Propunere de politica prvind finantarea sustenabila si eficienta a serviciilor sociale in Romania by CaritasRomania

Proiect finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România

PROPUNERE DE POLITICĂ PUBLICĂ PRIVIND FINANȚAREA SUSTENABILĂ ȘI EFICIENTĂ A SERVICIILOR SOCIALE ÎN ROMÂNIA - Septembrie, 2015 -

INIȚIATORI Confederația Caritas România, în parteneriat cu Fundația Alături de Voi România, Fundația Pentru Voi, Caritas Alba Iulia și Caritas Satu Mare, prin consultare cu 271 de reprezentanți ai ONGurilor funizoare de servicii sociale și cu 138 reprezentanții ai APLurilor și instituțiilor publice specializate în asistența socială (Anexele 2 și 3).

Documentul de politică publică se adresează structurilor decizionale ale guvernului și cuprinde

recomandări pentru o perioadă de 10 ani, cu privire la dezvoltarea cadrului de finanțare a sectorului serviciilor sociale din România. Propunerea prezentată de către organizațiile neguvernamentale în acest document se referă la elaborarea unui cadru legislativ și metodologic cu privire la finanțarea serviciilor sociale, alocarea transparentă și eficientă a fondurilor publice în acest domeniu și lărgirea spectrului de mecanisme de finanțare existente la nivel național și local. De asemenea, propunerea insistă pe clarificarea procedurilor de contractare aferente diferitelor tipuri de finanțare din România, în sectorul serviciilor sociale. Documentul prezintă în prima parte contextul actual al organizării și finanțării serviciilor sociale, precum și aspectele care conduc la blocaje și disfuncționalități în finanțarea și contractarea furnizorilor privați (non-profit) de servicii sociale. În partea a doua este prezentată propunerea de politică publică a organizațiilor neguvernamentale, privind finanțarea sustenabilă și eficientă a serviciilor sociale. Scopul documentului de politică Scopul propunerii este elaborarea unui cadru legislativ și metodologic, coerent și unitar la nivel național, pentru finanțarea sustenabilă a serviciilor sociale și pentru utilizarea transparentă și eficientă a fondurilor publice în acest domeniu.

AUTORI:

Diana Chiriacescu, Expert Politici Publice Maria Kedves, Expert Finanțare Servicii Sociale

CUPRINS PARTEA I

CONTEXTUL ELABORĂRII PROPUNERII DE POLITICĂ DE FINANȚARE SUSTENABILĂ ȘI EFICIENTĂ A SERVICIILOR SOCIALE

1. Caracteristici ale sectorului serviciilor sociale în 2015 / 1 2. Organizarea și funcționarea serviciilor sociale în România / 3 3. Legislația actuală privind finanțarea serviciilor sociale / 5 4.Directivele Uniunii Europene cu privire la achiziția publică și concesionarea de servicii / 8 5.Serviciile Sociale și procesul achizițiilor publice / 8 6.Conflictul de interese / 9 7.Achiziția publică de servicii sociale în alte țări din UE / 10

PARTEA II

PROPUNEREA UNUI CADRU MODERN DE FINANȚARE A SERVICIILOR SOCIALE DIN ROMÂNIA

1.Descrierea problemei / 12 2.Viziunea și scopul politicii publice privind finanțarea sustenabilă a sectorului serviciilor sociale / 14 3.Obiectivele specifice și planul de măsuri pentru atingerea scopului / 15 4. Parteneri principali în implementarea documentului de politică publică / 28

ANEXE:

Anexa 1 - Analiza legislației relevante pentru finanțarea serviciilor sociale în 2015 / 29 a. Bugetul de stat / 29 b. Bugetul local / 33 c. Reglementări generale / 37 Anexa 2 - Lista ONGurilor participante la consultări / 43 Anexa 3 - Lista APLurilor participante la consultări / 45

PREZENTAREA PARTENERILOR / 47 FONDUL ONG ÎN ROMÂNIA / 48

PARTEA I

CONTEXTUL ELABORĂRII PROPUNERII DE POLITICĂ DE FINANȚARE SUSTENABILĂ ȘI EFICIENTĂ A SERVICIILOR SOCIALE

Caracteristici ale sectorului serviciilor sociale în 2015

Propunerea organizațiilor neguvernamentale este elaborată într-un moment important (și critic totodată) pentru procesul de creștere a incluziunii sociale și combatere a sărăciei din România, proces în care serviciile sociale au un rol esențial.

48.5%

rată de sărăcie a copiilor

17.7 %

rată de sărăcie la populația încadrată în muncă

Câteva din cifrele statistice cheie ale anului 20131 atrag atenția asupra unor realități critice, în privința populației afectate de sărăcie și excluziune în România:

40.4%

din populație se află în situație de risc de sărăcie sau excluziune socială (al doilea cel mai mare procent din UE 28)

7.3 %

rată a șomajului și 23.1% rată a șomajului la tinerii sub 25 ani

28.9%

populație era afectată de deprivare materială severă.

Serviciile sociale răspund unor nevoi sociale ale persoanelor aflate în situație de risc, vulnerabilitate, marginalizare sau excluziune socială. Rolul lor principal este acela de a contribui la asigurarea unui nivel decent al calității vieții,de a oferi soluții și măsuri concrete pentru accesul la servicii sau la resursele unei comunități, de a acorda suport pentru incluziunea socio-economică a persoanelor care se confruntă cu situații de vulnerabilitate sau excluziune. Dezvoltarea serviciilor sociale din România s-a realizat progresiv după 1989, dar acest proces a fost afectat de un ritm inegal al construcției instituționale, precum și de subfinanțare cronică. În prezent, serviciile sociale funcționează într-un context caracterizat de următoarele aspecte critice: 1 Eurostat, http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/People_at_risk_of_poverty_or_social_exclusion

Subfinanțarea serviciilor sociale este deja de lungă durată. In mediul rural și în orașele mici, numărul serviciilor este foarte mic, de aceea persoanele cu nevoi complexe de suport sau îngrijire, dar cu resurse limitate, nu beneficiază de serviciile necesare, cât mai aproape de domiciliul lor. Subfinanțarea cronică duce progresiv la deteriorarea calității acestor servicii precum și la o polarizare a accesului la serviciile sociale în general (doar aceia care pot plăti costul serviciilor au acces efectiv la ele). Numărul și diversitatea serviciilor sociale sunt încă reduse, iar repartizarea lor geografică este extrem de inegală în județe. Există domenii sociale în care dezvoltarea serviciilor a fost mult mai lentă, datorită surselor de finanțare publice foarte limitate (dizabilitate, persoane vârstnice, locuire, persoane fără adăpost, etc). Lipsește o strategie clară de dezvoltare a serviciilor sociale, atât la nivel național cât și la nivel local. O strategie coerentă în domeniul serviciilor sociale ar trebui să vizeze creșterea planificată a numărului de servicii disponibile, atragerea personalului calificat în sectorul social, distribuirea geografică eficientă a acestor servicii în raport cu zonele de vulnerabilitate socială, atragerea investițiilor și creșterea continuă a calității în acest sector. În zonele rurale, sectorul serviciilor sociale ar putea genera un număr important de locuri de muncă. Lipsa unei strategii de acest tip conduce la folosirea insuficientă a resurselor financiare disponibile (inclusiv a fondurilor structurale europene), întârzie finalizarea cadrului de reglementare din domeniul serviciilor și permite funcționarea pe piața serviciilor a unor furnizori « oportuniști », care nu corelează oferta și mijloacele puse la dispoziție cu nevoia reală a beneficiarilor (inclusiv a categoriilor de populație cele mai afectate de excluziune și sărăcie). Cererea și oferta de servicii sociale nu sunt corelate. Deși autoritățile publice locale au obligatia de a cartografia nevoile sociale ale populației și de a facilita dezvoltarea serviciilor identificate ca fiind necesare (conform prevederilor Legii Asistenței Sociale, nr.292/2011), nu există la nivel național o metodologie unitară de identificare și prioritizare a acestor nevoi. Procesul de diagnoză socială, de elaborare a hărților de nevoi și a celor de servicii sociale deja existente, este unul care trebuie să se desfășoare periodic și să documenteze strategia locală în domeniul social. Dar acest proces implică resurse și competențe specifice, care lipsesc deseori la nivel local. Ca atare, alocarea bugetară locală nu acoperă decât arareori nevoia reală de servicii sociale, iar contractarea furnizorilor de servicii este de asemenea afectată de lipsa unei informații clare și cuantificate cu privire la cererea populației. Personalul angajat în serviciile sociale devine din ce în ce mai demotivat și deprofesionalizat. Dincolo de faptul că personalul din sectorul social nu are întotdeauna o calificare și o pregătire adecvată, înghețarea posturilor publice în anul 2008 și reducerea salariilor angajaților din sistemul public a generat o migrație accentuată a personalului, fie către domenii profesionale mai atractive, fie în strainătate. Furnizorii privați (neguvernamentali) de servicii sociale au de asemenea dificultăți în atragerea personalului calificat, datorită lipsei sustenabilității financiare și a unui cadru predictibil de reglementare și finanțare. Serviciile specializate (centrele de zi pentru diferite categorii de beneficiari, centrele de recuperare, serviciile de consiliere și suport, serviciile de mediere și suport pentru angajare etc.) se află de obicei în orașele mari, iar accesul populației la aceste servicii este limitat, în special datorită lipsei de informare, a procedurilor administrative de acces care sunt dificile și a distanței fizice mari față de domiciliul beneficiarilor. Legea Asistenței sociale (nr 292/2011) nu a fost însoțită încă de un pachet complet și coerent de documente metodologice de implementare. De aceea, multe din prevederile sale și în special cele legate de corelarea nevoilor cu oferta de servicii, precum și finanțarea, monitorizarea și evaluarea serviciilor, nu se realizează unitar la nivel național. 2

In acest context, prezenta propunere de politică publică se referă la clarificarea și completarea cadrului legislativ și metodologic în domeniul finanțării serviciilor sociale. Ea se referă atât la circuitul și mecanismele de finanțare propriu zise, care să asigure resursele necesare dezvoltării și implementării serviciilor sociale la nivel local, cât și la diferite proceduri de achiziție a serviciilor sociale din fonduri publice.

Organizarea și funcționarea serviciilor sociale în România

Conform Legii asistenţei sociale nr. 292/2011, serviciile sociale sunt clasificate în funcţie de scopul serviciului, în :

SERVICII DE ASISTENŢĂ ŞI SUPORT PENTRU ASIGURAREA NEVOILOR DE BAZĂ ALE PERSOANEI

SERVICII DE ÎNGRIJIRE PERSONALĂ

SERVICII DE RECUPERARE/ REABILITARE

SERVICII DE INSERŢIE/ REINSERŢIE SOCIALĂ

Atât autoritățile județene cât și cele locale pot finanța servicii sociale, din sumele repartizate de la bugetul de stat sau din bugetele locale. Un număr foarte mic de servicii este acoperit din bugetul de stat (în general, serviciile pentru copii și un număr redus al serviciilor specializate pentru persoanele cu dizabilități și pentru vârstnici). Legea 292/2011 nu mai face referire la servicii primare sau specializate (aflate în responsabilitatea autorităților locale, respectiv județene), dar nici nu clarifică, prin norme metodologice specifice, modalitățile concrete de finanțare a serviciilor sociale la nivel local. Situația devine cu atât mai dificil de gestionat în cazul serviciilor integrate, care combină modalități de intervenție din sectoare diferite, sau cu funcții diferite (prevenție, abilitare și reabilitare, incluziune socială sau socio-economică etc). Pentru acestea, circuitele și procedurile de finanțare sunt diferite în funcție de sectorul de activitate și articularea lor la nivelul serviciului propriu zis este dificilă (este cazul serviciilor medico sociale, a centrelor de zi cu componente educaționale, de recuperare și/sau pregătire vocațională etc.).

Serviciile sociale sunt destinate/adresate următoarelor categorii de beneficiari : - copilului şi/sau familiei; - persoanelor cu dizabilităţi; - persoanelor vârstnice; - victimelor violenţei în familie; - persoanelor fără adăpost; - persoanelor cu diferite adicţii - victimelor traficului de persoane;

- persoanelor private de libertate; - persoanelor sancţionate cu măsură educativă sau pedeapsă neprivativă de libertate aflate în supravegherea serviciilor de probaţiune; - persoanelor cu afecţiuni psihice; - persoanelor din comunităţi izolate; - şomerilor de lungă durată; - aparţinătorii beneficiarilor.

După regimul de asistare, serviciile sociale pot fi: - servicii cu cazare, pe perioadă determinată sau nedeterminată: centre rezidenţiale pentru copii, persoane vârstnice, persoane adulte cu handicap; locuinţe protejate pentru persoane cu handicap; centre de integrare prin terapii ocupaţionale pentru persoane adulte cu handicap; adăposturi de noapte pentru persoane adulte; adăposturi de zi și de noapte pentru copii; centre maternale pentru cuplurile mamă – copil/copii; centre de primire în regim de urgenţă pentru copii; centre pentru victime ale violenţei în familie etc. - servicii fără cazare: centre de zi, centre şi/sau unităţi de îngrijire la domiciliu; cantine sociale; servicii mobile de acordare a hranei; ambulanţa socială etc. Serviciile sociale se acordă la domiciliul beneficiarului, în centre de zi, în centre rezidenţiale (cu cazare pe durată determinată sau nedeterminată), la domiciliul persoanei care acordă serviciul sau în comunitate.

După regimul juridic al furnizorului de servicii sociale, serviciile sociale pot fi acordate de: a) furnizori publici de servicii sociale: - structurile specializate din cadrul/subordinea autorităţilor administraţiei publice locale şi autorităţile executive din unităţile administrativ-teritoriale organizate la nivel de comună, oraş, municipiu şi sectoare ale municipiului Bucureşti; - autorităţile administraţiei publice centrale ori alte instituţii aflate în subordinea sau coordonarea acestora care au stabilite prin lege atribuţii privind acordarea de servicii sociale pentru anumite categorii de beneficiari; - unităţile sanitare, unităţile de învăţământ şi alte instituţii publice care dezvoltă, la nivel comunitar, servicii sociale integrate.

b) furnizori privaţi de servicii sociale: - organizaţii neguvernamentale (asociaţii şi fundaţii cu activităţi în domeniul asistenţei sociale); - cultele religioase recunoscute de lege; - persoanele fizice autorizate în condiţiile legii; - filialele şi sucursalele asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute în conformitate cu legislaţia în vigoare; - operatorii economici, în condiţii speciale, prevăzute de lege 2.

2 Nu există, în prezent, precizări sau norme specifice pentru condițiile speciale în care furnizorii de tip profit pot presta servicii sociale, dar o ordonanță a Guvernului a fost adoptată recent, care vizează anularea acestei mențiuni (în ciuda faptului că toate statele memebre UE au prevederi foarte stricte și reglementări detaliate cu privire la accesul operatorilor economici de tip profit la finanțarea publică în domeniul social).

Acreditarea serviciilor sociale este reglementată prin Legea Calității Serviciilor Sociale (nr.197/2012), iar normele metodologice de implementare ale legii sunt disponibile începând din luna martie 2014 (HG 118/2014). Legislația specifică procesului de acreditare conține și următoarele texte legislative: Ordinul 424 al MMFPSPV, din 2014, privind criteriile specifice de acreditare a furnizorilor de servicii sociale Ordinul nr.2126/05.11.2014 privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost, tinerilor care au părăsit sistemul de protecție a copilului și altor categorii de persoane adulte aflate în dificultate, precum și pentru serviciile acordate în comunitate, serviciilor acordate în sistem integrat și cantinelor sociale, anexe 1-10 Ordinul nr. 67/21.01.2015 privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi, anexe 1-4 Nici un furnizor de servicii sociale neacreditat nu poate accesa finanțare publică. Totuși, modul în care a fost revizuită procedura de acreditare a furnizorilor se servicii sociale (împreună cu licențierea serviciilor prestate de aceștia), în 2014, face ca furnizorul să poată primi acreditarea (respectiv licențierea) fără nici o vizită de teren din partea autorităților (întreaga procedură a fost transformată într-una ‘de birou’ și a fost mutată de la nivelul județelor la nivelul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice). Organizațiile neguvenamentale consideră că, deși ministerul a justificat modificarea procedurilor de acreditare prin intenția de a simplifica procesul administrativ, noua Lege a Calității conduce la riscuri foarte mari în sectorul serviciilor, permițând unor furnizori neexperimentați să funcționeze fără o verificare directă a serviciilor lor, pe o perioadă de cel puțin doi ani. Mai mult, odată acreditați, acești furnizori pot accesa fonduri publice.

Legislația actuală privind finanțarea serviciilor sociale

În prezent, serviciile sociale pot fi finanțate astfel: Prin subvenții de la bugetul local sau bugetul de stat, în baza Legii 34/1998; Prin fonduri nerambursabile de la bugetele locale (județene sau locale) – Legea 350/2005; Prin sume de la nivelul bugetelor județene, atribuite prin contracte de achiziție publică (dar procedurile specifice de achiziție publică a serviciilor sociale sunt interpretate diferit la nivelul APL și de aceea sunt așteptate instrucțiuni specifice de la nivelul ANRMAP, în special prin coroborare cu Directiva europeană a achizițiilor publice (2014); Prin granturi (proiecte naționale sau internaționale); Prin proiecte de interes național (PIN-uri), în cazul sectoarelor de servicii sociale care sunt considerate prioritare din punct de vedere al investițiilor, dezvoltării sau extinderii; Prin contribuția (parțială sau totală) a beneficiarilor; Prin donații și sponsorizări.

In ciuda acestui spectru posibil de mecanisme de finanțare, aparent larg și diversificat, sumele alocate efectiv acestui sector, de la bugetul de stat sau din bugetele locale, sunt în realitate extrem de reduse. Unul din elementele importante ale finanțării serviciilor sociale în România este acela că autoritățile publice de la nivelul orașelor și comunelor nu primesc sume destinate serviciilor sociale, de la bugetul de stat, în timp ce autoritățile județene da. Procesul descentralizării serviciilor este astfel implementat doar parțial, el se limitează la descentralizarea responsabilităților privind organizarea sistemului de servicii sociale, dar nu însoțește acest proces și de o finanțare publi. Autoritățile orășenești și comunale au în prezent întreaga responsabilitate a furnizării acestor servicii la nivel local, inclusiv cea financiară. România cheltuia cu serviciile sociale (altele decât serviciile medicale), pentru toate categoriile de bene3 ficiari, 0,8% PIB în 2004 și doar 0,6% din Produsul său Intern Brut în 2012 (Eurostat, ESSPROS ). În 2012, media UE a cheltuielii publice cu serviciile sociale, ca procent din PIB, era de 2,8%, în creștere cu 0,5% față de 2004. Iată prin comparație și alte câteva cifre comparative privind cheltuiala anuală cu serviciile sociale, în țările 4 membre ale Uniunii Europene, la nivelul anului 2012 (an de criză financiară): Tabelul 1. Cheltuiala cu serviciile sociale în țările OECD, membre ale UE, la nivelul anului 2012 (OECD, 2014) - procent din PIB alocat finanțării serviciilor sociale Tara

Franța

Danemarca

Belgia

Finlanda

Austria

%PIB pentru servicii sociale

2,1%

4,8%

1,9%

Italia Suedia 1%

7,5%

Spania

Grecia

Germania

Portugalia

2,2%

1,3%

2,4%

0,6%

- continuare -

Tara

Slovenia

Olanda

Ungaria

Luxemburg

Irlanda

Cehia

Polonia

Slovacia

Estonia

%PIB

1,1

2,6%

3,9%

2,4%

2,2%

2,1%

1,1%

0,9%

Finanțarea serviciilor sociale de la bugetul de stat În România, finanțarea serviciilor sociale de la bugetul de stat se realizează : a. prin bugetul MMFPSPV b. prin repartizarea, prin Legea anuală a bugetului de stat, a unor sume către bugetele județelor. Evoluția cheltuielilor publice (din bugetul de stat, prin MMFPSPV) pentru sectorul social, în 2014, a fost următoarea (conform buletinului statistic al MMFPSPV, dec.2014) • Beneficii sociale – 5.960.030.352 lei (1,35 miliarde euro), cu o medie lunară de 150,1 milioane euro • Servicii sociale 43.775.901 lei, cu 11.452.873 lei (35,4%) mai mult decât în 2013 Ponderea cheltuielilor cu serviciile sociale, din totalul cheltuielilor de asistență socială ale MMFPSPV a fost de 0,73% în 2014 și de 0,54% în 2013. • Investițiile în domeniul serviciilor sociale, conform Ordinului 496/2013 au fost în sumă totală de 14.332.696 lei (de 8,1 ori mai mult decât în 2013), astfel: – 8.626.922 lei(60,2%) – pentru 24 furnizori publici (centre) – 5.705.774 lei(39,8%) pentru 197 furnizori privați (centre) • Programe de Interes Național: 8.670.480 lei – cu 7,7% mai puțin decât în 2013 • Subvenții în conformitate cu Legea 34/1998 - 20.772.725 lei ( cu 1,8% mai puțin decât în perioada iansept.2013) 3 Eurostat, Data on expenditure and receipts of social protection, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do [spr_exp_gdp] , actualizat la data de 3 iulie 2015, consultat la 1 septembrie 2015 4 OECD (2014), “ Social Expenditure Update -Social spending is falling in some countries, but in many others it remains at historically high levels” Social Expenditure database (SOCX), Tabel 4, pag.4, http://www.oecd.org/els/soc/OECD2014-Social-Expenditure-Update-Nov2014-8pages.pdf

La aceste cifre se adaugă sumele transferate de la bugetul de stat (defalcate din TVA) către autoritățile publice județene, pentru acoperirea costurilor serviciilor sociale de la nivelul județelor (prin Anexe ale Legii anuale ale Bugetului de stat). Aceste sume sunt dedicate unor servicii specifice, cuprinse într-o listă de servicii în aceste anexe (ele acoperă în special serviciile publice pentru copii și persoane cu dizabilități, precum și o mică parte a centrelor medico-sociale pentru vârstnici). Transferul acestor sume are la bază solicitările anuale de la nivel județean, iar acestea sunt fundamentate pe baza standardelor de cost ale diferitelor tipuri de servicii sociale sau, acolo unde nu există standarde de cost, pe baza istoricului acestor costuri ajustate cu inflația. Un proces de ajustare a standardelor de cost pentru serviciile sociale a început în anul 2014 și în prezent există un proiect al noilor standarde de cost, la nivelul MMFPSPV. Finanțarea din bugetele locale La rândul lor, autoritățile locale se pot folosi de următoarele mijloace pentru acoperirea cheltuielilor legate de dezvoltarea și implementarea serviciilor sociale în orașe și comune: Veniturile lor proprii; Sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetului județului; Sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul bugetului local, respectiv pentru finanţarea asistenților personali și a indemnizațiilor pentru a persoanele cu handicap. Autoritățile locale atribuie în prezent fonduri pentru acoperirea costurilor serviciilor sociale, în următoarele moduri: Prin hotărâri de consiliu local, urmate de contractarea serviciilor sociale cu furnizori privați (dar această procedură nu este unitar folosită la nivelul primăriilor și este relativ rar folosită) Prin subvenții acordate furnizorilor neguvernamentali de servicii sociale, conform Legii 34/1998 Prin granturi sau fonduri nerambursabile, în acord cu prevederile Legii 350/2005 Prin contracte de colaborare încheiate cu furnizori privați de servicii sociale, în baza Ordonanței 68/2003 privind serviciile sociale (încă neabrogată, după adoptarea Legii 292/2011, a asistenței sociale). O analiză detaliată a cadrului legislativ privind finanțarea socială în România este inclusă în Anexa 1.

Directivele Uniunii Europene cu privire la achiziția publică și concesionarea de servicii

În martie 2014, Comisia Europeană a emis două noi directive, cu privire la achizițiile publice (2014/24/UE) și la concesionările de servicii (2014/23/UE). Unul din scopurile revizuirii acestor proceduri a fost și acela de a “implementa politici care să urmărească protejarea mediului, incluziunea socială și inovația”. În aceste documente, serviciile sociale sunt subiectul unei proceduri simplificate în privința regulilor de ofertă și achiziție publică. Noua directivă de achiziții publice recunoaște caracteristicile specifice ale serviciilor sociale (Articolele 74-77) și menționează o listă de servicii pentru care se vor aplica proceduri mai simple. Plafonul serviciilor eligibile pentru aceste reguli simplificate este de 750 000 euro. Statele memebre pot decide dacă atribuirea contractelor se poate face doar pe baza prețului celui mai scăzut sau și al altor criterii, precum calitatea serviciilor sau sustenabilitatea (continuitatea) serviciului. Ele pot chiar elimina criteriul prețului cel mai scăzut din competiția de oferte. Noua directivă trebuie transpusă în legislația națională până în aprilie 2016.

Serviciile Sociale și procesul achizițiilor publice

Legislația din domeniul achizițiilor publice nu prevede deocamdată, în România, proceduri sau condiții 5 specifice de achiziție a serviciilor sociale. În schimb, în noul proiect de lege a achizițiilor publice (2015) , la articolul 16 se precizează: “Art.16 (1) În cazul atribuirii unui contract de achiziție publică ce are ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice, prevăzute la Anexa nr. III a prezentei legi, a căror valoare estimată depășește pragul de 3.312.975 lei, autoritatea contractantă are următoarele obligații: a) de a-și face cunoscută intenția de a achiziționa respectivele servicii fie prin intermediul unui anunț de participare care să conțină informațiile menționate în anexa II, fie prin intermediul unui anunț de intenție, care se publică în mod continuu și conține informațiile prevăzute în Anexa nr. II . Anunțul de intenție indică faptul că respectivele contracte vor fi acordate fără publicare ulterioară și invită operatorii economici interesați să își exprime interesul în scris. b) de a publica un anunț de atribuire a contractului, care conține informațiile menționate în Anexa nr. II. Aceste anunțuri de atribuire pot fi grupate trimestrial, caz în care autoritatea contractantă are obligație de a le transmite în termen de 30 de zile de la încheierea fiecărui trimestru. (2) Dispozițiile alin. (1) lit. a) nu se aplică în cazul în care, în ceea ce privește achiziția de servicii sociale și alte servicii specifice, sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 83 6. 5 Ministerul Finanțelor, Proiect de lege privind achizițiile publice, http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/Proiect_Lege_achizitii_clasice21iulie.pdf 6 Extras din Art.83:

(1) Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare numai în următoarele cazuri: a) dacă în cazul unei licitații deschise ori a unei licitații restrânse ce avea ca scop achiziția de produse, servicii sau lucrări nu a fost depusă nicio ofertă/candidatură sau nicio ofertă/candidatură adecvată şi numai dacă nu sunt modificate în mod substanțial condițiile inițiale ale contractului; b) dacă lucrările, produsele sau serviciile pot fi furnizate numai de către un anumit operator economic pentru unul dintre motivele următoare: i. scopul achiziției este crearea sau achiziționarea unei opere de artă sau reprezentații artistice unice; ii. concurența lipsește din motive tehnice; iii. protecția unor drepturi exclusive, inclusiv drepturile de proprietate intelectuală. (...)h) atunci când, ca urmare a unui concurs de soluții, contractul de servicii trebuie să fie atribuit, conform regulilor stabilite iniţial, concurentului câștigător sau unuia dintre concurenţii câştigători ai concursului respectiv, în acest din urmă caz, autoritatea contractantă având obligaţia de a transmite invitație la negocieri tuturor concurenților câştigători; (...)j) atribuirea se face contractantului iniţial, iar noile lucrări, respectiv noile servicii, constau în repetarea unor lucrări sau servicii similare celor prevăzute în contractul atribuit iniţial şi sunt conforme cu cerinţele prevăzute în caietul de sarcini elaborat cu ocazia atribuirii respectivului contract; - contractul de lucrări/servicii iniţial a fost atribuit prin procedura de cerere de oferte/licitaţie deschisă sau restrânsă; - valoarea estimată a contractului iniţial de lucrări/servicii s-a determinat prin luarea în considerare inclusiv a lucrărilor/serviciilor similare care pot fi achiziţionate ulterior; (...)- autoritatea contractantă are dreptul de a aplica această procedură într-un interval care nu poate depăşi 3 ani de la atribuirea contractului iniţial.

(3) Autoritatea contractantă are obligația de a respecta principiile prevăzute la art.2 alin. (2) atunci când atribuie contracte de achiziție publică ce au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice.” În acest nou proiect de lege apare deci mențiunea referitoare la achiziționarea serviciilor sociale, dar din păcate prestatorii acestor servicii sunt considerați doar operatorii economici. Se impune o dezbatere amănunțită pe marginea acestor prevederi ale proiectului, din perspectiva furnizorilor de servicii sociale din România, precum și a autorităților publice care doresc să încheie contracte cu acești furnizori. In prezent, autoritățile publice pot achiziționa servicii sociale de la furnizorii privați non-profit, prin procedura de achiziție reglementată de către OUG 34/2006 (actualizată). In cazul folosirii acestei proceduri însă, majoritatea autorităților publice (contractante) menționează faptul că realizarea caietelor de sarcini se poate realiza eficient, în prezent, doar pentru acele servicii pentru care există standarde minime de cost la nivel național. Acestea aparțin îndeosebi sectoarelor de protecție a copilului și anumitor servicii pentru persoanele cu dizabilități și vârstnici, pentru care au fost dezvoltate standarde de calitate și de cost în perioada 2004-2014. Aceste servicii există și în sistemul public, în cea mai mare parte la nivelul Direcțiilor de Asistență Socială, Protecția Copilului și Adopție. În raport cu nevoia de servicii de la nivel local, autoritățile pot decide achiziția serviciilor suplimentare de la funizorii privați non-profit. Chiar și în acest caz, procedurile de realizare a caietelor de sarcini și apoi monitorizarea cheltuielilor sunt foarte diferite de la un județ la altul, în lipsa unor norme specifice de aplicare a ordonanței, pentru cazul particular al serviciilor sociale. Există și foarte multe județe care nu contractează servicii sociale prin acest mecanism, datorită interpretărilor diferite ale Curții de Conturi privind gestionarea acestor contracte de achiziție publică. În acest context, o serie de servicii pentru care nu există încă standarde minime de cost la nivel național (și uneori nici standarde de calitate dezvoltate unitar) nu pot fi achiziționate cu fonduri publice în baza OUG 34/2006, deși ele sunt foarte solicitate și necesare la nivel local. O altă dificultate invocată deseori de autoritățile publice este aceea de a transpune într-un caiet de sarcini criteriile de cost-calitate sau cost-beneficiu specifice unor servicii sociale. De aceea, organizațiile neguvernamentale furnizoare de servicii sociale consideră că, în contextul transpunerii actuale a noilor directive europene menționate anterior, se impune alcătuirea unui grup de lucru la nivelul autorităților de achiziție publică, pentru clarificarea și includerea acestor aspecte într-un ghid specific destinat autorităților contractante.

Conflictul de interese

Un aspect particular al achiziției publice de servicii sociale este modul în care autoritățile județene deleagă derularea procedurilor de achiziție către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului de la nivel județean. In principiu, la nivelul consiliului județean ar trebui să existe o structură responsabilă cu lansarea cererilor de ofertă și a procedurilor de achiziție, către furnizorii de servicii sociale din județ. În multe cazuri, aceste proceduri sunt delegate către DGASPC, o structură aflată în subordinea CJ, dar care are și un rol semnificativ de furnizor de servicii sociale în județ. Ca furnizor public de servicii, responsabil de implementarea unor anumite categorii de servicii, DGASPC evaluează și apreciază calitatea ofertelor din perspectiva unui furnizor public. Ori, există practici și modalități de management și implementare a serviciilor sociale care nu au neapărat un corespondent în practicile actuale ale furnizorilor publici și deci există un risc de evaluare subiectivă a acestor oferte. Organizațiile neguvernamentale atrag atenția de mulți ani asupra acestui aspect, în care un furnizor de servicii evaluează oferte (și contribuie la decizia de atribuire a fondurilor publice) pentru alți furnizori de servicii sociale.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. ii) și iii), negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare poate fi aplicată numai atunci când nu există o alternativă sau un substitut rezonabil, iar absența concurenței nu este rezultatul unei restrângeri artificiale a parametrilor achiziției;

Achiziția publică de servicii sociale în alte țări din UE

Țările Uniunii Europene au adaptat cu mult timp în urmă procedurile de achiziție publică la sectorul serviciilor sociale. Aceste proceduri au fost influențate de modelele teoretice ale asistenței sociale din țările respective, dar au și produs modificări, la rândul lor, în maniera de a concepe politici sociale. În Marea Britanie, politicile sociale : sunt bazate pe rezultate și centrate pe persoană, sunt concepute astfel încât să încurajeze persoanele să aibă controlul asupra vieții și deciziilor lor, folosesc “modele sociale” ca sa identifice și să adreseze obstacolele cu care oamenii se confruntă în realizarea aspirațiilor lor, pun accentul mai degrabă pe soluții personalizate decât pe servicii predefinite, încurajează profesioniștii și organizațiile să împartășească deciziile și puterea cu beneficiarii serviciilor sociale și să întărească transparența acestor servicii. Există trei niveluri de planificare și contractare a serviciilor în Marea Britanie: (a) nivelul individual, (b) al localității sau al unei comunități de interese, precum și (c) un nivel strategic. În fiecare din aceste niveluri se asigură flexibilitate și conectare a informațiilor și procedurilor, o bună comunicare între actorii cheie, iar planificarea și contractarea se bazează pe date verificabile, așteptările oamenilor, analiza cost-eficacitate și cost-eficiență. Modalitățile de contractare a serviciilor sociale sunt foarte diversificate: La nivel individual, beneficiarii serviciilor pot contracta ei înșiși aceste servicii, sau prin brokeri, membri de familie, asistenți sociali, manageri de caz sau profesioniști coordonatori de caz. Modalitățile prin care beneficiarii pot achiziționa servicii sunt numeroase: bugete personalizate, vouchere, fonduri dedicate pe tipuri de nevoi etc. Furnizorii de servicii pot fi dintre cei mai diverși: privați, voluntari, agenții furnizoare de servicii, asociații ale utilizatorilor care furnizează și servicii sociale, furnizori publici.

La nivelul localităților, planificarea și achiziția de servicii se face pe o durată de 1-3 ani și se bazează în primul rând pe o foarte bună monitorizare și cunoaștere a nevoilor locale de servicii. Ea ține cont de preferințele și opțiunile comunității, de obstacolele și nevoile identificate, de schimbările ce au loc în comunitate. La achiziția unui serviciu social din fonduri publice, de la un furnizor privat, se ține cont de planul local de acțiune în domeniul social și de harta de nevoi existentă.

Achiziția serviciilor la nivel strategic se realizează pentru întreaga populație dintr-una sau mai multe localități și acoperă un interval de 5-10 ani. Acest tip de achiziție ține cont de: -evaluarea și anticiparea nevoilor de servicii ale populației locale, pe o durata mai mare de timp, - modul în care pot fi dezvoltate capacitățile actorilor locali de a decide și monitoriza aceste servicii - modul în care răspunsul la nevoile sociale poate fi acordat în mod flexibil, eficient, sustenabil, prin implicarea și parteneriatul mai multor agenții sectoriale - transparența actorilor care planifică, furnizează și implementează concret serviciile respective. 10

In Marea Britanie, finanțarea publică a furnizorilor de servicii sociale se bazează atât pe nevoia identificată la nivel local, cât și pe folosirea unor criterii de performanță, la evaluarea furnizorilor cărora li se acorda fonduri publice. Fondurile publice provin atât de la nivel central (programe naționale, pe categorii de beneficiari), cât și de la nivelul consiliilor locale. Consiliile locale sunt evaluate periodic la rândul lor, în raport cu capacitatea lor de a răspunde nevoilor sociale ale populației, și primesc scoruri anuale în acest sens, care sunt transparente pentru ansamblul populației. În Franța, contractarea furnizorilor privați de servicii sociale se face în intervale foarte bine definite de timp în timpul anului (“ferestre de contractare“), decise pentru a corobora decizia privind volumul aprobat al bugetelor locale cu cea legată de nevoile anuale de servicii, identificate la nivel local. Fondurile publice sunt folosite numai pentru achiziționarea acelor servicii care sunt incluse în harta locală de nevoi sociale. Serviciile care sunt considerate a fi necesare comunității dar pentru care nu există încă fonduri necesare sunt puse în așteptare și nu primesc acordul de funcționare decât în momentul în care finanțarea lor publică este securizată. Finanțarea serviciilor este negociată pe o perioadă de 1-3 ani, iar furnizorii de servicii trebuie să livreze rapoarte anuale detaliate, pentru actualizarea finanțării în anul următor. În Italia, aproape 80% dintre furnizorii de servicii sociale sunt organizații neguvernamentale. Cu toate acestea,finanțarea publică a acestor organizații provine din surse publice, în proporție de aprox.50%. In general, este important de precizat că țările UE folosesc contracte multi-anuale de finanțare a serviciilor sociale, pentru serviciile al căror profil impune o asigurare a continuității furnizării lor către beneficiari. Acest criteriu al continuității furnizării este deosebit de important pentru anumite categorii de beneficiari (persoane cu dizabilități, vârstnici aflați în situații cronice de dependență, persoane cu boli cronice etc.) și el trebuie să fie reflectat în procedurile de achiziție și contractare de servicii sociale.

PARTEA II

PROPUNEREA UNUI CADRU MODERN DE FINANȚARE A SERVICIILOR SOCIALE DIN ROMÂNIA

Descrierea problemei

Problema principală pe care prezenta propunere de politică publică o adresează este finanțarea defectuoasă (insuficientă, nepredictibilă, netransparentă) a serviciilor sociale din România. Deși aflate într-un proces de reformă și modernizare din anul 2004, serviciile sociale nu au beneficiat până acum de o strategie clară, o investiție strategică și un nivel de finanțare, care să garanteze:

O creștere continuă a calității lor, O dezvoltare continuă a numărului și tipologiei lor, în acord cu nevoile beneficiarilor, O funcționare sustenabilă, predictibilă și eficace a serviciilor, bazată pe rezultate, performanță și centrate pe persoană.

Ca urmare, serviciile sociale din România nu întrunesc în prezent caracteristile promovate la nivel european: accesibilitate pentru toți, disponibilitate, transparență, cost rezonabil și calitate sporită. În orașele mici și în mediul rural, situația este încă și mai gravă – serviciile de suport și asistență socială sunt extrem de rare, iar grupurile cele mai vulnerabile se confruntă cu sărăcie persistentă și situații complexe de excluziune. Pentru a analiza modul în care lipsa unei politici coerente de finanțare afectează dezvoltarea serviciilor sociale și implicit beneficiarii acestor servicii, în perioada iunie 2014-ianuarie 2015 au fost organizate de către inițiatorii propunerii de politică publică 15 workshop-uri consultative, în cinci regiuni de dezvoltare ale României: Vest, Nord Est, Sud , Centru, Nord Vest. La aceste consultări au participat 249 reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale furnizoare de servicii sociale și 111 reprezentanți ai autorităților locale. Participanții au fost consultați cu privire la cele mai frecvente probleme întâlnite în finanțarea serviciilor sociale. Problemele formulate cel mai des de către ONG-uri participante la aceste consultări au fost următoarele:

Lipsa prevederilor bugetare la consiliile locale pentru finanțarea serviciilor sociale/lipsa finanțărilor din bugetele locale;

Lipsa normelor speciale privind finanţarea din fonduri publice a serviciilor sociale/ interpretabili tatea legislației;

Dificultăţi în colaborarea cu administraţia publică locală sau judeţeană/comunicare deficitară;

Lipsa personalului de specialitate, migrația personalului și imposibilitatea de a motiva și salariza acest personal într-o manieră predictibilă pe termen lung ;

Lipsa standardelor de cost-calitate. 7 Sinteza întâlnirilor de la nivel regional, iunie 2015

Problemele formulate cel mai des de autoritățile publice locale (APL) sunt asemănătoare:

Insuficiența alocărilor bugetare/ lipsa sumelor defalcate din bugetul de stat către bugete locale, pentru finanțarea serviciilor sociale

Lipsa personalului de specialitate

Lipsa unei legislații sau proceduri clare privind finanţarea/contractarea serviciilor sociale/legislație incoerentă și necorelată

Lipsa standardelor de cost, lipsa standardelor de calitate pentru toate serviciile sociale de la nivelul unei comunități.

Vom detalia în continuare fiecare element asociat cu mecanismele de finanțare, considerat critic pentru sistemul de servicii sociale. Sub-finanțarea sectorului serviciilor sociale Media procentelor din PIB alocate serviciilor sociale în UE variază în jurul unei cifre de 2,2-2,5%. Până în 8 prezent, bugetul alocat serviciilor sociale în România nu a depășit niciodata 0,6% din PIB . În absența unei hărți centralizate a nevoilor de servicii sociale, precum și a datelor de la nivelul localităților care să ilustreze prioritățile de finanțare, este foarte dificil ca bugetul de stat să includă o sumă realistă și acoperitoare pentru acest sector. Este deci nevoie cu prioritate de o cartografiere detaliată a nevoilor sociale și o cuantificare urgent a nevoilor de servicii la nivel național. Contextul macroeconomic și descentralizarea Finanțarea de la bugetul de stat nu acoperă în prezent decât o parte a serviciilor furnizate la nivel județean (cele publice, destinate copiilor, vârstnicilor și persoanelor cu dizabilități). Descentralizarea finanțării sociale a fost limitată la nivelul județean. La nivel local, bugetul de stat nu poate fi folosit pentru a acoperi cheltuieli cu serviciile sociale (conform Legii Bugetului de stat). Aceste costuri sunt exclusiv în responsabilitatea bugetelor locale. Dar taxele locale în mediul rural (și chiar în orașele mici) se colectează cu mare greutate, de aceea dezideratul acoperirii serviciilor sociale (cel puțin a celor primare sau cu caracter preventiv sau de urgență) din bugetele locale este aproape imposibil de atins. Există orașe și zone întregi din România în care nu există nici un serviciu social disponibil (foste orașe monoindustriale, localități izolate (Delta Dunării, Munții Apuseni), comunități sărace din Nord Estul țării etc). Transparența și competiția inegală între furnizorii publici și privați de servicii sociale In timp ce furnizorii publici de servicii au o finanțare anuală asigurată de la bugetul de stat și/sau bugete locale, furnizorii privați de servicii (non-profit)au acces la un volum de finanțare publică mult mai redus. Numărul furnizorilor este relativ egal în România (51% publici, 49% privați) dar accesul lor la finanțare publică nu este egal (după cum se poate vedea în paragrafele din Partea 1). In plus, în absența unei cunoașteri detaliate a nevoilor reale ale populației, bugetele nu pot reflecta cererea reală de servicii sociale. Accesul furnizorilor privați de tip non-profit (ONGuri) la fonduri publice este foarte dificil Fondurile publice pentru acești sunt disponibile abia în lunile ianuarie-februarie (după aprobarea bugetului de stat) , competiția de oferte durează 1-2 luni, decizia finală a consiliilor locale sau județene este și 8 Baza de date ESSPROS, Eurostat

ea de durată, iar accesul final la finanțare se face în iulie sau iulie, deci numai pentru 6 luni efective de acoperire a cheltuielilor. În lipsa unei cartografieri transparente și eficace a nevoilor sociale, acordarea finanțării publice din bugetele locale este la rândul său doar rareori transparentă și eficientă. Metodologia de contractare nu este încă unitară la nivel național. Autoritățile publice interpretează diferit profilul și specificul serviciilor sociale, iar în absența unei informații clare privind nevoia și oferta de servicii la nivelul comunității, decizia de contractare poate fi supusă unor elemente de subiectivitate sau oportunism. Autoritățile au dificultăți de realizare a unor caiete de sarcini care să pună în evidență calitatea, rezultatele așteptate, indicatorii de performanță ai serviciilor sociale, de aceea procedura de contractare în baza OUG 34/2006 este foarte puțin folosită la nivel național, în sectorul social. In plus, faptul că nu există standarde sau referințe de cost la nivel național pentru toate tipurile de servicii sociale îngreunează sarcina de evaluare a ofertelor de servicii care sosesc din partea furnizorilor privați de servicii sociale. Impactul acestei finanțări defectuoase a serviciilor sociale va fi vizibil în viitorul apropiat. Indicatorii de sărăcie și excluziune continuă să fie extrem de mari în comparație cu țările din UE și nu există semnale privind descreșterea lor predictibilă. Lipsa unei intervenții sociale coerente și sustenabile va conduce la supra-adăugarea efectelor negative în perioada următoare, coroborate cu o educație precară a populației vulnerabile, abandon școlar ridicat, acces deficitar la serviciile de sănătate, locuire și angajare. Beneficiile sociale nu aduc bunăstare în rândul populației și nu rezolvă probleme sociale pe termen lung. Serviciile sociale sunt însă acelea care pot aduce un sprijin real populației aflate în situație de vulnerabilitate, dependență sau marginalizare, pentru depășirea cât mai eficientă a acestor situații. Ele sunt servicii personalizate și desfășurate aproape de cetățean, care adresează direct cauzele problemelor și care produc efecte sustenabile pe termen lung. Organizațiile neguvernamentale consideră că nu mai există nici un motiv pentru întârzierea deciziilor privind finanțarea susținută și consistentă a sectorului serviciilor sociale. Amânarea acestor decizii vor conduce la costuri mult mai mari pentru gestionarea situațiilor de risc și excluziune din viitorul apropiat.

Viziunea și scopul politicii publice privind finanțarea sustenabilă a sectorului serviciilor sociale

Viziunea pe termen lung Organizațiile neguvernamentale și partenerii acestora, inițiatoare ale demersului de politică publică în domeniul serviciilor sociale, consideră că Guvernul ar trebui să aibă o viziune clară pe termen lung cu privire la rolul și funcționarea serviciilor sociale, iar finanțarea acestora ar trebui să conducă la realizarea acestei viziuni. Viziunea sa ar trebui să țintească spre un sistem național de servicii sociale responsiv la nevoile reale ale populației, accesibil tuturor locuitorilor din comunitate, disponibil și de bună calitate, cu un cost rezonabil pentru beneficiari și sustenabil financiar, care să contribuie eficient la reducerea situațiilor de sărăcie, excluziune, vulnerabilitate sau dependență și care să sprijine eforturile de creștere a calității vieții pentru locuitorii din România. 14

Scopul politicii publice Scopul principal al prezentei propuneri de politică publică este realizarea unui cadru legislativ și metodologic, coerent și unitar la nivel național, pentru finanțarea sustenabilă a serviciilor sociale și pentru planificarea și utilizarea transparentă și eficientă a fondurilor publice în acest domeniu. Este important de reamintit că finanțarea serviciilor sociale reprezintă doar unul din mecanismele de reglementare care contribuie la funcționarea eficientă a acestui sector și că aceasta trebuie să se articuleze în mod coerent cu toate celelalte mecanisme de reglementare: evaluarea nevoilor din comunitate, acreditarea serviciilor sociale, standardele de calitate și de cost, achiziția din fonduri publice, monitorizarea și evaluarea, sistemul managerial de informații.

Obiectivele specifice și planul de măsuri pentru atingerea scopului

Propunem următoarele obiective specifice care să conducă la atingerea scopului enunțat: 1

Creșterea capacității autorităților locale de a evalua nevoia comunităților, de a planifica, monitoriza, și evalua dezvoltarea serviciilor sociale la nivel local;

4 Creșterea capacității autorităților locale de a susține din fonduri proprii dezvoltarea serviciilor sociale locale; 5

Consolidarea capacității beneficiarilor de a participa la planificarea, gestiunea și evaluarea serviciilor sociale din comunitate.

OBIECTIVUL SPECIFIC

Recunoașterea serviciilor sociale ca domeniu de interes național prioritar și creșterea progresivă a alocărilor bugetare anuale, în raport cu importanța sectorului și cu obiectivele asumate de România odată cu adoptarea strategiilor naționale 2015-2020 și cu ratificarea unor documente internaționale. Organizațiile neguvernamentale propun un circuit și un mecanism de finanțare a serviciilor sociale care să conțină următoarele elemente obligatorii: 1. Creșterea cu 0.3% PIB pe an a bugetului disponibil la nivel central pentru serviciile sociale. Acest element va conduce la atingerea unei ținte de minimum 2% din PIB până în anul 2020, disponibil pentru sistemul național de servicii sociale. Considerăm că acest procent este coroborat în mod re alist cu strategiile din sectorul social (dizabilitate, incluziune socială, protecția copilului, îmbătrâni- re activă), care conțin prevederi similare privind necesitatea unei creșteri semnificative a finanțării de la bugetul de stat, pentru aceste servicii. 15

2. Diversificarea/ multiplicarea surselor și mecanismelor de finanțare publică pentru acest sector, care este imperativ necesară pentru ca serviciile sociale să iși poată atinge scopul, de exemplu pro grame specifice și fonduri dedicate serviciilor sociale, programe de interes national (PIN-uri), linii specifice din fonduri structurale (inclusiv din fonduri conexe domeniului social, ca de exemplu includerea serviciilor pe lista investițiilor eligibile în cadrul fondurilor de tip Leader sau dezvoltare.

Planul de măsuri asociat acestui obiectiv Măsura 1.1. Elaborarea periodică (bianuală) a unui raport național cu privire la situația serviciilor sociale din România Responsabil: Ministerul Muncii, Alte structuri implicate Familiei, Protecției Sociale și Per- -> Institutul Național de soanelor Vârstnice (MMFPSPV) Statistică -> Consiliile Județene (DGASPC) -> Consiliile locale (SPAS)

Descriere: Elaborarea unui raport comprehensiv care să cuprindă situația actualizată a accesului diferitelor categorii de beneficiari la servicii sociale, dinamica și evoluția sectorului, bugetele alocate, cheltuielile efective cu serviciile sociale la nivelul județelor și la nivel național.

Cost estimat /sursă bugetară: Cost estimat: 15.000 EUR (7500 euro pe an) Buget de stat (bugetul propriu al MMFPSPV)

Perioadă: Bianual

Beneficiari direcți: -> Furnizorii și beneficiarii de servicii sociale -> Autoritățile publice locale -> Guvern

Corelare cu alte inițiative UE: Metoda deschisă de coordonare (Comisia Europeană) și Rapoartele bianuale privind serviciile sociale, ale CE

Indicatori: Surse de verifiUn raport complet care: privind serviciile so- Site MMFPSPV ciale la nivel național, publicat la fiecare doi ani și diseminat la nivel național

Responsabil pentru monitorizare și evaluare MMFPSPV

Impact anticipat: Raportul publicat la un interval de doi ani va contribui la documentarea politicii publice din domeniul serviciilor sociale și va permite ajustarea bugetului central la nevoia de finanțare de la nivel național.

Măsura 1.2. Creșterea bugetului anual alocat serviciilor sociale cu cel puțin 0,3% din PIB pe an (cu 9 aprox 2 mld. lei pe an, raportat la suma anului 2014) Responsabil: MMFPSPV

Alte structuri implicate: Ministerul Finanțelor, Guvern

Beneficiari direcți: Autoritățile publice locale Furnizorii de servicii sociale Beneficiarii serviciilor sociale

Corelare cu alte inițiative - Strategia Națională de Incluziune Socială și Combatere a Sărăciei 2015-2020 - Strategia privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități 2015-2020 - Strategia privind promovarea drepturilor copilului 2015-2020 - Strategia privind îmbătrânirea activă și protecția persoanelor vârstnice 2015 2020

Descriere Creșterea bugetului alocat anual serviciilor sociale ar permite dezvoltarea susținută a sectorului și preluarea poverii sociale determinate de efectele demografice, ale crizei economice și ale deficitului masiv de locuri de muncă

Perioadă Anual, 2015-2020

Indicatori Cheltuiala anuală cu servicii sociale, din bugetul de stat

Surse de verificare INSEE MMFPSPV

Cost estimat / sursă bugetară Cost estimat: 0,6%PIB, la care se adaugă anual o sumă suplimentară echivalentă cu 0.3%PIB. Bugetul de stat. Sursele de colectare pot fi următoarele (a) sistemul de cotă aplicat angajatorilor pentru neangajarea persoanelor cu dizabilități, (b) contribuțiile sociale ale angajaților și angajatorilor, (c) fondul de accidente, (d) veniturile loteriei române, (e) accize, (f) recuperarea veniturilor obținute ilicit etc.

Responsabil pentru monitorizare și evaluare MMFPSPV

Impact anticipat: Dezvoltarea accelerată a serviciilor sociale, în acord cu prioritățile stabilite la nivel local și național. Un buget suplimentar de 2 mld. lei anual (450 milioane euro) înseamnă o medie anuală de 9,5 milioane euro, suplimentari, la nivelul fiecărui județ sau sector din Municipiul București, sumă care ar putea coperi deschiderea unor servicii sociale noi, în special pentru categoriile de beneficiari pentru care nu există încă servicii suficiente, precum și pentru menținerea celor existente la un nivel corect de calitate. Dacă numai un sfert din această sumă suplimentară ar fi folosită pentru masa salarială a unor noi angajați, atunci s-ar putea crea in fiecare an 12.600 locuri de muncă la nivel național, luând ca referință câștigul salarial mediu brut de 2564 lei, din aprilie 2015 .Este de remarcat faptul că în Legea bugetului de stat pe 2015 (Legea 186/dec 2014) nu este însă prevăzută nici o creștere a sumelor pentru servicii sociale la nivelul județelor (cel puțin nu în domeniul protecției copilului și a persoanelor cu dizabilități) în perioada 2015-2018! (a se vedea anexa 5, pag.100) 9 Referință – PIB 2014, Comunicat INSEE nr.54, martie 2015, http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/pib/a14/pib_trimIVr2014_1.pdf 10 INSEE, http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/castiguri/a15/cs04r15.pdf

Măsura 1.3. Reluarea sau introducerea unor mecanisme și programe noi de finanțare a serviciilor sociale, din surse financiare centrale (buget de stat) Responsabil: MMFPSPV

Descriere (Re)introducerea unor mecanisme de finanțare sau programe naționale dedicate dezvoltării serviciilor sociale - PIN (programe de interes național) - Fonduri sociale dedicate (programe naționale în domeniul social, similare celor din domeniul sănătății și educației) - Scheme de granturi -Subvenții pentru co-finanțarea unor servicii sociale furnizate de către ONG etc

Cost estimat / sursă bugetară: Bugetul de stat (aceleași sume ca și cele menționate la măsura 1.2), direcționate către furnizorii publici și privați de servicii sociale, în funcție de prioritățile tematice identificate la nivel național.

Alte structuri implicate: Min. Finanțelor, Guvern

Beneficiari direcți: Beneficiarii serviciilor sociale de la nivel județean Furnizorii serviciilor sociale

Corelare cu alte inițiative Strategiile din domeniul vârstnicilor, dizabilității, copilului, romilor, incluziunii sociale și combaterea sărăciei, tineretului

Perioadă 2015-2020 (introducere progresivă a noilor mecanisme) Continuu (implementarea ulterioară a unii spectru diverisficat de mecanisme de finanțare)

Indicatori -Cel puțin un program național nou în domeniul social, la fiecare doi ani. -Cel puțin un PIN în domeniul serviciilor sociale, în perioada 2015-2020 -Cel puțin o schemă de granturi la nivel național, în perioada 2015-2020 -Cel puțin o schemă de granturi în domeniul social la nivelul fiecărui județ, în perioada 2015-2020 (cf.Legii 350/2005)

Surse de verificare MMFPSPV

Responsabil pentru monitorizare și evaluare

Consilii locale

MMFPSPV

Consilii județene

Consilii județene (DGASPC) Consilii locale (SPAS)

Impact anticipat: Diversificarea mecanismelor de finanțare va conduce în mod direct la: a. Existența unui număr mare de furnizori de servicii sociale, de dimensiuni mai mari sau mai mici, publici și privați, din toate tipurile de unități administrativ-teritoriale. Cu cât mecanismele de finanțare sunt mai diversificate (ca tip și tematică), cu atât numărul și distribuția geografică a furnizorilor este mai mare, ceea ce contribuie direct la dezvoltarea rapidă a sectorului de servicii sociale. În condițiile actuale, furnizorii mici de servicii sociale sunt dezavantajați în accesarea fonsurilor publice. Ori, de multe ori, aceștia sunt cei care pot rezolva probleme acute în comunitățile rurale sau izolate, ori pentru categorii bine delimitate de beneficiari. b. Diversificarea mecanismelor va conduce și la canalizarea fondurilor publice în sectoarele cheie ale serviciilor sociale, în funcție de nevoile identificate progresiv ca urmare a implementării metodologiei de diagnoză socială a localităților. Programele naționale tematice pot fi ajustate periodic în funcție de rezultatele acestei diagnoze Un număr mai mare de mecanisme de finanțare permite statului să ajusteze în mod flexibil finanțarea publică la evoluția situației beneficiarilor. De exemplu, pentru problemele de amploare în sistem, se vor folosi PIN-urile sau fonduri sociale dedicate (de tip FRDS), precum și finanțarea publică anuală (sumă globală pe tipuri de servicii). Pentru probleme punctuale, care pot fi rezolvate mai rapid și nu depind în mod esențial de o continuitate a furnizării serviciilor pe termen lung, se pot folosi subvențiile sau granturile. Domeniul social este unul foarte eterogen și trebuie în permanență ajustat la evoluția nevoilor beneficiarilor. Coexistența unor mecanisme diversificate de finanțare permite aceasta ajustare continuă.

Măsura 1.4. Monitorizarea și evaluarea eficienței mecanismelor de finanțare din domeniul serviciilor sociale, pe baza unor indicatori naționali

Responsabil: -MMFPSPV -Opțional: un organism intermediar de monitorizare, aflat sub directa coordonare a Guvernului Descriere ->(Sistemul național de colectare a datelor propus în cadrul prezentei propuneri de politică publică poate include monitorizarea unor indicatori de rezultat care să permită evaluarea anuală (cantitativă) a eficienței mecanismelor de finanțare folosite la nivel local sau național. ->In plus, un audit extern va fi realizat la fiecare trei ani, ani la nivelul fiecărei unități teritorial-administrative, pentru evaluarea calitativă a modului de utilizare a fondurilor publice în sectorul social

Cost estimat / sursă bugetară:

Alte structuri implicate: -Ministerul Finanțelor -Guvern

Beneficiari direcți: -Beneficiarii și furnizorii serviciilor sociale -Comunitățile locale

Perioadă Indicatori 2015-2020 (costurile de realizare ale sistemului -Numărul de permanagerial de informații) soane care au acces Cost estimat: la serviciile sociale, costurile de Continuu (pentru auditul pe categorii de benrealizare afer- periodic) eficiari ente sistemului -Numărul de permanagerial de soane care sunt informații (vezi mulțumite de măsura 2.3) serviciile sociale de + care au beneficiat, O medie de pe categorii de seraprox. 5000 vicii și pe catregorii euro pentru de beneficiari fiecare unitate administrativ teritorială (pentru evaluarea calitativă), la fiecare trei ani

Corelare cu alte inițiative Strategiile din domeniul vârstnicilor, dizabilității, copilului, romilor, incluziunii sociale și combaterea sărăciei, tineretului Surse de verificare MMFPSPV

Responsabil pentru monitorizare și evaluare

Consilii locale

MMFPSPV

Consilii județene

Consilii județene (DGASPC) Consilii locale (SPAS)

Surse bugetare: -Bugetul de stat pentru sistemul managerial național de informații -Bugetele locale pentru auditul extern (o data la 3 ani)

Impact anticipat: Monitorizarea eficienței utilizării fondurilor publice va permite implementarea unor măsuri de îmbunătățire continuă la nivelul alocării bugetare (atât la nivel național cât și la nivelul autorităților locale). În prezent, nu se cunoaște impactul pe care îl au fondurile publice asupra situației concrete a beneficiarilor și nici eficiența cu care sunt folosite aceste sume în sectorul serviciilor sociale. Sistemul de monitorizare și evaluare trebuie să fie realizat pe baza unor indicatori de rezultat. Odată acest sistem de monitorizare și evaluare implementat, finanțarea publică va fi capabilă să urmeze nevoile reale ale beneficiarului. 19

Măsura 1.5. Consolidarea dialogului dintre Guvern și furnizorii de servicii sociale, precum și dintre Guvern și ceilalți actori cheie din sectorul social (autoritățile publice locale, beneficiarii serviciilor), în elaborarea politicilor publice din acest sector. Responsabil: MMFPSPV, Guvern

Descriere O consultare activă a Guvernului cu reprezentanții beneficiarilor, ai furnizorilor de servicii sociale și ai APL presupune respect reciproc și dorință reală de dialog și cooperare. Acestea se mențin cu ajutorul unor metode și instrumente predictibile (și eficiente) de lucru în parteneriat (reuniuni periodice, comunicare eficientă pe site-urile instituțiilor, consultări și dezbateri publice etc).

Cost estimat / sursă bugetară: Aprox. 5000 euro pe an: -în medie 4 reuniuni pe an cu reprezentanții furnizorilor, beneficiarilor, APL (80 participanți pe reuniune, o zi), precum și comunicarea pe site-ul MMFPSPV și/sau al Guvernului)

Alte structuri implicate: -APL -Federațiile sau coalițile furnizorilor de servicii sociale -Federațiile sau asociațiile reprezentative ale beneficiarilor de servicii sociale

Beneficiari direcți: Beneficiarii serviciilor sociale, comunitățile locale

Perioadă Continuu

Indicatori Cel puțin o consultare anuală a MMFPSPV cu reprezentanții naționali ai furnizorilor de servicii sociale și cu reprezentanții autorităților publice locale Publicarea cu cel puțin 30 zile înainte a propunerilor de norme, acte legislative, politici publice, etc și diseminarea activă a informațiilor către cei interesați Organizarea automată a unei dezbateri publice pentru toate propunerile de acte normative/inițiative care au un impact semnificativ asupra planificării, organizării sau funcționării sectorului de servicii sociale.

Surse de verificare Site MMFPSPV, Guvern

Responsabil pentru monitorizare și evaluare MMFPSPV, eventual un organism independent de mediere sau de transparență decizională

Impact anticipat: Creșterea cooperării și a eficienței parteneriatului dintre decidenții politici și structurile executive de la nivel local, incluziv furnizorii de servicii sociale. Transparență decizională și eficiență sporită în cheltuirea fondurilor publice.

OBIECTIVUL SPECIFIC

Finalizarea cadrului de reglementare a serviciilor sociale, inclusiv a metodologiilor și procedurilor care vizează finanțarea transparentă și eficientă a serviciilor și gestiunea integrată a datelor cu privire la serviciile sociale la nivel național; Acest obiectiv este legat în special de următoarele mecanisme și proceduri de reglementare care trebuie urgent elaborate sau modernizate: Măsura 2.1. Clarificarea procedurilor de achiziție publică și de contractare a serviciilor sociale din fonduri publice. Responsabil: Alte structuri ANAP (fost ANRMAP), Ministerul implicate: Fondurilor Europene - MMFPSPV -Furnizorii de servicii sociale -APL

Beneficiari direcți: Corelare cu alte inițiative -Furnizorii de servicii sociale Transpunerea Directivei -APL 2014/24/EU

Descriere: Acest demers presupune: - Coroborarea legislației din domeniul achizițiilor publice cu noua Directivă europeană din acest sector (2014); - Definirea procedurilor și a plafoanelor specifice fiecărei proceduri de achiziție publică, ajustate la specificul serviciilor social e din România; - Realizarea unui ghid de acțiune pentru autoritățile locale, care să detalieze modul în care caietele de sarcini pot fi realizate în acest sector, cu respectarea elementelor (indicatorilor)care garantează calitatea și eficiența serviciilor sociale ; - Definirea modalităților de co-finanțare din bugetele locale, a serviciilor sociale finanțate de la bugetul de stat. Reglementarea clară a atribuțiilor fiecarei autoritati administrative/instituție publică referitor la înființarea, susținerea/finanțarea/cofinanțarea 11serviciilor sociale - Accesul furnizorilor privați la finanțarea publică de servicii sociale, pe criterii transparente și cu respectarea criteriilor de eficiență și calitate similare furnizorilor publici de servicii sociale. Costul estimat 10.000 euro (consultări publice, asistență tehnică)

Sursă bugetară: Buget de stat

Perioadă Sept.2015-Martie 2016

Indicatori Procedură detaliată de achiziție / contractare a serviciilor sociale din fonduri publice

Surse de verificare ANAP

Responsabil pentru monitorizare și evaluare

Impact anticipat: -O procedură transparentă și unitar implementată la nivel național cu privire la achiziția publică a serviciilor sociale, din fonduri publice -Creșterea numărului de servicii sociale contractate cu furnizorii privați (non-profit) de servicii sociale

Unul din aspectele importante în sectorul serviciilor sociale este acela că ele produc efecte pe termen lung, iar impactul lor nu este întotdeauna vizibil imediat după furnizarea efectivă a serviciilor. Acest fapt trebuie să se reflecte în procedurile de evaluare, de achiziție , de monitorizare. Pe de altă parte, costul cel mai redus al unui serviciu social nu este un criteriu de achiziție care să permită garantarea calității serviciului. Nu în ultimul rând, unul din aspectele specifice serviciilor sociale este acela că ele trebuie să poată fi oferite pe termen lung, acolo unde este nevoie. Limitarea contractelor de achiziție la 3 ani, de exemplu, poate fi un element contra-productiv în sectorul serviciilor sociale.

Măsura 2.2. Elaborarea și implementarea la nivel național a unei proceduri unitare de evaluare a nevoilor locale de servicii sociale (harta de nevoi de servicii sociale, respectiv harta serviciilor deja existente) Responsabil: MMFPSPV

Descriere Elaborarea metodologiei de diagnoză socială a comunităților (coroborarea metodologiilor pilot implementate până în prezent, elaborarea unei norme metodologice unitare) Implementarea diagnozei sociale (la fiecare 3 ani, cu ajustare fină la sfârșitulfiecărui an)

Alte structuri implicate: -APL

Perioadă Bugetare/ 2015-2016 Sursă bugetară: Continuu Elaborarea metodologiei – max.10.000 euro (buget de stat)

Beneficiari direcți: APL Furnizorii de servicii sociale Utilizatorii serviciilor sociale

Corelare cu alte inițiative Programul SPOR (Strategia de incluziune socială și combatere a sărăciei)

Indicatori Surse de Metodologie oficială verificare de diagnoză socială MMFPSPV a comunității

Responsabil pentru monitorizare și evaluare MMFPSPV

Implementare locală (aprox. 20.000 euro la fiecare 3 ani – pentru o localitate cu peste 30.000 locuitori, aprox 10.000 euro la fiecare 3 ani pentru o localitate cu mai puțin de 30.000 locuitori)

Impact anticipat: O corelare mai bună a cererii cu oferta de servicii sociale și o alocare bugetară mai eficientă pentru sectorul serviciilor sociale, ajustată la nevoile reale (identificate) ale populației.

Măsura 2.3. Elaborarea și implementarea la nivel național a unui sistem managerial de informații în domeniul serviciilor sociale, asemănător celui din sănătate sau de la nivelul beneficiilor sociale (SAFIR) Responsabil: MMFPSPV

Descriere Sistemul managerial de informații este un produs informatic complex de analiză, decizie și monitorizare continuă a situației serviciilor sociale la nivel național

Bugetare/ Sursă bugetară: 1,5-3 mil. EUR, în funcție de complexitate Sursă bugetară: MMFPSPV și FESI

Alte structuri imwplicate: - INSSE - APL

Beneficiari direcți: MMFPSPV, APL Furnizorii de servicii sociale Utilizatorii serviciilor sociale

Corelare cu alte inițiative FESI - Programul operațional Creșterea capacității administrative (POCA)

Perioadă 2016

Indicatori Sistem managerial de informații funcțional la nivel național

Surse de verificare MMFPSPV, SPAS; DGASPC

Responsabil pentru monitorizare și evaluare MMFPSPV

Impact anticipat: Creșterea transparenței cu privire la: accesul utilizatorilor la servicii sociale, alocările bugetare și cheltuiala cu serviciile sociale, situația serviciilor sociale la nivel național, nevoia de servicii sociale la nivel local. Măsura 2.4. Înființarea unui corp de evaluatori naționali pentru serviciile sociale și dezvoltarea unui mecanism performant de evaluare a calității serviciilor.12 Responsabil: MMFPSPV

Alte structuri implicate: Asociațiile profesionale ale lucrătorilor din domeniul serviciilor sociale Federațiile reprezentative ale furnizorilor de servicii sociale

Beneficiari direcți: - Utilizatorii serviciilor sociale - APL

Corelare cu alte inițiative FESI - Programul operațional Creșterea capacității administrative (POCA)

Descriere: Evaluarea calității serviciilor sociale este un proces esențial pentru buna organizare a sectorului, precum și pentru finanțarea eficientă a serviciilor sociale. De rezultatele evaluării calității serviciilor depind: - continuarea sau oprirea ciclului de finanțare publică a furnizorilor de servicii sociale, - ajustarea politicii de finanțare în funcție de nivelul de calitate și evoluția serviciilor sociale (nevoile apărute în sistem) pe parcursul ciclului de finanțare. Cost estimat Sursă 500.000 euro bugetară: (angajarea, Buget de stat formarea inițială, formarea continuă și costurile de funcționare a evaluatoprilor pe o perioadă de 5 ani)

Perioadă 2016-2020

Indicatori Surse de Cel puțin 60 % din verificare serviciile sociale MMFPSPV acreditate evaluate de către un evaluator extern, până la sfârșitul anului 2020

Responsabil pentru monitorizare și evaluare MMFPSPV ANPDCA ANPD

Impact anticipat: Este necesară intoducerea unor proceduri transparente de monitorizare și evaluare a calității serviciilor finanțate din fonduri publice, astfel încât finanțarea să producă în mod real impactul dorit la nivelul beneficiarilor. Măsura 2.5. Elaborarea unor standarde sau referințe de cost pentru toate tipurile de servicii, care să susțină efortul autorităților de a planifica și achiziționa aceste servicii, cu fonduri publice Responsabil: MMFPSPV

Alte structuri imwplicate: - APL - Furnizorii de servicii sociale

Beneficiari direcți: - APL - Furnizorii de servicii sociale

Corelare cu alte inițiative FESI - Programul operațional Creșterea capacității administrative (POCA)

Descriere: Sunt urgente în acest sens: - coroborarea acestor referințe de cost cu exigențele de calitate din sectorul serviciilor sociale. - centrarea costurilor pe beneficiar și nu pe serviciul propriu zis; - în cazul serviciilor la domiciliu, revizuirea costurilor unitare pentru fiecare tip de serviciu și trecerea de la costul pe beneficiar la costuri specifice pe tipuri de serviciu sau activitate prestate. Aceste variante de tarificare permit de asemenea o contractare transparentă și facilă a serviciilor cu furnizorii privați. Descriere 200.000 euro (elaborarea referințelor de cost la nivel național, grupuri de lucru pe tipuri de servicii și/sau beneficiari) 10.000 euro la fiecare doi ani (publicarea cataloagelor actualizate de tarife pe tipuri de servicii și pe tipuri de beneficiari

Bugetare/ Sursă bugetară: Buget de stat

Perioadă 2016 2015-2016 (elaborarea referințelor de cost) Continuu – actualizarea costurilor de referință

Indicatori Surse de Pachet de costuri de verificare referință pentru fie- MMFPSPV care tip de serviciu social și/sau categorie de beneficiari

Responsabil pentru monitorizare și evaluare

Impact anticipat: Alocare bugetară transparentă și facilă, în raport cu numărul estimat de beneficiari și costurile de referință actualizate periodic.

12 În prezent, evaluarea serviciilor sociale este realizată de una și aceeași agenție care realizează controlul (Inspecția Socială), lucru complet neeficient și contraindicat la nivelul mecanismelor de reglementare din orice sector de servicii.

OBIECTIVUL SPECIFIC

Creșterea capacității autorităților locale de a evalua nevoia comunităților, de a planifica, monitoriza și evalua dezvoltarea serviciilor sociale la nivel local. Măsura 3.1. Implementarea unui program național de creștere a capacității APL de planificare, organizare și implementare a serviciilor sociale la nivel local Responsabil: MMFPSPV

Descriere Program de formare și asistență tehnică pentru APL, în domeniul serviciilor sociale

Bugetare/ Sursă bugetară: 1,5 mil euro Sursă bugetară: FESI (POCA)

Alte structuri imwplicate: Ministerul Fondurilor Europene

Beneficiari direcți: MMFPSPV, APL Furnizorii de servicii sociale Utilizatorii serviciilor sociale

Corelare cu alte inițiative FESI - Programul operațional Creșterea capacității administrative (POCA)

Perioadă 2016 - 2020

Indicatori Fiecare unitate administrativ teritorială dispune de: -harta nevoilor de servicii sociale -harta de servicii sociale existente -cel puțin un serviciu social nou înființat în perioada 2016-2020

Surse de verificare - APL - MMFPSPV - Ministerul Administrației și Internelor - Prefecturi județene - Consilii județen

Responsabil pentru monitorizare și evaluare - MMFPSPV - AM POCA

Impact anticipat: O îmbunătățire substanțială a capacității APL de a evalua nevoile sociale ale comunităților, de a răspunde la aceste nevoi, precum și de a dezvolta, implementa, monitoriza serviciile sociale de la nivel local.

OBIECTIVUL SPECIFIC

Creșterea capacității autorităților locale de a susține din fonduri publice dezvoltarea serviciilor sociale locale. Măsura 4.1. Includerea în sumele transferate anual către APL de la bugetul de stat a unor sume suplimentare destinate dezvoltării serviciilor sociale de maximă prioritate de la nivel local Responsabil: - MMFPSPV - Guvern

Alte structuri imwplicate: Ministerul Finanțelor

Beneficiari direcți: - APL - Utilizatorii direcți ai serviciilor sociale

Corelare cu alte inițiative Programul SPOR (Strategia de incluziune socială și combaterea sărăciei) Strategiile sectoriale din domeniul protecției copilului, dizabilității, romilor, tineretului, ocupării

Descriere: Dezvoltarea serviciilor sociale va depinde în mod esențial de capacitatea APL de a acoperi aceste servicii din fonduri publice. Ori, la nivelul localităților, întreaga sumă pentru dezvoltarea unor servicii sociale provine în prezent din bugetul local, spre deosebire de județe, unde o parte din serviciile sociale sunt acoperite din sume defalcate din TVA (bugetul de stat). Propunem ca o sumă echivalentă cu 15% din bugetul anual de reechilibrare al fiecărei localități să fie transferat de la bugetul de stat, prin Direcțiile de Finanțe Publice, ca sume dedicate exclusiv dezvoltării serviciilor sociale.

Cost estimat Cel puțin o sumă echivalentă cu 15% din bugetul de reechilibrare al localității.

Sursă Perioadă bugetară: 2016 - 2020 Sume defalcate din TVA (bugetul de stat)

Indicatori Surse de Cel puțin un serviciu verificare social nou înființat în Consiliile locale perioada 2016-2020

Responsabil pentru monitorizare și evaluare MMFPSPV

Impact anticipat: O capacitate sporită a APL de a înființa și gestiona servicii sociale la nivel local, de a răspunde nevoilor sociale identificate în cadrul diagnozei sociale.

Observație: Pentru ca această măsură să fie eficientă, este nevoie ca sumele defalcate din TVA să fie virate prin Direcțiile Finanțelor Publice direct la nivelul primăriilor, pentru acele servicii identificate ca prioritare în fiecare comunitate. O metodologie de identificare a nevoilor sociale, de prioritizare a serviciilor și de bugetare locală este absolut indispensabilă acestui circuit nou de finanțare. Este necesară de asemenea definirea pachetelor de servicii care trebuie preluate permanent de către bugetul de stat și cel al serviciilor care pot fi preluate, progresiv pe parcursul următorilor 10 ani, de bugetele locale, precum și (co)-susținerea financiară a acestor servicii din bugetul de stat și bugetele județene.

OBIECTIVUL SPECIFIC

Consolidarea capacității beneficiarilor de a participa la planificarea, gestiunea și evaluarea serviciilor sociale din comunitate. Măsura 5.1. Includerea în sumele transferate anual către APL de la bugetul de stat a unor sume suplimentare destinate dezvoltării serviciilor sociale de maximă prioritate de la nivel local Responsabil: - MMFPSPV

Alte structuri implicate: - APL - Furnizorii de servicii sociale - Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor

Beneficiari direcți: - Utilizatorii de servicii sociale - APL

Descriere: Acest program va contribui la creșterea implicării utilizatorilor în planificarea socială locală, în gestionarea eficientă a serviciilor sociale șia fondurilor publice în general

Cost estimat

1,5 mil. EUR

Sursă bugetară: - FESI - MMFPSPV

Perioadă 2016 - 2019

Indicatori Surse de verificare -Fiecare serviciu social finanțat din APL fonduri publice include reprezentanți ai utilizatorilor în structura de conducere a serviciilor (cu caracter decizional sau cu caracter consultativ). - Fiecare APL inițiază, menține la nivel local o structură consultativă, activă, a utilizatorilor de servicii sociale

Responsabil pentru monitorizare și evaluare MMFPSPV

Impact anticipat: Implicarea utilizatorilor de servicii sociale în gestiunea și planificarea serviciilor reprezintă un element esențial de calitate recomandat de Comisia Europeană, în Cadrul European Voluntar de Calitate pentru Serviciile Sociale de Interes General (2010)13. Beneficiarii pregătiți și susținuți să contribuie activ la menținerea calității serviciilor sociale pot deveni aliații cei mai eficienți ai autorităților publice, în scopul utilizării eficiente a fondurilor disponibile a nivel local. Nu trebuie uitat că, în general, utilizatorii acestor servicii sunt persoane care se află în situații de excluziune sau vulnerabilitate. Ei nu au o voce puternică în comunitate, sunt rareori prezenți la masa de dezbateri, nu au experiență în formularea cererilor sau a politicilor publice locale. Cu atât mai important este ca această cultură a participării și monitorizării calității serviciilor să fie formată în co,unități și asumată de către cetățeni, în paralel cu responsabilitățile similare ale structurilor sau agențiilor responsabile de la nivelul APL și ministerelor de linie.

13 Comisia Europeană, Cadrul European Voluntar de Calitate in serviciile sociale, SPC/2010/10/8 final, http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=6140&langId=en.

Partenerii principali în implementarea documentului de politică publică

Instituție MMFPSPV – Ministerul Muncii, Familiei, protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice

Interes/Rolul Colectează solicitările locale de finanțate și estimarea bugetară pentru anul fiscal următor Alocare bugetară a sumelor de la bugetul de stat Inițiază consultări publice în domeniul serviciilor sociale Elaborează politici, strategii și programe de acțiune în domeniul serviciilor sociale Coordonează și controlează implementarea politicilor, strategiilor si programelor din domeniul serviciilor sociale, la nivel national, regional si local; Evaluează și monitorizează gradul de incluziune social a populatiei, ia măsuri pentru îmbunătățirea acestuia și informează Guvernul referitor la indicatorii de sărăcie, incluziune socială, tendințele de evoluție si despre măsurile necesare pentru imbunătătirea acestora. Consilii județene Elaborează politici județene în domeniul social, contribuie la dezvoltarea sectorului de servicii sociale, co-finanțează dezvoltarea serviciilor sociale de interes județean. Consilii locale Elaborează politici locale în domeniul social, contribuie la dezvoltarea sectorului de servicii sociale, co-finanțează dezvoltarea serviciilor sociale de interes local. Ministerul Fondurilor Facilitează direcționarea fondurilor structurale europene către nevoile strateEuropene gice ale sectorului de servicii sociale, identificate la nivel național și local. Institutul Național de Contribuie la colectarea eficientă a datelor relevante pentru domeniul serStatistică viciilor sociale și contribuie la dezvoltarea sistemului național managerial de informații în acest sector. Furnizorii privați și publici Furnizează periodic date cu privire la nevoile sociale, la serviciile existente, la de servicii sociale specificul și costurile serviciilor sociale Organizațiile reprezenta- Furnizează periodic date cu privire la nevoile beneficiarilor, exigențele de calitive ale beneficiarilor de tate, situația serviciilor de la nivel local, prioritățile de investiție. servicii sociale Contribuie la evaluarea calității serviciilor sociale. Contribuie la evaluarea politicilor publice din domeniul social.

ART. 1 (1) Prezenta lege stabileşte principiile, cadrul general şi procedurile privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi responsabilităţile instituţiilor publice implicate în procesul bugetar. (2) Dispoziţiile prezentei legi se aplică în domeniul elaborării, aprobării, executării şi raportării: a) bugetului de stat; ART. 4*) Autorizarea bugetară /Angajamentele multianuale (1) Legea bugetară anuală prevede şi autorizează, pentru anul bugetar, veniturile şi cheltuielile bugetare, precum şi reglementări specifice exerciţiului bugetar.

LEGE Nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare

LEGE Nr.186 din 29 decembrie 2014 Legea bugetului de stat pe anul 2015

ART. 3 Cheltuielile bugetare sunt detaliate în bugetele ordonatorilor principali de credite pe surse de finanţare, iar în cadrul acestora pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri, articole şi alineate de cheltuieli. ART. 4 Din taxa pe valoarea adăugată se alocă 17.060,3 milioane lei sume defalcate pentru bugetele locale, din care: a) 2.234,0 milioane lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor, potrivit anexei nr. 5; b) 12.282,3 milioane lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr. 6; c) 2.544,0 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor. ART. 5 (1) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată prevăzute la art. 4 lit. a) sunt destinate finanţării: a) sistemului de protecţie a copilului şi centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap; (2) Finanţarea serviciilor sociale prevăzute la alin. (1) lit.

Extras Articole/Alineate Relevante pentru Finanţarea Serviciilor Sociale

Observaţii

Sumele aprobate în bugetul MMFPS în cadrul articolelor şi alineatelor se defalcă pe judeţe şi activităţi prin decizia Se aprobă sumele defalordonatorului principal cate din bugetul de stat, de credite(ministrul). din TVA către bugetele Sumele repartizate prin locale printre care în anexa această lege pentru la lege sunt cuantificate sistemul de protecţie a separat sumele repartizate copilului şi pentru cenconsiliilor judeţene pentru trele de asistenţă socială sistemul de protecţie a a persoanelor cu handicopilului şi pentru centrele cap se cuprind în bugetul de asistenţă socială a judeţelor şi se complepersoanelor cu handitează cu sume din bugecap. Totodată se aprobă tele locale ale judeţelor sume pentru echilibrarea fiind astfel aprobate bugetelor locale și pentru bugetele DGASPC-urilor. finanțarea unor cheltuieli OUG Nr. 103/2013 descentralizate. Aprobă bugetul MMFPS, inclusiv sumele destinate finanţării serviciilor sociale.

Reglementează procesul nu e cazul bugetar implicit a MMFPS, responsabilităţile ordonatorilor de credite, investiţiile publice, finanţarea instituţiilor finanţate integral sau parțial din bugetul de stat

Scurtă descriere

ANALIZA LEGISLAȚIEI RELEVANTE PENTRU FINANȚAREA SERVICIILOR SOCIALE ÎN ANUL 2015

Nr. Actul normativ Crt.

a. Bugetul de stat

nu e cazul

Dificultăți semnalate la consultări

ANEXA 1

HOTĂRÂRE Nr. 344 din 30 aprilie 2014

Nr. Actul normativ Crt.

ART. 1 (1) Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului. (2) Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice realizează politicile naţionale, corelate cu cele la nivel european şi internaţional, în domeniile muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, îndeplinind rolul de autoritate de stat, strategie şi planificare, reglementare, sinteză, coordonare, monitorizare, inspecţie şi control. (3) Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice asigură coordonarea aplicării strategiei şi politicilor Guvernului în domeniile muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.

a) se va face pe baza standardelor de cost calculate pentru beneficiari/tipuri de servicii sociale, aprobate Hotărârea Guvernului nr. 23/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale (3) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată prevăzute la art. 4 lit. b) sunt destinate finanţării: c) finanţării drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav acordate potrivit dispoziţiilor art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; f) cheltuielilor creşelor; g) cheltuielilor descentralizate la nivelul sectoarelor şi municipiului Bucureşti, respectiv pentru: sistemul de protecţie a copilului, centrele de asistenţă socială a persoanelor cu handicap, [...] (6) Pentru finanţarea cheltuielilor prevăzute la alin. (1) şi (3), autorităţile administraţiei publice locale alocă pe lângă sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi sume din bugetele locale ale acestora.

Extras Articole/Alineate Relevante pentru Finanţarea Serviciilor Sociale

Este cadrul legal al funcţionării MMFPS, inclusiv al atribuţiilor ministerului de a finanţa programe sociale şi a acorda subvenţii furnizorilor privaţi de servicii sociale. Totodată prevede ca ministerul să elaboreze standardele de cost pentru serviciile sociale.

Dificultăți semnalate la consultări

nu e cazul

nu e cazul (1) Finanţarea sistemului de protecţie a copilului şi a centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap se asigură de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în proporţie de cel puţin 90% din necesarul stabilit anual de Ministerul Muncii, , în baza standardelor de cost (2) Finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav, asigură de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în proporţie de cel puţin 90% din necesarul de fonduri stabilit anual la elaborarea bugetului de stat.

Scurtă descriere Observaţii

ART. 1 Se aprobă programele de interes naţional în domeniul protecţiei familiei şi a drepturilor copilului pentru perioada 2010 - 2015, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. ART. 2 Fondurile necesare pentru finanţarea programelor de interes naţional, prevăzute la art. 1, se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. ART. 3 (1) Finanţarea programelor de interes naţional prevăzute la art. 1 se face exclusiv în baza selecţiei publice a proiectelor înaintate de direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului aflate în subordinea consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, individual sau în parteneriat cu furnizori privaţi de servicii sociale, acreditaţi în condiţiile legii.

HOTĂRÂRE Nr. 1007 din 29 septembrie 2010 pentru aprobarea programelor de interes naţional în domeniul protecţiei familiei şi a drepturilor copilului pentru perioada 2010 - 2015

HOTĂRÂRE Nr. 212 din 9 martie 2011 pentru aprobarea Programului de interes naţional “Dezvoltarea reţelei naţionale de cămine pentru persoanele vârstnice”

ART. 2 Fondurile necesare pentru finanţarea Programului se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, denumită în continuare autoritate finanţatoare. ART. 3 (1) Programul se adresează autorităţilor administraţiei publice locale care, prin hotărâre a consiliului local/judeţean sau al municipiului Bucureşti, decid concomitent înfiinţarea de cămine pentru persoane vârstnice prin reorganizarea unor unităţi sanitare cu paturi aflate în reţeaua proprie a acestora, care se desfiinţează în condiţiile prevăzute de lege. (2) Sunt eligibile pentru finanţare căminele pentru persoane vârstnice înfiinţate în condiţiile alin. (1) prin desfiinţarea unităţilor sanitare cu paturi prevăzute în anexa nr. 2 .

Extras Articole/Alineate Relevante pentru Finanţarea Serviciilor Sociale

Nr. Actul normativ Crt.

În primul rând reglementează înfiinţarea unor cămine de bătrâni prin reorganizarea unităţilor sanitare care se desfiinţează. În anul 2013 a fost completat cu art. 8^1 și extins și pentru finanțarea altor cămine de bătrâni nu doar celor care au fost înființate prin reorganizarea spitalelor.

2. Programul “Intervenţie în situaţii de violenţă în familie” - PIN 2. –incheiat în anul 2012

Sunt reglementate două programe: 1. Programul: “Închiderea instituţiilor de tip vechi şi înfiinţarea de centre de recuperare, de case de tip familial şi/sau apartamente” - PIN 1 Buget: 3.167 mii lei pentru anul 2015

Sunt eligibile numai autorităţile publice locale, judeţele, municipiile,oraşele şi comunele. Prin acest program se asigură finanţarea acestor cămine de bătrâni până la sfârşitul anului 2015.

Este o reluare a PIN-urilor derulate anterior. În 2008, prin HG 617/ 2008 se aproba PIN pentru 2008-2009 şi în 2007 în baza HG. 289/2007 (modificată prin HG. 633/2007) care însă acoperea o gamă mai largă de servicii dezvoltate atât de furnizori publici cât şi privaţi, pe baza convenţiilor încheiate de ANPDC.

Sunt eligibile numai DGASPC urile, singure sau în parteneriat cu furnizorii privaţi.

Scurtă descriere Observaţii

Dificultăți semnalate la consultări

rie 1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială cu modificările ulterioare

Nr. Actul normativ Crt. LEGE Nr. 34 din 20 ianua6.

(1) Asociaţiile şi fundaţiile române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială, pot primi subvenţii alocate de la bugetul de stat sau, după caz, de la bugetele locale, care vor fi utilizate, în exclusivitate, pentru serviciile de asistenţă socială acordate persoanelor care, potrivit dispoziţiilor legale, au dreptul să beneficieze de acestea. (2) De la bugetul de stat se pot aloca subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică a căror activitate de asistenţă socială se adresează unor beneficiari din mai multe judeţe ale ţării şi care au încheiat convenţii cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale pentru prestarea acestor servicii. (3) De la bugetele locale se pot aloca subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică a căror activitate de asistenţă socială se adresează beneficiarilor dintr-un singur judeţ şi, respectiv, din municipiul Bucureşti şi care au încheiat convenţii cu consiliile locale în cauză, pentru prestarea de servicii de asistenţă socială. ART. 5 Lista asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care au primit subvenţii, precum şi cuantumul acestora se publică în Monitorul Oficial al României, prin grija organelor care au acordat subvenţia.

Extras Articole/Alineate Relevante pentru Finanţarea Serviciilor Sociale ART. 1

Observaţii Subvenţia din bugetul de stat se aprobă la sfârșitul anului pentru anul următor. Sumele aprobate se virează lunar la agenţiile judeţene de prestaţii sociale care la rândul lor virează în conturile asociaţiilor şi fundaţiilor beneficiare special deschise pentru subvenţii. Această posibilitate de finanţare este rar utilizată de către autorităţile publice locale. Normele metodologice sunt reglementate prin Hotărârea 1153 din 21.11.2001 cu modificările ulterioare. Nivelul subvenţiei a fost actualizat ultima dată în 2008 prin Hotărârea 1217 din 01.10.2008. Pentru 2015, unităţile de asistenţă socială şi capitolele de cheltuieli pentru care asociaţiile şi fundaţiile pot solicita subvenţii de la bugetul de stat sunt reglementate prin Ordinul 1838 din 16.09.2014.

Scurtă descriere Este cadrul legal al alocării din bugetul de stat şi din bugetele locale a subvenţiilor pentru serviciile de asistenţă socială.

birocraţie multă, schimbarea regulilor în timpul desfăşurării activităţilor, cheltuielile din decembrie se facturează în ianuarie şi nu pot fi decontate, limitare la tipul de angajaţi, legea se aplică diferit de CL, CJ, MMSF, procedura de obținere, virarea întârziată a banilor, lipsa standarde de cost, lipsa unor criterii clare pentru stabilirea sumei per beneficiar, lipsa transparenței privind criterii de acordare a subvențiilor, lipsa unor standarde minime de calitate, sume mici alocate pentru serviciul derulat, obligatia de a ramane cu aceeasi grila de personal un an intreg, indiferent de nevoile serviciului, beneficiarul nu poate fi obligat sa dea declaratie ca nu mai beneficiaza la alta organizatie de servicii sociale subventionate prin aceasta lege (nu este legal).

Dificultăți semnalate la consultări

Art. 1. (1) Prezenta lege stabileşte principiile, cadrul general şi procedurile privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice locale, precum şi responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale şi ale instituţiilor publice implicate în domeniul finanţelor publice locale. (2) Dispoziţiile prezentei legi se aplică în domeniul elaborării, aprobării, executării şi raportării: a) bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti; Art. 6. - Trecerea de către Guvern în administrarea şi finanţarea autorităţilor administraţiei publice locale a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentralizării unor competenţe, precum şi a altor cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestora, fundamentate pe baza standardelor de cost ale serviciilor publice respective, iar până la aprobarea acestora, pe baza sumelor aprobate pentru anul anterior, actualizate cu indicele preţurilor de consum, după cum urmează: a) în primul an, prin cuprinderea distinctă în anexa la legea bugetului de stat a sumelor defalcate cu destinaţie specială, necesare finanţării cheltuielilor publice transferate sau a noilor cheltuieli publice, precum şi a criteriilor de repartizare; b) în anii următori, prin cuprinderea resurselor respective în ansamblul sumelor defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale alocate unităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia celor nominalizate distinct prin anexa la legea bugetului de stat. Art. 26 Conţinutul şi structura bugetelor (10) Veniturile bugetelor locale sunt prevăzute în anexa nr. 1, iar cheltuielile acestora în anexa nr. 2 la prezenta lege.

LEGE Nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanţele publice locale cu modificările ulterioare

LEGE Nr. 215 din 23 aprilie 2001 Legea administraţiei publice locale cu modificările ulterioare

ART. 1 (1) Prezenta lege reglementează regimul general al autonomiei locale, precum şi organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale. (6) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local: a) asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice

Extras Articole/Alineate Relevante pentru Finanţarea Serviciilor Sociale

Nr. Actul normativ Crt.

b. Bugetul local Observaţii

Sunt reglementate toate atribuţiile consiliilor judeţene şi locale printre care şi cele referitoare la serviciile sociale.

Această lege dă cadrul general pentru autorităţile publice locale de a înfiinţa, de a gestiona şi de a finanţa servicii sociale în condiţiile legilor care reglementează acest

nu e cazul Reglementează procesul bugetar al bugetelor locale, responsabilităţile ordonatorilor de credite, investiţiile publice, finanţarea instituţiilor finanţate integral sau parțial din bugetele locale Reglementează categoriile de cheltuieli din domeniul asistenţei sociale pentru care se pot aproba bugete. Reglementează obligativitatea asigurării resurselor financiare în primul an în cazul în care se descentralizează competențe.

Scurtă descriere

nu e cazul

Dificultăți semnalate la consultări

LEGE Nr. 17 din 6 martie 2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice cu modificările ulterioare

Nr. Actul normativ Crt.

ART. 1 (1) Persoanele vârstnice au dreptul la asistenţă socială, potrivit dispoziţiilor prezentei legi, în raport cu situaţia sociomedicală şi cu resursele economice de care dispun. ART. 7 (1) Serviciile comunitare pentru persoanele vârstnice care se găsesc în situaţiile prevăzute la art. 3 se realizează cu consimţământul acestora şi au în vedere: a) îngrijirea temporară sau permanentă la domiciliu; b) îngrijirea temporară sau permanentă într-un cămin pentru persoane vârstnice; c) îngrijirea în centre de zi, cluburi pentru vârstnici, case de îngrijire temporară, apartamente şi locuinţe sociale, precum şi altele asemenea. ART.2 Organizarea serviciilor prevăzute la art. 8 lit. a) şi b) revine consiliilor locale, direct sau pe bază de convenţii încheiate cu organizaţii

de interes local privind: 2. serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; (7) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. e), consiliul local: a) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local; (5) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), consiliul judeţean: a) asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeţean privind: 2. serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; (6) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. e), consiliul judeţean: a) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean;

Extras Articole/Alineate Relevante pentru Finanţarea Serviciilor Sociale

Este cadrul legal pentru acordarea serviciilor sociale de îngrijire persoanelor vârstnice. Reglementează funcţionarea căminelor de bătrâni de subordonare locală.

Deşi au apărut ulterior o serie de alte acte normative relevante pentru acest domeniu, această lege reglementează regimul juridic, funcţionarea şi finanţarea căminelor de bătrâni. Căminele de bătrâni sunt instituţii publice în subordinea consiliilor locale/judeţene, finanţate din subvenţii acordate de consiliile locale/ judeţene şi veniturile lor proprii reprezentând contribuţia persoanelor asistate

domeniu. Totodată permite cooperarea cu asociaţii, fundaţii care activează în domeniul social în vederea finanţării în comun a unor servicii sociale. Astfel de cooperări se realizează prin încheierea unui contract de cooperare/colaborare care se aprobă de consiliul local/ judeţean.

Scurtă descriere Observaţii

nu e cazul

Dificultăți semnalate la consultări

LEGE Nr. 272 din 21 iunie 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului republicat

Nr. Actul normativ Crt.

ART. 124 (1) Pentru asigurarea prevenirii separării copilului de părinţii lui, consiliile locale ale municipiilor, oraşelor, comunelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti au obligaţia să organizeze, în mod autonom sau prin asociere, servicii de zi, potrivit nevoilor identificate în comunitatea respectivă. (2) În situaţia în care consiliul local nu identifică resurse financiare şi umane suficiente pentru a organiza serviciile prevăzute la alin. (1), la cererea acestuia, consiliul judeţean va asigura finanţarea necesară înfiinţării acestor servicii. Consiliul local asigură finanţarea cu până la 50% a cheltuielilor de funcţionare a acestor servicii, cota-parte şi cuantumul total al acestor cheltuieli fiind stabilite anual prin hotărâre a consiliului judeţean. ART. 126 (1) Organismele private care pot desfăşura activităţi în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi al protecţiei speciale a acestuia sunt persoane juridice de drept privat, fără scop patrimonial, constituite şi acreditate în condiţiile legii. (4) Organismele private acreditate pot încheia convenţii de colaborare cu direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi/sau cu serviciile publice de asistenţă socială sau pot contracta servicii destinate prevenirii separării copilului de părinţii săi, precum şi protecţiei speciale a copilului separat, temporar sau definitiv, de părinţii săi, în condiţiile legii. CAP. 9 Finanţarea sistemului de protecţie a copilului ART. 127 (1) Prevenirea separării copilului de familia sa, precum

încheiate cu organizaţii neguvernamentale, unităţi de cult recunoscute în România ori cu alte persoane fizice sau juridice. ART. 13 (1) Pentru asigurarea îngrijirii la domiciliu a persoanei vârstnice aflate în situaţia de dependenţă socio-medicală, stabilită conform grilei naţionale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, consiliile locale pot angaja personal de îngrijire prin plata cu ora, fracţiuni de normă sau normă întreagă, în funcţie de perioada de îngrijire necesară a se acorda şi cu respectarea criteriilor prevăzute de standardele de calitate aplicabile în domeniu, conform legislaţiei în vigoare.

Extras Articole/Alineate Relevante pentru Finanţarea Serviciilor Sociale

Această lege reglementează cadrul legal privind respectarea, promovarea şi garantarea drepturilor copilului. Măsurile de protecţie se realizează de către instituţii şi servicii la nivel central de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului,( reorganizat ca direcţie în cadrul ministerului în anul 2010) , iar la nivel local de către comisia pentru protecţia copilului, ca organ de specialitate al acestora, fără personalitate juridică, aflată în structura direcţiilor. Conform prevederilor acestei direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, au fost reorganizate ca instituţii publice cu personalitate juridică,

Scurtă descriere

Prin legea anuală a bugetului de stat se repartizează bugetelor judeţelor sume defalcate din TVA pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului conform standardelor de cost aprobate cu HOTĂRÂRE Nr. 23 din 6 ianuarie 2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale Însă la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor serviciile sociale acordate copiilor se finanţează din bugetele lor proprii. Excepţie este finanţarea serviciilor de zi, la care consiliul judeţean poate participa cu 50 % la cheltuielile de funcţionare.

Observaţii

Dificultăți semnalate la consultări

LEGE Nr. 448 din 6 decembrie 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap cu modificările ulterioare

Nr. Actul normativ Crt.

Observaţii

Această lege reglementează drep- Nu e cazul turile şi obligaţiile persoanelor cu handicap acordate în scopul integrării şi incluziunii sociale a acestora. Domeniile reglementate sunt: drepturile persoanelor cu handicap,sănătate şi recuperare, educaţie, locuinţă, cultură, sport, turism, transport, asistenţă juridică, facilităţi. Sunt reglementate serviciile şi prestaţii sociale acordate persoanelor cu handicap. Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a organiza, administra şi finanţa servicii sociale destinate persoanelor cu handicap, dar totodată pot contracta aceste servicii

în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Potrivit prevederilor legii centrele de plasament, centrele de primire în regim de urgenţă şi centrele maternale au fost reorganizate în regim de componente funcţionale ale direcţiilor însă fără personalitate juridică.

şi protecţia specială a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinţilor săi se finanţează din următoarele surse: a) bugetul local al comunelor, oraşelor şi municipiilor; b) bugetele locale ale judeţelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti; c) bugetul de stat; d) donaţii, sponsorizări şi alte forme private de contribuţii băneşti, permise de lege. (2) Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice poate finanţa programe de interes naţional pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului, din fonduri alocate de la bugetul de stat cu această destinaţie, din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, precum şi din alte surse, în condiţiile legii

ART. 33 (1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a organiza, administra şi finanţa servicii sociale destinate persoanelor cu handicap, în condiţiile legii. (2) Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta servicii sociale cu furnizori de servicii sociale de drept privat, acreditaţi, în condiţiile legii. (3) Costul serviciului social contractat nu poate depăşi costul avut de serviciul respectiv la data contractării sau costul mediu al funcţionării serviciului la data înfiinţării, în cazul unui serviciu nou. (4) Modalitatea de contractare va fi stabilită prin normele metodologice*) de aplicare a prevederilor prezentei legi. ART. 40 (1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să prevadă şi să garanteze în bugetul local sumele necesare din care se suportă salarizarea, precum şi celelalte drepturi cuvenite asistentului personal, potrivit legii. ART.51 (5) Centrele publice pentru persoane cu handicap se înfiinţează şi funcţionează ca structuri cu sau fără personalitate juridică, în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în structura direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, cu avizul şi sub îndrumarea metodologică a Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap.

Scurtă descriere

Extras Articole/Alineate Relevante pentru Finanţarea Serviciilor Sociale

Dificultăți semnalate la consultări

CAP. 7 Finanţarea asistenţei sociale ART. 128 Asistenţa socială se finanţează din fonduri alocate de la bugetul de stat, de la bugetele locale, din donaţii, sponsorizări sau din alte contribuţii din partea unor persoane fizice ori juridice, din ţară şi din străinătate, din contribuţii ale beneficiarilor, precum şi din alte surse, cu respectarea legislaţiei în domeniu şi în limita resurselor financiare disponibile. Art.132 Serviciile sociale se finanţează din următoarele surse: a) bugetul de stat; b) bugetul local al judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti; c) bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti; d) donaţii, sponsorizări sau alte contribuţii din partea persoanelor fizice ori juridice din ţară şi din străinătate; e) fonduri externe rambursabile şi nerambursabile; f) contribuţia persoanelor beneficiare; g) alte surse de finanţare, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Art.133 (1) De la bugetul de stat se alocă fonduri pentru: a) finanţarea programelor de interes naţional, elaborate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, precum şi de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul serviciilor sociale şi aprobate prin hotărâre a Guvernului; b) finanţarea programelor de subvenţionare a furnizorilor privaţi de servicii sociale, derulate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale; precum şi de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul serviciilor sociale şi aprobate prin hotărâre a Guvernului;

LEGE Nr. 292 din 20 decembrie 2011 Legea asistenţei sociale

Extras Articole/Alineate Relevante pentru Finanţarea Serviciilor Sociale

Nr. Actul normativ Crt.

c. Reglementări generale

Această lege reglementează organizarea, funcţionarea şi finanţarea sistemului naţional de asistenţă socială în România. Asistenţa socială definită ca o componentă a sistemului naţional de protecţie socială, cuprinde serviciile sociale şi prestaţiile sociale acordate pentru asigurarea nevoilor sociale, creşterea calităţii vieţii şi promovarea principiilor de coeziune şi incluziune socială. Sunt reglementate: dreptul la asistenţă socială şi sistemul de servicii şi prestaţii sociale, organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de asistenţă socială, finanţarea prestaţiilor sociale şi a serviciilor sociale. Sunt stabilite funcţiile şi atribuţiile pentru Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi pentru serviciile publice de asistenţă socială consiliilor judeţene, consiliilor locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor, Consiliului General al Municipiului Bucureşti precum şi consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti Legat de finanţare, consiliile locale de la toate nivelurile administraţiei publice locale au obligaţia să prevadă în bugetele proprii, distinct, fondurile necesare pentru servicii sociale şi prestaţii sociale, stabilite prin legi speciale şi hotărâri ale consiliilor locale.

Scurtă descriere

Această lege este cadrul general pentru finanţarea domeniului asistenţei sociale. Nu tratează distinct serviciile sociale ci împreună cu prestaţiile sociale. Prevede că finanțarea din fonduri publice se supune domeniului achizițiilor publice. Pot fi finanțate servicii definite conform Nomenclatorului de servicii sociale. Acest Nomenclator a fost aprobat prin HG.539/2005 , fiind în vigoare, fără a fi modificat/completat în cei 10 ani de la aprobare.

Observaţii

Dificultăți semnalate la consultări

Nr. Actul normativ Crt.

Scurtă descriere

Extras Articole/Alineate Relevante pentru Finanţarea Serviciilor Sociale

b) finanţarea programelor de subvenţionare a furnizorilor privaţi de servicii sociale, derulate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale; c) finanţarea înfiinţării unor instituţii de asistenţă socială-pilot; d) finanţarea serviciilor sociale acordate prin structurile publice aflate în subordinea-coordonarea autorităţilor administraţiei publice centrale; e) finanţarea serviciilor sociale acordate de autorităţile administraţiei publice locale şi a altor furnizori publici şi privaţi de servicii sociale, în condiţiile legii; f) finanţarea programelor de educaţie permanentă a personalului de specialitate şi a programelor de cercetare din domeniul serviciilor sociale; g) cheltuieli de investiţii şi reparaţii capitale pentru centrele de zi şi rezidenţiale, în condiţiile legii; h) cofinanţarea serviciilor sociale, în baza memorandumurilor, protocoalelor, convenţiilor de parteneriat, încheiate conform legii. ART. 135 (1) Din bugetele locale ale judeţelor se alocă fonduri pentru: a) finanţarea serviciilor sociale aflate în administrare proprie, contractate sau subvenţionate în condiţiile legii, ori cofinanţate în baza contractelor de parteneriat; b) finanţarea sau cofinanţarea înfiinţării, organizării şi funcţionării unor noi servicii sociale; c) cofinanţarea serviciilor sociale care funcţionează în mediul rural şi în localităţi defavorizate, în baza unor contracte de parteneriat încheiate bianual; d) finanţarea cheltuielilor de funcţionare a comisiilor de evaluare şi a serviciilor de evaluare complexă, prevăzute de lege, până la intrarea în vigoare a noului sistem de evaluare prevăzut la art. 110;

Observaţii

Dificultăți semnalate la consultări

Nr. Actul norCrt. mativ

ART. 136 (1) Din bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv din bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti se alocă fonduri pentru: a) finanţarea serviciilor sociale aflate în administrare proprie, contractate sau subvenţionate în condiţiile legii, ori cofinanţate în baza contractelor de parteneriat; b) finanţarea sau cofinanţarea înfiinţării, organizării şi funcţionării unor noi servicii sociale; c) finanţarea sau, după caz, cofinanţarea în parteneriat cu consiliul judeţean a cheltuielilor necesare formării continue a personalului cu atribuţii în domeniul serviciilor sociale şi care activează la nivelul comunităţii respective; d) finanţarea şi cofinanţarea în parteneriat cu consiliul judeţean a acţiunilor de sensibilizare a populaţiei privind nevoile şi riscurile sociale de la nivelul comunităţii; e) cofinanţarea proiectelor susţinute din fonduri structurale şi alte fonduri internaţionale pentru proiecte din domeniul serviciilor sociale; f) alte finanţări sau cofinanţări prevăzute de lege. (2) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să asigure sumele din bugetele proprii şi alte venituri extrabugetare, în completarea celor alocate din bugetul de stat. ART.140 (3) Pentru contractarea furnizării serviciilor sociale, autorităţile administraţiei publice locale elaborează şi publică anual lista serviciilor sociale pe care le vor contracta cu furnizorii publici şi privaţi de servicii sociale. (4) Autorităţile administraţiei publice locale în colaborare cu furnizorii publici şi privaţi elaborează criteriile care fundamentează tipurile de servicii sociale ce urmează să fie contractate.

e) finanţarea sau, după caz, cofinanţarea în parteneriat cu autorităţile administraţiei publice locale a cheltuielilor necesare formării continue a personalului cu atribuţii în domeniul serviciilor sociale şi care activează la nivelul judeţului respectiv; f) finanţarea şi cofinanţarea în parteneriat cu autorităţile administraţiei publice locale a acţiunilor de sensibilizare a comunităţii privind nevoile şi riscurile sociale de la nivelul judeţului; g) cofinanţarea proiectelor susţinute din fonduri structurale şi alte fonduri internaţionale pentru proiecte din domeniul serviciilor sociale; h) finanţarea subvenţiilor destinate serviciilor sociale acordate de furnizorii privaţi; i) alte finanţări sau cofinanţări prevăzute de lege. (2) Consiliul judeţean are obligaţia să asigure din bugetul propriu sumele în completarea celor alocate din bugetul de stat.

Extras Articole/Alineate Relevante pentru Finanţarea Serviciilor Sociale

Scurtă descriere

Observaţii

Dificultăți semnalate la consultări

ORDONANŢĂ Nr. 68 din 28 august 2003 privind serviciile sociale cu modificările ulterioare

Nr. Actul norCrt. mativ

ART. 12 (3) Serviciile publice de asistenţă socială, organizate la nivel judeţean şi local, pot încheia convenţii de parteneriat între ele, cu orice alţi furnizori de servicii sociale şi contracte de acordare a serviciilor sociale cu furnizorii de servicii sociale prevăzuţi la art. 11. (4) Contractul prevăzut la alin. (3) cuprinde în mod obligatoriu serviciile oferite, natura şi costurile acestora, drepturile şi obligaţiile părţilor, perioada şi condiţiile de furnizare, cu respectarea standardelor de calitate stabilite pentru fiecare tip de serviciu, precum şi sancţiunile aplicate în condiţiile unor servicii sociale de calitate necorespunzătoare. (5) Modelul contractului prevăzut la alin. (3) se aprobă prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei. Art. 121. - Externalizarea furnizării serviciilor sociale se face, prin contract de acordare a serviciilor sociale, de către serviciul public de asistenţă socială organizat la nivel local sau judeţean, către orice alt furnizor de servicii sociale, în condiţii de concurenţă prevăzute de legislaţia în vigoare. (introdus prin OG 86/2004) ART. 51 Serviciile sociale se finanţează din următoarele surse: a) bugetul de stat; b) bugetul local al judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti; c) bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti; d) donaţii, sponsorizări sau alte contribuţii din partea persoanelor fizice ori juridice din ţară şi din străinătate; e) fonduri externe rambursabile şi nerambursabile; f) contribuţia persoanelor beneficiare;

ART. 141 (1) Autorităţile administraţiei publice locale, denumite în continuare autorităţi contractante, contractează, cu furnizorii publici şi privaţi, serviciile sociale organizate şi definite conform Nomenclatorului serviciilor sociale. Tipurile de contracte se stabilesc de către autorităţile contractante, în condiţiile legii. (2) Autorităţile contractante au obligaţia să prevadă în bugetele proprii fondurile necesare pentru finanţarea serviciilor sociale prevăzute în planurile anuale de acţiune. (3) Finanţarea din fonduri publice, prevăzută la alin. (1), a serviciilor sociale acordate de furnizorii publici şi privaţi de servicii sociale se realizează pe principiile concurenţei, eficienţei şi transparenţei şi se supune legislaţiei din domeniul achiziţiilor publice.

Extras Articole/Alineate Relevante pentru Finanţarea Serviciilor Sociale

Această ordonanţă defineşte serviciile sociale, tipologia lor şi condiţiile asigurării a acestor servicii de furnizorii publici şi privaţi, precum şi drepturile şi obligaţiile beneficiarilor de servicii sociale. Este reglementată funcţionarea şi organizarea administrativă a serviciilor publice de asistenţă socială atât la nivel central cât şi la nivel judeţean, respectiv local. Astfel sunt definite separat atribuţiile în domeniul serviciilor sociale a acestor servicii în funcţie de organizarea lor.

Scurtă descriere

Putem considera actul normativ de bază pentru finanţarea serviciilor sociale datorită faptului că , permite contractarea şi finanţarea din fonduri publice a furnizării serviciilor sociale de către furnizorii privaţi. Introduce sintagma de „cost” al serviciilor sociale şi prin Ordinul MMSSF Nr. 71/2005 privind aprobarea modelului

Observaţii

lipsă de finanţare până la aprobarea bugetului, nu sunt standarde de cost,

Dificultăți semnalate la consultări

LEGE Nr. 350 din 2 decembrie 2005 privind regimul finanţărilor

Nr. Actul normativ Crt.

Art. 1. - Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică, a contractului de concesiune de lucrări publice şi a contractului de concesiune de servicii, precum şi modalităţile de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva actelor emise în legătură cu aceste proceduri.

g) alte surse de finanţare, în conformitate cu legislaţia în vigoare. ART. 52 De la bugetul de stat se alocă fonduri pentru: a) finanţarea programelor de interes naţional, elaborate pe baza programelor judeţene şi ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în scopul înfiinţării, dezvoltării şi susţinerii serviciilor sociale; b) finanţarea înfiinţării unor instituţii de asistenţă socială-pilot. ART. 53 Din bugetele locale ale judeţelor, respectiv al municipiului Bucureşti, se alocă fonduri pentru: a) finanţarea serviciilor sociale specializate; b) finanţarea în parteneriat cu până la 50% a serviciilor sociale cu caracter primar furnizate la nivelul consiliilor locale; c) finanţarea integrală sau finanţarea în parteneriat a înfiinţării, organizării şi funcţionării unor instituţii de asistenţă socială. ART. 53^1 Din bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv din bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, se alocă fonduri pentru: a) finanţarea serviciilor sociale cu caracter primar; b) subvenţionarea serviciilor sociale realizate de furnizorii acreditaţi; c) finanţarea sau finanţarea în parteneriat a înfiinţării, organizării şi funcţionării unor instituţii de asistenţă socială organizate la nivel de municipii, oraşe sau comune. ART. 53^3 (1) Finanţarea serviciilor sociale din sursele publice se face pe principiul concurenţei şi al eficienţei. (2) Furnizorii de servicii sociale, publici sau privaţi, au acces nediscriminatoriu la sursele publice de finanţare, în condiţiile legii.

Extras Articole/Alineate Relevante pentru Finanţarea Serviciilor Sociale

Cadrul legal ce reglementează achiziţiile

Scurtă descriere

Contractului pentru acordarea de servicii sociale, încheiat de serviciile publice de asistenţă socială cu furnizorii de servicii sociale s-au clarificat şi modalităţile de plată , respectiv în baza facturii emise de furnizorul de servicii sociale. Reglementează şi o altă modalitate de finanțare respective prin contracte de parteneriat între autorităţi publice şi furnizori de servicii privaţi , precum şi prin externalizarea serviciilor sociale. Totodată defineşte atribuţiile separat pentru fiecare nivel al administraţiei publice locale, însă prin exercitarea acestor atribuţii s-a creat o situaţie în care furnizorii publici de servicii sociale au ajuns ca în acelaşi timp să fie şi finanţatori pentru furnizorii privaţi de servicii sociale. În multe cazuri DGASPC-urile încheie astfel de contracte cu furnizorii de servicii sociale privaţi.

Observaţii

Dificultăți semnalate la consultări

LEGE Nr. 350 din 2 decembrie 2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general

nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general

Nr. Actul Crt. normativ

Este cadrul legal al acordărilor de finanţări nerambursabile din fonduri publice.

Este actul normativ comun pentru toate nivelurile administraţiei publice. În baza acestuia se finanţează programe/proiecte atât din bugetul ministerelor cât şi din bugetele locale. Se aplică pentru mai multe domenii de activitate, în general acolo unde finanţarea nu este reglementată prin legi speciale. În domeniul asistenţei sociale se finanţează programe/proiecte care în majoritatea cazurilor sunt servicii sociale. Este o metodă de finanţare utilizată în primul rând de consilii judeţene şi de municipii, oraşe, mai puţin de comune, datorită procedurii complexe de lansare, evaluare şi decontare .

Este puţin utilizată în contractarea serviciilor sociale.

publice, inclusiv a serviciilor sociale, dar doar a acelor servicii a căror valoare este egală sau depășește echivalentul în lei a 130.0000 Eur. Conform Ordonanţei 68/2003 externalizarea serviciilor sociale trebuie să respecte OUG 34/2006.

Art. 6. - (1) Contractul de servicii este acel contract de achiziţie publică, altul decât contractul de lucrări sau de furnizare, care are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii, astfel cum acestea sunt prevăzute în anexele nr. 2A şi 2B. Anexa 2B cuprinde la pct 25 Servicii de sănătate şi servicii de asistenţă socială ART. 16 (1) În cazul în care autoritatea contractantă atribuie un contract ce are ca obiect prestarea de servicii din categoria celor incluse în anexa nr. 2B, atunci obligaţia de a aplica prezenta ordonanţă de urgenţă se impune numai pentru contracte a căror valoare este mai mare sau egală cu cea prevăzută la art. 57 alin. (2) şi se limitează la prevederile art. 35 - 38 şi art. 56 şi la aplicarea pe tot parcursul procedurii de atribuire a principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2). ART.57 (2) a) autoritatea contractantă se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la art. 8 lit. a) - c), iar valoarea contractului de furnizare sau de servicii care a fost atribuit este egală ori mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 130.000 euro;

ART. 1 Prezenta lege are ca scop stabilirea principiilor, cadrului general şi a procedurii pentru atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă din fonduri publice, precum şi căile de atac al actului sau deciziei autorităţilor finanţatoare care aplică procedura de atribuire a contractelor de finanţare nerambursabilă. ART. 3 (1) Pentru a putea participa la procedura privind atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă, solicitanţii trebuie să fie persoane fizice sau persoane juridice fără scop patrimonial asociaţii ori fundaţii constituite conform legii - sau culte religioase recunoscute conform legii. (2) Prevederile prezentei legi se aplică pentru atribuirea oricărui contract de finanţare nerambursabilă din fondurile publice, cu excepţia celor finanţate din fonduri externe nerambursabile. ART. 10 Atribuirea de contracte de finanţare nerambursabilă se va face în limita fondurilor publice alocate programelor aprobate anual în bugetele autorităţilor finanţatoare.

Observaţii

Scurtă descriere

Extras Articole/Alineate Relevante pentru Finanţarea Serviciilor Sociale

întârzierea semnării contractelor, începe la jumătatea anului, decontarea cheltuielilor – ulterioară, interpretare diferită a legii, în funcţie de judeţ, sume foarte mici, nu sunt priorităţi, nu sunt analize de nevoi, anual nu creşte, ci descreşte suma, lipsa informatii, lipsa fonduri, APL urile susţin că nu pot finanţa servicii sociale prin intermediul acestei legi, procedura este greoaie, cu norme de contractare restrictive, iar banii vin cu intarziere; procentul de decontare al banilor nu este corect , timp scurt de realizarea a proiectelor

Dificultăți semnalate la consultări

ANEXA 2

Organizații nonguvernamentale participante la workshopurile consultative Organizatia Salvati Copiii Bucuresti SOS Satele Copiilor FONPC ASCHFR Asociatia Caritas Bucuresti Crucea Rosie - sector 5 Concordia Equilibre Habilitas Crucea Alb-Galbena Filiala Constanta Asociaţia de Ajutor Mutual București Fundatia Principesa Margareta Fundatia Hospice Casa Sperantei Bucuresti Fundatia Parada Fundatia Estuar Federatia CARP Omenia World Vision Romania Asociatia Comunelor din Romania Societatea Romana de Alzheimer Centrul FOCUS pentru copii dispăruți Asociatia Sprijin pentru Viață Argeș Asociatia Femeilor Pitestene Salvati Copiii Filiala Pitesti Asociatia Reaching Out Asociatia Surzilor Pitesti Asociatia Romana Antidrog Asociatia Auzi Traiesti Intelegi Fundatia Hand-Rom ASPA-HA Constanta Patronatul Femeilor de afaceri Asociatia de cooperare Cultural Educationala Suceava Eden Suceava Asociatia Multicare Suceava Asociatia Speranta Constanta Asociatia Speranta si Incredere Asociatia De Sprijin a Copiilor Cu Handicap Fizic, Societatea Nationala De Cruce Rosie Din Romania Organizatia Salvati Copii-CTA Fundatia Alaturi De Voi Romania (ADV) - Centrul Constanta Fundatia CHI-RO, Centrul pentru Resurse Civice Societatea Nationala Crucea Rosie Filiala Constanta Asociatia Civicum Voluntaris Crucea Roşie - Filiala Covasna

Asociaţia Caritas Greco-Cat. Blaj - Filiala Braşov Fundaţia Hospice ”Casa Speranței” Braşov Asociaţia Centrelor de Plasament Familial Miercurea Ciuc Asociaţia AutHelp Miercurea Ciuc Asociaţia “Napsugár az Esőben” Gheorgheni Fundaţia „Szent Gellért” Vlăhiţa Fundația CJD Domus Cristuru Secuiesc Asociatia Inocenta si Speranta Asociatia Angel Fundatia Civitas Vasarely Life Care Asociatia Sprijin pentru Tine Fundatia Compartir Asociatia Pentru Sanatate Domnesti Fundatia Consortiul pentru Dezvoltare locala Mioveni Fundaţia Alpha Transilvană Tg. Mureş Fundația Mâini Dibace Ügyes Kezek Tg. Mureş Centrul Pastoral Arhidiecezan ptr. Familii Tg. Mureş Fundaţia Bonus Pastor Tg. Mureş Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii Tg. Mureş Caritas Blaj - Centrul de Îngrijire la Dom. Luduş Caritas Blaj - Centrul de Îngrijire la Dom. Târnăveni Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Iulia Philothea Klub Ifjúsági Szervezet/Organizaţie de Tineret Tg. Mureş Caritas Alba Iulia-Departament Socio-Medical Asociatia „Caritas – Asistenta Sociala” Filiala Organizatiei Caritas Alba Iulia Asociaţia Autism Baia Mare HHC România Fundaţia de voluntari Somaschi Asociaţia Lăcrămioara-Carei Fundaţia Hans Linder Asociaţia Stea Satu Mare Asociaţia Surorilor de Caritate „Sf. Vincenţiu” Organizatia Caritas Satu Mare Asociaţia Langdon Down Transilvania- ALDT Asociaţia Sf. Benedict pentru Autişti Asociaţia Profesională Neguvernamentală ASSOC Asociaţia Werdnig Hoffman –AWH Fundatia Activity Rotary 43

Asociația Diecezană Caritas Greco-Catolic Maramureș Asociația Umanitară Împreună pentru ei Asociația Freres Europa Asociația Frați Minori Capucini Fundația Casa Famiglia Madre Colomba Asociația Caritas Eparhial Greco-Catolic Cluj, Filiala Bistrița Crucea Malteză Baia Mare Asociația Doresc mai mult pentru Seini Forumul Bucovinenilor de pretutindeni Asociația Alternative Sociale Asociația Salvați Copiii Iași Centrul Diecezan Caritas Iași Fundația COTE Fundația Iosif Fundația Serviciilor Sociale Bethany Iasi Fundația Star of Hope România Fundația World Vision România Iasi Asociaţia Iris Vaslui Asociaţia “Surâsul Albastru” Iaşi Clubul de Ecologie şi Turism Moldova Asociaţia pentru Copii “Il Girotondo” Botoşani Asociaţia Neemia Dorohoi ANCAAR Iaşi, Fundaţia “O nouă viaţă” Siret, Asociaţia Harmony in the Social Area Asociaţia “Blijdorp” Suceava Fundatia Umanitara Pain Parole Fundatia Orizonturi AREAS SV Asociatia Institutul Bucovina Asociatia BAFI “Habitat for humanity” Comanesti, Fundatia „Brancoveanu” Bacau, Asociatia „Alexiana” Neamt, ASCHN Bacau, Fundatia “Solidaritate si Speranta” filiala Savinesti, Asociatia Caritas Bacau Asociatia “SOS Satele Copiilor” Bacau Asociatia Betania Asociatia “Habitat for humanity” Bacau Asociatia pentru Dezvoltare si Inovare in Europa Piatra Neamt Organizatia “Trebuie” Bacau Fundatia Haven - Speranta Tuturor Fundatia De Dezvoltare Locala Speranta Neamt, Fundatia de Ingrijiri Comunitare Neamt Asociatia “Lumina” Bacau Asociatia Copiilor cu Autism Bacau Fundatia de Sprijin Comunitar Bacau Asociatia pentru integrarea persoanelor cu deficiente Universitatea Andrei Saguna – Departamentul de Stiinte Economice

Asociaţia pentru Promovarea Femeii din România Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany Timisoara Fundatia „INGERII SPERANTEI” Lugoj Kinderzukunft-Fundatia Rudolf Walther-Filiala din Timisoara Societatea Romana Speranta Federatia Caritas a Diecezei Timisoara Chosen Romania Foundation - the Potter’s House (CASA OLARULUI) Fundatia Timisoara ‘89 INTEGRA Asociaţia persoanelor cu dizabilităţi mentale (Arad, jud. Arad) Asociatia Carasana Sindrom Down (Resita, jud. Caras-Severin) Asociatia Pentru Copiii Primaverii (Resita, jud. Caras-Severin) AMC Betleem (Lipova, jud. Arad) Asociatia Handicapatilor Neuromotor din Romania Filiala Judeteana Arad Asociatia Hora Copiilor (Lipova, jud. Arad) Asociatia Oaza (Arad) CARP Arad Fundatia Crestina R.C.E. Speranta Copiilor (Arad) Fundatia Teofania (Arad) Fundatia Umanitara Debora Arad Asociaţia En-Hacore (Hunedoara) Fundatia Humanitas ProDeo Resita Fundatia Crestina Copiii Nostri Fundatia Pentru Voi Salvati Copiii Iasi Societatea de Ajutorare Diakonia Alba Iulia Asociaţia SM Speromax Alba Iulia Fundaţia Comunitară Alba Iulia Fundaţia Sf. Francisc Alba Iulia Caritas-Asistenţă Socială Birou Social Alba Iulia Asociaţia Hip-Tep Aiud Fundaţia Alpha DS Moşna, Jud. Sibiu Asociaţia Spitalului de Psihiatrie Sibiu Asociația persoanelor cu deficiențe de auz Ascultă Viaţa Parohia Ortodoxă Cisnădie, Birou Social, Fundaţia pentru Comunitate Cluj Asociaţia Autism Transilvania Cluj Asociaţia Alfa Grup Cluj Asociaţia Prader Willi Zalău, jud. Sălaj Asociaţia Horse Motion Timişoara Asociația Caritas Catolica Oradea Asociația Caritas Eparhial Oradea Asociația DOWN Oradea Romania ADOR Asociația Habitat pentru Umanitate Beiuș Fundația Copiii Dragostei Aleșd Fundația Filadelfia Noom Fundația People to People 44

ANEXA 3

Autorități publice locale participante la workshopurile consultative DGASPC Sector 6 DGASPC sector 3 DGASPC sector 1 DGASPC sector 5; DGASPC Dambovita Avocatul Poporului DASP Primăria Pitești Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Argeş DGASPC Arges UAT Municipiul Vaslui Centrul Județean de Resurse și de Asistență Educațională Constanța, Primaria Cumpana Primaria Ovidiu DGSAPC Constanta Consiliul Judetean Constanta Primaria Cuza Voda DGSPC - Centrul de Plasamanet Micul Rotterdam Primaria Municipiului Constanta, DGASPC Harghita Primăria Mun. Odorheiu Secuiesc Primăria Mun. Miercurea Ciuc Primăria Mun. GheorgheniPrimăria Breţcu Primăria SăceleDGASPC Mureş Primăria Mun. Tg. Mureş Primăria Măgherani Primăria Găleşti Primăria Miercurea Nirajului Primăria Hodoşa Primăria Nadeş DGASPC Satu Mare DGASPC Maramureş SPAS Baia Mare Primăria Turulung AJPIS Maramureş AJPIS Satu Mare Primăria Negrești Oaș Primăria Vișeu de Sus Primăria Borșa Primăria Tg. Lăpuș DGASPC Iaşi DGASPC Vaslui DGASPC Bacău DGASPC Botoşani

DGASPC Suceava DGASPC Neamţ DAC Iaşi Primăria Vaslui IPJ Iaşi Primăria Tg. Frumos, ANITP Iaşi Casa de Pensii Iaşi AJPIS Iaşi AJOFM Iaşi ISJ Iaşi Prefectura Iaşi Seviciul de Probaţiune Iaşi Consiliul Judetean Suceava Consiliul Judetean Botoșani DGASPC Bacau AJPIS Bacau Consiliul Judetean Bacau Consiliul Judetean Arad DGASPC Arad Consiliul Judetean Caras-Severin DGASPC Hunedoara DDAC Arad Primaria Hunedoara Primaria Sântana, jud. Arad Primaria Orasului Gataia Consiliul Local Resita Primaria Buzias Primaria Gavojdia Timis Primaria Constantin Daicoviciu Primaria Anina Primaria Sangiorgiu DAS Bacau Consilul Judetean Timis Primaria Timisoara, Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară Timisoara DGASPC Timisoara Dgaspc Caransebes Primaria Deta DGASPC Alba DGASPC Sibiu SPAS Mioveni Consiliul Județean Argeș AJPIS Arges 45

DGASPC Sibiu SPAS Mioveni Consiliul Județean Argeș AJPIS Arges DGASPC Argeș DAS Pitesti

Centrul Scolar de Educatie Incluziva Sfanta Filofteia DGASPC Ramnicu Valcea Primăria Beiuș Primăria Săcuieni Primăria Ștei DGASPC Bihor

PREZENTAREA PARTENERILOR

Organizația Caritas Alba Iulia are ca obiective promovarea de concepte şi orientări în politica socială, reintegrarea celor săraci şi marginalizaţi în societate, fără deosebire de naţionalitate, religie, rasă, sex sau convingeri politice, dezvoltarea comunitară, cooperarea cu autorităţile locale, naţionale şi cu alte organizaţii naţionale şi internaţionale, asigurarea unui potenţial uman calificat şi motivat, redarea demnităţii umane fiecărei persoane. Serviciile sociale oferite de organizație se adresează copiilor și tinerilor, persoanelor cu dizabilități, fawmiliilor nevoiașe, vârstnicilor și voluntarilor. Anual, Caritas Alba Iulia derulează programe de îngrijire la domiciliu, de asistență familială, contribuie la dezvoltarea voluntariatului și a comunității, oferă sprijin în caz de calamități și asistență pentru copii, persoane cu dizabilități, comunități de rromi. Activitatea organizației se derulează în 9 judete din Regiunea Centru a României (Covasna, Harghita, Brașov, Sibiu, Hunedoara, Alba, Cluj, Mureș, Bistrița-Năsăud) Wesite: www.caritas-ab.ro Organizația Caritas Satu Mare oferă o gamă variată de servicii sociale adresate persoanelor în nevoie. Organizația administrează centre de resurse pentru integrare socială și profesională, cantine sociale, centre de zi pentru școlari și preșcolari, un birou de prevenire și consiliere antidrog, centru de resurse pentru persoane cu dizabilități, centru de integrare prin terapie ocupațională, centre de îngrijire la domiciliu, cămine și centre pentru vârstnici. De asemenea, centrul de voluntariat inaugurat în 2002 este un succes, reunind în prezent 4191 de voluntari care au participat la acțiuni și evenimente ce au contribuit la dezvoltarea comunității. Organizația își desfășoară activitatea în județele din Nordul și Nord-Vestul României. Wesite: www.caritas-sm.ro Caritas Norway este o organizație neguvernamentală inspirată din misiunea și viziunea Bisericii Catolice. Organizația și-a pus bazele în 1952 și unește în prezent 37 de parohii catolice din Norvegia. Principalele obiective ale organizației sunt: derularea programelor de sprijin a țărilor sărace, promovarea drepturilor umane, colaborare și intervenție în situații de urgență, la nivel internațional. De asemenea, Caritas Norway face apel către catolicii de pretutindeni să fie solidari cu cei nevoiași și să contribuie la reducerea fenomenului injustiției sociale și a efectelor sărăciei. Programele derulate de organizație se adresează refugiaților, imigranților, copiilor și celor vârstnici. Website: www.caritas.no Fundația „Alături de Voi” România este o organizație neguvernamentală, înființată în februarie 2002 de către Holt International Children’s Service USA, a cărei misiune este incluziunea socială a persoanelor seropozitive HIV și din alte grupuri vulnerabile. Biroul național al fundației este în Iași, organizația având centre și în Constanța și Târgu Mureș. Timp de peste 12 ani, ADV Romania a derulat 46 de proiecte/ programe, cu finantare din partea unor organisme internaționale, autorități locale și din fonduri proprii. Programele fundației derulate la nivel local, regional și național, cât și la nivel transfrontalier/ transnațional, sunt în domeniul social, un accent deosebit pus, în ultima perioadă pe dezvoltarea de structuri de economie socială, în scopul incluziunii persoanelor cu dizabilități. Website: www.alaturidevoi.ro Fundația „Pentru Voi” este o organizaţie neguvernamentală care oferă servicii comunitare în parteneriat cu Consiliul Local și Primăria Municipiului Timișoara și militează pentru drepturile persoanelor cu dizabilități de dezvoltare. Misiunea organizației este de a crește calitatea vieții pentru persoanele cu dizabilități de dezvoltare și familiile care le sunt alături. Filosofia organizației pornește de la faptul că incluziunea este bazată pe credința că toți oamenii sunt egali și trebuie respectați și valorizați. Beneficiarii organizației sunt 200 de persoane adulte cu dizabilități de dezvoltare și familiile acestora. Website: www.pentruvoi.ro

FONDUL ONG ÎN ROMÂNIA Proiectul „ONGuri mai puternice împreună! Lobby şi advocacy pentru crearea de oportunităţi egale pentru ONG-urile furnizoare de servicii sociale în accesarea finanţărilor publice”, în cadrul căruia este realizat raportul de analiză comparativă Norvegia – România, este finanțat prin intermediul Fondului ONG în România, prin contractul Nr. RO2013_C5.2_06 în cadrul sub-componentei 5.2, runda 1, perioada de implementare 1.IV.2014 – 30.XI.2015. 1. Informații generale despre programul de finanțare Obiectivul general al Fondului ONG în România este “Consolidarea dezvoltării societății civile și creșterea contribuției la justiția socială, democrație și dezvoltare sustenabilă” și contribuie la obiectivele generale ale granturilor Spațiului Economic European (SEE) și norvegiene 2009-2014, de a reduce disparitățile economice și sociale în SEE și de a întări relațiile bilaterale între România și statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Fondul ONG în România sprijină activităţile organizaţiilor neguvernamentale prin organizarea de scheme de finanţare nerambursabilă, pentru 5 componente: 1. Implicare, 2. Justiție socială, 3. Dezvoltare durabilă, 4. Servicii sociale și de bază. 5. Dezvoltarea capacității ONG-urilor. Coaliții și rețele. Operatorul Fondului ONG în România este Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, împreună cu partenerii săi, Fundația pentru Parteneriat și Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi. 2. Componenta 5 – Dezvoltarea capacității ONG-urilor. Rețele și coaliții. Obiectivul general al componentei este de a contribui la dezvoltarea generală a sectorului ONG în România și la dezvoltarea de rețele, coaliții și think tank-uri eficace. Suma totală alocată pentru această Componentă în cadrul primei runde de Apeluri pentru Cereri de finanţare este de 1.650.000 Euro. Pentru a atinge obiectivul general al Componentei 5, aceasta a fost structurată în trei subcomponente: 5.1– Sprijin pentru coaliţii şi reţele la nivel regional şi naţional şi pentru think tank-uri 5.2– Sprijin pentru inițiative care contribuie la dezvoltarea unui cadru favorabil pentru ONG-uri în România și creșterea reprezentării sectorului neguvernamental 5.3– Consolidarea bazei de membri și voluntari ai organizațiilor neguvernamentale și creșterea participării membrilor/voluntarilor în activitățile ONG-urilor Sub-componenta 5.2 – Sprijin pentru inițiative care contribuie la dezvoltarea unui cadru favorabil pentru ONG-uri în România și creșterea reprezentării sectorului neguvernamental. Obiectivul specific al acestei subcomponente este de a susține dezvoltarea unui cadru favorabil pentru înregistrarea și funcționarea ONG-urilor în România, creșterea vizibilității și a capacității de atragere de fonduri în vederea unei mai bune reprezentări la nivelul întregului sector, prin sprijinirea proiectelor cu impact asupra întregului sector ONG, la nivel de domeniu de activitate, regional sau național. Spaţiul Economic European (SEE) a fost creat în 1994, ca o zonă de Liber Schimb între Comunitatea Europeană (CE) şi Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS). SEE reuneşte Statele Membre ale Uniunii Europene (UE) şi trei dintre Statele AELS (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein), într-o piaţă internă bazată pe libera circulaţie a mărfurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor.

Material realizat în cadrul Proiectului - „ONG-uri mai puternice împreună! Lobby şi advocacy pentru crearea de oportunităţi egale pentru ONG-urile furnizoare de servicii sociale în accesarea finanţărilor publice” Proiect finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014. www.eeagrants.org www.fondong.fdsc.ro Editor: Confederația Caritas România, 2015

Str. Washington, nr. 38, sector 1, București, România Telefon: +(40 21) 230 40 13 caritas@caritas.org.ro www.caritas.org.ro www.facebook.com/CaritasRomania Ne puteți susține printr-o donație în contul UniCredit Tiriac Bank - Sucursala Charles de Gaulle ROL RO46BACX0000000030117310