Insuficienţa cardiacă în România Îndemn la acțiune
Un raport al Grupului de Lucru pentru Insuficiență Cardiacă al Societății Române de Cardiologie, realizat cu sprijinul necondiționat al companiei Novartis Pharma și cu sprijinul editorial al Health Policy Partnership.
Ce este insuficienţa cardiacă? Insuficienţa cardiacă (IC) este o boală cronică gravă în care inima nu poate pompa suficient sânge spre organe pentru a susţine funcţionarea acestora în organism.1
În România, cele mai frecvente cauze ale IC sunt boala coronariană ischemică, inclusiv atacul de cord (infarctul de miocard), hipertensiunea arterială, deteriorarea valvelor cardiace și malformațiile congenitale cardiace.1,2
Simptomele pot include respirație grea și oboseală extremă, ceea ce împiedică pacienţii să muncească sau să participe la activităţi sociale obişnuite, ducând deseori la izolare socială, anxietate şi depresie.5-8
2
Insuficienţa cardiacă implică un cost semnificativ pentru societate datorită unei rate mari de spitalizări şi respitalizări şi a impactului considerabil pe care boala îl are asupra pacienţilor şi familiilor lor.3
il, acest Cel mai probab odată impact va creşte valenţei cu creşterea pre ătrânirii bolii datorită îmb rescute de populaţiei, ratei c ă atacuri supravieţuire dup 3 ) ic rd a c io m t rc de cord (infa
Insuficienţa cardiacă are prognostic nefavorabil comparabil cu multe dintre cele mai frecvente forme de cancer3,4 şi are ca rezultat un nivel redus al calităţii vieţii pacienţilor.
3
IC în cifre
Este posibil ca în România să existe aproximativ
1 milion
de persoane care suferă de IC (~4,7% din populația >35 ani).9
4
În fiecare an, aproximativ
25.
de persoane sunt diagnosticate cu IC şi spitalizate din această cauză.10
1 din 3
pacienți moare sau se reinternează în anul următor ultimei spitalizări6,8,38
7.4%
dintre pacienţii cu IC mor în spital2
5
Insuficienţa cardiacă în România: ce măsuri sunt n
6
1
Creşterea conştientizării publice şi înţelegerea implicațiilor bolii
2
Susţinerea unei baze de date naţionale dedicată IC
3
Susţinerea dezvoltării unităţilor medicale specializate și dedicate tratamentului IC
4
Asigurarea asistenţei medicale de calitate şi a monitorizării pacienţilor în cadrul asistenţei medicale primare – prin investiţii în instruirea profesională a medicilor care asigură asistenţa primară şi implementarea unor scheme susţinute de tratament după ieşirea din spital.
t necesare?
ei cardiace în „Prevalenţa insuficienţ 7%. din România este de 4, le ra ne ge i ţie la pu po icat rândul prezintă IC cu grad rid ţi en ci pa re nt di % 35 al Aproximativ un nivel drastic redus au şi ) IV şi III A YH (N a de severitate a bolii ilitarea, resincronizare ab re nt su m cu , te en tam calităţii vieţii. Unele tra sfuncţie sistolică di cu ţii en ci pa la ce ia ţei card atea sau reducerea frecven e şi îmbunătăţesc calit el om pt m si ă az re io el ventriculară stângă, am este afectată şi de ţi en ci pa ti eş ac la ii eţ vi vieţii. Totuşi, calitatea limitări de ordin şi t en m ta tra la e rs ve reacţii ad probleme psihologice, ologică sunt insuficient ih ps a nţ te is as şi or ţil social. Educaţia pacien ai bună informare a m O . te ta nă să de l na naţio ntelor medicale acoperite de sistemul ne po m co ii ăr iz nt tie nş terea co pacienţilor pentru creş litatea vieţii acestora.” ca ţi tă nă bu îm ar lii bo şi non-medicale ale re l de Boli Cardiovascula tu itu st In l, ce on hi C u 11 Dr. Ovidi ucurești B ” cu es Ili . C . C f. ro “P
7
“9 din 10 pacienţi nu ştiu că suferă de .” insuficienţă cardiacă
re l de Boli Cardiovascula tu itu st In l, ce on hi C u Dr. Ovidi ești12 ur uc B ” cu es Ili . .C C f. “Pro
8
P
Y PRIOR I
1
TY
IC OL
Îmbunătățirea conştientizării publice şi înţelegerea nevoilor medicale a pacienților suferinzi de IC
Foarte puţine persoane recunosc semnele şi simptomele insuficienţei cardiace.32
Factorii de risc ai IC nu sunt cunoscuți de majoritatea pacienților.16-18
Pacienţii cu IC au nevoie de mai multă informare cu privire la boala, simptomele şi progresia bolii lor.15
Creşterea conştientizării publice şi a furnizării informaţiilor către pacienţi cu privire la IC: CE SE POATE FACE? Un angajament susținut privind eforturile de educare a populaţiei prin informare cu privire la importanţa adoptării unui stil de viaţă sănătos în vederea prevenirii IC, incluzând exerciții fizice zilnice, o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată, precum şi evitarea fumatului, recunoașterii mai ușoare a semnelor și simptomelor bolii, în vederea solicitării din timp a diagnosticului și asistenței medicale adecvate. Colaborarea cu Societățile medicale profesionale şi grupurile de pacienţi pentru dezvoltarea de informaţii adecvate pentru a oferi pacienţilor ajutor în tratarea eficientă a bolii, ce pot fi comunicate de către profesioniştii din domeniul sănătăţii în cadrul consultațiilor.
9
Foarte puţine persoane recunosc semnele şi simptomele insuficienţei cardiace. Unul dintre obstacolele majore în prevenţia adecvată şi depistarea IC este nivelul scăzut de conştientizare a bolii de către publicul larg.
!
DE CE ESTE IMPORTANT ACEST LUCRU?
Înţelegerea semnelor şi simptomelor IC în stadiu incipient ar putea contribui la salvarea de vieţi, deoarece pacienţii pot fi trataţi pentru prevenirea apariţiei deteriorării severe la nivelul inimii.1
De exemplu, datele din “Studiul privind conştientizarea şi percepţia insuficienţei cardiace în Europa” (SHAPE) sugerează că numai 9% dintre români pot identifica simptomele IC şi că majoritatea subestimează impactul IC asupra societăţii.13-15
Majoritatea oamenilor nu cunosc factorii de risc ai IC. Multe cazuri de IC pot fi prevenite prin schimbarea adecvată a stilului de viaţă. În România, este necesar să se facă de urgenţă eforturi pentru prevenirea bolii, deoarece peste 50%16-18 dintre bărbaţii români mor din cauze cardiovasculare, mult peste media europeană. Rata generală a mortalităţii a crescut şi creşte în continuare în rândurile bărbaţilor români încă din anii 1950 – creşterea numărului de cazuri de obezitate, fumatul, hipertensiunea arterială şi diabetul având un rol esenţial în acest sens.17,19,20
10
!
DE CE ESTE IMPORTANT ACEST LUCRU? Stilul de viaţă nesănătos, care cuprinde o alimentaţie inadecvată, cât şi fumat, poate creşte cu până la 50% riscul apariţiei IC.1
Pacienţii cu IC au nevoie de mai multă informare cu privire la boala, simptomele şi progresia bolii lor.15 Pe lângă informaţiile furnizate publicului larg cu privire la IC, mai sunt necesare și alte eforturi: furnizarea informațiilor ușor de înțeles către pacienţii diagnosticaţi cu IC cu privire la boală și a modalităţilor în care poate fi prevenită agravarea simptomelor, precum şi modul în care îşi pot ţine singuri şi în mod eficient boala sub control, urmând recomandările și prescripțiile profesioniștilor din domeniul sănătății.
!
DE CE ESTE IMPORTANT ACEST LUCRU?
Pacienţii bine informaţi devin mai responsabili în ceea ce priveşte stilul lor de viaţă şi pot avea mai mult control asupra deciziilor legate de asistența medicală.
11
e: portantă din trei motiv im te es că ia rd ca ţa en „Insufici mortalităţii; după a tă cu es cr tă ra o cu este asociată i litatea vieţii pacientulu ca ă az te ec af e, ar ic st diagno ; vârsta medie, la ia tu es ac a ă al ci so ea şi reintegrar denţe crescute ci in ei un ile iţi nd co în apariţia bolii, scade unii arteriale şi si en rt pe hi , rd co de ui a atacul ” cardiopatiei ischemice. anu, Prof. Dr. Dragoş Vinere urești21 uc B ţă en rg U de r ita rs Spitalul Unive
12
P
Y PRIOR I
2
TY
IC OL
Susţinerea investițiilor în crearea unei baze naţionale de date privind IC
Datele corecte privind prevalenţa IC în România sunt limitate.33,34,38
Este nevoie de o bază de date detaliată privind IC, care să acopere asistenţa medicală primară şi secundară.13,15,33,38
Sunt necesare iniţiative pentru asigurarea calităţii monitorizării rezultatelor în asistenţa medicală pentru IC.35
Date de încredere: CE SE POATE FACE? Susţinerea investiţiilor în colectarea de date corecte de natură epidemiologică şi economică privind IC pentru a permite investiţii documentate în resurse
Susţinerea implementării registrelor naţionale sistematice care să includă date din asistenţa medicală secundară şi primară, prin protocoale adecvate de dezvoltare Integrarea instrumentelor sistematice de monitorizare în practica clinică pentru a monitoriza rezultatele pacienţilor, inclusiv rezultatele raportate de aceştia.
13
Datele corecte privind prevalenţa IC în România sunt limitate. ”Studiul românesc de prevalență a insuficienței cardiace în populaţia generală”9 estimează faptul că aproximativ un milion de oameni din România suferă de IC. Din păcate nu există date recente care să susţină această estimare. 8,14 Date epidemiologice pentru IC lipsesc în multe ţări din cauza absenţei unor studii observaţionale relevante, care să urmărească incidenţa, prevalenţa, prognosticul şi principalele cauze de IC. Înţelegerea epidemiologiei şi a caracteristicilor clinice ale IC într-o populaţie, este o componentă cheie în îmbunătățirea prognosticului.38
!
DE CE ESTE IMPORTANT ACEST LUCRU?
Autorităţile care elaborează politici de sănătate trebuie să deţină informaţii actualizate, documentate, privind prevalenţa IC, astfel încât să poată investi eficient în resurse suficiente pentru a veni în întâmpinarea nevoilor pacienţilor. 22
Este nevoie de o bază de date detaliată privind IC care să acopere asistenţa medicală primară şi secundară.
!
DE CE ESTE IMPORTANT ACEST LUCRU?
Registrele naţionale furnizează cele mai corecte estimări ale numărului de pacienți afectați de IC şi de decese cauzate de această boală, permiţând identificarea variaţiilor la nivel naţional. 22
România are un registru multicentric la nivel naţional privind IC acută – Registrul Românesc de Insuficienţă Cardiacă Acută (RO-AHFS)10 – totuşi, acesta include numai pacienţii spitalizaţi cu IC şi nu şi pe cei trataţi în ambulator.10 Un alt registru care cuprinde informaţii furnizate de spitale – Studiul Naţional Românesc Observaţional al Insuficienţei Cardiace în Spital23 – este în curs de elaborare, iar datele nu sunt încă publicate.24-26
Deşi aceste registre furnizează informaţii importante, ele nu asigură şi o imagine de ansamblu a situaţiei din ambulator. 14
Sunt necesare iniţiative pentru asigurarea calităţii monitorizării rezultatelor în asistenţa medicală pentru IC. Nu există date privind rezultatele clinice la pacienţii diagnosticaţi cu IC în România, ceea ce îngreunează sarcina autorităţilor de a înţelege unde pot fi aduse îmbunătăţiri sau de a compara rezultatele în timp. Datele corecte privind rezultatele obţinute pot, de asemenea, să permită identificarea exemplelor de bună practică, ce ar putea fi aplicate şi în alte situaţii.22
!
DE CE ESTE IMPORTANT ACEST LUCRU? Programele de asigurare a calităţii pot determina cât de eficientă este asistenţa medicală a IC la nivel naţional şi pot contribui la îmbunătăţirea calităţii acesteia.22
15
ropeană se confruntă Eu ea un ni U , al ic ed m „În sectorul o parte, prezenţa unor de pe t: en ed ec pr ră fă rate cu un paradox ologii terapeutice dato hn te i no a şi re oa at medicamente inov parte, numărul mare de tă al de pe , şi e, al ic pal, progresului ştiinţei med sul medicinei, în princi re og pr de ia fic ne be t nu po i. cetăţeni europeni care ără şi cetăţenii român m nu se tia eş ac tre in ari. Pr din cauza costurilor m ţionale de sănătate na ile ic lit po ze ze ni ro sinc România trebuie să-şi în sănătate pentru a i tic ac pr ne bu şi ţii lu opte so r cardiovasculare lilo cu politicile UE şi să ad bo a iţi ar ap la e ui rib c care cont li. De asemenea, bo r to combate factorii de ris es ac a nţ de ci in ntru a reduce mai şi, în cele din urmă, pe ânia au acces la cele om R n di ţii en ci pa că n trebuie să ne asigurăm condiţiile celui mai bu în , te en m ta tra şi te eficiente medicamen raport cost-eficienţă.” oi, Dr. Cristian Silviu Buș lui European Membru al Palamentu
16
P
Y PRIOR I
3
TY
IC OL
Susţinerea dezvoltării unităţilor specializate în tratarea IC şi asigurarea accesului echitabil la asistenţă medicală
În România Recomandările Există inegalităţi există puţine bazate pe semnificative în centre dovezi clinice disponibilitatea şi specializate. sunt insuficient accesul la tratament 12,36 implementate la şi asistenţă nivelul medicilor medicală pentru IC.10 de familie.6,37
Impedimentele de ordin financiar pot juca un rol important în limitarea accesului la asistenţă al multor pacienţi cu IC.36
Unităţi specializate în IC şi un acces echitabil la asistenţă medicală: CE SE POATE FACE? Prioritizarea investiţiilor în crearea de unităţi specializate și dedicate pentru tratarea IC – asigurarea şi documentarea asistenţei specializate multidisciplinare pentru pacienții cu IC, în vederea diagnosticării şi tratamentului
Încurajarea Societăţilor medicale profesionale să dezvolte recomandări clinice clare, documentate, conform Ghidurilor Europene în vigoare şi să le disemineze către toţi profesioniştii din domeniul sănătăţii, inclusiv către medicii de familie, pentru a asigura accesul pacienţilor la tratament şi asistenţă adecvate.
Îmbunătăţirea echităţii finanţării între regiunile geografice pentru diagnosticarea, tratamentul şi asistenţa medicală pentru IC – pentru a contribui la reducerea inegalităţilor privind accesul la asistenţă, mai ales între mediile urban şi rural.
17
În România, există puţine centre specializate în IC. Recomandările europene susţin faptul că toţi pacienţii cu IC trebuie trataţi în cadrul unei unităţi specializate în IC şi trebuie să beneficieze de o abordare medicală multidisciplinară care să ia în considerare toate aspectele bolii lor.3 Asistența acordată pacienților cu IC de către o echipă medicală multidisciplinară, condusă de un cardiolog, reduce riscul decesului în spital sau după ieșirea din spital.3 Totuşi, sunt necesare mai multe locuri pentru pacienţii cu IC în spitalele din întreaga țară, în România existând puține unități medicale specializate. Accesul la tratament şi echipamente specializate este mai bun în cazul pacienţilor internaţi în secţiile de terapie avansată cardiacă. Însă, un studiu bazat pe registrul RO-AHFS a identificat faptul că numai 10,7% dintre pacienţii cu IC sunt spitalizaţi la terapie avansată cardiacă.27 Prin urmare, este important ca toţi pacienţii diagnosticaţi cu IC să fie trataţi pe baza unui protocol comun, sub coordonarea unui medic cardiolog şi să beneficieze de o abordare medicală multidisciplinară, indiferent de unitatea sanitară în care sunt trataţi.
!
DE CE ESTE IMPORTANT ACEST LUCRU?
Pacienţii trataţi pentru IC în secţiile specializate de cardiologie, care beneficiază de o abordare medicală multidisciplinară, prezintă un risc mai mic de respitalizare şi deces decât cei trataţi în alte secţii.3
18
Prezența recomandărilor clinice documentate este limitată. În România, elaborarea unor recomandări documentate privind spitalizarea şi tratamentul este susținută de Ghidurile Societății Europene de Cardiologie.6 Din păcate, aceste recomandări nu includ și medicina primară, deși sunt importante nu numai pentru cardiologi, ci şi pentru specialiştii de medicină internă, de medicină primară şi alţi profesionişti din domeniul sănătăţii, care pot trata pacienţii cu IC.
!
DE CE ESTE IMPORTANT ACEST LUCRU?
O implementare mai susţinută a recomandărilor clinice privind IC în rândul tuturor specialităților – inclusiv cardiologie, medicină de urgenţă şi asistenţă primară – poate avea un impact pozitiv asupra ratei de supravieţuire şi a evoluţiei pacienţilor. 22
19
Există inegalităţi semnificative în disponibilitatea şi accesul la tratament şi asistenţă medicală pentru IC.10 Există variaţii majore în ce priveşte disponibilitatea serviciilor de cardiologie şi chirurgie cardiacă în România, accesul la diagnostic şi tratament adecvate fiind superior în mediul urban față de cel din mediul rural.10 De exemplu, datele din registrul RO-AHFS indică faptul că în Bucureşti sunt disponibile terapii moderne și unele dintre cele mai avansate opţiuni de tratament (în timp ce regiunea de sud-est a ţării deține unele dintre cele mai deficitare) precum și lipsa generală a conștientizării bolii.10 Deși România este o țară în dezvoltare, tratamentul medicamentos recomandat pacienților cu IC nu diferă de cel recomandat în țările dezvoltate. Totuși, chiar și așa, aproape toate tipurile de medicamente sunt subutilizate în comparație cu recomandările Ghidurilor Europene, fiind necesară îmbunătățirea practicii clinice curente.33 De exemplu, terapiile documentate privind IC, cum sunt cele cu beta-blocante şi inhibitori ECA, sunt mai frecvent administrate în spitalele universitare decât în unităţile medicale comunitare.25
20
!
DE CE ESTE IMPORTANT ACEST LUCRU?
Mulţi pacienţi care trăiesc în zone rurale, au un statut economic scăzut şi un nivel redus de educaţie – toate acestea contribuind la riscul unei evoluţii negative a bolii. 19
Impedimentele de ordin financiar pot juca un rol important în limitarea accesului la asistenţă al multor pacienţi cu IC. Cheltuielile cu sănătatea rămân în continuare reduse considerabil în România comparativ cu majoritatea ţărilor din EU.28 De exemplu, în 2009, în România, suma cheltuită per pacient cu boală cardiovasculară a fost de 37€, comparativ cu 374€ per pacient în Germania.18 Sistemul naţional de asigurări de sănătate din România suportă parţial costul anumitor tratamente, ceea ce conduce la un nivel ridicat al cheltuielilor suportate suplimentar de către mulți pacienți.28
!
DE CE ESTE IMPORTANT ACEST LUCRU?
Sistemul existent de co-plată poate constitui un impediment important în calea accesului la asistenţă medicală, mai ales în cazul persoanelor cu situaţie economică precară şi al persoanelor vârstnice, cu stare deficitară de sănătate. 22,28
21
oblemă majoră în pr o te es că ia rd ca ţa „Insuficien ea cauza incidenţei ridicat n di te ta nă să de em orice sist are şi costurilor totale. liz ita sp de le zi de e ar bolii, numărului m ii majore de acţiune: cţ re di i tre tă is ex că d Cre nştientizare la nivelul co nă bu ai m o ră sa ce Mai întâi, este ne cului apariţiei IC. ris a le ra ne ge i ţie la pu po ces mai bun al tuturor ac un at ur ig as ie bu În al doilea rând, tre , în stadiu incipient, ce re oa de te ta nă să de pacienţilor la asistenţa l medicinei de familie. IC poate fi de domeniu ţilor accesul tuturor pacien at ur ig as ie bu tre ă, m În cele din ur starea de sănătate.” ra io el am t po le re ca la medicamentele te Sănăta ședinte al Comisiei de re -P ce Vi n, tia ris C ia Dr. Hor lui României din cadrul Parlamentu
22
P
Y PRIOR I
4
TY
IC OL
Asigurarea asistenţei medicale de calitate şi a monitorizării pacienţilor în cadrul serviciului medical primar
Este necesară reevaluarea schemelor de tratament pe termen lung pentru IC pentru a se asigura o trecere fără probleme a pacienţilor de la tratamentul intra-spitalicesc la tratamentul în ambulator.12
Medicii din serviciul de asistență primară au nevoie de instruire specializată privind IC.22,37
Asistentele medicale din practica ambulatorie nu sunt implicate suficient.22
Asigurarea unei asistenţe medicale susţinute, de calitate şi urmărirea pacientului în cadrul serviciului de medicină primară: CE SE POATE FACE? Investirea în elaborarea de programe standardizate de tratament – pentru a îmbunătăţi trecerea de la asistenţa spitalicească la cea de medicină primară şi asigurarea asistenţei medicale ulterioare pentru toţi pacienţii
Susţinerea utilizării cardurilor de sănătate de către pacienţi – pentru a asigura continuitatea asistenţei medicale prin intermediul evidenţei electronice unice
Investirea în protocoale standardizate de tratament şi instruire privind IC pentru medicii şi asistentele medicale din cadrul serviciului de medicină primară – pentru a asigura asistenţă medicală susţinută pentru pacienţii suferind de IC de către toţi profesioniştii din domeniul sanitar Investirea în instruire specializată pentru asistentele din practica ambulatorie – pentru a utiliza această resursă existentă în susţinerea pacienţilor cu IC şi a încuraja pacienţii să se îngrijească singuri.
23
Este necesară reevaluarea schemelor de tratament pe termen lung pentru IC pentru a se asigura o trecere fără probleme a pacienţilor de la tratamentul intra-spitalicesc, la tratamentul în ambulator. Diagnosticarea şi tratamentul iniţial sunt numai începutul „călătoriei” pacientului cu IC. Atenta planificare a ieşirii din spital, monitorizarea regulată, urmărirea şi susţinerea pacientului sunt esenţiale pentru a asigura faptul că pacienţii nu „sunt pierduţi” odată ieşiţi din spital.
!
DE CE ESTE IMPORTANT ACEST LUCRU?
Urmărirea pacientului este esenţială pentru a asigura faptul că primele semne de deteriorare a stării de sănătate a acestuia sunt depistate devreme şi că tratamentul este adaptat pentru evitarea spitalizărilor inutile, precum şi agravarea bolii.3
Medicii din serviciul de asistenţă primară au nevoie de instruire specializată privind IC.
!
DE CE ESTE IMPORTANT ACEST LUCRU? Urmărirea neadecvată a pacientului în cadrul asistenţei medicale primare poate conduce la respitalizare. 30
24
În general, pacienţii cu IC apelează insuficient la serviciile de medicină primară. Aceste servicii sunt fragmentate şi necesită a fi dezvoltate, iar colaborarea multidisciplinară este redusă. 28 Instruirea profesională privind IC22 poate asigura urmărirea în mod adecvat a pacienților cu IC. De exemplu, medicii de familie împreună cu medicii cardiologi au un rol important în optimizarea terapiilor pentru pacienţi, deoarece mulţi dintre aceştia ies din spital înainte de optimizarea tratamentului.29
Asistentele medicale din practica ambulatorie nu sunt implicate suficient. Asistentele medicale din practica ambulatorie pot fi instruite să contacteze regulat pacienții cu IC şi să colaboreze cu medicii în vederea monitorizării de rutină furnizându-le informaţii şi sprijin în mod continuu. 22
!
DE CE ESTE IMPORTANT ACEST LUCRU?
Dovezile provenite din alte ţări au arătat că asistentele implicate în asistenţa medicală pentru pacienții suferind de IC pot îmbunătăţi calitatea vieţii şi reducerea numărului de spitalizări ale acestora. 31
25
Caracteristicile populației – România38
IC acută (n=329)
IC cronică (n=51)
p
Date demografice
Vârstă mediana (IQR)
71.0 (62.0-78.0) 71.0 (63.0-78.0)
0.8248
vârsta >=70 ani
55.6%
56.9%
0.8683
Sex feminin
48.9%
51.0%
0.7858
IMC (Kg/mp) mediana (IQR)
27.0 (24.0-30.0) 26.1 (25.3-27.9)
0.3533
IMC>=30kg/mp
25.8%
9.8%
0.0122
Fumători (în prezent/în antecedente)
38.3%
35.3%
0.6808
Femei fumătoare (în prezent/ în antecedente)
12.4%
3.8%
0.3176
Simptome inițiale și evaluare clasa NYHA III/IV
91.2%
52.9%
<0.0001
TA sistolică (mmHg) mediana (IQR)
135 (120-160)
141 (130-157)
0.0430
AV (bpm) mediana
84 (71-102)
75 (66-90)
0.0055
FE (%)
26
mediana (IQR)
40.0 (35.0-50.0) 42.5 (30.0-55.0)
0.5217
FE>45%
33.3%
42.9%
0.5546
Fibrilație atrială
46.8%
64.7%
0.0174
IC acută (n=329)
IC cronică (n=51)
p
mediana (IQR)
13.2 (11.9-14.5) 12.7 (11.6-14.2)
0.3270
Hb<=12g/dl
27.8%
0.8817
Hemoglobină (g/dl)
29.0%
Istoric medical IC în antecedente fără spitalizări precedente
50.6%
94.1%
<0.0001
IM/angină
50.9%
29.4%
0.0042
DZ
33.1%
19.6%
0.0527
tratament pentru HTA
62.4%
82.0%
0.0068
disfuncție renală cronică
22.0%
15.7%
0.3078
BPOC
13.1%
3.9%
0.0584
AVC/AIT în antecedente
12.8%
11.8%
0.8354
boală vasculară periferică
9.1%
3.9%
0.2843
disfuncție hepatică
7.3%
2.0%
0.2256
Etiologie principală boală coronariană ischemică
55.3%
5.9%
cardiomiopatie dilatativă
9.1%
19.6%
valvulopatie
13.7%
47.1%
HTA
13.1%
21.6%
altele
8.8%
5.9%
<0.0001
Abrevieri: IQR – interval interquartilic; IMC – indice de masă corporală; TA – tensiune arterială; AV – alură ventriculară; bpm – bătăi pe minut; FE – fracție de ejecție a ventriculului stâng; Hb – hemoglobină; IC – insuficiență cardiacă; IM – infarct miocardic; DZ – diabet zaharat; BPOC – boală pulmonară obstructivă cronică; AVC – accident vascular cerebral; AIT – accident ischemic tranzitoriu; HTA – hipertensiune arterială
27
Date pe scurt Epidemiologie Număr estimat de persoane cu IC (prevalenţa)
Aproximativ 1 milion9
Prevalenţa estimată a IC (% din populaţia totală)
4,7%9
Incidenţa estimată (cazuri noi pe an)
98.0009
Incidenţa (%)
0,5%2
Costuri Cheltuieli cu IC ca procentaj din cheltuielile totale din sănătate
Nu există date disponibile
Costuri totale cu IC
Nu există date disponibile
Costuri indirecte
Nu există date disponibile
Mortalitate Număr de decese cauzate de IC pe an
Nu există date disponibile
Mortalitate în spital cauzată de IC
Aproximativ 7,4%2
Mortalitate pe termen scurt (30 zile), după diagnosticare
Nu există date disponibile
Mortalitate la un an după diagnosticare
Nu există date disponibile
Spitalizări
28
Număr estimat de spitalizări pe an datorate IC (ca diagnostic primar)
25.00010
Procentaj de pacienţi cu IC respitalizaţi în max. 30 de zile de la ieşirea din spital
15% 32
Perspectivă asupra politicilor Contextul Politicilor Scheme / strategii naţionale elaborate
Nu există
Alte politici / planuri guvernamentale relevante elaborate
Nu există
Recomandări clinice Recomandări / Standarde privind practica clinică Recomandarea în IC a Societății Europene de Cardiologie susţinută de Societatea Română de Cardiologie Audituri / programe naţionale de monitorizare
RO-AHFS, SONIC RO
Programe de recompensare şi stimulare pentru clinicieni
Nu există
Conştientizarea bolii Programe/scheme publice de creştere a conştientizării bolii Nu există Resurse / susţinere practică pentru pacienţii cu IC şi familiile lor
Nu există
29
Bibliografie 1. Ponikowski P, Anker S, Al Habib K, et al. Heart failure: preventing disease and death worldwide. : European Society of Cardiology, 2014. 2. Chioncel O, Vinereanu D, Datcu M, et al. The Romanian Acute Heart Failure Syndromes (RO-AHFS) Registry. American Heart Journal;162(1):142-53.e1. 3. Cowie M, Anker S, Cleland J, et al. Improving care for patients with acute heart failure. : European Society of Cardiology 2014. 4. Stewart S, MacIntyre K, Hole DJ, et al. More ‘malignant’than cancer? Five‐year survival following a first admission for heart failure. European Journal of Heart Failure 2001;3(3):315-22. 5. Jeon YH, Kraus SG, Jowsey T, et al. The experience of living with chronic heart failure: a narrative review of qualitative studies. BMC health services research 2010;10:77. 6. Sinescu C, Axente L. Heart failure–concepts and significance. Birth of a prognostic model. Journal of medicine and life 2010;3(4):421. 7. Jeon Y-H, Kraus SG, Jowsey T, et al. The experience of living with chronic heart failure: a narrative review of qualitative studies. BMC health services research 2010;10(1):77. 8. Maggioni AP, Dahlstrom U, Filippatos G, Chioncel O, Crespo Marisa , Drozdz J, Fruhwald F, Gullestad L, Logeart D, Metra M, Parissis J, Persson H, Ponikowski P, Rauchhaus M, Voors A, Nielsen OW, Zannad F and Luigi Tavazzi, on behalf of theHeart Failure Association of the ESC (HFA). EURObservational Research Programme: regional differences and 1-year follow-up results of the Heart Failure Pilot Survey (ESC-HF Pilot).. European Journal of Heart Failure (2013) 15, 808–817 9. Macarie C, Chioncel O. Studiul romanesc de prevalenta a insuficientei cardiace in populatia generala. Progrese in Cardiologie vol II 2007, pg 311-330 10. Chioncel O, Vinereanu D, Datcu M, et al. Adapted from - The Romanian acute heart failure syndromes (RO-AHFS) registry. American heart journal 2011;162(1):142-53. e1. 11. European Perspectives in Cardiology. Cardiology in Practice in Europe 2011 12. Insuficiența cardiacă o bombă demografică. http://www.postamedicala.ro/stiri-medicale/9152-insuficienta-cardiaca-obomba-demografica 13. Remme WJ, McMurray JJ, Hobbs FR, et al. Awareness and perception of heart failure among European cardiologists, internists, geriatricians, and primary care physicians. European heart journal 2008;29(14):1739-52. 14. Macarie C, Brukner I, Chioncel O. Epidemiologia descriptivă a insuficientei cardiace în spitalele din România. Progrese in Cardiologie vol II 2007 pg 297-310 15. Remme WJ, McMurray JJ, Rauch B, et al. Public awareness of heart failure in Europe: first results from SHAPE. European heart journal 2005;26(22):2413-21. 16. Landsbergis P, Klumbiene J. Coronary heart disease mortality in Russia and Eastern Europe. American journal of public health 2003;93(11):1793-93. 17. Pop D, Penciu OM, Sitar-Taut AV, et al. Comparative heart failure profile over a 3-year period in a Romanian general hospital. Clinical interventions in aging 2013;8:999. 18. Nichols M, Townsend N, Scarborough P, et al. European cardiovascular disease statistics 4th edition 2012: EuroHeart II. Eur Heart J 2013;34(39):3007. 19. Dorobantu M, Darabont R, Ghiorghe S, et al. Profile of the Romanian hypertensive patient data from SEPHAR II study. Rom J Intern Med 2012;50(4):285-96. 20. European Observatory on Health Systems and Policies. Trends in health systems in the former Soviet countries In: Bernd Rechel, Erica Richardson, McKee M, eds. Denmark: World Health Organization 2014. 21. Sutan I. N-au fost bani pentru prevenirea bolilor cardiovasculare. 2012. 22. WHO. Evaluation of structure and provision of primary care in Romania. Primary care in the WHO European Region: World Health Organisation Regional Office for Europe 2010.
30
23. U.S.Food and Drug Administration (FDA). Pembrolizumab. Secondary U.S.Food and Drug Administration (FDA). Pembrolizumab. http://www.fda.gov/Drugs/InformationOnDrugs/ApprovedDrugs/ucm412861.htm. 24. Romanian Society of Cardiology. Working Group on HF purpose and activities Secondary Working Group on HF purpose and activities 2015. http://www.cardioportal.ro/grupuri-de-lucru/insuficienta-cardiaca/scop-si-activitate/. 25. Elena-Laura Antohi; Dobreanu D; Vinereanu D; Tatu-Chitoiu G; Deleanu D; Radu R; Ambrosy A; Macarie C; Chioncel O. In-hospital utilization of evidence based heart failure therapies in academic vs community hospitals ; (2014), Poster Session 2. European Journal of Heart Failure, 16: 128–209. doi: 10.1002/ejhf.93_13 26. Elena-Laura Antohi; Dobreanu D; Vinereanu D; Tatu-Chitoiu G; Deleanu D; Alecu A; Ambrosy A; Macarie C; Chioncel O; Relation between time of re-hospitalization and utilization of evidence based heart failure therapies (2014), Poster Session 1. European Journal of Heart Failure, 16: 19–98. doi: 10.1002/ejhf.93_4 27. Ginter E. The Epidemic of Cardiovascular Disease in Eastern Europe. New England Journal of Medicine 1997;Volume 336, Number 26:1915-16. 28. Vladescu C, Scintee G, Olsavszky V, et al. Romania: Health system review. Health systems in transition 2008;10(3):1-172. 29. McMurray JJ, Adamopoulos S, Anker SD, et al. ESC Guidelines for the diagnosis and treatment of acute and chronic heart failure 2012. European journal of heart failure 2012;14(8):803-69. 30. Cowie M et al. Acute heart failure - a call to action The British Journal of Cardiology 2013;20. 31. Price A. Specialist nurses improve outcomes in heart failure. Nursing times 2011;108(40):22-24. 32. Addapted from ”Insuficiența cardiacă o bombă demografică http://www.postamedicala.ro/stiri-medicale/9152-insuficienta-cardiaca-o-bomba-demografica” 33. Zdrenghea D, Pop D, Penciu O, et al. Drug Treatment of Heart Failure Patients in a General Romanian Hospital. Romanian Journal of Internal Medicine 2009;47(3):2225 34. Axente L, Sinescu C, Bazacliu G. Heart failure prognostic model. Journal of medicine and life 2011;4(2):210. 35. Addapted from ”Remme W, Boccanelli A, Cline C, Cohen-Solal A, Dietz R, Hobbs R. Study, S. (2004). Increasing awareness and perception of heart failure in europe and improving care--rationale and design of the SHAPE study. Cardiovascular Drugs and Therapy / Sponsored by the International Society of Cardiovascular Pharmacotherapy, 18(2), 153-159. Retrieved from http://search.proquest.com/docview/71956419?accountid=27363” 36. Addapted from ”Vladescu C, Scintee G, Olsavszky V, et al. Romania: Health system review. Health systems in transition 2008;10(3):1-172.” 37. Swennen MHJ, Rutten FH, Kalkman CJ, et al. Do general practitioners follow treatment recommendations from guidelines in their decisions on heart failure management? A cross-sectional study. BMJOpen 2013; 3:e002982. doi:10.1136/bmjopen-2013-002982 38. Chioncel O. Caracteristici ale pacientilor cu insuficienta cardiaca din Romania inrolati in registrul permanent al Societatii Europene de Cardiologie- ESC-HF Long-Term (ESC-HF-LT) Registry. RHJ 2015
31
Dorim să mulțumim domnilor Dr. Cristian Silviu Bușoi, Membru al Parlamentului European și Dr. Horia Cristian, Vice-Președinte al Comisiei de Sănătate din cadrul Parlamentului României, pentru contribuțiile lor valoroase la elaborarea acestui raport.