PUNCTUL DE VEDERE AL SOCIETATII ROMANE DE CARDIOLOGIE, SOCIETATII ROMANE DE PNEUMOLOGIE SI AL FUNDATIEI ROMANE A INIMII IN LEGATURA CU INITIATIVELE DE MODIFICARE A LEGII PENTRU PREVENIREA SI COMBATEREA EFECTELOR PRODUSELOR DIN TUTUN
Dr. Gabriel Tatu-Chitoiu Medic primar cardiolog, Spitalul Clinic de Urgenta “Floreasca” – Bucuresti Presedinte, Societatea Romana de Cardiologie
Prof. Dr. Florin Mihaltan Medic primar pneumolog, Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta”, Bucuresti
Presedinte, Societatea Romana de Pneumologie
Dr. Magdalena Ciobanu Medic primar pneumolog, Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta”, Bucuresti, Centrul de consiliere pentru renuntarea la fumat, coordonator Expert al Ministerului Sanatatii Publice pentru controlul tutunului, la Comisia Europeana si OMS
Dr. Ioana Munteanu Medic primar pneumolog, Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta”, Bucuresti,
Prof. Dr. Ioan Mircea Coman Medic primar cardiolog, Institutul de Boli Cardiovasculare “C.C.Iliescu”, Bucuresti, Presedinte, Fundatia Romana a Inimii
DE CE NU TREBUIE SA FIE MODIFICATA LEGEA NR.15/2016 PUNCTUL DE VEDERE AL SOCIETATILOR PROFESIONALE MEDICALE IN LEGATURA CU INITIATIVELE DE MODIFICARE A LEGII PENTRU PREVENIREA SI COMBATEREA EFECTELOR PRODUSELOR DIN TUTUN (text prescurtat)
Acest material este sinteza documentului “De ce NU trebie modificata Legea nr. 15/2016 Punctul de vedere al Societatilor Profesionale Medicale in legatura cu initiativele de modificare Legii nr. 15/2016 pentru prevenirea si combaterea efectelor produselor din tutun
I.Introducere. Sustinuta de 80% din populatia tarii implementarea legii nr. 15/2016 pentru prevenirea si combaterea efectelor produselor din tutun se desfasoara, incepand cu 17 Martie 2016, in mod responsabil, fara incidente notabile. In totala discrepanta cu aceasta realitatea o campanie impotriva acestei Legi a fost declansata de catre o parte a presei. Pe acest fond un grup de Senatori ai Parlamentului Romaniei au depus, recent, amendamente avand drept scop „relaxarea” prevederilor acestei Legi. In opinia Societatilor Romane de Cardiologie (SRC) si Pneumologie (SRP) precum si a Fundatiei Romane a Inimii (FRI) la baza acestei campanii se afla ignorarea adevaratei magnitudini a efectelor devastatoare ale fumatului si a prevederilor Constitutionale referitoare la garantarea dreptului la sanatate. Ca Societati profesionale medicale intens implicate in tratarea victimelor fumatului, SRC, SRP si FRI considera ca este de datoria lor sa aduca la cunostinta opiniei publice punctul lor de vedere care este contrar tentativelor de modificare a Legii nr. 15/2016. Acest material sintetizeaza argumentatia noastra. II. Impactul dramatic al fumatului asupra sanatatii. Fumatul este un drog prin faptul ca induce dependenta (prin nicotina) si afecteaza grav starea de sanatate fizica si psihica a fumatorului. Prin actiunea celor peste 4000 de compusi dintre care minim 50 sunt cancerigeni fumatul afecteaza toate organele fumatorului. Spre deosebire de drogurile legalizate fumatul este insa singurul drog care ii afecteaza si pe cei aflati in preajma fumatorului. Fumatul omoara anual mai multi oameni decat accidentele de circulatie, sinuciderile, crimele, excesul de alcool sau consumul de droguri ilegale la un loc!. Anual, 42.000 de romani mor prin boli cauzate de fumat (respectiv peste 80/zi). Fumatul omoara in special prin cancer si prin boli cardiovasculare. Aproximativ 90% dintre cancerele pulmonare sunt datorate fumatului.Riscul de cancer pulmonar este de 26 de ori mai mare pentru fumatori un barbat fumator. Costurile tratamentului unui pacient cu cancer pulmonar sunt de 10.000-15.000 euro/luna. Fumatul accelereaza procesul de ateroscleroza. Drept urmare arterele fumatorului sunt cu 10 ani mai „batrane” decat cele ale nefumatorului. Din acest motiv riscul unui fumator de a avea un infarct de miocard sau un accident vascular cerebral este echivalent cu cel al unui nefumator cu 10 ani mai in varsta. Pana la
DE CE ACEST MATERIAL ?
Implementarea legii nr. 15/2016 pentru prevenirea si combaterea efectelor produselor din tutun se desfasoara, incepand cu 17 Martie 2016, in mod responsabil, fara incidente. In totala discrepanta cu aceasta realitatea o campanie impotriva acestei Legi a fost declansata de catre o parte a presei iar un grup de Senatori ai Parlamentului Romaniei au depus amendamente avand drept scop „relaxarea� prevederilor acestei Legi. Societatile Romane de Cardiologie (SRC) si Pneumologie (SRP) si Fundatia Romana a Inimii (FRI) considera ca la baza acestei campanii se afla lipsa de informare asupra adevaratei magnitudini a efectelor devastatoare ale fumatului si asupra prevederilor Constitutionale referitoare la garantarea dreptului la sanatate. Ca Societati profesionale medicale intens implicate in tratarea victimelor fumatului, SRC, SRP si FRI considera ca este de datoria lor sa aduca la cunostinta opiniei publice punctul lor de vedere care este contrar tentativelor de modificare a Legii nr. 15/2016. Acest material sintetizeaza argumentatia noastra.
Rezumat (1) • Fumatul are un impact negativ major atat asupra fumatorilor cat si a nefumatorilor (prin expunere la fumat pasiv si/sau involuntar). • Fumatul omoara mai multi oameni decat alcoolul, accidentele de circulatie, drogurile ilegale, obezitatea, tentativele de sinucidere sau de crima la un loc ! • Cei mai expusi la efectele nocive ale fumatului pasiv sunt copiii si adolescentii. Acestia sunt si tinta predilecta a industriei tutunului. • Singura modalitate de a proteja nefumatorii de fumat pasiv/involuntar si fumatorii de fumatul excesiv este ca fumatorii să fumeze în aer liber, în spații complet deschise, aflate la distanță de intrarea în clădiri.
Rezumat (2) • In oricare alta situatie (crearea de spatii semideschise pa terase, cu mai multi de doi pereti si un acoperis, crearea de spatii destinate “exclusiv” fumatului, etc) se creeaza conditii inacceptabile pentru fumatul pasiv / involuntar al nefumatorilor si pentru fumat excesiv a fumatorilor cu consecinte severe asupra starii de sanatate a ambelor categorii.
• Prevederile Legii nr. 15/2016 asigura conditiile necesare protejarii nefumatorilor de fumatul pasiv si a fumatorilor de fumat excesiv • Legea nr. 15/2016 nu este nici pe departe “cea mai dura lege antifumat din Europa” • Initiativele actuale de modificare a Legii nr. 15/2016 reprezinta un atentat la adresa sanatatii intregii populatii, atat a nefumatorilor (carora li se creeaza conditiile fumatului pasiv sau involuntar) cat si a fumatorilor (carora li se creeaza conditii pentru fumat excesiv)
I. IMPACTUL DRAMATIC AL FUMATULUI
FUMUL DE TIGARA ESTE UN DROG !:
- da dependenta - imbolnaveste si omoara Spre deosebire de toate celelalte droguri (ilegale} FUMUL DE TIGARA ESTE SINGURUL DROG CARE IMBOLNAVESTE SI OMOARA SI PE CEI DIN JUR, AFLATI IN CONTACT CU FUMATORULUI !
FUMATUL CAUZEAZA (1): - 9 dintre 10 cazuri de cancer pulmonar
-Cancer al gurii și al gâtului -Cancer al gurii, buzelor, de faringe, laringe, esofag, stomac, vezica urinara, col uterin -Leucemie
-Boli cronice pulmonare grave -Atacuri de inima (infarct).Fumatul dăuneaza plămânilor
-Accidente vasculare cerebrale și infirmitate (paralizie)
FUMATUL CAUZEAZA (2): - Arterita (blocarea arterelor)
- Orbire - Impotenta
- Infertilitate
Fumatul omoara mai multI oameni decat alcoolul, accidentele de circulatie, drogurile ilegale, obezitatea, tentativele de sinucidere sau de crima la un loc ! Cauze de decese evitabile in SUA (mii/ an)
Sinucideri
Alcool
Accidente Crime de circulatie
Droguri
Obezitate Fumat
Sursa:: (AIDS) HIV/AIDS Surveillance Report 1998; (Alcohol) McGinnis MJ, Foege WH. Review: Actual Causes of Death in the United States. JAMA 1993; 270:2207-12; (Motor vehicle) National Highway Transportation Safety Administration, 1998; (Homicide, Suicide) NCHS, vital statistics, 1997; (Drug Induced) NCHS, vital statistics, 1996; (Smoking) SAMMEC, 1995
Fumatul este factor de risc de deces in 6 din cele 8 cauze principale de mortalitate din lume. Europa – 650.000 /an decese datorate fumatului Ariile hasurate indica procentajul de pacienti decedati cu o anumita boala si la care cauza de deces este fumatul *Includ cancerele: gurii, orofaringial gastric,alte cancere si alte boli cardiace non-ischemice si boli cerebro-vasculare Sursa: Mathers CD, Loncar D. Projection of global mortality and Burden of diseases from 2002 to 2030 PlosMedicine 2006, 37,e442.
Sursa pentru datele referitoare la SIDA: AIDS-epidemic update. Geneva,Joint United Nation Programme on HIV/AIDS (UNAIDS) and World Health Organisation (WHO), 2007 Boala Cardiaca ischemica
Boli cerebro vasculare
Infectii de cai respiratorii inferioare
Boli cronice obstructive pulmonare
SIDA
Boli diareice
Tuberculoza
Cancer Total bronhodecese pulmonar induse de sau traheal fumat
Romania SatuMare
Botosani Maramures Suceava BistritaNasaud
Salaj
Iasi
Bihor
Neamt
42.000 DECESE AN DATORATE FUMATULUI Cluj
Mures Arad
Harghita
115 DECESE / ZI
Bacau
Vaslui
Alba
Covasna
Timis
Sibiu
Hunedoara
Galati
90% DIN TOATE CANCERELE PULMONARE CarasServerin
Vrancea
Brasov
Buzau
70% DIN STEMI SUB 60 DE ANI Gorj
Valcea
Prahova
Arges
Tulcea
Dambovita Ilfov
Mehedinti
Braila
Olt
Ialomita Calarasi
Dolj Teleorman
Giurgiu
Constanta
14
http://www.economica.net/peste-42-000-de-romani-mor-anual-din-cauza-bolilor-provocate-de-fumat--cheltuim-1-2-mld--lei-pe-an-ca-sa-tratam-fumatorii_113694.html#ixzz45Y4vXPRq.
Romania
2012: -1,89 Milioane de romani internati pentru boli datorate fumatului - 1,2 miliarde lei pentru afecĹŁiunile cauzate de fumat.
http://www.economica.net/peste-42-000-de-romani-mor-anual-din-cauza-bolilor-provocate-de-fumat--cheltuim-1-2-mld--lei-pe-an-ca-sa-tratam-fumatorii_113694.html#ixzz45Y4vXPRq.
HTA
Tabagism
Dislipidemie
Diabet
Obezitate
IM vechi
90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% <25
25-29
30-34
35-39
40-44
45-49
50-54
55-59
60-64
65-69
70-74
75-79
80-84
85-89
90-94
Factori de risc pentru infarctul de miocard in populatia Romaniei â&#x20AC;&#x201C; Registrul Ro-STEMI. (HTA=hipertensiune arteriala; IM = infarct de miocard). NB:fumatul este principala cauza de infarct pana la varsta de 60 de ani. Ulterior ponderea hipertensiunii arteriale o depaseste pe cea a fumatului. Motivul: speranta de viata a fumatorilor este cu 10 ani mai redusa decat a fumatorilor. Drept urmare un numar semnificativ mei redus de fumatori ajung la varste mai inaintate)(11).
Relatia dintre numarul de tigari fumate si riscul de infarct Chiar si cei care fumeaza mai putin de 5 tigarete pe zi se expun unui risc crescut de a face un infarct miocardic acut. Riscul creste cu 1,056 pentru fiecare tigara fumata Sub 15 tigarete/ zi = risc de 2 ori mai mare . Peste 15 tigarete/zi = risc de 2,5 ori mai mare
Peste 40 de tigarete/zi =risc de 9 ori mai mare !!!
Speranta de viata a fumatorilor este cu 10 ani mai redusa decat cea a nefumatorilor
Studiu prospectiv efectuat in Australia in 2015: 204,953 de persoane cu vârste intre 45 si 75 de ani. Rata estimatÄ&#x192; de deces este de departe semnificativ mai mare la fumÄ&#x192;tori. Banks et al. BMC Medicine 2015 13:38 doi:10.1186/s12916-015-0281-z
II.CUM SE PRODUC EFECTELE NOCIVE ALE FUMATULUI ?
Fumul de tigara contine peste 7000 de substante. Dintre acestea cel putin 250 pot cauza boli Cel putin 69 de substante pot declansa cancer!. Intre acestea se regasesc: Acetaldehida Amine aromatica Arsenic Benzen Benzopiren Beriliu 1,3â&#x20AC;&#x201C;Butadiene Cadmiu
Crom Oxid etilenic Formaldehida Nichel Polonium-210 (radioactive) Hidrocarburi policiclice Nitrozamine Clorura de vinil
National Cancer Institute.http://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/risk/tobacco/cessation-fact-sheet
I.1.Cum apare dependenta de fumat ?
Nicotina se leaga de un receptor specific (receptorul nicotinic 4 2) din creier). Prin stimularea acestui receptor se eliberareaza dopamină, substanta care creeaza senzatia de bine a fumatorului si sete responsabilă de sistemul de “recompensă” a fumatorului. Dopamina se degradeaza treptat fapt care duce la diminuarea senzatiei de bine. Din acest motiv fumatorul isi aprinde o noua tigara. Astfel apare dependenta!
Nicotina Dopamina
Coe JW et al. Presentat la 11th Annual Meeting and 7th European Conference of the Society for Research on Nicotine and Tobacco. 2005. Prague, Czech Republic. 2. Picciotto MR et al. Nicotine Tob Res. 1999; Suppl 2:S121-S125.
I.2.Cum imbolnaveste si omoara fumatul ? (1)
Efectele nocive ale fumatului se realizeaza prin actiunea:
1. Nicotinei; 2. Monooxidului de carbon 3. Gudroanelor si altor substante cancerigene
4. Substantelor aditive
I.2.Cum imbolnaveste si omoara fumatul ? (2) Efectele nicotinei: 1.Stimuleaza sistemul nervos central 2.Stimuleaza glanda suprarenala Prin aceste doua mecanisme creste cantitatea de adrenalina din sange. Aceasta determina accelerarea ritmului inimii sicresterea tensiunii arteriale;
3.Creste cantitatea de “colesterol rau” (LDL colesterol) care se depune pe peretii arterelor 4. Scade cantitatea de oxid nitric din celulele endoteliale care captusesc arterele pe dinauntru. In felul acesta arterele devin mai putin elastice si nu se mai “apara” de depunerea de colesterol pe pereti Prin mecanismele 3 si 4 se accelereaza depunerea de colesterol pe peretii interni ai arterelor; se accelereaza, deci, ateroscleroza
I.2.Cum imbolnaveste si omoara fumatul ? (3) Nicotina contribuie, deci, la accelerarea procesului de ateroscleroza care conduce la ingustarea arterelor si chiar la blocarea (ocluzia) lor.
Ateroscleroza
Depunere de Colesterol (placa)
Astfel apare infarctul de miocard (daca ocluzia se produce pe arterele inimii) un accident vascular cerebral (daca ocluzia se produce pe arterele creierului) sau o “arterita” la nivelul membrelor inferioare care poate duce pana la gangrena care necesita amputatie.
Dat fiind accelerarea procesului de ateroscleroza la fumatori arterele acestora sunt de obicei cu 10 ani mai “batrane” comparativ cu arterele nefumatorului. Altfel spus, umatorul este cu 10 ani mai batran “in interior” decat varsta sa cronologica.
I.2.Cum imbolnaveste si omoara fumatul ? (4) Efectele monooxidului de carbon: Monoxidul de carbon din fumul de tigara se leaga de hemoglobina (substanta aflata in globulele rosii si care este raspunzatoare de transportul de oxigen in organism sub forma de oxihemoglobina). Astfel, o parte a hemoglobinei se transforma in carboxihemoglobina. In felul acesta cantitatea de oxihemoglobina scade fapt care se traduce prin reducerea cantitatii de oxigen care ajunge la organele interne. In acest mod, capacitatea de efort a fumatorului scade.
I.2.Cum imbolnaveste si omoara fumatul ? (5) Efectele gudroanelor si altor substante cancerigene: In fumul de tigara se regasesc peste 4000 de substante dintre care cel putin 50 sunt cancerigene. Intre acestea se afla hidrocarburi aromatice polinucleare, amine aromatice, nitrozamine, particole radioactive â&#x20AC;&#x201C; poloniu radioactiv- aldehide, arsenic etc.)
Cel mai frecvent cancer indus de fumat este cancerul pulmonar
I.2.Cum imbolnaveste si omoara fumatul ? (6)
Actiunea substantelor aditive: - au efect de potentare a dependentei de nicotina si au efect toxic;
III. TIPURI DE FUMATORI
Tipuri de fumatori • Exista 3 tipuri de fumatori : -activi -pasivi (fumatori “la mana a doua”): - expusi voluntar sau involuntar la fumul de tigara emanat de un fumator -inconstienti (fumatori “la mana a treia”): acestia aspira componentele fumului de tigara care sunt “depozitate” pe suprafete,haine, mochete, etc.
Fumatul pasiv (1)
Efectul unei singure tigari fumate intr-o camera: sunt necesare aproximativ 2 ore pentru a se putea ajunge la nivelul minim de siguranĹŁÄ&#x192; admis pentru particulele respirabile Ott et al. J. Air & Waste Manage. Assoc, 2003
Fumatul pasiv (2)
Concentrația medie a particulelor respirabile din fumul de tutun emanat de catre un fumator este aproape zero atunci când există curenți de aer sau nefumatorul se afla la distanță mai mare de 2 metri față de fumător. În schimb, lângă fumător concentratia este aproape la fel de mare ca în camerele în care se fumează (Klepeis NE. J Air Waste Manag Assoc.2007 May;57(5):522-3
Fumatul pasiv (3) • Fumatul pasiv este la fel de nociv ca si fumatul activ. • Multe toxine sunt prezente în fumul lateral în concentraţii mai înalte decât în cel principal, inhalat direct de catre fumator. Curentul lateral nefiltrat permite apariţia unor concentraţii de 50 de ori mai mari de nitrosamine faţa de curentul principal. • Dupa o ora de fumat într-o cameră închisă, nefumătorul care se afla în acceaşi încăpere cu cel care fumeza, inhalează cantităţi egale de nitrozamine cu cele existente în 15 ţigări filtrate.
Fumatul si sanatatea publica in Romania. Cunostinte, atitudini si practici legate de consumul de produse din tutun in randul populatiei generale din Romania, 2004.
Fumatul pasiv (4) • Conform Autorităţii în Sănătate şi Securitate (HSA) din Irlanda:
-„exista dovezi convingătoare ca lucrul alături de alţi angajaţI fumători creşte riscul de apariţie a cancerului pulmonar cu 2030% la persoanele nefumătoare”. -”riscul bolilor cardiace creşte cu 25-35% la angajatii ai caror colegi sunt fumatori”. - Riscul cel mai mare il au angajatii nefumatori din turism, hoteluri si restaurante ai căror colegi sunt fumători.
Fumatul pasiv (5)
•Aceste date explica severitatea legii antifumat adoptata in unele tari cum ar fi Anglia si Irlanda. În fiecare an în Marea Britanie se înregistreaza aproximativ 600 de decese care se datorează cancerului pulmonar şi 12.000 de cazuri de boli cardiace la nefumători care pot fi atribuite fumatului pasiv. •Expunerea la fumat pasiv a condus la 600.000 de decese premature in toata lumea in anul 2010.
Fumatul pasiv… ce nu stie publicul despre fumatul “pe balcoane” sau “pe terase” (1) Studiu, 8 țări europene (2009 – 2011): •nivelul nicotinei în aerul din fața spațiilor publice în care fumatul este interzis, este de 10 ori mai mare în cazul spațiilor semi-deschise (cu acoperiș și/ sau 1 perete) comparativ cu spațiile total deschise (concentrație medie de 4,23 mg/m3 față de 0,58) => fumat excesiv!. •In interiorul spațiilor publice în care NU se fumează, concentrația de nicotină este de peste 3 ori mai mare dacă afară se fumează în spații semi-deschise (1,44 mg/m3) față de situația în care afară se fumează în spații deschise (0,40 mg/m3) => fumat pasiv. PloS One 2012;7(8):e42130. doi: 10.1371/journal.pone.0042130. Epub 2012 Aug Lopez L et al. Tob Control 2010 Feb;19(1):19-23. doi: 10.1136/tc.2009.030544. Epub 2009 Oct.
Fumatul pasiv… ce nu stie publicul despre fumatul “pe balcoane” sau “pe terase” (2) Studiu 2007 (Merlbourne, Australia): -Concentrația de particule a crescut in interiorul restaurantului (in care NU se fuma) de fiecare dată când pe terasă se fuma, ajungându-se și la valori de 60 de ori mai mari (de la 8.4 µg/m3 la 483.9 µg/m3) în cazul teraselor cu mulți fumători. S-a calculat că, în medie, expunerea NEFUMATORILOR aflati in interior crește cu aproximativ 30% pentru fiecare persoană care fumează. Daca terasa este acoperită, expunerea crește suplimentar cu 50% !
Cameron et al. Tob Control 2010 Feb;19(1):19-23. doi: 10.1136/tc.2009.030544. Epub 2009 Oct.
Fumatul pasiv… ce nu stie publicul despre fumatul “pe balcoane” sau “pe terase” (3) Studiu 2009: Dovada incontestabilă a expunerii nefumatorilor aflati pe o terasă unde se fumează deși în interiorul localului nu se fumează: -Cotinina (produs de degradare a nicotinei) măsurată în saliva nefumătorilor care au stat în zona pentru fumat a teraselor barurilor ori restaurantelor a crescut cu 162%, după 6 ore de expunere.
- Prin comparație, în cazul nefumătorilor care au stat pe o terasă în care nu se fuma, cotinina salivară a crescut cu doar 16% (56).
Sureda X et al. , Environ Health Prospect 2013 Jul;121(7):766-73. doi: 10.1289/ehp.1205806. Epub 2013 May 7.
Fumatul inconstient (“la mana a treia”)(1) •Fumatul “la mana a treia” este indus de “…reziduul, aparent invizibil , depus pe părul și hainele fumătorului , dar și pe covoare, canapele , etc și care poate persista mult timp chiar dacă camera este aerisita. Acesta conține metale grele, carcinogene și substanțe radioactive . . .” . Rabin, Roni. A New Cigarette Hazard: ‘Third-Hand Smoke’, The New York Times, Jan. 3, 2009.
IMPORTANT! Fumatul înafara casei NU protejeaza complet locuința fumătorului de fumat pasiv și expunerea copiilor la fumat pasiv. Fumul tigarii fumate “pe balcon” patrunde in casa…particolele se depun pe perdele, covoare, haine, mochete… Matt GE et all. Tob Control. 2004 Mar;13(1):29-37.
Fumatul inconstient (“la mana a treia”)(2) Fumatul “la mana a treia” se produce astfel (“cei trei R”): •1.Ramane!: particulele din fumul de ţigară se depun pe suprafeţele din jurul locului unde s-a fumat. Aceste particule contin aproximativ 11 substante cancerigene şi alte substante toxice şi iritante (nicotina, cianuri, plumb, arsenic, hirocarburi aromantice, substanţe radioactive);
•2.Retransforma!: substantele din particulele depuse retransforma în fază de gaz. Astfel,In urma acestui proces denumit “ off-gasing” , reziduul de tutun depozitat pe suprafeţe continuă eliminarea de toxine în atmosferă, chiar şi după încetarea fumatului propriu-zis; •3. Reactioneaza!: substantele degajate reactioneaza cu oxidul nitric din sange si cu ozonul din atmosfera rezultand nitrosamine, formaldehidă şi alte substanţe chimice cu potential cancerigen. Contaminarea fumatorului involuntar (“la mana a treia”) se face prin inhalare, contactul pielii cu produsele din tutun si prin ingestia acestora. Sleiman M, et al (April 2010). Proc. Natl. Acad. Sci. U.S.A. 107 (15): 6576–81. doi:10.1073/pnas.0912820107
Fumatul inconstient (“la mana a treia”)(3) • Fumatul involuntar („fumatul la mana a treia”) se produce deci : – in casele fumatorilor (membri familiei acestora) – in apartamente / case locuite anterior de fumatori (o casa ramane contaminata chiar si la 2 luni de la parasirea ei de catre fumatori) Matt GE et all. Tob Control. 2004 Mar;13(1):29-37.
– in complexe de garsoniere unde fumatul este permis, – in automobilele fumătorilor (maşini second-hand folosite anterior de fumatori !) – in camerele de hotel. In hoteluri expunerea personalului la fumat “la mana a treia” este mai mare dacat a locatarilor ocazionali Leslie Zellers & Samantha K. Graff, Tobacco Control Legal Consortium, Workplace Smoking: Options for Employees and Legal Risks for Employers (2008)
CONCLUZIA unui studiu efectuat in 2009 in (Boston, USA): 89% dintre locuintele NEFUMATORILOR (!) erau contaminate cu nicotina provenita din locuintele fumatorilor existente in acelasi bloc Tob Control doi:10.1136/tc.2009.029728
Concluzii preliminare (1) • 1.Crearea de spatii semi-deschise (pe terasele restaurantelor, cluburilor, etc) provoaca nefumatorilor fumat pasiv iar fumatorilor fumat excesiv • 2.Fumatul inafara caselor fumatorilor sau pe terasele restaurantelor, cluburilor, etc NU protejeaza de fumat pasiv spatiile interioare in care se afla nefumatorii.
• 3.Nici un sistem de ventilatie (inclusiv cel cu presiune negativa) nu poate evita “contaminarea” spatiilor nefumatorilor de particolele degajate in spatiile pentru fumatori Samet JM, et al ASHRAE's Environmental Tobacco Smoke Position Document Committee. ASHRAE position document on environmental tobacco smoke. Atlanta, GA. American Society of Heating Refrigeration and Air Conditioning, 2005.
Concluzii preliminare (2)
â&#x20AC;˘ 4.Singura modalitate de a exclude fumatul pasiv dintr-un anumit spatiu (inchis/ semideschis) este interzicerea completa a fumatului in acel spatiu Institute of Medicine. Chapter 7: Exposure to environmental tobacco smoke. In: Clearing the Air: Asthma and Indoor Air Exposures, National Academy Press, Washington, DC 2000. p.263. US Department of Health and Human Services. The Health Consequences of Involuntary Exposure to Tobacco Smoke: A Report of the Surgeon General. US Department of Health and Human Services, Centers for Disease Control and Prevention, National C, 2006. World Health Organization. Protection From Exposure to Second-hand Tobacco Smoke, WHO Press, Geneva 2007.
IV. IMPACTUL FUMATULUI PASIV SAU INCONSTIENT ASUPRA COPIILOR
Gravidele care fumeaza ameninta cresterea si dezvoltarea normala a propriului copil inca din viata intrauterina
-Nivelul de expunere al unui fetus a carui mama fumeaza activ este egal cu cel al unui fumator activ. - Pot aparea malformatii: - cardiovasculare - ale membrelor; - ale ochilor - gastrointestinale - Pot aparea si tulburari neuropsihice.
Reducerea greutatii la nastere •
Deficitul de greutate inregistrat la nastere asociat cu fumatul este de la 100 la 300 de grame, în functie de numărul de tigari fumate .
Nastere prematura • Femeile care fumeaza au cu 1.3-2.5 ori mai multe sanse de a avea o nastere prematura,
Moarte subita infantila • In unele studii 20-90% dintre cazurile de moarte subita infantila au fost asociate cu fumatul in timpul sarcinii
Fumatul in timpul sarcinii poate induce afectiuni psihice copilului care se va naste • Deepresie • Agresivitate • Tendinta la infractionalitate
Ardesheer Talati. Maternal Smoking During Pregnancy and Bipolar Disorder in Offspring. American Journal of Psychiatry, 2013; 170 (10): 1178 DOI: 10.1176/appi.ajp.2013.12121500. http://ajp.psychiatryonline.org/article.aspx?articleID=1746572 Gaysina D, Fergusson DM, Leve LD, et al. Maternal Smoking During Pregnancy and Offspring Conduct Problems: Evidence From 3 Independent Genetically Sensitive Research Designs. JAMA Psychiatry, 2013; DOI: 10.1001/jamapsychiatry.2013.127. http://archpsyc.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=1716166 Lotfipour S, Ferguson E, Leonard G, Perron M, Pike B, Richer L, Séguin JR, Toro R, Veillette S, Pausova Z, Paus T. Orbitofrontal cortex and drug use during adolescence: role of prenatal exposure to maternal smoking and BDNF genotype. Archives of General Psychiatry, 2009 Nov;66(11):1244-52. doi: 10.1001/archgenpsychiatry.2009.124. http://archpsyc.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=210420 Slotkin TA. Maternal Smoking and Conduct Disorder in the Offspring. JAMA Psychiatry, 2013; DOI: 10.1001/jamapsychiatry.2013.1951. http://archpsyc.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=1716165
Afectarea respiratorie a copiilor supusi fumatului pasiv Incidenta bolilor respiratorii (astm bronsic, infectii acute si cronice de cai respiratorii) este semnificativ mai mare la copiii expusi fumatului pasiv (cu alte cuvinte a copiilor care traiesc in acelasi stabiliment cu adulti fumatori). Expunerea la fumat pasiv a copiilor are repercursiuni asupra calitatii vietii lor deoarece acestia se imbolnavesc mai frecvent si absenteaza mai des de la scoala.
- Mannino DM et al. Tob Control. 1996;5(1):13. - Burke H et al Pediatrics. 2012;129(4):735.US Department of Health and Human Services. The Health Consequences of Involuntary Exposure to Tobacco Smoke: A Report of the Surgeon General. US Department of Health and Human Services, Centers for Disease Control and Prevention, National C, 2006. - California Environmental Protection Agency (Cal EPA) and Air Resources Board. Proposed identification of environmental tobacco smoke as a toxic air contaminant. California Environmental Protection Agency; Sacramento, 2005.
V. COPIII SI ADOLESCENTII PRINCIPALA TINTA A IDUSTRIEI TUTUNULUI
Alăturat puteți vedea rezultatul unei supravegheri efectuate în SUA pe o perioadă de 11 ani. Peste 50% dintre fumători au început să fumeze înainte de 18 ani, de regulă la 14 – 15 ani. Pe aceste date se bazează și industria tutunului în promovarea osten-tativă a produselor sale.
Fumat initiat la 18 ani sau mai tarziu Fumat initiat inainte de 18 ani
Vârsta de inițiere a fumatului în populația Statelor Unite ale Americii ,12-18 ani și,respectiv, peste 18 ani (studiu efectuat pe o perioadă de 11 ani). Sursa: Substance Abuse and Mental Health Services Administration, Center for Behavioral Health Statistics and Quality, National Survey on Drug Use and Health, 2002-2012. Date preluate din “The Health Consequences of Smoking—50 Years of Progress A Report of the Surgeon General Executive Summary . U.S. DEPARTMENT OF HEALTH AND HUMAN SERVICES Public Health Service, Office of the Surgeon General Rockville, MD , 2014
Tinerii: tinta industriei tutunului Phillip Morris: „Adolescentul de astazi este clientul nostru potential de maine si majoritatea fumatorilor incep sa fumeze in adolescenta. Comportamentul fata de fumat al adolescentilor este in mod particular important pentru Phillip Morris” (Phillip Morris, Special Report, “Young Smokers:Prevalence, Trends, Implications and Related Demographic Trends”, March 31, 1981, Bates No. 1000390803.).
RJ Reynolds: „...segmentul de populatie 14-18 ani este un segment in crestere al populatiei de fumatori. RJR-T trebuie sa stabileasca repede un brand nou de succes pe aceasta piata pentru mentinerea pe termen lung a pozitiei noastre” (RJ Reynolds, “Planned Assumptions and Forecast for the Period 1977-1986,” March 15, 1976, Bates No. 502819513 -953227. Brown & Williamson, Memo by RL Johnson, Brand Manager, to Executive Vice President Pittman, February 21, 1973, Bates No. 680135996).
VI.LEGEA NR. 15/2016 (Legea de modificare a Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor produselor din tutun)
• Necesitatea modificarii Legii nr. 349/2002 (forma anterioara a “Legii antifumat”) a aparut urmare a constatarii ineficientei acesteia prin imposibilitatii separarii complete, in spatiile publice inchise (restaurante, cluburi, baruri, etc.) a spatiilor destinate fumatorilor de cele destinate nefumatorilor. • Crearea de “zone” pentru fumatori/nefumatori in acelasi spatiu inchis (“modalitate” de aplicare a Legii nr.349) s-a dovedit a fi mai degraba o gluma in urma careia majoritatea de 74% a nefumatorilor din Romania a fost discrimnata, fiind practic obligata sa fumeze pasiv in aceste spatii.
Obiectivul Legii nr. 15/2015 • Art. 1. • Prezenta lege stabileşte unele măsuri privind prevenirea şi combaterea consumului produselor din tutun, prin interzicerea completă a fumatului în toate spaţiile publice închise, în spaţiile închise de la locul de muncă şi în locurile de joacă pentru copii, prin inscripţionarea pachetelor cu produse din tutun, prin desfăşurarea de campanii de informare şi educare a populaţiei, informarea consumatorilor cu privire la produsele din tutun pe care urmează să le achiziţioneze, prin indicarea în produsele finale a conţinutului de gudron, nicotină şi monoxid de carbon, prin unele măsuri privind utilizarea ingredientelor pentru produsele din tutun…
…având ca scop protejarea sănătăţii persoanelor fumătoare şi nefumătoare de efectele dăunătoare ale fumatului, prevenirea răspândirii fumatului în rândul minorilor şi asigurarea unui nivel adecvat al calităţii vieţii populaţiei din România."
â&#x20AC;˘ Prin urmare, Legea nr. 15/2016 are drept obiectiv respectarea unei prevederi Constitutionale majore, respectiv garantarea dreptului la sanatate ATAT PENTRU NEFUMATORI (care trebuie sa fie feriti de fumatului pasiv) CATSI PENTRU FUMATORI (care tebuie sa fie feriti de fumat excesiv).
VII. Critica criticilor anti Lege nr. 15/2016 formulate de catre o parte a massmediei
Legea nr. 15/2016 ar fi excesiv de severa (â&#x20AC;&#x17E;cea mai dura lege antifumat din Europaâ&#x20AC;?)
Fals ! prevederile legilor similare din Anglia, Irlanda, Grecia, Finlanda,Franta, Ungaria, Croatia, Lituania, Bulgaria, Moldova sunt mai severe comparativ cu legea romaneasca. http://nannystateindex.org(2016)
Spre exemplu in Anglia fumatul este permis la minim 100 m de intrarea intr-o cladire publica.
The Best and the Worst to Eat, Drink, Smoke and Vape in the EU Least free
Less free
Freer
Frest
http://nannystateindex.org(2016)
Legea nr. 15/2016 ar discrimina fumatorii
Eronat ! Constitutia nu consacra dreptul la fumat si nici alte drepturi specifice fumatorilor. Neexistand aceste drepturi acuzatia de discriminare nu are fundament (motivatia Curtii Constitutionale (CC) nr. 29/27.01.2016). Mai mult: aceasta lege protejeaza fumatorii de fumat excesiv !
Legea nr. 15/2016 nu ar respecta dreptul la asociere al fumatorilor
Eronat ! „Obiceiul de a fuma sau dorinţa de a degusta produse din tutun... nu este de natură să determine calificarea persoanelor care fumează ca alcătuind o asociaţie” (citat din motivatia Curtii Constitutionale nr 29/27.01.2016).
Legea nr. 15/2016 nu ar respecta art. 26 din Constitutia Romaniei care garanteaza dreptul individual de a dispune de propria persoana” (formulari: „dreptul de ma sinucide”, „dreptul de a face ce vreau eu”, „dreptul nefumatorului (sic!) de a sta langa un fumator”
Eronat ! Art 26 specifica „...persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora...”. In consecinta dreptul de a dispune de propria persoana este limitat pentru fumatori in situatiile in care acestia creeaza conditii prin care incalca dreptul constitutional la sanatate al celor din jurul lor (motivatia Curtii Constitutionale nr. 29/27.01.2016).
Legea nr. 15/2016 ar conduce la un impact economic national negativ (Aceasta afirmatie se sprijina pe datele statistice care arata ca industria tutunului este al doilea contributor la bugetul de stat
Eronat ! NU industria tutunului este al doilea plÄ&#x192;titor la bugetul de stat ci victimele ei care platesc pentru produsele acestei industrii!. Bugetul niciunui stat (inclusiv al statului roman) nu este dependent de comercializarea acestui drog. Niciuna dintre tarile care au implementat o lege antifumat nu a a intrat in colaps economic. Nici un calcul economic nu poate justifica incalcarea articolelor constitutionale nr. 22, 34, 35, 49 referitoare la apararea sanatatii cetatenilor tarii.
N.B. A sugera faptul ca economia Romaniei se â&#x20AC;&#x17E;sprijinaâ&#x20AC;?pe veniturile obtinute de catre industria tutunului echivaleaza cu a sugera ca economia Romaniei este dependenta de comercializarea unui drog iar statul Roman ar trebui sa accepte sa fie complice la comercializarea unui drog.
Legea nr. 15/2016 ar fi fost adoptata fara existenta unui studiu de impact economic
Fals ! Acest studiu exista si a fost discutat in Comisiile parlamentare in perioada de pregatire a textului Legii. http://www.economica.net/peste-42-000-de-romani-mor-anual-din-cauza-bolilor-provocate-de-fumat--cheltuim-1-2-mld--lei-pe-an-ca-sa-tratam-fumatorii_113694.html#ixzz45Y4vXPRq.
“Poluarea este aste mai daunatoare decat fumatul. Datorita poluarii speranta de viata din bucuresti este cu 10 ani mai redusa decat in restul tarii” (D-l Liviu Mihaiu, emisiunea “Intre bine si rau”, 31.03.2016)
Bucuresti (2012)
Fals! Bucurestiul se afla pe locul doi (dupa jud. Valcea) in ceea ce priveste speranta de viata. http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-17596267-unde-traieste-cel-mai-mult-romania-judetele-durata-viata-cea-mai-ridicata-din-tara-noastra.htm
VIII. DE CE NU TREBUIE MODIFICATA LEGEA NR. 15/2016 (Critica amendamentelor depuse de unii senatori in vederea modificarii Legii nr. 15/2016)
IMPORTANT PENTRU DISCUTIA CARE URMEAZA CONSTITUTIA GARANTEAZA DREPTUL LA SANATATE PENTRU TOTI CETATENII (art 24, 34,35,49). STATUL ARE DECI OBLIGATIAEL DE A ASIGURA: 1. DEPLINA PROTECTIE A NEFUMATORILOR FATA DE FUMATUL PASIV SAU INVOLUNTAR 2. DESCURAJAREA FUMATULUI 3. PROTEJAREA FUMATORILOR DE FUMATUL EXCESIV
Amendamentele domnului senator Daniel Fenechiu 1.Definitia spatiului public inchis existenta in Legea nr. 15/2016 (respectiv „acel spatiu care are minim doi pereti si un acoperis”) ar fi necorespunzatoare. Definitia propusa: „spatiu inconjurat cu pereti de jur imprejur” 2. Ar trebui create „camere special amenajate care să servească exclusiv fumatului și activităților asociate fumatului, cum ar fi de exemplu consumul de cafea, băuturi calde sau băuturi răcoritoare, etc.”. 3.Permisiunea ca fumătorii să se constitute în asociații sau cluburi de fumători care pot amenaja spații destinate exclusiv fumatului și activităților asociate fumatului.
Raspunsuri la amendamentele domnului senator Daniel Fenechiu 1.Definitia spatiului public inchis existenta in Legea nr. 15/2016 (respectiv „acel spatiu care are minim doi pereti si un acoperis”) ar fi necorespunzatoare. Definitia propusa: „spatiu inconjurat cu pereti de jur imprejur”
Raspuns: definiția spațiului public închis inclusă în legea nr. 15/ 2016 nu este o inventie romaneasca ci definiția recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în Convenția Cadru pentru Controlul Tutunului, tratat ratificat de România
• Redefinirea spatiului public inchis propusa de domnul Fenechiu inseamna drum deschis pentru crearea de spatii care sa aiba doi/trei pereti si un acoperis si care sa fie considerate drept spatii publice semi-deschise. • In consecinta toate terasele restaurantelor, cluburilor, discotecilor care ar indeplinii aceste criterii ar deveni spatii “semi-deschise” cu fumat permis. • Accesul in aceste spatii NU poate fi interzis pentru nefumatori. In consecinta in aceste spatii nefumatorii vor fi, din nou, siliti sa fumeze pasiv indiferent unde ar dori sa stea: pe terasa sau in interiorul stabilimentului (a se vedea argumentele stiintifice prezentate la “Fumatul pasiv”).
•Intr-un spatiu semiinchis gradul de expunerea la fumat creste exponential pentru fumatori. Acestia vor fi “invitati” la fumat excesiv (a se vedea argumentele stiintifice prezentate la “Fumatul pasiv”). •In consecinta definitia spatiului inchis propusa de domnul senator Fenechiu ar anula practic obiectivul central al legii nr. 15/2016 respectiv protectia atat a nefumatorilor cat si a fumatorilor (art. 1). Nefumatorii vor fi condamnati la fumat pasiv iar fumatorii la fumat excesiv •In consecinta, aceasta definitie conduce la anularea Legii nr. 15/2016 si la incalcarea articolelor 22, 34, 35 si 49 din Constitutia Romaniei referitoare la asigurarea dreptului la sanatatate a tuturor cetatenilor tarii
Al doilea amendament al domnului senator Daniel Fenechiu (1): “Crearea de camere special amenajate care să servească exclusiv fumatului și activităților asociate fumatului, cum ar fi de exemplu consumul de cafea, băuturi calde sau băuturi răcoritoare, etc.”
Raspuns I.Amendament formulat “suspect” de ambiguu deoarece:
1.foloseste termenul “etc”: Prin “etc” se poate usor intelege „bauturi alcoolice”. Usor de presupus, se preconizeaza crearea de cafenele, baruri, restaurante, cluburi exclusiv destinate fumatului. 2. Amendamentul este un atentat la sanatatea nefumatorilor. Aceasta deoarece NU poate interzice accesarea camerelor “destinate exclusiv fumatului” de catre nefumatori. Deci orice fumator va putea intra in aceste stabilimente insotit de membrii nefumatori ai familiei sau cu prieteni invitati la o aniversare incalcandu-le acestora, prin expunere la fumat pasiv, dreptul la sanatate.
Al doilea amendament al domnului senator Daniel Fenechiu (2):
2. (continuare). Ipoteza ca accesarea acestor spatii este o decizie personala a nefumatorilor, pe riscul lor, in buna cunostinta de cauza, este exclusa deoarece. -Statul are datoria de a-si proteja cetatenii - Curtea Constitutionala a precizat ca, deoarece fumatul (activ/pasiv) are efecte nocive fumatorii trebuie sa-si adapteze comporta-mentul la cel al nefumatorilor si nu invers (Decizia CC nr. 29/27.01.2016)
Al doilea amendament al domnului senator Daniel Fenechiu (3):
3.Amendamentul este un atentat la sanatatea personalului nefumator angajat al stabilimentului, personal silit la fumat pasiv permanent. Atentie!: varianta angajarii exclusive a fumatorilor este exclusa deoarece conduce la discriminare 4.Amendamentul este un atentat la sanatatea fumatorilor deoarece concentratia particulelor generate de tutun ar creste enorm in aceste spatii. Fumatorii vor fi siliti la fumat excesiv ceea ce conduce la cresterea uriasa a riscului lor de imbolnavire. Cei mai afectati ar fi fumatorii tineri si foarte tineri, grupe de varsta pentru care statul trebuie sa aiba o preocupare speciala in protectia lor.
Al doilea amendament al domnului senator Daniel Fenechiu (4):
5. Crearea unor spații/ camere/ locuri destinate fumatului în interiorul spațiilor publice
închise nu asigură protecția celor care se află în afara spațiilor respective care continua sa fie „agresionati” prin fumat pasiv sau/si involuntar („la mana a treia”). Particulele de tutun emise intr-un astfel de spatiu care ar fi destinat strict fumatorilor s-ar raspandi si in spatiile in care se afla nefumatorii. 6. Este
indubitabil demonstrat că nici o masura destinata ventilației spațiilor în care se fumează (inclusiv crearea unei presiuni negative) nu este complet eficienta; Samet JM, et al ASHRAE's Environmental Tobacco Smoke Position Document Committee. ASHRAE position document on environmental tobacco smoke. Atlanta, GA. American Society of Heating Refrigeration and Air Conditioning, 2005.
7. De retinut: Legea 15/2016 NU restrictioneaza accesul fumatorilor in nici un spatiu ci
doar le impune sa nu fumeze in aceste spatii.
Al treilea amendament al domnului Fenechiu “Permisiunea ca fumătorii să se constitute în asociații sau cluburi de fumători care pot amenaja spații speciale destinate exclusiv fumatului și activităților asociate fumatului”.
Rspuns: Decizia Curtii Constitutionale nr. 29 / 27.01.2016 Nu poate fi reţinută nici pretinsa încălcare a dreptului de asociere, întrucât nu este prevăzută nicio interdicţie pentru nicio persoană, după criteriul opţiunii de a fuma, de a se asocia, în condiţiile art. 40 alin. (1) din Constituţie, „în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere”. De altfel, dreptul constituţional invocat nu are incidenţă în cauză; obiceiul de a fuma sau dorinţa de a degusta produse din tutun (sens în care sesizarea face vorbire de iniţiativa constituirii unor „spaţii pentru degustarea produselor din tutun*) nu este de natură să determine calificarea persoanelor care fumează ca alcătuind o asociaţie.
Critica amendamentelor propuse de Domnul Senator Sorin Bota Amendamentul nr. 1.Permisiunea de a se fuma în cazinouri
Raspuns: Cazinoul este un spatiu public inchis in care accesul este neingradit. El este accesibil, deci, si nefumatorilor. Atat acestia cat si personalul cazinoului vor fi siliti la fumat pasiv. Se incalca dreptul constitutional la apararea sanatatii. Practic – aceleasi comentarii ca cele formulate la amendamentele domnului Fenechiu Marturia unui fost lucrator intr-un cazinou: “Am lucrat mai multi ani intr-un mare cazinou din sudul Floridei-US.Desi compania a facut eforturi deosebite pentru limitarea efectelor nocive ale fumatului in spatiul de joc unde aveam si eu local de muncā,am avut nesansa unei operatii pe cord deschis,medicii implantându-mi patru bypass-uri ca sa-mi salveze viata.”.
Critica amendamentelor propuse de Domnul Senator Sorin Bota
Amendamentul nr. 2.Permisiunea de a se fuma pe terase
Raspuns: A se vedea comentariile de la amendamentele domnului Fenechiu
IX. Perspective ale implementarii legii antifumat.
Experienta primelor 30 de zile de la intrarea in vigoare a Legii nr. 15/2015 este optimista. Legea este implementata fara probleme semnificative si nu a fost inregistrat impactul economic negativ anticipat de adversarii ei
http://stirileprotv.ro/stiri/social/bucurestenii-au-luat-cu-asaltaseara-centrul-vechi-au-asteptat-si-cate-o-jumatate-de-orapentru-a-prinde-un-loc-la-masa.html?ref=yfp
http://m.adevarul.ro/economie/stiri-economice/bilanT-legeaantifumat-nu-avut-efectele-scontate-patronii-restaurantevigoare-1_571656cb5ab6550cb8267de3/index.html
• Experienta altor tari demonstreaza faptul ca popularitatea Legii antifumat creste pe masura implementarii ei. Astfel:
• Irlanda: daca in 2004, an in care a fost adoptata legea antifumat, 67% din populatie sprijinea aceasta lege in 2005 legea avea sprijinul a 93% dintre cetateni Office of Tobacco Control. Smoke-Free Workplaces in Ireland; A One-Year Review. Clane: Office of Tobacco Control, 2005. .
• Uruguay: legea antifumat era sprijinita inca din 2009 de 8 din 10 cetateni, incluzand si 2/3 dintre fumatori World Health Organization. WHO Report on the Global Tobacco Epidemic: Implementing smoke-free environments. Geneva: World Health Organization, 2009. ).
• Kenya: 95% din populatia adulta sprijinea aceasta lege inca din 2007 Ministry of Health – Kenya. Press Release. New poll: Kenyans express overwhelming support for tobacco control measures. Nairobi: Ministry of Health – Kenya, 2007.
X. Impactul benefic major si rapid asupra starii de sanatate a populatiei generale
Efectele politicilor antifumat asupra concentratiilor de nicotina la locul de munca Doar interzicerea completa a fumatului la locul de munca a condus la reducerea nivelelor de nicotina pana la disparitie
Permis Restrictionat Interzis Permis Restrictionat Interzis Birouri deschise Alte locuri de munca
Hammond, SK, Environ Health Perspect 1999; 107:329.
Efectele implementarii legilor antifumat apar rapid si sunt majore !!! • USA: • Numarul internarilor pentru boli cardiace s-a redus cu 39% dupa primul an si cu 47% dupa trei ani de la intrarea in vigoare a legii antifumat Huder SA, Milz S, Jordan T, Price J, Silvestri K, Butler P.Prev Med. 2007 Jul;45(1):3-8. Epub 2007 Apr 4
• O metaanaliza a 11 studii publicate intre anii 2004 si 2009 a demonstrat faptul ca interzicerea fumatului a fost urmata de o reducere cu 17% a riscului de infarct de miocard in populatia generala Meyers DG, Neuberger JS, He J.J Am Coll Cardiol. 2009 Sep;54(14):1249-55.
• SCOTIA: atat nefumatorii cat si fumatorii au beneficiat de pe urma adoptarii legii antifumat in 2006. In primul an numarul internarilor pentru infarct s-a redus deja cu 14% pentru fumatori, cu 19% pentru fostii fumatori si cu 21% pentru nefumatori Pell JP, et al. N Engl J Med. 2008;359(5):482.
• ITALIA (Roma): dupa adoptarea legii antifumat incidenta infarctelor s-a redus cu 11,2% - 15,3% la populatia generala cu varste intre 35 si 74 ani. Cesaroni G, Circulation. 2008;117(9):1183.
Efectele implementarii legilor antifumat apar rapid si sunt majore !!!
â&#x20AC;˘ AMERICA DE NORD si EUROPA: â&#x20AC;˘ Interzicerea fumatului a fost urmata de reducerea semnificativa a numarului de nasteri premature si a crizelor de astm bronsic la copii -Been JV, et al, Lancet. 2014 May;383(9928):1549-60. Epub 2014 Mar 28. -Kabir Z,et al, PLoS One. 2013;8(3):e57441. Epub 2013 3 26. -Cheng KW, et al, Am J Prev Med. 2011 Dec;41(6):566-72. -Lee JT,et al, PLoS One. 2011;6(6):e20933. Epub 2011 Jun 15.
XI. Concluzii finale
Concluzii finale (1): 1.
Fumatul are un impact major asupra starii de samatate a fumatoului si a nefumatorului in special prin provocarea aparitiei de cancer si/sau a bolilor cardiovasculare.
2.
Expunerea chiar aparent minora la fumul de tutun este periculoasa.
3.
Speranta de viata a fumatorilor este cu 10 ani mai redusa comparativ cu a nefumatorilor.
4.
Fumatul pasiv / involuntar are efecte severe asupra copiilor
Concluzii finale (2): 5. singura modalitate de a asigura protecția față de efectele fumatului este ca fumatorii să fumeze în aer liber, în spații complet deschise, aflate la distanță de intrarea în clădiri. In oricare alta situatie (crearea de spatii semideschise pa terase, cu mai multi de doi pereti si un acoperis, crearea de spatii destinate “exclusiv” fumatului, etc) se creeaza conditii inacceptabile pentru fumatul pasiv / involuntar al nefumatorilor si pentru fumat excesiv a fumatorilor cu consecinte severe asupra starii de sanatate a ambelor categorii.
Concluzii finale (3): 6. Legea nr. 15/2016 este un mare pas inainte in aparare sanatatii nefumatorilor si in reducerea expunerii fumatorilor la efectele nocive ale fumatului. Aceasta lege nu este â&#x20AC;&#x153;cea mai dura din Europaâ&#x20AC;? ci este semnificativ mai permisiva comparativ cu legislatia existenta in alte tari. 7. Experienta tarilor care au adoptat o lege asemanatoare inaintea Romaniei a demonstrat ca implementarea acesteia are efecte benefice rapide si semnificative 8. Initiativele actuale de modificare a Legii nr. 15/2016 reprezinta un atentat la adresa sanatatii intregii populatii, atat a nefumatorilor (carora li se creeaza conditiile fumatului pasiv sau involuntar) cat si a fumatorilor (carora li se creeaza conditii pentru fumat excesiv)
XII. Comentarii finale
Comentarii finale • 1.Dreptul la sanatate este un drept fundamental. Acest drept nu este negociabil si se afla inaintea oricaror interese individuale sau de grup. In consecinta este inadmisibil să fie prevăzute norme juridice în vederea manifestării unui obicei particular al unor cetățeni, care, în plus, contravine și prevederilor constitutionale care obliga Statul de a asigura protejarea sănătății cetățenilor săi. • 2. Eforturile intregii comunitati (si in special al Parlamentarilor Romaniei) trebuie sa fie indreptatea spre educatie care sa conduca la descurajarea fumatului, in special in randul tinerilor (si nu spre incurajarea fumatului prin crearea de stabilimente specifice). • 3.Reducerea numarului celor care „consuma” acest drog nu poate avea decat efecte benefice asupra starii de sanatate a intregii populatii precum si efecte economice benefice majore prin reducerea substantiala de imbolnaviri datorarte tutunului si, prin aceasta, reducerea enormului efort bugetar destinat, in prezent, ingrijirii victimelor fumatului.
=