematic>, cu o rar# r#bdare metodic#, pe care nu o mai \nt@lnisem p@n# atunci, trec@nd peste impulsivit#]ile [i atitudinile mele repede reactive (nu \mi puteam ascunde nemaculatele mele origini oltene[ti!). Domnul profesor Ungureanu a fost cel c#ruia \i datorez sprijinul decisiv, acordat \ntr-un moment de cump#n# al destinului meu. Din ra]iuni determinate de exacerbarea unor sensibilit#]i, m# hot#r@sem s# m# retrag din Liceu Militar, dar, cu 357

imensa sa for]# persuasiv#, m-a convins s# continui traseul devenirii militare. Pentru aceast# inspirat# insisten]# \i mul]umesc mult! Are, implicit, un merit esen]ial \n traiectoria evolu]iei mele ca ofi]er. Nu pot s# \l uit pe domnul profesor Girginc#, de limba [i literatura rom@n#, care, mi-am dat seama mai t@rziu, \n convenien]# cu domnul diriginte, m-a atras, fiind cooptat ca atare, \n cercul organizat pentru olimpiada la limba [i literatura rom@n#, perform@nd \n ob]inerea unei men]iuni la olimpiada de specialitate, ceea ce pentru mine a contat mult. De un real [i neprecupe]it ajutor a fost profesoara de fizic# , doamna Ilinca, dumneaei conving@ndu-m#, la absolvirea liceului, s# urmez cursurile unei [coli militare cu profil tehnic, astfel ajung@nd la {coala Militar# de Ofi]eri Activi de Transmisiuni. A fost foarte convingatoare\ntruc@t, ca urmare a decesului tat#lui meu [i al refuzului mamei de a-[i da acordul pentru a urma {coala Militar# de Ofi]eri de Avia]ie, unde trecusem cu bine de rigurosul examen medical, de[i doream insistent sa plec din liceu pentru a urma o facultate civil#, am continuat parcursul carierei militare. _i mul]umesc mult! O amintire, de neuitat prin pitorescul [i farmecul ei, este cea a domnului profesor de geografie, Sp@nu, care, la fiecare or# de curs ne d#dea lucr#ri de control de 15-20 minute, \n care ne cerea s# reproducem h#r]ile despre care se f#cea vorbire \n lec]ia respectiv#, cu obligativitatea ca toate c#r]ile s# fie depuse la piciorul b#ncii. Doamne, prin ce emo]ii treceam! Pregatirea pentru geografie o faceam pe maculatoare pe care desenam (la studiu) de c@te dou#-trei ori harta sau h#r]ile pe care, credeam noi, trebuia s# le reproducem a doua zi. Odat#, maculatorul pe care tot exersam reproducerea h#r]ilor pe care le “a[teptam” a doua zi la testul de control, uit@ndu-l \n banc#, a fost g#sit de domnul profesor, care, de[i efectuasem jum#tate din hart# pe care trebuia s# o reproduc la lucrarea de control, mi-a confiscat “contribu]ia intelectual#” [i a notat-o cu nota “1”. Este o \nt@mplare din care am \nv#]at mult, care a sporit respectul [i considera]ia acordate domnului profesor. Mai mult dec@t at@t, nu pot s# uit c#, era prin luna octombrie a anului 1970, de[i m# asculta la fiecare ora de curs [i d#deam o sumedenie de lucr#ri, situa]ia mea [colar# la “geografie” nu a fost \ncheiat# sau notat# \n vreun fel, nici \n semestrul I, nici \n semestrul II, pentru ca, \n luna iunie 1971, la sf@r[itul anului [colar, s# m# trezesc c# la “geografie” aveam media 10. _i sunt recunoscator nu numai pentru faptul c# am \nv#]at cum nu se poate mai bine “geografie”, dar mai cu seam# pentru faptul c# m-a f#cut s# \n]eleg ce \nseamn# perseveren]a [i rigoarea \n construc]ia deliberat# a unui destin. Amintirile din ... banc# sunt, de asemenea, memorabile. Port o amintire pl#cut#, vald#, frumoas# tuturor colegilor mei! _ntruc@t spa]iul editorial nu \mi \ng#duie s# m# desf#[or pe c@t a[ vrea, \i rog, pe cei pe care nu \i amintesc, s# nu se supere. Nu \l pot uita nicic@nd pe colegul meu de banc#, Lolu Viorel (Dumnezeu sa-l odihneasc#!) care, \n to]i anii de liceu a fost \ndragostit de o fat# c#reia, am@ndoi, \i consacram cel pu]in o jum#tate de ceas din timpul de studiu, spre a “cizela” c@t mai fin cu putin]# scrisorilor pe care i le trimitea.Un foarte bun coleg de clasa a fost Dinoac# D#nu] cu care am plecat din Craiova la Liceul Militar. {tiu c# a ajuns pilot de elicopter. Un rol semnificativ \n devenirea mea cantemirist# l-au avut, nu se putea altfel, comandan]ii. Le port tuturor o recuno[tin]# sincer#, durabil#, profund#! _n context, vreau s# amintesc, \ns#, dou# situa]ii mai pitore[ti, din care am extras partea lor bun#, util# \n 358

cariera mea. Nu pot trece cu amintirea peste comandantul de atunci al companiei, maiorul Susanu. Din cauza atitudinii mele rebele, lesne irascibile, m# scotea adesea \n fa]a companiei, exemplific@nd ca fiind profund d#un#tor “nonconformismul” meu, pe care, cu o scrupulozitate a aten]iei [i a analizei ie[ite din comun, \l analiza p@n# \n cele mai mici am#nunte, p@n# \n cele mai nesemnificative detalii. Mai toate analizele care priveau comportamentul meu aveau ca numitor comun ne\ntinderea corespunz#toare a cear[afului pe saltea, “astfel \nc@t, spunea domnul maior, s# poat# s#ri banul”. Deoarece \i d#deam replici \n fa]a companiei, m# chema la cancelarie, m# “c#p#cea” cu c@teva palme, dup# care \mi d#dea cizma de rigoare peste fund, ca semn c# trebuia s# p#r#sesc cancelaria. F#r# s# \i \mp#rt#[esc deplin “metoda”, afirm c# este singurul om care mi-a ar#tat c#, uneori, [i variantele neortodoxe ale educa]iei pot avea un rol disciplinizator, recunosc@nd \n sinea mea, f#r# explica]ie, c# nu i-am purtat niciodat# pic#. Tot ca elev l-am cunoscut pe comandantul Liceului, domnul general {tef#nescu, mare matematician, care \n prezen]a ofi]erului cu contrainforma]iile, m-a l#murit c# este foarte grav ca, la varsta pe care o aveam, s# recurg la contrafacerea de acte. Ce f#cusem? _n fapt, eu am semnat \n numele mamei mele acordul pentru a merge la {coala Militar# de Avia]ie, pe care l-am predat la secretariatul Liceului, la revenirea din vacan]#. Pentru verificare, cunosc@nd probabil teoria probabilit#]ilor, a trimis alte scrisori la p#rin]i, r#spunsul primit, \n ceea ce m# privea, fiind negativ. Atunci am auzit prima data de fals, uz de fals...inducere in eroare, condamnare [i pu[carie. A fost episodul ce m-a determinat sa aleg o alt# cale, respectiv urmarea unei facultati civile si abandonarea carierei militare. Se pare insa c# Dumnezeu si-a trimis \ngerii p#zitori [i atunci cei trei profesori: Ungureanu, Giurginca si Ilinca mau orientat [i convins s# merg pe drumul tuturor colegilor mei. Un drum, \ns#, \n care leam f#cut pe-am@ndou#. Le mul]umesc [i pe aceast# cale! Despre cariera militar# doresc s# fiu extrem de suuccint. Cred c# esen]ial este faptul c# am parcurs toate treptele gradelor militare, de la “micul general” al Liceului militar “Dimitrie Cantemir”, la generalul deplin al Armatei Rom@niei. A[adar, dup# absolvirea Liceului Militar, am urmat {coala Militar# de Transmisiuni, dup# absolvirea acesteia fiind admis la Facultatea de Drept a Universit#]ii “Babe[-Bolyai”. _ncep@nd cu anul 1981 m-am dedicat profesiei militare juridice, \ndeplinind succesiv, pe diferite trepte ale ierarhiei militare, responsabilit#]i \n func]iile de jurisconsult, consilier juridic [i judec#tor, pentru ca, \n cele din urm#, s# ajung pre[edinte al Tribunalului Militar Teritorial Bucure[ti, func]ie pe care o de]in din anul 2005. Relativ la {coala Militar#, aceasta a fost decisiv# \n proiectarea destinului meu ca om, \n primul r@nd, dar [i ca militar. Aici, am deprins, cu adev#rat, rigoarea, preocuparea aplicat# pentru studiul diferen]iat, ambi]ia de a deveni la nivelul posibilit#ilor mele, intransigen]a fa]# de neajunsuri, dorin]a de a-mi perfec]iona continuu preg#tirea [i, nu \n ultimul r@nd, \n]elegerea fa]# de situa]iile delicate care implic# grija fa]# de om. Apoi, facultatea m-a “aruncat” \ntr-o alt# direc]ie, \n care mi-am slujit institu]ia exercit@ndumi, precum ar#tam, profesia de jurist militar. De dou# decenii, asemeni tuturor celorlal]i camarazi, sunt implicat \n transformarea Armatei Rom@niei, procesul, \n sine, fiind, [tim cu to]ii, uneori dureros, alteori nesigur, nu de pu]ine ori incert. Dar, \n cele din urm#, liderii militari au reu[it s# coaguleze efortul creator al \ntregului personal militar, astfel \nc@t proiectele programatice ale institu]iei militare na]ionale s# fie \ndeplinite 359

exemplar. Privind retrospectiv, nu \mi este greu s# apreciez c# temeiul personalit#]ii mele s-a coagulat \n anii cantemiri[ti ai vie]ii mele, c@nd, practic, am \n]eles c# OM nu te na[ti, ci devii. Vreau s# cred c# am devenit! _mi este greu s# las, \n chip â&#x20AC;&#x153;testamentarâ&#x20AC;?, c@teva cuvinte celor ce vin. Este prea mult! Totu[i, cred c# cei ce vin, dimpreun# cu noi, cei care mai suntem, trebuie s# aib# ne\ncetat grij# de }ar#, [tiind deplin c#, la nivelul lor cet#]enesc, sunt o parte a }#rii sau, de ce nu?, mai mult dec@t at@t, \n situa]ii extreme sunt, pot fi, }ara \ns#[i.

GENERAL DE BRIGAD~ NICOLAE ION PREG~TIREA CONTINU~, CHEIA SUCCESULUI _N CARIERA MILITAR~ 1. M-am n#scut pe 2 februarie 1952, \n comuna d@mbovi]ean# Potlogi, satul Vl#sceni, \ntr-o familie de ]#rani harnici, cu o bun# educa]ie [i credin]# \n Dumnezeu. Mama, care terminase 7 clase elementare, f#r# a avea posibilitatea s#-[i continue studiile, a fost aceea care mi-a c#l#uzit pa[ii copilariei [i mi-a dezvoltat permanent dorin]a pentru \nv#]#tur#. Am urmat [coala general# de 8 clase \n satul natal [i din aceast# perioad# \mi aduc aminte cu mult# placere orele de istorie pe care doamna profesoar# le organiza \n incinta castelului marelui domnitor rom@n Constantin Br@ncoveanu, castel aflat la ca]iva pa[i de [coal#. Acele ore au fost pentru mine adevarate lec]ii de via]# care mi-au dezvoltat iubirea pentru ]ar# [i respectul pentru \nainta[i. Poate c# de aici au pornit primele mele g@nduri spre liceul militar. 2. Aveam unele cuno[tin]e despre ce reprezenta acest liceu [i nu am fost luat prin surprindere de mediul militar. Un frate al mamei, ofi]er de marin#, prin activitatea sa av@nd tangen]# cu \nv#]#m@ntul militar din acea vreme, mi-a vorbit despre condi]iile din acest liceu, valoarea [i exigen]a profesorilor [i cadrelor militare de aici, eforturile deosebite pe care va trebui s# le fac pentru a ob]ine rezultate superioare la \nv#]#tur#, dar [i despre perspectivele care se deschid unui absolvent de liceu militar. 360

3. _mi aduc aminte de emo]iile care m-au cuprins atunci c@nd am p#[it pe poarta liceului, de bucuria din momentul c@nd am primit [i am \mbr#cat pentru prima dat# uniforma de cantemirist. Cele mai frumoase amintiri sunt legate de colegii mei dar [i de profesori, pe care i-am sim]it al#turi de mine pe tot parcursul liceului. 4. Au fost [i situa]ii nepl#cute, multe dintre ele generate de exager#rile “micilor comandan]i” care doreau s# ne “disciplineze”, folosind practici neacceptate [i, mai ales la \nceput, ne\n]elese de noi. Nici acum nu agreez acest tip de comportament, mai ales din partea celor care aveau responsabilit#]i privind formarea noastr# ca militari de profesie. 5. Cred c# orice cantemirist, intrat ca [i mine pentru prima data \ntr-un mediu strict normat, la care se adaug#, a[a cum am spus mai devreme, rigidit#]ile – ca s# nu folosesc un termen prea dur – grada]ilor [i ale unor comandan]i, a trecut prin momente de recul, de tentative de retragere. _mi aduc aminte c# am tr#it [i eu un astfel de moment, dar \ncuraj#rile nu puteau veni de la familie care astepta cu \ncredere \ndeplinirea obiectivului de a deveni ofi]er. Drept urmare, eu am beneficiat de sprijinul unui coleg cu care eram foarte bun prieten [i care m-a ajutat s# trec peste asemenea momente. 6. Cantemirul a fost un prim pas spre via]a militar#. Aici s-a produs maturizarea mea [i tot aici am acumulat primele cuno[tin]e despre ceea ce reprezint# armata \n general, ce \nseamn# o carier# militar#. Preg#tirea general# dob@ndit# \n acest liceu a fost fundamentul acumul#rilor ulterioare care au dus la afirmarea mea ca ofi]er. 7. _ncrederea \n for]ele proprii, spiritul de echip#, cinstea [i corectitudinea, dorin]a de perfec]ionare continu# au fost c@teva idealuri generate de spiritul cantemirist, care mau c#l#uzit toat# cariera militar# [i chiar dup# trecerea \n rezerv#. 8. Calitatea \nv#]#m@ntului, valoarea corpului didactic, rezultatele remarcabile ob]inute de cantemiri[ti \n timpul liceului, faptul c# mul]i dintre absolven]i au realizat \n via]# performan]e deosebite, s-au \mplinit \n carier# prin accederea la cele mai \nalte trepte ale ierarhiei militare – toate acestea m-au convins c# exist# un spirit cantemirist. 9. _mi amintesc cu mult respect de to]i profesorii, \ns# aprecierile [i recuno[tin]a mea se \ndreapt# c#tre domnii profesori Giurginc# (limba roman#), Pantea (matematic#) [i Dr#gan (fizic#), care prin d#ruirea [i exemplul lor personal mi-au dezvoltat pasiunea pentru studiu [i dorin]a de a acumula c@t mai multe cuno[tin]e. 10. Dintre comandan]i apreciez \n mod deosebit pe dirigintele meu, maiorul Filip (\n prezent colonel \n retragere), care prin comportament, cultur# general# [i pregatire de specialitate a \nsemnat pentru mine un adevarat model pe care l-am urmat \n via]#. 11. Men]ionez aici pe generalul, trecut \n nefiin]#, Uscoi Nicolae, care mi-a fost coleg [i \n [coala militar#, dar [i la Regimentul 1 Mecanizat, unde am fost repartiza]i ca tineri ofi]eri. _mi amintesc cu mult drag de to]i colegii mei de clas#, cu o parte dintre ace[tia \nt@lnindu-m# dupa 40 de ani de la absolvirea liceului, \n toamna lui 2011. 12. Dup# absolvirea liceului militar, am urmat {coala Militar# de Ofi]eri Activi “Nicolae Balcescu”, arma infanterie. Am optat pentru “regina armelor” av@nd pregatirea, calit#tile [i determinarea s# m# realizez ca un bun ofi]er. 13. Pentru mine [coala militar# a \nsemnat c#lirea pentru meseria armelor. Condi]iile din [coal# erau destul de dure, noi elevii fiind supu[i unor eforturi pe care cu greu reu[eam s# le dep#[im. Comandan]ii no[trii au reusit s# ne insufle dorin]a de a fi mereu \nving#tori [i s# nu ne temem niciodat# de greut#]i. 361

14. Trecerea mea de la absolventul de liceu la t@n#rul locotenent a fost influen]at# de comandan]ii [i cadrele didactice ale [colii, dar \n mod deosebit si-au pus amprenta comandantul de pluton, locotenentul major Mihalache Dr#gan [i comandantul de companie, c#pitanul Tolciu Ioan, c#rora le sunt recunosc#tor [i le multumesc. 15. Principalul suport pe parcursul \ntregii mele cariere militare a venit din partea familiei. Realiz#rile mele au fost tr#ite cu bucurie de membrii familiei [i tot ei au fost primii care m-au \ncurajat de fiecare dat# c@nd trebuia s# dep#[esc momentele grele, inerente \n via]a noastr# de militari. 16. _n prima parte a carierei mele militare am \ndeplinit func]ii de comand# la nivel pluton, companie [i batalion, ulterior ca ofi]er specialist \n statul major al unui regiment mecanizat. _n toat# aceast# perioad# am pus pe primul plan perfec]ionarea preg#tirii mele de specialitate. _ncep@nd cu anul 1986 mi-am desf#[urat activitatea \n domeniul resurselor umane la Direc]ia Personal [i ulerior Direc]ia Management Resurse Umane, \ndeplinind succesiv func]iile de ofi]er specialist, [ef birou, [ef sec]ie [i [ef serviciu. _n anul 2001 am fost deta[at de la Ministerul Ap#r#rii Na]ionale la Secretariatul General al Guvernului [i \ncadrat \n func]ia de secretar de stat, \mputernicit s# coordonez Oficiul pentru Problemele Veteranilor de R#zboi. 17. Pentru mine, o provocare a fost numirea \n anul 1997 \n func]ia de [ef birou reconversie profesional#, un concept de noutate \n Armata Rom@niei. _n urma unei ample document#ri am reu[it s# fundamentez proiectul sistemului de reconversie profesional# a militarilor, \n baza c#ruia am elaborat legisla]ia necesar#, am creat [i \ncadrat cu personal calificat structurile organizatorice [i, pe baza resurselor financiare alocate, am stabilit rela]ii de colaborare cu institu]ii guvernamentale [i neguvernamentale, dar [i cu unele organisme interna]ionale. 18. Preg#tirea mea profesional# [i de specialitate a constituit o preocupare cuntinu#. _n acest sens am urmat cursuri de perfectionare de nivel companie, batalion [i regiment, iar dup# absolvirea Academiei Militare am urmat cursuri postuniversitare care mi-au fost necesare \n dezvoltarea carierei militare. 19. Am \nteles necesitatea reform#rii organismului militar \n noile condi]ii de dup# 1989 [i pot s# spun c# am participat activ la acest proces \n domeniul resurselor umane. _n acelasi timp, nu pot s# trec cu vederea, aspecte din societate [i institu]ia militar# la care nici nu m# g@ndeam \n perioada c@t am fost cantemirist: nesiguran]a locului de munc#; diminuarea motiva]iei pentru continuarea profesiei militare; anularea unor drepturi existente pentru militarii activi, dar [i pentru cei \n rezerv#, [.a. Cu toate acestea, am convingerea c# tinerii de ast#zi, care sunt foarte bine preg#ti]i, vor r#spunde la noile solicit#ri care vin din partea organismului militar. 20. De[i situa]ia actual# \mi ridic# multe semne de \ntrebare, inclusiv asupra viitorului carierei militare [i al capacit#]ii deciden]ilor politici de a \n]elege exigen]ele, priva]iunile [i riscurile profesiei militare, eu sunt optimist [i tr#iesc cu speran]a c# ne \ndrept#m spre un viitor mai bun. 21. S#n#tate [i lini[te pentru mine [i familia mea, c# sa ne putem bucura de tot ce este frumos \n jurul nostru. 22. Cred c# \n via]# este necesar s#-]i propui obiective \ndr#zne]e, care s# dep#[easc# pe cele ale p#rin]ilor [i \nainta[ilor, dar care, \n acela[i timp, s# se bazeze pe \ncredere \n reu[it# prin for]ele proprii. _n acela[i timp, ca s# le atingi este nevoie de mult# munc#, perseveren]#, curaj [i preg#tire continu#. 362

D.T.P.: Corina ROTARU Editura ALMA - Craiova Baza industrial# ALMA CONS Calea Severinului, Nr. 44 A Tel./Fax: (0251) 586.301 ‚ 587.300 Tiparul executat la imprimeria ALMA CONS Tel./Fax: (0251) 586.301 ‚ 587.300 e-mail: alma–cons@yahoo.com Baza industrial# ALMA CONS Calea Severinului, Nr. 44 A 200610 - Craiova Rom@nia

700

Procesare Ĺ&#x;i suport IT Ioan Muntean