Teza doctorat cap 3 by aram stuparu

NESECRET

ROMÂNIA

NESECRET

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

Exemplarul nr. __

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE Nr. ___________ din ___________

Colonel lect.univ. EMIL HEDEŞIU

TEZA DE DOCTORAT CONTRACARAREA CRIMEI ORGANIZATE TRANSFRONTALIERE

Conducător de doctorat General de brigadă prof.univ.dr. GHEORGHE TOMA

Teză elaborată în vederea obţinerii Titlului de DOCTOR în Ştiinţe Militare

- BUCUREŞTI - 2005 – NESECRET

1 din 103

NESECRET

CAPITOLUL 3. IMPACTUL

CARACTERISTICILE GLOBALIZĂRII ŞI

ACESTEIA

ASUPRA

EVOLUŢIEI

CRIMEI

ORGANIZATE TRANSFRONTALIERE Fenomenul crimei organizate şi mai ales componenta sa transfrontalieră se alătură prin manifestare şi consecinţe unuia dintre cele mai comentate şi prezente procese ale vieţii internaţionale: globalizarea. În acest capitol vom prezenta unele considerente referitoare la principalele influenţe reciproce ale celor două fenomene. Globalizarea a deschis involuntar noi posibilităţi de manifestare a crimei organizate. Unii apreciază că fenomenul crimei organizate este reversul globalizării. Este posibil, dar nu se poate afirma că nu ar exista fenomenul crimei organizate dacă nu s-ar manifesta procesul de globalizare. Dar, cu siguranţă, se poate aprecia că fenomenul crimei organizate transfrontaliere este o manifestare reziduală a procesului globalizării.

3.1. Delimitări conceptuale ale procesului globalizării Care este aria geografică în care se manifestă fenomenul globalizării? Teoretizând, se poate considera că procesul globalizării evoluează pe trei nivele. Globalizarea se manifestă în cele mai caracteristice forme şi se extinde în ritm accelerat în spaţiile ţărilor şi guvernelor democratice, dezvoltate economic, care au aderat la sisteme convergente, similare de valori. Proprietatea, afacerile, NESECRET

2 din 103

NESECRET

schimburile comerciale, piaţa de desfacere, respectarea drepturilor fundamentale ale omului sunt elementele fundamentale ale sistemelor de valori din această arie geografică. Cu cât interesele vor fi mai puternice, cu atât aspectele legislative şi cele instituţionale se vor armoniza şi vor funcţiona în limitele respectului reciproc dintre state. Bineînţeles că identitatea specifică a unei ţări va continua să dăinuie. Totuşi, interesele naţionale vor crea pe lângă asocieri de state şi o concurenţă între acestea, în limitele normalului acceptat de către parteneri, cu consensul evitării unor crize importante între ţările partenere, toate doritoare de pace, pace bazată pe obiective şi interese comune. Un alt nivel în care procesul globalizării va aduce influenţe importante, este cel al zonelor importante pentru principalele competiţii ale acestui secol, concurenţa pentru accesul şi gestionarea informaţiilor, resurselor şi apei. Este aria acelor ţări, care prin potenţialul lor vor deveni ţinte ale concurenţei sau noi actori importanţi ori revitalizaţi în procesele globale ale acestui secol. Sunt evidente situaţiile unora din ţările ce deţin resurse importante pentru omenire. Zona este şi va fi caracterizată de situaţii de criză, conflicte şi chiar războaie. În ceea ce priveşte sfera informaţiilor, în acest context, pot fi evaluate ţările care prin posibilităţile, poziţia geografică, ori alianţa aleasă, pot furniza datele sau logistica necesare ţărilor din prima zonă menţionată. Al treilea nivel este reprezentat de teritoriile, pentru care încă globalizarea nu va avea un impact deosebit. Este aria din punct de vedere geografic care va tinde să se integreze, să se dizolve în celelalte două zone ale globalizării. Delimitând zonele specifice globalizării se vor observa grupări de ţări, caracterizate de un sistem de valori acceptat, la care se adaugă asocieri de avantaje sau criterii cu rang de excepţii: ţara cu rol de lider, religia, dorinţa de contrapondere faţă de un lider regional sau internaţional, strategia naţională sau de grup de a valorifica un avantaj specific (resurse naturale sau financiare, informaţii, neutralitate, ideologie, cultura, limba vorbită, tehnologie înaltă etc.).

NESECRET

3 din 103

NESECRET

Un alt element important este evaluatorul, ce defineşte, caracterizează globalizarea, mai ales că pe plan internaţional se manifestă cele două curente puternice, pro- şi antiglobalizare. Este foarte probabil ca până la globalizarea totală, dacă se poate aprecia teoretic, să se definească mai multe arii regionale caracterizate de către un ansamblu de trăsături care să definească fenomene globalizatoare la nivel regional sau continental. Cele mai importante vor fi cele legate de: sisteme economice interdependente, bazate pe clauze favorizante; religie comună; resurse energetice importante; nivel tehnologic compatibil. Care sunt sau vor fi actorii ce vor lua sau influenţa deciziile globale? Vor fi mai multe categorii, funcţie de grupul specific care reacţionează la diferite trăsături ale fenomenului globalizării: organizaţii internaţionale, marile puteri economice şi militare, reprezentanţii unor grupări de state, trusturile multinaţionale, grupurile internaţionale din media, personalităţile ştiinţifice sau universitare marcante, crima organizată, grupările teroriste. Globalizarea poate furniza răspunsurile necesare pentru prevenirea şi lupta împotriva ameninţărilor acestui secol: dezastrele ecologice, traficul de droguri,

terorismul,

instabilitatea,

migraţiile

masive,

crima

organizată

transfrontalieră etc. Ideal, cheia răspunsurilor este abordarea multilaterală a analizei acestor ameninţări şi cooperarea între actorii globalizării pentru anihilarea ameninţărilor ce se prefigurează într-un viitor, poate, încă incert. Cooperarea este posibilă, mai ales că statele şi persoanele sunt mult mai legate în destine, iar vitezele de transmitere a informaţiilor, ca şi a fondurilor, au devenit mai rapide ca niciodată. De asemenea a crescut nivelul de încredere şi de transparenţă în acţiunile comune ale satelor, fapt la fel de important pentru accelerarea procesului de globalizare. De aceea, în multe lucrări şi luări de poziţie, se menţionează că trăim în Era Globalizării. Este o definire scurtă a actualei perioade istorice, aşa cum au

NESECRET

4 din 103

NESECRET

fost numite în trecut alte perioade istorice: Depresiunea, Era Războiului Rece, Era Spaţială, Perioada Tumultoasă a anilor 19201 etc.

3.2. Globalizare: definire, factori, domenii de manifestare În contextul acestei lucrări, se va insista mai ales pe dimensiunea socială a procesului de globalizare, întrucât fenomenul crimei organizate are multe cauze şi efecte tocmai asupra componentei sociale a vieţii societăţii. Bineînţeles că şi aspectele financiare, economice, instituţionale şi legislative vor fi evaluate tocmai datorită importanţei pe care o au în context. 3.2.1.

Definirea şi trăsăturile globalizării

Ca şi în cazul fenomenului crimei organizate, procesul globalizării nu este definit printr-o formulă unanim acceptată, datorită formelor diverse sub care se manifestă şi multitudinii de domenii în care are loc. Definirea procesului de globalizare În cadrul lucrării, vor fi prezentate mai multe definiţii ale procesului de globalizare, din analiza cărora va rezulta complexitatea sa. Se vor accentua elementele ce au conexiuni cu fenomenul crimei organizate transfrontaliere. De aceea nu se va insista pe toate elementele multiple şi complexe ale globalizării. Din evaluarea definiţiilor găsite în materialele bibliografice, s-a observat că formularea lor s-a făcut în funcţie de sfera de activitate în care s-au studiat implicaţiile globalizării. De aceea următoarele definiţii au fost grupate pe domenii. În acest context, pot fi considerate drept definiţii sau încercări de definire a procesului de globalizare următoarele: Domeniul economico-financiar • procesul de integrare a pieţelor pentru bunuri, servicii, capitaluri şi mână de lucru, aflat într-o continuă dezvoltare după cel de-al doilea război mondial2;

http://globalization.about.com/cs/whatisit/a/whatisit.htm, Keith Porter, Globalization: What Is It?, 2004 Wolf Martin, Globalizarea liberală, Editura ,,Grasett”, Paris, 2003, fost economist al Băncii Mondiale şi editorialist la Financial Times, preluat în Globalizarea: o singură planetă, proiecte divergente 2

NESECRET

5 din 103

NESECRET

• mecanismul marilor întreprinderi multinaţionale destinat a concentra bogăţia şi puterea în vârful scării sociale, provocând în fiecare zi din ce în ce mai multe excluderi3; • ansamblul fenomenelor ce rezultă din deschiderea economiilor spre mărfuri şi capitaluri străine4; • expresia totalitară a logicii pieţelor financiare globale asupra tuturor aspectelor vieţii5. Domeniul politic • alt nume pentru ,,noua dezordine mondială”, datorită caracterului nedefinit, dezorganizat şi autopropulsat a problemelor lumii, proces prin care se creează percepţia lucrurilor care scapă de sub control şi lipsa centrului, a unui pupitru de comandă, a unui consiliu de decizie, a unui birou managerial6; • procesul dinamic al creşterii interdependenţei dintre statele naţionale, urmare a extinderii şi adâncirii legăturilor transnaţionale în tot mai largi şi mai variate sfere ale vieţii economice, politice, sociale şi culturale şi având drept implicaţie faptul că problemele devin mai curând globale decât naţionale, cerând la rândul lor o soluţionare mai curând globală decât naţională7; • comprimarea lumii şi accentuarea conştiinţei ,,lumii ca întreg”, reprezentând problema ,,formelor” de realizare a unei structuri mondiale unitare; • masca ,,americanizării” 8; • fenomenul de mare complexitate ce descrie atât realităţi, cât şi tendinţe care, scăpate de sub control raţional şi participativ, ne pot fixa într-o ordine mondială imprevizibilă, cu mulţi perdanţi şi puţini beneficiari9;

George Susan, Globalizarea liberală, Editura ,,Grasett”, Paris, 2003, membră a organizaţiei anti-globalizare Movement International ATTAC, preluat în Globalizarea: o singură planetă, proiecte divergente 4 Guillochon Bernard, Globalizarea: o singură planetă, proiecte divergente, Editura ,,Enciclopedia RAO”, Bucureşti, 2003, p. 7 5 Bauman Zygmunt, Globalizarea şi efectele ei sociale, Editura ,,ANTET”, Bucureşti, 2003, p. 66 6 Bauman Zygmunt, Globalizarea şi efectele ei sociale, Editura ,,ANTET”, Bucureşti, 2003, p. 59 7 Ghibuţiu Aurel, fost preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Românie, preluat de Ververa Adrian Victor, în Societatea civilă şi securitatea naţională, p. 44 8 Smith Gordon şi Naím Moisés, ALTERED STATES - Globalization, Sovereignty, and Governance, ISBN 0-88936-917-8, 27.04.2003 NESECRET

6 din 103

NESECRET

• un ansamblu de procese din sfera economică, politică, socială şi culturală, care sporesc gradul de interconectare şi interdependenţă dintre societăţi de-a lungul globului, prin care se scurtează distanţele şi fac din lume un loc mai mic. Ceea ce pare să fie nou, în această privinţă, este creşterea gradului de interdependenţă dintre diferite sfere de activitate, datorată recentelor şi notabilelor dezvoltări în tehnologia telecomunicaţiilor şi a importantelor facilităţi ale transportului global10; • de fapt nimic nou, întrucât ţările şi culturile întotdeauna se influenţează reciproc, nu doar prin comerţ şi invazie, dar este diferit valul integrării internaţionale şi al interdependenţei. Legăturile şi efectele lor dintre persoane şi state nu sunt doar mai numeroase şi mai profunde, ci şi mai transformatoare. Ele schimbă modul nostru de a trăi, modul de a dori cum să fim guvernaţi, toate în forme pe care încă nu le-am înţeles întru-totul11; Domeniul social • fenomen extrem de complex, chiar dacă deseori este definit doar prin termeni ai creşterii comerţului internaţional şi a investiţiilor străine directe. Sunt aspecte importante, dar realitatea globalizării trece dincolo de sfera economică. Separat de creşterea exponenţială a fluxurilor de bunuri, servicii şi capital în jurul globului, globalizarea a promovat de exemplu şi mişcarea oamenilor, valorilor şi ideilor peste frontiere şi deseori peste continente12; • promovarea libertăţii de mişcare ca principal factor de stratificare a societăţii contemporane13; • transformarea complexă, aflată în plină desfăşurare, a parametrilor condiţiei umane datorită comprimării spaţio-temporale14; 9

Stănescu Ion Ilie, Globalizarea şi antiglobalizarea, coordonate ale securităţii naţionale, în cadrul volumului Meridiane de securitate, coordonat de conf.univ.dr.ing. Bidu Ioan, Editura ,,A.N.I.”, Bucureşti, 2004, p. 19 10 Schönwälder Gerd, Globalization, Violent Conflict, and Peacebuilding, A Concept Note on Future Programming Possibilities, martie 2003 11 Smith Gordon şi Naím Moisés, ALTERED STATES - Globalization, Sovereignty, and Governance, ISBN 0-88936-917-8, 27.04.2003 12 Schönwälder Gerd, Globalization, Violent Conflict, and Peacebuilding, A Concept Note on Future Programming Possibilities, martie 2003 13 Bauman Zygmunt, Globalizarea şi efectele ei sociale, Editura ,,ANTET”, Bucureşti, 2003, p.5 14 Bauman Zygmunt, Globalizarea şi efectele ei sociale, Editura ,,ANTET”, Bucureşti, 2003, p.5 NESECRET

7 din 103

NESECRET

• aşa zisa ,,McWorld” (lumea tip Mc – de la McDonald's) – un mediu în care datorită valului de forţe care solicită integrare şi uniformitate şi care fascinează lumea cu muzică ritmată, computere rapide şi mâncare la minut (fast food) – cu MTV, Macintosh şi McDonald's – presează naţiunile să se integreze într-o reţea globală, omogenă şi comercială: o ,,McWorld” legată şi unită prin tehnologie, ecologie, comunicaţii şi comerţ15. • ceea ce ni se întâmplă tuturor, procesul care se referă în primul rând la efectele globale, nefiind identic cu conceptul de universalizare, care emană speranţa, intenţia şi hotărârea de a face ordine şi a crea condiţii egale pentru toată lumea, în toate zonele planetei16; • ansamblul fenomenelor prin intermediul cărora viaţa fiecărui locuitor al planetei este legată, cel puţin în parte, de hotărârile luate în afara propriei ţări şi asupra cărora nu are nici un control17; • procesul de modernizare a forţelor periferice şi dispariţia în acest fel a distincţiei centru – periferie, iar datorită difuziei tehnologiilor înalte, inclusiv cele militare, dinspre centru spre periferie, relaţia de dependenţă este şi mai mult diminuată sau chiar dispare18; Sfera securităţii naţionale şi celei internaţionale • procesul prin care lumea devine un sat planetar, securitatea naţională ne mai fiind legată strict de caracterul geografic al frontierelor, datorită modului de manifestare şi acţiune a migraţiei populaţiilor, pieţei libere de capital, investiţiilor străine, terorismului, crimei organizate transfrontaliere19; • fluxul rapid şi bogat al datelor, ştirilor, informaţiilor, ideilor, valorilor culturale, capitalului, bunurilor şi serviciilor şi persoanelor; în plus statele, 15

Hartman William J., GLOBALIZATION AND ASYMMETRICAL WARFARE, AIR COMMAND AND STAFF COLLEGE, AIR UNIVERSITY, Maxwell Air Force Base, Alabama, aprilie 2002, preluat din Jihad Against McWorld scrisă de Benjamin Barber 16 Bauman Zygmunt, Globalizarea şi efectele ei sociale, Editura ,,ANTET”, Bucureşti, 2003, p. 60 17 Guillochon Bernard, Globalizarea: o singură planetă, proiecte divergente, Editura ,,Enciclopedia RAO”, Bucureşti, 2003, p. 10 18 Smith Sheldon, preluat de Ververa Adrian Victor, în Societatea civilă şi securitatea naţională, p. 44 19 Ververa Adrian Victor, Societatea civilă şi securitatea naţională, în cadrul volumului Meridiane de securitate, coordonat de conf.univ.dr.ing. Bidu Ioan, Editura ,,A.N.I.”, Bucureşti, 2004, p. 41 NESECRET

8 din 103

NESECRET

guvernele vor avea un control, la frontierele lor, din ce în ce mai redus asupra datelor, ştirilor, informaţiilor, tehnologiei, bolilor, migranţilor, armelor şi tranzacţiilor financiare, indiferent că sunt legale sau ilegale20; • fenomenul de atingere a limitelor unui sistem, având ca principal rezultat consumarea resurselor acestuia21; Cercetare • un termen tip umbrelă, util pentru stabilirea şi definirea legăturilor dintre fenomene distincte altfel22. Cele doar 22 definiţii, provenite din surse şi medii diverse, demonstrează probabilitatea redusă de a se ajunge la o definiţie concisă şi unanim acceptată a globalizării. De asemenea e reliefată complexitatea acestui proces, aspectele sale contradictorii şi simultane, binefacerile, dar şi tensiunile pe care le provoacă. De fapt subliniază şi contradicţiile aparent de nereconciliat dintre cele două curente – pro şi contra – globalizare. Trăsăturile globalizării (ordine alfabetică) Accelerarea, este cea care face ca viteza de transformare să crească permanent, procesele specifice globalizării producându-se din ce în ce mai rapid şi din ce în ce mai multe locuri. Ca arie de manifestare, globalizarea se extinde permanent, la limitele sale geografice, economice, sociale şi politice, petrecându-se tot felul de manifestări contradictorii. În interiorul ariei de manifestare, accelerarea face ca procesele specifice să devină din ce în ce mai profunde, iar ciclu de repetabilitate să fie din ce în ce mai rapid. Dualitatea rezultă din situaţia că globalizarea uneşte şi divide concomitent şi permanent. Apar efecte diferite pentru cauze identice. Cauzele diviziunii sunt identice cu cele care promovează uniformizarea globului. Globalizarea promovează lipsa presupusei unităţi a efectelor. Întrebuinţările 20

Hartman William J., GLOBALIZATION AND ASYMMETRICAL WARFARE, AIR COMMAND AND STAFF COLLEGE, AIR UNIVERSITY, Maxwell Air Force Base, Alabama, aprilie 2002, preluat din Global Trends 2015 21 Pascu, preluat de Ververa Adrian Victor, în Societatea civilă şi securitatea naţională, p. 44 22 Schönwälder Gerd, Globalization, Violent Conflict, and Peacebuilding, A Concept Note on Future Programming Possibilities, martie 2003 NESECRET

9 din 103

NESECRET

timpului şi spaţiului sunt strict diferenţiate. Ceea ce pentru unii este opţiune liberă, pentru alţii reprezintă o lovitură dată de soartă. Glocalizarea – proces de concentrare a capitalului, finanţelor şi celorlalte resurse de opţiune şi acţiune eficientă, dar şi – în primul rând – de concentrare a libertăţii de mişcare şi acţiune (două libertăţi care din raţiuni practice au devenit sinonime)23. Glocalizarea e inclusă integral în procesul globalizării, reflectând unitatea indestructibilă dintre tensiunile globalizante şi cele localizante. E specifică dualismului globalizării, ceea ce pentru unii reprezintă opţiune liberă, pe alţii îi loveşte ca o soartă crudă. Glocalizarea24, ca un conflict la nivel local datorat globalizării şi modelat de creşterea importanţei cuceririlor tehnologice şi de comunicaţii, în special de INTERNET, este o temă importantă, la fel de tentantă ca şi raportul dintre globalizare şi drepturile omului sau managementul resurselor naturale ori problemele generale referitoare la ambient. Integrarea suprastatală – apreciată ca o continuare a meta-suveranităţii statelor în cele două foste blocuri de putere. Scena globală e caracterizată de coexistenţa şi concurenţa dintre grupuri de state şi mai puţin evident dintre state luate separat. Principalul efect al acestei caracteristici a fost modificarea structurală a soclului suveranităţii statului naţional, caracterizat până în urmă cu câţiva ani, doar de autocontrolul militar, economic şi cultural sau altfel spus al trepiedului suveranităţii statului naţional, format din forţă, resurse şi informaţie. Libertatea - înseamnă din ce în ce mai mult libertatea de mişcare şi de opţiune, iar opţiunea a căpătat o vădită dimensiune spaţială. Lipsa centrului (decizional), a unui pupitru de comandă, raportat la problemele majore cu care se confruntă societatea internaţională, în contextul noii dezordini mondiale. Mobilitatea este cea mai importantă trăsătură a globalizării. Mobilitatea a devenit una dintre cele mai dorite valori în societate. Mobilitatea determină 23

Bauman Zygmunt, ,,Globalizarea şi efectele ei sociale”, Editura ,,ANTET”, Bucureşti, 2003, p.70. se precizează că termenul a fost inventat de Robertson Roland 24 Schönwälder Gerd, Globalization, Violent Conflict, and Peacebuilding, A Concept Note on Future Programming Possibilities, martie 2003 NESECRET

10 din 103

NESECRET

modelarea permanentă a noilor ierarhii sociale, politice, economice, culturale, din ce în ce mai răspândite în jurul lumii. Datorită dualităţii globalizării, a fi în mişcare, are sensuri şi efecte radical diferite, la vârful şi la baza piramidei sociale, atât pe plan naţional, intern al unui stat, cât şi în sfera internaţională. Redistribuirea, care se manifestă în cadrul proceselor complementare de integrarea/parcelare şi globalizare/teritorializare. Aceste procese complementare influenţează în cea mai mare măsură redistribuirea pe tot cuprinsul globului a suveranităţii, puterii şi libertăţii de acţiune, Restratificarea, care formează o nouă ierarhie socio-culturală, datorită redistribuirii

unor

categorii

contradictorii,

manifestă

simultan:

privilegii/lipsuri, bogăţii/sărăcii, resurse/sterilităţi, libertăţi/constrângeri. Viteza, care a devenit din ce în ce mai mare, influenţând, atât condiţia omului faţă de spaţiu şi timp, cât şi activităţile ce se înfăptuiesc în domeniile influenţate de procesul globalizării. Datorită vitezei25 sporite, distanţele şi timpul par din ce în ce mai scurte, influenţându-se astfel major reacţiile decidenţilor. Indiferent de locul pe glob în care are loc un eveniment important, aparenţa şi nu numai, face ca efectele sale să fie percepute din ce în ce mai repede, inclusiv la mari distanţe, decidenţii fiind din ce în ce mai mult lipsiţi de confort atunci când trebuie să proceseze, analizeze, utilizeze cunoştinţele acumulate anterior şi să ia hotărâri, mai ales că mass-media asigură 24 din 24 de ore acoperirea evenimentelor din întreaga lume. 3.2.2.

Factorii şi actorii globalizării

Dintre cei mai importanţi factori ai globalizării, menţionăm: bazele de date; capitalul; decizia; informaţia; mişcarea; polarizarea; proprietatea; revoluţia tehnologică; spaţiul; ştirea.

11 din 103

NESECRET

Bazele de date – sunt considerate drept instrument de selecţie, separare sau excludere. Caracteristicile indivizilor sunt cuprinse în tot felul de baze de date, acestea tinzând să fie tot mai interconectate între ele. Bazele de date sunt folosite ca instrument de evaluare şi furnizare a credibilităţii individului. La nivel unei societăţi, respectându-se cadrul legal de protejare a datelor fiecărui individ, prin utilizarea bazelor de date se pot eficientiza mecanismele diverselor sfere de activitate sau se pot crea posibilităţi multiple de protejare a siguranţei personale a cetăţeanului. Exemplele nu se opresc aici. În plan economico-financiar, unii din principalii utilizatori sau poate organizatori ai bazelor de date sunt companiile de asigurări şi de marketing. Clienţii sunt şi alegători. Cine nu este alegător, nu prezintă încredere. Cei care sunt demni de încredere, participă la jocurile comunităţii. Bazele de date sunt utilizate pentru identificarea consumatorilor siguri şi de încredere, pentru cunoaşterea şi satisfacerea dorinţelor acestora şi mai ales a dorinţei de consum, de schimbare, de nou. Cei care nu au capacitate de a consuma, sunt eliminaţi. Bazele de date trebuie să fie bine păzite, pentru ca intruşii să nu le penetreze prin înşelăciune sau fără cod şi parolă. Cu cât baza de date conţine mai multe informaţii despre o persoană, cu atât mai mult, aceasta va avea o posibilitate de mişcare mai mare. Prin sita bazelor de date interconectate la nivel internaţional trec numai aceia cu pretenţii globale, care se vor simţi bine oriunde se vor afla, atât în cyber spaţiu, cât şi în orice punct al globului. Cei localizaţi, nu fac obiectul conexiunilor internaţionale ale acestor baze de date. Capitalul liber - trăsătură nouă şi importantă, datorită dobândirii mobilităţii. Mobilitatea capitalului este folosită pentru obţinerea de profit, iar dacă aceasta se întâmplă cu o viteză mare, cu atât mai bine. Singurele limite pentru mobilitatea capitalul liber sunt regulile, normele administrative, dar şi aceste au o tendinţă de a fi din ce în ce mai puţine, ca efect al extinderii procesului de globalizare.

NESECRET

12 din 103

NESECRET

Acolo unde apar reacţii, forţe, ameninţări asupra capitalului, acesta va pleca în căutarea unui mediu mai primitor, adică docil, maleabil şi slab. Aici viteza de obţinere a profitului va creşte din nou. Mobilitatea a dat o nouă trăsătură capitalului: capitalul şi finanţele nu simt nevoia de a înfrunta şi copleşi rezistenţa din anumite medii mai puţin primitoare. Capitalul se poate deplasa oricând spre locuri mai paşnice, existând încă destule. Este preferată această variantă, pentru că înfruntarea necesită întrebuinţarea forţei sau negocieri costisitoare. Înfruntarea este inutilă dacă poate fi evitată. Totuşi unde un mediu aparent ostil prezintă un interes deosebit pentru finanţe, înfruntarea poate fi evitată şi chiar eliminată prin adoptarea unor opţiuni mai moderate a capitalului. Capitalul economic – fondurile şi resursele necesare pentru a face alţi bani şi a obţine alte resurse. Se mişcă repede, fiind întotdeauna înaintea oricărei forme de organizare statală. Decizia - în ultimii 30 de ani a avut loc dispersia constantă a centrelor de decizie şi a calculelor pe care se întemeiază deciziile luate în acele centre ce se plasează dincolo de orice constrângere teritorială, dincolo de constrângerile teritoriale ale localităţii. Desprinderea economiei de politică, va determina o schimbare în distribuţia puterii sociale. Puterea tinde să devină anonimă, iar locul ei în spaţiu să se piardă. Finanţele mondiale reprezintă cea mai bogată sursă de surprize şi nesiguranţă. Cei care le deţin şi iau hotărâri în privinţa mişcării lor pe plan mondial au puterea de a domina viaţa internaţională. Informaţia/ştirea/vestea/noutatea – au câştigat enorm în viteza de transmitere, procesarea lor la viteze din ce în ce mai mari, făcându-le să devină disponibile aproape instantaneu, transmisia realizându-se între oricare locuri de pe glob, datorită sistemului mondial informaţional, cea mai cunoscută componentă fiind INTERNET-ul. Distanţa nu mai contează. Spaţiul nu mai este un obstacol.

NESECRET

13 din 103

NESECRET

Între ştiri şi informaţii există diferenţe. Informaţia se obţine din prelucrarea datelor şi ştirilor şi trebuie să fie utilă şi oportună pentru a fi valorificată în procesul decizional. Informaţia a devenit o dimensiune a propriei noastre personalităţi. Totuşi, INTERNET-ul şi www nu sunt accesibile pentru toată lumea şi vor mai trece ani buni până să beneficieze toţi. Este remarcabilă creşterea plajei de vârstă, de studii şi de profesii a utilizatorilor de INTERNET. Oricum, teoretic şi legal, cei care au acces la INTERNET nu pot ieşi din cadrul stabilit de furnizori. INTERNET-ul asigură posibilitatea de mişcare şi comunicare pe tot globul, chiar dacă fizic utilizatorul stă pe loc. Ştirile se află imediat. Acestea circulă independent de agentul său transportator şi de obiectele despre care conţine date. Ele stau la dispoziţia noastră pretutindeni. Comunicare ieftină determină flexibilitatea socială. INTERNETUL pune la dispoziţia utilizatorilor săi instantaneu ceea ce fiecare doreşte să se ştie despre el sau despre un subiect şi ceea ce media consideră că este important să fie evidenţiat ca noutate. Există încă foarte multe informaţii, posibil 20% din fondul total existent pe INTERNET, care sunt protejate de proprietarii lor şi la care au acces doar cei iniţiaţi, acceptaţi şi care nu sunt conectate la INTERNET sau cel mult folosesc INTERNETUL în mod criptat, cu utilizatori selectaţi. Aceste informaţii fac obiectul preocupării hackerilor, a reţelelor crimei organizate transfrontaliere şi nu numai. Aceste informaţii pot oferii avantaje şi profit dacă sunt obţinute pe căi ilegale. Ele fac deosebirea dintre cei cu acces nelimitat la INTERNET şi cei care au acces numai la ceea ce se doreşte să fie lansat pe INTERNET. Chiar şi aşa, fondul26 de 80% de ştiri, veşti, noutăţi, date şi informaţii ce se află gratis sau contra cost la dispoziţia navigatorilor pe INTERNET, oferă suficiente elemente pentru a-ţi forma o imagine pertinentă asupra domeniilor de interes pentru fiecare utilizator. Mai ales atunci când nu cazi pradă dezinformării.

26 Seminarul internaţional Open Source Intelligence - OSIN, organizat de Compagnie Europeene d’Intelligence Strategique Franţa şi Centrul de Studii NATO al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, 10 februarie 2004, Bucureşti

NESECRET

14 din 103

NESECRET

Datorită globalizări, rolul informaţiei se schimbă rapid, din toate punctele de vedere, pentru toate faţetele activităţii societăţii. Informaţia reprezintă capital economic pentru lumea globalizată, iar accelerarea acestui proces rezultă şi din faptul că volumul datelor disponibile pentru valorificare se dublează la fiecare 18 luni27. Informaţia a evoluat şi s-a transformat într-o unealtă foarte puternică, de când economiile naţionale şi guvernele au devenit profund dependente de ea. Caracteristic este faptul că revoluţia informaţiei nu are nici un proprietar28. Este o revoluţie fără cetăţenie, care nu este controlată de nici un stat sau grupare de state. Transferul de tehnologie specifică utilizării informaţiei, are un impact major asupra societăţii noastre, dar încă nu este clară direcţia spre care evoluează. Informaţia este la dispoziţia tuturor, dar trebuie să se clarifice cum va fi folosită în viitor, pentru că statele abordează diferit aspectele legate de răspândirea transfrontalieră a ştirilor, a datelor despre tehnologii sau a informaţiilor secrete. Sunt încă abordări diferite între state, dar ceea ce este sigur, este că volumul imens de date care pot fi obţinut practic instantaneu este imens şi că acest fapt a schimbat radical lumea în care trăim. Revoluţia în domeniul informaţiilor nu a dus doar la creşterea vitezei cu care se obţin datele, ci şi la sporirea abilităţii de a fi valorificate la scară globală. Totuşi, chiar dacă scopul declarat al revoluţiei în domeniul informaţiilor este ca informaţia să devină un bun colectiv sau să înlesnească prosperitatea tuturor, acest deziderat este încă departe de a fi obţinut. Tentaţia de manipulare a informaţiei în media sau în cadrul tranzacţiilor financiare29, demonstrează referitor la exploatarea informaţiei că există o linie fină între fapta bună şi abuz. Dualitatea procesului globalizării se regăseşte şi in valorificarea informaţiei, care poate fi ca o sabie cu două tăişuri. Informaţia poate fi folosită 27

Hartman William J., GLOBALIZATION AND ASYMMETRICAL WARFARE, AIR COMMAND AND STAFF COLLEGE, AIR UNIVERSITY, Maxwell Air Force Base, Alabama, aprilie 2002 28 Hartman William J., GLOBALIZATION AND ASYMMETRICAL WARFARE, AIR COMMAND AND STAFF COLLEGE, AIR UNIVERSITY, Maxwell Air Force Base, Alabama, aprilie 2002 29 Hansen Thomas T., Muller Andreas, Vera Guillermo Hernandez, EVOLUTION OF NATO IN THE POSTCOLD WAR ERA, Studiu în cadrul Departamentului de Cercetare al Colegiului de Comandă şi Stat Major Aero, SUA, 1997 NESECRET

15 din 103

NESECRET

pentru a distruge, la fel de uşor ca pentru a construi, pentru a ataca sau pentru a apăra, pentru a specula sau proteja. În prezent, dar şi în viitor, modul în care se valorifică informaţia, poate determina o ameninţare sau poate genera utilitate, mai ales prin caracterul ei de a se interconecta, aducând astfel avantaje în domeniile comerţului, finanţelor, transporturilor şi comunicaţiilor, tocmai sferele de activitate cele mai influenţate de procesul globalizării. Libertatea de mişcare este o facilitate răspândită inegal pe glob şi destul de rară. Este o consecinţă a mobilităţii şi este influenţată de viteză şi dualitate. Combinarea acestor trăsături determină ierarhizarea socială. Libertatea de mişcare neîngrădită este specifică vârfurilor societăţii, elitelor globale, celor care nu mai depind sau depind foarte puţin de evoluţiile dintr-un anumit teritoriu. Cu cât libertatea de mişcare devine mai rigidă, este afectată de constrângeri, cu atât ne îndreptăm spre baza ierarhiei societăţii, descoperind pe cei care sunt imobili în teritoriul propriu în care trăiesc, cei care sunt localizaţi, lipsiţi de perspectiva desprinderii de condiţiile şi consecinţele evoluţiilor fenomenelor, accidentelor şi situaţiilor din teritoriul în care trăiesc. Imobilitatea nu este o victorie în lumea actuală aflată în permanentă schimbare şi este percepută ca o degradare, inabilitate socială. Libertatea de mişcare reprezintă semnul promovării sociale, al avansării profesionale şi al succesului. În schimb, imobilitatea are tuşeul neplăcut al înfrângerii, vieţii ratate şi rămânerii în urmă. Polarizarea - are în centru mobilitatea. Avantajul de a beneficia de libertatea de mişcare, comparat cu lipsa de atu a imobilismului, determină polarizarea diverselor componente ale societăţii actuale. Ea dă o nouă interpretare raporturilor dintre bogaţi – săraci, nomazi – sedentari, normali – anormali, corecţi - certaţi cu legea. Ca o expresie extremă a polarizării, se poate menţiona tentaţia acută de a trece în rândul infracţiunilor cazurile care nu corespund idealului social şi rolul jucat de această tentaţie în compensarea neajunsurilor vieţii în mişcare. Astfel,

NESECRET

16 din 103

NESECRET

una dintre principalele neajunsuri este considerată nesiguranţa vieţii, care tinde să fie redusă doar la o problema simplă a legii şi ordinii, punându-se accent din ce în ce mai mare pe insecuritatea şi incertitudinea individului. Proprietatea - se pot obţine proprietăţi (terenuri, locuinţe, acţiuni etc.) în oricare loc de pe glob, fără ca viitorul proprietar să se deplaseze neapărat în aria de interes. Proprietatea, ca locuinţă permanentă a mai căpătat o nouă valenţă duală în contextul globalizării şi a dorinţei de o libertate de mişcare cât mai mare, devenind în multe situaţii absentă. Situaţia a întărit independenţa elitelor globale faţă de puterea politică şi culturală limitată teritorial. Situaţia contrară, specifică de asemenea elitelor globalizării este dată de multitudinea de proprietăţi în diverse zone geografice, utilizate ciclic de proprietari, pentru a-şi satisface diverse necesităţi. Dar pentru toate aceste proprietăţi, proiectele sunt realizate pentru a intercepta, respinge sau filtra eventualii utilizatori. Proprietatea care reprezintă acasă pentru elite, este totdeauna ferită de ochii indiscreţi, de comunitatea locală. Cei puternici vor: izolarea sigură de localitate; condiţia de non-vecinătate; imunitatea faţă de interferenţele locale; securitatea persoanei, casei şi pământurilor; traiul în spaţii interzise altora. Revoluţia tehnologică - este unul din principalii factori ai globalizării, care a influenţat mijloacele, metodele, posibilităţile de exprimare şi acţiune din toate domeniile de manifestare a acestui fenomen. Este efectul unor invenţii şi inovaţii din deceniul nouă al secolului XX, care au influenţat informatizarea, telecomunicaţiile, miniaturizarea, digitalizarea datelor şi valorilor. Revoluţia tehnologică30 a adus ultimele şi cele mai profunde schimbări ale lumii în care trăim. Aceasta oferă de fapt şi factorii tehnici ai mobilităţii, care caracterizează atât de profund procesul globalizării: • www, care pune informaţia la dispoziţia tuturor, pretutindeni şi instantaneu; • transportul informaţiei, care nu presupune mişcarea corpurilor fizice; 30

17 din 103

NESECRET

• circulaţia informaţiei, independent de agentul său de transport şi de obiectele despre care oferă date; • viteza informaţiei, care este mai mare decât viteza schimbării situaţiei. Una din cele mai importante trăsături oferite de revoluţia tehnologică este democratizarea sa. Tehnologia a ajuns să fie utilizată până la nivel de individ, foloasele ei fiind în primul rând în oferirea şansei accesului la cunoştinţe. Transferul31 de tehnologie se realizează în 3 forme, prin: • accesul universal la: date, inclusiv cele de vârf, de exemplu imagini din spaţiu; reţelele de poziţionare globală; reţelele de securizare a comunicaţiilor; • achiziţionarea relativ facilă a realizărilor tehnologice, inclusiv din sfera apărării (GPS Jammers, Radio Direction Finding Equipment, echipament pentru vederea nocturnă etc.); • specularea dificultăţilor din ce în ce mai mari asupra controlului produselor speciale, ca urmare a diversificării pe plan internaţional a asocierilor dintre structuri militare şi civile. Spaţiul - distanţele nu mai contează. Geografia tradiţională are drept caracteristici: factorii geofizici; graniţele naturale; graniţele administrative teritoriale; identităţile unei populaţii; identităţile culturale; distincţia dintre înăuntru - afară. Aceste caracteristici depind de: limitele de viteză; constrângerile temporale şi pecuniare impuse libertăţii de mişcare. Datorită faptului că în cadrul accelerării procesului de globalizare, viteza de mişcare este din ce în ce mai mare, iar mişcarea este cel mai vânat trofeu de către indivizi, principalele caracteristici ale geografiei tradiţionale au început să se estompeze. Distanţa este un produs social. Mărimea ei variază în funcţie de viteza cu care poate fi parcursă. Din punct de vedere economic, distanţa este funcţie de cheltuielile necesare pentru atingerea acelei viteze. Spaţiul nu mai contează pentru cei ce suportă viteza mesajelor electronice.

Hartman William J., GLOBALIZATION AND ASYMMETRICAL WARFARE, AIR COMMAND AND STAFF COLLEGE, AIR UNIVERSITY, Maxwell Air Force Base, Alabama, aprilie 2002 NESECRET

18 din 103

NESECRET

Spaţiul este caracterizat de anumite raporturi, cum ar fi: înăuntru/afară; aici/acolo; aproape/departe. Proporţia acestora determină, atât modul în care indivizii se plasează în raport cu spaţiul şi implicit gradul de familiaritate al acestora în spaţiul în care trăiesc sau în care intenţionează să ajungă, temporar sau definitiv, cât şi potenţialul de îmblânzire a diverselor fragmente ce compun lumea înconjurătoare pentru fiecare individ sau grup social. Pentru un individ, aproape/alături reprezintă: cu ceea ce este obişnuit; este ceva familiar, cunoscut; cineva, ceva cu care interacţionează zilnic în activităţile sale de rutină; că se simte acasă. În schimb, departe este: spaţiul în care intră câteodată sau chiar deloc; unde se petrec lucruri pe care nu le poate anticipa, înţelege şi faţă de care nu ştie să reacţioneze; conţine lucruri despre care ştie foarte puţin, chiar deloc, de care nu este obligat să îi pese; dacă individul este acolo, are o experienţă vlăguitoare, întrucât este în afara sferei sale de cunoştinţe şi se aşteaptă la ce este mai rău. În contextul accelerării procesului de globalizare, relaţia aproape/departe s-a îmbogăţit cu opoziţia dintre alte raporturi

importante

pentru

individul

din

societatea

globală:

siguranţă/nesiguranţă; încredere în sine/ezitare. În contextul procesului de globalizare au apărut şi se manifestă mai multe categorii de spaţiu: • artificial, ca relaţie de putere, construit cu asimetrie vizuală, pentru manipularea transparenţei de către cei care deţin puterea; • cibernetic, datorită extinderii la nivel planetar a informaţiei; • colorat, alb, cenuşiu; • interzis, care este cel destinat proprietăţii elitelor; • mişcător, care nu poate fi atins datorită mărimii sau lipsei căilor de acces; • pierdut; • spinos, care nu poate fi ocupat confortabil datorită măsurilor de protecţie luate; • străinătate, care poate fi apropiată sau îndepărtat; NESECRET

19 din 103

NESECRET

• viclean, care nu poate fi utilizat în intimitate datorită monitorizării permanente; • vid, de putere sau de securitate; • virtual. Continuarea globalizări va determina dispariţia unor categorii actuale de spaţii, zone şi poate apariţia unor noi tipuri de spaţiu. Spaţiul trebuie să asigure transparenţă, înţeleasă ca o condiţie indispensabilă a convieţuirii interumane, pentru a oferi acel minim de siguranţă şi linişte fără de care viaţa zilnică ar fi de neconceput. Comprimarea spaţio-temporară reliefează concis transformarea complexă a parametrilor condiţiei umane. Actorii globalizării În mediul actual internaţional există o serie de actori cu un rol puternic în promovarea deciziilor sau provocarea de eveniment cu impact major mondial. Diversitatea acestora a sporit în contextul accelerării procesului de globalizare, însă numai câţiva dintre ei îşi menţin locul important în influenţarea mediului internaţional. Totuşi, în actualul proces de globalizare se manifestă diverse tendinţe care creează un puternic flux de descentralizare şi promovare a unor noi forme de manifestare a valorilor omenirii. Dintre cele mai importante tipuri de actori, putem menţiona (în ordine alfabetică): individul, localitatea, ONG, organizaţia internaţională, statul, trustul multinaţional. Elementele componente ale acestor tipuri de actori, acţionează, atât individual, cât şi în asocieri de tip reţea şi au atitudini atât pro-, cât şi anti- faţă de consecinţele şi viitorul procesului de globalizare. Cel mai important element comun este că toţi recunosc importanţa majoră pe care procesul globalizării îl are asupra omenirii Noile tipuri de reţele - apariţia unor noi tipuri de reţele, care definesc inclusiv cei mai importanţi actori ai vieţii internaţionale s-a datorat în general liberalizării economice, care a deschis pieţele, a crescut competiţia şi a adâncit diviziunea muncii, impunând noi forme de organizare a acestora. O perioadă NESECRET

20 din 103

NESECRET

îndelungată, această dezvoltare a fost considerată fără controverse de majoritatea actorilor vieţii internaţionale. Totuşi, începând cu ultima decadă a secolului XX, distrugerea barierelor economice a generat şi o anumită creştere a neliniştii că activităţile economice transfrontaliere generează o serie de efecte negative, pe care guvernele şi organizaţiile internaţionale sunt încă departe de a le aborda într-o manieră satisfăcătoare. Accelerarea procesului de globalizare a determinat proliferarea actorilor non-statali de tip reţea: atât de factură preponderent pozitivă - ONG, organizaţii private, organizaţii internaţionale, cât şi de natură infracţională – crima organizată transfrontalieră, grupările teroriste, organizaţiile extremiste. Conform lui Van Creveld32, la începutul acestui secol, pentru multe state – inclusiv SUA, principalele ameninţări nu provin din partea altor ţări. În schimb, riscurile şi ameninţările se manifestă datorită planurilor şi acţiunilor unor grupuri reduse şi alte organizaţii de factură non-statală. Ambele tipuri de actori reţea impun schimbări necesare din partea statelor, în contextul în care noţiunea de securitate îşi schimbă structura, iar o mare parte din omenire trăieşte într-o perpetuă stare de teamă. Aceşti adversari ai democraţiei, formează reţele proprii şi utilizează noile pârghii ale globalizării – informaţia, media, tehnologia, pentru a se organiza, recruta şi comunica la scară mondială. Înainte, aceşti actori aveau capacitatea de a acţiona doar local, în prezent ei se manifestă pe întregul mapamond. Această capacitate se va dezvolta atâta timp cât datorită globalizării va continua să existe posibilitatea transferurilor rapide şi libere de noi tehnologii, iar naţiunile prospere ale lumii occidentale vor lăsa în urmă ţările în curs de dezvoltare. Indivizii - datorită rolului jucat de media în contextul globalizării, chiar şi individul poate căpăta un rol important în formarea unor curente de opinie, inclusiv cu reverberaţie internaţională, datorită emoţiilor pe care le creează

preluat de Hartman William J. în GLOBALIZATION AND ASYMMETRICAL WARFARE, AIR COMMAND AND STAFF COLLEGE, AIR UNIVERSITY, Maxwell Air Force Base, Alabama, aprilie 2002 NESECRET

21 din 103

NESECRET

relatarea unor performanţe sau tragedii, mai ales în privinţa încălcării drepturilor fundamentale ale omului. Din punct de vedere al globalizării, indivizii se împart în două principale categorii: elitele globalizării; localizaţii (la baza ierarhiei sociale). Elite globale sunt: oameni de afaceri, de cultură, universitari cu deschidere globală, cosmopoliţi, celebrităţi din diverse domenii, dar mai ales artă şi sport. Ei dau tonul şi alcătuiesc regulile jocului vieţii. Aceştia au obţinut cea mai importantă victorie asupra spaţiului: sunt liberi să scape din localitate, să se detaşeze de consecinţele negative ale unor situaţii. Sunt cei care beneficiază în cea mai mare măsură, chiar covârşitoare, de avantajele libertăţii de mişcare. Pentru ei spaţiul şi-a pierdut toate constrângerile, poate fi străbătut cu uşurinţă atât în realitatea virtuală, cât şi fizică. Ei locuiesc în timp, în actualitate, spaţiul nu contează. Cei care deţin puterea financiară sunt deosebiţi de puternici datorită desubstanţializării capitalului, a extrateritorialităţii sale, a plasării sale în diverse locuri de pe glob, chiar dacă proprietarii stau fizic pe loc, acasă. Elitele au ales izolarea, pentru care plătesc cu dărnicie, din toată inima. Oricare ar fi tipul de spaţiu ce aparţine elitelor, este proiectat supralocal, pentru a asigura o izolare materială faţă de localitate. La nivelul puterii moderne, elitele preferă să fie în umbră, să-şi urmărească supuşii, fără a fi priviţi. Pentru ei graniţele se prăbuşesc sub povara bunurilor, capitalului şi finanţelor planetei. Celebrităţile sunt o grupare specială în cadrul elitelor, având drept rol să fie privite de cei mulţi. Deţin calitatea de a fi priviţi. Ceea ce spun pe post (TV, radio) sau în interviu reprezintă mesajul modului lor de viaţă. Autoritatea lor este asigurată de distanţă, ei fiind în afara lumii celor care îi privesc din teritoriile locale. Localizaţii urmăresc prin media evoluţiile celor de dimensiuni globale. Celebrităţile sunt inaccesibile şi vizibile în acelaşi timp, sunt elevate,

NESECRET

22 din 103

NESECRET

dar şi lumeşti, furnizează pilde pentru cei de jos, fiind modele de urmat, admirat şi invidiat. Astfel, bogaţii devin obiecte de adoraţie universală. Localizaţii - cei de jos, sunt numiţi aşa întrucât sunt ţintuiţi în localitatea lor, situaţie deloc plăcută ori suportabilă. Oamenii din această categorie, încă sunt despărţiţi de obstacolele fizice şi distanţe temporare, distanţele fiind chiar mai de neparcurs pentru ei, având chiar un efect psihologic profund asupra lor. A fi localizat poate fi un semnal de inadecvare socială şi chiar de degradare. Pentru ei spaţiul se închide cu rapiditate, fiind ca o privare de libertate. Ei trăiesc în spaţiul, care este greoi, solid şi invulnerabil, care sugrumă timpul şi îl face imposibil de controlat. E un spaţiu, în care se înfiripă dorinţa de a-l părăsi, măcar temporar. Zidurile acestui spaţiu sunt graniţele, controlul de trecere al frontierei, politica de toleranţă zero faţă de imigranţi. Din această cauză, o mare parte dintre localizaţi călătoresc ilegal spre ţările care asigură condiţii mai bune de trai decât în ţara de origine. Localităţile - concomitent cu ridicarea la nivel planetar a afacerilor, comerţului şi informaţiilor, s-a pus în mişcare un proces de localizare, de fixare în spaţiu. Aceste două procese intercomunicante, fac distincţia între condiţiile de viaţă ale populaţiilor luate în ansamblu şi cele ale unor segmente diferite ale populaţiei. Ce apare drept globalizare pentru unii, înseamnă localizare pentru alţii. O nouă libertate în viziunea unora, poate lua forma sorţii crude şi neîndurătoare pentru alţii. Existenţa locală are neajunsurile ei specifice, parcă de nerezolvat. Şi în privinţa localităţilor, dualitatea procesului globalizării îşi face efectul, prin separarea unor categorii de neajunsuri între cele două extreme ale tipurilor de localităţi: mici, de provincie, unde parcă timpul a încremenit şi nu se întâmplă nimic, unde fiecare se cunoaşte cu fiecare, şi cel al localităţilor mari, al megapolisurilor, unde viaţa este percepută ca plină de surprize şi pericole, unde însingurarea e una din problemele cu care se confruntă locuitorii acestor aşezări. În localităţile împietrite:

NESECRET

23 din 103

NESECRET

• se pierde capacitatea de producere şi transmitere a semnificaţiei; • se depinde din ce în ce mai mult de acţiunile de interpretare şi de descifrare a sensului pe care nu le pot controla; • se tinde să se capete o serie de caracteristici ale comunităţii: suspiciunea faţă de ceilalţi, intoleranţa faţă de diferenţe, resentimentul faţă de străini şi cererile de a-i alunga. Megapolisurile se dezvolt numeric. În 2020, se preconizează că 13 din cele 15 cele mai mari oraşe ale lumii să fie situate în America de Sud şi cea Centrală, Africa, Asia de Sud-Vest şi Regiunea Pacifică a Asiei33. De asemenea, în plus mai există 4 megapolisuri în India, 3 în China şi câte unul în Pakistan şi Indonezia. Aici: • spaţiile publice se îndepărtează de zona de acces a vieţii localizate; • se fragmentează spaţiul urban, se micşorează şi dispare spaţiul public; • oraşul începe să fie asimilat cu primejdia, mai degrabă decât cu siguranţa, ceea ce determină apariţia şi dezvoltarea unei isterii pentru lege şi ordine; • factorul teamă este tot mai prezent, după cum o arată sporirea numărului de sisteme de securitate, firme de protecţie, încuietori sofisticate pentru automobile şi apartamente, creşterea popularităţii comunităţilor împrejmuite şi asigurate prin măsuri unice, supravegherea tot mai atentă a locurilor publice, abundenţa de pericole de care vuieşte mass-media, toate ca răspuns la ameninţările agresorilor din interiorul localităţii, de unde şi tendinţa de izolare şi fortificare a căminului personal din interiorul oraşului; • în megapolisul contemporan, strategiile de supravieţuire se bazează pe evitarea reciprocă, separare şi nu traiul împreună. Localitatea începe să devină o valoare opusă a globalităţii. Comunitatea urbană se dezmembrează, iar noile elite se separă de localitate, folosind

Hartman William J., GLOBALIZATION AND ASYMMETRICAL WARFARE, AIR COMMAND AND STAFF COLLEGE, AIR UNIVERSITY, Maxwell Air Force Base, Alabama, aprilie 2002 NESECRET

24 din 103

NESECRET

segregarea şi extrateritorialitatea. Totuşi, există păreri34, conform cărora efectele globalizării sunt rezultatul unor dezvoltări specifice, care cel puţin în parte sunt influenţate de comunităţile însăşi, iar în final sunt impredictibile. ONG-urile - sunt grupuri diverse şi specializate, care vizează apărarea unor cauze în afara acţiunii statelor şi instituţiilor internaţionale şi care au dobândit abilitatea de a realiza şi consolida între ele legături şi alianţe transfrontaliere de tip reţea. La începutul mileniului, numărul acestor organizaţii era de peste 30.000, fiind o accelerare a înfiinţării lor în perioada 1980 – 1990. Se apreciază că principalele cauze care au generat fenomenul apariţiei acestor organizaţii sunt: • perioadele de liberalizare politică prin care au trecut multe ţări, generatoare de diverse stări conflictuale în plan social şi care au grăbit dezvoltarea tipurilor de organizaţii care declară că promovează respectarea drepturilor civile ale membrilor societăţii; • trendul economiilor prea liberale, caracterizate, de ONG-uri, de mărirea inegalităţilor, lipsa protecţiei celor mai săraci şi degradarea mediului35. Activitatea ONG-urilor s-a îmbunătăţit, fiind eliminate constrângerile unei activităţi locale, fără prea multe legături pe plan internaţional, datorită schimbărilor tehnologice36, care au făcut ca legăturile dintre relaţiile sociale, culturale şi economice să devină mai profunde, mai complexe şi bineînţeles mai dificil de prezis sau stabilizat. Multe dintre ele au ca obiectiv principal transformarea economiei mondiale, prin eliminarea constrângerilor impuse de obţinerea unui profit cât mai mare.

Schönwälder Gerd, Globalization, Violent Conflict, and Peacebuilding, A Concept Note on Future Programming Possibilities, martie 2003, îl invocă pe Gillian Hart (Hart 2002) 35 Bernard Guillochon, Globalizarea: o singură planetă, proiecte divergente, Editura ,,Enciclopedia RAO”, Bucureşti, 2003, p. 7 36 Reinicke Wolfgang H. şi Deng Francis, cu Witte Jan Martin, Benner Thorsten, Whitaker Beth şi Gershman John, CRITICAL CHOICES - The United Nations, Networks, and the Future of Global Governance, IDRC, 2000 NESECRET

25 din 103

NESECRET

Activitatea ONG-urilor implică diverse forme şi metode utilizate pentru promovarea obiectivelor legate de promovarea democraţiei în general şi a libertăţilor şi drepturilor persoane în special. Amintim doar două dintre acestea: • utilizarea media la nivel strategic37, pentru influenţarea atât a individului, cât şi a guvernelor sau a organizaţiilor internaţionale, programele fiind generate şi susţinute de avocaţi specializaţi; • cooperarea cu guvernele ţărilor puternic dezvoltate pentru finanţarea şi gestionarea unor fonduri în cadrul unor programe diverse pentru ţările cu o democraţie în proces de consolidare. Sunt situaţii, când datorită unor diverse motive, inclusiv corupţia, se alege finanţarea programelor prin ONG-uri şi nu agenţii guvernamentale din ţările gazdă. Se apreciază38 că astfel, ONG-urile gestionează circa 15% din fondurile destinate dezvoltării în întreaga lume, care alături de alte surse de finanţare, se ridică la valoarea anuală de 10 miliarde USD. Astfel, în multe ţări s-au creat legături între sectoare largi ale societăţii civile cu sursele internaţionale de finanţare. Organizaţiile, instituţiile internaţionale – majoritatea sunt preocupate de menţinerea unui echilibru pe plan internaţional, întrucât după dispariţia sistemului bipolar, lumea se manifestă mai degrabă ca un câmp de forţe disparate, care se coagulează în locuri greu de prevăzut, acumulându-se tensiuni greu de stăpânit. Aparent nimeni nu mai deţine controlul. În principiu, organizaţiile internaţionale au ca misiune supravegherea procesului de mondializare şi asistenţa ţărilor a căror inserţie în economia mondială este o sursă de dificultăţi. Evoluţia globalizării impune creşterea rolului organismelor suprastatale, supranaţionale, capabile să conducă, să gestioneze un sistem (reţea) integrat, prin preluarea elementelor esenţiale ale atributelor statelor naţionale ce fac parte 37 Reinicke Wolfgang H. şi Deng Francis, cu Witte Jan John, CRITICAL CHOICES - The United Nations, IDRC, 2000 38 Reinicke Wolfgang H. şi Deng Francis, cu Witte Jan John, CRITICAL CHOICES - The United Nations, IDRC, 2000

Martin, Benner Thorsten, Whitaker Beth şi Gershman Networks, and the Future of Global Governance, Martin, Benner Thorsten, Whitaker Beth şi Gershman Networks, and the Future of Global Governance,

NESECRET

26 din 103

NESECRET

din respectiva alianţă. Spre exemplu, pierderea unei părţi din suveranitate în cadrul unei alianţe, reprezintă obstacolul cel mai dificil de trecut în evoluţia statului modern, care trebuie să adopte una din teoriile existente, cum ar fi teoria suveranităţii limitate sau cea a suveranităţii relative. Chiar dacă în prezent şi în viitor, în privinţa problemelor naţionale, cât şi a celor internaţionale, actorii39 non-statali, de la firme şi până la organizaţiile non-profit, vor juca un rol din ce în ce mai larg, totuşi organizaţiile internaţionale cu reprezentare statală vor continua să joace rolurile cele mai importante. De departe, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), continuatoarea Ligii Naţiunilor, are cea mai mare influenţă pe plan internaţional. Carta ONU se bazează pe 3 activităţi majore40: menţinerea păcii şi securităţii prin rezolvarea disputelor pe căi paşnice; promovarea cooperării economice şi sociale internaţionale; protejarea intereselor popoarelor, în teritoriile pe care nu le auto-guvernează. ONU a înfiinţat agenţii proprii specializate, ce acţionează în domenii bine definite, cu o anumită independenţă unele faţă de celelalte. Prin această strategie s-a dorit reducerea constrângerilor politice asupra activităţii agenţiilor. Unele din domeniile abordate sunt şi cele de combatere a crimei organizate, a traficului de droguri, a studierii fenomenului migraţionist, de protejarea a drepturilor fundamentale ale omului. Statele - principalele funcţii ale statului, în contextul globalizării, sunt cele legate de: menţinerea legii şi ordinei; asigurarea unui buget echilibrat, prin controlul presiunilor locale, prin intervenţii în lumea afacerilor şi prin protejarea populaţiei de consecinţele nefaste ale anarhiei pieţelor; asigurarea armonizării legislaţiei interne cu regulile comune aparţinând grupării de state din care face parte sau în care are interese strategice de a se integra.

Hartman William J., GLOBALIZATION AND ASYMMETRICAL WARFARE, AIR COMMAND AND STAFF COLLEGE, AIR UNIVERSITY, Maxwell Air Force Base, Alabama, aprilie 2002, preluat din Global Trends 2015 40 Lee Gordon K., International Organization And The United Nations Security Council, The Research Department Air Command and Staff College, martie 1997 NESECRET

27 din 103

NESECRET

Întrucât nici un stat nu poate face singur faţă problemelor complexe ale lumii, se vor dezvolta în continuare formele suprastatale de organizare la nivelul vieţii internaţionale. Forţele se vor grupa în coaliţii şi alianţe, funcţie de capacităţile şi interesele proprii şi comune, unul din principalele obiective fiind controlul resurselor, inclusiv în condiţiile unei concurenţe acerbe, având în vedere că factorul economic reprezintă elementul de referinţă al puterii, iar superioritatea acestuia este o condiţie obligatorie. Traiul în structuri suprastatale, impune statelor să renunţe la o parte din atributele suveranităţii, cu influenţe asupra controlul propriu asupra apărării, economiei şi culturii, adâncind şi mai mult necesitatea cooperării pentru rezolvarea diverselor presiuni, depinzând din ce în ce mai mult de deciziile pieţii financiare internaţionale şi de fondurile instituţiilor financiare internaţionale. În condiţiile accelerării procesului de globalizare, statele naţiuni sunt supuse unor forţe erozive transnaţionale şi deţin din ce în ce mai puţine pârghii economice, întrucât capitalurile nu mai au un domiciliu fix, iar fluxurile financiare nu mai depind de guverne. Cele mai multe transformări se produc în economia naţională, datorită decalajului dintre mişcarea capitalului economic şi ritmul de elaborare al regulilor oficiale, în contextul în care capitalul este eliberat de teritorialitate, putând pleca sau evita locurile în care condiţiile nu îi sunt favorabile sau mai puţin favorabile decât în alte teritorii. Dualitatea procesului de globalizare se simte permanent inclusiv în domeniul economic, având în vedere că pe lângă avantaje, uneori statele trebuie să-şi protejeze anumite sectoare economice considerate strategice în planul dezvoltării sau independenţei sale naţionale. Trebuie asigurată protecţia unor sectoare fragile, să se asigure reconversiile şi independenţa în domenii importante de interes naţional, chiar dacă unele dintre aceste decizii pot crea suspiciunea altora că ar fi o frână în calea globalizării. O misiune mai dificilă revine statelor cu o economie mai puţin dezvoltată, întrucât acestea nu sunt întotdeauna apărate de anumite mişcări de capital, iar statele din regiunile cele

NESECRET

28 din 103

NESECRET

mai defavorizate sunt încă departe de avantajele obţinute de practicarea comerţului liber. Interesele economice pot fi afectate şi datorită unei anumite tendinţe de fărâmiţare a statelor, mai ales din punct de vedere al sărăcirii de resurse a noilor entităţi. Din punct de vedere al analizei economice actuale, statul are trei funcţiuni41: alocarea resurselor (dacă piaţa este slabă), redistribuirea (politica fiscală şi transferurile) şi stabilizarea (măsuri conjuncturale pentru lupta împotriva şomajului sau a inflaţiei). Statele îşi permeabilizează din ce în ce mai mult frontierele, dar totuşi acest proces este selectiv. Frontierele vor fi mai transparente, mai permeabile pentru mărfuri, oameni şi capitaluri, dar vor marca în continuare existenţa statelor, unul din rolurile principale fiind de a oferi siguranţă cetăţeanului, inclusiv prin lupta împotriva infracţionalităţii. Rolul statului se exercită prin întărirea controlului asupra cheltuielilor publice, coborârea nivelului de impozitare, reformarea sistemului de protecţie socială, relaxarea pieţei forţei de muncă, menţinerea legii şi ordinii. Unele opinii42 referitoare la modificarea rolului statului, au în vedere perceperea acestuia ca un agent comercial particular, care nu ţine seama în mod neapărat numai de interesele generale, ci se află şi sub influenţele unor grupuri de interese, particulare sau internaţionale. Schimbări profunde au fost aduse asupra modului în care factorii politici decizionali controlează, structurează şi folosesc datele, informaţiile şi cunoştinţele43. Revoluţia tehnologică, viteza mărită cu care au loc schimbările, dar şi transparenţa cu care este procesată informaţia, au crescut impactul asupra modului în care acţionează politicienii de vârf şi nu numai oamenii obişnuiţi în viaţa lor de zi cu zi. În viitor este foarte posibil ca datorită schimbărilor 41

Guillochon Bernard, Globalizarea: o singură planetă, proiecte divergente, Editura ,,Enciclopedia RAO”, Bucureşti, 2003, p. 79 42 Guillochon Bernard, Globalizarea: o singură planetă, proiecte divergente, Editura ,,Enciclopedia RAO”, Bucureşti, 2003, p. 79 43 Reinicke Wolfgang H. şi Deng Francis, cu Witte Jan Martin, Benner Thorsten, Whitaker Beth şi Gershman John, CRITICAL CHOICES - The United Nations, Networks, and the Future of Global Governance, IDRC, 2000 NESECRET

29 din 103

NESECRET

tehnologice şi a revoluţiei informaţionale, să se transforme radical structura condiţiilor în care se face politica şi se iau decizii strategice. Globalizarea44 presupune noi provocări pentru modul de guvernare la începutul acestui secol, care se vor concretiza în găsirea unor noi forme de cooperare între toate sectoarele de activitate ale societăţii. Provocarea e legată de promovarea reţelelor politicii publice globale (PPG)45, ce presupune colaborarea între state, organizaţii internaţionale, societatea civilă şi sectorul corporatist, pentru a face ca globalizarea să funcţioneze pentru toţi, în domenii ca sănătatea, educaţia, securitatea persoanei. Promovarea acestei strategii ar trebui realizată de ONU. În general, pentru a se înfăptui o bună guvernare în condiţiile actualului proces de globalizare, pot fi luate în calcul o serie de elemente: • interesul – nici din punct de vedere al naturii, nici al istoriei, procesul globalizării nu operează iniţial ca şi cum ar fi ceva inevitabil; • echitatea – cu oportunităţile pe care le creează, procesul globalizării are de asemenea profunde inechităţi pre-existente. Dualitatea procesul globalizării oferă asimetrii dramatice: în timp ce unii prosperă, alţii suferă. O mai bună guvernare înseamnă o mai bună distribuţie a costurilor şi a beneficiilor; • adaptarea – globalizarea determină crize pentru unele state, iar pe altele le reclădeşte. Ea limitează autonomia46. Pentru cele mai importante scopuri ale guvernării – menţinerea păcii, micşorarea sărăciei, crearea unei armonii sociale echitabile, protecţia mediului – procesul globalizării oferă statelor noi capacităţi şi o nouă legitimitate pentru a acţiona în afara frontierelor, iar în plan intern necesită mai multă transparenţă, mai multă responsabilitate şi o participare cât mai amplă a populaţiei în luarea deciziilor;

Reinicke Wolfgang H. şi Deng Francis, cu Witte Jan Martin, Benner Thorsten, Whitaker Beth şi Gershman John, CRITICAL CHOICES - The United Nations, Networks, and the Future of Global Governance, IDRC, 2000 45 Reinicke Wolfgang H. şi Deng Francis, cu Witte Jan Martin, Benner Thorsten, Whitaker Beth şi Gershman John, CRITICAL CHOICES - The United Nations, Networks, and the Future of Global Governance, IDRC, 2000 46 Smith Gordon şi Naím Moisés, ALTERED STATES - Globalization, Sovereignty, and Governance, ISBN 0-88936-917-8, 27.04.2003 NESECRET

30 din 103

NESECRET

• cooperarea - accelerarea procesului de globalizare estompează pornirile unor state de a se ghida doar după propriile interese. Nici un stat, chiar şi foarte puternic, nu-şi poate proteja singur poporul de un conflict, de schimbările climei, de influenţa nefastă a traficului de droguri sau de răsturnările de situaţie a unei puternice crize financiare; • comunitatea – vecinătate îşi schimbă înţelesul strict geografic, întrucât cele mai grave probleme ale unor state, devin problemele tuturor, impun găsirea unor soluţii de implicare armonioasă, concertată nu numai a statelor, ci şi organizaţiilor internaţionale, ONG-urilor, mediului de afaceri etc.; • revoluţia tehnologică - schimbările tehnologice au transformat modul în care datele, informaţiile, cunoştinţele sunt generate, procesate şi valorificate. Fructificarea acestui flux de informaţii de către guverne, constituie cheia schimbării instituţiilor publice. Totuşi, progresul tehnologic are o rată mai mare decât capacitatea guvernelor de a realiza restructurările necesare pentru a face faţă provocărilor permanente ale vieţii de zi cu zi în contextul accelerării procesului de globalizare, un motiv în plus pentru perfecţionarea conlucrării dintre guverne şi organizaţiile internaţionale47. Au fost realizate diverse evaluări pentru identificarea indicatorilor de risc la care se pot expune statele48, care previzionează pericolul ca statul să parcurgă o perioadă dificilă sau chiar să ajungă la o situaţie de colaps. În lumea reală este imposibil ca într-o ţară să nu se manifeste unul sau mai mulţi dintre aceşti indicatori, însă este important ca fiecare guvern să identifice acea masă critică a simptomelor, care să servească drept un semnal credibil de alarmă în ceea ce priveşte dezvoltarea unei ameninţări sau stări de pericol pentru acel stat. Dintre aceşti indicatori, amintim:

Reinicke Wolfgang H. şi Deng Francis, cu Witte Jan Martin, Benner Thorsten, Whitaker Beth şi Gershman John, CRITICAL CHOICES - The United Nations, Networks, and the Future of Global Governance, IDRC, 2000 48 Smith Gordon şi Naím Moisés, ALTERED STATES - Globalization, Sovereignty, and Governance, ISBN 0-88936-917-8, 27.04.2003 NESECRET

31 din 103

NESECRET

• presiuni demografice – mortalitatea infantilă ridicată, schimbările rapide în rândul populaţiei, inclusiv mişcările migratorii masive de refugiaţi, care pot determina densitatea ridicată a populaţiei, explozia numărului de naşteri, hrana insuficientă, accesul redus la sursele sigure de apă, solicitările teritoriale ale unor grupuri etnice, anexările teritoriale, relaţia dintre trăsăturile unor grupuri etnice şi noul mediu în care se localizează; • lipsa unor practici democratice, care determină creşterea criminalităţii, pierderea legitimităţii statului, încălcarea drepturilor fundamentale ale omului; • regimuri de scurtă durată; • elitele conducătoare cu o structură etnică diferită de cea a populaţiei largi; • deteriorarea sau distrugerea administraţiei publice; • moştenirea unor răzbunări egoiste ale unor grupuri revendicative; • conflicte umanitare masive şi cronicizate; • suferinţe severe economice lăsate nerezolvate – dezvoltări economice inegale de-a lungul unor linii de demarcaţie etnice şi lipsa deschiderii pentru comerţ. Statele cu o guvernare ineficientă sau chiar incompetentă49, nu numai că vor eşua în obţinerea de beneficii de pe urma globalizării, dar în cele din urmă vor determina conflicte interne şi externe, generând un decalaj între învingătorii regionali şi învinşi. În asemenea state, dacă populaţia îşi va forma convingerea că economia nu se poate redresa, că nu este sprijinit procesul de educaţie sau nu este administrată corespunzător justiţia, indivizii îşi vor aloca resursele şi loialitatea altundeva – intern, unor entităţi sau mişcări locale, extern – unor alternative transnaţionale. Când au loc asemenea procese, capacitatea statului este şi mai mult diminuată, legitimitatea sa este echivocă, iar puterea vlăguită. Trusturile multinaţionale. Atât liberalizarea economică, cât şi cea politică au determinat răspândirea, dezvoltarea şi îmbogăţirea trusturilor 49 Hartman William J., GLOBALIZATION AND ASYMMETRICAL WARFARE, AIR COMMAND AND STAFF COLLEGE, AIR UNIVERSITY, Maxwell Air Force Base, Alabama, aprilie 2002, preluat din Global Trends 2015

NESECRET

32 din 103

NESECRET

transnaţionale50, care în zilele noastre concurează pentru obţinerea unor importante părţi din activitatea economică din multe ţări. Corporaţiile multinaţionale sunt interesate de profit, dacă se poate de unul cât mai rapid. Având la dispoziţie reţeaua globală de comunicaţii şi capitalul liber de legături teritoriale, pot profita cel mai bine de ocaziile de a face bani mai mulţi şi mai rapid. Se nasc noi averi, care se concentrează în mâini din ce în ce mai puţine, profitându-se de oportunităţile din orice parte a globului. Trusturile multinaţionale au cel mai important rol în creşterile din economia internaţională, caracterizată de un ritm de creştere de 7% pe an în sfera relaţiilor economice, de 2,3% al producţiei, dar mai ales pe piaţa de capital, cu un volum zilnic al tranzacţiilor de 1.400.000 milioane USD. ONU estima că în 1990 existau 0,063 milioane firme multinaţionale, având 0,69 milioane filiale în străinătate. Din punct de vedere al activelor, primele 100 trusturi internaţionale realizează 16% din vânzările totale. Societăţile mamă sunt plasate în general în ţări dezvoltate economic şi sunt mai ales specializate în echipamente electrice şi electronice, automobile, extracţie şi distribuţie petrol51. Comparând această situaţie cu una realizată după 7 ani, rezultă că accelerarea procesului de globalizare a determinat o concentrare a puterii economice inclusiv în sfera corporaţiilor multinaţionale. Astfel, conform UN's 1998 World Investment Report, în 1997, circa 0,053 milioane firme multinaţionale controlau circa 0,45 milioane filiale în întreaga lume. Vânzările acelor companii au atins un nivel de 9.500.000 milioane USD în acelaşi an. De asemenea, ca şi în ceea ce priveşte ONG-urile, circa 90% din cartierele generale sunt plasate în ţările puternic industrializate52. Crearea de filiale în străinătate

Reinicke Wolfgang H. şi Deng Francis, cu Witte Jan Martin, Benner Thorsten, Whitaker Beth şi Gershman John, CRITICAL CHOICES - The United Nations, Networks, and the Future of Global Governance, IDRC, 2000 51 Bernard Guillochon, Globalizarea: o singură planetă, proiecte divergente, Editura ,,Enciclopedia RAO”, Bucureşti, 2003, p. 39 52 Reinicke Wolfgang H. şi Deng Francis, cu Witte Jan Martin, Benner Thorsten, Whitaker Beth şi Gershman John, CRITICAL CHOICES - The United Nations, Networks, and the Future of Global Governance, IDRC, 2000 NESECRET

33 din 103

NESECRET

este determinată de nevoia de a controla resurse naturale, de a găsi mână de lucru ieftină, de a-şi asigura debuşee. Reacţiile tip anti-globalizare53 sunt caracterizate şi de protestele împotriva WTO, FTAA (Free Trade Area of the Americas) sau G8, datorită tensiunilor provocate sub motivaţia faptului că trusturile multinaţionale domină sistemele financiar, resursele economice şi influenţează din ce în ce mai mult guvernele naţionale. Activitatea trusturilor multinaţionale este susţinută de mai multe categorii specializate: investitori, producători, finanţişti, comercianţi. Aceste categorii sunt reprezentate de persoane sau de companii, de multe ori chiar de trusturile multinaţionale. Accelerarea procesului globalizării a creat o multitudine de situaţii, de conexiuni, suprapuneri şi circuite redundante, greu de descifrat pentru cei interesaţi. În această lume, dar cu influenţe asupra tuturor domeniilor, investitorii reprezintă puterea. În contextul globalizării, datorită liberei circulaţii a capitalului, investitori au dobândit o mobilitate fără precedent în istorie, care a dus la situaţia existenţei puterii caracterizate de extrateritorialitate. Astfel, s-a produs o nouă asimetrie între natura puterii şi teritorialitatea întregii vieţi, pe care puterea neancorată, capabilă să se deplaseze cu repeziciune, fără preaviz, o poate exploata pentru a nu suporta consecinţele condiţiilor. În principiu dispersia acţionarilor nu este determinată de spaţiu. Investitorii sunt scutiţi de limitarea spaţială, distanţa faţă de companie fiind poate cel mai mărunt criteriu. Este cel mai important efect ale victoriei faţă de spaţiu. Companiile se pot mişca în libertate, dar consecinţele mişcării rămân pe loc. Cine este liber să scape din localitate, este liber să scape de consecinţe. Dimensiunea globală a opţiunilor investitorilor, în comparaţie cu limitele strict locale ale opţiunii de furnizor de muncă, determină această asimetrie, care subliniază dominaţia primului asupra celui de-al doilea. Vârful noii ierarhii este extrateritorial, iar la baza societăţii sunt cei localizaţi. 53

Schönwälder Gerd, Globalization, Violent Conflict, and Peacebuilding, A Concept Note on Future Programming Possibilities, martie 2003 NESECRET

34 din 103

NESECRET

Pentru a creşte rentabilitatea, producătorii vor reducerea costurile de producţie şi mărirea debuşeurilor, mutând producţia în locaţiile adecvate. La nivel global, producţia va tinde să valorifice avantajele naţionale şi specializările producţiei fiecărei ţări. În acest sens va fi influenţat şi comerţul internaţional, apărând anumite fluxuri de export şi de import între diverse ţări. În prezent se constată că la export, excelează pe anumite specializări: SUA - bunuri agricole, servicii, produse ale industriei aeronautice; UE - produse agricole, aeronautice, chimice, maşini unelte, servicii; ţările asiatice - bunuri manufacturiere tradiţionale, textile, marochinărie, electronică, produse agricole; Japonia - automobile, electronică; ţările Golfului - petrol, gaze naturale. În contextul globalizării, în general, finanţiştii nu sunt împotriva fărâmiţării teritoriale, întrucât în statele cu o economie în restructurare sau mai puţin dezvoltată, nevoia de resurse financiare din exterior, determină o atitudine favorabilă a statului faţă de slaba îngrădire a capitalului global. Conduita lor specială este că acţionează pentru a elimina tot ce poate reprezenta o piedică în libera circulaţie a capitalului. 3.2.3.

Domeniile de manifestare şi structura globalizării

Principalele domenii de manifestare a procesului de globalizare sunt: economia; comerţul; comunicaţiile; finanţele; mass-media; piaţa forţei de muncă; transporturile. Economia - antrenează unele dintre cele mai importante interese ale actorilor globalizării. Dimensiunea economică a globalizării este forţa polarizatoare a celor mai importante interese, a celor mai profitabile şi tentante rezultate. Apreciem că rezolvarea cât mai multor probleme economice va determina şi modelarea mai uşoară a celorlalte aspecte ale globalizării. Economiile naţionale s-au transformat în elementele unui sistem mondial economic, în care companiile multinaţionale sunt principalii factori. Economiile naţionale devin din ce în ce mai interdependente. Interesele economice şi cele de securitate naţională sunt strâns legate pentru un stat şi numai împreună NESECRET

35 din 103

NESECRET

determină prosperitatea cetăţenilor acelui stat. Economia naţională conferă unui stat puterea şi autoritatea necesare pentru a-şi promova valorile naţionale, diplomaţia şi pentru a nu genera rivalităţi de sorginte militară. O economie naţională sănătoasă generează pieţe, atât interne, cât şi externe, care conferă oportunităţi pentru cetăţenii acelui stat – ca forţă de muncă, cât şi pentru firmele naţionale sau internaţionale. Viitorul unei economii naţionale depinde de gradul său de integrare şi de valorificare a oportunităţilor globale ale afacerilor. Fiecare economie naţională trebuie să dispună de cât mai multe elemente de presemnalizarea a crizelor specifice şi de resursele necesare pentru depăşirea unor perioade nefaste din punct de vedere economic. O economie lipsită de soliditate, face ca statul să devină mai vulnerabil în faţa unor ameninţări diverse şi forţe destabilizatoare. Economia globală s-a creat prin realizarea unei interdependenţe a economiilor statelor, în care pieţele depinde unele de altele, devin emergente şi nu mai pot fi protejate în totalitate prin intervenţia statelor proprii. Prin eliminarea izolării unor economii naţionale şi integrarea lor pe plan internaţional se diminuează posibilităţile de apariţie a unor crize financiare majore. Accelerarea procesului de globalizare a determinat o explozie a producţiei internaţionale şi a tranzacţiilor financiare în cadrul pieţei libere a sistemului capitalist54 răspândit pe tot mapamondul. În particular, trebuie amintit că fracturile în răspândirea prosperităţii, au determinat fenomenul migraţionist, dinspre ţările cu o economie mai puţin dezvoltată spre cele cu economii consolidate. Sensul este inversat55 în situaţiile în care sunt periclitate, ameninţate resursele naturale vitale, interne sau externe, ceea ce determină ca ţările industrializate să intervină într-un fel sau în altul asupra economiilor ţărilor din lumea a doua sau a treia.

Hartman William J., GLOBALIZATION AND ASYMMETRICAL WARFARE, AIR COMMAND AND STAFF COLLEGE, AIR UNIVERSITY, Maxwell Air Force Base, Alabama, aprilie 2002 55 Hansen Thomas T., Muller Andreas, Vera Guillermo Hernandez, EVOLUTION OF NATO IN THE POSTCOLD WAR ERA, Studiu în cadrul Departamentului de Cercetare al Colegiului de Comandă şi Stat Major Aero, SUA, 1997 NESECRET

36 din 103

NESECRET

Comerţul - creşterea spectaculoasă a comerţului56 şi a fluxurilor investiţionale au determinat globalizarea economică, prin integrarea din ce în ce mai puternică a procesului de producţie. În cadrul accelerării procesului de globalizare, comerţul internaţional se înfăptuieşte cu un capital în totalitate extrateritorial. Comerţul mondial creşte mai repede decât producţia. Între 1990 – 2000, rata de creştere a comerţului internaţional a fost de 6,8% anual. Dar această situaţie se concentrează în special în Occident şi Asia. Comerţul reliefează dualitatea procesului de globalizare: schimburile comerciale se dezvoltă pe plan internaţional, dar se intensifică şi în plan regional. Ţările Europei Occidentale57 exportă 2/3 din mărfurile sale în aceeaşi zonă geografică. Exportul SUA şi Canada este destinat în proporţie de 60% ţărilor din America de Nord şi UE, iar jumătate din exportul ţărilor din Asia de Sud-Est şi China, care reprezintă 25% din comerţul mondial, este destinat tot ţărilor din Asia. Tendinţa de scădere a taxelor vamale este evidentă, ca urmare a acordurilor sub egida General Agrement on Tariffs and Trade (GATT) sau a Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC). Totuşi există bariere vamale în agricultură, textile, confecţii, siderurgie. Protecţia faţă de importuri se face şi prin noi modalităţi mai puţin vizibile de restricţii nontarifare: cote, autorizaţii administrative, norme sanitare, norme tehnice, acorduri de comercializare ordonate, restricţii voluntare la export. Comunicaţiile - progresul tehnologic58 este accelerat, fiind în general determinat de ţările super dezvoltate tehnologic din lumea occidentală. Chiar dacă reţeaua globală de comunicaţii acţionează selectiv, revoluţia tehnologică a

Schönwälder Gerd, Globalization, Violent Conflict, and Peacebuilding, A Concept Note on Future Programming Possibilities, martie 2003 57 Bernard Guillochon, Globalizarea: o singură planetă, proiecte divergente, Editura ,,Enciclopedia RAO”, Bucureşti, 2003, p. 10 58 Hansen Thomas T., Muller Andreas, Vera Guillermo Hernandez, EVOLUTION OF NATO IN THE POSTCOLD WAR ERA, Studiu în cadrul Departamentului de Cercetare al Colegiului de Comandă şi Stat Major Aero, SUA, 1997 NESECRET

37 din 103

NESECRET

permis comunicaţiilor globale să promoveze circulaţia rapidă a informaţiei în toate domeniile de activitate, existând şansa valorificării ei la diverse nivele. O altă consecinţă a revoluţiei tehnologice este scăderea costurilor legate de comunicaţiile internaţionale59, dezvoltând această facilitate nu numai pentru instituţiile oficiale, ci şi pentru oamenii de afaceri, ONG-uri şi publicul larg. Apoi, au crescut avantajele în procesarea şi valorificarea datelor de către noii actori ai vieţii internaţionale, datorită organizării lor preponderent în reţele organizate pe orizontală, în timp ce structurile administrative birocratice au păstrat în funcţionarea lor organizarea ierarhică, pe verticală. Creşterea accesului la INTERNET în ţările dezvoltate a fost valorificată în special de tineri. Accesul la comunicaţii, într-un sens real - la viitor, este îngrădit de geografie, gen, venit şi limbă. În fapt o jumătate din umanitate nu a vorbit vreodată la telefon. Cu unele investiţii relativ modeste şi prin renunţarea la anumite limitări administrative, s-ar putea permite un acces mai larg al populaţiei la lumea world wide web (www; în traducere: reţeaua largă la nivel mondial), la telefonia celulară sau la televiziunea prin satelit. Să nu uităm de beneficiile învăţământului la distanţă, care este practicat de exemplu din Estonia, până în India, remarcabil fiind că în Estonia există o medie de computere pe locuitor mai mare decât în Franţa sau Italia. Economiile sărace, pot avea acces la sistemele de comunicaţii prin satelit sau celular, renunţând la vechile tehnologii bazate pe stâlpi şi cabluri. Conform UNPD60, pentru a trimite un document de 40 pagini din Madagascar în Côte d'Ivoire poţi plăti: 75 USD pentru curierat, destinaţia fiind atinsă după 5 zile (7.200 minute); 45 USD şi 30 minute (0,02 zile), prin fax; maxim 0,2 USD şi 2 minute (0,0014 zile), prin e-mail.

Reinicke Wolfgang H. şi Deng Francis, cu Witte Jan Martin, Benner Thorsten, Whitaker Beth şi Gershman John, CRITICAL CHOICES - The United Nations, Networks, and the Future of Global Governance, IDRC, 2000 60 Smith Gordon şi Naím Moisés, ALTERED STATES - Globalization, Sovereignty, and Governance, ISBN 0-88936-917-8, 27.04.2003 NESECRET

38 din 103

NESECRET

Chiar61 şi firmele mai mici pot face afaceri în străinătate în modalităţi ne mai întâlnite până la apariţia INTERNET-ului şi tehnologiilor asociate, cum ar fi cele care fac traduceri automate. Dar există mult mai multe afaceri globale, nu numai prin punerea pe web a firmei pentru a fi accesibilă în întreaga lume. Multe firme susţin că afacerile lor au succes la nivelul operaţiunilor globale şi că vor să-şi înteţească eforturile pentru a valorifica şi mai bine oportunităţile noilor şi în creştere pieţe economice. INTERNET-ul duce la un nou tip de polarizare şi inechitate, tip pluggedin şi unplugged, legată de acces şi utilizare. Spre exemplu62, în Asia de Sud, trăieşte 20% din populaţia globului, însă doar un procent dintre aceştia au acces la INTERNET. Chiar şi aşa cu noile tehnologii şi costuri reduse, există zone, cum ar fi cele rurale din Africa, unde accesul este îngăduit de raritatea serviciilor telefonice, ca să nu mai vorbim de cei care nu ştiu să citească sau să socotească. De aceea, strategiile pentru o educaţie de bază, dezvoltare economică şi răspândirea constantă comunicaţiilor trebuie să determine colaborarea guvernelor cu ONG-urile, industria şi organizaţiile internaţionale, astfel încât să fie împărtăşite tuturor evoluţiile pozitive datorate procesului de globalizare. De exemplu, în Bangladesh şi Mauritius, guvernele au eliminat taxele legate de utilizarea computerelor, tocmai pentru a permite sporirea numărului de posesori şi utilizatori. Sunt reforme uşor de înfăptuit, mai ales că presupun costuri reduse, însă efectele şi realizările sunt importante, mai ales dacă reformelor vor fi susţinute în continuare. De asemenea, se poate considera că folosirea unor comunicaţii globale mai rapide şi mai ieftine, va determina populaţiile să fie mai atente la performanţele guvernelor, în comparaţie cu ale altora, poate mai puţin tolerante la eşecuri, lucru nelipsit de importanţă, dacă se consideră drept obiectiv buna guvernare.

http://www.optimizemag.com/article, Violino Bob, THE World Is Your Market, Optimize Magazine – USA, iunie 2004 62 Smith Gordon şi Naím Moisés, ALTERED STATES - Globalization, Sovereignty, and Governance, ISBN 0-88936-917-8, 27.04.2003 NESECRET

39 din 103

NESECRET

Din păcate, inclusiv tehnologiile cele mai periculoase din punct de vedere distructiv63, sub forma armelor acumulate în timpul Războiului Rece, au proliferat pe piaţă, determinând şi influenţând unele crize regionale. Finanţele - influenţele accelerării globalizării în finanţe sunt reprezentate şi de evoluţia investiţiilor străine directe (ISD), ce reprezintă exportul de capital într-o ţară străină. ISD sunt cruciale pentru dezvoltarea economică, export, oportunităţile de angajare şi competitivitatea între ţările care atrag asemenea fluxuri financiare. ISD reflectă de asemenea curentele politice, legalitatea şi deschiderea periodică, promovând de asemenea inovaţiile tehnologice. Între 1980 – 1989 fluxurile de capital au crescut de peste 10 ori64, valoarea capitalului întreprinderilor străine din produsul intern brut (PIB) mondial evoluând de la 5% la 15%. Cei mai importanţi investitori se găsesc în SUA, UE şi Japonia, care în 1990 deţineau 90% din stocul mondial al activelor plasate în străinătate, iar din acestea, 2/3 se găsesc în ţările dezvoltate economic. Accelerarea procesului globalizării este evidentă, având în vedere că între 1950 – 1970, volumul ISD a crescut doar de 6 ori. În ultimii 10 – 15 ani se observă totuşi unele mutaţii în fluxurile de capital, apărând noi ţări de interes pentru ISD: China, care în 1998 atrăgea 31% din fluxul global al ISD; Brazilia, cu 28%; America Latină şi Caraibe, pentru care fluxul ISD a crescut de 10 ori în perioada 1990 – 2000; ţările Europei Centrale şi Orientale, unde volumul ISD a crescut de 13 ori între 1991 – 2000. Globalizarea financiară a fost influenţată de cei ,,3D”: Dereglementare, Decompartimentare, Descentralizare – adică, suprimarea unor bariere juridice, mai buna comunicare între pieţele financiare şi eliminarea băncilor ca intermediari în avantajul dezvoltării burselor şi apariţiei unor noi instrumente financiare (options, futures, swaps). Din 1985, s-a ajuns de la tranzacţii

Hansen Thomas T., Muller Andreas, Vera Guillermo Hernandez, EVOLUTION OF NATO IN THE POSTCOLD WAR ERA, Studiu în cadrul Departamentului de Cercetare al Colegiului de Comandă şi Stat Major Aero, SUA, 1997 64 Bernard Guillochon, Globalizarea: o singură planetă, proiecte divergente, Editura ,,Enciclopedia RAO”, Bucureşti, 2003, p. 11 NESECRET

40 din 103

NESECRET

financiare de 200.000 milioane USD/zi, la 1.400.000 milioane USD/zi, în 2000, adică 9/10 din toate rezervele de schimb ale băncilor65. În ultimii 50 de ani, prin accelerarea procesului economic globalizat, au fost dezvoltate pe întregul mapamond, pieţele financiare tip future66, economia fictivă, preconizată pentru viitor (future în engleză), fiind superioară cu mult în tranzacţii economiei reale, a prezentului. Există în lume peste 100 future exchanges, aproape 60 activând în Europa şi SUA, celelalte fiind înfiinţare în 40 de ţări, volumul tranzacţiilor crescând cu 10% în ultimii 15 ani. Aceste pieţe future, sunt caracterizate de: efectul pozitiv al stabilizări creşterii economiei naţionale; formarea în premieră în această sferă financiară, a trei structuri de preţuri – CBOT pentru produsele agricole, LME (London Metal Exchange) pentru metalele neferoase, LIFFE (London International Financial Futures Exchange) pentru derivatele financiare; competiţia strânsă între aceste pieţe pe plan mondial, întrucât marile companii pot chiar promova, on-line, planuri economice pe diverse termene, pentru preţurile a numeroase produse; efectele dezvoltării lor pe plan mondial au devenit din ce în ce mai evidente. Mass-media – datorită televiziunii, presei, INTERNET-ului, călătoriilor în străinătate, reţelelor de ONG-uri, localizaţii sunt bombardaţi zilnic cu noutăţi din toată lumea, de cele mai multe ori fiind promovate conflictele, dezastrele, accidentele grave şi prinderea infractorilor67. Adesea, localizaţii asimilează aceste ştiri, ca şi cum ar face parte din viaţa lor, fiind preluate şi discutate în familii, la locul de muncă, între prieteni. Procesul globalizării a produs şi accentuat unele efecte asupra media: • media a fost s-a transformat68 în una din principalele entităţi care influenţează mediul internaţional.; 65

Bernard Guillochon, Globalizarea: o singură planetă, proiecte divergente, Editura ,,Enciclopedia RAO”, Bucureşti, 2003, p. 16 66 http://en.ce.cn/Insight/t20040427_751437.shtml, FUTURE market in trend of economic globalization, China Economic Net - Beijing, China, 07.06.2004 67 Smith Gordon şi Naím Moisés, ALTERED STATES - Globalization, Sovereignty, and Governance, ISBN 0-88936-917-8, 27.04.2003 68 Hartman William J., GLOBALIZATION AND ASYMMETRICAL WARFARE, AIR COMMAND AND STAFF COLLEGE, AIR UNIVERSITY, Maxwell Air Force Base, Alabama, aprilie 2002 NESECRET

41 din 103

NESECRET

• managementul în media a devenit deosebit de complex şi dificil, datorită constrângerilor multiple, de la necesitatea de a obţine profit (companii ca CNN, Fox News şi BBC, există doar pentru acest motiv. Ele nu lucrează şi nu sunt controlate de guvernanţi. Ele vor relata o ştire, numai dacă vor fi convinse că aşa trebuie); • există permanent încercări a guvernelor69 de a-şi promova obiectivele naţionale sau chiar de a controla media; • media prin acţiunile sale influenţează mult reacţiile guvernamentale; • demasificarea audienţei, datorită revoluţiei tehnologice în comunicaţii, cu accent pe INTERNET, care permite fiecărui individ de a-şi personaliza ştirile pe care să le primească; • INTERNET-ul oferă posibilităţi practice ca orice persoană să fie un potenţial producător de ştiri la o scară globală; • media asigură legătura dintre localizaţi – globali. Ultima categorie se manifestă din locuri deosebite, adevărate paradisuri pentru cei care urmăresc mai ales emisiunile televizate, în general localizaţii. Accelerarea procesului de globalizare determină şi consecinţa răspândirii peste frontiere a conceptelor de respectare a drepturilor omului, penetrează sferele guvernelor democratice şi reformulează diverse concepte, de la cele referitoare la drepturile omului, până la cel de suveranitate şi autonomie. Populaţia, poate observa la TV abuzurile referitoare la nerespectarea drepturilor omului şi în rândurile ei se nasc şi se dezvoltă dorinţa de organizare în cadrul unor ONG-uri transfrontaliere. Aşa s-au născut şi se dezvoltă şi prin aceste posibilităţi, experienţa oamenilor referitoare la rolul corporaţiilor, legalitate, economie, securitatea persoanei, democraţie, buna guvernare. În cadrul acestui proces, bineînţeles mult mai complex, dar influenţat indiscutabil de media, are loc chiar şi reformularea conţinutului conceptului de interes naţional.

Hartman William J., GLOBALIZATION AND ASYMMETRICAL WARFARE, AIR COMMAND AND STAFF COLLEGE, AIR UNIVERSITY, Maxwell Air Force Base, Alabama, aprilie 2002 NESECRET

42 din 103

NESECRET

Piaţa forţei de muncă - chiar dacă se ghidează după principiul calificare înaltă – preţ ridicat, forţa de muncă ieftină reprezintă un avantaj pentru statele care o deţin întrucât atrage ISD. De aceea, o parte a producţiei se mută din ţările mai dezvoltate, diminuând oferta locurilor de muncă. În acelaşi timp, o parte a forţei de muncă ieftine migrează spre ţările bogate, oferind posibilitatea producătorilor de a o folosi, mai ales în producţia de confecţii, alimentaţie publică, agricultură şi acele servicii a căror slujbe nu sunt căutate de autohtoni. Dacă intrarea în ţară este ilegală, uneori, imigranţii sunt preferaţi autohtonilor, întrucât salariile oferite sunt mult mai mici, ceea ce poate produce unele tensiuni în plan social, amplificate uneori şi de capacitatea redusă a imigranţilor de a se adapta la condiţiile sociale, culturale din ţara ţintă/gazdă. Forţa de muncă salarială şi cea din agricultură sunt expuse deschiderii unei economii naţionale. Apar specializări şi mutaţii ale producţiei, ce determină reaşezări de preţuri, respecializări ale forţei de muncă, ceea ce presupune variaţii ale veniturilor salariale sau chiar impunerea unor migraţii ale forţei de muncă sau acceptarea unor soluţii de protecţie socială, până la apariţia altor condiţii economice locale favorabile. E şi situaţia existenţei unui loc de muncă principal şi a unor job-uri secundare, completatoare de venit salarial, oficial sau neoficial. Dualitatea procesului de globalizare apare şi din situaţia forţei de muncă slab calificate din ţările avansate tehnologic, care este periclitată de importurile din ţările cu forţă de muncă ieftină şi din îngustarea locurilor de muncă datorită revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Întrepătrunderea sistemelor de producţie se manifestă printr-o concurenţă crescută pe pieţe şi o mobilitate internaţională mai mare a factorilor de producţie (capital, forţa de muncă), producţia globală înfăptuindu-se în principal cu un capital parţial extrateritorial. Transporturile - în contextul accelerării procesului de globalizare, transporturile şi tehnologia informaţiilor reprezintă cei doi piloni de bază a unui

NESECRET

43 din 103

NESECRET

capitalism modern70 şi care susţin la nivelul întregului glob o economie mondială din ce în ce mai complexă. Călătoria şi transporturile au făcut, la rândul lor, obiectul schimbărilor rapide şi radicale datorate globalizării. Ca şi în situaţia altor factori ai globalizării, transporturile, pe lângă diversitatea şi calitatea dobândite, au preluat inclusiv valenţa virtuală datorită utilizării la scară cât mai mare a INTERNETului, utilizatorii vizitând locurile de interes, prezentate şi valorificate virtual, chiar din fotoliul de acasă sau de la biroul firmei. Îmbunătăţirea transporturilor, alături de rata mare a dezvoltării, forţa de muncă ieftină şi competiţia mondială susţin scăderea preţurilor şi creşterea posibilităţilor globale de a folosi tehnologiile sofisticate, chiar şi de statelor sau actorii non-statali ce deţin posibilităţi financiare mai reduse71. Structura procesului de globalizare Afectarea percepţiei pozitive a procesului de globalizare poate fi declanşată, printre altele şi de manifestarea unor tendinţe de extindere geografică forţată, datorate dorinţelor de dominare şi de ştergere a diferenţelor naţionale, prin orientarea spre scopuri care aparţin în exclusivitate celor puternici şi realizarea unei super ierarhizări, în contrast cu interesele celor mulţi, pasibili de a fi plasaţi la o periferie din ce în ce mai îndepărtată de centru. În fapt una din caracteristicile globalizării este lipsa centrului, a unei singure surse de decizie. În acelaşi timp sunt opinii care susţin că procesul globalizării este afectat şi are mult de pierdut tocmai datorită rezultantei a milioane de decizii şi acţiuni necoordonate72. În orice caz, toate opiniile, atât a adepţilor, cât şi a potrivnicilor globalizării, susţin importanţa promovării proceselor de menţinere a păcii şi a prevenirii conflictelor violente simetrice sau asimetrice.

Hartman William J., GLOBALIZATION AND ASYMMETRICAL WARFARE, AIR COMMAND AND STAFF COLLEGE, AIR UNIVERSITY, Maxwell Air Force Base, Alabama, aprilie 2002 71 Hansen Thomas T., Muller Andreas, Vera Guillermo Hernandez, EVOLUTION OF NATO IN THE POSTCOLD WAR ERA, Studiu în cadrul Departamentului de Cercetare al Colegiului de Comandă şi Stat Major Aero, SUA, 1997 72 Smith Gordon şi Naím Moisés, ALTERED STATES - Globalization, Sovereignty, and Governance, ISBN 0-88936-917-8, 27.04.2003 NESECRET

44 din 103

NESECRET

Structura procesului de globalizare poate fi proiectată prin creionarea unor tipuri de globalizare şi prin trasarea unor elemente ce caracterizează potenţialul pe care statele îl manifestă pentru integrarea lor în acest fenomen. Tipuri de globalizare Apreciem că această evaluare are mai mult un conţinut teoretic73: • globalizarea politică - este considerată cheia provocării adresate guvernării, subiect care iniţial era un domeniu predilect statelor tip naţiune. Aspecte principale: organizaţiile multilaterale, regionale şi subregionale pot avea un rol mai important; organizaţiile societăţii civile şi reţelele transnaţionale pot avea un rol mai important; activităţile de donaţii financiare au un rol şi impact mai puternice; opiniile despre noul context al noţiunii de suveranitatea se confruntă cu părerile referitoare la datoria de a proteja interesele naţionale; după 11 septembrie 2001, au apărut şi s-au intensificat provocările la adresa multilateralismului şi regionalismului; Posibile surse de generare a conflictelor violente - avantajele globalizării în procesul de menţinere a păcii: rolul

organizaţiilor

regionale

şi

multilaterale

în

prevenirea,

desfăşurarea şi deciziile luate referitoare la conflicte - importanţa instrumentelor politice multilaterale şi regionale; rolul organizaţiilor societăţii civile şi reţelelor transnaţionale în prevenirea, desfăşurarea şi deciziile luate referitoare la conflicte; rolul donatorilor, finanţatorilor în prevenirea, dar la fel de bine şi în exacerbarea conflictelor; necesitatea de a întări capacitatea internă a guvernelor de a conduce, mai ales în statele fragile - necesitatea de a încuraja democratizarea şi 73

Schönwälder Gerd, Globalization, Violent Conflict, and Peacebuilding, A Concept Note on Future Programming Possibilities, martie 2003 NESECRET

45 din 103

NESECRET

potenţialul politic al globalizării pentru a ajuta de-a lungul acestui proces de întărire a capacităţii de guvernare democratică; noi doctrine de securitate şi impactul lor asupra regulilor războiului standardelor referitoare la drepturile fundamentale ale omului etc.; organizarea

unor

administraţii

transnaţionale

după

încetarea

conflictelor violente. • globalizarea economică - creşterea integrării proceselor de producţie globală, ca rezultantă a sporirii comerţului şi a fluxurilor financiare. Aspecte principale: reformarea rolului şi capacităţii de a face politică de către statele de tip naţiuni, mai ales în sfera serviciilor publice; reformarea sistemelor financiare; reformarea standardelor de muncă şi a sistemelor sociale; reformarea industriei naţionale; reformarea capacităţii de management a resurselor naturale şi a aspectelor referitoare la mediu în general; creştere potenţialul prospectării economice pe piaţa integrată mondial; creşterea potenţialului de modernizare a statelor şi de îmbunătăţire a guvernării;

creşterea potenţialului de luptă împotriva sărăciei;

Posibile surse de generare a conflictelor violente - avantajele globalizării în procesul de menţinere a păcii: instabilitate cauzată de crize financiare - noi arhitecturi financiare; instabilitate cauzată de deteriorarea serviciilor publice – aranjamente pentru alternative ale guvernării, la diferite nivele;

instabilitate cauzată de deteriorarea standardelor de muncă şi a asistenţei sociale – strategii inedite economice şi sociale;

activitatea sectorului privat în zone de conflict – potenţialul actorilor din sectorul privat de a asista cu management specific perioadei de

NESECRET

46 din 103

NESECRET

conflict, rezoluţii şi prevenire; creşterea rolului sectorului privat comparativ cu cel al statului; rolul instituţiilor financiare şi strategiile de adaptare structurală; managementul resurselor naturale şi reglementarea fluxurilor de resurse, managementul referitor la mediu în general; globalizarea economică şi lupta împotriva sărăciei. • globalizarea socială şi culturală - creşterea mişcărilor de oameni, modele culturale peste frontiere, idei, facilitate de revoluţia tehnologică, INTERNET. Aspecte principale: creşterea migraţiei, formarea diasporei, o mai mare diversitate etnică; răspândirea altor fenomene cu conexiuni în fenomenul migraţionist, cum ar fi HIV/SIDA; ciocnirea dintre valorile ,,vestice” şi cele ,,tradiţionale”, creşterea fundamentalismului; o relativă disoluţie a societăţilor tradiţionale. Posibile surse de generare a conflictelor violente - avantajele globalizării în procesul de menţinere a păcii: xenofobia - impactul asupra refugiaţilor şi a altor persoane; rolul diasporei în conflictele violente de oriunde; rolul HIV/SIDA de a submina statele şi sistemele sociale, precum şi a sectoarelor de protecţie; rol al autorităţii tradiţionale, interfaţă cu instituţii politice ,,formale”. Elementele principale ale globalizării ce influenţează evoluţia statele lumii Pentru evaluarea gradului de globalizare din diverse ţări, unul din indicii cei mai apreciaţi, este cel realizat de A.T. Kearney - Foreign Policy Globalization Index74, care pentru activităţile din anul 2002, a avut la bază o reprezentare a activităţilor din domeniile: comerţ; finanţe; angajamente politice; tehnologia informaţională; contacte personale. 74

http://www.foreignpolicy.com/story/files/story2493.php, A.T. Kearney, Measuring Globalization: Economic Reversals, Forward Momentum, FOREIGN POLICY Globalization Index, 2004. NESECRET

47 din 103

NESECRET

Aspectele pentru stabilirea indexului de globalizare a unei ţări: • integrarea economică: comerţ; investiţii străine directe; fluxurile de capital de portofoliu; veniturile din investiţii; • conexiunile tehnologice: utilizatorii de

INTERNET;

gazdele de

INTERNET; serverele securizate; • contactul personal: călătoriile şi turismul internaţional; traficul telefonic internaţional; transferurile prin mandat şi cele personale (transferurile de muncitori, compensaţii pentru angajaţi, alte transferuri de la persoană la persoană şi cele neguvernamentale); • angajamentul politic: membru în organizaţiile internaţionale; contribuţii cu personal şi financiare pentru misiunile Consiliului de Securitate ONU; ratificare tratate internaţionale; transferuri financiare interguvernamentale. În anul 2002, procesul de globalizare a supravieţuit unei perioade de schimbări considerabile: alerte maxime pentru călătorii; întărirea măsurilor de securitate în aeroporturi; o grevă majoră în cel mai dinamic port din SUA; mai multe scandaluri ale unor importante corporaţii din ţările dezvoltate; prăbuşirea pieţii financiare în Argentina; atacuri teroriste în ţări precum Indonezia şi Kenya. În ciuda tuturor aceste travalii, la sfârşitul anului 2002, lumea a fost mai integrată decât fusese anterior75.

3.3. Globalizare şi antiglobalizare După atacul terorist din 11 septembrie 2001, unii analişti au prognozat76 sfârşitul procesului de globalizare sub forma cunoscută de până atunci. Se credea că frontierele permisive, care au facilitat mişcarea fără precedent a banilor, bunurilor, persoanelor, ideilor, vor fi prevăzute cu ,,sârmă ghimpată” şi numeroase puncte de control, determinând un blocaj pentru comerţ şi călătorii.

http://www.foreignpolicy.com/story/files/story2493.php, Kearney A.T., Measuring Globalization: Economic Reversals, Forward Momentum, FOREIGN POLICY Globalization Index, 2004 76 http://www.foreignpolicy.com/story/files/story2493.php, A.T. Kearney, Measuring Globalization: Economic Reversals, Forward Momentum, FOREIGN POLICY Globalization Index, 2004 NESECRET

48 din 103

NESECRET

Pentru a ne formula un punct de vedere referitor la ce se întâmplă şi ce se poate întâmpla în viitorul apropiat şi cel mediu, avem nevoie de unele date şi elemente concrete. Fără a deveni partizanul vreuneia din tabere, putem sublinia că situaţiile statistice sunt interpretate în fel şi chip, atât de adepţii globalizării, cât şi de cei ai antiglobalizării. Unii susţin că tragediile lumii contemporane există datorită faptului că globalizarea nu a atins toate meridianele globului, ceilalţi cred că de fapt sunt efectele acestui proces, din ce în ce mai accelerat. O serie de date statistice, provenite majoritatea din evaluările organismelor internaţionale, pot defini efectele procesului de globalizare. Încă persistă situaţii dramatice, de neacceptat pentru lumea de azi, datorită faptului că nu toate statele respectă acelaşi sistem de valori fundamentale şi condiţii de aplicare a mecanismelor la nivel internaţional, de exemplu - cele necesare lansării programelor ajutorare. Poate fi vorba şi de lipsa unor fonduri sau de necesitatea unei mai bune dirijări a fondurilor disponibile pe plan internaţional, dar uneori şi de dezinteres sau lipsa unor priorităţi. Dacă luăm în calcul ce s-a realizat şi cum s-au promovat valorile fundamentale ale lumii democratice, nu putem să nu ne gândim la consecinţele pozitive ale procesului de globalizare. Accelerarea globalizării duce la polarizare în multe sfere de activitate, iar dualitatea fenomenului evidenţiază convieţuirea unor situaţii de limite extreme: • averea celor mai sărace 20 ţări a scăzut, în ultimii 15 – 20 ani, de la 2,3% la 1,4% din averea mondială; • 2.000 milioane de oameni nu au acces la apă curată; • în 1991, 85% din populaţie primea 15% din venitul care îi era rezervat77; • ţările în curs de dezvoltare deţin 22% din averea planetei şi 80% din populaţia globului; • din cei 6.000 milioane de oameni de pe planetă, 1.000 milioane deţin 80% din avuţia globului, în timp ce alte 1.000 milioane încearcă din greu să supravieţuiască cu mai puţin de 1 USD/zi; 77

Bernard Guillochon, Globalizarea: o singură planetă, proiecte divergente, Editura ,,Enciclopedia RAO”, Bucureşti, 2003, p. 71 NESECRET

49 din 103

NESECRET

• 800 milioane oameni sunt în permanenţă subnutriţi, iar 4.000 milioane (75% din populaţia lumii) trăiesc în sărăcie; • 120 milioane de copii nu vor avea şansa de a merge la şcoală78; The State of The World's Children 2000, editat de UNICEF, menţiona nivelul de 130 milioane copii, o mare parte sunt exploataţi la muncă în condiţii inumane; • în 1975, erau 2 milioane de emigranţi aflaţi în grija Înaltei Comisii ONU, iar în 1995, erau 27 de milioane; • malaria provoacă moarte a 3 milioane persoane/an, din care majoritatea sunt copii79, iar diareea ucide aproape 4 milioane copii/an80; • decesele anuale datorate fumatului, se ridică la 4 milioane persoane, OMS preconizând un nivel de 10 milioane decese în 2025, când vor fi 1.600 milioane fumători, faţă de 1.100 milioane fumători în anul 2003; • în 2000, 11 milioane copii şi-au pierdut mama sau ambii părinţi datorită SIDA; • în 2002, erau evaluaţi 33 milioane oameni infectaţi cu HIV/SIDA, din care 11 milioane în Africa, deja 14 milioane persoane fiind decedate81. Din noile îmbolnăviri, 90% fiind în ţările sărace, iar în 2004 - peste 40 milioane persoane din ţările în curs de dezvoltare sunt seropozitivi HIV, cu speranţe reduse de a primi tratamentul necesar82; • în următorii 25 de ani, populaţia globului va creşte cu circa 2.000 milioane de oameni, din care doar 50 milioane (2,5%) vor fi în ţările bogate83;

http://www.iht.com/articles/516668.htm, Wolfensohn James, The growing threat of global poverty, articol în International Herald Tribune - Paris, France, referitor la întâlnirea internaţională a miniştrilor de finanţe şi responsabilii Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional la Washington, 23.04.2004 79 Smith Gordon şi Naím Moisés, ALTERED STATES - Globalization, Sovereignty, and Governance, ISBN 0-88936-917-8, 27.04.2003 80 http://www.counterpunch.org/mckinney04232004.html, McKinney Cynthia, The Perils of Globalization, CounterPunch - Petrolia, CA, USA, 23.04.2004 81 Smith Gordon şi Naím Moisés, ALTERED STATES - Globalization, Sovereignty, and Governance, ISBN 0-88936-917-8, 27.04.2003 82 http://www.iht.com/articles/516668.htm, Wolfensohn James, The growing threat of global poverty, articol în International Herald Tribune - Paris, France, referitor la întâlnirea internaţională a miniştrilor de finanţe şi responsabilii Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional la Washington, 23.04.2004 83 http://www.iht.com/articles/516668.htm, James Wolfensohn, The growing threat of global poverty, articol în International Herald Tribune - Paris, France, referitor la întâlnirea internaţională a miniştrilor de finanţe şi responsabilii Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional la Washington, 23.04.2004 NESECRET

50 din 103

NESECRET

• în 2025, se preconizează ca populaţia globului să atingă 8.000 milioane de persoane, faţă de 1.650 milioane persoane în anul 190084; • în următorii 25 de ani, 98% din populaţie va fi în ţările sărace; • în următorii 25 de ani, 5.000 milioane persoane vor trăi în zone urbane, de două ori mai mult decât în 1990; • în 1950, doar New York şi Londra erau evaluate drept megaoraşe, cu cel puţin 8 milioane citadini, fiecare; în 1995 erau 23 megaoraşe, din care 17 în ţări în curs de dezvoltare; în 2015 se preconizează a fi 36 megaoraşe, din care 23 în Asia; • populaţia de peste 60 de ani îşi va dubla numărul în următorii 25 de ani, atingând 1.200 milioane persoane; • aproape jumătate din populaţia globului are vârsta sub 25 de ani, iar 9 din 10 dintre aceşti tineri trăiesc în ţările în curs de dezvoltare şi 50% dintre ei vor avea nevoie de slujbe în următorii 10 ani, iar un număr mereu crescător dintre ei vor părăsi ţara proprie în căutare de lucru85; • anual, 0,8 – 0,9 milioane persoane sunt victime ale traficului ilegal de persoane, din care 0,018 – 0,020 milioane trec fraudulos frontiera SUA; • unii economişti consideră că accelerarea procesului de globalizare este responsabilă de declinul, din 1975, cu circa 1/5 din plata muncitorilor americani, datorită condiţiilor dezavantajoase rezultate din fluxul sporit de imigranţi, mai ales a celor din India, Mexic şi China, obişnuişi să fie plătiţi cu 1 USD/zi de muncă86;

Smith Gordon şi Naím Moisés, ALTERED STATES - Globalization, Sovereignty, and Governance, ISBN 0-88936-917-8, 27.04.2003 85 http://www.iht.com/articles/516668.htm, James Wolfensohn, The growing threat of global poverty, articol în International Herald Tribune - Paris, France, referitor la întâlnirea internaţională a miniştrilor de finanţe şi responsabilii Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional la Washington, 23.04.2004 86 http://biz.yahoo.com/prnews/040528/dcf031_1.htm, Federation for American Immigration Reform, Unchecked Immigration a Key Factor in Keeping America's 'Working Poor' Poor, According to Business Week, Yahoo News – USA, 28.05.2004 NESECRET

51 din 103

NESECRET

• 90% din poluare provine din arderea produselor petroliere, fiind afectate prin acumulări toxice, solul, apa potabilă, lanţul natural al alimentaţiei87; • peste 28 milioane de americani câştigă mai puţin de 9,04 USD/oră, aceştia reprezentând circa 25% din forţa de muncă cuprinsă între 18 şi 64 de ani, iar dintre aceştia, circa 20% sunt născuţi în alte ţări, majoritatea în Mexic; • mai mult de 34 milioane americani trăiesc sub pragul sărăciei, iar 0,3 milioane de veterani dorm în stradă88 în SUA; • în SUA, albii sunt cu 125% mai mulţi consumatori de marijuana, decât negrii, cu 181% mai mulţi la consumul de cocaină, cu 431% mai mulţi la consumul de inhalanţi, cu 516% mai mulţi la consumul de LSD; între arestaţi pentru droguri, negrii reprezintă 79%; în New York, aproape 50% dintre negrii cuprinşi între 16 – 64 ani sunt şomeri; • în anul 2000, liderii lumii, participanţi la Millennium Summit în New York, promovau ideea ca până în 2015, sărăcia mondială să fie redusă la jumătate. În anul 2004, raportul Băncii Mondiale sublinia că multe din scopurile propuse în acest sens nu vor fi atinse până în 201589; • averile primilor 358 de miliardari ai lumii (7*e-6 % din populaţia lumii, adică 0,000007%) sunt egale cu veniturile cumulate ale celor mai săraci 2.300 milioane de oameni (45% din populaţia lumii)90; • sistemul financiar global transferă de 1.000.000 milioane USD/zi91; • după implementarea măsurilor stabilite în Runda Uruguay a WTO, economia SUA se aştepta să aducă un câştig de 100.000 milioane USD din comerţul exterior, pentru o piaţă de export care reprezintă 60% economiile APEC, iar

Smith Gordon şi Naím Moisés, ALTERED STATES - Globalization, Sovereignty, and Governance, ISBN 0-88936-917-8, 27.04.2003 88 http://www.counterpunch.org/mckinney04232004.html, McKinney Cynthia, The Perils of Globalization, CounterPunch - Petrolia, CA, USA, 23.04.2004 89 http://www.iht.com/articles/516668.htm, Wolfensohn James, The growing threat of global poverty, articol în International Herald Tribune - Paris, France, referitor la întâlnirea internaţională a miniştrilor de finanţe şi responsabilii Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional la Washington, 23.04.2004 90 ***, Raportul de Dezvoltare Umană prezentat la ONU în anul 2000 91 Hartman William J., GLOBALIZATION AND ASYMMETRICAL WARFARE, AIR COMMAND AND STAFF COLLEGE, AIR UNIVERSITY, Maxwell Air Force Base, Alabama, aprilie 2002 NESECRET

52 din 103

NESECRET

30% economiile ţărilor asiatice, la nivelul anului 199692; în acelaşi context se aprecia că printr-o reglementare mai bună, comerţul dintre SUA şi EU se va putea ridica la peste 40.000 milioane USD; • pentru un export al SUA la nivelul anului 2000, de circa 1.200.000 milioane USD, se aprecia că se asigură circa 16 milioane de locuri de muncă; • consecinţe ale atacului terorist din 11 septembrie 2001, pentru SUA: mii de milioane USD pagube aduse oraşului New York şi Pentagon-ului, mii de milioane USD pierduţi în investiţii şi afaceri, 1.000 milioane USD/lună pentru Războiul împotriva terorismului, între 365.000 – 2.000.000 milioane USD alocaţi din bugetul de apărare doar pentru aspectele antiteroriste93; • investiţiile străine directe au scăzut în 2001 cu 40%, în anul 2002, au mai scăzut cu 21% la nivel global, ajungând la 651.000 milioane USD, cel mai scăzut nivel din ultimii 5 ani94. Circa 50% din declin au afectat SUA şi Marea Britanie, iar pe lângă acestea fiind lovite încă alte 108 naţiuni, peste 50% din ţările lumii; • în 2002, alocarea de resurse pentru procesul de menţinere a păcii s-a caracterizat prin: Consiliul de Securitate al ONU a avut fonduri şi personal de 4 ori mai mult decât în 1998; 89 de ţări au contribuit cu 39.000 persoane pentru 15 misiuni în întreaga lume; • în 2002, peste 130 milioane noi utilizatori de INTERNET, depăşind 620 milioane utilizatori, adică în jur de 9,9% din populaţia globului, faţă de anul 2001, când la INTERNET era conectată 8,1% din populaţia globului; • în cadrul Conferinţei ONU pentru Comerţ şi Dezvoltare s-a estimat că în acest ritm, în următorii 5 ani, mai mult de jumătate din utilizatorii de INTERNET se vor afla în ţările în curs de dezvoltare;

***, A National Security Strategy for A New Century, White House, Washington DC, SUA, mai 1997 Hartman William J., GLOBALIZATION AND ASYMMETRICAL WARFARE, AIR COMMAND AND STAFF COLLEGE, AIR UNIVERSITY, Maxwell Air Force Base, Alabama, aprilie 2002 94 http://www.foreignpolicy.com/story/files/story2493.php, Kearney A.T., Measuring Globalization: Economic Reversals, Forward Momentum, FOREIGN POLICY Globalization Index, 2004 93

NESECRET

53 din 103

NESECRET

• în 2002, s-au conectat 3,3 milioane noi host (calculatoare legate permanent la www, gazde pentru diverse site-uri), din care 90% în ţările dezvoltate; • în 2002, traficul telefonic internaţional a cescuţ de la 9.000 milioane de minute, la 135.000 milioane minute, revenind o medie de 21 minute/ /persoană/an 2002; • eveniment în 2002, media pentru abonaţii de telefoane mobile – 18,98/100 locuitori, a depăşit pe cea la telefoanele fixe – 17,95/100 locuitori95; • în 2002, comunitatea mondială a imigranţilor a trimis acasă aproape 80.000 milioane USD; • în prezent, ţările dezvoltate cheltuiesc circa 900.000 milioane USD pentru apărare, în timp ce asigură ajutoare de circa 50.000 milioane USD pentru ajutorarea ţărilor în curs de dezvoltare96, ultimele pierzând anual circa 100 miliarde USD/an, datorită barierelor comerciale din ţările dezvoltate – conform Băncii Mondiale97; • în 2002, ISD în ţările în curs de dezvoltare au fost 100.000 milioane USD98. Din anul 2002, s-a schimbat abordarea subiectului referitor la globalizare, punându-se accent pe promovarea aspectelor pozitive ale fenomenului, care să estompeze confruntarea de idei, referitoare la extinderea geografică a procesului de globalizare, idei care sunt percepute negativ de unii dintre cei care sunt potenţiale ţinte ale procesului de globalizare. Astfel, de la simpla redare a unor probleme referitoare la: veniturile inegale, salarii, protecţia mediului, corupţie, lipsa libertăţii politice, s-a trecut la focalizarea pe aspectele pozitive şi progresiste, specifice naţiunilor globalizate: susţinerea şi generalizarea egalităţii; cea mai robustă politică de protejare a resurselor naturale; cele mai 95

http://www.foreignpolicy.com/story/files/story2493.php, Kearney A.T., Measuring Globalization: Economic Reversals, Forward Momentum, FOREIGN POLICY Globalization Index, 2004 96 http://www.iht.com/articles/516668.htm, Wolfensohn James, The growing threat of global poverty, articol în International Herald Tribune - Paris, France, referitor la întâlnirea internaţională a miniştrilor de finanţe şi responsabilii Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional la Washington, 23.04.2004 97 http://www.foreignpolicy.com, Ranking the Rich 2003, FOREIGN POLICY and the Center for Global Development, mai/iunie 2003 98 http://www.foreignpolicy.com/story/files/story2493.php, Kearney A.T., Measuring Globalization: Economic Reversals, Forward Momentum, FOREIGN POLICY Globalization Index, 2004 NESECRET

54 din 103

NESECRET

cuprinzătoare sisteme politice; cel mai scăzut nivel al corupţie; cea mai mare speranţă de viaţă; cel mai sănătos stil de viaţă; unde drepturile femeilor legate de aspectele sociale, educaţionale, economice sunt cele mai avansate. Ca elemente de susţinere a procesului de globalizare, pe lângă avantajele evidente tehnologice, de comunicare, de acces la informaţii, de libertate de mişcare, sunt menţionate şi evoluţiile pozitive din unele ţări, precum cele din Asia, pentru care PIB/locuitor a crescut de 3,25 ori între 1980 – 2000, în timp ce în ţările Americii Latine sau din Africa, creşterea a fost mult mai mică. Astfel este evident că nu numai deschiderea economiei spre globalizare este un factor singular, ci şi celelalte soliţii economice, sociale, politice adoptate de fiecare ţară în parte a influenţat evoluţiile pozitive sau nefavorabile. Ţările din clasamentul celor 62 naţiuni globalizate deţin 96% din totalul PIB-urilor din lume şi 84% din populaţia globului99. Ultimele 10 ţări (Iran, India, Egipt, Indonezia, Venezuela, China, Bangladesh, Turcia, Kenya, Brazilia) din clasamentul indexului de globalizare pentru anul 2002, însumează mai mult de 59% din populaţia globului. Câteva dintre aceste naţiuni au probleme de aceeaşi natură, care le face extrem de vulnerabile la şocurile externe: dependenţa de exportul de petrol (Iran, Venezuela), sectoare agricole importante (Brazilia, India, China), corupţia care descurajează investiţiile străine şi turismul (Venezuela, Bangladesh, Indonezia) (Anexa 6). Mişcările anti-globalizare sunt foarte diverse. Sunt implicate în astfel de activităţi ONG-uri, sindicate, grupări de agricultori. Sunt organizate forumuri şi aşa-zise adunări spontane (Anexa 5). Una dintre cele mai importante evoluţii a fost în anul 2002, la forumul social anti-globalizare de la Porto Alegre (Brazilia) când au fost emise propuneri referitoare la: frânarea mişcării libere a capitalului prin Taxa Tobin100, taxa pe ISD intrate, desfiinţarea paradisurilor fiscale, toate în cadrul unei mişcări de 99

http://www.foreignpolicy.com/story/files/story2493.php, Kearney A.T., Measuring Globalization: Economic Reversals, Forward Momentum, FOREIGN POLICY Globalization Index, 2004 100 taxă propusă în 1972 de economistul american Tobin James, pentru prevenirea crizelor de schimb; acesta este laurat al premiului Nobel pentru economie în 1981 NESECRET

55 din 103

NESECRET

globalizare nonliberale. Practic un alt fel de globalizare, printr-un sistem mondial în care puterea să aparţină cetăţenilor, iar normele internaţionale să fie definite de alte organizaţii internaţionale, cum ar fi Organizaţia Internaţionale pentru Migraţie (OIM) şi organizaţia mondială a Sănătăţii (OMS), profilate pe respectarea şi promovarea drepturilor fundamentale ale omului. Una dintre cele mai criticate instituţii din punct de vedere al mişcării antiglobalizare este OMS/WTO, organizaţia fiind acuzată că este apărătorul trusturilor multinaţionale. Sunt chiar solicitări de desfiinţare a acestei organizaţii, sau de reorganizare a ei, pentru a se putea proteja domeniile a căror gestiune iese din logica pur comercială, aşa cum este agricultura. Critici sunt aduse şi FMI, inclusiv de personalităţi ale lumii economice, cum ar fi Joseph Stiglitz101, care afirmă că gestionarea cauzelor economice în ţările în curs de dezvoltare a fost dezastroasă, întrucât FMI oferea soluţii tip neadaptate condiţiilor specifice dintr-o anumită ţară102. Dr. Kamal Hassan103 preciza de curând că popoarele din Sud sunt suspicioase, cred că procesul de globalizare poate fi o camuflare pentru o dominare a Nordului asupra Sudului, din punct de vedere economic, politic şi cultural, iar Sudul nu poate face faţă acestei concurenţe. Respectivul recunoaşte avantajele globalizării: creşterea clasei de mijloc datorită ISD şi comerţului mondial; răspândirea mult mai uşoară a cunoştinţelor datorită revoluţiei tehnologice şi ieftinirii comunicaţiilor; evoluţia pozitivă faţă de respectarea drepturilor fundamentale ale omului şi în privinţa emancipării femeii. Totuşi, în opinia sa, aspectele negative sunt mai numeroase: degradarea mediului; haosul creat de noile diferenţe economice; mărirea decalajului dintre bogaţi şi săraci; creşterea consumului ca mod de a fi; schimbarea educaţiei tradiţionale şi 101

Stiglitz Joseph a primit premiul Nobel pentru economie în anul 2001, economist şef al Băncii Mondiale între 1997 – 2000. 102 Bernard Guillochon, Globalizarea: o singură planetă, proiecte divergente, Editura ,,Enciclopedia RAO”, Bucureşti, 2003, p. 69 103 http://www.aljazeerah.info/Opinion.htm, Kamal Hassan, CHALLENGES of Globalization, Aljazeerah.info, ISLAMABAD, 05.06.2004, referitor la prezentarea făcută de Dr. Kamal Hassan, Rector of International Islamic University Malaysia, during his lecture "Muslim World and Challenges of Globalization" at the Institute of Policy Studies, Islamabad, 2004 NESECRET

56 din 103

NESECRET

alunecare culturii ţărilor în curs de dezvoltare spre cultura tip West. Chiar dacă IT facilitează difuzarea datelor şi cunoştinţelor, în opinia sa, multe dintre informaţii sunt nefolositoare şi promovează un mediu trivial. Aceste consideră că sistemul mondial este injust, întrucât ţările puternice urmăresc să păstreze monopolul în tehnologie, comerţ, media, armament şi valorifică procesul globalizării în propriul interes. A fost citat şi Dr. Mahathir Muhammad, fost lider malayezian, care a promovat ideea că globalizarea este o religie care nu tolerează erezia şi este o ideologie prin care se caută distrugerea Sudului/Lumii a treia. Din punct de vedere al mediului musulman, Dr. Kamal consideră că globalizarea a făcut să crească mediocritatea, stilul de viaţă ostentativ, slăbind fibra morală a societăţii musulmane. Dr. Kamal propune chiar o strategie care să fie adoptată de musulmani: să fie conştienţi de calitate; să nu fie obsedaţi de cantitate; să iubească cunoaşterea şi să o caute în toate locurile posibile; să renunţe la cultura pop şi să adore eroii şi personalităţile; să înveţe să respecte ceea ce este într-adevăr măreţ şi astfel se vor naşte din rândurile lor adevăraţi conducători. Acesta consideră că musulmanii, ca indivizi şi naţiuni, trebuie să crească atotcuprinzători, să înţeleagă importanţa efortului şi valoarea timpului, să exploreze lumea şi să înţeleagă tot ceea ce este resursă şi cunoştinţe. Profesorul Khushid Ahmad104 a concluzionat creşterea pericolelor aduse prin globalizare umanităţii. Acesta consideră că musulmanii şi religia islamică sunt universali şi globali prin definiţie, astfel că fenomenul globalizării nu este nou pentru ei şi că lumea musulmană va valorifica ocaziile pentru a creşte şi să dea răspunsuri creative, inovatoare şi pro-active la provocările aduse de procesul globalizării şi că vor contribui la realizarea unei noi şi juste ordini în lume. Globalizarea trebuie analizată cu consideraţie pentru scopul, răspândirea, viteza şi stilul pe care le are. Lumea în general şi musulmanii în particular trebuie să-şi stabilească o strategie bine gândită pentru a face faţă provocărilor globalizării.

104

IPS Chairman Professor Khurshid Ahmad chaired the session la seminarul "Muslim World and Challenges of Globalization" at the Institute of Policy Studies, Islamabad, 2004 NESECRET

57 din 103

NESECRET

Examinarea argumentelor pro sau contra globalizare reliefează că principiile propuse trebuie evaluate din perspectiva fiecărei ţări, datorită dualităţii globalizări - ce este util pentru o ţară, poate fi periculos pentru altele. Datorită revoluţiei tehnologice şi a penetrării ei în viaţa de zi cu zi, nu numai că procesul de globalizare este ireversibil105, dar devine mai accelerat, chiar dacă nu permanent în ansamblul său, rata accelerării maxime trecând alternativ de la un domeniu la altul. Cele mai importante schimbări în domeniile specifice procesului de globalizare şi pentru care se preconizează o accelerare în viitor, sunt106: încorporarea unor măsuri pentru fluxurile comerciale şi cele financiare; mişcările persoanelor peste graniţe; traficul internaţional telefonic; utilizarea INTERNET-ului; participarea la tratatele internaţionale; participarea la operaţiunile de menţinere a păcii. Pentru prima parte a acestui secol trebuie avut în vedere că economia mondială va fi influenţată de factori pe termen lung, care nu depind în totalitate de puterea şi voinţa statelor, cele mai importante efecte negative fiind asupra evoluţiei condiţiilor de mediu. Dintre factorii care frânează procesul globalizării, amintim: • marile decalaje economice şi sociale, ce separă vestul de est şi nordul de sud; • agresiunea informaţională, desfăşurată între diverşi actori ai lumii internaţionale, în scopul obţinerii de avantaje individuale; • lupta pentru resurse şi redistribuire a accesului şi controlului acestora; • frica pierderi identităţii culturale şi naţionale; • înţelegerea eronată a fenomenului globalizării prin prisma posibilităţii pierderii protecţiei sociale asigurate de statele naţiuni. Demersul către o lume multipolară este de lungă durată. Comunitatea internaţională se va restructura profund în perioada următoare, prin procese 105

Hartman William J., GLOBALIZATION AND ASYMMETRICAL WARFARE, AIR COMMAND AND STAFF COLLEGE, AIR UNIVERSITY, Maxwell Air Force Base, Alabama, aprilie 2002 106 http://www.foreignpolicy.com/story/files/story2493.php, Kearney A.T., Measuring Globalization: Economic Reversals, Forward Momentum, FOREIGN POLICY Globalization Index, 2004 NESECRET

58 din 103

NESECRET

duale ale integrării şi regionalizării. Globalizarea reduce posibilitatea unor războaie între marile puteri, însă acestea şi aliaţii lor se vor confrunta cu riscuri asimetrice deosebit de periculoase: terorismul internaţional; crize locale de natură etnică sau religioasă; proliferarea programelor pentru tehnologii şi servicii necesare producerii şi diseminării necontrolate a armelor de distrugere în masă; crearea unor dezechilibre militare zonale; proliferarea crimei organizate transfrontaliere; discriminări sau incompatibilităţi interstatale în diverse domenii – economic, militar; dezechilibre ecologic; migraţii ale unor populaţii. În condiţiile diminuării resurselor naturale şi a creşterii demografice accelerate neuniforme, controlul resurselor va determina riscul apariţiei unor conflicte interstatale sau regionale. Totuşi, după 11 septembrie 2001, lumile bogaţilor şi a săracilor sunt mai interconectate, prin legături economice, comerţ, migraţie, schimbări climaterice, boli, droguri, conflicte şi mai ales terorism. Dar problema tuturor este combaterea sărăciei, care este generatoare a tot ce este mai rău şi stă la baza multora din fenomenele negative ale lumii actuale, inclusiv acţiunile crimei organizate transfrontaliere.

3.4. Influenţa accelerării globalizării asupra crimei organizate transfrontaliere Pornind de la: • definiţia proprie dată crimei organizate transfrontaliere (subcapitolul 1.1.), • principalele trăsături ale crimei organizate transfrontaliere cristalizate în cadrul metodei AMS (subcapitolul 2.3.), • reflectarea sistematizată a caracteristicilor procesului de globalizare (subcapitolul 3.1.), este posibil să analizăm de ce fenomenul crimei organizate este un reziduu al procesului de globalizare, de care este aproape imposibil a fi separat. Pentru o evaluare cât mai clară şi precisă, s-a întocmit un tabel corespunzător scopului propus:

NESECRET

59 din 103

NESECRET

GLOBALIZARE vs. CRIMĂ ORGANIZATĂ

Indicatori relevanţi ai globalizării

Asemănare

Deosebire

Profit & Putere

Atât promotorii procesului de globalizare, cât şi reţelele crimei organizate sunt în permanentă competiţie pentru profit şi putere

Reţelele crimei organizate utilizează preponderent planuri, mijloace, metode şi scheme ilegale pentru obţinerea de profit

Trăsături:

Acceleraţia

Ambele fenomene se manifestă accelerat, extinzându-şi aria de acţiune, acolo unde încearcă să se impună, ambele sunt urmate de reacţii de respingere, până reuşesc să-şi impună propriile reguli

Dualitatea

Există şi unele acţiuni ale actorilor globalizării care se soldează cu efecte nocive pentru societate

Prin efectele asupra societăţii, cele două fenomene reprezintă extremele acestei etape istorice

Glocalizarea

Este liantul dintre cele două fenomene aflate în antiteză, întrucât generează unitatea indestructibilă dintre tensiunile globalizante şi localizante

Libertatea

Cele două fenomene oferă individului libertatea de opţiune şi libertatea de mişcare

Opţiunile diferă mai ales prin diferenţa mijloacelor de punere în aplicare de la cele legale spre cele ilegale

Lipsa centrului decizional

Cele două fenomene nu au un singur centru de comandă

Mobilitatea

Cele două fenomene oferă individului libertatea de mişcare, care reprezintă una dintre cele mai râvnite valori sociale

Ţintele ofertelor sunt direcţionate preponderent spre zone diferite ale piramidei sociale, una pentru elite în cazul globalizării, alta spre localizaţii de la baza societăţii

Redistribuirea

Lupta pentru putere, proprietate, suveranitate, libertate de acţiune

Mijloacele utilizate

Viteza

Influenţele îşi fac efectele pe arii mai extinse şi aproape simultan în locuri din ce în ce mai multe de pe glob

Factori de influenţă: 10

Bazele de date

Un instrument din ce în ce mai util în epoca modernă

Unii le constituie pentru protecţia societăţii, alţii le penetrează ilegal

Capitalul liber de constrângeri teritoriale

Fiecare exploatează noile caracteristici ale capitalului: mobilitatea, extrateritorialitatea, imaterialitatea

Scopul investiţiilor şi reluării ciclurilor activităţilor specifice: legale sau ilegale

NESECRET

60 din 103

NESECRET

Decizia

Actorii globalizării, ca şi reţelele crimei organizate reprezintă un conglomerat de interese

Informaţia

Numai cei mai puternici actori au acces la informaţiile care le îmbunătăţesc posibilităţile de creştere a profitului

Scopurile pentru care o foloseşte şi modalităţile prin care intră în posesia ei

Polarizarea

Cele două fenomene definesc raportul corecţi – certaţi cu legea, bogaţi – săraci

Tentaţia acută de a trece în rândul infracţiunilor cazurile care nu corespund idealului social

Proprietatea

Esenţa în cursa pentru obţinerea de profit

Mijloacele şi modalităţile de obţinere

Revoluţia tehnologică

a influenţat mijloacele, metodele, posibilităţile de exprimare şi acţiune a actorilor celor două fenomene

Spaţiul

Distanţele nu mai contează

Actorii principali ai globalizării sunt înăuntrul fenomenului, iar oriunde sar afla, tot aproape s-ar găsi faţă de interesele globale; reţelele crimei organizate vor să-şi transforme statutul şi posibilităţile, trecând de afară, înăuntru, ajungând de acolo, aici fiind percepuţi nu ca departe, ci aproape de sistemul globalizant de valori

Actori: 18

Noi tipuri de reţele

În epoca globalizării au proliferat actorii non-statali de tip reţea

Localitatea

Cadrul de desfăşurare a vieţii localizaţilor şi reţelelor; factorul teamă care se manifestă din ce în ce mai pregnant pe raza unei localităţi

Reţelele crimei organizate transfrontaliere au spart barierele localităţii, pin mijloace ilegale

Reprezintă în principal atât motivaţie, cât şi masă de manevră

Pe de o parte sunt motiv pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ şi eficientizarea societăţii, iar pe de alta sunt tentaţi pentru a accepta serviciile contra cost ale crimei organizate pentru înde-plinirea dorinţelor interzise din punct de vedere moral sau legal

Localizaţii

Calitatea de legal sau ilegal

Elitele, vârfurile, conducătorii

Se bucură de respectul, admiraţia, dorinţa de a-i imita de către cei din nivelele inferioare

Modul în care este obţinut respectul celor din jur; dorinţa unora de a se izola şi proteja de ceilalţi şi dorinţa celor din urmă de a fi recunoscuţi drept elite ale societăţii, postură obţinută prin orice mijloace

Statele, organizaţiile internaţionale, ONG

Scopurile pentru care au fost constituite; poziţionarea pe cele două părţi ale baricadei de apărare a drepturilor fundamentale ale NESECRET

61 din 103

NESECRET

persoanelor 23

Trusturile multinaţionale

Concurenţa pentru profit şi dominare; adaptarea rapidă la noutăţile tehnologice

Mijloacele şi metodele utilizate

Unii doresc mondializarea economică, alţii îi periclitează echilibrul şi dezvoltarea -

Domenii influenţate: 24

Economia

Dorinţa de eliberare a barierelor de orice natură pentru acţiunile economice

Comunicaţiile

Este un mijloc utilizat la cel mai înalt nivel

Finanţele

Sunt utilizate la întreaga scară mondială pentru transferuri de capital

Fenomenul de spălare a banilor

Media

Sunt subiecţi de prima pagină şi încearcă să o folosească pentru a-şi atinge scopurile

Este un mijloc eficient pentru creşterea nevoii de lege şi ordine

Piaţa forţei de muncă

Este importantă pentru obţinerea de profit

Mijloacele legale şi ilegale utilizate – munca la negru

Transporturile

Înlesneşte activităţile specifice, sunt create şi utilizate rute internaţionale

Canalele ilegale pentru circulaţia produselor infracţiunilor, trafic ilegal cu produse şi persoane, spălarea banilor etc.

Consecinţe Statele rămase cu competenţa menţinerii ordinei se vor organiza pentru combaterea ameninţărilor transfrontaliere reprezentate de terorism, crima organizată transfrontalieră, dezastrele ecologice. În prezent, pericolul terorist are cel mai mare impact în viaţa internaţională şi posibil va determina consecinţe majore în noua ordine mondială. Totuşi crima organizată transfrontalieră a fost până la 11 septembrie 2001, cauza preocupărilor statelor democratice de a găsi noi forme de cooperare externă pentru lupta împotriva acestui flagel, ale cărui consecinţe se manifestă mai ales prin încălcarea drepturilor fundamentale ale omului şi producerea de efecte nocive în sfera economico-financiară. Convergenţa crimă organizată transfrontalieră – terorism: deja se simt aceste consecinţe în statele democratice, prin efectele migraţiei ilegale şi acţiunile de spălare a banilor, ce oferă potenţial uman şi financiar pentru activităţile teroriste în afara graniţelor statelor ce sprijină grupările teroriste. NESECRET

62 din 103

NESECRET

Penetrarea cercului select al celor bogaţi şi cu putere de influenţare a mediilor decizionale, de către şefii celor mai puternice reţele ale crimei organizate transfrontaliere. Acţiunile crimei organizate transfrontaliere consolidează unitatea indestructibilă dintre tensiunile globalizante şi cele localizante, specifică glocalizării. Prin acţiunile sale - migraţia ilegală, traficul ilegal de persoane crima organizată sparge cercul în care localizaţii sunt constrânşi să trăiască. Tehnologia care permite ca informaţia să fie transmisă şi exploatată transfrontalier, este la dispoziţia tuturor, inclusiv a reţelelor crimei organizate şi a grupărilor teroriste. Crima organizată şi mai ales cea transfrontalieră poate profita de viteza de transmitere a informaţiei, având posibilitatea de a comunica, transfera fonduri, planifica acţiuni ilegale, lucrând cu o logistică de vârf. Specularea posibilităţilor oferite de revoluţia în domeniul informaţiilor în contextul procesului de globalizare oferă posibilitatea creşterii abilităţii reţelelor crimei organizate transfrontaliere, pentru proliferarea acţiunilor acestora şi consolidarea poziţiei acestora în diferite ţări. Reţelele criminale, folosesc massmedia, INTERNETUL şi reţelele de comunicaţii în mod direct sau sub acoperirea firmelor paravan. Datorită posibilităţilor oferite de accelerarea procesului de globalizare, mai ales în sfera comunicaţiilor, reţelele crimei organizate transfrontaliere pot influenţa mediul internaţional. Tot107 datorită revoluţiei în comunicaţii, a devenit mai sofisticat şi sistemul de distribuire şi de plată în comerţul ilegal cu droguri, prin utilizarea email şi a sistemelor de web. INTERNETUL este un instrument ideal şi pentru operaţiunile de spălare a banilor, în special de la introducerea în sistemul financiar internaţional a aşa numiţilor e-Money. INTERNETUL a facilitat şi răspândirea şi vânzările ilegale în întreaga lume de materiale pornografice. Riscuri au apărut şi prin atacarea sistemelor informatice cu viruşi şi datorită tentativelor şi încercărilor din ce în ce mai multe şi mai eficiente ale 107

Reinicke Wolfgang H., Deng Francis, Witte Jan Martin, Benner Thorsten, Whitaker Beth şi Gershman John, CRITICAL CHOICES - The United Nations, Networks, and the Future of Global Governance, 2000 NESECRET

63 din 103

NESECRET

hackerilor asupra sistemelor de protecţie a computerelor. De fapt, acestea vor deveni o adevărată ameninţare în viitor. Dacă prin anii 1992 – 1995, crima organizată era considerată drept o nouă ameninţare, atipică, neconvenţională, deja în prezent se vorbeşte de necesitatea cooperării între statele lumii pentru combaterea fenomenului internaţional al crimei organizate, în fapt a crimei organizate transfrontaliere şi se prefigurează o dezvoltare şi consolidare accelerată a fenomenului şi o convergenţă a unora dintre cele mai importante forme de manifestare: traficul de droguri, spălarea banilor, activităţi comerciale ilegale, traficul ilegal de produse supuse controlului destinaţiei finale şi terorismul. Atât convergenţa acestor tipuri de acţiuni, cât şi intensificarea lor prin utilizarea celor mai noi mijloace ale tehnologiei, conduc la apariţia unei noi noţiuni de criminalitate globală108. 3.4.1.

Crima organizată transfrontalieră şi corupţia

Nivelul integrităţii unei societăţi democratice şi a instituţiilor sale este invers proporţională cu virulenţa acţiunilor - bazate în principal pe corupţie şi infracţiuni planificate - crimei organizate. Corupţia este unul din fenomenele cu risc de destabilizare care însoţeşte societatea internaţională actuală. Raportul dintre corupţie şi crima organizată este caracterizat de faptul că, de sine stătătoare, corupţia se poate manifesta şi în lipsa contextului fenomenului crimei organizate, însă - crimă organizată fără corupţie este de neconceput. Încă din perioade îndepărtate, corupţia era considerată drept fapta funcţionarului de stat care, pentru bani sau alte foloase necuvenite legal, promovează interese particulare, prin îndeplinirea sau evitarea exercitării atribuţiile funcţiei sale şi înşelarea încrederii acordate de societate. De asemenea, corupţia era văzută ca o folosire abuzivă, în avantaj propriu, a puterii funcţiei. Dicţionarul defineşte corupţia drept o stare de depravare, desfrâu, vanitate sau de abatere de la moralitate şi de la datorie109. În Codul Penal 108 ***, The Need for a Coordinated Response to Global Crime, www.fas.org/irp/offdocs/int008.html, Washington, 23.02.1996, p. INT008. 109 Popa Marcel D. şi alţii, DICŢIONAR ENCICLOPEDIC, vol. I, Editura ,,Enciclopedică’’, Bucureşti 1993

NESECRET

64 din 103

NESECRET

românesc nu este prevăzută explicit infracţiunea de corupţie, însă sunt menţionate infracţiuni asimilate acestui tip de faptă imorală: încurajarea de a determina o mărturie mincinoasă, trădarea, trădarea prin transmiterea de secrete, mita, darea de mită, primirea de foloase necuvenite, traficul de influenţă. În dreptul internaţional, corupţia reprezintă nerespectarea îndatoririlor oficiale ale funcţionarului public, neîndeplinirea, îndeplinirea condiţionată sau întârzierea îndeplinirii obligaţiilor de serviciu. Definirea corupţiei s-a făcut şi în Convenţia Penală a Consiliului Europei. Principala pârghie de acţiune a unei puternice şi influente reţele de crimă organizată este corupţia. Este un instrument preferat de crima organizată datorită caracteristicilor sale principale: silenţios, persuasiv, sofisticat şi greu detectabil în general de instituţiile statului şi opinia publică, nemaivorbind de posibilităţile de documentare pentru dovedirea ei în faţa instanţei. Corupţia asigură continuitatea planurilor ilegale şi funcţionarea unei reţele a crimei organizate. În ultima decadă a secolului XX, atunci când se făceau încercări de a identifica ameninţările cu care se confrunta societatea internaţională, au fost abordate şi aspectele referitoare la corupţie, ca principală armă a crimei organizate. Au fost analizate crima organizată şi corupţia din110: ţările foste comuniste - efectele asupra fragilei democraţii apărute după 1989; America de Sud - destabilizare eforturi guvernamentale de cartelurile ce alimentau financiar grupările paramilitare rebele; Italia - greutăţile în aplicarea legilor datorită influenţelor Mafiei ce controla economic şi financiar diverse teritorii şi numeroşi politicieni şi funcţionari publici; spaţiul ex-sovietic - concluziile sondajelor de opinie era că Mafia rusă e mai puternică decât structurile guvernamentale. Societatea civilă, organizaţiile neguvernamentale au un rol important în combaterea corupţiei şi pentru monitorizarea performanţelor funcţionarilor publici. De aceea, când populaţia îşi formează opinia şi convingerea că statul este lipsit de eficienţă şi consecvenţă în lupta împotriva crimei organizate, se 110

Mora Stephens, Global Organized Crime, Woodrow Wilson School Policy Conference 401A Intelligence Reform in the Post-Cold War Era, 06.01.1996 NESECRET

65 din 103

NESECRET

induce un nivel de risc înalt, generator de vulnerabilităţi multiple pentru stat. Situaţia este cu atât mai gravă, cu cât în contextul accelerării procesului de globalizare, una din principalele funcţii ale statului naţional este menţinerea ordinii şi legii. O asemenea convingere în societate, creează riscul ca oamenii şi mai ales localizaţii, să accepte protecţia impusă de reţelele crimei organizate. Consecinţa imediată şi cea mai importantă este începerea deteriorării imaginii şi adâncirea lipsei de eficienţă a instituţiilor statului. Frica de crima organizată determină scăderea credibilităţii instituţiilor statului, mai ales în ceea ce priveşte lupta împotriva acestui flagel şi în instituirea unor reguli democratice. Astfel: • riscul este major: respectul faţă de lege poate fi înlocuit cu respectul faţă de şeful mafiot. • riscul este real: fiecare şef al unei reţele a crimei organizate, cu atât mai mult a uneia transfrontaliere, se luptă pentru obţinerea respectului celor din jur, a unei poziţii privilegiate, respectabile în societate, folosind aceleaşi mijloace ca şi pentru crearea aparenţei de legalitate pentru proprietăţile dobândite din profitul planificatelor şi repetatelor infracţiuni şi acte de corupţie. De aceea, corupţia este considerată o problemă importantă cu care se poate confrunta un guvern. Corupţia nu doar stopează dezvoltarea unei ţări, ci subminează democraţia şi instituţiile democratice, uneori progresele unei ţări fiind date înapoi cu zeci de ani. Dezvoltarea corupţiei la nivel de fenomen este în fapt o proiecţie a insuccesului instituţiilor statului111 şi a lipsei capacităţii acestora de a conduce societatea printr-un sistem echilibrat şi verificat de reguli sociale, judiciare, politice şi economice. Aşa cum menţiona şi secretarul general al ONU, Kofi Annan, în octombrie 2003, corupţia este o plagă insidioasă, care are efecte multiple asupra societăţii. Corupţia subminează democraţia şi normele judiciare, conduce spre încălcarea drepturilor omului, distorsionează activitatea pieţelor financiare şi de mărfuri, erodează calitatea vieţii şi permite reţelelor crimei organizate, 111

Crossette Barbara, Corruption's Threat to Democracy, www.theatlantic.com/foreign/unwire/crossette 2004-04-12.htm, UN Notebook, Atlantic Online – USA,12.04.2004 NESECRET

66 din 103

NESECRET

grupurilor teroriste şi a altor vectori purtători de ameninţări să atace şi să nu permită întărirea securităţii individului112, cele mai evidente efecte fiind relevate în unele din ţările în curs de dezvoltare. În contextul răspândirii ariei de manifestarea globalizării, susţinerea promovării unui comerţ liber se poate face în multe căi. De aceea, comerţul internaţional şi investiţiile străine reprezintă noi surse importante pentru corupţie, în multe locuri de pe glob. Totuşi, cei care critică influenţele nefaste ale procesului de globalizare, în contextul corupţiei, ar trebui să ia în vizor şi să critice, în primul rând, pe cei implicaţi direct în plan local. 3.4.2.

Crima organizată transfrontalieră şi traficul de droguri

Fenomenul traficului de droguri se manifestă negativ în actualele coordonate asupra întregii societăţi internaţionale de mai bine de 30 de ani. Implicaţiile sale au devenit din ce în ce mai dramatice, cu cât reţelele crimei organizate transfrontaliere şi-au consolidat bazele în ţările dezvoltate şi în cele în curs de dezvoltare, ţări care prezintă principala piaţă pentru consumul ilegal de droguri, datorită potenţialului economic al indivizilor. Utilizarea unor mijloace moderne, ca urmare a uriaşelor transformări economice, financiare, tehnologice şi sociale, au sporit producţia, modalităţile de transport şi distribuire a drogurilor, procesul de globalizare demonstrându-şi încă o dată caracterul dual. Astfel, producţia – mai ales în ţările în curs de dezvoltare şi consumul – în orice loc al globului, au avut un trend crescător permanent, chiar dacă au fost şi perioade de regres, atunci când măsurile agenţiilor antidrog au fost mai eficiente. Consumul de droguri, este variat de la o ţară la alta, depinzând de numeroşi factori. Problemele cele mai dese se întâlnesc în privinţa consumului de opiu/heroină (Anexa 3), coca/cocaină sau canabis. La aceste se adaugă şi cele rezultate din consumul de amfetamine şi alte droguri sintetice, mai ales ecstasy.

112

Crossette Barbara, Corruption's Threat to Democracy, www.theatlantic.com/foreign/unwire/crossette 2004-04-12.htm, UN Notebook, Atlantic Online – USA,12.04.2004 NESECRET

67 din 103

NESECRET

Evoluţia principalelor pieţe ilegale ale drogurilor din ultimii ani reflectă o situaţie neuniformă, funcţie de tipul de drog şi de regiunea luată în considerare. Pe ansamblu, evoluţia pe plan mondial indică unele tendinţe pozitive. Nu sunt elemente clare pentru drogurile sintetice, iar în privinţa canabisului, situaţia este uşor negativă. Datele care urmează, în majoritatea lor se referă la perioada 2001 – 2002113, fiind furnizate de United Nations Drugs Control Programme (UNDCP). Evaluările reflectă implicaţiile şi consecinţele globale ale circuitului cultivare – producţie – distribuţie – consum. După 1989, producţia anuală de opiu era estimată la 3.000 – 4.000 tone. Producţia de frunză de coca se ridica la 295.000 tone114. În 1998 s-au produs 4.400 mt. de opiu, iar în 2002 s-au produs 4.500 mt. Situaţia culturilor de mac pentru opiu115 (opium poppy) este în schimbare. Chiar dacă producţia este aproximativ aceeaşi de câţiva ani, suprafaţa cultivată a scăzut cu circa 25% pe plan mondial. Schimbările cele mai importante s-au produs în Asia, în partea de sud-est şi sud-vest. Aria de cultivare a scăzut cu 40% în Myanmar şi Laos din 1998 - 2002. Tendinţa de scădere a fost şi în 2003. Dacă acest fenomen va continua încă câţiva ani, zona Triunghiului de Aur va deveni o sursă minoră de aprovizionare cu opiu. Se va sfârşi astfel un lung capitol de istorie a drogurilor, ce durează de mai bine de un secol. Între 1998 – 2002 s-a înregistrat o creştere de 16% a suprafeţelor cultivate în Asia de Sud-Vest. Producţia de opiu din Afghanistan, în creştere datorită utilizării irigaţiilor, explică de ce pe ansamblu, piaţa de opiu a rămas stabilă în această perioadă. Dar producţia s-a concentrat într-o singură ţară din zonă, Afghanistan devenind principala ţară furnizoare de heroină. Datorită situaţiei din Afghanistan, în Asia Centrală s-a dezvoltat una dintre cele mai puternice pieţe ilegale pentru heroină, care s-a extins şi spre Federaţia Rusă şi Europa de Est. Unul din cele mai nefaste efecte, datorită extinderii injectării intravenoase a 113

***, Office on Drugs and Crime din Viena – ONU, Global Illicit Drug Trends 2003, New York, 2003 THE SOCIAL IMPACT OF DRUG ABUSE This study was originally prepared by UNDCP as a position paper for the World Summit for Social Development (Copenhagen, 6-12 March 1995) 115 ***, Office on Drugs and Crime din Viena – ONU, Global Illicit Drug Trends 2003, New York, 2003 114

NESECRET

68 din 103

NESECRET

heroinei, e creşterea alarmantă a ratei cazurilor de SIDA/HIV. Această nouă piaţă importantă nu este la fel de prolifică şi funcţională ca piaţa Europei de Vest. Piaţa ilegală a heroinei din Asia Centrală, Federaţia Rusă şi Europa de Est nu este foarte activă datorită situaţiei economice mai precare. De aceea reţelele crimei organizate transfrontaliere preferă să reducă profitul pe unitatea de consum, pentru a creşte numărul de consumatori, care să ofere o bază importantă de desfacere şi un viitor profit substanţial în perioada de creştere a economiilor naţionale din zonă. Deja în aceste noi regiuni sunt mai mulţi consumatori de opiu decât în Europa de Vest, iar potenţialul este încă important. În Europa, după 2001, a scăzut puritatea heroinei consumate, produsă din Afghanistan. Consecinţa a fost scăderea numărului de decese a consumatorilor europeni de heroină. Evenimentele din această ţară, legate de lupta împotriva terorismului au avut un impact important asupra scăderii producţiei de opiu şi heroină. După intervenţia SUA, a urmat o creştere a preţului, iar cantităţile produse s-au micşorat substanţial, pe piaţa europeană şi cea central asiatică, drogurile din Afghanistan ajungând în cantităţi mult mai reduse. Consumul de heroină în Australia a scăzut în 2001, datorită destructurării unor reţele ale crimei organizate transfrontaliere. Ca urmare a scăzut şi numărul de infracţiuni şi decese legate direct de consumul de droguri. Un record s-a înregistrat în rândurilor consumatorilor de heroină care au solicitat tratament medical specific. În 2003, în Australia a pătruns mai mult heroina sub formă de praf, care este traficată prin Coreea de Nord. În lume există 14 milioane consumatori de cocaină, drog care e pe locul al doilea după heroină din punct de vedere al tratamentului de recuperare. Datorită măsurilor luate pe plan internaţional, s-a înregistrat o tendinţă de control al traficului de cocaină. Astfel din cele 3 mari furnizori de cocaină, Bolivia a devenit o sursă marginală, ajungând la o producţie de sub 10% din producţia mondială de cocaină. După 1995, în Peru s-a înregistrat o scădere a culturilor de 60%. Cu toate măsurile luate pentru menţinerea declinului, cele

NESECRET

69 din 103

NESECRET

două ţări asigură încă 20% din producţia de cocaină. Principalul furnizor este Columbia, unde producţia de cocaină a crescut de 5 ori între 1993 – 1999. Cartelurile asigură 75% din producţia de cocaină din lume. 2002 este al doilea an consecutiv în care s-a înregistrat o scădere a ariei de cultivare, cu circa 37%. Pe ansamblu, Bolivia, Peru şi Columbia, între 1999 – 2002 au redus culturile cu 22%. Dacă tendinţa se va menţine, în următorii ani se vor produce mutaţii semnificative în privinţa furnizorilor de cocaină. SUA este cea mai importantă piaţă de consum pentru cocaină. Totuşi anumite schimbări au avut loc. La nivelul lui 2002, în rândul studenţilor, a scăzut numărul de consumatori cu 15% faţă de 1998 şi cu 60% faţă de 1985. o cauză este şi deschiderea unor noi pieţe, aşa cum este America Latină şi Europa, în special ce de vest. Piaţa europeană s-a dublat între 1998 – 2001, ajungând la 17% din cea mondială. Tendinţa continuă şi după 2001. Canabisul este cel mai răspândit drog şi cel mai consumat în lume. Din cele 86 ţări raportoare la UNOCD, aproape 60 au raportat că în 2001 a crescut consumul de canabis. Pe plan internaţional, între 1998 – 2001, având în vedere cantităţile confiscate, se poate aprecia creşterea consumului de canabis cu 40%. Pe această logică se menţionează: canabisul praf continuă să fie consumat la acelaşi nivel în Europa de Vest, în această zonă fiind confiscate aproape 75% din capturile mondiale; a crescut cu 60% numărul capturilor de iarbă de canabis în America, şi consumul a devenit mai intens în Africa, poate şi datorită creşterii suprafeţelor plantaţiilor, ajungându-se la un procent de aproape 25% din numărul de capturi pe plan internaţional, faţă de 10% cât se înregistrau în Africa în perioada 1998 - 1999. Există unele tendinţe pozitive: • în SUA a scăzut consumul de canabis în şcoli cu 10% faţă de 1997 şi cu 30% faţă de anii 1970; • în Australia, consumul de canabis a scăzut cu 23% în perioada 1998 – 2001.

NESECRET

70 din 103

NESECRET

ATS (Amphetamine - type stimulants) sunt droguri sintetice, asociate cu amfetaminele, metamfetaminele şi ecstasy. Sunt produse în laboratoare prin metode chimice, eliminând greutăţile inerente ale producţiei de droguri naturale. Extinderea pieţei pentru drogurile sintetice continuă. În ultimii ani au fost identificate din ce în ce mai multe laboratoare, mai ales în SUA. Piaţa este în schimbare şi datorită acţiunilor agenţiilor antidrog. Cea mai importantă piaţă de ATS este Japonia116, principalul furnizor şi transportator fiind Coreea de Nord. În zona asiatică a mai scăzut producţia, datorită unui control mai bun al precursorilor, în special efedrina, în China. După 2000, rata de creştere a consumului de canabis a scăzut, astfel în 2000, circa 80 de ţări raportau că tendinţa de consum este în creştere, iar în 2001, doar 45 ţări mai raportau acest fenomen. Cea mai importantă creştere de metamfetamină a avut loc în Thailanda, datorită importurilor din Myanmar. Europa, mai ales Olanda, Polonia şi Belgia, continuă să fie principalul pol de producere a amfetaminei. În creştere constantă e producţia în Europa de Est. După 2000, rata de creştere a consumului de canabis a scăzut în Europa de Vest, astfel în 2000, circa 50% de ţări raportau că tendinţa de consum este în creştere, iar în 2001, doar 33% ţări mai raportau acest fenomen. În schimb după 1998 a crescut foarte mult traficul cu ecstasy, mai ales în America de Nord şi Europa de Vest (mai ales Olanda şi Belgia), Europa fiind principalul centru de producţie. După anii 1990, rata de creştere a consumului de canabis a scăzut totuşi în Europa de Vest, astfel atunci circa 80% de ţări raportau că tendinţa de consum este în creştere, iar în 2000 şi 2001, doar 50% ţări europene mai raportau creştere acestui fenomen. Traficul de ecstasy e în creştere în America şi în zone netradiţionale ca Asia SE, Sudul Africii, Orientul Apropiat şi cel Mijlociu. Consumul de ecstasy, după o perioadă de declin, e în creştere în Europa de Vest, Caraibe, America de Sud, Oceania, Asia de Sud Est, Orientul Apropiat, Sudul Africii.

116

***, Office on Drugs and Crime din Viena – ONU, Global Illicit Drug Trends 2003, New York, 2003 NESECRET

71 din 103

NESECRET

După declinul record din 2001, producţia mondială de opiu şi heroină a revenit în 2002, cu toate că în Myanmar a scăzut cu 23%, iar în Laos cu 18%. Creşterea s-a datorat culturilor mut mai mari din Afghanistan. Pe ansamblu s-a cultivat opiu pe 0,18 milioane ha în 2002, faţă de 0,144 milioane ha în 2001 sau 0,222 milioane ha în 2000. producţia din 2002 a fost de 4.500 mt, faţă de 1.600 mt, respectiv 4.700 mt. În anul 2002, distribuţia producţiei totale de opiu a fost de: 76% în Afghanistan; Myanmar - 18%: Laos - 2%; Columbia - 1%; Mexic, Pakistan, Thailanda, Vietnam, etc. – 3%. A continuat creşterea traficului de canabis, luând în considerare cantităţile din ce în ce mai mari confiscate. Cea mai mare captură de canabis praf a fost în Mexic, iar de canabis iarbă în Spania. Pe locul 3 la trafic este cocaina. Cele mai mari capturi au fost în SUA şi apoi Columbia. În 2001, traficul cu opiate (opiu, morfină, heroină) a scăzut cu 23%. Influenţa cea mai importantă a fost scăderea producţiei din Afghanistan în 2001. cele mai mari capturi de opiate se fac cu cele produse în Iran. Cea mai importantă captură a fost în China. În 2001, traficul cu droguri de tip amfetamine (mai puţin ecstasy) au scăzut cu 36%. A scăzut traficul în China. Cea mai mare captură a fost în Thailanda. În 2001, a scăzut traficul cu ecstasy, mai ales în SUA, Canada, Olanda, Franţa şi Italia. Cele mai mari capturi au fost în Olanda şi SUA. Pentru consum, principalele probleme sunt legate de tratamente. Cele mai multe sunt realizate pentru opiate, urmate de cele pentru cocaină. În Asia E şi SE cele mai mari probleme sunt legate de ATS. Cele mai mari probleme, în Africa sunt legate de canabis. Pe glob, problema consumului de droguri se răspândeşte din ce în ce mai mult geografic. Sunt mai multe ţările care constată creşterea consumului decât

NESECRET

72 din 103

NESECRET

cele în care se constată scăderea consumului de droguri. În ultimii ani, cele mai mari creşteri la consum au fost pentru canabis şi amfetamine. Consumul de heroină117 a fost în declin în Asia de Est, Oceania şi Europa de Vest, în 2001. a continuat să crească în ţările prin care trece ruta heroinei afgane către Rusia şi Europa. Consumul de cocaină a crescut în Europa V şi America de Sud şi a fost stabil în SUA. Consumul de metamfetamine a continuat la nivel de fenomen în Asia SE, în timp ce în Japonia s-a stabilizat. Consumul de amfetamine s-a stabilizat în Europa de Vest, dar continuă să crească în Europa de Est şi Nord. Multe ţări declară că a crescut consumul de ecstasy. Consumul de canabis a crescut în Africa, America de Sud, Europa şi Asia SV. O scădere a fost în Oceania şi Asia SE. În 2002, potenţialul producţiei de opiu a fost: 1.370 milioane USD (din care: Afghanistan – 1.190 milioane USD; Myanmar – 125 milioane USD; Laos – 14 milioane USD; Columbia – 10 milioane USD; Mexic – 9 milioane USD; alte ţări din Asia - 22 milioane USD. În 2002, potenţialul producţiei de coca a fost de 640 milioane USD, din care: Columbia - 491 mil. USD; Peru – 89 mil. USD; Bolivia – 60 mil. USD. Comerţul anual cu opiate afghane era apreciat la 25.000 milioane USD. Evoluţia preţului la opiu. De la 30 USD/kg în 2000, s-a ajuns la 300 USD/kg, la mijlocul lui 2001, iar la începutul lui septembrie 2001, la 700 USD/kg. După 11 septembrie 2001, a scăzut la 100 USD/kg, reflectând închiderea graniţelor afghane. Pakistan – circa 40 milioane USD, Myanmar – 100 – 150 milioane USD; În 2002, Afghanistan, 3400mt de mac pentru opiu. Situaţia laboratoarelor118 descoperite de opiate, între 2000 - 2002: Total general laboratoare opiate descoperite - 1950 Lab. (430.008 kg) (668.581 l.), din care în:

117 118

Total Europa

1088 Lab. (308.836 kg) (668.581 l.)

Subtotal Europa Vest

11 Lab. (284.722 kg)

***, Office on Drugs and Crime din Viena – ONU, Global Illicit Drug Trends 2003, New York, 2003 ***, Office on Drugs and Crime din Viena – ONU, Global Illicit Drug Trends 2003, New York, 2003 NESECRET

73 din 103

NESECRET

Turcia

9 Lab.(284.572 kg)

Italia

2 Lab.(0.150 kg)( 3 u.)

Subtotal Europa Est Rusia

1077 Lab. (24.114 kg) (668.581 lt.) 483 Lab.

Republica Moldova

11 Lab.

Polonia

576 Lab.(668.000 lt.)

Lituania

7 Lab.(0.581 lt.)

Total Asia

845 Lab.(119.772 kg)

Subtotal Asia de Sud

9 Lab.

India

9 Lab

Subtotal Asia Est şi Sud Est 836 Lab.(119.772 kg) Myanmar

19 (69.400 kg)

Malaysia

(3.640 kg)

Coreea de Nord

789 Lab. ICPO

China

12 Lab.

Asia EST şi Sud Est

16 Lab.(46.690 kg) Hong Kong

Total Americi

17 Lab.(1.400 kg)

Mexic Columbia

1 Lab. 16 Lab.

De asemenea, laboratoare de produs coca descoperite: 3413 Lab. (30278.862 kg), (1009.842 l.), din care: Europe 25 Lab.(1747.435 kg) (Spania, Portugalia, Italia, Germania); Asia 1 Lab. în Thailanda; Americi 3.387 Lab. (28531.427 kg), (1009.842 l.) (Guatemala, SUA, Argentina, Bolivia, Chile, Columbia, Venezuela). Laboratoare de produs canabis descoperite : 405 Lab.(920.549 kg), din care Europe 405 Lab.(920.549 kg) în Rusia. Laboratoare de produs amfetamine descoperite : Europe 232 Lab (Bulgaria, Lituania, Polonia, Belgia, Danemarca, Germania, Marea Britanie,

NESECRET

74 din 103

NESECRET

Estonia, Slovacia, Bulgaria, Cehia, Lituania); Oceania 256 Lab. (Australia, Noua Zeelandă); Americi 14.621 Lab. (5.300 kg) (Canada, Mexic, SUA); Asia 75 Lab. (Malaysia, Myanmar, Philippines, Coreea de Nord, China). Laboratoare descoperite de produs ecstasy: 118 Lab. (884.000 kg, 9300.000 l), din care în: Europe 75 Lab.(22.600 kg, 9300.000 l.), (Marea Britanie, Olanda, Germania, Belgia, Lituania); Asia 6 Lab (Malaysia, China, Hong Kong); Americi 34 Lab. (4.400 kg), (SUA, Canada); Africa 6 Lab.(857.000 kg) (Africa de Sud) 119. Fondurile implicate în traficul de droguri120 se pot compara cu oricare dintre cele mai importante afaceri globale din prezent.

Cifra de afaceri a exporturilor şi serviciilor în 1995 (mld USD) turism chimice si farmaceutice hrană si alcool petrol si gaze textile şi înbrăcăminte vehicule cu motor fieroase şi oţel trafic droguri 0

100

150

200

250

300

350

400

450

500

1. Nivelul fondurilor alocate traficului de droguri, comparativ cu alte activităţi

Profitul traficului de droguri, anual este estimat la 400.000 milioane USD, ceea ce reprezintă 8% din economia mondială121. Valoarea comerţului ilegal anual cu droguri este estimată în Canada la 10.000 milioane USD, iar în SUA la 3.000 milioane USD122. 119

***, Office on Drugs and Crime din Viena – ONU, Global Illicit Drug Trends 2003, New York, 2003 UNDCP, Economic And Social Consequences Of Drug Abuse And Illicit Trafficking, Copenhaga, 1995 121 ***, The Threat from International Organized Crime and Global Terrorism, Hearing before the Committee on International Relations House of Representatives, Washington DC, 01.10.1997 120

NESECRET

75 din 103

NESECRET

Cine cheltuieşte atât şi de ce? Cine sunt producătorii? Cu toate aproximările şi rezervele de rigoare, ONDCP123 a evaluat că în 2000 – 2001 erau: 163 milioane consumatori de canabis; 34 milioane consumatori de amfetamine; 8 milioane pentru ecstasy; 15 milioane pentru cocaină; 10 milioane pentru heroină; 5 milioane pentru opiu şi morfină. Situaţia este cam aceeaşi din anii 1990. În contextul accelerării procesului de globalizare, reţelele crimei organizate transfrontaliere specializate în traficul de droguri, şi-au lărgit aria de acţiune asupra zonelor în care şansele unor oportunităţi economice sunt reduse, iar localizaţii sunt dependenţi în foarte mare măsură de traiul localităţii din care fac parte. În mediul rural în care sărăcia este profundă, mai ales în America Latină, Asia şi Africa, reţelele crimei organizate au oferit şansa unor câştiguri reduse, dar constante prin cultivarea plantelor din care se pot produce droguri. De cele mai multe ori, oferta nu a fost refuzată, chiar dacă activitatea este ilegală. În multe din aceste ţări, datorită coruperii funcţionarilor publici, măsurile legale nu au fost drastice, mai ales că pentru politicieni mai scădea din presiunea socială a celor oropsiţi de soartă. O altă categorie importantă pentru reţelele crimei organizate o reprezintă localizaţii din oraşe, în calitate de potenţiali consumatori sau furnizori ai dozelor în stradă. Cei mai potenţiali consumatori de droguri provin din rândul tinerilor şi a celor pentru care perspectivele economice s-au blocat, oportunităţile au scăzut dramatic sau care se situează în zona economică lipsită de productivitate, care după unele studii se ridică la circa 30% din economia mondială124. Aici, doar intervenţia ţărilor dezvoltate, a organizaţiilor internaţionale ar putea smulge pe localizaţi din constrângerile economice, sociale şi ale reţelelor crimei organizate. Încercări au fost, însă rezultatelor mai pot fi îmbunătăţite. 122

conform lui Killam Tim G., The Illicit Underground Substance Economy: An RCMP Perspective, apărută în Lippert Owen, Walker Michael, THE UNDERGROUND ECONOMY: GLOBAL EVIDENCE OF ITS SIZE AND IMPACT, The Fraser Institute Vancouver, British Columbia, Canada, 1997 123 ***, Office on Drugs and Crime din Viena – ONU, Global Illicit Drug Trends 2003, New York, 2003 124 THE SOCIAL IMPACT OF DRUG ABUSE This study was originally prepared by UNDCP as a position paper for the World Summit for Social Development (Copenhagen, 6-12 March 1995) NESECRET

76 din 103

NESECRET

Cele mai importante consecinţe ale consumului de droguri: • problemele de sănătate, cu aspectele cele mai grave referitoare la SIDA/HIV sau pierderea vieţii; • marginalizarea socială a consumatorilor de droguri, datorită problemelor multiple pe care le pot crea comunităţii; • creşterea cheltuielilor pentru sistemele naţionale de sănătate; • scăderea potenţialului angajaţilor la locul de muncă, afectarea deciziilor acestora, atenţiei constante, memoriei imediate, creşterea riscului apariţiei accidentelor de muncă; • scăderea coeziunii în rândul familiilor celor care se droghează; • crearea unui comportament violent, de respingere, cu efecte în mediul social şi al familiei consumatorului de droguri; • creşterea infracţionalităţii125, dacă ne gândim la nevoia constantă de bani a consumatorilor, care în timp prin consecinţele menţionate ajung în situaţia de a nu mai putea să-şi asigure un trai decent şi legal; • acumularea de profituri importante, aflate la dispoziţia şefilor unor reţele ale crimei organizate transfrontaliere, care prin activitatea lor infracţională pot constitui o ameninţare la economiile naţionale, la desfăşurarea normală a vieţii sociale, pentru protejarea drepturilor fundamentale ale membrilor societăţii şi pentru alterarea decizie funcţionarilor publici. Dacă vom considera că traficul de droguri este o afacere globală, atunci vom redescoperi iarăşi trăsătura dualităţii procesului de globalizare şi consecinţa dezumanizării condiţiei umane. De asemenea se întâlnesc consecinţele tensiunilor glocalizante şi de ce nu convergenţa spre infinit, ca două paralele, a convingerilor pro şi anti globalizare. În perioada anilor 1980, cartelurile columbiene de la Medellin şi Cali au avut beneficii estimate între 5.000 – 14.000 milioane USD126. 125

***, The Need for a Coordinated Response to Global Crime, www.fas.org/irp/offdocs/int008.html, Washington, 23.02.1996, p. INT008. 126 Sample Steven J., DRUG CARTELS: A THREAT TO NATIONAL SECURITY, aprilie 1998 NESECRET

77 din 103

NESECRET

3.4.3.

Crima organizată transfrontalieră şi migraţia ilegală

Glocalizarea, privită ca un conflict la nivel local datorat globalizării este trăsătura procesului de globalizare cea mai legată de fenomenul migraţionist. La aceasta se adaugă o altă trăsătură specifică globalizării – dualitatea, care face să apară consecinţe contrare pentru favoriţii procesului şi cei localizaţi. Aceştia din urmă, în calitate de doritori de un trai mai bun pe alte meleaguri apelează sau sunt convinşi din ce în ce mai mult de reţelele crimei transfrontaliere pentru a apela la servicii ilegale pentru îndeplinirea unei aspiraţii fireşti de cele mai multe ori (cum ar fi slujbe cu salarii mai mari de 10 – 40 de ori decât în ţara natală), dar lipsită de oportunităţi pentru a fi împlinită pe plan local, în ţara de origine. Curentele migraţioniste sunt orientate către regiuni cu un nivel de trai mai înalt: America de Nord, UE, ţările bogate ale Orientului Mijlociu, ţările Asiei cu dezvoltare rapidă - deplasare migraţionistă de la Est spre Vest şi respectiv, de la Sud spre Nord. Din analiza cazuisticii de migraţie ilegală127, rezultă că traficul ilegal de persoane a devenit o activitate specifică crimei organizate transfrontaliere, datorită profitului ilegal uriaş şi a unui risc destul de redus pentru traficanţi. De aceea, intrarea în ţările ţintă se face de cele mai multe ori clandestin, emigrantul riscându-şi de cele mai multe ori propria viaţă pentru speranţa unui trai mai bun. Pentru emigranţi, poate în subconştientul lor lupta se dă şi pentru senzaţia de mişcare, care este o trăsătură a celor privilegiaţi în epoca globalizării. Accesul la mobilitatea globală este percepută ca principal factor stratificator. Datorită dualităţii globalizării, vârfurile noii societăţi globalizate beneficiază de mobilitate chiar şi fără acte, iar ceilalţi – localizaţii sunt ţintuiţi locului din acelaşi motiv. Atunci, o parte dintre ei încearcă să spargă barierele localităţii şi a frontierelor, pentru a înfrânge distanţele reale, aşa cum au văzut şi visat în realitatea virtuală avută la dispoziţie prin INTERNET şi media.

127 http://www.ilw.com/lawyers/articles/2004,0413-surgalla.shtm, Surgalla Michael şi Norton Arthur, International Aspects Of Criminal Immigration Enforcement, ILW.com - New York, SUA, aprilie 2004, articolul original a apărut în septembrie 2003 în United States Attorneys' Bulletin

NESECRET

78 din 103

NESECRET

Emigranţii, foşti localizaţi ai ţărilor de origine, reuşesc să iasă din spaţiul închis, specific localităţii natale şi în care timpul parcă s-a oprit în loc. Dar ei nu au mijloacele şi posibilităţile necesare pentru a trece frontiera, pentru a nu fi încorsetaţi de legile rezidenţei din ţara ţintă, sau a nu fi afectaţi de toleranţa zero a noilor vecini. De aceea apelează la reţelele crimei organizate transfrontaliere specializate în traficul ilegal de persoane. Dar contrar voinţei lor, de cele mai multe ori ajung în locuri stabilite de reţelele crimei organizate transfrontaliere, de cele mai multe ori lipsite de confortul unui trai în condiţii legale, departe de acasă şi sub presiunea şi tensiunea rezultată de fenomenul de respingere a localilor din noile ţări gazdă ale emigranţilor. În ţările integrate procesului de globalizare, şi unde se manifestă chiar accelerarea acestuia, dualitatea şi glocalizarea rezultă, atât din viteza din ce în ce mai mare cu care se diminuează barierele în calea circulaţiei libere a banilor, bunurilor de consum şi informaţiei, cât şi din preocuparea permanentă de a săpa noi şanţuri şi a ridica noi ziduri care să împiedice mişcarea celor dezrădăcinaţi fizic sau spiritual. Localizarea forţată este un efect de selecţie naturală a globalizării128. Aceste tendinţe contradictorii apar datorită efectelor nocive ale migraţiei ilegale, cum ar fi: • creşterea riscului de răspândire a conflictelor violente în ţările ţintă, datorită fluxului de străini, cu un anumit sistem de valori fundamentale, care penetrează sistemul cultural de pe teritoriul ţărilor gazdă129; • dezvoltarea fenomenului muncii la negru în ţările gazdă, ca o componentă principală a economiei subterane; • amplificarea problemelor cu care se confruntă ţările de origine a emigranţilor din cauza scurgerii de creiere; 128

Bernard Guillochon, Globalizarea: o singură planetă, proiecte divergente, Editura ,,Enciclopedia RAO”, Bucureşti, 2003, p. 92 129 Schönwälder Gerd, Globalization, Violent Conflict, and Peacebuilding, A Concept Note on Future Programming Possibilities, martie 2003 NESECRET

79 din 103

NESECRET

• implicaţiile comerţului ilegal cu organe umane pentru transplanturi, procesul de globalizare fiind însoţit de o profundă dezumanizare, în care valorile umane sunt evaluate în USD; • dezvoltarea prostituţiei (comerţul cu sex), percepută uneori ca o extindere a tipurilor de servicii practicate într-o economie globalizată130. De exemplu131: prostituţia organizată de reţelele crimei organizate care sau dezvoltat în Europa de Est după căderea comunismului. Acest tip de tranzacţii ilegale a apărut pe fondul acceptării muncii la negru, mai puţin plătită de angajatorii din vestul Europei. Prostituţia a devenit o trăsătură caracteristică a Europei estice post-socialiste, datorită sărăciei din oraşe şi sate şi a blocării oportunităţilor economice, situaţie pe care o exploatează reţelele crimei organizate transfrontaliere, oferind femeilor sărace aşa zise oportunităţi pentru o viaţă mai bună. Gail Kligman apreciază că există o relaţie directă între prostituţie şi PIB/locuitor, dând ca exemple Republica Moldova şi Ucraina, ca ţări furnizoare, unde acest indicator este de 460 UDS şi 770 USD, iar ca ţări furnizoare, de tranzit şi chiar ţintă: Cehia – 5.560 USD şi Polonia – 4.570 USD (conform datelor furnizate de Departamentul de Sta al SUA). Discuţii aprofundate despre prostituţie au fost în Olanda şi Cehia. Olanda este un model pentru modul în care s-a realizat controlul prostituţiei, care s-a legalizat din 2000. Comerţul cu sex a devenit o industrie estimată la 1.000 milioane USD anual, rezultaţi din activitatea a 2.000 bordeluri, 30.000 prostituate, din care 70% sunt străine. După cum se spune, între 40 – 80% dintre prostituate au început activitatea sub presiunea constrângerii. În Cehia, prostituţia produce anual 200 milioane USD. 65% dintre clienţii bărbaţi sunt străini, practic existând un turism al sexului în această ţară. Guvernele ţărilor ţintă tind să-şi protejeze industria de sex. Se doreşte un control al fluxului de imigranţi implicaţi în prostituţie. Deja, se vorbeşte în loc 130

Kligman Gail (Sociology, UCLA), prezentare la Forumul pentru migraţia ilegală în Europa Centrală şi de Est, Center for European and Eurasian Studies şi Burkle Center for International Relations, 14.05.2004 131 Kligman Gail (Sociology, UCLA), prezentare la Forumul pentru migraţia ilegală în Europa Centrală şi de Est, Center for European and Eurasian Studies şi Burkle Center for International Relations, 14.05.2004 NESECRET

80 din 103

NESECRET

de lucrători ai sexului despre lucrători imigranţi ai sexului. Există 3 căi de control al prostituţiei: prohibiţia (SUA) – încriminarea făptaşului şi a victimei; legalizarea (Olanda) – activitatea a devenit un serviciu, iar femeile sunt furnizoare de servicii; abolirea (Suedia) – considerată drept o agresiune împotriva femeii şi tratată ca atare. IOM consideră că anual, 0,7 milioane femei şi copii sunt trecuţi ilegal pentru frontiere, din care 0,2 milioane din Europa de Est, pentru a fi exploataţi sexual. • implantarea şi activarea în ţările gazdă a unor elemente ce aparţin grupurilor teroriste sau crimei organizate, cât şi atragerea în acţiunile lor ilegale ale emigranţilor lipsiţi de posibilităţile traiului zilnic. De exemplu: aproape 4 milioane imigranţi trăiesc ilegal în Rusia132, situaţie care devine o ameninţare la adresa securităţii naţionale, mai ales când este combinată cu terorismul; • dezvoltarea unei categorii permanente de săraci pentru muncile cele mai grele. De exemplu: The Federation for American Immigration Reform (FAIR)133, menţiona că de curând Business Week din SUA recunoştea că migraţia şi globalizarea au împreună un impact negativ, întrucât, emigranţii, în special mexicani, pentru bani foarte puţini devin concurenţi serioşi ai lucrătorilor din SUA. Datorită creşterii valului de emigranţi, salariul săptămânal pentru muncile medii a scăzut în SUA cu 10%134; • dezvoltarea comerţului cu produsele contrafăcute şi aduse prin contrabandă în ţările gazdă. Există şi unele efecte pozitive rezultate din fenomenul migraţionist: • emigranţii, mai ales cei legali, pot obţine avantaje personale în ţara în care se stabilesc;

132

http://english.pravda.ru/main/18/88/351/12510_Duma.htm, Uncontrolled migration threatens national security, Pravda - Moscow, Rusia, 14.04.2004, conform purtătorului de cuvînt al Dumei din Rusia, Lubov Sliska 133 http://biz.yahoo.com/prnews/040528/dcf031_1.htm, Federation for American Immigration Reform, Unchecked Immigration a Key Factor in Keeping America's 'Working Poor' Poor, According to Business Week, Yahoo News – USA, 28.05.2004 134 http://biz.yahoo.com/prnews/040528/dcf031_1.htm, Federation for American Immigration Reform, Unchecked Immigration a Key Factor in Keeping America's 'Working Poor' Poor, According to Business Week, Yahoo News – USA, 28.05.2004, conform Lawrence Mishel, research director of the Economic Policy Institute NESECRET

81 din 103

NESECRET

• sporesc fondurile externe ale multor din ţările în curs de dezvoltare. De exemplu: Banca Mondială135 a evaluat că banii trimişi în ţările de origine de către emigranţi, circa 80.000 milioane USD, reprezintă a doua sursă ca mărime din punct de vedere a fondurilor externe. În Salvador, aceste fonduri reprezintă circa 13% din PIB, mai mult decât furnizează ajutoarele, investiţiile sau turismul136. Fluxurile migraţioniste aduc beneficii într-o anumită privinţă, însă aduc şi suferinţă în multe situaţii. Totul se petrece la o scară impresionantă, pe o arie întinsă a globului fiind afectate sute de milioane de destine. Se estimează că: • între 1990 – 2000 aproximativ 125 milioane oameni locuiau într-o altă ţară decât cea a cărei naţionalitate o au, adică 2,1% din populaţia mondială137; • din anul 1993, numărul persoanelor care au fost forţate să-şi părăsească domiciliul de teama de a nu fi persecutat sau suspus violenţelor, a ajuns la circa 18,2 milioane persoane, fiind estimată o rată de aproape 0,01 milioane refugiaţi zilnic138; • după 1990, numărul imigranţilor creşte anual cu circa 6 milioane de persoane, iar cei 175 milioane emigranţi din anul 2000, dacă ar fi grupaţi într-o nouă ţară, aceasta fi a 5a ţară ca mărime a populaţiei139; • circa 0,5 milioane persoane intră anual ilegal în SUA, şi un număr similar în statele UE, iar circa 150 milioane persoane care trăiesc în străinătate. Pentru reţelele crimei organizate transfrontaliere, traficul ilegal de persoane este o afacere anuală de 7.000 milioane USD. Pentru a pătrunde ilegal

135

http://www.un.org/apps/news/story.asp?NewsID=10834&Cr=migration&Cr1=, Migration could escalate as globalization fails to put jobs where needed, report al United Nations International Labour Organization (ILO) din 21.05.2004 136 http://www.foreignpolicy.com, Ranking the Rich 2003, FOREIGN POLICY and the Center for Global Development, mai/iunie 2003 137 Bernard Guillochon, Globalizarea: o singură planetă, proiecte divergente, Editura ,,Enciclopedia RAO”, Bucureşti, 2003, p. 12 138 United Nations High Commission for Refugees, The State of the World's Refugees. The Challenge of Protection, 1993 139 Raportul Pentru obiectivitate pentru muncitorii emigranţi în economia globală, referitor la migraţie, prezentat la Conferinţa anuală a muncii, 2004 NESECRET

82 din 103

NESECRET

într-o ţară se plăteşte până la 0,035 milioane USD de persoană, cel mai scump drum fiind din China în New York. Profiturile rezultate din utilizarea ilegală a unui străin se ridică la circa 0,025 – 0,04 milioane USD, determinând o putere economică ilegală importantă140. Munca la negru a imigranţilor se face 7 din 7 zile ale săptămânii, în condiţii periculoase de muncă şi fără respectarea minimală a drepturilor unui muncitor angajat legal141. De multe ori, imigranţii ilegali sunt forţaţi să practice şi alte activităţi ilegale specifice crimei organizate: traficului de droguri, contrabandei cu arme, prostituţie, smurfing (o formă de spălare a banilor). Există chiar şi o specializare a acestora, funcţie de reţelele crimei organizate transfrontaliere care îi dirijează. De exemplu în New York, unde emigranţii ilegali (0,4 milioane) reprezintă circa 5% din populaţia oraşului, adăugându-se anual câte 0,025 milioane: dominicanii sunt implicaţi în vânzarea cocainei pe străzi; chinezii şi sicilienii controlează comerţul cu heroină; nigerienii se implică în contrabandă şi fraudă; femeile din America Latină şi Coreea practică mai des prostituţia142. The US Congressional Research Service consideră că anual, 1 – 2 milioane persoane sunt traficate ilegal peste frontiere, majoritatea fiind femei şi copii. O femeie din Timişoara poate fi cumpărată cu 50 – 200 USD şi revândută în Vest cu maxim 2.000 USD143. The United Nations Children’s Fund crede că Africa de Vest şi Centrală furnizează circa 0,2 milioane copii pentru crima organizată transfrontalieră. De câţiva ani, ţările ţintă ale fluxurilor migraţioniste şi-au schimbat atitudinea, datorită faptului că au constatat că majoritatea emigranţilor au nevoie doar de ajutor umanitar. Din această cauză, au apărut limitări legislative, care să filtreze emigranţii şi să diminueze presiunea de această natură. Pentru toate ţările 140

http://www.foreignpolicy.com/story/cms.php?story_id=2, Moisés Naím, Five Wars of Globalization, SUA, ianuarie 2003 141 Zagaris Bruce, The Underground Economy in the US: Some Criminal Justice and Legal Perspectives, în Walker Michael şi Lippert Owen, THE UNDERGROUND ECONOMY: GLOBAL EVIDENCE OF ITS SIZE AND IMPACT, The Fraser Institute Vancouver, British Columbia, Canada, 1997 142 Fisher Ian, A Window on Immigrant Crime in Jackson Heights: Drugs, Dirty Money and Prostitution, in the New York Times, 17.06.1993 143 http://www.foreignpolicy.com/story/cms.php?story_id=2, Moisés Naím, Five Wars of Globalization, SUA, ianuarie 2003 NESECRET

83 din 103

NESECRET

dezvoltate din Europa şi America de Nord, stoparea fenomenului migraţionist este considerată o măsură importantă pentru rezolvarea problemele specifice cu care se confruntă144. Totuşi până când condiţiile economico-sociale din ţările sursă nu vor deveni conforme cu aspiraţiile cetăţenilor săi, traficul ilegal de persoane va semăna din ce în ce mai mult cu fenomenul migraţionist tradiţional, iar crima organizată transfrontalieră va obţine profituri imense. Statele ţintă, trebuie să găsească soluţii adecvate pentru contracararea fenomenului, iar dezvoltarea forţelor legale de aplicare a legii nu reprezintă soluţia optimă şi singulară. Trebuie luate în calcul acordarea unui sprijinul economic şi financiar ţărilor sursă de imigranţi, în cadrul unor programe internaţionale. Interesant este că fluxurile migratoare ţintesc ţările care au un nivel superior de integrare în procesul de globalizare. Pe de altă parte curentul antiglobalizare se manifestă preponderent în spaţiul ţărilor furnizoare de imigranţi. În următoarea decadă a procesului de globalizare, numărul persoanelor ce migrează în alte ţări în căutare de lucru, va creşte, atâta timp cât nu se găsesc soluţii şi oportunităţi economice corespunzătoare. Din perspectiva oamenilor, cel mai important insucces al economiei globale este inabilitatea de a crea locuri de muncă acolo unde oamenii locuiesc145. 3.4.4.

Crima organizată transfrontalieră şi spălarea banilor

Spălarea banilor este tipul de activitate care se întâlneşte în activitatea tuturor reţelelor crimei organizate. De asemenea ea este comună şi celor implicaţi în economia subterană. Fără acest tip de activitate ilicită, nici o reţea nu ar putea beneficia de profitul activităţilor lor infracţionale. În general, o acţiune de spălare a banilor implică trei etape principale: • plasarea în sistemul financiar-bancar a unui important volum în numerar de bani negri; 144

United Nations High Commission for Refugees, The State of the World's Refugees. The Challenge of Protection, 1993 145 http://www.un.org/apps/news/story.asp?NewsID=10834&Cr=migration&Cr1=, Migration could escalate as globalization fails to put jobs where needed, report al United Nations International Labour Organization (ILO) din 21.05.2004 NESECRET

84 din 103

NESECRET

• separarea banilor negri de originea lor infracţională, prin organizarea unor complexe activităţi financiare de acoperire; • integrarea în circuitele legale, după ce s-a obţinut o aparentă legitimitate a fondurilor, banii fiind transformaţi în proprietăţi legale. În ultimii 20 de ani, datorită noilor transformări politice, economice şi tehnologice şi a inerţiei pentru apariţia unor reglementări adaptate noilor situaţii, într-un cuvânt – globalizare, vechiul comerţ ilegal cu bani, monede de aur şi alte bunuri a devenit mai facil, mai ieftin şi cu riscuri mai reduse, stând la baza actualelor operaţiuni de spălare a banilor. Schimbările politice la nivel mondial au determinat apariţia unor activităţi mai puţin reglementate pe unele pieţe, diminuarea barierelor pentru circulaţia fondurilor între state. Criterii importante ale globalizării, precum mobilitatea, viteza, spaţiul şi distanţa şi-au pus decisiv amprenta şi pe mişcarea fondurilor ilegale. Accelerarea procesului de globalizare nu a facilitat numai creşterea vitezei de transfer a fondurilor legale, ci a permis noi oportunităţi146 de transfer electronic rapid şi pentru banii negri, pentru crearea unor circuite internaţionale complicate pentru a se ascunde provenienţa ilicită a unor importante sume de bani. Într-o economie globală digitalizată, în care veniturile nu mai depind de distanţe şi locaţii geografice, capitalurile şi datele circulă cu viteza luminii, neţinând seama de frontiere, bariere vamale, colectori de taxe şi ofiţeri ce luptă împotriva traficului de droguri, migraţiei ilegale sau a muncii la negru. Servietele tip Diplomat pline cu bancnote îşi au importanţa pentru cei implicaţi în spălarea banilor. Sunt folosite în ţările tip paradisuri fiscale, în cele în care reglementările nu impun declararea provenienţei sau acolo unde unele instituţii financiare sunt controlate de reţelele crimei organizate. Cantităţile fără precedent de numerar obţinute din traficul de droguri generează corupţie şi determină apariţia unor noi reţele şi consolidarea poziţiei celor existente. 146

Zagaris Bruce, The Underground Economy in the US: Some Criminal Justice and Legal Perspectives, în Walker Michael şi Lippert Owen, THE UNDERGROUND ECONOMY: GLOBAL EVIDENCE OF ITS SIZE AND IMPACT, The Fraser Institute Vancouver, British Columbia, Canada, 1997 NESECRET

85 din 103

NESECRET

A crescut importanţa computerelor, INTERNET-ului şi a schemelor financiare complicate pentru a mixa practicile ilegale cu cele legale, pentru a transforma pe cale electronică banii negri în bani albi. Banii spălaţi pot profita de caracteristicile capitalului liber, extrateritorial, proprietăţile putând fi achiziţionate în orice loc din lume, de obicei în zonele în care vârfurile societăţii îşi etalează valenţele globalizate sau în locurile de interes pentru dezvoltarea de crima organizată a unor noi afaceri legale sau mixte (legale şi ilegale). Ca urmare a procesului de globalizare, în special a revoluţiei tehnologice şi creşterii comerţului mondial, au sporit şi posibilităţile de dezvoltare a noi activităţi infracţionale, mai ales în ceea ce priveşte: infracţiunile cu carduri, contrabanda cu produse, mişcările de capital şi de persoane, tocmai datorită tendinţelor globalizante de înlăturare a barierelor frontierelor dintre state. Fenomenul specific globalizării, cel al satului global, furnizează noi oportunităţi de manipulări financiare, inclusiv de control secret şi ilegal al unor bănci sau alte tipuri de firme specializate pe piaţa financiară internaţională, prin care reţelele crimei organizate transfrontaliere să desfăşoare activităţi specifice de spălare a banilor şi de prestări de servicii ilegale specializate pentru tot felul de clienţi, inclusiv grupări teroriste. Datorită acestor condiţii, au crescut vulnerabilităţile în tranzacţiile financiare internaţionale, pentru: utilizarea de instrumente bancare, împrumuturi, tranzacţii cu acţiuni, plasarea de fonduri pe pieţele financiare. Bineînţeles că această situaţie conduce la creşterea responsabilităţilor guvernamentale pentru luarea măsurilor necesare şi întărirea cooperării pe plan internaţional împotriva acţiunilor de spălare a banilor. Aceste măsuri sunt justificate de riscul producerii unor importante dereglări, atât ale sistemelor financiar-bancare naţionale şi internaţionale, cât şi a celor economice, inclusiv posibilităţii ca reţelele criminale să penetreze sistemele decizionale la nivele din ce în ce mai importante, inclusiv în domeniul justiţiei147. 147

Zagaris Bruce, Dollar Diplomacy: International Enforcement of Money Movement and Related Matters -A United States Perspective, în 22 Geo. Wash. J. of Int'l L. & Economics, p. 465, SUA, 1989 NESECRET

86 din 103

NESECRET

Datorită fondurilor deţinute, reţelele crimei organizate, implicate în spălarea banilor nu sunt deranjate de frontierele fizice ce delimitează statele. Pătrunderea în ţările ţintă se face folosindu-se toate posibilităţile de obţinere, falsificare sau contrafacere a documentelor (paşapoarte, vize, dosare), de a avea fondurile solicitate pentru a se stabili legal în ţara respectivă şi pentru a demara o afacere legală, care ulterior să constituie acoperirea pentru noile circuite ilegale de spălare a banilor. Iar atunci când afacerea ilegale este periclitată, infractorii să dispară din ţară, profitând de perioadele de timp îndelungate necesare autorităţilor pentru a conexa datele necesare de pe raza mai multor ţări. Acţiunile de spălare a banilor, ce se ridică la nivelul a mii de milioane USD, provoacă importante pagube bugetelor naţionale, prin pierderea de fonduri datorită eludării plăţii taxelor legale. În ţările în care sistemul financiar-bancar nu este sigur, intervin şi alte efecte negative importante, datorate descurajării iniţiativelor legale de a promova investiţiile străine directe şi afacerile. Sfera fraudelor financiare ale crimei organizate are cea mai mare implicaţie în plan social. Periculozitatea ei nu rezultă doar din volumul imens al fondurilor reciclate, ci şi datorită faptului că este silenţioasă şi se realizează profitându-se inclusiv de discreţia specifică a domeniului financiar-bancar unde pagubele produse nu sunt aduse în faţa opiniei publice pentru a evita scăderea încrederii populaţiei în aceste instituţii. Traficul de droguri şi din ce în ce mai mult traficul ilegal de persoane şi infracţiunile conexe, creează oportunităţile necesare pentru obţinerea unor profituri imense în numerar pentru crima organizată. De exemplu, între 1985 – 1990, reţelele generalului Noriega, în asociaţie cu unele reţele chinezeşti, sunt bănuite că au obţinut mai mult de 300.000 milioane USD din traficul de droguri148. De asemenea, 2/3 din reţelele chinezeşti din SUA sunt implicate în traficul de droguri şi de persoane149.

148

Time, 14.05.1990, p. 70 A Guerilla War on Alien Smuggling: Agenda for Action by the First Chinese Alien Smuggling Conference, cable report from the US Consulate General, Hong Kong, 03.11.1992

149

NESECRET

87 din 103

NESECRET

La nivelul anului 1993 se aprecia că nivelul acţiunilor de spălare a banilor era de circa 300.000 milioane USD, din care o treime – 100.000 milioane USD erau doar pe teritoriul SUA. În urmă cu un an, la nivel mondial se aprecia că volumul fenomenului spălării banilor este de între 2–5% din PIB-ul mondial şi de circa 800.000 – 2.000.000 milioane USD anual150. La nivelul unei bănci, de exemplu de mărimea Merrill Lynch Bank151, într-o zi sunt tranzitaţi circa 300 milioane USD, din şi spre toate locaţiile de pe mapamond. Cât de uşor pot fi identificate fondurile provenite din crima organizată, când în lume, funcţionează circa 55 agenţii specializate în lupta împotriva spălării banilor? Nu este lipsit de importanţă faptul că sunt peste 50 de ţări care oferă încă un secret bancar eficient, specific zonelor off-shore. De exemplu, în Insulele Cayman, care au o populaţie de 36.000 cetăţeni, există înregistrate152: peste 2.200 fonduri mutuale; 500 companii de asigurări; 60.000 firme de afaceri; 600 bănci şi trusturi, toate înregistrate cu circa 800.000 milioane USD valori materiale. Dacă se ia în calcul doar o taxă de 1.000 USD la înscrierea oficială, rezultă o valoare medie de 1.800 USD/locuitor. Este un lucru important pentru o ţară care mai are venituri doar din turism, şi mai ales cel de afaceri. Situaţia este datorată taxelor infime pentru profitul obţinut de companiile înregistrate în această ţară, dar şi de secretul garantat pentru identitatea acţionarilor şi a cifrelor de afaceri, secret care nu este dezvăluit nici la solicitarea unor guverne, creditori sau membrii de familie. Sunt condiţiile ideale pentru încurajarea spălării banilor şi evaziunii fiscale din ţările cu potenţial economic şi nu numai. Peste 5.000.000 milioane USD sunt plasaţi în paradisurile fiscale şi peste 1 milion de corporaţii anonime sunt înregistrate în paradisurile fiscale153. 150

http://www.foreignpolicy.com/story/cms.php?story_id=2, Moisés Naím, Five Wars of Globalization, SUA, ianuarie 2003 151 ***, The Threat from International Organized Crime and Global Terrorism, Hearing before the Committee on International Relations House of Representatives, Washington DC, 01.10.1997 152 http://www.foreignpolicy.com/story/cms.php?story_id=2, Naím Moisés, Five Wars of Globalization, SUA, ianuarie 2003 153 ***, The Threat from International Organized Crime and Global Terrorism, Hearing before the Committee on International Relations House of Representatives, Washington DC, 01.10.1997 NESECRET

88 din 103

NESECRET

În urmă cu câţiva ani, se menţiona oficial că aproximativ 200 bănci din Rusia sunt sub controlul grupurilor criminale154, exercitat prin şantaj şi violenţă, iar circa 700 de instituţii financiar-bancare erau utilizate de crima organizată în operaţiunile de spălare a banilor. În această ţară se consumă peste 30% din profit pentru asigurarea protecţiei faţă de acţiunile reţelelor crimei organizate155. 3.4.5.

Evoluţii posibile ale fenomenului

Cele mai periculoase tendinţe pentru viitor pot fi date de: • convergenţa crimei organizate şi a terorismului spre un nou fenomen cu consecinţe integratoare internaţionale: infracţionalitatea sau criminalitatea globală; • coexistenţa unui trinom între interesele unor grupări de tip mafiot, ale reprezentanţilor unui stat şi ale unor grupuri teroriste, situaţie ce reprezintă prin posibilele consecinţe situaţia cea mai critică pe plan internaţional. Cum se vor organiza reţelele crimei organizate în viitor, din punct de vedere al ariei geografice, integrării pe verticală, a înţelegerilor secrete pe orizontală? Ce tipuri de activităţi se vor organiza? Vor câştiga în importanţă şi putere organizaţiile de tip mafiot? Cum vor evolua Mafia italiană - Cosa Nostra siciliană şi Camorra napolitană, Yakuza japoneză, Triadele chinezeşti, Bandele Yardie jamaicane, cartelurile drogurilor columbiene? Riscul întăririi poziţiei acestor organizaţii criminale este destul de mare, având în vedere că implicarea în întreg spectrul activităţilor economicsociale este caracteristic acestora. Acest risc poate fi materializat prin: • organizarea de tip sindicat; • influenţele în cele mai importante oraşe, prin aşa numitele tentacule multiple ca ale unei caracatiţe; • conexiunile cu traficul de droguri;

154

Mora Stephens, Global Organized Crime, Woodrow Wilson School Policy Conference 401A Intelligence Reform in the Post-Cold War Era, 06.01.1996 155 http://www.foreignpolicy.com/story/cms.php?story_id=2, Moisés Naím, Five Wars of Globalization, SUA, ianuarie 2003 NESECRET

89 din 103

NESECRET

• controlul exercitat asupra bandelor ce acţionează în stradă, tip racket; • puterea rezultată din miile de membri ai reţelelor; • transformarea acestor organizaţii în structuri similare unor corporaţii multi divizionale, a căror activitate se bazează pe planuri strategice elaborate pe perioade lungi de timp, cu scopuri definite clar pentru fiecare din diviziunile componente; • preluarea monopolului unor activităţi infracţionale şi economice legale; • în prezent reţelele crimei organizate reprezintă un conglomerat, lipsit de un centru de comandă unic, situaţie similară actorilor specifici procesului de globalizare; • Mafia este un stat în stat; unul din principalele roluri ale statului este de a redistribui fondurile; mafia este un deţinător important de fonduri şi de influenţă prin corupţie şi violenţă; pericolul major este ca mafia să devină un stat redistribuitor într-un stat redistribuitor156. Totul se concentrează în jurul banilor şi profitului rezultat din chiar distribuirea acestora, nu neapărat din utilizarea lor în afaceri; • creşterea specificului economic al activităţii, apropierea prin structură şi organizare de entităţile economice, specializarea într-o activitate (industrie) care produce, promovează şi vinde protecţie privată; de fapt s-a creat şi un brand157 (în română: o marcă) pentru aceste activităţi (mafia). De aceea termenul de mafie s-a răspândit şi în alte ţări, pentru a defini interesele obscure a unor grupuri, structuri criminale. Compararea cu Mafia italiană în special şi utilizarea termenului de mafie, care a devenit şi un substantiv comun, s-a răspândit după 1990 în ţările Europei Centrale şi de Est, iar exemplul mafiei ruse arată ca noţiunea este mai des folosită decât cea de reţele ale crimei organizate ruseşti.

156

Burton John, Understanding the Mafia: The Business of Organized Crime, în Walker Michael şi Lippert Owen, THE UNDERGROUND ECONOMY: GLOBAL EVIDENCE OF ITS SIZE AND IMPACT, The Fraser Institute Vancouver, British Columbia, Canada, 1997 157 Interesant că în limba ehgleză, brand înseamnă şi pată ruşinoasă NESECRET

90 din 103

NESECRET

Conform lui Gilman Chairman158, poliţia italiană consideră că un risc deosebit ar putea rezulta din funcţionarea unei alianţe strategice dintre mafia italiană, cartelurile columbiene ale drogurilor şi mafia rusă. Riscul rezulta din posibilitatea introducerii imenselor fonduri în numerar ale organizaţiilor criminale în circuitele internaţionale financiar-bancare, prin sistemul de bănci aflat sub controlul mafiei ruse. În urmă159 cu câţiva ani se preciza că principalele ameninţări la adresa societăţii internaţionale erau: crima organizată, terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masă, catastrofele ecologice. În prezent, terorismul, conexat şi cu proliferarea armelor de nimicire în masă, a devenit un pericol global la adresa vieţii internaţionale. Au fost emise teorii referitoare la ameninţările, pericolele şi războaiele asimetrice, lupta împotriva terorismului fiind cel mai adecvat exemplu. În această categorie ar putea intra şi reacţiile împotriva acţiunilor crimei organizate, întrucât accelerarea procesului de globalizare are şi un efect profund negativ rezultat din utilizarea rezultatelor revoluţiei tehnologice şi specularea decepţiilor celor localizaţi sau a emigranţilor de către reţelele actorilor non-statali din afara legii, ceea ce duce la o convergenţă de acţiune între crima organizată şi terorism. La aceasta se adaugă rolul din ce în ce mai activ al crimei organizate în furnizarea de arme şi alte produse în diverse zone de conflict sau supuse embargoului internaţional. Previzional se poate aprecia că reţelele crimei organizate transfrontaliere vor profita să se implementeze şi în acele state care îşi vor schimba orânduirea sau în care vor avea loc revoluţii sau lovituri de stat, deoarece acomodarea crimei organizate la noile oportunităţi internaţionale este mai rapidă decât punerea în funcţiune de către noii guvernanţi a mecanismelor de combatere a corupţiei şi crimei organizate, în contextul în care regulile şi sistemul de valori ale democraţiei nu sunt implementate de către toţi actorii de tip statali. 158

***, The Threat from International Organized Crime and Global Terrorism, Hearing before the Committee on International Relations House of Representatives, Washington DC, 01.10.1997 159 Hartman William J., GLOBALIZATION AND ASYMMETRICAL WARFARE, AIR COMMAND AND STAFF COLLEGE, AIR UNIVERSITY, Maxwell Air Force Base, Alabama, aprilie 2002 NESECRET

91 din 103

NESECRET

3.5. Interferenţe ale crimei organizate transfrontaliere în contextul globalizării Influenţele procesului de globalizare sunt prezente în majoritatea activităţilor legale şi ilegale. Datorită unor similitudini, se manifestă diverse interferenţe între fenomenul crimei organizate transfrontaliere, pe de o parte şi cele ale economiei subterane şi terorismului, pe de altă parte. 3.5.1.

Crima organizată transfrontalieră şi economia subterană

Există o tendinţă importantă, specifică unor firme care îşi desfăşoară activitatea în economie, de a specula lacunele şi diferenţele între legislaţiile unor ţări, atât pentru a micşora cât mai mult taxele şi a spori venitul, cât şi pentru a face cât mai dificilă descoperirea infracţiunilor pe care le comit pentru a obţine profit mai mare şi mai rapid. Componenta infracţională în domeniul economic creează sfera economiei subterane. Aşa cum procesul globalizării are un impact major asupra economiilor naţionale şi a economiei mondiale, tot aşa s-au produs efecte importante şi asupra economiei subterane160. Economia subterană poate fi definită drept: • ansamblul activităţilor economice sustrase în parte sau în totalitate controlului legal, fiscal şi statistic al statului161; • activitatea economică neînregistrată în evidenţele oficiale162; • ansamblul activităţilor economice desfăşurate organizat, cu încălcarea normelor sociale, a legilor juridice şi a celor economice obiective, având drept scop obţinerea unor venituri ce nu pot fi controlate de stat; • orice activitate economică neînregistrată în evidenţele oficiale163, inclusiv activităţile ilegale (comerţ cu bunuri furate, producerea şi traficul de droguri, 160

Zagaris Bruce, The Underground Economy in the US: Some Criminal Justice and Legal Perspectives, în cadrul conferinţei organizate de Lippert Owen şi Walker Michael, THE UNDERGROUND ECONOMY: GLOBAL EVIDENCE OF ITS SIZE AND IMPACT, The Fraser Institute Vancouver, British Columbia, Canada, 1997 161 Pestieau Pierre, L’Economie Souterraine, Editura ,,Hachette”, Paris, 1989 162 Austin Lawrence, The Undeground Economy. A strategic Scan of the Justice Environment, Department of Justice, Canada, 1998 163 dr. Dinu Nicolae, ECONOMIA SUBTERANĂ ÎN ROMÂNIA, Editura ,,Rom System”, Bucureşti, 2002 NESECRET

92 din 103

NESECRET

jocuri de noroc ilegale, jafuri, înşelăciune, schimburi în natură cu droguri sau bunuri furate, traficul de arme, contrabanda cu alcool şi ţigări etc.); • totalitatea activităţilor economice nedeclarate instituţiilor însărcinate cu stabilirea impozitelor şi cotizaţiilor social care scapă înregistrărilor statistice şi din contabilitatea naţională164; • totalitatea activităţilor neînregistrate şi neconforme cu normele legale165. Din evaluarea opiniilor pe plan internaţional, rezultă că activităţile specifice economiei subterane sunt: frauda fiscală, munca la negru, contrabanda, comerţul ilegal, mita, traficul ilegal de persoane, spălarea banilor, comerţul cu bunuri furate, producerea şi traficul de droguri, jocurile de noroc ilegale, jafurile, înşelăciunile, prostituţia, traficul cu organe umane, schimburile în natură cu droguri, bunuri furate, traficul de arme, contrabanda cu alcool şi ţigări. Această plajă de activităţi economice infracţionale este prea largă sau ar trebui mai bine nuanţată. De aceea atunci când ne referim la matricea structurală a economiei subterane trebuie să ne gândim la trei segmente principale: frauda fiscală,; munca la negru; activităţile infracţionale. Evaziunea în privinţa taxelor fiscale este conexată la problematica mult mai largă a tranzacţiilor neînregistrate ale economiei subterane. Multe din aceste economii subterane implică activităţi ilegale, cum ar fi comerţul peste graniţe cu narcotice sau arme sau contrabanda cu produse prohibite. O cale importantă de dezvoltare a economiei subterane este exportul de produse spre ţări, supuse embargoului naţional sau internaţional. Embargoul economic poate fi instituit bilateral între două ţări, sau ca urmare a unor măsuri internaţionale. Cele mai importante asemenea măsuri sunt luate de Consiliul de Securitate al ONU, SUA şi UE. Restul statelor, de obicei, datorite unor interese proprii, respecte aceste tipuri de restricţii economice.

164

Drobotă Niţă, coordonator, Dicţionar de economie, Editura ,,Economică”, Bucureşti, 1999 Zagaris Bruce, The Underground Economy in the US: Some Criminal Justice and Legal Perspectives, în cadrul conferinţei organizate de Owen Lippert şi Michael Walker, THE UNDERGROUND ECONOMY: GLOBAL EVIDENCE OF ITS SIZE AND IMPACT, The Fraser Institute Vancouver, British Columbia, Canada, 1997

165

NESECRET

93 din 103

NESECRET

Aceste măsuri creează oportunităţi imense de profit ilegal, prin spargerea blocadei economice. Exemplele se referă la situaţiile prin care au trecut Cuba, Iran, Irak, Libia şi se referă atât la produse militare, cât şi civile, inclusiv hrană. O altă faţă a economiei subterane, mai ales în statele ţintă ale migraţiei ilegale, este munca la negru cu lucrători neînregistraţi, mulţi dintre ei imigranţi, care lucrează ilegal ca muncitori, îngrijitori pentru copii, grădinari, zilieri etc. Spălarea banilor este o componentă importantă a economiei subterane, întrucât prin asemenea operaţiuni ilegale, infractorii pot beneficia de profitul rezultat în urma ilegalităţilor lor. Când se abordează subiectul economiei subterane, în primul rând trebuie avute în vedere două coordonate: activitatea economică şi controlul statului. Pentru a se defini mai precis acest fenomen se discută de activităţile ariei gri, care defineşte zona, sfera, în interiorul graniţelor, în care nu se exercită un control adecvat al statului suveran asupra acţiunilor actorilor non-statali şi nonguvernamentali166 şi în care o parte din puterea specifică statului legitim este practic transferată unor entităţi neguvernamentale, criminale sau care adună la un loc interese particulare şi acţiuni infracţionale. În fapt, economia subterană este primul şi cel mai important semn al insuccesului guvernamental167. Trăsăturilor enumerate anterior, se pot adăuga: dimensiunea istorică; caracterul transfrontalier; capitalul investit, folosit; componenta umană a celor manipulaţi şi a coordonatorilor; revoluţia tehnologică. Toţi aceşti 7 factori prin care se poate face o proiecţie asupra economiei subterane, sunt influenţaţi puternic de procesul globalizării, deci apare concluzia influenţei produse de procesul globalizării asupra formelor de manifestare a economiei subterane. Economia subterană a fost influenţată direct de dezvoltarea fără precedent a comerţului şi transporturilor, sub influenţa accelerării procesului globalizării.

166

Zagaris Bruce, The Underground Economy in the US: Some Criminal Justice and Legal Perspectives, în cadrul conferinţei organizate de Owen Lippert şi Michael Walker, THE UNDERGROUND ECONOMY: GLOBAL EVIDENCE OF ITS SIZE AND IMPACT, The Fraser Institute Vancouver, British Columbia, Canada, 1997 167 The Economist, 04.04.1998 NESECRET

94 din 103

NESECRET

Globalizarea a determinat ca între ţări să nu existe diferenţe importante legate de nivelul plăţii taxelor. Din acest motiv, a crescut rolul corporaţiilor asupra politicilor fiscale ale statelor, întrucât corporaţiile îşi pot muta capitalul investiţional - mobil, extrateritorial - dintr-o ţară în alta, funcţie de condiţiile mai prielnice. Pentru o firmă serioasă este mai uşoară această soluţie, pe când reţelele crimei organizate vor crea canale ilegale pentru eludarea taxelor fiscale şi implicit sporirea profitului ilegal. Accelerarea procesului globalizării a determinat creşterea intensităţii activităţilor economiei subterane, tocmai datorită distanţelor devenite de multe ori nesemnificative, urmare vitezei din ce în ce mai mari de a translata dintr-un loc în altul idei, fonduri, persoane şi oportunităţi de afaceri, mai mult sau mai puţin ilegale. Revoluţia tehnologică, pe lângă avantajele menţionate, a creat şi multiple posibilităţi de a realiza profit important pe căi necinstite, fapt considerat drept principalul scop al economiei subterane. La aceste caracteristici, adăugând şi fluiditatea şi flexibilitatea cu care economia subterană se poate adapta oricărui mediu economic, ne apropiem şi mai mult de asemănările cu caracteristicile crimei organizate şi în special cu cele ale crimei organizate transfrontaliere. În Convenţia cadru a ONU împotriva crimei organizate, referitor la termenul de crime (în engleză, crime = infracţiune) se menţiona: acţiunea unor grupuri care permit liderilor lor să realizeze profituri sau să controleze teritorii sau pieţe, interne sau externe, prin violenţă, intimidare, corupţie, atât pentru sprijinirea activităţii infracţionale, cât şi pentru a se înfiltra în economia legitimă, în special prin: trafic ilicit de droguri sau substanţe psihotrope şi trafic de persoane. La a V-a Conferinţă ONU privind prevenirea infracţionalităţii, s-a elaborat rezoluţia Infracţiunea ca formă de afacere, în care se sublinia că trăsătura definitorie a crimei organizate este obţinerea de câştiguri substanţiale. Evidenţierea mijloacelor economice folosite de crima organizată, este cel mai serios avertisment pe care economia mondială îl poate primi.

NESECRET

95 din 103

NESECRET

3.5.2.

Crima

organizată

transfrontalieră

şi

terorismul

internaţional Globalizarea a adus tehnologia aproape la îndemâna tuturor. Tehnologia a fost din totdeauna instrumentul preferat al statelor puternice, dar situaţia s-a schimbat. Datorită procesului globalizării, a fost promovată proliferarea acestora şi transferul lor la o scară globală. Prin lumea www se pot obţine legal sau ilegal tot felul de arme şi tehnologii din ce în ce mai sofisticate, iar grupurile infracţionale şi teroriste nu pot să nu speculeze acest fenomen. O situaţie, care facilitează accesul la tehnologii ce pot fi utilizate în acte teroriste sau alte activităţi infracţionale, este creată de apropierea tehnologiilor civile de cele militare, care dau naştere la produse, servicii şi tehnologii cu dublă utilizare168. Din aceste cauze are loc o adevărată proliferare a armelor ce înglobează tehnologie modernă. Utilizarea sistemelor GPS, a telefoniei prin satelit şi a comunicaţiilor securizate prin INTERNET, oferă reţelelor criminale, dar şi grupurilor teroriste, accesul la acelaşi nivel de informaţii, care odată era disponibil doar celor mai sofisticate naţiuni. Un grup terorist a cărui membrii se îndrumă prin e-mail sau prin vizitarea unor web-uri protejate, pot opera coordonat, fără ca membrii săi să se întâlnească între ei sau să-şi vadă vreodată feţele. Aceste facilităţi tehnologice influenţează 3 aspecte ale activităţilor teroriste, infracţionale şi extremiste: • îndoctrinarea şi prozelitismul se pot transmite prin INTERNET în orice punct al globului, printr-o propagandă continuă, realizată din arii geografice sigure pentru şefii acestor grupări, care se pot adăposti de acţiunile legii; • camuflarea, chiar dacă nu totală, a locurilor din care se transmit şi se primesc mesajele prin INTERNET, prin utilizarea unor facilităţi specifice, cum ar fi free e-mail accounts, chat rooms sau web-based bulletin boards; • organizarea şi îmbunătăţirea schimbului de date şi informaţii de interes ideologic sau operaţional, prin facilităţile de tip Internet Relay Chat (IRC) 168

Hartman William J., GLOBALIZATION AND ASYMMETRICAL WARFARE, AIR COMMAND AND STAFF COLLEGE, AIR UNIVERSITY, Maxwell Air Force Base, Alabama, aprilie 2002 NESECRET

96 din 103

NESECRET

sau ICQ (I seek-you) şi diverse tipuri de agende electronice care permit centralizarea şi actualizarea acestora în funcţie de scopurile stabilite. Globalizarea a permis statelor şi entităţilor non-statale (terorişti, reţele ale crimei organizate) să-şi sporească abilitatea de a proiecta la nivel global puterea pe care o deţin. Influenţa globalizării este constatată inclusiv în consecinţele unui act terorist, mai ales dacă se produce asupra unei ţări puternice, întrucât economiile naţionale sunt puternic interconectate. Spre exemplu, după atacul terorist de la 11 septembrie 2001 asupra sediului din New York a World Trade Center, închiderea aeroporturilor din SUA timp de 3 zile, a afectat economiile tuturor naţiunilor industrializate, iar când bursa din SUA a fost închisă, s-a simţit imediat efectul cutremurător pe toate pieţele financiare ale lumii. Până când potenţialul terorismului internaţional şi-a demonstrat adevăratele trăsături şi consecinţe, se aprecia că, după încheierea Războiului Rece, fenomenul crimei organizate transfrontaliere reprezintă principalul inamic al statelor democratice. Dar după fatidicul 11 Septembrie, apoi ca un arc al durerii peste timp, cel din 11 martie 2004 din Madrid, Spania, terorismul a arătat că, prin escaladarea amplitudinii atentatele sale, este mult mai periculos pentru valorile fundamentale ale omenirii, punând în pericol inclusiv stabilitatea vieţii internaţionale. Totuşi, crima organizată transfrontalieră reprezintă una dintre principalele ameninţări la adresa democraţiei pe plan internaţional. Motivaţia este dată de consecinţele acţiunilor ilegale ale crimei organizate: atacarea căminului, ameninţare vieţii şi proprietăţii şi crearea unui climat de teamă şi frică169. Reţelele crimei organizate transfrontaliere cu baze în America de Nord, Europa de Vest, China, Columbia, Israel, Japonia, Mexic, Nigeria şi Rusia170 îşi vor extinde nivelul şi aria de acţiune. Există un potenţial real de a se forma legături nepermanente, pe afaceri ilegale concrete, între ele sau cu diverşi întreprinzători ilegali sau mişcări insurgente. Acestea vor acţiona pentru a 169

***, The Need for a Coordinated Response to Global Crime, www.fas.org/irp/offdocs/int008.html, Washington, 23.02.1996, p. INT008. 170 ***, Global Trends 2015: A Dialogue About the Future With Nongovernment Experts, National Intelligence Council, NIC 2002-02, SUA, December 2000 NESECRET

97 din 103

NESECRET

corupe lideri, pentru a crea instabilitate, dezechilibra economic sau destabiliza state, se vor infiltra în bănci pentru a obţine controlul acestora şi vor coopera cu diverse mişcări insurgente pentru a prelua controlul în diverse arii teritorii. Veniturile lor vor proveni în continuare din traficul de droguri, traficul ilegal de persoane; traficarea şi exploatarea femeilor şi copiilor, contrabanda cu substanţe toxice, jocuri de noroc, comerţ ilegal cu arme şi tehnologii militare, contrabandă, fraude financiare şi racketeering. Chiar dacă procesul globalizării creează o dispersie a centrilor decizionali, micşorarea distanţelor şi scurtarea timpului până la dimensiunile unui sat global, în care numărul actorilor este în creştere, creează o apropiere între cei cu aceleaşi preocupări. Este şi situaţia grupurilor teroriste, care au profitat de noile condiţii ale globalizării, pentru a penetra în statele ţintă: libera circulaţie a persoanelor; politica de imigrare şi de acordare de azil; desfăşurarea cooperării între sistemele judiciare şi de poliţie pe plan internaţional; libertăţile civile; accesul la fondurile mobile şi extrateritoriale. Dualitatea procesului de globalizare, va determina ca majoritatea populaţiei să se nască în sărăcie şi să trăiască în deziluzie, într-o lume pe care o vor percepe drept inechitabilă şi injustă171. Terorismul se dezvoltă în asemenea locuri în care populaţia tânără se dezvoltă rapid şi vede cum speranţele sunt tratate cu deşertăciune şi nu cu promisiuni îndeplinite. Alt efect al globalizării este că o grupare teroristă, odată constituită pe plan local, poate acţiona la o scară globală. Activitatea grupării teroriste nu depinde doar de natura climatului economic, politic şi social în care operează, ci şi de influenţa directă a personalităţii şefului acesteia. De exemplu, moartea unor lideri charismatici are impact imediat asupra dinamicii grupării teroriste. Schimbarea structurii de conducere are efecte asupra: motivaţiei dominante a grupării; tipului de recrutare de membri; tipului de desfăşurare a operaţiunilor.

171 http://www.iht.com/articles/516668.htm, James Wolfensohn, The growing threat of global poverty, articol în International Herald Tribune - Paris, France, referitor la întâlnirea internaţională a miniştrilor de finanţe şi responsabilii Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional la Washington, 23.04.2004

NESECRET

98 din 103

NESECRET

Au fost identificate indicii din care rezultă, pe de o parte că o organizaţie poate avea baze şi acţiona pe raza mai multor state, chiar zeci de state, iar pe de altă parte că s-au creat unele legături între grupurile teroriste. Dintre cele mai active amintim: Al-Qaeda, Liberation Tigers of Tamil Elam, Hamas, Hezbollah, Islamic Jihad, IRA, sau ETA. Au fost raportate situaţii în care membri IRA au fost ucişi sau capturaţi în Columbia. Alţi terorişti antrenaţi în Afghanistan au luptat în Philippines, China, Indonezia, Somalia, Kashmir sau Algeria172. Toate acestea au legături şi cu crima organizată? Reţele ale crimei organizate din Marea Chinei de Sud au fost prinse transportând ilegal autoturisme de lux, droguri, persoane, dar şi arme şi materiale utilizabile în programele de fabricare a ADM. Datorită procesului de globalizare, este evident că aşa cum naţiunile devin mai adânc interconectate, acelaşi fenomen se întâmplă şi cu structurile organizate din afara legii, fie teroriste, fie ale crimei organizate. Chiar, dacă încă nu se ştie în totalitate cât de profunde şi cât de întinse sunt legăturile dintre grupările teroriste şi reţelele crimei organizate, este din ce în ce mai greu de definit linia de demarcaţie dintre aceste tipuri de organizaţii din afara legii. Şi cu cât situaţia este mai puţin clarificată, cu atât mai mult legăturile infracţionale pot deveni mai strânse şi mai ascunse. Convergenţa organizaţiilor criminale cu cele teroriste reprezintă cea mai importantă ameninţare asupra democraţiei, drepturilor fundamentale ale omului. Legătura dintre terorism şi criminalitate a căpătat o nouă dimensiune datorită reducerii173 în ultimii 10 ani a finanţării de către unele state a grupărilor teroriste, şi a declanşării la iniţiativa SUA a războiului împotriva terorismului. Una din consecinţe este că organizaţiile teroriste sunt nevoite să-şi extindă zonele de acţiune, atât pentru a ataca, cât şi pentru a se ascunde, dar mai ales pentru a-şi asigura singure fonduri şi materiale logistice specifice, prin activităţi criminale. 172

preluat de Hartman William J. în GLOBALIZATION AND ASYMMETRICAL WARFARE, AIR COMMAND AND STAFF COLLEGE, AIR UNIVERSITY, Maxwell Air Force Base, Alabama, aprilie 2002 173 Makarenko Tamara, Conexiunile între terorism şi criminalitate, ,,Jane’s Intelligence Review”, Marea Britanie, 2004 NESECRET

99 din 103

NESECRET

Principala diferenţă dintre grupările teroriste şi reţelele crimei organizate constă în faptul că în timp ce grupările teroriste sunt implicate în acte violente motivate în special de cauze politice, cele mai multe reţele ale crimei organizate sunt interesate în relaţia cu puterea politică doar de obţinerea, prin acte de corupţie, a protecţiei necesare pentru activitatea proprie organizaţii motivată în primul rând de obţinerea de profit174. Totuşi, în evaluarea ameninţărilor contemporane la adresa securităţii, a devenit tot mai dificilă posibilitatea de a face distincţie între motivaţiile politice şi cele criminale175. Este foarte probabil ca în viitorul apropiat, etapa convergenţei dintre crima organizată şi terorism, să fie înlocuită definitiv de un nou stadiu şi mai periculos, acela de conlucrare dintre aceste grupuri. Crima organizată şi terorismul, deşi se află pe poziţii separate, distincte, pot coexista în acelaşi plan şi converge către un punct central. Între acestea, există un punct denumit convergenţă, unde o singură entitate manifestă simultan trăsături infracţionale organizate şi teroriste. Legăturile dintre reţelele crimei organizate şi grupările teroriste, în contextul globalizării, pot fi definite prin mai multe forme de manifestare: • Alianţele, care pot include acorduri pe termen lung sau scurt şi sunt de obicei utilizate pentru a câştiga experienţă sau sprijin operaţional (acces la rutele care facilitează activitatea de contrabandă). Sunt asemănătoare celor din economia reală, fiind definite prin scop, perioade şi mod de finanţare. Cele mai uzuale alianţe se realizează în operaţiunilor de contrabandă, cum ar fi schimbul ,,droguri pentru arme” sau de trafic ilegal de persoane. Principalele neajunsuri pentru montarea unor asemenea proiecte sunt legate de: suspiciuni legate de securitate fiecărei entităţi; posibile divergenţe privind priorităţile şi strategiile; pericolul apariţiei de rivalităţi. • Extinderea tacticilor operaţionale, care a dus la acţiuni cu scop politic desfăşurate de reţelele crimei organizate şi respectiv la acţiuni infracţionale 174 Mora Stephens, Global Organized Crime, Woodrow Wilson School Policy Conference 401A Intelligence Reform in the Post-Cold War Era, 06.01.1996 175 Makarenko Tamara, Conexiunile între terorism şi criminalitate, ,,Jane’s Intelligence Review”, 2004

NESECRET

100 din 103

NESECRET

specifice crimei organizate, dar desfăşurate de grupările teroriste. Aceste preluări reciproce au totuşi utilizări de o altă natură şi motivaţie. Astfel reţelele crimei organizate apelează la tactici teroriste, dar nu pentru a schimba statutul unei ţări din punct de vedere politic, ci doar pentru a-şi asigura şi proteja mediul său operaţional. Este totuşi o abordare atipică şi extremă şi pentru că duce la încălcarea uneia din regulile de bază ale crimei organizate şi anume păstrarea anonimatului. În acest context, multe grupări teroriste s-au implicat în desfăşurarea de operaţiuni infracţionale pentru a-şi asigura autofinanţarea. • Convergenţa motivaţională, care se referă la acele entităţi care prin acţiunile desfăşurate, trec de la postura iniţială specifică, la capătul celălalt al binomului crimă organizată – terorism. Astfel grupările criminale acţionează din ce în ce mai mult în virtutea unor motivaţii politice, care ajung până la dorinţă de a-şi exercita influenţe directe asupra mediului politic, economic şi social de pe raza unui anumit teritoriu, fie sat, fie oraş sau stat – situaţie specifică organizaţiilor de tip mafiot. În al doilea rând, grupările teroriste care încep în cele din urmă să-şi utilizeze retorica politică drept paravan doar pentru desfăşurarea de activităţi infracţionale pentru profit, baza lor ideologică fiind compromisă. • Gaura Neagră176, când convergenţa dintre motivaţia criminală şi cea politică din cadrul unei singure grupări îi permite să câştige controlul economic şi politic asupra unui stat. Gaura neagră poate contribui la apariţia unui stat care nu are autoritate şi manifestă caracteristicile specifice anarhismului, sau pot da naştere unui stat criminal. Utilizând tactici teroriste de a-şi menţine puterea şi controlul asupra acestor state (sau regiuni), elitele se folosesc de poziţiile lor oficiale pentru a se implica în activităţi ilicite profitabile în propriul beneficiu sau de poziţiile oficiale pentru a crea regiuni sigure pentru alte organizaţii criminale sau teroriste. 176

Makarenko Tamara, Conexiunile între terorism şi criminalitate, ,,Jane’s Intelligence Review”, Marea Britanie, 2004 NESECRET

101 din 103

NESECRET

De aceea instituţiile abilitate în contracararea crimei organizate vor trebui să coopereze cu cele specializate în antiterorism, întrucât orice reţea criminală care a fost identificată va trebui să fie evaluată şi din punct de vedere al posibilităţii ca aceasta să fie o structură internă a unei grupări teroriste. Evoluţiile dintre reţelele crimei organizate transfrontaliere şi grupările teroriste, în contextul accelerării procesului de globalizare, demonstrează faptul că ameninţările identificate la adresa securităţii statelor democratice nu trebuie privite drept fenomene de sine stătătoare, deoarece acestea se află într-o continuă schimbare şi că trăsăturile entităţilor din afara legii, motivaţiile lor şi tacticile aplicate se schimbă în timp, acomodându-se rapid la evoluţiile vieţii internaţionale în toate sferele de activitate.

NESECRET

102 din 103

NESECRET

White paper

NESECRET

103 din 103