Punct de vedere LEGEA NR. 15 / 2016 by Societatea Romana de Cardiologie

Un grav atentat la sănătatea națiunii: Tentativele de modificare a Legii nr. 15/2016 (“Legea antifumat”)

PUNCTUL DE VEDERE AL SOCIETĂȚII ROMÂNE DE CARDIOLOGIE, SOCIETĂȚII ROMÂNE DE PNEUMOLOGIE ȘI AL FUNDAȚIEI ROMÂNE A INIMII IN LEGATURA CU INIȚIATIVELE DE MODIFICARE A LEGII PENTRU PREVENIREA SI COMBATEREA EFECTELOR PRODUSELOR DIN TUTUN (LEGEA NR. 15 / 2016)

Dr. Gabriel Tatu-Chitoiu Medic primar cardiolog, Spitalul Clinic de Urgenta “Floreasca” – Bucuresti, Presedinte, Societatea Romana de Cardiologie Prof. Dr. Florin Mihalțan Medic primar pneumolog, Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta”, București, din partea Societății Române de Pneumologie Dr. Magdalena Ciobanu Medic primar pneumolog, Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta”, București,Centrul de consiliere pentru renunțarea la fumat, coordonator Expert al Ministerului Sanâtâții Publice pentru controlul tutunului, la Comisia Europeană si OMS Dr. Ioana Munteanu Medic primar pneumolog, Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta”, București, Prof. Dr. Ioan Mircea Coman Medic primar cardiolog, Institutul de Boli Cardiovasculare “C.C.Iliescu”, București, Președinte, Fundația Româna a Inimii 4

• Legea nr. 15/2016 (“Legea antifumat”) este cel mai important pas înainte făcut vreodată în România pentru prevenirea și combaterea bolilor respiratorii, bolilor cardiovasculare și cancerului

Cuprins

•

Rezumat…………………………………………………………………………………………….

•

I. Impactul dramatic al fumatului……………………………………………………………….

•

II.Cum se produc efectele nocive ale fumatului ? ………………………………………...

•

III. Tipuri de fumatori……………………………………………………………………………..

•

IV. Impactul fumatului pasiv sau inconstient asupra copiilor …………………………...

•

V. Copiii si adolescentii-principala tinta a industriei tutunului…………………………..

•

VI.Legea nr. 15/2016………………………………………………………………………………

•

VII. Critica criticilor anti Lege nr. 15/2016 formulate de catre o parte a massmediei....

•

VIII. De ce nu tebuie modificata Legea nr. 15/2016 (Critica amendamentelor depuse de unii senatori in vederea modificarii Legii nr.15/2016)....................................

•

IX. Perspective ale implementarii legii antifumat..............................................................

•

X. Impactul benefic major si rapid asupra starii de sanatate a populatiei generale......

•

XI. Concluzii finale................................................................................................................

•

XII. Comentarii finale............................................................................................................

Rezumat •

Fumatul are un impact negativ major atat asupra fumatorilor cat si a nefumatorilor (prin expunere la fumat pasiv si/sau involuntar).

•

Fumatul omoara mai multi oameni decat alcoolul, accidentele de circulatie, drogurile ilegale, obezitatea, tentativele de sinucidere sau de crima la un loc !

•

Cei mai expusi la efectele nocive ale fumatului pasiv sunt copiii si adolescentii. Acestia sunt si tinta predilecta a industriei tutunului.

•

Singura modalitate de a proteja nefumatorii de fumat pasiv/involuntar si fumatorii de fumatul excesiv este ca fumatorii să fumeze în aer liber, în spații complet deschise, aflate la distanță de intrarea în clădiri.

•

In oricare alta situatie (crearea de spatii semideschise pa terase, cu mai multi de doi pereti si un acoperis, crearea de spatii destinate “exclusiv” fumatului, etc) se creeaza conditii inacceptabile pentru fumatul pasiv / involuntar al nefumatorilor si pentru fumat excesiv a fumatorilor cu consecinte severe asupra starii de sanatate a ambelor categorii.

•

Prevederile Legii nr. 15/2016 asigura conditiile necesare protejarii nefumatorilor de fumatul pasiv si a fumatorilor de fumat excesiv

•

Legea nr. 15/2016 nu este nici pe departe “cea mai dura lege antifumat din Europa”

•

Initiativele actuale de modificare a Legii nr. 15/2016 reprezinta un atentat la adresa sanatatii intregii populatii, atat a nefumatorilor (carora li se creeaza conditiile fumatului pasiv sau involuntar) cat si a fumatorilor (carora li se creeaza conditii pentru fumat excesiv)

05 Ianuarie 2017 În loc de introducere... O idee obsesivă: “relaxarea” Legii antifumat – atentat grav la sănătatea națiunii române Suprinzător, primele întâlniri ale noului Parlament au readus în prim plan, ca o „prioritate națională”, modificarea foarte tinerei Legi antifumat (Legea 15/2016 care interzice fumatul în spațiile publice închise). Aceasta febrilă preocupare este o consecință directă a mărturisitei constatări a unor parlamentari potrivit căreia Legea antifumat este prea dură („Cea mai dură lege antifumat din Europa!”). În consecință ea trebuie „relaxată”. Am salutat cu deosebită satisfacție recenta declarație a Domnului Liviu Dragnea, Președintele Partidului de guvernământ care a afirmat clar în ziua investirii noului Guvern: “Legea antifumat nu se schimbă!”. Am considerat, astfel, că problema este închisă și că ne putem îndrepta spre o nouă etapă, programul “2035 – prima generație fără tutun”. Cu neplăcută surpriză am constatat însă că aceasta atitudine corectă a Domnului Liviu Dragnea a fost imediat atacată de către unii reprezentanți ai mass mediei și că, în urma presiunii exercitate de către aceștia, Domnul Liviu Dragnea a afirmat că “...Legea este în discuții în parlament și vom găsi o soluție înțeleaptă!” La o evaluare superficială, aducându-ne aminte de înverșunarea cu care acești parlamentari au făcut din relaxarea Legii antifumat un leit motiv al recentei lor campanii electorale ar trebui să apreciem consecvența cu care aceștia doresc să pună în practică ceea ce au promis minorității fumătoare (26% din populația României). În realitate, așa cum vom motiva în continuare, este vorba de ipocrizie și de rea voință. Toate conducând spre un grav atentat la sănătatea națiunii, a electoratului care i-a propulsat în Parlament, la negarea dreptului Constituțional la sănătate a întregii populații, fie ea fumătoare sau nefumătoare. Să ne explicăm: Fumatul este cel mai teribil drog imaginat vreodată. Este un drog pentru că dă dependență și omoară prin boli respiratorii, boli cardiovasculare și cancer. Anual

42000 de români mor datorită fumatului. Aceasta înseamnă 115 de decese în fiecare zi; 90% dintre cancerele pulmonare sunt induse de fumatul activ. La restul de 10% fumatul pasiv este, în mare parte, răspunzător (atenție! – între cele 69 de substanțe cancerigene existente în fumul de țigară se află Poloniul radioactiv!). În România fumatul este principalul factor de risc pentru infarctul de miocard până la vârsta de 60 de ani. Peste 80% dintre pacienții cu infarct din segmentul 20-60 de ani sunt fumători. Alături de cancerul pulmonar, cancerele faringolaringiene și alte forme de cancer sunt datorate fumatului. Fumatul accelerează procesul de ateroscleroză și induce boli respiratorii cronice severe. Prin toate efectele sale fumatul este direct răspunzător pentru reducerea cu 10 ani a speranței de viață a fumătorilor în comparație cu nefumătorii. O țintă extrem de sensibilă a fumatului o reprezintă copiii. Este de notorietate faptul că industria tutunului are o preocupare specială pentru copii și adolescenți. Drept urmare 60%-80% dintre fumători deprind acest viciu înainte de vârsta majoratului. La aceasta varsta ei sunt deja dependenti de fumat. Din acest grup se selectează cei care vor face o boală pulmonară cronică, un cancer pulmonar sau un infarct până la vârsta de 50-60 de ani, deci în plină activitate. Copiii încă nenăscuți ai mamelor fumătoare sunt deja fumători activi, inhalând aceleași doze ca și mamele lor. Astmul bronșic are o incidență net mai mare la copiii din familiile fumătorilor. Efectele fumatului pasiv și a celui inconștient sunt, și ele, ignorate. Exista date clare care atestă faptul că 17% dintre cancerele pulmonare apar la fumătorii pasivi iar incidența bolilor cardiovasculare este cu 30% mai mare la nefumătorii care lucrează alături de fumători. În blocurile de locuințe peste 80% dintre locuințele nefumătorilor sunt contaminate cu produsele rezultate din fumul de țigară provenit din locuințele fumătorilor. Fumătorii își îmbolnăvesc propria familie. Protejarea membrilor de familie nefumători prin fumatul înafara locuinței (pe balcon) este o iluzie: întreaga locuință a fumătorilor este impregnată cu particule de tutun din care substanțele toxice sunt eliberate constant afectând pe toți membrii familiei (fumatul inconștient sau așa numit „fumat la mâna a treia”). Studiile științifice arată clar că singura modalitate de a reduce efectele dezastroase ale fumatului (atât pentru fumători cât și pentru nefumători) este ca fumătorii să fumeze în aer liber, departe de orice spațiu închis. Simpla conștientizare a acestor date, atestate științific, ar trebui să determine pe orice om onest să militeze NU pentru relaxarea Legii antifumat ci pentru înăsprirea acesteia. Dacă aceste argumente nu sunt suficiente atunci reamintim următoarele:

- Legea antifumat a fost adoptată cu o majoritate zdrobitoare (81%); - În Ianuarie 2015 Curtea Constituțională a respins categoric (unanimitate) tentativa a 33 de senatori de a bloca această Lege pe motiv de „neconstituționalitate”. Curtea Constituțională a demonstrat clar că nu există dreptul constituțional de a fuma; în consecință nu se poate vorbi de încălcarea unui drept. Mai mult, Constituția prevede clar că dreptul de a „dispune de propria persoană” se poate exercita atâta timp cât aceasta nu afectează pe cei din jur. Ori fumatul este singurul drog care îi afectează și pe cei care nu îl consumă în mod direct. În consecință a persista în ideea de a crea facilități minorității fumătoare în detrimentul majorității nefumătoare înseamnă revenirea la discriminarea majorității de 76% nefumătoare, practicată fără limite înaintea implementării Legii antifumat și ignorarea cu bună știință a deja exprimatei opinii a Curții Constituționale. In cele 9 luni de la intrarea in vigoare a acestei Legi a apărut foarte clar faptul că românii, un popor latin (recunoscut pentru încercările de a nu accepta întotdeauna termene, date, ore) a aderat, a susținut și a respectat cu brio aceasta Lege. -Mai mult, sondajele arată faptul că politicile naționale anti-fumat care au ca scop reducerea consumului de tutun în România sunt aprobate de majoritatea populației (85%) nu numai de majoritatea nefumătoare (91%) dar și de 73% din minoritatea fumătoare. În plus, un studiu (Omnibus) efectuat in lunile Octombrie-Noiembrie 2016 a concluzionat ca 80% dintre cetățenii României aprobă aceasta Lege. Insăși 63% dintre fumători o aprobă (!); -Studiul Mercury Research (octombrie 2016) intitulat - „Percepția publicului larg cu privire la politicile de control ale consumului de tutun” semnalează faptul că această lege a fost privită și primită extrem de pozitiv de populație: aproape trei sferturi din populația României ar susține o inițiativă pentru interzicerea promovării produselor din tutun în magazine și uniformizarea pachetelot de țigări astfel încât acestea să fie neutre și neatractive. -Mediatizata apocalipsă economică anunțată de adversarii Legii antifumat odată cu adoptarea ei nu s-a produs. Dimpotrivă!. Încasările din baruri, restaurante nu numai că NU s-au redus dar au și crescut (date raportate de ANAF) și nu a apărut nici un faliment imputabil Legii antifumat. Practic NICI UN STUDIU INDEPENDENT, EFECTUAT ORIUNDE IN LUME, NU A IDENTIFICAT NICIODATA UN IMPACT ECONOMIC NEGATIV AL LEGILOR ANTIFUMAT! -Mai importante ni se par efectele implementării Legii asupra stării de sănătate a populației României. Așa cum s-a întâmplat in toate țările care au implementat 10

astfel de legi, impactul pozitiv a apărut practic imediat. Institutul Național de Statistică a înregistrat o reducere cu aproape 1300 de cazuri a numărului de infarcte miocardice în primele 5 luni de la implementarea Legii – comparativ cu perioada similară din 2015. Și mai spectaculoase apar efectele asupra bolilor respiratorii: o reducere cu 31% (!!!) a numărului de copii externați din spitalele din România cu diagnosticul de astm bronșic și o reducere cu peste 5% a acutizării bolilor respiratorii cronice. Împotriva tuturor acestor evidențe, în totală contradicție cu realitatea, relaxarea Legii antifumat a devenit însă o adevărată idee obsesivă a unor parlamentari români. Este pentru a treia oară când aceștia atacă această Lege după adoptarea ei în Camera Deputaților (15 Decembrie 2015). Ce se dorește, de fapt ? Se dorește, în esență introducerea a două amendamente: 1.Modificarea definiției spațiului public închis. Actuala definiție este: „Spațiu public închis = spațiu mărginit de minim doi pereți și un acoperiș”. Definiția care se dorește a fi introdusă: „Spațiu public închis = spațiu înconjurat de pereți din toate părțile”. Cei care doresc aceasta noua definiție ignoră cu bună știință faptul că actuala definiție nu este o invenție a susținătorilor Legii antifumat ci a Organizației Mondiale a Sănătății si faptul că ea a fost adoptată de România cu mai bine de un deceniu în urmă. La aceasta definiție s-a ajuns urmare a rezultatelor studiilor științifice care au demonstrat că în orice alt spațiu public care se află înafara acestei definiții gradul de expunere la efectele nocive ale fumatului crește exponențial atât pentru fumători cât și pentru nefumători, chiar daca aceștia se află în vecinătatea acestui spațiu si nu în interiorul lui. 2.Se dorește crearea de spații pentru fumători în interiorul spațiilor publice și crearea de cluburi, restaurante, etc pentru fumători plecându-se de la „dreptul de a fuma” si de „a dispune de propria persoană”. Altfel spus se ignoră decizia Curții Constituționale din ianuarie 2016, menționată mai sus. În sinteză: avem o Lege antifumat modernă (prin care Romania s-a alăturat celor 23 de tari Europene care au astfel de legi și pe care le aplică la standarde mai înalte decât cele prevăzute in Legea românească), o lege prin care se reduc dramatic efectele celui mai important factor de risc pentru sănătatea populației, o lege adoptata cu 81% din voturi, aprobata de 80% din populația țării (si chiar de 63% dintre fumători), susținută de Curtea Constituțională, adoptată și respectată de întreaga populație (nefumători/fumători) si care are deja un impact major în ameliorarea stării de sănătate națională. In fața acestor realități ideea obsesiva a de a o relaxa (practic de a o anula) apare, fără dubiu, ca fiind, așa cum am afirmat de la bun început, un atentat grav la sănătatea publică, o acțiune îndreptată

împotriva propriei națiuni, o acțiune prin care se neagă dreptul constituțional la sănătate al întregii populații atât nefumători cât și fumători. Această atitudine ipocrită, venind în contradicție cu toate programele partidelor parlamentare care au făcut din sănătate și prevenția bolilor cronice un obiectiv prioritar, inclusiv în campania lor electorală, ignoră CU BUNA STIINTA toate materialele științifice care au fost trimise parlamentarilor români în decursul ultimului an de către Societățile Profesionale Medicale (mai exact Societățile Române de Cardiologie și de Pneumologie) și toate apelurile venite din partea experților internaționali. Din fericire experiența ultimilor doi ani a demonstrat seriozitatea și spiritul responsabil al majorității parlamentarilor români care, prin votul lor copleșitor care a dus la adoptarea Legii antifumat în forma ei actuală, au așezat România alături de națiunile responsabile care au înțeles sa protejeze sănătatea propriilor cetățeni prin astfel de măsuri legislative. Iată de ce avem deplina încredere că Parlamentul României va menține forma actuală a Legii antifumat respingând categoric acest atentat grav la sănătatea publică, această tentativă de a ne întoarce într-un trecut de care nu putem fi mândri.

Din partea Societății Române Pneumologie de Cardiologie Dr. Gabriel Tatu-Chițoiu Președinte

Din partea Societății Române de Prof. Dr. Florin Mihălțan

Din partea Fundației Române a Inimii Prof. Dr. Ioan Mircea Coman Președinte

I.LEGEA NR. 15/2016 (Legea de modificare a Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor produselor din tutun)

Obiectivul Legii nr. 15/2015 •

Legea nr. 15/2016 stabileşte unele măsuri privind prevenirea şi combaterea consumului produselor din tutun, prin interzicerea completă a fumatului în toate spaţiile publice închise, în spaţiile închise de la locul de muncă şi în locurile de joacă pentru copii, prin inscripţionarea pachetelor cu produse din tutun, prin desfăşurarea de campanii de informare şi educare a populaţiei, informarea consumatorilor cu privire la produsele din tutun pe care urmează să le achiziţioneze, prin indicarea în produsele finale a conţinutului de gudron, nicotină şi monoxid de carbon, prin unele măsuri privind utilizarea ingredientelor pentru produsele din tutun… •

Art. 1. …având ca scop protejarea sănătăţii persoanelor FUMĂTOARE şi NEFUMĂTOARE de efectele dăunătoare ale fumatului, prevenirea răspândirii fumatului în rândul minorilor şi asigurarea unui nivel adecvat al calităţii vieţii populaţiei din România." 14

• Prin urmare, Legea nr. 15/2016 are drept obiectiv respectarea unei prevederi Constitutionale majore, respectiv garantarea dreptului la sanatate • ATAT PENTRU NEFUMATORI • (care trebuie sa fie feriti de fumatului pasiv) • CAT SI PENTRU FUMATORI (care tebuie sa fie feriti de fumat excesiv).

II. DE CE TENTATIVELE DE “RELAXARE” A LEGII NR. 15/2016 SUNT UN GRAV ATENTAT LA SĂNĂTATEA PUBLICĂ, (ATÂT A MAJORITĂȚII DE 74% NEFUMĂTOARE CÂT ȘI A MINORITĂȚII NEFUMĂTOARE ?)

CONSTITUTIA GARANTEAZA DREPTUL LA SANATATE PENTRU TOTI CETATENII (art 24, 34,35,49). STATUL ARE DECI OBLIGATIA DE A ASIGURA: 1.DEPLINA PROTECTIE A NEFUMATORILOR FATA DE FUMATUL PASIV SAU INVOLUNTAR 2.DESCURAJAREA FUMATULUI 3.PROTEJAREA FUMATORILOR DE FUMATUL EXCESIV

Multi fumatori NU constientizeaza ca fumatul este daunator. Peste 60% din 737de fumatori, NU cred ca se expun unui risc extrem de mare pentru un Infarct miocardic acut.

Jee SH, Suh I, Kim IS, Appel LJ. Smoking and atherosclerotic cardiovascular disease in men with low levels of serum cholesterol: the Korea Medical Insurance Corporation Study. JAMA. 1999;282(22):2149.

Amendamente care se doresc a fi introduse în Legea antifumat 1.Definitia spatiului public inchis existenta in Legea nr. 15/2016 (respectiv „acel spatiu care are minim doi pereti si un acoperis”) ar fi necorespunzatoare. Definitia propusa: „spatiu inconjurat cu pereti de jur imprejur” 2. Ar trebui create „camere special amenajate care să servească exclusiv fumatului și activităților asociate fumatului, cum ar fi de exemplu consumul de cafea, băuturi calde sau băuturi răcoritoare, etc.”. 3.Permisiunea ca fumătorii să se constitute în asociații sau cluburi de fumători care pot amenaja spații destinate exclusiv fumatului și activităților asociate fumatului.

Concentrația medie a particulelor respirabile din fumul de tutun emanat de catre un fumator este aproape zero atunci când există curenți de aer sau nefumatorul se afla la distanță mai mare de 2 metri față de fumător. În schimb, lângă fumător concentratia este aproape la fel de mare ca în camerele în care se fumează (Klepeis NE. J Air Waste Manag Assoc.2007 May;57(5):522-3

În consecință singura modalitate prin care se reduce la minim stât contaminarea fumătorilor cât și a nefumătorilor este ca fumătorii să fumeze complet în spații libere iar nefumătorii să stea la o distanță de minim 2 metri de acesta. Gruparea fumătorilor în spații dedicate echivalează cu condamnarea acestora la fumat excesiv și la expunerea nefumătorilor la fumat pasiv 20

Amendamentele reprezintă un atentat grav la sănătatea publică deoarece: 1.In cazul creării de spații speciale destinate fumătorilor:

Ott et al. J. Air & Waste Manage. Assoc, 2003

După cum se poate vedea din imaginea de mai sus după fumatul unei singure țigări intr-o camera sunt necesare 2 ore pentru a se putea ajunge la nivelul minim de siguranţă admis pentru particulele respirabile. În consecință “gruparea” fumătorilor în spații special destinate lor îi condamnă la fumat excesiv și le crește exponențial riscul de îmbolnăvire. Actuala lege antifumat protejează fumătorii de fumat excesiv în spiritul prevederilor Constituției României potrivit cărora Statul garantează dreptul la sănătate 21

1.(continuare) -Nu există nici o modalitate tehnica de aspirare completă a aerului din spatiile destinate “strict” fumatorilor. În consecință orice spațiu închis destinat fumătorilor este un focar de contaminare prin fumat pasiv a nefumătorilor aflați înafara acestui spațiu. -Personalul nefumător care ar deservi aceste stabilimente ar fi silit la fumat pasiv. Angajarea strict a unui personal fumător este discrtiminatorie; -NU se poate interzice accesarea camerelor “destinate exclusiv fumatului” de catre nefumatori. Orice fumator va putea intra in aceste stabilimente insotit de membri nefumatori ai familiei sau cu prieteni invitati la o aniversare incalcandu-le acestora, prin expunere la fumat pasiv, dreptul la sanatate. -Ipoteza ca accesarea acestor spatii de catre nefumatori este o decizie personala a acestora, pe riscul lor, in buna cunostinta de cauza, este exclusa deoarece: 1.copiii nu pot fi considerati ca intrand in aceste spatii “in deplina cunostinta de cauza si pe riscul lor”; 2.Statul are datoria de a-si proteja cetatenii ;

Concentratiile de nicotina la locul de munca în funcție de politica adoptată față de fumat

Permis Restrictionat Interzis Birouri deschise

Permis Restrictionat Interzis Alte locuri de munca

Concentrațiile de nicotină în birouri sau alte locuri de muncă în funcțieț de politica adoptată față de fumat: fumat permis fără restricții, fumat restricționat (locuri dedicate fumătorilor) fumat interzis. Se poate observa că în birourile în care fumatul este restricționat concentrația de nicotină este de 5-6 ori mai mare comparativ cu birourile în care fumatul este interzis. Altfel spus, restricționarea fumatului NU anuleaza expunerea nefumătorilor la fumat pasiv. Doar interzicerea completa a fumatului la locul de muncaa condus la reducerea nivelelor de nicotina pana la disparitie. Acestă constatare este valabilă pentru toate locurile publice (restaurante, baruri, cluburi, Mall-uri, săli de spectacole, etc) Hammond, SK, Environ Health Perspect 1999; 107:329.

“Permisiunea ca fumătorii să se constitute în asociații sau cluburi de fumători care pot amenaja spații speciale destinate exclusiv fumatului și activităților asociate fumatului”.

Răspuns: Decizia Curtii Constitutionale nr. 29 / 27.01.2016 Nu poate fi reţinută nici pretinsa încălcare a dreptului de asociere, întrucât nu este prevăzută nicio interdicţie pentru nicio persoană, după criteriul opţiunii de a fuma, de a se asocia, în condiţiile art. 40 alin. (1) din Constituţie, „în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere”. De altfel, dreptul constituţional invocat nu are incidenţă în cauză; obiceiul de a fuma sau dorinţa de a degusta produse din tutun (sens în care sesizarea face vorbire de iniţiativa constituirii unor „spaţii pentru degustarea produselor din tutun*) nu este de natură să determine calificarea persoanelor care fumează ca alcătuind o asociaţie. 24

2. Modificarea definitiei spatiului public inchis existenta in Legea nr. 15/2016 (respectiv „acel spatiu care are minim doi pereti si un acoperis”) ar fi necorespunzatoa-re. Definitia propusa: „spatiu inconjurat cu pereti de jur imprejur” Raspuns: -definiția spațiului public închis inclusă în legea nr. 15/ 2016 nu este o inventie romaneasca ci definiția recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în Convenția Cadru pentru Controlul Tutunului, tratat ratificat de România; -La această definiție s-a ajuns pe baza studiilor științifice care au demonstrat ca orice alt spațiu care are mai mult de 2 pereți și un acoperiș creează condiții pentru fumat excesiv (pentru fumători) și expune la fumat pasiv pe nefumătorii aflați în vecinătatea acestor spații ( a se vedea argumentația de mai sus); -In consecinta, noua definiție propusă pentru spațiile

publice închise conduce la anularea Legii nr. 15/2016 si la incalcarea articolelor 22, 34, 35 si 49 din Constitutia Romaniei referitoare la asigurarea dreptului la sanatatate a tuturor cetatenilor tarii

•

Legea nr. 15 / 2016 (“Legea antifumat”) a modificat Legea nr. 349/2002 urmare a constatarii ineficientei acesteia prin imposibilitatii separarii complete, in spatiile publice inchise (restaurante, cluburi, baruri, etc.) a spatiilor destinate fumatorilor de cele destinate nefumatorilor.

•

Crearea de “zone” pentru fumatori/nefumatori in acelasi spatiu inchis (“modalitate” de aplicare a Legii nr.349) s-a dovedit a fi o gluma in urma careia majoritatea de 74% a nefumatorilor din Romania a fost discrimnata, fiind practic obligata sa fumeze pasiv in aceste spatii.

•

Introducerea amendamentelor mai sus amintite anulează practic Legea antifumat și înseamnă revenirea la vechea situație de discriminare a majorității nefumătoare și de condamnare a minorității fumătoare la fumat excesiv.

-Deoarece fumatul (activ/pasiv) are efecte nocive fumatorii trebuie sa-si adapteze comportamentul la cel al nefumatorilor si nu invers - (Decizia CurČ&#x203A;ii ConstituČ&#x203A;ionale nr. 29/27.01.2016)

III. POZIȚIA INSTITUȚIILOR ACADEMICE MEDICALE ÎN LEGĂTURĂ CU TENTATIVELE DE MODIFICARE A LEGII ANTIFUMAT

Poziția Academiei Române și al Academiei de Științe Medicale, Societatea Română de Farmacologie clinică, terapeutică și toxicologie clinică.

În atenția Biroului Permanent al Camerei Deputaților din Parlamentul României, Domnul deputat Florin Iordache, Președinte interimar Doamna deputat Rodica Nasar, Vicepreședinte Domnul deputat Gabriel Vlase, Vicepreședinte Domnul deputat Mihai Alexandru Voicu, Vicepreședinte București, 21 iunie 2016 Stimată Doamnă, Stimați Domni, Vă adresăm în cele ce urmează un punct de vedere comun al mai multor instituții reprezentative pentru știința și medicina românească, totodata de maximă autoritate pentru domeniul în discuție: Academia Română, Academia de Științe Medicale, Societatea Română de Farmacologie clinică, terapeutică și toxicologie clinică. România se află în fazele finale ale procesului de transpunere ale Directivei privind produsele din tutun, Directiva 2014/40, care a intrat în vigoare pe 20 mai 2016. La nivelul Comisiei de Sănătate și a Comisiei Economice a Senatului României, în faza finală de dezbatere, au fost introduse amendamente la legea 15/2016 de transpunere a acestei directive, amendamente privind fumatul în spațiile publice închise ce conțin prevederi contrare scopului declarat al Directivei. Aceste amendamente, adoptate de plenul Senatului pe 7 iunie 2016, ar putea duce la permiterea fumatului în multe spații publice, subminând spiritul legislației actuale, acela de a proteja cetățenii de efectele dăunătoare ale fumului de tutun. Actuala formă a Legii nr. 15/2016 (Legea de modificare și completare a legii 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun) se înscrie în angajamentele internaționale asumate de România în fața forurilor de sănătate publică mondială și urmează fără echivoc

recomandările Organizației Mondiale a Sănătății legate de controlul consumului de tutun. Prin modul în care este formulata, această Lege asigură, pe de o parte, protecția majorității de cel puțin 74% a populației nefumătoare împotriva efectelor fumatului pasiv și, pe de altă parte, protecția minorității de 26% de fumători în fața fumatului excesiv. În felul acesta, Legea nr. 15 permite îndeplinirea obligațiilor constituționale ale Statului Român de a garanta dreptul la sănătate al tuturor cetățenilor săi. Acceptarea amendamentelor propuse de Comisia Juridică a Senatului, inclusiv cel referitor la modificarea actualei definiții a spațiului public închis (definiția din Legea 15/2016 este bazată pe cea a Organizației Mondiale a Sănătății) conduce practic la anularea sensului protectiv al legii 15/2016 menționat mai sus și condamnă din nou nefumătorii la expuneri nedorite la acest fum toxic. Prin permiterea creării de spații închise, izolate, pentru fumători, aceste amendamente reprezintă un atentat chiar la sănătatea fumătorilor pe care îi condamnă la fumat excesiv. Faptul că se dorește ca aceste spații să fie ventilate nu anulează acest efect deoarece este demonstrat științific că nici un sistem de ventilație nu asigură protecția deplină atât a fumătorilor cât și a nefumătorilor aflați în afara spațiului dorit a fi destinat strict fumătorilor. Drept urmare aceste amendamente condamnă și nefumătorii la fumat pasiv. Prin urmare aceste amendamente sunt un atentat la sănătatea publică. Industria tutunului a acreditat în presă ideea falsă a pierderilor bugetare prin noua lege antifumat. Se uită faptul că în nici o țară nu s-au semnalat scăderi reale ale numărului de consumatori, se uită, de asemenea, că nota de plată a consecințelor fumatului, a costurilor bolilor generate de tabagism, este suportată tocmai de la bugetul de stat și depășește cu mult încasările realizate de stat prin taxele pe acest comerț cu produse de tutun.

Toate legile antifumat adoptate în țările dezvoltate din Europa (dar și cele din țările vecine – Ungaria, Republica Moldova, Bulgaria) se instalează practic IMEDIAT, iar impactul lor asupra ameliorării stării de sănătate a populației este MAJOR. Directiva europeană privind produsele din tutun introduce măsuri stricte de reglementare a acestor produse. Unele State Membre ale UE au profitat de procesul de transpunere a Directivei pentru a întări măsurile existente la nivel național care restricționează fumatul în spații publice, dar niciun Stat Membru nu a slăbit aceste restricții care au rolul de a proteja cetățenii de efectele nocive ale fumatului. O astfel de regresie prin amendarea unei legi în vigoare, nu doar ar încălca principiile de protecție a sănătății publice care stau la baza Directivei privind produsele din tutun, dar ar fi și contrară principiilor de bună guvernanță. O eventuală revenire asupra unor decizii legislative atât de curând după intrarea lor în vigoare, ar crea confuzie și lipsă de predictibilitate pentru cetățeni și pentru antreprenori în contextul lipsei unei analize de impact economic sau asupra sănătății al amendamentelor propuse. În acest sens, subliniem că, în ultimii ani, încercările de a reduce restricțiile sau de a bloca prevederi mai aspre împotriva fumatului în spații publice, în alte țări europene, acolo unde au existat (Bulgaria, Portugalia, sau Austria), au fost primite nefavorabil în opinia publică înainte de a fi respinse în Parlamentele naționale. În final, raportul comun al Comisiilor de Sănătate și Economică din Senat care au propus aceste amendamente menționează că în adoptarea lor au fost consultate organizații interesate, inclusiv industria tutunului dar, în mod surprinzător, nu și organizațiile societății civile și din domeniul sănătății publice. Aceste amendamente nu servesc decât intereselor industriei tutunului, al cărei singur scop este să își extindă afacerile, indiferent de efectele

fumatului asupra sănătății publice. Mai mult, această situație este o încălcare a Convenției Cadru pentru Controlul Tutunului, care cere guvernelor să protejeze politicile de sănătate publică de interesele industriei tutunului. Pentru toate aceste motive, după cum am informat Biroul permanent al Camerei Deputaților, corpul medical, de la nivel academic până la nivel de asociații profesionale, a solicitat respingerea următoarele amendamente la Legea nr. 349/2002, propuse de Comisia juridică din Senat: - Amendamentul 18 la articolul 2, lit. a), ), h), i), m) și n) - Amendamentul 19 la articolul 3, introducerea unui nou articol 31 - Amendamentul 20 la articolul 3, introducerea unui nou articol 32 Aflați sub jurământul lui Hipocrat, medicii nu pot adopta o altă atitudine decât aceea de a lupta pe toate căile pentru prevenirea și combaterea bolilor. În cazul acesta, preocuparea medicilor NU poate fi alta decât lupta, inclusiv pe calea argumentelor științifice și legale, împotriva efectelor devastatoare ale fumatului asupra sănătății publice și nicidecum de a propune măsuri de relaxare a actualei Legi antifumat.

“…Atât cât mă ajută forțele și rațiunea, prescripțiunile mele să fie făcute numai spre folosul și buna stare a bolnavilor, să-i feresc de orice daună sau violență. Nu voi prescrie niciodată o substanță cu efecte mortale, chiar dacă mi se cere, și nici nu voi da vreun sfat în această privință” (citat din juramantul lui Hipocrat). Acad. Prof. Dr. Victor Voicu Secretar General al Academiei Române Președintele Secției de Științe Medicale a Academiei Române Președintele Societătii Române de Farmacologie clinică, terapeutică și toxicologie clinică Prof. Dr. Irinel Popescu Membru corespondent al Academiei Române Președintele Academiei de Științe Medicale din România

Poziția Senatului Universităților de Medicină și Farmacie din România.

IV. DETALIEREA PUNCTULUI NOSTRU DE VEDERE Datele științifice care stau la baza legislației antifumat

IV.1. IMPACTUL DRAMATIC AL FUMATULUI FUMUL DE TIGARA ESTE UN DROG !:

- da dependenta -imbolnaveste si omoara Spre deosebire de toate celelalte droguri (ilegale) FUMUL DE TIGARA ESTE SINGURUL DROG CARE IMBOLNAVESTE SI OMOARA SI PE CEI DIN JUR, AFLATI IN CONTACT CU FUMATORULUI ! 39

IV.1.1. CUM APARE DEPENDENȚA DE FUMAT ?

Nicotina se leaga de un receptor specific (receptorul nicotinic  4 2) din creier). Prin stimularea acestui receptor se eliberareaza dopamină, substanta care creeaza senzatia de bine a fumatorului si sete responsabilă de sistemul de “recompensă” a fumatorului. Dopamina se degradeaza treptat fapt care duce la diminuarea senzatiei de bine. Din acest motiv fumatorul isi aprinde o noua tigara. Astfel apare dependenta! Coe JW et al. Presentat la 11th Annual Meeting and 7th European Conference of the Society for Research on Nicotine and Tobacco. 2005. Prague, Czech Republic. 2. Picciotto MR et al. Nicotine Tob Res. 1999; Suppl 2:S121-S125.

IV.1.2.CUM ÎMBOLNĂVEȘTE ȘI OMOARĂ FUMATUL ?

Tipuri de fumatori •

Exista 3 tipuri de fumatori :

-activi

-pasivi (fumatori “la mana a doua”): -expusi voluntar sau involuntar la fumul de tigara emanat de un fumator

-inconstienti (fumatori “la mana a treia”): acestia aspira componentele => fumului de tigara care sunt “depozitate” pe suprafete,haine, mochete, etc. Practic membri familiei fumătorului sunt fumători inconștienți. 42

Fumul de tigara contine peste 7000 de substante. Dintre acestea cel putin 250 pot cauza boli Cel putin 69 de substante pot declansa cancer!. Intre acestea se regasesc: Acetaldehida Amine aromatica Arsenic Benzen Benzopiren Beriliu 1,3â&#x20AC;&#x201C;Butadiene Cadmiu

Crom Oxid etilenic Formaldehida Nichel Poloniu-210 (radioactiv) Hidrocarburi policiclice Nitrozamine Clorura de vinil

National Cancer Institute.http://www.cancer.gov/about-cancer/causesprevention/risk/tobacco/cessation-fact-sheet

FUMATUL CAUZEAZA - 9 din 10 cazuri de cancer pulmonar - Cancer al gurii și al gâtului - Cancer al gurii, buzelor, de faringe, laringe, esofag, stomac, vezica urinara, col uterin - Leucemie - Boli cronice pulmonare grave - Atacuri de inima (infarct).Fumatul dăuneaza plămânilor - Accidente vasculare cerebrale și infirmitate (paralizie) - Arterita (blocarea arterelor) - Orbire - Impotenta - Infertilitate 44

FumatulomoaramaimultIoamenidecatalcoolul, accidentele decirculatie, drogurileilegale, obezitatea, tentativelede sinucideresaudecrimalaunloc ! CauzededeceseevitabileinSUA (mii/ an)

Sinucideri Alcool

Accidente Crime de circulatie

Droguri

Obezitate Fumat

Sursa:: (AIDS) HIV/AIDS Surveillance Report 1998; (Alcohol) McGinnis MJ , Foege WH. Review: Actual Causes of Death in the United States. J AMA 1993; 270:2207-12; (Motor vehicle) National Highway Transportation Safety Administration, 1998; (Homicide, Suicide) NCHS, vital statistics, 1997; (Drug Induced) NCHS, vital statistics, 1996; (Smoking) SAMMEC, 1995

Fumatul estefactor deriscdedecesin6din cele8cauzeprincipaledemortalitatedinlume. Europaâ&#x20AC;&#x201C; 650.000/an decesedatoratefumatului Ariilehasurateindicaprocentajul depacienti decedati cuo anumita boalasi lacarecauzadedeceseste fumatul *Includcancerele: gurii, orofaringial gastric,altecanceresi alteboli cardiacenon-ischemicesi boli cerebro-vasculare Sursa: Mathers CD, LoncarD. Projectionof global mortalityand Burdenof diseases from2002to 2030PlosMedicine2006, 37,e442.

Sursapentrudatelereferitoarela SIDA: AIDS-epidemic update. Geneva,JointUnitedNationProgrammeonHIV/AIDS (UNAIDS) and WorldHealthOrganisation(WHO), 2007 Boala Cardiaca ischemica

Boli cerebro vasculare

Infectii de cai respiratorii inferioare

Boli cronice obstructive pulmonare

SIDA

Boli diareice Tuberculoza

Cancer Total bronhodecese pulmonar indusede sautraheal fumat

!!! Speranta de viata a fumatorilor este cu 10 ani mai redusa decat cea a nefumatorilor

Studiu prospectiv efectuat in Australia in 2015: 204,953 de persoane cu vĂ˘rste intre 45 si 75 de ani. Rata estimatÄ&#x192; de deces este de departe semnificativ mai mare la fumÄ&#x192;tori. Banks et al. BMC Medicine 2015 13:38 doi:10.1186/s12916-015-0281-z

IV.1.2. Efectele fumatului asupra aparatului respirator (1)

FUMATUL ESTE IMPLICAT ÎN BRONHOPNEUMOPATIE OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ ASTM BRONŞIC CANCER PULMONAR BOLI INFECŢIOASE PNEUMOPATI INTERSTIŢIALE

PULMONAR 47

IV.1.2. Efectele fumatului asupra aparatului respirator (2) FUMUL DE ȚIGARĂ

OXIDANȚI, ALDEHIDE, ACIZI, AMONIU

PERTURBAREA CLEARANCE MUCOCILIAR

OXIDANȚI HYDROCARBURI AROMATICE, NITROZAMINE

RETENTIE DE MUCUS ȘI TOXINE IRITAȚIE LOCALĂ A EPITELIULUI RESPIRATOR LEZIUNI / APOPTOZĂ CEL. INFLUX DE NEUTROFILE

INFLAMAȚIE

SEMNALE DE CREȘTERE DISTRUCȚII LA NIVEL CROMOZOMIAL ȘI ADN AL ONCOGENELOR

INFECȚIE

BRONHOPNEUMOPATIE CRONICĂ

CANCER CANCER PULMONAR

Pathology of the Lung European Respiratory Society Monograph, Vol. 39, 2007E dited by W. Timens and H.H. Popper

IV.1.2. Efectele fumatului asupra aparatului respirator (3) Inflamatie si fibroza la nivel peribronsiolar, cresterea permeabilitatii mucoasei, alterarea clearance-ului mucociliar, modificari structurale ale epiteliului respirator predispun la infectii respiratorii ce accentueaza starea de inflamatie indusa de fumat pulmonar. Secundare interatiunii dintre componentii fumului de tigara (acroleina, acetaldehida, formaldehida, radicali liberi) ocu scaderea acestuia(ireversibila) â&#x20AC;&#x201C; risc de infectie, complicatii vasculare.

Alterarea sistemului imunitar celular si umoral Presupune: - scaderea concentratie imunoglobulinelor circulante, a raspunsului la anumiti antigeni specifici , scaderea numarului de CD4 si cresterea CD8 , scaderea activitatii macrofagelor si a eliberarii de citokine proinflamatorii - dezvoltarea de complexe antigen- anticorp capabile sa determine modificari ale imunitatii umorale si celulare - Nicotina stimuleaza eliberarea de catecolamine si corticosteroizi ce induc cresterea numarului de CD8 cu supresia mecanismelor de aparare impotriva infectiilor 49

IV.1.2. Efectele fumatului asupra aparatului respirator (4) Cancerul pulmonar este cel mai frecvent cancer indus de fumat este

Fumul de tigara (faza de gaz, particulara ) contine radicali organici liberi ce sunt inhalati per puff la care se adauga cei rezultati prin dizolvarea constituentilor din tar la nivel pulmonar . Se induce astfel stress oxidativ atat la nivel pulmonar cat si sistemic . Neutrofilele circulante , la fumator, elibereaza radicali de oxigen ce sunt ulterior transformati in oxiganti agresivi (radicalul hidroxil, superoxidul ) in prezenta mieloperoxidazelor . Acesti radicali liberi determina peroxidarea lipidelor de la nivel membranar celular cu alterari celulare multiorgan. Odata initiata reactia se propaga in lant produsul final fiind reprezentat de aldehide cu efect mutagenic si cancerigen. 50

Comparativ cu nefumătorul, fumătorul are un risc de cancer pulmonar: - De 23 ori mai mare la bărbat - De 13 ori mai mare la femei

Riscul de deces prin boală obstructivă cronică este de 12-13 ori mai mare la fumători

IV.1.3. Efectele fumatului asupra aparatului cardiovascular (1) 1. Nicotina:creste tensiunea arteriala si accelereaza ritmul inimii ( prin stimularea sistemul nervos central si a glandei suprarenale => creste cantitatea de adrenalina din sange Kannel WB, D'Agostino RB, Belanger AJ. Heart J. 1987;113(4):1006.

Nicotina contribuie, deci, la accelerarea procesului de ateroscleroza care conduce la ingustarea (stenozarea) arterelor si chiar la ocluzia lor.

2. Nicotina creste LDL colesterol si

oxidarea LDL (colesterolul “rău”, care se depune în pereții arterelor) si scade HDL colesterol (colesterolul “bun”, care transportă colesterolul din artere la ficat unde se metabolizează) Heitzer T, et al. Circulation. 1996;93(7):1346. Pech-Amsellem MA, et al. Cardiovasc Res. 1996;31(6):975.

3. Nicotina reduce cantitatea de oxid nitric din celulele endoteliale arteriale. In felul acesta arterele devin mai putin elastice si nu se mai “apara” de depunerea de colesterol pe pereti Mazzone A, Clin Chem Lab Med. 2001;39(9):822.

=> Ateroscleroza

Depunere de Colesterol (placa)

Endoteliul vascular estre stratul de celule care căptușește toate arterele

Fumatul singur sau în asociere cu alți factori “de risc” induce disfunctia endoteliala si fapt care conduce la un accelerat proces de ateroscleroză Fumat

LDL colesterol

Hipertensiune Stress oxidativ Diabet

Homocisteina CAUZE (Factori de risc)

Endoteliul vascular Disfunctie endoteliala Vasoconstrictie Creste aderarea leucocitelor

Acumulare de lipide In peretele arterial Proliferarea fibrelor Musculare netede

Creste agregarea trombocitelor

EFECTE

ATEROSCLEROZĂ

IV.1.3. Efectele fumatului asupra aparatului cardiovascular (2) Dovezi ale accelerarii aterosclerozei la fumatori:  Studiul “Riscul Aterosclerozei in Comunitati” (10914 pacienti) – evaluarea raportului intima – medie prin ecografie vasculara. => Fumatul a fost asociat cu o crestere cu 50% a progresiei aterosclerozei versus nefumatori -Pacientii expusi fumului de tigara din mediul inconjurator (fumătorii pasivi!) au avut o crestere cu 20% a progresiei aterosclerozei comparativ cu cei neexpusi. Huhtasaari F, Lundberg V, Eliasson M et al. Am Coll Cardiol. 1999;34(6):1784.

 Un studiu in care au fost examinate 93 de autopsii (copii sau adult tineri, 2 si 39 de ani decedati prin accidente a relevat: 1) cresterea numarului de striuri lipidice si placi fibroase la nivelul arterelor coronare o data cu varsta (proces fiziologic) 2) consumul de tigarete duce la cresterea numarului de striuri lipidice si placi fibroase comparativ cu nefumatorii 3) asocierea dintre striurile lipidice si placile fibroase a fost mai puternica in arterele coronare decat in aorta. Bolinder G, Alfredsson L, Englund A, de Faire U. Am J Public Health. 1994;84(3):399.

IV.1.3. Efectele fumatului asupra aparatului cardiovascular (3) Dovezi ale accelerarii aterosclerozei la fumatori:

 Un studiu anatomic (autopsii):  50 de fumatori si 50 de nefumatori cu varste intre 15 si 34 de ani  => fumatul accelereaza debutul ASC  La pacientii cu boala coronariana preexsitenta fumatul accelereaza progresia leziunilor aterosclerotice si formarea de noi leziuni.

Leone A, Landini L. Curr Vasc Pharmacol. 2013;11(4):524.

IV.1.3. Efectele fumatului asupra aparatului cardiovascular (4)

Prin accelerarea aterosclerozei arterele fumatorilor ajung sa fie cu 10 ani mai “batrane” comparativ cu arterele nefumatorului. Altfel spus, fumatorul este cu 10 ani mai batran “in interior” decat varsta sa cronologica. Consecinte: - infarct de miocard (prin ocluzia arterelor inimii); - accident vascular cerebral (prin ocluzia arterelor creierului); - “arterita” la nivelul membrelor (prin stenozarea si/sau ocluzia arterelor membrelor) mergand pana la gangrena si amputatie

IV.1.3. Efectele fumatului asupra aparatului cardiovascular (5)  Fumatul provoaca diabet ! => risc de 5 ori mai mare de a dezvolta diabet zaharat de tip 2.

Fumatul are efecte protrombotice (crește coabilitatea sângelui) prin: -- inhiba eliberarea activatorului plasminogenului de catre endoteliul vascular . -- creste nivelele plasmatice de fibrinogen Sun YP et al. Circulation. 2001;104(7):810. Neunteufl T et al. J Am Coll Cardiol. 2002;39(2):251.

 - creste activitatea trombocitelor Fusegawa Y, et al. Res. 1999;93(6):271 Nowak J, Murray JJ, Oates JA, FitzGerald GA. Circulation. 1987;76(1):6.

- creste exprimarea factorului tisular Matetzky S, et al. Circulation. 2000;102(6):602.

 - scade prostacicline, sporind interactiunea dintre trombocite si peretele vascular lezat. Stefanadis C. et al. Circulation. 1997;95(1):31.

IV.1.3. Efectele fumatului asupra aparatului cardiovascular (6)

Efectele monooxidului de carbon: Monoxidul de carbon din fumul de tigara se leaga de hemoglobina (substanta aflata in globulele rosii si care este raspunzatoare de transportul de oxigen in organism sub forma de oxihemoglobina). Astfel, o parte a hemoglobinei se transforma in carboxihemoglobina. In felul acesta cantitatea de oxihemoglobina scade fapt care se traduce prin reducerea cantitatii de oxigen care ajunge la organele interne. In acest mod, capacitatea de efort a fumatorului scade.

IV.1.3. Efectele fumatului asupra aparatului cardiovascular (7) Chiar si cei care fumeaza mai putin de 5 tigarete pe zi se expun unui risc crescut de a face un infarct miocardic acut. Riscul creste cu 1,056 pentru fiecare tigara fumata

Sub 15 tigarete/ zi = risc de 2 ori mai mare . Peste 15 tigarete/zi = risc de 2,5 ori mai mare Peste 40 de tigarete/zi =risc de 9 ori mai mare !!!

Infarctul de miocard în România

Factori de risc pentru infarctul de miocard in populatia Romaniei –Registrul Ro-STEMI. (HTA=hipertensiune arteriala; IM = infarct de miocard). NB:fumatul este principala cauza de infarct pana la varsta de 60 de ani. Ulterior ponderea hipertensiunii arteriale o depaseste pe cea a fumatului. Motivul: speranta de viata a fumatorilor este cu 10 ani mai redusa decat a fumatorilor. Drept urmare un numar semnificativ mai redus de fumatori ajung la varste mai inaintate).

Distribuția pe trei grupe de vârstă și în funcție de statusul fumător/nefumător a pacienților cu infarct de miocard internați în Spitalul de Urgență Floreasca – București, în intervalul 1 August – 31 Octombrie 2015 (deci inainte de adoptarea Legii antifumat); 87 (63,5%) dintre cei 137 de pacienti cu infarct au avut vârste de sub 64 ani (sub vârsta pensionării). Dintre aceștia 63 (72,4%) erau fumători. (date din registrul național RO-STEMI)

RomÃ¢nia Romania SatuMare

Botosani Maramures Suceava BistritaNasaud

Salaj

Iasi

Bihor

Neamt

42.000 DECESE AN DATORATE FUMATULUI Cluj

Mures

Arad

Harghita

115 DECESE / ZI

Bacau

Vaslui

Alba

Covasna

Timis

Sibiu

90% DIN TOATE CANCERELE PULMONARE Hunedoara

CarasServerin

Vrancea

Brasov

Galati

Buzau

70% DIN STEMI* SUB 60 DE ANI Gorj

Valcea

Arges

Prahova

Ilfov

Mehedinti

Olt Dolj

Braila

Tulcea

Dambovita Ialomita Calarasi

Teleorman

Giurgiu

Constanta

*STEMI infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment ST

15 15 http://www.economica.net/peste-42-000-de-romani-mor-anual-din-cauza-bolilor-provocate-de-fumat--cheltuim-1-2-mld--lei-pe-an-ca-sa-tratam-fumatorii_113694.html#ixzz45Y4vXPRq.

RomĂ˘nia

2012: -1,89 Milioane de romani internati pentru boli datorate fumatului - 1,2 miliarde lei pentru afecĹŁiunile cauzate de fumat.

http://www.economica.net/peste-42-000-de-romani-mor-anual-din-cauza-bolilor-provocate-de-fumat-cheltuim-1-2-mld--lei-pe-an-ca-sa-tratam-fumatorii_113694.html#ixzz45Y4vXPRq.

IV.1.3. FUMATUL PASIV (Fumatul la “mâna a doua”)

IV.1.3.Fumatul pasiv (1)

•

Fumatul pasiv este la fel de nociv ca si fumatul activ.

•

Multe toxine sunt prezente în fumul lateral în concentraţii mai înalte decât în cel principal, inhalat direct de catre fumator. Curentul lateral nefiltrat permite apariţia unor concentraţii de 50 de ori mai mari de nitrosamine faţa de curentul principal.

•

Dupa o ora de fumat într-o cameră închisă, nefumătorul care se afla în acceaşi încăpere cu cel care fumeza, inhalează cantităţi egale de nitrozamine cu cele existente în 15 ţigări filtrate.

Fumatul si sanatatea publica in Romania. Cunostinte, atitudini si practici legate de consumul de produse din tutun in randul populatiei generale din Romania, 2004.

JAPONIA (1965) un studiu cu 250.000 de adulți a arătat faptul ca riscul de cancer pulmonar al soțiilor fumătorilor era cu 40% mai mare decât pentru soțiile nefumătorilor dacă soțul fuma 14 țigări pe zi, și cu 90% mai mare dacă soțul fuma 1-2 pachete pe zi. Hirayama, T. (2000). Non-smoking wives of heavy smokes have a higher risk of lung cancer: a study from JapanBulletin of the World Health Organization, 78(7), 940-942.

GRECIA (1965) Dimitrios Trichopoulos a identificat 51 de femei cu diagnostic de cancer pulmonar admise în spitale din 1978 până în 1980. Grupul de control a constat în 163 de femei fără cancer. Deși a avut puține participante, efectul fumatului pasiv a fost suficient de mare încât să fie detectat: femeile cu soț fumător aveau un risc crescut de cancer. Trichopoulos, D., et al (1981). Lung cancer and passive smoking. International journal of cancer, 27(1), 1-4.

SUA In spatiile publice in care se fuma nivelul legal de substanțe carcinogene era depășit de cel puțin 250 de ori. Repace, J. L. (1980). Indoor air pollution, tobacco smoke, and public.Science, 208, 464.

Până în 1986 datele au fost suficiente pentru a arăta că fumatul pasiv e periculos pentru sănătate.Trei rapoarte importante de la US Surgeon General, US National Research Council și National Health and Medical Research Council (Australia) au confirmat acest lucru.

IV.1.3.Fumatul pasiv (2)

•

Conform Autorităţii în Sănătate şi Securitate (HSA) din Irlanda: -„exista dovezi convingătoare ca lucrul alături de alţi angajaţI fumători creşte riscul de apariţie a cancerului pulmonar cu 20-30% la persoanele nefumătoare”. -”riscul bolilor cardiace creşte cu 25-35% la angajatii ai caror colegi sunt fumatori”. - Riscul cel mai mare il au angajatii nefumatori din turism, hoteluri si restaurante ai căror colegi sunt fumători.

IV.1.3. Fumatul pasiv (3)

•Aceste date explica severitatea legii antifumat adoptata in unele tari cum ar fi Anglia si Irlanda. În fiecare an în Marea Britanie se înregis-treaza aproximativ 600 de decese care se datorează cancerului pulmonar şi 12.000 de cazuri de boli cardiace la nefumători care pot fi atribuite fumatului pasiv. •Expunerea la fumat pasiv a condus la 600.000 de decese premature in toata lumea in anul 2010.

IV.1.3.Fumatul pasiv… ce nu stie publicul despre fumatul “pe balcoane” sau “pe terase” (4) Studiu, 8 țări europene (2009 – 2011): •nivelul nicotinei în aerul din fața spațiilor publice în care fumatul este interzis, este de 10 ori mai mare în cazul spațiilor semi-deschise (cu acoperiș și/ sau 1 perete) comparativ cu spațiile total deschise (concentrație medie de 4,23 mg/m3 față de 0,58) => fumat excesiv!. •In interiorul spațiilor publice în care NU se fumează, concentrația de nicotină este de peste 3 ori mai mare dacă afară se fumează în spații semi-deschise (1,44 mg/m3) față de situația în care afară se fumează în spații deschise (0,40 mg/m3) => fumat pasiv. PloS One 2012;7(8):e42130. doi: 10.1371/journal.pone.0042130. Epub 2012 Aug Lopez L et al. Tob Control 2010 Feb;19(1):19-23. doi: 10.1136/tc.2009.030544. Epub 2009 Oct.

IV.1.3.Fumatul pasiv… ce nu stie publicul despre fumatul “pe balcoane” sau “pe terase” (5) Studiu 2007 (Merlbourne, Australia): -Concentrația de particule a crescut in interiorul restaurantului (in care NU se fuma) de fiecare dată când pe terasă se fuma, ajungându-se și la valori de 60 de ori mai mari (de la 8.4 µg/m3 la 483.9 µg/m3) în cazul teraselor cu mulți fumători. S-a calculat că, în medie, expunerea NEFUMATORILOR aflati in interior crește cu aproximativ 30% pentru fiecare persoană care fumează. Daca terasa este acoperită, expunerea crește suplimentar cu 50% ! Cameron et al. Tob Control 2010 Feb;19(1):19-23. doi: 10.1136/tc.2009.030544. Epub 2009 Oct.

IV.1.3.Fumatul pasiv… ce nu stie publicul despre fumatul “pe balcoane” sau “pe terase” (6) Studiu 2009: Dovada incontestabilă a expunerii nefumatorilor aflati pe o terasă unde se fumează deși în interiorul localului nu se fumează: -Cotinina (produs de degradare a nicotinei) măsurată în saliva nefumătorilor care au stat în zona pentru fumat a teraselor barurilor ori restaurantelor a crescut cu 162%, după 6 ore de expunere. - Prin comparație, în cazul nefumătorilor care au stat pe o terasă în care nu se fuma, cotinina salivară a crescut cu doar 16% (56). Sureda X et al. , Environ Health Prospect 2013 Jul;121(7):766-73. doi: 10.1289/ehp.1205806. Epub 2013 May 7.

IV.1.4. FUMATUL INCONȘTIENT (“Fumatul la mâna a treia”)

IV.1.4. Fumatul inconstient (“la mâna a treia”)(1) •Fumatul “la mana a treia” este indus de “…reziduul, aparent invizibil , depus pe părul și hainele fumătorului , dar și pe covoare, canapele , etc și care poate persista mult timp chiar dacă camera este aerisita. Acesta conține metale grele, carcinogene și substanțe radioactive . . .” Rabin, Roni. A New Cigarette Hazard: ‘Third-Hand Smoke’, The New York Times, Jan. 3, 2009.

IMPORTANT! Fumatul înafara casei NU protejeaza complet locuința fumătorului de fumat pasiv și expunerea copiilor la fumat pasiv. Fumul tigarii fumate “pe balcon” patrunde in casa…particolele se depun pe perdele, covoare, haine, mochete… Matt GE et all. Tob Control. 2004 Mar;13(1):29-37.

IV.1.4.Fumatul inconstient (“la mâna a treia”)(2) Fumatul “la mana a treia” se produce astfel (“cei trei R”): •1.Ramane!: particulele din fumul de ţigară se depun pe suprafeţele din jurul locului unde s-a fumat. Aceste particule contin aproximativ 11 substante cancerigene şi alte substante toxice şi iritante (nicotina, cianuri, plumb, arsenic, hirocarburi aromantice, substanţe radioactive); •2.Retransforma!: substantele din particulele depuse retransforma în fază de gaz. Astfel,In urma acestui proces denumit “ off-gasing” , reziduul de tutun depozitat pe suprafeţe continuă eliminarea de toxine în atmosferă, chiar şi după încetarea fumatului propriu-zis; •3. Reactioneaza!: substantele degajate reactioneaza cu oxidul nitric din sange si cu ozonul din atmosfera rezultand nitrosamine, formaldehidă şi alte substanţe chimice cu potential cancerigen. Contaminarea fumatorului involuntar (“la mana a treia”) se face prin inhalare, contactul pielii cu produsele din tutun si prin ingestia acestora.

Sleiman M, et al (April 2010). Proc. Natl. Acad. Sci. U.S.A. 107 (15): 6576– 81. doi:10.1073/pnas.0912820107

VI.1.4.Fumatul inconstient (“la mâna a treia”)(3) •

Fumatul involuntar („fumatul la mana a treia”) se produce deci : – in casele fumatorilor (membri familiei acestora) – in apartamente / case locuite anterior de fumatori (o casa ramane contaminata chiar si la 2 luni de la parasirea ei de catre fumatori) Matt GE et all. Tob Control. 2004 Mar;13(1):29-37. – in complexe de garsoniere unde fumatul este permis, – in automobilele fumătorilor (maşini secondhand folosite anterior de fumatori !) – in camerele de hotel. In hoteluri expunerea personalului la fumat “la mana a treia” este mai mare dacat a locatarilor ocazionali Leslie Zellers & Samantha K. Graff, Tobacco Control Legal Consortium, Workplace Smoking: Options for Employees and Legal Risks for Employers (2008)

IV.1.4.Fumatul inconstient (“la mâna a treia”)(4)

CONCLUZIA unui studiu efectuat in 2009 (Boston, USA):

89% dintre locuintele NEFUMATORILOR (!) erau contaminate cu nicotina provenita din locuintele fumatorilor existente in acelasi bloc Tob Control doi:10.1136/tc.2009.029728

IV.1.5. IMPACTUL FUMATULUI PASIV SAU INCONSTIENT ASUPRA COPIILOR

Gravidele care fumeaza ameninta cresterea si dezvoltarea normala a propriului copil inca din viata intrauterina -Nivelul de expunere al unui fetus a carui mama fumeaza activ este identic cu cel al unui fumator activ. -

Pot aparea malformatii: -

cardiovasculare ale membrelor; ale ochilor gastrointestinale

Pot aparea si tulburari neuropsihice. Deficitul de greutate inregistrat la nastere asociat fumatului este de 100 - 300 de grame; Femeile care fumeaza au cu 1.3-2.5 ori mai multe sanse de a avea o nastere prematura; 20-90% dintre cazurile de moarte subita infantila au fost asociate cu fumatul in timpul sarcinii 78

Fumatul in timpul sarcinii poate induce afectiuni psihice copilului care se va naste

• Deepresie • Agresivitate • Tendinta la infractionalitate Ardesheer Talati. Maternal Smoking During Pregnancy and Bipolar Disorder in Offspring. American Journal of Psychiatry, 2013; 170 (10): 1178 DOI: 10.1176/appi.ajp.2013.12121500. http://ajp.psychiatryonline.org/article.aspx? articleID=1746572 Gaysina D, Fergusson DM, Leve LD, et al. Maternal Smoking During Pregnancy and Offspring Conduct Problems: Evidence From 3 Independent Genetically Sensitive Research Designs. JAMA Psychiatry, 2013; DOI: 10.1001/jamapsychiatry.2013.127. http://archpsyc.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=1716166 Lotfipour S, Ferguson E, Leonard G, Perron M, Pike B, Richer L, Séguin JR, Toro R, Veillette S, Pausova Z, Paus T. Orbitofrontal cortex and drug use during adolescence: role of prenatal exposure to maternal smoking and BDNF genotype. Archives of General Psychiatry, 2009 Nov;66(11):1244-52. doi: 10.1001/archgenpsychiatry.2009.124. http://archpsyc.jamanetwork.com/article.aspx? articleid=210420 Slotkin TA. Maternal Smoking and Conduct Disorder in the Offspring. JAMA Psychiatry, 2013; DOI: 10.1001/jamapsychiatry.2013.1951. http://archpsyc.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=1716165

Afectarea respiratorie a copiilor supusi fumatului pasiv ĂŽn familiile de fumÄ&#x192;tori Incidenta bolilor respiratorii (astm bronsic, infectii acute si cronice de cai respiratorii) este semnificativ mai mare la copiii expusi fumatului pasiv (cu alte cuvinte a copiilor care traiesc in acelasi stabiliment cu adulti fumatori). Expunerea la fumat pasiv a copiilor are repercursiuni asupra calitatii vietii lor deoarece acestia se imbolnavesc mai frecvent si absenteaza mai des de la scoala. - Mannino DM et al. Tob Control. 1996;5(1):13. - Burke H et al Pediatrics. 2012;129(4):735.- US Department of Health and Human Services. The Health Consequences of Involuntary Exposure to Tobacco Smoke: A Report of the Surgeon General. US Department of Health and Human Services, Centers for Disease Control and Prevention, National C, 2006. - California Environmental Protection Agency (Cal EPA) and Air Resources Board. Proposed identification of environmental tobacco smoke as a toxic air contaminant. California Environmental Protection Agency; Sacramento, 2005.

V. Efectele benefice ale Legii antifumat sunt majore și instalează rapid Contrar opiniilor celor mai sceptici adversari ai Legii antifumat efectele benefice ale acestei Legi apar chiar din primele luni de le implementarea ei. Acest efect a fost identificat în toate țările care au adoptat o astfel de lege. România se înscrie, și ea, în îceeași tendință

La 9 luni de zile de la intrarea in vigoare a Legii nr. 15/2015 Legea este implementata fara probleme Nu a fost inregistrat impactul economic negativ anticipat de adversarii ei. Dimpotrivă, cifrele de afaceri ale barurilor și restaurantelor au crescut

154.529.843 137.730.024

38.325859 36.297.788

Media cifrelor de afaceri (Euro) raportate de baruri si restaurante pe cele 6 luni care au precedat aplicarea Legii antifumat și pe primele 6 luni de după aplicarea ei. Se poate observa cu ușuriță creșterea mediei cifrelor de afaceri după implementarea Legii. Date ANAF.

Contrar previziunilor Industriei tutunului implementarea unei legi antifumat in SUA nu a avut un impact negativ asupra veniturilor restaurantelor World Health Organization, & Tobacco Free Initiative (World Health Organization). (2007). Protection from exposure to second-hand tobacco smoke: policy recommendationsWorld Health Organization, pg. 34.

Veniturile barurilor din Norvegia înaine și după introducerea legii antifumat. Niciun efect negativ. Exact la fel e și pentru restaurante.2

Norvegia: legea antifumat nu a avut un impact negativ asupra veniturilor barurilor si restaurantelor

2: Melberg, H. O., & Lund, K. E. (2012). Do smoke-free laws affect revenues in pubs and restaurants.The European Journal of Health Economics, 13(1), 93-99.

Veniturile barurilor din Norvegia înaine și după introducerea legii antifumat. Niciun efect negativ. Exact la fel e și pentru restaurante.2

O metaanaliza publicata in 2014 pe 56 de studii referitoarela efectele legilor antifumat in SUA, Australia, America de Sud si Europa nu identificat nici un impact economic negativ al acestor legi Cornelsen, et al.(2014). Systematic review and meta-analysis of the economic impact of smoking bans in restaurants and bars. Addiction, 109(5), 720-727

Un studiu efectuat in 9 State ale SUA a ajuns la acelasi Rezultat: nici un impact negativ al legii antifumat. In Wirginia de Vest s-a inregistrat chiar o crestere cu 1% a Vanzarilor in baruri si restaurante Loomis BR et alThe economic impact of smoke-free laws on restaurants and bars in 9 States..Prev Chronic Dis. 2013 Aug 1;10:E128

De fapt TOATE studiile efectuate in SUA fie nu au identificat nici un impact negativ fie o crestere a veniturilor restaurantelor si barurilor Mandel et al. (2005). Smoke-free law did not affect revenue from gaming in Delaware Tobacco Control, 14(1), 10. Alamar, B. C. et al. (2004). Smoke-free Ordinances Increase Restaurant Profit and ValueContemporary economic policy, 22(4), 520-525. Bartosch, W. J., et al(1999). The economic effect of smoke-free restaurant policies on restaurant business in Massachusetts. Journal of Public Health Management and Practice, 5(1), 53-62 Alamar, B., & Glantz, S. A. (2007). Effect of smoke-free laws on bar value and profits American Journal of Public Health, 97(8), 1400-1402. 10: Boles, M., et al(2010). Smoke-free law associated with higher-than-expected taxable retail sales for bars and taverns in Washington State Prev Chronic Dis, 7(4), A79.

Spre acelasi rezultat (absenta oricarui impact economic al legilor antifumat a fost raportat si in Cipru, Belgia, Mexic Talias, M. A., et al (2014). The effect of smoke-free policies on hospitality industry revenues in Cyprus: an econometric approach. Tobacco control, 24:e199-e204. De Schoenmaker, S., et al. (2012). The influence of a smoking ban on the profitability of Belgian restaurants. Tobacco control, doi:10.1136/tobaccocontrol-2011-050283. LĂłpez, C. M. G., et al (2011). The economic impact of Mexico Cityâ&#x20AC;&#x2122;s smoke-free law. Tobacco Control, doi:10.1136/tc.2010.036467.

Practic nici un studiu independent, condus stiintific, nu a identificat efecte economice negative ale implementarilor legilor antifumat Eriksen, M., & Chaloupka, F. (2007). The economic impact of clean indoor air laws CA: A Cancer Journal for Clinicians, 57(6), 367-378. Scollo, M., Lal, A., Hyland, A., & Glantz, S. (2003). Review of the quality of studies on the economic effects of smoke-free policies on the hospitality industry. Tobacco control, 12(1), 13-20.

Boli respiratorii în România, externări august 2016 versus martie 2016 - 37,3%

Reducerea cu 37,3% a numărului de externări prin boli respiratorii după implementarea Legii antifumat Cum se explică acest impact rapid asupra numărului de pacienți care se internează pentru boli respiratorii ? Fumatul favorizează inflamația cailor respiratorii și paralizează capacitatea acestora de a elimina noxele din atmosferă, inclusiv eliminarea bacteriilor și virușilor (paralizeaza activitatea cililor din căile respiratorii)

Astm bronșic, cazuri externate în intervalul martie – august, 2016 versus 2015 - 31,4%

Fete - 10,9%

Băieți Reducerea marcată a cazurilor de astm bronșic după implementarea Legii antifumat

Reducerea cazurilor de infarct de miocard (comparatie primele 5 luni după aplicarea Legii antifumat cu cele 5 luni similare ale anului 2015 23363

22096

Cum se explică acest impact rapid asupra incidenței infarctului de miocard? Fumatul crește capacitatea de coagulare a sângelui și destabilizează placile de aterom, două condiții esențiale pentru apariția trombozelor intracoronariene care induc un infarct de miocard. Reducerea numărului de țigări fumate și fumatul în aer liber reduce acest efect. Efectul este benefic și pentru nefumători, feriți de fumat pasiv.

HONG KONG Numărul de copii spitalizați pentru probleme respiratorii a scăzut cu 47% dupa implementarea Legii antifumat Lee, S. L., (2016). Smoke-free legislation reduces hospital admissions for childhood lower respiratory tract infection. Tobacco control, tobaccocontrol-2015.

SCOTIA Inainte de implementarea legii antifumat (2006) cazurile de astm bronsic cresteau cu 5% pe an. Dupa 2006 incidenta astmului bronsic a scazut cu 18% Mackay, D., et al (2010). Smoke-free legislation and hospitalization for childhood asthma. New England Journal of Medicine, 363(12), 1139-1145.

ANGLIA Mortalitatea neonatala a scazut cu 7,6% imediat dupa implementarea legii antifumat

Legile antifumat au condus la scăderea rapidă a numărului de infarcturi miocardice (in medie cu 17,5%) a bolilor cerebrovasculare, cardiace si respiratorii Hurt,et al. (2012). Myocardial Infarction and Sudden Cardiac Death in Olmsted County, Minnesota, Before and After Smoke-Free Workplace Laws.Archives of Internal Medicine, 172(21), 1635–1641. Sipilä, J. O. T., et al(2016). Association of restaurant smoking ban and the incidence of acute myocardial infarction in Finland.BMJ open, 6(1), e009320. Meyers, D. G., Neuberger, J. S., & He, J. (2009). Cardiovascular effect of bans on smoking in public places: a systematic review and metaanalysis.Journal of the American College of Cardiology, 54(14), 1249-1255. Hahn, E.J et al (2014). Fewer hospitalizations for chronic obstructive pulmonary disease in communities with smoke-free public policiesAmerican journal of public health, 104(6), 1059-1065. Tan, C. E., & Glantz, S. A. (2012). Association between smoke-free legislation and hospitalizations for cardiac, cerebrovascular, and respiratory diseases a meta-analysisCirculation, 126(18), 2177-2183. Jones, M. R.,. (2014). Cardiovascular events following smoke-free legislations: an updated systematic review and meta-analysisCurrent environmental health reports, 1(3), 239-249.

Care au fost efectele implementarii legilor antifumat în alte țări ? •

USA:

Numarul internarilor pentru boli cardiace s-a redus cu 39% dupa primul an si cu 47% dupa trei ani de la intrarea in vigoare a legii antifumat Huder SA, Milz S, Jordan T, Price J, Silvestri K, Butler P.Prev Med. 2007 Jul;45(1):3-8. Epub 2007 Apr 4

-O

metaanaliza a 11 studii publicate intre anii 2004 si 2009 a demonstrat faptul ca interzicerea fumatului a fost urmata de o reducere cu 17% a riscului de infarct de miocard in populatia generala Meyers DG, Neuberger JS, He J.J Am Coll Cardiol. 2009 Sep;54(14):1249-55.

•

SCOTIA: atat nefumatorii cat si fumatorii au beneficiat de pe urma adoptarii legii antifumat in 2006. In primul an numarul internarilor pentru infarct s-a redus deja cu 14% pentru fumatori, cu 19% pentru fostii fumatori si cu 21% pentru nefumatori Pell JP, et al. N Engl J Med. 2008;359(5):482.

•

ITALIA (Roma): dupa adoptarea legii antifumat incidenta infarctelor s-a redus cu 11,2% - 15,3% la populatia generala cu varste intre 35 si 74 ani. Cesaroni G, Circulation. 2008;117(9):1183.

â&#x20AC;¢ AMERICA DE NORD si EUROPA: Interzicerea fumatului a fost urmata de reducerea semnificativa a numarului de nasteri premature si a crizelor de astm bronsic la copii -Been JV, et al, Lancet. 2014 May;383(9928):1549-60. Epub 2014 Mar 28. -Kabir Z,et al, PLoS One. 2013;8(3):e57441. Epub 2013 3 26. -Cheng KW, et al, Am J Prev Med. 2011 Dec;41(6):566-72. -Lee JT,et al, PLoS One. 2011;6(6):e20933. Epub 2011 Jun 15.

VI. FALSITATEA ARGUMENTELOR DETRACTORILOR LEGII ANTIFUMAT

Legea nr. 15/2016 ar fi excesiv de severa (â&#x20AC;&#x17E;cea mai dura lege antifumat din Europaâ&#x20AC;?)

Fals ! prevederile legilor similare din Anglia, Irlanda, Grecia, Finlanda,Franta, Ungaria, Croatia, Lituania, Bulgaria, Moldova sunt mai severe comparativ cu legea romaneasca. Spre exemplu in Anglia fumatul este permis la minim 100 m de intrarea intr-o cladire publica. http://nannystateindex.org(2016)

The Best and the Worst to Eat, Drink, Smoke and Vape in the EU

Cele mai puțin libere țări

Cele mai libere țări

România face parte din rândul țărilor Europene cu o Legislație “blândă” față de fumat și consumul de alcoo;

http://nannystateindex.org(2016)

Tari cu o lege antifumat mai restrictiva decat cea a Romaniei: Marea Britanie, Irlanda, Norvegia, Spania, Acestea au adoptat mai multe dintre prevederile Organizației Mondiale a Sănătății propuse prin Convenția Cadru privind Controlul Tutunului (Framework Convention on Tobacco Control).

Tari cu o lege antifumat mai relaxata decat cea a Romaniei Germania, Elveția, Austria.

AUSTRALIA Intre 1991 si 2013 a reusit sa reduca cu 50 % (de la 24,3% La 12,6%) numarul de fumatori prin masuri de preventie

Argumentul că în alte țări legea nu e la fel de restrictivă e unul greșit dacă ne uităm la motivele pentru care se întâmplă asta: industria tutunului a reușit să-și exercite influența mai mult și să amâne sau să împiedice adoptarea prevederilor recomandate de Organizația Mondială a Sănătății, prevederi care sunt făcute pentru a proteja nefumătorii și a reduce numărul de noi fumători (care, după cum am văzut, în proporție de 90% sunt minori). https://opriviresceptica.wordpress.com/2016/10/07/fumatul-pasivsi-legea-antifumat/

(a se vedea capitolul )

Legea nr. 15/2016 ar discrimina fumatorii

Eronat ! Constitutia nu consacra dreptul la fumat si nici alte drepturi specifice fumatorilor. Neexistand aceste drepturi acuzatia de discriminare nu are fundament (motivatia Curtii Constitutionale (CC) nr. 29/27.01.2016).

Mai mult: aceasta lege protejeaza fumatorii de fumat excesiv ! 97

Legea nr. 15/2016 nu ar respecta dreptul la asociere al fumatorilor

Eronat ! „Obiceiul de a fuma sau dorinţa de a degusta produse din tutun... nu este de natură să determine calificarea persoanelor care fumează ca alcătuind o asociaţie” (citat din motivatia Curtii Constitutionale nr 29/27.01.2016).

Legea nr. 15/2016 nu ar respecta art. 26 din Constitutia Romaniei care garanteaza “dreptul individual de a dispune de propria persoana” (formulari: „dreptul de ma sinucide”, „dreptul de a face ce vreau eu”, „dreptul nefumatorului (sic!) de a sta langa un fumator”

Eronat ! Art 26 specifica „...persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora...”. In consecinta dreptul de a dispune de propria persoana este limitat pentru fumatori in situatiile in care acestia creeaza conditii prin care incalca dreptul constitutional la sanatate al celor din jurul lor (motivatia Curtii Constitutionale nr. 29/27.01.2016). 99

Legea nr. 15/2016 ar fi fost adoptata fara existenta unui studiu de impact economic

Fals ! Acest studiu exista si a fost discutat in Comisiile parlamentare in perioada de pregatire a textului Legii. http://www.economica.net/peste-42-000-de-romani-mor-anual-din-cauza-bolilor-provocatede-fumat--cheltuim-1-2-mld--lei-pe-an-ca-sa-tratamfumatorii_113694.html#ixzz45Y4vXPRq.

100

“Poluarea este aste mai daunatoare decat fumatul. Datorita poluarii speranta de viata din Bucuresti este cu 10 ani mai redusa decat in restul tarii” (D-l Liviu Mihaiu, emisiunea “Intre bine si rau”, 31.03.2016)

Bucuresti (2012)

Fals! Bucurestiul se afla pe locul doi (dupa jud. Valcea) in ceea ce priveste speranta de viata. http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-17596267-unde-traieste-cel-maimult-romania-judetele-durata-viata-cea-mai-ridicata-din-tara-noastra.htm

101

VII. AGRESIVITATEA INDUSTRIEI TUTUNULUI SI A UNEI PARTI A MASSMEDIEI

102

Poate ca nici o lege nu a fost atacata mai mult decat Legea antifumat. Parlamentarii se afla in fata celei de A treia tentative de modificare a legii la 13 luni de la Votarea ei (15 Decembrie 2015). Din momentul adopTarii acestei legi o parte a massmediei (intre care canale de televiziune cu acoperire nationala) a atacat-o sistematic fie pedaland pe discriminarea fumatorilor fie Anuntand apocalipsa economica a cluburilor, Cazinourilor in lipsa fumatorilor si pierderea Locurilor de munca a celor care lucreaza in aceste stabiliment. Practic aparitiile la televiziuni a celor care sustin legea Si care au incercat sa explice adevaratul sens protectiv national al acesteia au fost fie sporadice, meteorice fie Folosite pentru a fi atacati cu pseudoargumentele de mai sus. Strategia folosita este cea binecunoscuta: “fear, uncertainty and doubt” (frică, incertitudine și neîncredere).

Care sa fie motivul “ravnei” cu care este atacata sistematic Legea antifumat, in ciuda tuturor evidentelor care o sustin si a suportului sau popular? O parte a raspunsului o veti intui in cele ce urmeaza.

103

Singurele efecte negative ale legilor care restricționează fumatul sunt asupra profiturilor companiilor de tutun. Din acest motiv industria tutunului a incercat si incearca sistematic fie sa blocheze legile antifumat fie sa creeze si sa sustina din umbra oameni si/sau structuri organizate care sa lupte impotriva implementarii acestor legi Iata concluzia care apare dintr-un document intern al Companiei Phillip Morris din 1995 Impactul financiar al restricționării fumatului va fi colosal… Între trei și cinci țigări mai puțin pe zi pe fumător vor reduce profiturile producătorilor cu peste un miliard de dolari pe an (Nr. Bates 2025771934/1995)

104

Argumentul industriei tutunului si a unei parti a massmediei:Legea nr. 15/2016 ar conduce la un impact economic national negativ (Industria tutunului “noi suntem al doilea contribuabil la bugetul de stat”

Eronat ! NU industria tutunului este al doilea plătitor la bugetul de stat ci victimele ei care cumpara suicidar produsele acestei industrii!. Bugetul niciunui stat (inclusiv al statului roman) nu este dependent de comercializarea acestui drog. Niciuna dintre tarile care au implementat o lege antifumat nu a a intrat in colaps economic. Nici un calcul economic nu poate justifica incalcarea articolelor constitutionale nr. 22, 34, 35, 49 referitoare la apararea sanatatii cetatenilor tarii.

A sugera faptul ca economia Romaniei se „sprijina”pe veniturile obtinute de catre industria tutunului echivaleaza cu a sugera ca economia Romaniei este dependenta de comercializarea unui drog iar statul Roman ar trebui sa accepte sa fie complice la comercializarea unui drog.

105

Doua binecunoscute victime ale fumatului

Nicolae Dobrin

Johan Cruiff

Ni se spune cinic: “Tutunul dăunează grav sănătății, dar face bine bugetului de stat” “… Paradoxal, deși peste tot se spune că Ministerele Sănătății cheltuie foarte mulți bani cu fumătorii, este invers! Fumătorii cheltuie foarte mulți bani pentru stat. 80% din prețul unui pachet de țigarete înseamnă taxe, accize și TVA. Dacă plătești 10 lei pe un pachet de țigări 8 lei sunt bani la stat. Prin urmare, dacă acel pachet nu este cumpărat de pe piața legală statul pierde. Industria tutunului este al doilea mare plătitor la bugetul de stat adunând pur și simplu banii de la consumator. 2,75 mld de euro au mers anul trecut la bugetul statului” Interviu Doamna Gilda Lazar, RFI, 24 Noiembrie 2015

Cum afirmam mai sus, ÎNU industria tutunului este al doilea plătitor la bugetul de stat ci… dependenții de tutun. In plus, prevalența fumatului este cea mai mare in rândul celor cu educatie mai redusă și cu venituri mici. The Health Consequencesof Smoking—50 Years of Progress A Report of the Surgeon General. Executive Summary 2014

În aceste condiții încercați să vă închipuiți cam ce înseamnă ca un cetațean care are salariul minim pe economie să fumeaza un pachet de țigări pe zi al cărui preț variază între 13 și 17 lei (asa cum figurează acum pe internet). Cetățeanul cheltuiește minim 400 de lei pentru țigări adica undeva spre 40-50% din venitul net minim pe economie (!!!).

În realitate afirmația este nu numai gratuită dar și rău voitoare din minim două motive: -Se ignoră cu bună știință faptul ca atât Președintele cât și unii membri ai Comisiei de Sanatate a Camerei Deputatilor sunt fumatori. Daca aceștia ar fi acționat “subiectiv” atunci este de presupus că s-ar fi opus cu îndârjire Legii antifumat. În realitate, Președintele Comisiei nu numai ca nu a adoptat o astfel de atitudine dar a propus, la rândul sau, amendamente, la fel de constructive. Toți membri Comisiei au fost, fără excepție, extrem de pozitivi și activi în asigurarea unui spirit democratic al dezbaterilor. -Se ignoră, la fel, cu bună știință faptul că în argumantație, medicii se bazează pe dovezi științifice. Însăși Directiva 2014/40/UE a Parla-mentului European și a Consiliului Uniunii Europene excelează în a atrage repetat atenția ca toate modificările solicitate se bazează pe informații medicale științifice. The Health Consequencesof Smoking—50 Years of Progress A Report of the Surgeon General. Executive Summary 2014

Patru aspecte, vehiculate in massmedia, sunt în mod particular ofensatoare: 1. Sugerarea faptului că inițiativele parlamentarilor în ce privește fumatul sunt strict populiste. Citez: “Sunt populiste și emoțional duse la extrem. Toată ședința Comisiei de Sănătate a Camerei Deputaților s-a desfășurat sub presiunea ONG-urilor, erau bannere cu Colectiv, erau Parlamentari care au apărut să se tragă în poză...Deci s-a folosit o tragedie pentru a se impune măsuri extreme și insuficient gândite” Interviu Doamna Gilda Lazar, RFI, 24 Noiembrie 2015

Am participat la aceste sedinte. Nu am inregistrat nici o presiune populista asupra Comisiei de Sanatate. Dimpotriva elementul de presiune l-a constituit prezenta industriei tutunului la aceste sedinte contrar regulamentului !!!. 2. Atitudinea jignitoare la adresa medicilor din Comisia pentru Sănătate. “Parlamentul și-a delegat cumva puterile, mai nou doar comisiile de specialitate decid, Parlamentul votează formal. Aceasta este o ciudățenie mai ales că în comisiile de specialitate deciziile se iau de cele mai multe ori subiectiv, așa cum în comisia de sănătate, care este formată din medici” . Interviu Doamna Gilda Lazar, RFI, 24 Noiembrie 2015

Trecand peste evidenta tentativă de a “zgândări” orgoliul Parlamentului de for decizional suprem ne oprim strict asupra afirmației potrivit căreia medicii votează subiectiv în Comisia pentru Sănătate. Ni se spune explicit că membrii acestor comisii votează subiectiv … pe ce baza? Ce se sugerează?.

3. Acuzatiile de “fascism” adresate celor care au promovat si sustinut Legea antifmat Imediat dupa adoptarea Legii anti fumat senatoarea Cristiana Anghel declara in Parlament „I-aș ruga pe toți să se uite în istorie și să vadă cine a interzis prima dată în istorie în Europa fumatul. Hitler, domnilor, Hitler. Pentru că voia copii sănătoși pentru front.”.

Pe ce baza face doamna Cristiana Anghel (si nu numai ea, cum se va vedea in continuare) aceste afirmatii ? Pe materiale furnizate de industria tutunului ! „In Parlament a venit o singura doamna care mi-a dat sa citesc materialele si m-a intrebat daca sunt de acord sa sustin punctul lor de vedere, pentru ca nu aveau pe nimeni. (…) Era tanara, 30 de ani, Alexandra sau asa ceva, dar nu stiu mai mult.”

Sugerarea unei atitudini de tip nazist a sustinatorilor legilor antifumat (Health Nazi) a fost inventată de industria tutunului pentru a discredita eforturile de încurajare a sănătății publice. Victor Crawford, lobbyist pentru industria tutunului, a spus că scopul creării acestui termen a fost neutralizarea celor în favoarea controlului tutunului. „Am atacat mesagerul pe motiv că ar încerca să distrugă libertățile civile… că ar încerca să își impună valorile lor asupra publicului general și ar încerca să le impună asupra muncitorului de rând… și să distrugă libertatea de alegere ”. Katz, J. E. (2005). Individual right advocacy in tobacco control policies: an assessment and recommendation.Tobacco Control, 14(suppl 2), ii31-ii37. Prin extensie am putea face si urmatorul scenariu: toate asociațiile medicale recomandă activitatea fizică pentru o sănătate mai bună; și naziștii au recomandat activitatea fizică; deci asociațiile medicale sunt naziste (!!!). .. https://opriviresceptica.wordpress.com/2016/10/07/fumatul-pasivsi-legea-antifumat/

În 1992, de ziua națională fără tutun, suporterii grupului-paravan FOREST din Angia s-au îmbrăcat în uniforme naziste și i-au mulțumit secretarului de stat pe probleme de sănătate pentru “continuarea lucrurilor bune făcute de predecesorii săi din Germania nazistă.” Unul dintre scopurile acestor campanii era să prezinte fumătorii pe post de victime, după cum recunoștea un raport de marketing pentru industrie („Partea isteață a ideii campaniei este că îl face pe fumător victimă ale cărui drepturi trebuie protejate, în loc de cele ale nefumătorului.”). În ultimii ani industria a început să profite de altă temere a oamenilor – terorismul. Astfel, propaganda include acum comparații ale celor antifumat cu ayatollahi sau cu „teocrația Talibanilor Tutunului” În 1988, directorul executiv de la Philip Morris avertiza că „dacă fascismul vine în America, va veni sub forma unei campanii de sănătate”. În Europa, în campanii de relații publice au fost folosite imagini cu ceea ce părea un ghetou, etichetat „Zonă pentru fumători”. De asemenea, Philip Morris a lansat o campanie prin care succesele anti-fumat din SUA au fost denigrate, caricaturizate și comparate cu nazismul, încercând să stârnească frica printre oameni (a fost prezentată toată povestea cu „ce o să urmeze, carnea, sporturile…?”). https://opriviresceptica.wordpress.com/2016/10/07/ fumatul-pasiv-si-legea-antifumat/ Schneider, N. K., & Glantz, S. A. (2008). Nicotine. Nazis strike again. A brief analysis of the use of Nazi rhetoric in attacking tobacco control advocacy. Tobacco control, 17(5), 291-296.

Încercările de a îi caricaturiza și denigra pe cei care vor legi antifumat țin de decenii și sunt făcute cu mulți bani de la industrie prin intermediul unor grupuri aparent independente, sub îndrumarea unor companii de relații publice. Ironic, industria se folosește de același tip de propagandă ca și una pe care o foloseau naziștii (caricaturizarea) dar ii numeste pa altii nazisti. In plus modul in care trateaza suferinta celor persecutati si omorati de nazisti este fara nici un respect. Punerea pe acelasi nivel a evreilor din lagare cu fumatorii care acum trebuie sa se deplaseze zece metri pana afara ca sa fumeze merita intreg dispretul nostru. Al tuturor, fumatori si nefumatori https://opriviresceptica.wordpress.com/2016/10/07/fumatul-pasivsi-legea-antifumat/

4. Sugerarea faptului ca cei care promoveaza si sustin Legea antifumat o fac urmare a faptului ca sunt platiti de Companiile farmaceutice producatoare de medicamente careajuta fumatorii sa renunte la fumat. Citam un fragment din postarea domnului Octavian Andonic:“O

scurta cercetare pe internet arata ca ENSP – European Network for Smoking Prevention este finantata de organizatiile membre si de Comisia Europeana, fiind formata din medici si experti in sanatate. In Romania, printre membrii retelei se numara: Romanian Network for Smoking Prevention, Aer Pur Romania, Romanian Prevention Forum, United Youth Association. Oficial, finatarea este obtinuta din cotizatii, care variaza de la 50 de euro pentru persoanele fizice la 1500 euro pentru coalitiile nationale. De unde au organizatiile din Romania bani sa plateasca taxa de membru…? Google zice ca Aer Pur e finantat, intre altele, de Asta Zeneca, Boehringer Ingelheim etc., Forumul roman de preventie de Astra Zeneca, Sanofi si alte companii farma, Asociatia Tineri Uniti de MedHuB, o agentie de PR si una de publicitate…“Cea mai activa si mai galagioasa organizatie antitutun a fost, in ultima vreme, mai ales pe Facebook, Coaliția România respiră, formată din mai multe ONG-uri despre care nu știe nimeni din ce surse sunt finanțate, dar care, ciudata potriveala, își desfășoară activitatea în sediul Asociației Române a Producătorilor de Medicamente Generice, reprezentanta Coalitiei, Ramona Brad, avand chiar o stransa relatie de familie cu cel care conduce Asociatia”. http://www.amosnews.ro/vlad-voiculescu-si-aproape-plagiatul-2016-09-28

Pentru linistea domnului Octavian Andronic: Coalitia Romania Respira nu are alta finantare decat cea a buzunarelor membrilor ei

Ce ne (mai) ascunde industria tutunului ?

Companiile de tutun minimalizeaza prezenta Poloniului radioactiv in tutun si faptul ca nici o tehnica folosita nu a reusit sa-l indeparteze. Sursa Poloniului radioactiv: fosfatii folositi ca ingrasamant in cultura tutunului. Pachetele de tigari ar trebui sa fie inscriptionate cu semnul specific radioactivitatii 113

Agresivitatea industriei tutunului impotriva legilor antifumat se manifesta prin mijloace diverse care ar putea fi sintetizate astfel: 1. Activitatti de lobby 2.Campanii de discreditare a organizațiilor științifice 3.Crearea unei rețele de cercetători supuși industriei 4.Știință de diversiune: crearea de studii “stiintifice” controlate de catre proprii avocati, studii care ajung la concluzia, spre exemplu, ca fumatul pasiv nu este periculor 5. Crearea de asociațiile ale fumătorilor și alte grupuri-paravan O excelenta analiza atuturor acestor mijloace folosite de industria tutunului o puteti urmari la: https://opriviresceptica.wordpress.com/2016/10/07/fuma tul-pasiv-si-legea-antifumat/

114

Exemple: În 1992 Environmental Protection Agency din Statele Unite a emis un raport în care punea fumul de țigară (inhalat pasiv) în categoria A de substanțe carcinogene. Inainte de finalizarea acestui raport industria tutunului a platit oameni de stiinta ca sa trimita scrisori catre diverse publicatii in care sa critice raportul Trotter, L., & Chapman, S. (2003). “Conclusions about exposure to ETS and health that will be unhelpful to us”: How the tobacco industry attempted to delay and discredit the 1997 Australian National Health and Medical Research Council report on passive smokingTobacco Control, 12(suppl 3), iii102-iii106.

Dupa publicarea raportului judecătorul care s-a ocupat de caz a decis că raportul făcut de EPA nu a stabilit că fumul inhalat pasiv ar fi un carcinogen. Aceasta decizie a fost imediat mediatizata de industria tutunului Merlo, E. „The Czarina’s Edict,” Philip Morris. January 11, 1993Bates No. 2023920140

Pe lângă acțiunile legale, Philip Morris a încercat să distrugă reputația pe care o avea EPA și s-a folosit de jurnaliști pentru asta. Strategia a fost relativ simplă: au fost plătite articole critice în cele mai importante ziare, au fost plătiți jurnaliști să lovească în EPA și să prezinte „varianta noastră a poveștii”, jurnaliștii asociați cu anumite think thank-uri critice față de EPA au fost „susținuți financiar” și chiar a fost înființată o școală de jurnalism (National Journalism Center) Muggli, M. E., et al (2004). Turning free speech into corporate speech: Philip Morris’ efforts to influence US and European journalists regarding the US EPA report on secondhand smoke. Preventive medicine, 39(3), 568-580.

Probabil ca nu multa lume stie ca incepand cu 2007 Japan Tobacco Industry acorda burse jurnalistilor romani… http://www.euromonitor.ro/fundatia-pentru-excelenta/wpcontent/uploads/formular_de_inregistrare_2013_2014.pdf

115

AUSTRIA – un caz simptomatic În 1992, Michael Ausserwinkler (medic) a devenit ministrul sănătății și a propus o lege antifumat care prevedea si o restricționare a reclamelor pentru fumat. A fost obligat de guvern să demonstreze că reclamele la țigări ar avea vreo influență asupra consumului (ca și când asta n-ar fi evident). Cel care a fost desemnat să determine acest lucru a fost un psiholog specialist în publicitate. Acest psiholog e cel care a proiectat întreaga strategie de publicitate pentru Austria Tabak. Este ca si cum ai pune lupul paznic la oi. Campania anti-lege s-a desfășurat în presa austriacă, dar și în cea germană și reacția a fost puternică. Unul dintre cei mai importanți oamenii din industria ziarelor din Germania a cerut o întreveder personală cu ministrul și l-a avertizat că dacă va continua, va avea de înfruntat o aversă puternică din partea presei internaționale. Au circulat zvonuri cum că echipele austriece de fotbal își vor pierde sponsorizările de la industria tutunului de care depind (celebrul argument „depindeți de noi” al industriei). Și pentru că toată campania nu l-a făcut să dea înapoi, a fost destituit. Simpson, D. (2005).Austria – small but deadly. Tobacco control, 14(1), 3-4.

Astfel, Austria are reputația de „scrumiera Europei” și foarte mulți fumători tineri Muttarak, R., et al(2015)Smoking ban in Austria: a long overdue step but still a lot to be done.The Lancet, 385(9972), 941942.

Cu toate acestea, incapand cu 2018 Austria va avea o lege care va interzice fumatul in baruri si restaurante

116

Canalele de televiziune refuza sa puna in aplicare prevederea Legii antifumat care le obliga sa ocupe 30 de minute din timpul de publicitate pe saptamana materialelor educative antifumat. Drept urmare aceste materiale nu ajung la public.

117

118

119

120

121

COPIII SI ADOLESCENTII PRINCIPALA TINTA A IDUSTRIEI TUTUNULUI

122

Fumat initiat la 18 ani sau mai tarziu Fumat initiat inainte de 18 ani

Vârsta de inițiere a fumatului în populația Statelor Unite ale Americii ,12-18 ani și,respectiv, peste 18 ani Peste 50% dintre fumători au început să fumeze înainte de 18 ani, de regulă la 14 – 15 ani. Aproape nimeni nu se apuca de fumat dupa 25 de ani US Department of Health and Human Services. (2012). Preventing tobacco use among youth and young adults: a report of the Surgeon General. Atlanta, GA: US Department of Health and Human Services, Centers for Disease Control and Prevention, National Center for Chronic Disease Prevention and Health Promotion, Office on Smoking and Health, 3. Factsheet Sursa: Substance Abuse and Mental Health Services Administration, Center for Behavioral Health Statistics and Quality, National Survey on Drug Use and Health, 2002-2012. Date preluate din “The Health Consequences of Smoking—50 Years of Progress A Report of the Surgeon General Executive Summary . U.S. DEPARTMENT OF HEALTH AND HUMAN SERVICES Public Health Service, Office of the Surgeon General Rockville, MD , 2014

123

Tinerii: tinta industriei tutunului Phillip Morris: „Adolescentul de astazi este clientul nostru potential de maine si majoritatea fumatorilor incep sa fumeze in adolescenta. Comportamentul fata de fumat al adolescentilor este in mod particular important pentru Phillip Morris” (Phillip Morris, Special Report, “Young Smokers: Prevalence, Trends, Implications and Related Demographic Trends”, March 31, 1981, Bates No. 1000390803.).

RJ Reynolds: „...segmentul de populatie 14-18 ani este un segment in crestere al populatiei de fumatori. RJR-T trebuie sa stabileasca repede un brand nou de succes pe aceasta piata pentru mentinerea pe termen lung a pozitiei noastre” (RJ Reynolds, “Planned Assumptions and Forecast for the Period 19771986,” March 15, 1976, Bates No. 502819513 -953227. Brown & Williamson, Memo by RL Johnson, Brand Manager, to Executive Vice President Pittman, February 21, 1973, Bates No. 680135996).

124

Industria tutunului spune mereu că nu vinde si nu promovează țigările în rândul copiilor. Realitatea este diametral opusa “…grupul de vârstă14-24 în 1960 reprezenta 21% din populație […] Pe măsură ce se vor maturiza, vor deveni o cotă de piață cheie în volumul de țigări pentru următorii 25 de ani… Ne vom îndrepta publicitatea către acest grup de adulți tineri…” „Rata de creștere fenomenală pentru Marlboro în trecut a fost atribuită în mare parte penetrării mari a pieței de tineri fumători… între 15 și 19 ani.” „Dovezile sunt acum disponibile să indice că grupul de vârstă de 1418 ani este un segment în creștere în populația fumătoare. RJR-T [R.J. Reynolds Tobacco] trebuie să stabilească omarcă nouă de succes dacă vrem să ne menținem poziția în industrie pe termen lung.” Companiile știau foarte bine că trebuie să îi convingă pe oameni să fumeze până sunt tineri, altfel o să rămână fără clienți. De aceea au făcut tot posibilul să asocieze țigările cu rebeliunea, să le pună în categoria lucrurilor „interzise” pe care tinerii le descoperă când cresc (la fel ca sexul, de exemplu) și să le facă să pară cool. Bates, C., & Rowell, A. (2004). Tobacco Explained… the truth about the tobacco industry…in its words. World Health Organisation

125

Ostentația cu care se afișează pachetele de țigări în spațiile comerciale cu afluenta mare de public (spre exemplu casele de marcat) face parte din comportamentul al industrie tutunului. “Afișarea”, “expunerea” în acest mod a țigărilor este o modalitate premeditată de atragere în special a copiilor și tinerilor spre fumat, ceea ce înseamnă, de fapt, atragerea spre o sinucidere lentă sau/și spre auto îmbolnăvire cronică. Acest comportament agresiv este împotriva Art. 22 din Constituția României (Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică) care la punctul (1) garantează dreptul la integritatea fizică a cetățenilor țării și Art. 34 (Dreptul la ocrotirea sănătăţii) în care se specifică, la punctul (1): Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat. Sunt putini care stiu ca, in ciuda acestei realitati si urmare a presiunilor “extrinseci” din prima forma a Legii antifumat a fost exclus amendamentul potrivit caruia se interzicea afișarea produselor din tutun în locurile obligatorii de trecere din unitățile în care acestea se comercializează”) pe motivul discriminarii comercializarii produse comerciale in raport cu altele. Excluderea acestui amendament contravine art. 8. al Directivei 2014/40/UE care recomanda distingerea produselor din tutun de mărfurile obișnuite trebuie făcută cu claritate atât de către membri Parlamentului. Responsabilitatea constituțională pentru starea de sănătate a populației trebuie văzută ca fiind deasupra oricărui interes economic, deasupra oricărei tentative de negociere care are la bază așa numita contribuție majoră a fumătorilor la bugetul statului.

VIII. Concluzii finale

127

Concluzii finale (1):

Fumatul are un impact major asupra starii de samatate a fumatoului si a nefumatorului in special prin provocarea de boli respiratorii, cardiovasculare si cancer

Expunerea chiar aparent minora la fumul de tutun este periculoasa.

Speranta de viata a fumatorilor este cu 10 ani mai redusa comparativ cu a nefumatorilor.

Fumatul pasiv / involuntar are efecte severe asupra populatiei si in special asupra copiilor

Singura modalitate de a exclude fumatul pasiv dintr-un anumit spatiu (inchis/ semideschis) este interzicerea completa a fumatului in acel spatiu

128

Concluzii finale (2):

6. singura modalitate de a asigura protecția față de efectele fumatului este ca fumatorii să fumeze în aer liber, în spații complet deschise, aflate la distanță de intrarea în clădiri. In oricare alta situatie (crearea de spatii semideschise pa terase, cu mai multi de doi pereti si un acoperis, crearea de spatii destinate “exclusiv” fumatului, etc) se creeaza conditii inacceptabile pentru fumatul pasiv / involuntar al nefumatorilor si pentru fumat excesiv a fumatorilor cu consecinte severe asupra starii de sanatate a ambelor categorii

129

Concluzii finale (3): 7. Legea nr. 15/2016 este cel mai important pas inainte in prevenirea bolilor respiratorii, cardiovasculare si a cancerului in Romania. 8. Legea nr. 15/2016 NU este â&#x20AC;&#x153;cea mai dura din Europaâ&#x20AC;? ci este semnificativ mai permisiva comparativ cu legislatia existenta in alte tari. 9. Experienta primelor luni de la implementarea legii antifumat si a tarilor care au adoptat o lege asemanatoare inaintea Romaniei a demonstrat ca implementarea acesteia are efecte benefice rapide si semnificative asupra sanatatii pupulatiei. 10. Aparitia Legii antifumat NU a avut nici un impact economic negativ. Nici un studiu independent efectuat vreodata in tarile care au implementat o astfel de lege nu au identificat, de altfel, vreun impact negativ

130

Concluzii finale (4):

11. Initiativele actuale de modificare a Legii nr. 15/2016 reprezinta un atentat grav la adresa sanatatii intregii populatii, atat a nefumatorilor (carora li se creeaza conditiile fumatului pasiv sau involuntar) cat si a fumatorilor (carora li se creeaza conditii pentru fumat excesiv)

131

IX. Comentarii finale

132

•

1.Dreptul la sanatate este un drept fundamental. Acest drept nu este negociabil si se afla inaintea oricaror interese individuale sau de grup. In consecinta este inadmisibil să fie prevăzute norme juridice în vederea manifestării unui obicei particular al unor cetățeni, care, în plus, contravine și prevederilor constitutionale care obliga Statul de a asigura protejarea sănătății cetățenilor săi.

•

2. Eforturile intregii comunitati (si in special al Parlamentarilor Romaniei) trebuie sa fie indreptatea spre educatie care sa conduca la descurajarea fumatului, in special in randul tinerilor (si nu spre incurajarea fumatului prin crearea de stabilimente specifice).

•

3.Reducerea numarului celor care „consuma” acest drog nu poate avea decat efecte benefice asupra starii de sanatate a intregii populatii precum si efecte economice benefice majore prin reducerea substantiala de imbolnaviri datorarte tutunului si, prin aceasta, reducerea enormului efort bugetar destinat, in prezent, ingrijirii victimelor fumatului.

133

X. ANEXE

134

X.1.CARE ESTE OPINIA CETĂȚENILOR ÎN LEGĂTURĂ CU LEGEA ANTIFUMAT?

135

- Sondaje recente arată faptul că politicile naționale anti-fumat care au ca scop reducerea consumului de tutun în România sunt aprobate de majoritatea populației (85%) nu numai de majoritatea nefumătoare (91%) dar și de 73% din minoritatea fumătoare. - Studiul Omnibus efectuat in lunile OctombrieNoiembrie 2016 a concluzionat ca 80% dintre cetățenii României aprobă aceasta Lege. Insăși 63% dintre fumători o aprobă (!); - Studiul Mercury Research (octombrie 2016) intitulat - „Percepția publicului larg cu privire la politicile de control ale consumului de tutun” semnalează faptul că această lege a fost privită și primită extrem de pozitiv de populație: aproape trei sferturi din populația României ar susține o inițiativă pentru interzicerea promovării produselor din tutun în magazine și localuri, iar același procent este de acord cu uniformizarea pachetelor de țigări astfel încât acestea să fie neutre și neatractive.

136

Președintele Executiv al Asociației Comercianților din Centrul Istoric al Bucureștiului, Octav Dură “Mi-e greu să cred că acest amendament/ proiect de lege va trece atâta timp cât tot acești deputați și senatori au votat prima lege antifumat….Noi sincer nu înțelegem ce se întâmplă, atâta vreme cât acum două săptămâni a intrat în vigoare o lege și astăzi se discută modificarea ei”….Ne așteptam ca cifra de afaceri să scadă cu 10% . În majoritatea locațiilor pe care noi le gestionăm, și a membrilor din organizație, nu se simt variații mari ale vânzărilor. Există excepții, ca de exemplu mall-urile, unde este un pic mai afectată cifra de afaceri. Ne așteptăm ca în viitor vânzările să rămână la același nivel”,

http://stirileprotv.ro/stiri/social/bucurestenii-au-luat-cu-asalt-asearacentrul-vechi-au-asteptat-si-cate-o-jumatate-de-ora-pentru-a-prindeun-loc-la-masa.html?ref=yfp http://m.adevarul.ro/economie/stiri-economice/bilanT-legea-antifumatnu-avut-efectele-scontate-patronii-restaurante-vigoare1_571656cb5ab6550cb8267de3/index.html

137

Deși în general fumătorii nu susțin la fel de mult politicile de control al tutunului precum nefumătorii, o buna parte dintre fumatori (asa cum arata si sondajele din Romania) sunt de acord ca interzicera fumatului la locul de munca si in baruri si restaurante este un lucru bun. De exemplu, în Irlanda 83% dintre fumători considerau că legea antifumat este „bună” sau „foarte bună”, iar 46% considerau că legea îi va ajuta să se lase de fumat. In New York 77% dintre tinerii nefumatori si 58% dintre fumatori sustin legea care interzice fumatul in spatii publice inchisecare merg in cluburi Fong, G. T., et al (2006). Reductions in tobacco smoke pollution and increases in support for smoke-free public places following the implementation of comprehensive smoke-free workplace legislation in the Republic of Ireland: findings from the ITC Ireland/UK Survey. Tobacco control, 15(suppl 3), iii51-iii58.

138

COMENTARII LA PETITIA IN FAVOAREA LEGII ANTI-FUMAT (petiție depusă de Societatea Română de Cardiologie, Societatea Română de Pneumologie și Fundația Româna a Inimii la 3 Noiembrie 2015 – a se vedea pagina …) 1.Pentru ca știu CIT rău face fumatul si in orice țara civilizata fumatul in spații publice este prohibit ! 2.Pentru ca stiu faptul ca potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, fumatul este pe cale sa devină principala cauza de morbiditate şi mortalitate din lume. Statisticile arată că aproximativ 50% dintre fumatori mor din cauza unor afecţiuni provocate de fumat. 3.Avem intr-adevar probleme in spatiul public cu fumatorii. Au si ei dreptul lor (va scrie un fost fumator), dar dreptul la viata si sanatate trebuie respectat. Ma bucur ca a aparut o astfel de petitie. Si fumatul, dar si consumul de alcool exagerat au devenit o problema nationala, atat din punct de vedere al sanatatii cat si al cheltuielilor sociale. 4. Sunt medic si sunt preocupata de sanatatea tuturor persoanelor. In primul rand isi fac rau lor prin degradarea sanatatii lor intr-un mod voluntar si costisitor. In general am remarcat ca fumatorii includ si alcoolul si sarea si sexul in randul interdictiilor absolute pe care medicii le-ar recomanda, astfel ca, motiveaza fumatorii , renuntarea la toate acestea ar face viata lipsita de placere. De fapt, medicii care recomanda renuntarea totala la fumat recomanda doar moderatia in privinta altor substante, care doar in exces dauneaza sanatatii. Deasemenea am remarcat ca fumatorii percep recomandarea ca o observatie negativa la adresa lor si ca nu sunt dispusi sa asculte informatii despre rezultatele studiilor medicale asa cum nu sunt dispusi probabil sa vada imaginile mari si afirmatiile scrise cu litere mari pe pachetele de tigari. M-am bucurat cand s-au scumpit tigarile, cand au fost obligatorii avertizarile de pe pachetele de tigari, dar imi dau seama ca nu este de ajuns si doar legea mai poate ajuta. In al doilea rand sunt afectata si eu de cate ori merg intr-un loc public unde se fumeaza. In plus, acolo unde fumatul este deja interzis si totusi se fumeaza, atitudinea ferma, civica si raspunsul autoritatilor de control trebuie sa existe. 5.Astept de multa vreme o astfel de lege. 6.Pentru ca am dreptul sa traiesc civilizat 7.Este ESENTIAL sa fie CONSTRANSA legislativ si PUNITIV populatia din Romania pentru a fi interzis fumatul in INSTITUTII, IN SPECIAL SPITALE (pe culoare, unde NU PRIMESTE NIMENI AMENDA!!), locuri publice inchise si deschise, DAR SI IN AER LIBER!!, adica pe strada, parcuri, etc.

139

8.Imi pasa de sanatatea romanilor. Imi pasa de sanatatea copiilor nostri.. 9.Sunt pentru sustinerea sistemului sau sistemelor ce ajuta societatea noastra. Toate cele bune,Dumnezeu sa ne ajute sa traim omeneste! 10. Tot ce tine de o viata mai buna, decenta - trebuie sustinut neconditionat. 11. In primul rind pentru protejarea copiilor impotriva fumatului pasiv si exemplului negativ. 12.Din spirit civic 13.O initiative absolut necesara !!! 14.Doresc ca fumatul sa fie intrzis in locurile publice.Sunt un fost fumator si abia acum realizez cat este de nociv fumatul mai ales pentru fumatori pasivi 15.Avem nevoie de aceasta reglementare pentru a reusi reducerea numarului de fumatori, protejarea nefumatorilor, educatie pozitiva a copiilor si tinerei generatii. Cei mai castigati vor fi chiar fumatorii. 17. Va multumesc pentru semnarea petitiei ! In "traducere" primele doua paragrafe ale petitiei spun ca daca ar fi fost votata legea de interzicere a fumatului in spatiile publice cluburile si-ar fi montat instalatiile automate de protectie antiincendiu. Aceste instalatii se declanseza automat in momentul in care detectorii lor sesizeaza fum si/sau foc. Dat fiind faptul ca in cluburi se fumeaza intens proprietarii cluburilor NU isi monteaza instalatiile antiiincendiu pentru ca acestea s-ar declansa imediat. Acesta a fost si cazul de la Colectiv. Singura modalitate de a proteja cluburile si restaurantele este de a monta aceste instalatii; ori aceasta NU se poate face decat interzicand complet fumatul in aceste spatii. Daca fumatul ar fi fost interzis atunci Colectiv ar fi avut instalatie antiincendiu care s-ar fi declansat cind buretele a luat foc si ar fi stins automat incendiul. Aceasta este legatura dintre Legea antifumat si ceea ce s-a intimplat la Colectiv. Gabriel TatuChitoiu 18. Am semnat pentru ca sunt mama si cred cu tărie ca putem transforma aceasta lume intr-una mai buna pentru copiii noștri! 19. Pentru ca imi pasa 20. Semneaza pentru viitor nu pentru moment, pentru sanatate nu pentru interesul si binele personal!!! Semneaza gandindu.te si la copii sau nepotii care inca nu pot face asta! 21.Cei care vor sa fumeze in spații publice sau la servici pot sa o facă inafara incintei.

140

22.Nu-i corect ca atunci când mă opresc într-un spațiu public, să savurez un ceai ,să înghit și fumul de țigară a celor care fumează. 23.ESTE USOR DE IMAGINAT FAPTUL CA DACA ACEASTA LEGE AR FI FOST VOTATA SI APLICATA LA TIMP EA AR FI PUTUT CONDUCE LA SECURIZAREA ANTIINCENDIU A LOCALURILOR PUBLICE (CLUBURI, RESTAURANTE, BARURI) CU INSTALATII AUTOMATE DE STINGERE. IN ACESTE CONDITII TRAGEDIA DE LA "COLECTIV" NU S-AR FI PRODUS SI TOTI CEI TRECUTI ACUM IN NEFIINTA SAU CARE SE ZBAT INTRE VIATA SI MOARTE AR FI FOST VII SI NEVATAMATI PRINTRE NOI ! 24.Doresc ca toti bolnavii sa fie ingrijiti la cele mai inalte standarde si salvati ! Dumnezeu sa va ajute! 25.Cred ca schimbarile aduse astfel sunt benefice pentru noi toti ! D-zeu sa-i odihneasca pe cei care au murit in aceste zile ! 26.Pentru ca trebuie sa fim sanatosi!!!!! 27.Sunt perfect de acord cu cerintele! 28.Indiferent ce lege se va da in scumpa mea Tara, nu se va respecta...Nu mai fumez, ba mai mult, nu suport fumul ...M-am ales cu niste urmari destul de neplacute.. M-as bucura ca aceaswta lege sa aiba sorti de izbanda,,..hahahaa 29.E mai importanta sanatatea si viata celor care merg sa se distreze. Sunt fumator si totusi sunt de acord 30.Pentru ca nu mai vreau sa-mi distrug plămânii de fiecare dată când întru intr-un local. Chiar și în cofetării se fumează. E inadmisibil!! 31.Pentru veridicitatea faptelor semnalate 32.pentru ca sustin cauza. 33.Fumatul este daunator sanatatii! 34. Este o urgenta adoptatea unei asemenea legislatii ! 35.pentru ca am dorit sa ma implic in protejarea nefumatorilor fata de fumatul pasiv 36.Nu sunt de acord cu fumatul in spatiile publice, fiecare sa fumeze in spatiul lui privat

141

37.Pentru ca in România se fumează mult prea mult in spațiile publice, majoritatea cafenelelor nu au spații pentru nefumători si in multe locuri acestea sunt total neadecvate (foarte mici si invadate de fumul de la mesele vecine). 38.Pentru viata 39.Am fumat timp de 10 ani si inteleg nemultumirea celor care fumeaza. Pe de alta parte aleg sanatatea mea si a celor din jur si sa nu mai inhalez fumul celor de la mesele vecine. 40.Pentru ca imi simt drepturile incalcate atunci cand merg in restaurant la nefumatori dar plec din cauza fumului cu ochii inlacrimati si cu dureri de cap! Nu exista loc pentru nefumatori, doar o delimitare oficiala a unui spatiu care nu e niciodata cu totul izolat! Am dreptul la sanatate! 41.Este firesc sa ne aliniem si noi tarilor civilizate si sa nu mai existe concesii fata nici un fel de structura care ar putea beneficia de pe urma acestui consum ( baruri, restaurante, cluburi , etc). Daca vrem corectitudine , aplicarea legii trebuie sa se faca la orice nivel indiferent de personajul sau personajele care cauta beneficii. Vrem sa facem parte din Europa , dar un pic pe ocolite , prin Somalia !! 42.Nu am fumat niciodata si nimeni din familia mea nu fumeaza. In majoritatea restaurantelor din Bucuresti si in multe alte locuri publice (holurile teatrelor de exemplu) se fumeaza, ceea ce ne face sa ne simtim discriminati. Fumatul este un obicei daunator, atat pentru fumatorii activi cat si pentru cei pasivi. 43. Mai intai un calduros salut tuturor romanilor de acasa! Voi fi f scurt.Acum 15 ani circa, cand in Italia s-a dat aceasta lege aproape NIMENI nu credea ca va functiona, intr-o tara atat de putin disciplinata...Si totusi a functionat F BINE chiar de la inceput! Iar la cativa ani dupa promulgarea legii, TOATA LUMEA, nefumatori si chiar fumatori, au fost MULTUMITI de efectele benefice ale acestei legi.Astazi in Italia este ABSOLUT NORMAL sa NU se fumeze in spatiile publice, ptr toti - fumatori sau nu.Sa speram ca si noi romanii, ca grup social vom fi in stare sa atingem acest prag de intelepciune ptr sanatatea noastra, a copiilor si nepotilor nostri!. Gheorghe Cerin 44.Am semnat pt.o tara mai curata. 45.Este in interesul tuturor. 47.Nu sustin fumatul datorita efectelor negative pe care le poate avea asupra sanatatii.

142

48. Fumul de tutun are consecinte grave asupra sanatatii populatiei.Opriti fumatul pana nu este prea tarziu / 49.Îmi doresc ca viitorul nepoților să fie mai puțin amenințat. 50.Vad zilnic ''beneficiile''asupra sanatatii a fumatului activ si pasiv.Aici putem influenta.De ce sa n-o facem? 51.Pentru a incepe schimbarea pe care o asteptam in fapte, legi, indepartare abuzuri. 52. Sunt o infocata luptatoare impotriva fumatului in locurile publice! Pentru sanatatea noastra si a copiilor nostri trebuie sa treaca aceasta lege cat mai curand! 53.Fumatul in spatii publice pune in pericol pe toti cei expusi, nu numai pe cei care fumeaza. Restrictiile de a fuma in spatii publice ii poate ajuta pe cei care fumeaza sa reduca numarul de tigari si eventual in timp sa renunte. 55.Stimate Dl Doctor Cerin, initiativa dvs in folosul oamenilor si pt oameni este minunata !! Cu respect, Dragos Diaconescu 56.Militez pt.SANATATEA societatii romanesti si a fiecarui cetatean.in parte. 57.Pentru sanatatea tuturor! 58.Pentru ca, desi sunt fumator, constientizez riscurile la care ma supun si la care direct sau indirect ii supun si pe cei din jur. 59.doresc sa ma bucur de locurile publice fara a mai indura fumul de tigara 60.pentru ca stiu care sunt consecintele fumatului si nu as dori ca din aceasta cauza sa sufere cat mai multi oameni 61.Vreau sa respir, nu sa fiu fumator pasiv! 62.Am semnat aceasta petitie deoarece este un pas important ce trebuie facut in tara noastra,asa cum l-au facut si majoritatea tarilor europene.In felul acesta,vom scadea riscul de aparitie al cancerului la persoanele care sunt fumatoare pasiv (beneficiul primar) + multe alte beneficii: mirosul care se imbiba in haine,par ,aerul irespirabil,ameteala atribuita fumului din cluburi. 63.pentru ca sunt de acord cu continutul ei

143

64.sunt medic oncolog si sunt confruntat sistematic cu efectele devastatoare ale fumatului 65.Stiu cat de mult rau face fumatul si celor fumatori si celor din jur:boala,saracie,dependenta. 66.Vreau sa mi fie respectat dreptul la sănătate în orice încăpere publica din tara asta!!! 67.O consider o initiativa f. buna, cu care sunt perfect de acord si imi doresc sa aiba efectul pe care ni-l dorim cu totii ( semnatarii petitiei). Multumim initiatorilor petitiei! Bravo lor! 68.In Romania, in fiecare zi, din cauza fumatului ca si cauza principala mor aproximativ 70 de persoane - adica un avion de marimi medii care cade in fiecare zi, plin cu conationali FUMATORI! In aceste conditii, e dreptul FUMATORILOR sa fie informati si daca doresc, sa fie ajutati sa renunte. Si e dreptul NEFUMATORILOR sa fie protejati de consecintele nefaste ale fumatului pasiv. Pentru ca 80% din bolile cronice pot fi prevenite! 67.Viata trebuie pretuita nu batjocorita 68.Am fumat "profesional" ! La data de 01.01.1999, fara a suferi de ceva, am hotarat sa nu mai fumez. Brusc si fara nici un tratament! A fost greu, trebuie vointa, dar, pana acum (!!!!!), am reusit. 69.reau sa mi fie respectat dreptul la sănătate în orice încăpere publica din tara asta!!! 70.Am semnat aceasta petitie pentru ca sunt impotriva fumatului si mi-as dori sa fie interzis in spatiile publice. 71. Cel mai mare rau facut omului de catre om este fumatul. Persoane dragi mie, frate si tata, este si a fost bolnav de cancer pulmonar. 72.Constient sau inconstient inhalam fum de tigara zilnic. Sanatatea ne este pusa in pericol. 73.Pentru a respira sănătos! Pentru a trai! Pentru ca alegem viața ! Pentru ca au murit tinerii, viitorul tarii! Pentru atitudine! Pentru ca și noi avem copii! 74.Consider ca este logica si normala aceasta solicitare. 75.Am semnat pentru sănătatea populației acestei țări și mai ales pentru cea a tinerilor.

144

76.Pentru ca sufar de boli pulmonare si nu mai pot iesi aproape deloc in oras pt ca peste tot se fumeaza. Pentru ca am un copil de 15 ani caruia i se pare cool sa fumeze pt ca aproape toti prietenii sai fumeaza cand ies in oras 77.Oamenii sunt liberi sa isi traiasaca viata asa cum vor ! Daca vor sa fumeze atunci sunt liberi sa fumeze de cate ori vor si in ce loc vor. Vati pus stapani pe libertatea omului ? Rusine, asa cum pe voi nu va obliga nimeni sa fumati asa si voi nu aveti dreptul sa interziceti altora sa fumeze ! 78.DRAGA DOMNULE/DOAMNA CARE NE SPUNETI SA NE FIE "RUSINE CA ATENTAM LA LIBERTATEA DUMNEAVOASTRA DE A FUMA ! " VA RESPECTAM ! FUMATI CIT DORITI SI UNDE NU DORITI ! DAR TREBUIE SA NE RESPECTATI SI DUMNEAVOASTRA ! DACA AVETI CURIOZITATEA SA CITITI TOATE COMENTARIILE VETI VEDEA MULTE COMENTARII APARTININD FUMATORILOR. ECHILIBRATE SI PLINE DE RESPECT. DUMNEAVOASTRA VA COMPORTATI CA SI CUM STI FI SINGUR PE PAMANT ! IN ACEST MOMENT VA BATETI JOC DE MINE SI DE TOTI NEFUMATORII SILINDUNE SA INHALAM FUMUL EMANAT DE TIGARILE DUMNEAVOASTRA SI PERICLITINDU-NE, IN FIECARE ZI, SANATATEA ! NU VREAU SA INHALEZ, NICI EU SI NICI COPIII MEI, FUMUL TIGARII DUMNEAVOASTRA ATUNCI CIND INTRU IN RESTAURANT, IN CLUB SAU IN BAR ! ATENTATI LA VIATA SI LA SANATATEA MEA SI A COPIILOR MEI ! INCERCATI SA ARUNCATI O PRIVIRE IN TARILE CIVILIZATE SI VETI VEDEA ACOLO CUM RESPECTUL DINTRE FUMATORI SI NEFUMATORI ESTE RECIPROC. FACETI UN DESERVICIU FUMATORILOR ! 79.Deoarece am ales să nu fumez activ și prin urmare nu mi se pare normal să fumez pasiv. 80.Sper ca petitia sa fie semnata de colegi din toate specialitatile.Demersul nostru comun este pentru ca prietenii nostrii sa nu devina pacientii nostri. 81.Un pas mic pentru o viata mai sigura si mai sanatoasa pentru viitorul copiilor nostri. 82.Bunicii nostri in perioada interbelica fumau tigari din foi, ca sa intelegeti ce insemna tigara din foi se facea cam asa, se luau frunzele de tutun din recolta proprie si se prindeau cu o sfoara pentru a fi puse la soare unde se uscau dupa care se lua o frunza si se rasucea sub forma de trabuc si se aprindea la un capat iar din capatul opus mosul pufaia de zor si mai tragea o dusca de vin sau rachiu. Traia fericit fara sa ii pese de moarte. Stia ca doamna cu coasa oricum o sa vina si nu spera la viata de peste 100 de ani cum multi ravnesc in zilele noastre. Dar traia dupa pofta inimii lui si manca carne cu grasime pana strivea purecele pe burta plina. Acum toti traiesc fals in speranta vietii fara de sfarsit sau a omului bionic. Oamenii sau inchis in colivii imaginare cu frica de moarte, dar sigur va veni si la tine cand tie dat, ca fumezi sau nu !

145

83.In calitate de fumatoare NUMAI in aer liber: Practic participarea la evenimente artistice sau mancatul in locuri in care se fumeaza este ABSURDA . La scurt timp te ustura tare ochii, te doare capul, esti un mare NEFERICIT. Noi nu mai mergem. Este un mediu IMPOTRIVA VIETII. Oriunde in lumea civilizata, mergi in club, savurezi arta/distractia inauntru si iesi uneori AFARA pentru ca sa fumezi. Fumatorii se vor simti mult mai bine astfel. Va rog mult ajutati-i!!! 84.Pentru ca m-am saturat sa fumez pasiv din cauza unor persoane care nu au respect fata de alte persoane nefumatoare 85.Pt a evita consecintele pe termen lung. 86. In urma cu 50 de ani nu ar fi fost nevoie de o asemenea petitie. Va intrebati DE CE ? Simplu, pentru ca in acele vremuri fumatorii care erau intr-o incapere alaturi de alte persoane din politete cereau voie sa-si aprinda tigara prin cuvantul PERMITETI ? Daca primeau permisiunea aprindeau tigara daca nu o puneau inapoi in pachet. Acum fumatorii scot tigara din pachet fara sa le pese de cei din jur. Si ne mai intrebam de ce aceasta tara se duce la vale ! 87.Fumatul ca fumatul! Si multe altele... 88. Pentru ca este de neacceptat sa stai in fum ore intregi. Pt ca ajungi in timp sa dezvolti sindromul ochiului uscat; pt ca si fumatul pasiv este nociv; pentru ca noi, cei care nu fumam suntem discriminati prin neexistenta unor cluburi de nefumatori. Pt ca orice fumator se poate duce in aer liber sa isi afume plamani 89. Pentru ca m-am saturat de nesimtirea, insensibilitatea si aroganta fumătorilor, dar si pentru sănătatea noastra a tuturor. 90.Ne-am saturat sa fie rau , poate va fi si putin BINE 91.Cred cu convingere ca interzicerea fumatului in locurile publice ar putea duce la o scadere a procentului de fumatori, o scadere a numarului de tigari fumate de cei care nu renunta la idee si in final la o scadere a riscului cardiovascular precum si a incidentei BPOC. Poate asa vom salva vieti sau le vom prelungi pe cele actuale ale fumatorilor. Anul acesta (2015) mama mea a decis sa renunte la fumat, chiar din aceasta toamna asa ca pentru mine semnarea petitiei reprezinta atat o decizie rationala dar totodata si una extrem de emotionala. Cu prietenie, atat celor care constientizeaza dar mai ales celor care inca nu isi dau seama de efectele devastatoare ale fumatului, le doresc putere si viata frumoasa! Laur 92.Stiind cat de nociv este fumatul! 93.Super bine punctat. Sper din toată inima să reușiți. Trăiesc în Germania, sunt medic și aici e PERFECT NORMAL să nu se fumeze în spațiile publice. Ies toți frumos afară. Nu comentează nimeni. SE POATE!

146

94.Am lucrat mai multi ani intr-un mare cazinou din sudul Floridei-US.Desi compania a facut eforturi deosebite pentru limitarea efectelor nocive ale fumatului in spatiul de joc unde aveam si eu local de muncā,am avut nesansa unei operatii pe cord deschis,medicii implantându-mi patru bypass-uri ca sa-mi salveze viata.Sper cā nu mai e envoi de alte explicatii. 95.Acceptarea publica a fumatului in Romania arata ca SUNTEM UN STAT BANANIER. 96.Pt ca fumatul dauneaza atat fumatorilor activi cat si celor pasivi. 97.Fumez de 30 ani si din pacate nu am vointa necesara sa renunt la viciul asta criminal. Imi pare rau ca distrug atat sanatatea mea cat si a celor din jur si ca dau un exemplu prost copiilor si tinerilor. Ajutati-ne sa redevenim oameni buni! 98.Consider ca viata atat a fumatorului cat si a insotitorului (direct sau nu) este foarte mult pusa in pericol. Iar pe langa aceasta, in timp este afectat si mediul inconjurator. Este o initiativa foarte buna! Felicitari! 99.Sunt perfect si complet de acord cu mesajul si consistenta petitiei , in deplina cunostinta de cauza ( sunt medic cardiolog ) . Felicit initiatorii demersului . 100.Respect for health ! 101.nici nu mai e cazul de explicatii, dar totusi retineti din 73 pina in 2000 am fumat cantitati crescute progresiv de tigari ,in special fara filtru...cateva nenorociri in familie ,apoi socul participarii la REVOLUTIE unde doar pt ca m am deplasa catre trotuar sa mi aprind tigara (nu mai AVEAM LA NOI NICI CHBRITE NICI BRICHETE FUNCTIONALE DE CATE ''FACLII IMPROVIZATE TOT APRINSESERAM) ,mi am salvat viata ,25 de oameni fiind storciti acilo in fata la fosta fac de PETROL SI GAZE deun camiion de armata,-chiar pe axul bulevardului unde cu doar cateva zeci de secunde ma aflam..fapt care chiar m a determinat sa jur cumva in mintea mea ca nu ma voi lasa de fumat...SI TOTUSI ,BAND CAM 1 AN CATE O CANA DE CEAI DIN SCOARTA DE ''UNA DE GATO''(GHIARA DE PISICA) ,OFERITA DE NISTE PRIETENI DIN AMERICA DE SUD ,DAR PT UN FEL DE TERAPIE PREVENTIVCURATIVA DE SANATATE GENERALA, AM CONSTATAT BRUSC ,FARA SA URMARESC ASTA, CA INTR O BUNA ZI ,PUR SI SIMPLU MI A DISPARUT NECESITATEA AIA UCIGATOARE DE A MAI APRINDE O TIGARA LA CAFEA MAI ALES CAND MAI RAMINEAU 2-3 INGHITITURI..POATE NU CREDETI DAR FUMAM CAM 5-6 PACHETE VINTR O ZI DAR DE 12-15 ORE (MA CULCAM FFF TARZIU),SI ATENTIE CU DEOSEBIRE FARA FILTRU, UNEORI LA SERVICIU FUMAM APROAPE INCONSTIENT CHIAR 2 TIGARI SIMULTAN,,SI UITE CA ACEL CEAI SAU POATE ORGANISMUL IN CARDASIE SI CU ACEL CEAI MI AU TAIAT BRUSC ORICE POFTA DE FUMAT SI DIN 2000 PINA AZI NU AM MAI FUMAT NICI MACAR O TIGARA..DACA CONTINUAM INSA CRED CA MA LOVEA ALT CAMION

147

DAR MULT MAI BESTIAL CU CHINURI, TRATAMENTE SI FRUSTRARI MULT MAI MARI DECAT O MOARTE INSTTANTANEE...IAR PICATURA CHINEZEASCA NUMITA DOCTORUL YAYU CHITOIU GABRIEKL DE LA SPITALUL DE URGENTA,CEL PUTIN IN PLAN PSIHOLOGIC M A AJUTAT SA FIU CONSECVENT CU RENUNTAREA LA FUMAT CHIAR DACA EA A VENIT CUMVA NEPROGRAMATA, NEPREMEDITATA...MILTUMESC DOMNULE DOCTOR PT SFATUL SI GINDUL BUN, CU STIMA, MARIN CRISTIAN RADU 102. din convingere. 103.Pentru un viitor sănătos! 104.Sprijin lupta antifumat. 105.Am semnat aceasta petitie pentru ca vine, in primul rand in sprijinul sanatatii oamenilor care nu constientizeaza decat foarte tarziu efectul devastator al fumatului. Tatal meu sufera de o boala - BOPC grad 4 - care a aparut in timp, datorita fumatului. A trecut printr-o coma de gradul 3 - atac cerebral - datorita fumatului. Ce bine ar fi daca am renunta la un obicei atat de nociv inainte de a ne imbolnavi, nu dupa. 106. Nu suport fumul de tigara in spatiile inchise. 107.Asi dori sa inteleaga toti pericolul fumatului in spatiul public, mai exact fumatul pasiv si nu in ultimul rand, pericolul unui incendiu de propotii, in spatii inchise . Multumesc. 108.Pt ca nu vreau sa devenim fumatori pasivi 109.Am stent - victima a fumatorilor din mediul spitalicesc. Am solicitat spitalului sa imi gaseasca un spatiu pentru nefumator. Personalul medical fumator ar trebui sa lucreze in spitale de fumatori cu pacienti fumatori. Va rog sa raportati cate sanctiuni s-au dat in Romania pentru cei care au incalcat legea antifumat ? Multumesc. 110.Mentianez ca sunt fumatoare, dar ca viciul meu nu este normal sa afecteze pe altii si am trait ani de zile in tari in care aceste legi sunt normale; unde mucul de tigara aruncat pe trotuar costa 80£. Tine de etica , moral si respectul oamenilor intre ei. 111.Am semnat aceasta petitie pentru ca doresc ca in Romania,la fel ca si in Canada,sa nu se mai fumeze in spatiile publice. 112. Argumentele petitiei vorbesc de la sine, orice comentariu e absolut redundant. 113.Eu am astm bronsic si ma deranjeaza foarte tare fumul de tigara.Trebuie protejati copiii si in general toate persoanele nefumatoare pentru ca fumul este toxic iar mucurile de tigara aruncate la intamplare pot provoca incendii.!!!

148

114.Sunt un fost fumator, care a realizat ce nenorociri poate aduce fumatul !!! 115.Ca medic, sunt conştientă de efectele nefavorabile ale fumatului, asupra individului şi colectivităţii din care face parte. 116.In speranta ca va tine cineva cont de ea ! 117.Un pas important pt sănătatea noastră , a copiilor noștri si pt a intra in rândul țărilor civilizate 118.Pana cand va trebui sa inghitim fumul unor nesimtiti in spatiile publice care nu le apartin. 119.Am semnat aceasta petitie pentru sanatatea mea si a copilului meu. M-am saturat sa plec cu copilul din locurile de joaca din cauza parintilor si a paznicilor care parca se intrec care fumeaza mai mult! 120.ar fi bine sa nu se fumeze nici in spitale ...etc...si sa fie lutae masuri contra celor care fumeaza..oare suntem obligati sa-i suportam si apoi sa platim si taxe de mediu..? 121. Pentru ca solicitarea este foarte corecta. 122.am fost si eu fumator si m-am lasat ! cunosc si curve care au fost curve si s-au lasat devenind cele mai bune neveste ! asa ca am devenit cel mai bun nefumator !!! important e sa nu ramai curva o viata intreaga !!! 123.Lasati fumatul ca face doar rau

149

•

Experienta altor tari demonstreaza faptul ca popularitatea Legii antifumat creste pe masura implementarii ei. Astfel:

•

Irlanda: daca in 2004, an in care a fost adoptata legea antifumat, 67% din populatie sprijinea aceasta lege in 2005 legea avea sprijinul a 93% dintre cetateni Office of Tobacco Control. Smoke-Free Workplaces in Ireland; A One-Year Review. Clane: Office of Tobacco Control, 2005.

•

Uruguay: legea antifumat era sprijinita inca din 2009 de 8 din 10 cetateni, incluzand si 2/3 dintre fumatori World Health Organization. WHO Report on the Global Tobacco Epidemic: Implementing smoke-free environments. Geneva: World Health Organization, 2009.

•

Kenya: 95% din populatia adulta sprijinea aceasta lege inca din 2007 Ministry of Health – Kenya. Press Release. New poll: Kenyans express overwhelming support for tobacco control measures. Nairobi: Ministry of Health – Kenya, 2007.

150

X.2. DOCUMENTE EMISE DE SOCIETATEA ROMANA DE CARDIOLOGIE, SOCIETATEA ROMANA DE PNEUMOLOGIE SI FUNDATIA ROMANA A INIMII PENTRU SUSTINEREA LEGII NR. 15/2016 (“LEGEA ANTIFUMAT”)

151

X.2.1. Petitia pentru sustinerea adoptarii Legii antifumat

SOCIETATEA ROMANA DE CARDIOLOGIE SOCIETATEA ROMANA DE PNEUMOLOGIE 3Noiembrie2015 Apel catre DOMNUL KLAUS IOHANNIS, PRESEDINTELE ROMANIEI GUVERNUL ROMANIEI PARLAMENTUL ROMANIEI In contextul tragicelor evenimente din aceste zile Societatea Romana de Cardiologie si Societatea Romana de Pneumologie solicita modificarea imediata a legii nr. 349/2012 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului de tutun in sensul interzicerii totale a fumatului in toate spatiile publice (incluzand in aceasta categorie, in mod explicit, restaurantele, barurile, cluburile, etc.). Adoptarea noii legi trebuie insotita de impunerea imediata a montarii in aceste spatii a instalatiilor de detectie si combatere automata a incendiilor. Amintim ca initiativa legislativa de modificare a acestei legi, votata in plenul Senatului Romaniei in martie 2015 a fost blocata la mijlocul acestui an in cadrul Comisiei pentru Sanatate si Familie. Nu putem sa nu ne imaginam faptul ca in situatia existentei unei astfel de legi si a reglementarii mai sus amintite tragedia careadebutat la30OctombrielaClubul „Colectiv”ar fi fost evitata ! Interzicerea totala a fumatului in spatiile publice este impusa si de Legea nr. 48 din 2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare (publicata in Monitorul Oficial nr. 69 din 31 ianuarie 2002) Lege care la Art. 1 aliniatul 2 precizeaza faptul ca ”Principiul egalită ţ̆ iĭ ̂ ̆ ĭ ntre cetă ţ̆ eni, al excluderii privilegiilor ş̆ i discrimină riĭ sunt garantate ĭ n̂ special ĭ n̂ ̂ ̆ ̆ tate, ̆ exercitarea urmă toarelor drepturi” intre care figureaza si „Dreptul la să nă la ĭ ngrijire ̆ i la servicii sociale” (punctul (d)(iv). Actualele prevederi medicală , ̆ la securitate socialăş̆ ale legii 349/2012 nu garanteaza respectarea acestui drept in restaurante, baruri si cluburi dat fiind faptul ca separarea completa a fumatorilor de nefumatori este

152

imposibila in astfel de spatii. Odata intrati in restaurante, baruri si cluburi nefumatorii devin victime ale unei agresiuni permanente fiind siliti sa devina fumatori pasivi. Drept urmare dreptul la sanatate prevazut in legea 48/2002 este permanent incalcat, tolerandu-se discriminarea permanenta a majoritatii nefumatoare (75% din populatie) de catre minoritatea fumatoare. Singura modalitate de inlaturare a acestei discriminari CU CONSECINTE GRAVE ASUPRA STARII DE SANATATE A POPULATIEI este interzicerea totala a fumatului in spatiile publice. Atragem atentia ca, in conformitate cu datele statistice europene romanii au, alaturi de bulgari, cea mai redusa speranta de viata din Comunitatea Europeana. De asemenea Romania se afla pe primele locuri in ceea ce priveste mortalitatea prin boli cardiovasculare, 60% dintre romani decedand prin aceste boli. Prin comparatie, mortalitatea prin boli cardiovasculare a romanilor cu varsta de 60-65 de ani este identica cu cea a francezilor la varsta de 75-80 de ani. Este bine stabilit, de foarte multi ani, ca fumatul este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare. Cauza imediat urmatoare de mortalitate (21%) este cancerul, maladie pentru care fumatul este, de asemenea, un factor de risc major. Este binecunoscut faptul ca 90% dintre cancerele bronhopulmonare se datoreaza fumatului. Actuala stare catastrofala de sanatate a populatiei Romaniei, cu consecinte economice si sociale deosebite, se datoreaza ignorarii masurilor de prevenire a bolilor cronice si in special a celor cardiovasculare si bronhopulmonare. In acest context absenta unei atitudini legislative si administrative ferme care sa conduca la interzicere fumatului in spatiile publice are o importanta majora. Suntem convinsi ca si Dumneavoastra, Domnule Presedinte al Romaniei, Doamnelor si Domnilor Ministri si membri ai Parlamentului Romaniei constientizati necesitatea adoptarii imediate a unor decizii majore care sa se concretizeze in inlaturarea gravelor probleme de sanatate ale populatiei, adevarate atentate la siguranta nationala a Romaniei. Implementarea unui Program de preventie a bolilor cronice devine, in acest context, o problema de interes national. In acest sens, adoptarea imediata a legii care interzice complet fumatul in spatiile publice este un prim pas care TREBUIE facut. Dr. Gabriel Tatu â&#x20AC;&#x201C; Chitoiu Presedinte Societatea Romana de Cardiologie

Prof. Dr. Florin Mihaltan Presedinte Societatea Romana de Pneumologie

!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Conf. Dr. Ioan Mircea Coman Presedinte Fundatia Romana a Inimii

!!!!!!!!!!!!!!!!!

153

X.2.2. Apelul pentru adoptarea Legii antifumat

SOCIETATEA ROMÂNĂ DE CARDIOLOGIE SOCIETATEA ROMÂNĂ DE PNEUMOLOGIE FUNDAŢIA ROMÂNĂ A INIMII 18Noiembrie2015 Apel către

PARLAMENTUL ROMANIEI Stimaţi Membri ai Parlamentului României Societăţile Române de Cardiologie şi Pneumologie şi Fundaţia Română a Inimii salută cu deosebită satisfacţie decizia din 10 Noiembrie 2015 a Comisiei pentru Sănătate şi Familie a Camerei Deputaţilor de a aviza favorabil modificarea Legii numărul 349/2002 referitoare la prevenirea şi combatarea efectelor consumului produselor din tutun, în sensul interzicerii complete a fumatului în spatţile publice închise. Aceasta decizie vine sa întregească decizia anterioara, la fel de favorabilă, a Comisiei senatoriale. De asemenea, dorim sa amintim faptul că, în scopul sensibilizării populaţiei României în legatură cu beneficiile majore ale evitării sau renunțării la fumat, Guvernul Romaniei, în temeiul art. 107 alin. (2) din Constituție si al art. 8 din Legea nr. 349/2002 a adoptat Hotărîrea 1270/2002, prin care, cea de-a 3-a zi de joi a lunii noiembrie s-a declarat „Ziua Naţională fără Tutun“. Drept urmare, cele două evenimente mai sus menţionate realizează o conjuctură fericită. În acest context dorim sa ne exprimăm încrederea că această decizie a Comisiei pentru Sănătate şi Familie va fi urmată neîntârziat de votul favorabil al plenului Parlamentului României. Adoptarea acestei legi va marca un moment istoric, votul favorabil oferind României şansa unică de a părăsi grupul ULTIMELOR 3 țări Europene care NU au reglementat interzicerea largă a fumatului în spațiile publiceînchiseși de a se alătura țărilor avansate(Regatul Unit al Marii Britanii, Canada, Irlanda, Islanda, Norvegia, Australia, Noua Zeelandă, etc) care au decis să pună sănătatea cetățenilor lor mai presus deoriceinteres comercial. Ca medici, aflaţi zilnic în faţa realităţii dramatice a efectelor fumatului, dorim sa facem un apel către compatrioţii noştri, membri ai Parlamentului Romaniei, la înţelegerea faptului că adoptarea şi implementarea acestei Legi este o urgenţă majoră!. Tergiversarea sau amânarea ei înseamnă a accepta, în continuare, ca 70 de romani să moară zilnic din cauza fumatului, ca 42.000 de români să moară anual datorită complicațiilor asociate fumatului şi peste 5000 de români sa moară în fiecare an doar având „vina” de a fi fumatori pasivi, adica de a trai şi a lucra alături de fumători; înseamnă a accepta în continuare ca mii de români să se îmbolnăvească de cancer (90% dintre cancerele pulmonare sunt provocate de fumat!) şi de boli cardiovasculare fapt care conduce la costuri imense de investigaţii, tratament, spitalizări, îngrijiri paliative şi (poate şi mai important) la călcarea în picioare a

demnitîţii acestor pacienţi ale caror posibilităţi financiare sunt extrem de limitate (doar tratamentul unui singur pacient cu cancer pulmonar poate depăși 10.000 de euro /lună!); înseamnă a accepta în continuare ca 74% din populaţia ţării, care este nefumatoare, sa fie agresionată şi discriminată în restaurante, cluburi, baruri, spaţiile de agrement, arenele sportive şi în spaţiile de joacă ale copiilor de către minoritatea fumatoare; înseamnă a accepta în continuare ca generaţiile noastre tinere şi foarte tinere să continue sa devină victime ale fumatului la vârste fragede prin permisiunea de a veni în contact facil, direct, cu produsele de tutun şi cu reclamele companiilor producătoare de ţigări. În faţa acestor realităţi recentele presiuni ale unora dintre reprezentantii producătorilor sau distribuitorilor de ţigari, materializate prin mesaje trimise individual unor membri ai Parlamentului şi prin care se sugerează riscul unui „colaps” economic urmare a unor măsuri prevăzute de actualul proiect de lege şi considerate unilateral ca fiind „excesive” (concret: dispariţia publicităţii pentru țigări în spaţiile de trecere obligatorie din stabilimentele comerciale) sunt mai mult decat elocvente pentru cinismul autorilor acestor mesaje pentru care viaţa şi sănătatea celor pe care îi imbolnăvesc şi îi ucid în fiecare zi nu are nici o valoare!. Presiunea companiilor producătoare şi/sau distribuitoare de tutun asupra factorilor de decizie politică prin sugerarea unui ‚colaps” economic reprezintă, în fapt, o încercare de şantaj. În realitate această atitudine este indusa de cuantificarea cinică a sănătaţii şi vieţii cetăţenilor noştri în funcţie de impactul asupra profiturilor companiilor respective. Acest tip de „negociere” a gradului de protecţie, de ocrotire a sănătătii şi vieţii cetăţenilor ţării este inacceptabil şi trebuie respins categoric! Dimpotrivă, impactul economic al reducerii numărului de îmbolnăviri , al reducerii deceselor la vârstele tinere, al existenţei unei populaţii sănătoase, al carei capacitate de muncă este intactă este mult mai mare decât contribuţia bugetară a companiilor producătoare de tutun, contributţe plătită , în realitate, tot de catre victimele acestor companii, (în fapt companii specializate în producerea/distribuţia unui drog cu consecinţe dramatice) În tot acest context, Societatea Română de Cardiologie, Societatea Română de Pneumologie şi Fundatia Română a Inimii doresc să îşi exprime deplină încredere în simţul de responsabilitate al membrilor Parlamentului României faţă de starea de sănătate a cetăţenilor ţării care, prin votul lor, i-au propulsat in Parlament odată cu speranţa de a fi apăraţi şi de a avea un viitor mai bun. Votul pozitiv al membrilor Parlamentului faţă de adoptarea formei modificate a Legii 349/2002 va însemna un prim si foarte important pas în crearea unui climat național sănătos, orientat spre prevenirea bolilor cronice, inclusiv a cancerului, boli care pot fi prevenite in proportie de 80% tocmai prin măsuri legislative şi educative aflate la îndemâna unor foruri de decizie inteligente şi ataşate interesului national, al poporului pe care îl conduc. Tragicele evenimente recent întâmplate în România impun, cu atat mai mult, atitudini hotărâte în crearea cadrului legislativ care să protejeze siguranţa şi sănătatea cetățenilor țării.

Dr. Gabriel Tatu – Chitoiu Presedinte Societatea Romana de Cardiologie

Prof. Dr. Florin Mihaltan Presedinte Societatea Romana de Pneumologie

Conf. Dr. Ioan Mircea Coman Presedinte Fundatia Romana a Inimii

155

X.2.3. Contestatia de neconstitutionalitate a Legii antifumat depusa de 33 de senatori

156

157

158

159

160

161

X.2.4. Analiza sesizarii de neconstitutionalitate a Legii ant fumat depusa la 16 Decembrie 2015 de 33 de senatori

Scrisoaredeschisaadresatatuturor O analizaasesizarii deneconstitutionalitatedepusa la CurteaConstitutionala inlegaturacuLegeanr. 349/2002– modificata- referitoarela prevenireasi combatereaefectelor produselor dintutun 30 Decembrie 2015 La 15 Decembrie 2015, dupa avizarea sa pozitiva de catre Comisia pentru Sanatate si Familie a Camerei Deputatilor, noua forma a Legii 349 privitoare la preventia si combaterea efectelor produselor din tutun (1) a fost votata in Plenul Parlamentului cu o majoritate zdrobitoare. Prin acest vot Romania s-a alaturat grupului de 23 de tari ale Comunitatii Europene (intre care si Ungaria si Bulgaria) care au adoptat deja o astfel de Lege. Cu un sentiment de invidie am aflat, intre timp, ca si Republica Moldova ne-a luat-o inainte si si-a votat, la 29 Mai 2015, propria lege antifumat (1). Participanti directi fiind, la dezbaterile care au condus la stabilirea formei finale a Legii 349/202, am aflat cu consternare de blocarea promulgarii Legii de catre Presedintele Romaniei prin depunerea la Curtea Constitutionala a unei sesizari de neconstitutionalitate a unora dintre prevederile acesteia (2). Materialul pe care il prezentam mai jos este o analiza critica a textului acestei sesizari.

I.Consideratiuni generale: I.1. La o prima vedere textul sesizarii apare tehnic, concis si sobru. El contine o afirmatie importanta cu care suntem pe deplin de acord: „ Evident, fumatul este un fenomen pentru care autoritatile statului au indatorirea sa creeze programe si politici publice menite sa reduca numarul fumatorilor si sa descurajeze accesul minorilor si tinerilor la fumat. Au dreptul, chiar obligatia dea proteja nefumatorii de efectelefumatului pasiv” (pagina 5). I.2. Noua forma a legii 349/2002 este rezultatul unei munci de aproape cinci ani. Prima ei modificare a fost propusa in 2011 dar majoritatea amendamentelor incluse in actuala forma au fost propuse in ultimul an. Forma finala a Legii a fost obtinuta dupa intense dezbateri in cadrul Comisiei pentru Sanatate si Familie a Camerei Deputatilor, cu participarea reprezentantilor societatii civile (intre care si cei ai Societatilor Profesionale Medicale) si in prezenta reprezentantilor industriei tutunului. O ultima modificare a textului (respectiv inlaturarea unui amendament) a fost efectuata de catre Comisia pentru Sanatate cu putin inainte de votarea ei, urmare a intoarcerii Legii in urma unei sesizari a Consiliului Concurentei. Prin urmare, Legea a fost supusa votului Plenului Parlamentului dupa o dezbatere prelungita, matura, responsabila, democratica, fapt care i-a asigurat votul covarsitor (81%) in favoarea adoptarii ei.

II. Sinteza argumentelor prezentate in sesizarea de neconstitutionalitate a Legii 349/2002 (modifcata). Argumentele incluse in sesizarea adresata Curtii Constitutionale (document atasat) sunt urmatoarele: II.1. Definitia utilizata in Legea 349 pentru „spatiul public inchis”. In interpretarea semnatarilor sesizarii, definitia utilizata in Lege pentru “spatiu public inchis” ar putea fi extinsa si asupra locuintelor private. In consecinta se sugereaza ca fumatorii nu ar mai avea

dreptul de a fuma in propria locuinta sau in spatiile private destinate fumatorilor fapt care ar echivala cu incalcarea dreptului lor la proprietate, garantat de Constitutie in articolul 44; II.2. Discriminarea unor grupuri de fumatori in raport cu alte grupuri de fumatori, urmare a existentei in textul Legii a doua exceptii de aplicare a ei, respectiv Articolele 5 si 7; II.3. Interzicerea vânzării la bucată a trabucurilor (ţigări de foi) considerata ca o masura care ar restrange libertatile economice si ar incuraja fumatul (pagina 5). III. Critica sesizarii de neconstitutionalitate a Legii nr. 349/2002 (modificata) III.1. Critica interpretarii definitiei utilizate in Legea 349 pentru „spatiul public inchis”. Definitia de „spatiu public inchis” este atacata dupa cum urmeaza (citam): „Art. 3 din actul normativ ce face obiectul prezentei sesizari (respectiv modificarea Art. 2 litera m) din Legea 349/2002) defineste „spatiu public inchis” ca fiind:„spatiu accesibil publicului sau destinat utilizarii colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces ...” „Textul nu defineste sintagma „destinat utilizarii colective”, ori in conditiile in care acelasi text precizeaza ca reprezinta „spatiu public inchis” orice „spatiu [...] destinat utilizarii colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces [...] „ putem aprecia ca o locuinta personala poate fi considerata in acceptiunea textului mentionat un „spatiu public inchis” (pagina 2). In consecinta (pagina 4): „Definind ca „spatiu public inchis” orice spatiu privat destinat utilizarii colective, legea introduce o discriminare a cetatenilor fumatori carora nu le este permis sa fumeze nici macar in propria locuinta ori in spatii inchise carora ar putea sa le dea destinatia de spatii pentru fumatori. Evident, cu respectarea interdictiei minorilor in aceste spatii si neafectand in nici un fel dreptul la sanatate al fumatorilor” Raspuns: III.1.1. Finalul textului de mai sus este eronat. Intentia autorilor a fost, probabil, de a scrie „...dreptul de sanatate al nefumatorilor” si nu „... al fumatorilor”. Prin decizia sa de a fuma fumatorul isi anuleaza deliberat dreptul la sanatate. III.1.2. Autorii Legii 349 NU au intentionat sa radicalizeze prevederilor ei prin extindere pana la nivelul locuintelor private. Deoarece Legea se refera la interzicerea fumatului in spatiul PUBLIC inchis in acceptiunea autorilor Legii definitia de „spatiu public” trebuie interpretata astfel: „spatiu public inchis” este definit ca fiind:„spatiu accesibil publicului sau destinat utilizarii colective (de catre PUBLIC – adaugarea noastra), indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces ...”. Deci, sintagma „spatiu destinat utilzarii colective” subintelege faptul ca prin „utilizare colectiva” se intelege „utilizarea de catre public” (exemplu: toaletele publice, situatia actuala din avioane unde fumatul este interzis inclusiv la toaleta care este un spatiu destinat utilizarii colective). Aceasta interpretare este suficienta pentru a indeparta suspiciunea potrivit careia fumatorilor li s-ar interzice sa fumeze in locuintele personale. In sprijinul acestei interpretari vin si doua definitii: a). definitia Locuintei asa cum apare ea in Legea locuintei (respectiv Legea nr. 114/1996 actualizata la 22.03.2013); b). definitia termenului de „public” conform DEX (3):

a). Definita Locuintei : Art. 2. - a) Locuinţă: Construcţie alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, care satisface cerinţele de locuit ale unei persoane sau familii. b) Definitia Publicului. Colectivitate mare de oameni; mulțime, lume; spec. totalitatea persoanelor care asistă la un spectacol, la o conferință etc. ◊ Marele public = ansamblu de persoane considerate în raport cu participarea la un eveniment cultural, social, artistic etc. Deci locuinta nu este un spatiu public ci un spatiu pentru locuit !. Membrii familiei proprietarului fumator nu pot fi considerati drept public (ci, mai degraba, victime ale proprietarului). III.1.3. Sesizarea forteaza un sens largit al sintagmei de „spatiu destinat utilizarii colective” prin extinderea ei la nivel de locuinta personala interpretata ca posibil spatiu public din moment ce este folosita colectiv de locatari. Prin „spatiu destinat utilizarii colective” sesizarea intelege „orice spatii inchise utilizate de mai mult de o persoana” (pagina 3). Oricat ar parea de halucinant in situatia in care Curtea Constitutionala ar accepta acest sens largit toti cei care sustinem Legea 349 vom trebui nu numai sa fim de acord dar VOM FI OBLIGTI SA IL SI SUSTINEM(!!!). Dar NU in sensul dorit de sesizare ci, dimpotriva, in sensul solicitarii catre Curtea Constitutionala de a APLICA INTEGRAL PREVEDERILE CONSTITUTIEI (si nu trunchiat, apeland strict la articolul 44 asa cum se doreste). Concret, NU SE POATE APELA STRICT LA ARTICOLUL 44 IGNORAND COMPLET ARTICOLELE CONSTITUTIEI SI ALTE PREVEDERI LEGALE CARE APARA DREPTURILE SI LIBERTATILE INDIVIDUALE. Asa cum vom demonstra mai jos, in aceasta situatie rationamentul conduce la extinderea obligatorie a Legii 349 la nivelul locuintelor ceea ce echivaleaza cu un „efect de bumerang” asupra tentativei de blocare a Legii 349! In sprijinul afirmatiilor de mai sus vin urmatoarele prevederi: 1. Art. 26, Constitutia Romaniei. Viata intimă, familială si privată...(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea insăsi, dacă nu incalcă drepturile si libertătile altora, ordinea publica sau bunele moravuri! Acest articol este citat si in sesizarea catre Curtea Constitutionala dar intr-o maniera care ridica suspicinea de tentativa de inducere in eroare prin omisiune!. Astfel, la pagina 4 paragraful B. Universalitatea, textul acestui articol este citat integral, asa cum este prezentat de noi mai sus. In fraza imediat urmatoare se spune insa: „Din moment ce comercializarea produselor din tutun este legala in Romania, pe de o parte si exista optinea liber consimtita a oricarei persoane majore de a fuma, conform dreptului oricarei persoane fizice de a dispune de ea insasi, rezulta ca orice cetatean major din Romania are dreptul sa devina fumator...”. Este usor de remarcat trunchierea textului articolului 26 prin omiterea patii a doua, respectiv: „...daca nu incalcă drepturile si libertătile altora, ordinea publica sau bunele moravuri” (!!!) Atat noi cat si autorii sesizarii nu putem fi decat de acord ca in conditiile actuale cel care fumeaza „dispune de el insasi in propria locuinta” incalcand Art. 26 din Constitutie prin faptul ca, oblingindu-i la fumat pasiv sau la fumat inconstient pe cei din jurul sau le „incalca drepturile si

165

2. Art. 34, Constitutia Romaniei: (1) Dreptul la ocrotirea sănătătii este garantat; (2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei si a sănătătii publice. 4.Art. 35, Constitutia Romaniei. Dreptul la mediu sănătos (1) Statul recunoaste dreptul oricărei persoane la un mediu inconjurător sănătos si echilibrat ecologic. (2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. (3) Persoanele fizice si juridice au indatorirea de a proteja si a ameliora mediul inconjurător. De asemenea, remintim faptul ca si copiii sunt cetateni ai tarii, beneficiind de aceleasi drepturi individuale constitutionale. In plus, ei sunt protejati suplimentar prin Legea Copilului (Legea 272/2014) din care citam: 4. Art. 37. Copilul are dreptul să fie crescut în condiţii care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală şi socială. 5. ART. 46(1) Copilul are dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate pe care o poate atinge[...] (Comentariu: crede un parinte care fumeaza in proprietatea sa langa copilul sau o fumatoare gravida atenteaza la sanatatea copilului crescandu-i riscul de nastere prematura sau de malformatii, de a dezvolta astm, tuberculoza, neoplazii si de a-i reduce dezvoltarea intelectuala) 6. ART. 94 (1) Prin abuz asupra copilului se înţelege orice acţiune voluntară a unei persoane care se află într-o relaţie de răspundere, încredere sau de autoritate faţă de acesta, prin care sunt periclitate viaţa, dezvoltarea fizică, mentală [...]. (Comentariu: nu este un abuz faptul de a fuma in locuinta privata alaturi de copil ?) Trebuie sa finalizam aceasta critica a principalului argument folosit de sesizarea de neconstitutionalitate a Legii 349 amintind definitia de proprietate privata, asa cum apare ea in Art. nr. 553 din noul cod civil din 2015 1.Art 553 al Noului cod civil/2015 Definitia de Proprietatea privată: (1)Sunt obiect al proprietăţii private toate bunurile de uz sau de interes privat aparţinând persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat sau de drept public, inclusiv bunurile care alcătuiesc domeniul privat al statului şi al unităţilor administrativteritoriale. Conform definitiei, membrii familiei (sotia/sotul, copiii, bunica/bunicul, etc) sau alti colocatari ai fumatorului-proprietar nu fac parte din “bunurile” sale si, deci, nu sunt proprietatea sa. Invocarea stricta a Art. 44 si trunchierea Art. 26 din Constitutie (cum am demonstrat mai sus) contestatarii tradeaza o regretabila confuzie intre termenul de “proprietar” si cel de “stapan” cu puteri discretionale in spatiul proprietatii sale. Trebuie cu totii sa fim de acord ca aplicarea articolului 44 nu echivaleaza cu stoparea la poarta proprietatii a celorlaltor prevederi constitutionale si legale referitoare la drepturile individuale de care beneficiaza membrii familiei sau colocatarii. Prin urmare, in situatia acceptarii locuintei drept spatiu public Legea 349 nu devine anti

166

III.2. Critica acuzatiilor de discriminarea a unor grupuri de fumatori in raport cu alte grupuri de fumatori. Doua sunt articolele Legii 349 atacate ca fiind neconstitutionale (pagina 3, citat din sesizare): “-Art. 5 din actul normativ ce face obiectul prezentei sesizari (respectiv modificarea Art. 3 alin. 1 din Legea nr. 349/2002), teza finala a alin. 1 care prevede ca: “De la prezentele prevederi fac exceptie celulele pentru detinuti din penitenciarele de maxima siguranta.” - Art 7 din actul normativ ce face obiectul acestei sesizari (respectiv modificarea Art. 3 alin. 2 din Legea nr. 349/2002 care prevede ca: “(2) Fumatul este permis numai in camere special amenajate, exclusiv in zona de tranzit a aeroporturilor internationale, cu respectarea urmatoarelor conditii [...]”. In acest context se specifica: “Prin aplicarea prevederilor legale mai sus mentionate se creaza o discriminare intre persoanele aflate in detentie in penitenciare de maxima siguranta si cele aflate in tranzit intr-un aeroport, pe de o parte, si ceilalti cetateni fumatori, pe de alta parte asta in conditiile in care toti fiind fumatori ar trebui sa beneficieze de aceleasi drepturi fara discriminare si privilegii” (pagina 4). Raspunsuri: III.2.1. “Discriminarea” fumatorilor aflati in libertate in raport cu fumatorii detinuti in penitenciare de maxima siguranta. a). Este greu de inteles ratiunea punerii pe picior de egalitate a fumatorilor cinstiti, aflati in libertate si cu drepturi depline, cu fumatorii incarcerati in penitenciarele de maxima siguranta. b).Reamintim prevederile Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal care la Art. 34. Regimul de maxima siguranta, punctul (4) precizeaza: (4) Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim de maximă siguranță sunt supuse unor măsuri stricte de pază, supraveghere și escortare, sunt cazate, de regulă, individual [...].” Deci, detinutii din penitenciarele de maxima siguranta sunt cazati in celule individuale !. Drept urmare celula de maxima siguranta NU poate fi considerata un spatiu public inchis nici macar daca se aplica definitia fortata pe care si-o doreste sesizarea (respectiv “spatiu folosit in colectiv... deci de mai mult de o persoana”) si cu atat mai putin sintagma “spatiu destinat accesului publicului” utilizata, de asemenea, in Legea 349!. c). Prin interzicerea fumatului in propria sa celula detinutul poate deveni agitat (prin sevraj) si poate sa devina agresiv si periculos atat pentru propria persoana cat si pentru cei din jur. In consecinta in cursul dezbaterilor de la Comisia pentru Sanatate si Familie din Camera Deputatilor s-a acceptat aceasta exceptie pentru siguranta detinutilor si a celor din jurul sau. III.2.2. “Discriminarea” fumatorilor aflati inafara aeroporturilor internationale in raport cu fumatorii aflati in spatiul de tranzit al aeroporturilor internationale Raspuns: zona de tranzit a aeroporturilor internationale se afla dincolo de granita Romaniei. Este un spatiu international in care se afla cetateni ai multor tari, cu legislatii diferite si in care se aplica legile internationale (4). Nu exista o lege internationala care sa interzica

167

III.3. Critica interzicerii vânzării la bucată a trabucurilor (ţigări de foi). Conform sesizariiaceasta prevedere ar restrange libertatile economice iar “obligarea fumatorilor de a cumpara o cutie si nu numei, ocazional, un trabuc ar fi excesiva si chiar de natura a obtine efectul contrar celui avut in vedere de actul normativ deoarece ar incuraja in aceasta maniera fumatul”. Raspunsuri: a). Interzicerea vanzarii la bucata a trabucurilor NU incurajeaza fumatul. Dimpotriva ! Cutiile cu trabucuri sunt mai scumpe decat un pachet de tigari (6). Fumatul este mai raspandit in randul cetatenilor cu venituri modeste; fumatorii de trabucuri sunt mai frecvent persoane cu venituri mai mari, care isi permit sa cumpere trabucuri. Daca se permite vanzarea la bucata a trabucurilor costul acestora devine mai ieftin decat cel al unui pachet de tigari obisnuite (6). In consecinta si accesul la trabucuri devine facil, inclusiv pentru cei cu venituri mai reduse si (si mai important) pentru tineri si pentru copii. Prin urmare, motivatia acestei prevederi o reprezinta descurajarea fumatului, in special in randul copiilor si tinerilor. Este aceeasi motivatie pentru care si tigarile obisnuite NU se vand la bucata ci la pachet. b). Articolul ar fi putut sa nu fie introdus in Lege, situatie in care interzicerea vanzarii “la bucata” a trabucurilor ar fi fost subinteleasa. IV.Comentarii finale: IV.1.Sesizarea se bazeaza pe trei premize eronate, respectiv: IV.1.1.Legea 349-modificata ar fi o lege antifumatori. Nu, Legea 349 este o lege antifumat pasiv, menita sa asigure protectia majoritatii nefumatoare a cetatenilor tarii. Legea respecta accesul fumatorilor la produsele din tutun si optinea lor de a fuma. IV.1.2.Confuzie in interpretarea „fumatorului proprietar”, perceput ca fiind un „stapan” cu drepturi absolute in spatiul sau privat, inclusiv acela de a ignora dreptul la sanatate al membrilor familiei sale. IV.1.3. O speculatie a definitiei de „spatiu public inchis”, folosita in Legea 349, prin care se incearca extinderea fortata a ei la locuintele private, speculatie care are insa efect de bumerang. IV.2. Consideram ca sesizarea este o tentativa de inducere in eroare prin prezentarea fumatorilor drept victime ale unei Legi discriminatorii. Aceasta tentativa, este instrumentata prin: IV.2.1. Trunchierea Art. 26 din Constitutie prin omiterea partii din text care limiteaza libertatea de sine a fumatorului. IV.2.2. Ignorarea semnificatia „zonei de tranzit din aeroporturile internationale” si, respectiv, a conditiilor de detentie din penitenciarele de maxima siguranta. IV.2.3. Ignorarea motivatiei pentru care se interzice vanzarea la bucata a trabucurilor IV.3. Sesizarea incearca sa acrediteze un caracter discriminatoriu al Legii 349 in raport

168

sanatate!. Ei sunt obligati sa fumeze pasiv in aceste spatii, urmare, pe de o parte, a imposibilitatii de separare completa a spatiile destinate fumatorilor de cele ale nefumatorilor asa cum prevedea forma precedenta a Legii 349 (in vigoare, atentie, inca din 2002!). In document se specifica: „ratiunea cererii [...] nu vizeaza interzicerea fumatului in spatiile publice (interdictie impusa deja prin Legea nr. 349/2002 in vigoare) si, mai departe: „...Dar (statul - completarea noastra) nu are dreptul sa instituie pentru cei care in mod constient vor sa fumeze, interdictia de a fuma in spatii private si securizate, ferite de accesul minorilor” Ni se sugereaza, prin urmare, ca: a). vechea forma a Legii nr. 349/2002 ar fi suficienta (ea interzicand deja fumatul in spatiile publice) si ca b).Legea ar trebui completata prin crearea de spatii pentru fumatori in interiorul spatiilor publice inchise. Motivul major pentru care s-a trecut la modificarea Legii 349 a fost tocmai faptul ca experienta celor 13 ani de cand este ea in vigoare a dovedit indubitabil ca separarea completa a fumatorilor de nefumatori este imposibila in spatiile publice inchise, fapt care facea imposibil de aplicat forma precedenta a Legii 349. Crearea de stabilimente/spatii speciale pentru fumatori inseamna, de fapt, a accepta o politica de „apartheid” in restaurante, baruri si cluburi. Este suficient sa sesizam faptul ca una dintre consecintele imediate ar fi discriminarea nefumatorilor care nu ar fi acceptati sa fie angajati intr-un restaurant dedicat strict fumatorilor. Incercam sa ne inchipuim situatii de reuniuni colective (nunti, botezuri, zile de nastere) in care participantii petrec separat, in restaurante/baruri/ cluburi private diferite. Incercam sa ne inchipuim cum ar trebui sa arate cusca de sticla inchisa, securizate, din interiorul restaurantelor/barurilor/ cluburilor si cel al companiilor private. Nu putem insa sa nu ne inchipuim cum ar trebui sa arate si spatiile „securizate” din locuintele private, spatii care sa fie „ferite de accesul minorilor” (!?). Pe de alta parte, in prezent nefumatorii sunt victimele comportamentului agresiv al minoritatii de 24% a fumatorilor. (Cati dintre acestia mai au astazi eleganta parintilor sau bunicilor lor care, inainte de a-si aprinde o tigara intr-un spatiu public, cereau permisiunea celor din jur ?). Acest comportament atinge apogeul, asa dupa cum am spus mai sus, in locuintele cu fumatori, locuinte in care se ignora pana si dreptul constitutional la sanatate al copiilor care traiesc sub acelasi acoperis!. Atragem atentia ca pe langa fumat pasiv exista si fumatului inconstient,asa numitul “fumat la mina a treia” (“third hand smokers” -THS). Fumatorii “la mana a treia” aspira componentele fumului de tigara care sunt depozitate pe suprafete sau pe hainele fumatorului proaspat intors de la “securizatul loc pentru fumat” (cum ar fi, spre exemplu, balconul locuintei personale). Am fi foarte curiosi sa aflam cum ar defini aceasta realitate incontestabila cei care, jucandu-se cu vorbele, sugereaza ca legea 349 ar fi „fascista” (7)(8)(9). V. In loc de concluzii: V.1.In ciuda aparentei de redactare profesionista, sesizarea de nonconstitutionalitate a Legii 349/2002 exceleaza prin subrezenia argumentatiei si socanta superficialitate fapt care ii asigura fie esecul fie declansarea unui „efect de bumerang”. Aceasta tentativa de inducere in eroare a bunului simt (in fapt o tergiversare a ridicarii Romaniei la nivelul vecinilor sai si al majoritatii zdrobitoare a tarilor

169

V.2.Prin actualele ei modificari, Legea 349 aduce, de fapt, la nivel de reciprocitate respectul de care se bucura in prezent fumatorii cu respectul pe care il merita, in aceeasi masura, nefumatorii. Este, prin urmare, o Lege a Respectului Reciproc. In acest sens anexam comentariile fumatorilor aflati printre cei aproape 3000 de semnatari ai petitiei initiate de noi in vederea sustinerii Legii 349/2002 (10)(Anexa 1). V.3. Avand deplina incredere in Curtea Constitutionala avem in acelasi timp toate motivele sa fim optimisti ca prin punerea in aplicare a Legii 349 Romania se va alatura, in 2016, tarilor cu un sistem legislativ avansat dedicat protectiei sanatatii cetatenilor lor.

Dr. Gabriel Tatu-Chitoiu Presedinte, Societatea Romana de Cardiologie

Prof. Dr. Florin Mihaltan Presedinte, Societatea Romana de Pneumologie

Conf. Dr. Ioan Mircea Coman Presedinte, Fundatia Romana a Inimii

Aurelia Cristea Deputat, Intitiator al modificarii Legii 349/2002

Cornel Radu-Longhin Secretar General European Network for Smoking and Tobacco Prevention aisbl

170

X.2.5. Scrisoarea adresata Comisiei Pentru Sanatate Publica a Senatului Romaniei

171

172

173

X.2.6. Decizia Curtii Constitutionale In legatura cu sesizarea de neconstitutionalitate Depusa de 33 de senatori

174

175

176

români de a avea un domiciliu şi o reşedinţă, ambele spaţii cu destinaţie individuală. De asemenea, se invocă legislaţia statelor din Uniunea Europeană (Franţa, Marea Britanie), unde se foloseşte aceeaşi sintagmă, respectiv „spaţiu destinat utilizării colective”, cu sensul de spaţii destinate uzual accesului publicului. Se arată totodată că terminologia utilizată de legiuitor este în conformitate cu prevederile Convenţiei-cadru WHO pentru controlul tutunului, adoptată la Geneva, Elveţia, la 21 mai 2003, tratat internaţional ratificat de România prin Legea nr. 332/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.088 din 2 decembrie 2005. Art. 8 din Convenţia-cadru - Protecţia împotriva expunerii la fumul de tutun stabileşte că „1. Părţile admit că dovezile ştiinţifice au stabilit clar faptul că expunerea la fumul de tutun provoacă moartea, diverse boli şi invaliditatea. 2. Fiecare parte va adopta şi va implementa în zonele de jurisdicţie naţională existente, stabilite de legea naţională, şi va promova activ la nivelul său de autoritate adoptarea şi implementarea unor măsuri eficiente legislative, executive, administrative şi/sau de altă natură, asigurând protecţia împotriva expunerii la fumul de tutun la locurile de muncă interioare, în mijloacele de transport public, locurile publice interioare şi, după caz, în alte locuri ”” publice. ” În Ghidul pentru implementarea art. 8 din Convenţia-cadru sunt definite spaţiile publice (în sensul de spaţii accesibile publicului larg sau spaţiile pentru uz colectiv, indiferent de dreptul de proprietate sau de dreptul de acces) şi cele închise (în sensul includerii oricărui spaţiu acoperit de un tavan sau delimitat de unul sau mai mulţi pereţi ori margini, indiferent de tipul materialului utilizat pentru acoperiş, pereţi sau margini, ori dacă structura este permanentă sau temporară). Faţă de cele arătate se apreciază că „este în afara oricărui dubiu că locuinţa personală nu este cuprinsă în aria de aplicare a prevederii legale care interzice fumatul în anumite spaţii cu acces public şi că statul este îndreptăţit să impună obligaţii şi limitări în spaţii care sunt în „proprietatea privată, ..dar nu au destinaţia de locuinţă”. 12. În ceea ce priveşte exceptarea anumitor spaţii, respectiv celulele pentru deţinuţii din penitenciarele de maximă siguranţă şi camerele special amenajate în zonele de tranzit ale aeroporturilor internaţionale, se arată că sunt prevăzute şi în legislaţiile altor ţări, fiind justificate de situaţii excepţionale. Astfel fiind, nu se poate vorbi de o discriminare, întrucât nu este vorba despre persoane aflate în situaţii identice. În plus, noţiunea de discriminare .„nu se referă la situaţii precum cea din sesizare”. 13. Nu este afectat nici dreptul de proprietate privată, „în măsura în care există deosebiri esenţiale între spaţii proprietate privată care servesc doar proprietarului şi familiei acestuia (locuinţa individuală) şi cele pe care acelaşi proprietar, nesilit de nimeni, le deschide accesului oricărei persoane, în general în scopuri lucrative”. Chiar dacă interdicţia fumatului în aceste spaţii ar fi considerată o limitare a dreptului de proprietate, „aceasta este justificată de prevederile constituţionale care ocrotesc sănătatea, libera circulaţie a persoanelor (şi, deci, chiar neconstituţionalitatea unei separări a spaţiilor pe criteriul fumător/nefumător) şi principiul că existenţa .acestor drepturi împiedică exercitarea neîngrădită a unui Obicei individual nociv al anumitor cetăţeni” . 14. În ceea ce priveşte interdicţia vânzării la bucată a ţigărilor de foi şi trabucurilor, „pe lângă faptul că este vorba de o transpunere în legislaţia internă a Directivei 2014/40/EU, aceasta are, pe fond, menirea de a limita accesul unor persoane - mai ales ale celor vulnerabile (copiii) - la produsele din tutun şi de a limita dependenţa pe care

177

acestea o creează”. În plus, „având în vedere că ţigaretele, ţigările de foi şi trabucurile sunt produse concurente, .interdicţia vânzării la bucată doar pentru ţigarete afectează concurenţa dintre aceste produse” .

private să se reunească în locuinţe individuale şi să deguste produse din tutun. Guvernul invocă în susţinerea punctului său de vedere şi practica altor instanţe constituţionale care nu au declarat neconstituţionale reglementări care au interzis fumatul în spaţiile cu acces public. Pentru toate motivele .arătate, se solicită respingerea sesizării. 16. Preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor nu au comunicat punctele lor de vedere .asupra obiecţiei de neconstituţionalitate. 17. La dosarul cauzei a fost înregistrată şi „scrisoarea deschisă a Societăţii Române de Cardiologie, Societăţii Române de Pneumologie şi Fundaţiei Române a Inimii, însoţită de lista de semnături ale membrilor Coaliţiei România Respiră”, cuprinzând „o analiză critică a sesizării de neconstituţionalitate depusă la Curtea Constituţională în legătură cu Legea nr. 349/2002 - modificată - referitoare la prevenirea şi combaterea .efectelor produselor din tutun”. ,, CURTEA , examinând obiecţia de neconstituţionalitate, punctul de vedere al Guvernului, raportul ::judecătorului-raportor, dispoziţiile legale criticate, precum şi prevederile Constituţiei, reţine următoarele : 18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi ale art. 1, 10, 15, 16 şi 18 din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii .Constituţionale, să soluţioneze sesizarea de neconstituţionalitate formulata . 19. Obiectul sesizării de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, îl constituie Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, în ansamblul său, precum şi, în special, art. I pct. 3, 5, 7 şi 9 din actul normativ :menţionat, având următorul cuprins: - Art. I pct. 3: „La articolul 2, literele m) şi n) se modifică şi vor avea următorul cuprins: «m) spaţiu public închis se înţelege orice spaţiu accesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are acoperiş, plafon sau tavan şi care este delimitat de cel puţin doi :pereţi, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent : n) spaţiu închis de la locul de muncă se înţelege orice spaţiu care are un acoperiş, plafon sau tavan şi care este delimitat de cel puţin doi pereţi, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent, aflat intr-un loc de muncă, astfel cum este definit în Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. ;;319/2006, cu modificările ulterioare.»“; - Art. I pct. 5: „La articolul 3, alineatele (1) şi (V) se modifică şi vor avea următorul cuprins: «Art. 3. - (D Se interzice fumatul în toate spaţiile publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii. De la prezentele prevederi fac excepţie celulele pentru .deţinuţi din penitenciarele de maximă siguranţă. (11) Se interzice complet fumatul în unităţile sanitare, de învăţământ, precum şi cele destinate protecţiei şi ;asistenţei copilului, de stat şi private.»“ ; :- Art. I pct. 7: „La articolul 3, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins : «(2) Fumatul este permis numai în camere special amenajate, exclusiv în zona de tranzit a aeroporturilor :internaţionale, cu respectarea următoarelor condiţii: ;a) să servească exclusiv fumatului;

178

;e) să fie marcate la loc vizibil cu indicatoare «Cameră pentru fumat», «Loc pentru fumat»“ ; - Art. I pct. 9 „La articolul 3, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins: «(5) Se interzice .vânzarea la bucată a ţigaretelor, ţigărilor de foi şi cigarillos.»“ . 20. Dispoziţiile constituţionale Invocate în motivarea sesizării sunt cele ale art. 15 Universalitatea, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 26 alin. (2) referitoare la dreptul persoanei de a dispune de ea însăşi, art. 40 - Dreptul de asociere, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 45 - Libertatea economică.� 21. Examinând criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea constată că acestea vizează: definiţia noţiunii de „spaţiu public închis” astfel cum este reglementată de art. I pct. 3 din lege; reglementarea restrictivă, prin art. I pct. 5 şi 7 din lege, a excepţiilor privind spaţiile în care este permis fumatul; reglementarea interdicţiei vânzării la bucată şi în ceea ce priveşte ţigările de foi, realizată prin art. I pct. 9 din lege. În continuare, Curtea va analiza în mod distinct fiecare dintre .aceste critici. 22. Astfel, cât priveşte noţiunea de „spaţiu public închis”, autorii sesizării susţin că introducerea în sfera acesteia a oricărui spaţiu „destinat utilizării colective” are drept consecinţă aplicarea interdicţiei de a fuma şi în locuinţe, încălcându-se astfel principiul egalităţii în drepturi, dreptul apersoanei de a dispune de ea însăşi Si dreptul de proprietate privat a a 23. Curtea constată că aceste critici se fundamentează pe o interpretare eronată a sintagmelor utilizate de legiuitor. Astfel, potrivit art. 2 lit. m) din Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, în actuala redactare, prin spaţii publice închise se înţelege: „toate spaţiile din instituţiile publice centrale şi locale, instituţii sau unităţi economice, de alimentaţie publică,, de turism, comerciale, de învăţământ, medico-sanitare. culturale, de educaţie, sportive, toate mijloacele de transport în comun, autogări, gări şi aeroporturi, de stat şi private, spaţiile închise de la locul de muncă sau alte spaţii prevăzute de lege, cu excepţia spaţiilor delimitate şi special amenajate pentru fumat din incinta acestora”. În realizarea acestei definiţii legiuitorul a fost preocupat mai mult de circumstanţierea noţiunii de „public”, prin întocmirea unei liste exhaustive a spaţiilor astfel caracterizate. În legea supusă controlului de constituţionalitate atenţia legiuitorului a purtat deopotrivă asupra definirii noţiunii de .„public”, cât şi a celei de „închis”, pentru o mai clară identificare a ipotezei normei juridice . 24. Cât priveşte noţiunea de „public”, vizată de criticile formulate în prezenta cauză, opţiunea legiuitorului a fost pentru utilizarea unor termeni generali, iar nu a unei liste exhaustive: „orice spaţiu accesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces. Este o modalitate de reglementare adesea utilizată, astfel cum reţine şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa: „una din tehnicile tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puţin vagi, pentru a evita o rigiditate excesivă şi a se putea adapta la schimbările de situaţie. Interpretarea şi aplicarea unor asemenea texte depinde de practică.” (Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 36). În acest caz, determinarea cu

179

reglementării analizate, noţiunea de „colectiv” trebuie interpretată în corelaţie cu aceea de „public”, la care se . raportează . 25. Ca urmare, oricât de generale ar fi sintagmele utilizate de legiuitor pentru circumstanţierea noţiunii de „spaţiu public închis”, este de domeniul evidenţei că nu se referă şi la locuinţe, pentru că acestea nu sunt spaţii publice nici prin natura lor, nici prin destinaţie. Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, defineşte în art. 2 lit. a) locuinţa ca fiind „construcţie alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, care satisface cerinţele de locuit ale unei persoane sau familii”. Locuinţa este destinată unei utilizări specifice, personale/private, iar nu „publicului”, în sensul că ar fi accesibilă tuturor/la dispoziţia tuturor, pentru a intra sub incidenţa interdicţiei stabilite prin lege. Astfel fiind, în mod eronat autorii sesizării apreciază că legiuitorul a avut în vedere prin sintagma „destinat utilizării colective” „orice spaţii închise utilizate de mai mult de o persoană”, aceasta vizând destinaţia spaţiului în cauză (publică), iar nu numărul de utilizatori. Ca urmare, sunt neîntemeiate criticile formulate din această perspectivă în raport cu principiul .egalităţii în drepturi, dreptul persoanei de a dispune de ea însăşi şi dreptul de proprietate privată . 26. Cât priveşte reglementarea, prin art. I pct. 5 şi 7 din lege, a excepţiilor referitoare la spaţiile în care este permis fumatul, Curtea constată mai întâi că, potrivit legii criticate, este interzis complet fu matul în toate spaţiile publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii, unităţile sanitare, de învăţământ, precum şi cele destinate protecţiei şi asistenţei copilului, de stat şi private. Singura excepţie admisă de lege este pentru cazul celulelor pentru deţinuţi din penitenciarele de maximă siguranţă. De asemenea, spre deosebire de vechea reglementare, care permitea fumatul în spaţii special amenajate pentru fumat, cu respectarea unor condiţii, noua reglementare permite amenajarea unor astfel de spaţii exclusiv în zona de tranzit a aeroporturilor internaţionale. Autorii sesizării susţin că se creează astfel o discriminare în privinţa persoanelor care fumează, precum şi între fumătorii aflaţi în stare de detenţie îh penitenciare de maximă siguranţă şi cei aflaţi în tranzit într-un aeroport, pe de o parte, şi ceilalţi cetăţeni fumători, pe de altă parte, „aceasta în condiţiile în care toţi fiind fumători ar trebui să beneficieze de aceleaşi drepturi, fără discriminări şi privilegii”. De asemenea, se apreciază că se încalcă prevederile constituţionale referitoare la dreptul a dispune de propria persoană, dreptul de proprietate .privată şi dreptul de asociere, prin interdicţia de a fuma în spaţii private şi securizate . 27. Critica formulată în raport cu principiul constituţional al egalităţii în drepturi porneşte de la o premisă falsă, respectiv aceea a existenţei unor drepturi specifice/distincte ale fumătorilor, a căror exercitare trebuie asigurată în mod egal pentru toate persoanele care fumează. Or, Constituţia nu consacră dreptul la fumat şi nici drepturi specifice ale fumătorilor, astfel că nu se poate susţine existenţa unei discriminări privind fumătorii sau între fumători prin reglementarea unor spaţii în care este interzis/permis fumatul. În plus, excepţiile stabilite de legiuitor au o justificare obiectivă, circumscrisă scopului legii. Astfel, nu sunt cuprinse în sfera interdicţiei prevăzute de lege ipotezele în care persoanele care au această deprindere/ comportament ar fi în

180

imposibilitate de a o/a-l exercita (celulele pentru deţinuţi din penitenciarele de maximă siguranţă, respectiv zonele de tranzit din aeroporturi). În aceste situaţii, interdicţia de a fuma în celulă, respectiv aceea de a amenaja spaţii pentru

umători şi nefumători, stabilirea excepţiilor menţionate poate fi calificată ca fiind o modalitate de .conciliere/corelare a drepturilor incidente. 28. Din această perspectivă, reglementarea restrictivă a spaţiilor în care fumatul este permis reprezintă o opţiune a legiuitorului, care dă expresie dispoziţiilor constituţionale ce garantează dreptul la viaţă şi dreptul la integritate fizică şi psihică al persoanei [art. 22 alin. (1)], dreptul la ocrotirea sănătăţii, instituind totodată obligaţia statului de a lua măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice [art. 34 alin. (1) şi (2)], dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic, respectiv obligaţia statului de a asigura cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept [art. 35 alin. (1) şi (2)], precum şi dreptul copiilor şi tinerilor la un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor [art. 49 alin. (1)]. Aceste dispoziţii constituţionale impun statului o serie de obligaţii pozitive, ce presupun măsuri legislative adecvate pentru realizarea lor, în privinţa cărora legiuitorul are o largă marjă de apreciere, pentru .protecţia drepturilor constituţionale ale cetăţenilor, indiferent dacă aceştia sunt turnători sau nefumători . 29. Nu se aduce astfel atingere prevederilor art. 26 alin. (2) din Constituţie referitoare la dreptul persoanei de a dispune de ea însăşi, întrucât nicio dispoziţie a legii criticate nu interzice fumatul, acest comportament ţinând de libera opţiune a fiecărei persoane. Scopul principal al reglementării este de a combate efectele consumului de tutun, indiferent dacă este vorba de fumători sau nefumători, sens În care este şi expunerea de motive a legii, în care se reţine că „astăzi, în România, 89 de oameni mor în fiecare zi din cauza fumatului, echivalentul a patru oameni pe oră. La fiecare 15 minute, un român moare din cauza fumatului! 50% din fumătorii de acum vor muri de boli legate de fumat dacă nu renunţă. La un ne fumător, fumatul pasiv creşte riscul bolilor cardiace cu 25% şi al cancerului pulmonar cu 20^-30% . Având în vedere aceste efecte, reacţia legislativă în sensul reglementării măsurilor de prevenire şi combatere a lor este una energică, de natură să determine atingerea .obiectivelor menţionate. 30. Curtea reţine totodată că dreptul persoanei de a dispune de ea însăşi nu are caracter absolut, acesta fiind condiţionat chiar de textul constituţional care îl reglementează: „persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică şi bunele moravuri Ca urmare, exercitarea unei opţiuni personale, în speţă aceea de a fuma, trebuie să ţină seamă de drepturile celor care nu au această opţiune. Atât fumătorii, cât şi nefumătorii pot frecventa spaţiile vizate de legiuitor prin interdicţia reglementată. Or, având în vedere consecinţele fumatului asupra vieţii şi sănătăţii, fumătorii sunt cei care trebuie să îşi adapteze comportamentul, astfel încât să nu încalce drepturile fundamentate ale celor care nu au .această opţiune. 31. De asemenea, potrivit art. 45 din Constituţie, „accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate. Ca urmare, dreptul la libertate economică trebuie înţeles în corelaţie şi cu respectarea altor drepturi şi libertăţi fundamentale, precum dreptul la viaţă, dreptul la sănătate şi la un mediu sănătos, iar normele criticate sunt menite să asigure realizarea deopotrivă şi a acestor drepturi. Interzicerea fumatului în spaţiile publice închise nu constituie, în sine, o limitare a libertăţii economice, ci reprezintă o condiţie de exercitare a activităţilor economice în sensul textului constituţional de . referinţă .

181

32. Nu poate fi reţinută nici pretinsa încălcare a dreptului de asociere, întrucât nu este prevăzută nicio interdicţie

tutun*) nu este de natură să determine calificarea persoanelor care fumează ca alcătuind o asociaţie.. 33. Considerente similare fundamentează de altfel şi jurisprudenţa altor instanţe de jurisdicţie constituţională care au fost chemate să se pronunţe asupra constituţionalităţii legilor care au interzis fumatul în spaţiile publice. Astfel, de exemplu, Curtea Constituţională a Republicii Macedonia a reţinut, în esenţă, că reglementarea criticată nu încalcă prevederile constituţionale invocate deoarece fumatul, ca alegere subiectivă, nu poate fi pus în relaţie cu principiul egalităţii, libertăţii de opinie, respectarea vieţii private şi de familie, demnitatea şi reputaţia. Legiuitorul nu a stabilit nicio prevedere legală prin care să interzică vreunei persoane să fumeze, aşadar nu a interferat cu alegerea personală de a fuma sau nu, stabilind în schimb condiţii pentru fumători de a se abţine să facă acest lucru în locuri unde ar putea veni în contact cu persoane care nu fumează. Măsura protejează nu numai sănătatea fumătorilor, ci şi a celorlalţi cetăţeni, aceasta reprezentând o obligaţie constituţională. Aceeaşi instanţă constituţională a mai reţinut că fumătorii au acces în toate locurile pe care legiuitorul le-a definit ca spaţii publice în care fumatul este interzis. Aceştia trebuie să îşi adapteze comportamentul în raport cu al altor cetăţeni care nu fumează, într-un mod şi în condiţiile stabilite de lege şi cu privire la toţi cetăţenii. Scopul reglementării este de protecţie a vieţii şi sănătăţii (ca valori supreme), care ar putea fi puse în pericol de un comportament lipsit de .responsabilitate al fumătorilor. Prin urmare, nu se pune problema discriminării faţă de fumători. S-a constatat totodată că prevederile legii nu contravin principiilor economiei de piaţă şi liberei iniţiative. Legiuitorul are dreptul legitim de a reglementa anumite aspecte din viaţa socială şi astfel să interzică total fumatul în unităţile de alimentaţie, în scopul de a proteja sănătatea umană (cauzele U.br.261/2008 şi U.br.70/2009 din 16 septembrie 2009). Similar, Curtea Constituţională a Republicii Slovenia a reţinut că nu reprezintă o ingerinţă excesivă reglementarea care interzice fumatul în spaţiile publice închise şi spaţiile închise de la locul de muncă, precum şi consumul de alimente şi băuturi în zonele de fumat, deoarece acesta este singurul mod în care scopul constituţional urmărit de legiuitor poate fi atins în mod eficient, şi anume protecţia lucrătorilor salariaţi şi a tuturor persoanelor împotriva efectelor negative ale fumatului pasiv, precum şi asupra mediului. În scopul de a asigura tuturor persoanelor angajate protecţie completă împotriva expunerii la efectele adverse ale fumului de tutun asupra sănătăţii, fumatul trebuie interzis în toate spaţiile publice închise şi spaţiile închise de la locurile de muncă. De asemenea, răspunzând criticilor de neconstituţionalitate care au vizat cu precădere interzicerea fumatului în restaurante/hoteluri/alte unităţi de profil, Curtea a reţinut, între altele, că petrecerea timpului şi socializarea în astfel de locaţii nu pot fi considerate ca realizând o asociaţie în sensul normelor constituţionale. Aceasta nu este o comunitate organizată şi permanentă de persoane, care se află în legături strânse şi urmăresc interese comune, nici nu poate fi considerată ca fiind o adunare, în sensul aceloraşi prevederi constituţionale. Astfel de întâlniri sunt, în general, întâmplătoare, nu dau expresie unui grup, iar elementul de legătură internă între vizitatori, în general, nu există (Decizia U- Î-218/07 din 26 martie 2009). Tot astfel, Curtea Constituţională a Republicii Turcia a statuat că interzicerea fumatului în cafenele nu este contrară Constituţiei, ci reprezintă o măsură de precauţie necesară şi legitimă care vizează garantarea dreptului de a trăi într-un mediu sănătos. Dispoziţiile constituţionale care garantează dreptul la viaţă şi dreptul de a trăi într-un mediu sănătos, echilibrat impun obligaţii pozitive pentru stat. Fumatul în spaţiile închise este cunoscut ca fiind dăunător nu doar pentru sănătatea

182

fumătorilor, ci şi a celorlalţi. Multe ţări au interzis fumatul în locurile publice, în scopul de a proteja sănătatea publică. Ca urmare, Curtea a decis că interzicerea fumatului în cafenele este o măsură de precauţie necesară şi legitimă pentru a

34. Cu privire la interdicţia vânzării la bucată a ţigărilor de foi, reglementată de art. I pct. 9 din lege, se susţine că încalcă libertatea economică şi poate determina efecte contrare celor avute în vedere de legiuitor, în sensul .că ar putea încuraja fumatul, câtă vreme o persoană este constrânsă să îşi cumpere o cutie de trabucuri . 35. În formularea acestei critici, autorii sesizării pornesc de la o premisă eronată, respectiv aceea că, faţă de noua reglementare, se interzice vânzarea individuală a ţigărilor de foi. Astfel cum se poate constata însă textul se referă la vânzarea „la bucată”, opusă vânzării „la pachet” ceea ce presupune ca respectiva ţigaretă/ţigară de .foi/cigarillos să fie extrasă dintr- un pachet/ambalaj şi vândută distinct/independent de acesta . 36. Or, art. 6 din Legea nr. 349/2002 cuprinde norme imperative în privinţa etichetării şi ambalării produselor din tutun, inclusiv avertismentele de sănătate care trebuie să figureze pe pachetele unitare ale produselor din tutun şi pe orice ambalaj exterior, precum şi elementele de securitate reglementate de lege (conţinut, dimensiuni etc.), în vederea corectei informări a consumatorilor cu privire la efectele fumatului. Prin vânzarea la bucată, adică în lipsa pachetului/ambalajului şi, implicit, a elementelor care figurează pe pachetele/ambalajele de ţigarete/ţigări de foi/cigarillos, se eludează, practic, dispoziţiile (egale ce constituie condiţii pentru exercitarea activităţii de producere/comercializare â produselor din tutun. Astfel fiind, Curtea constată că prevederile criticate constituie o aplicare a art. 45 din Constituţie, care, reglementând libertatea economică, stabileşte că .aceasta se exercită „în condiţiile legii” . 37. Nimic nu împiedică însă ambalarea şi etichetarea individuală şi vânzarea în consecinţă a ţigărilor de foi, însă cu respectarea întocmai a dispoziţiilor imperative ale legii, care transpune sub acest aspect Directiva 2001/37/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iunie 2001 privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre în materie de fabricare, prezentare şi vânzare a produselor din tutun, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 194 din 18 iulie 2001 [a se vedea art. 15 alin, (2) din Legea nr. 349/2002, cu modificările şi completările ulterioare]. Actul european menţionat a fost înlocuit de Directiva 2014/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre în ceea CQ priveşte fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de abrogare a Directivei 2001/37/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 127 din 29 aprilie 2014, care prevede o şi mai strictă/amănunţită reglementare în materie (a se vedea art. 8- 16 din Directivă), excluzând, practic, vânzarea la bucată deopotrivă a ţigaretelor, ţigărilor de foi şi cigarillos, Potrivit art. 29 din Directiva 2014/40/UE Transpunere: „(1) Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 20 mai 2016. [...] (3) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziţi9i de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă”. Sub acest aspect, reglementarea adoptată de legiuitorul român reprezintă şi o aplicare a prevederilor art. 148 alin. (4) din Constituţie, care impun deopotrivă Parlamentului obligaţia de garantare a ducerii la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alin. (2) .ale aceluiaşi articol, referitoare la reporturile dintre reglementările naţionale şi cele ale Uniunii Europene . 38. De altfel, măsurile adoptate prin legea criticată pot fi caracterizate ca fiind expresia unei politici legislative comune în materie existente la nivelul Uniunii Europene, orientată către creşterea standardelor de protecţie a vieţii şi a sănătăţii. Expunerea de motive precizează, de altfel, că reglementarea este menită să realizeze o

183

Europene, fundamentate pe studii, şi constatările referitoare la efectele consumului de tutun asupra . sănătăţii . 39. În concluzie, legea română, precum şi actele europene sau ale statelor menţionate în expunerea de motive nu interzic fumatul, însă prevăd reguli stricte pentru prevenirea şi combaterea efectelor acestuia, în realizarea unor deziderate comune, corespunzătoare unor standarde ridicate ale vieţii, sănătăţii şi mediului înconjurător. Astfel fiind, sunt neîntemeiate criticile formulate de autorii sesizării Orice persoană poate opta fără nicio îngrădire în privinţa fumatului, condiţiile stabilite de legiuitor vizând reglementarea locurilor în care fumatul este interzis/permis, după caz, reglementări în privinţa cărora statul are o largă marjă de apreciere, în considerarea obligaţiilor pozitive ce îi revin potrivit Constituţiei. Evoluţia legislaţiei române în domeniu este determinată de constatarea eficienţei scăzute a măsurilor de protecţie a vieţii/sănătăţii deja instituite, astfel cum se arată în expunerea de motive a legii, în care se precizează că „măsurile luate în ultimii opt ani de zile în lupta pentru combaterea efectelor consumului produselor din tutun au început să dea rezultate, chiar dacă acestea sunt timide. [...] Având în vedere faptul că măsurile întreprinse s-au dovedit corecte, dar nu suficient de eficiente, precum şi cifrele alarmante expuse [.. .] se impune consolidarea luptei pentru combaterea efectelor consumului produselor din tutun, iar proiectul de lege propus are drept scop .acest lucru”. 40. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu ,unanimitate de voturi, a:CURTEA CONSTITUTIONALa În numele legi: DECIDE:� Ai: Respinge, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că dispoziţiile Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor .consumului produselor din tutun sunt constituţionale în raport cu criticile formulate . .Definitivă şi general obligatorie. .Decizia se comunică Preşedintelui României şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I . .Pronunţată în şedinţa din data de 27 ianuarie 2016. � PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE� AUGUSTIN ZEGREAN,Prim-magistrat-asistent,� E Marieta Safta�

184

185