Horsing 01

Numărul 1 mai-iunie

Prie

OU CAD rneţel

r o l i a c

tenii

Ca În galop!

For\[!

Elegan\[!

Armonie!

Care sunt disciplinele de concurs

Concurs cu superpremii!

i,

anţe r e p S a u Stea căminul

Poster

ţi

Preţ: 6,99 lei

ona d n a b a cailor ISSN 2069 – 9494 ISSN-L 2069 – 9494

Caii cavalerilor medievali Rasa Friesian

Nu rata!

[ r u t Aven

Prietenie

Aventurile celor trei prietene =i ale cailor lor continu[...

12

e n u i s Pa

26

Steaua Speranţei,

Emoţiile audiţiilor

Care dintre fete va primi un rol în film?

08

Forţă! Eleganţă!

Armonie!

Care sunt disciplinele de concurs

Sumar

pasiune

prietenie

aventur[

Curiozităţi din lumea cailor………4 Căminul cailor abandonaţi………12

Caii cavalerilor medievali…………16

Forţă! Eleganţă! Armonie!………8 Harnaşamentul calului…………20

Eleganţă, stil şi... multă dragoste…24

Poster……………………………18 Caii sălbatici……………………22

Emoţiile audiţiilor…………………26

! t u l a S

L

umea cailor este, cu siguranţă, fascinantă, iar caii sunt printre cele mai iubite animale. De fapt, cele mai iubite, dacă ne luăm după numărul scrisorilor

primite pe adresa redacţiei sau pe e-mail – sute de scrisori, toate frumoase şi interesante. A fost foarte greu să alegem câştigătorii concursurilor anunţate

16

Caii cavalerilor medievali

Rasa Friesian

Concurs

21

în numărul pilot al revistei, de aceea am decis să alocăm lunar în revistă câte două pagini pentru voi, cititorii noştri. Astfel, la rubrica „Poşta redacţiei” vom publica scrisorile, desenele, fotografiile şi părerile voastre. Este un spaţiu numai al vostru.

Aventura În galop continuă în acest număr cu poveşti extraordinare despre cai şi prietenii lor!

a ta Trimite-ne pozfa i vorit. sau a animeadolurelu=ti despre cai,

Scrie-ne oric imale ostea pentru an prietenie =i drag sau pe editor@msz.ro i jos la adresa de ma eresante scrisori int i ma Cele vor fi publicate! www.msz.ro

Lectur[ pl[cut[!

Premii fantastice!

În galop 1/2011

Pasiune Prietenie Aventur[ Director general: Mariana Mihălţan Director de marketing: Adina Bojică

adina.bojica@msz.ro

Director de distribuţie: Dan Iordache Publicat de: Media Service Zawada str. louis pasteur, nr. 38, et. 1, ap. 5, sector 5, bucureşti telefon: 021.318.73.98

www.msz.ro

dan.iordache@msz.ro

Redactor-şef: Diana Sava Redactor: M ădălina Părpălea, Ana Soviany Traducere: Metafrasis SRL DTP: Cătălin Constandache Fotografii şi ilustraţii: Shutterstock Tipar: MegaPress Holding S.A

and associated characters, design elements are owned and licensed by Media Service Zawada Sp. z o.o.

Copyright 2011 Media Service Zawada Sp. z o.o. All rights reserved.

Curiozit[\i lumea cailor

PASIUNE

Lumea cailor

Ochii animalelor au puterea de a vorbi o limb[ minunubaetr,[.

Martin B filosof

4

din

Vrei s[-i uime=ti pe to\i prietenii t[i cu tot felul de lucruri interesante despre cai? Noi avem exact ce-\i trebuie pentru asta: informa\ii scurte =i u=or de re\inut, cu care îi po\i uimi chiar =i pe cunosc[tori.

Vei face astfel o impresie foarte bun[.

T

oată lumea ştie că urcatul în şa se face doar pe partea stângă a calului.

Dar ştii şi de ce? Acest obicei datează din Evul Mediu, de pe vremea când cavalerii purtau sabia în partea stângă. Dacă s-ar fi urcat în şa pe partea dreaptă a calului, atunci sabia i-ar fi încurcat foarte mult.

De regulă, caii trăiesc în jur de 25 de ani. În majoritatea competiţiilor la care participă, vârsta cailor se calculează în funcţie de nişte date prestabilite, nu în funcţie de vârsta lor reală. Conform acestor reguli, se consideră că un cal a îmbătrânit cu un an la fiecare 1 ianuarie (în emisfera nordică) sau la 1 august (în emisfera sudică), indiferent de data lor de naştere.

Bineînţeles, o aproximare mai mult sau mai puţin corectă a vârstei unui cal se poate face şi după dinţii lui. Până la două săptămâni, caii au doar două perechi de dinţi (cei din faţă), dinţii laterali apar până în 6 săptămâni, iar cei din spate se dezvoltă începând cu cea de-a şasea lună. Dinţii din faţă cad, atunci când caii ating vârsta de doi ani şi jumătate şi sunt înlocuiţi de dinţii permanenţi, iar cei laterali şi din spate trec prin acelaşi proces la trei ani şi jumătate, respectiv, patru ani şi jumătate.

5

PASIUNE

Lumea cailor

Recorduri...

şi se

ste 2,13 metri din lume avea pe l a c e r a Cel maGei ar.mEra cu aproape 1,60 metri mai mare decât cea mai mică

numea Dr. Le nţă enormă! ella (foto). O difere lab Fa e, lum din i e, rasă de ca 1 440 de kilogram din lume cântărea ta? break. Ce zici de as t o maşină model câ de ult m ai m i, adică fost de 2,47 metr făcut de un cal a e. Această ei camere obişnuit decât înălţimea un ult m ai m poate sări re nă m ca de munte, ceea ce însea de cea a antilopei t câ de ă ut rec înt etri. săritură nu este o săritură de 7 m de cea a pumei, cu şi i, etr m 8 la nă pâ

l Cel mai greu ca lt Cel mai mare sa

Cai gemeni Bil şi Ben au 24 de ani şi sunt fraţi gemeni, un lucru foarte rar în lumea animalelor şi, în special, a cailor.

Până nu de mult, ei locuiau la Grădina Zoologică din Londra, unde plimbau vizitatorii. Pentru că au îmbătrânit, acum sunt „pensionari” şi trăiesc liniştiţi lângă Cardigan, Wales. Ei aşteaptă să fie înregistraţi în cartea recordurilor la categoria celor mai în vârstă cai gemeni, fiind, de alfel, şi printre cei mai longevivi. Amândoi sunt albi, cu ochii albaştri şi atât de asemănători, încât pot fi deosebiţi foarte greu. De aceea, unul dintre ei poartă o fundă albastră.

„Spa\iul personal” al calului

6

Exact ca oamenii, caii au „spaţiul lor personal”, fiind foarte selectivi cu cei care doresc să intre în acesta. Depinde foarte mult de temperamentul calului. Unii sunt deosebit de precauţi şi atunci când te apropii de ei devin agitaţi şi se îndepărtează. Alţii te lasă cu plăcere să intri în lumea lor. Trebuie să înţelegi că acest animal îţi poate descifra limbajul corporal şi că el reacţionează la ceea simte din partea ta. Dacă simte că eşti calm, nu are nici el motive să se neliniştească!

Somn u§or...

Caii pot dormi culcaţi, dar şi în picioare. Somnul lor este foarte diferit de cel al oamenilor şi este adaptat vieţii din sălbăticie: caii nu au o perioadă fixă de somn, aşa cum au oamenii, ci se odihnesc în reprize. În medie, caii au nevoie de aproximativ două ore şi jumătate de somn pe zi. Sunt cazuri însă când pot dormi doar câteva minute pe zi, dar şi zile când dorm chiar şi 15 ore.

Puteri magice Toată lumea ştie... potcoavele aduc noroc. Unii oamenii au obiceiul să atârne potcoave deasupra uşilor, în speranţa că îi vor apăra de nenorociri.

Asta datorită formei lor, de Lună Nouă, simbol al zeiţei Lunii şi al fertilităţii.

Legenda spune că Sf. Dunstan, patronul spiritual al potcovarilor (este sărbătorit de credincioşii catolici pe 19 mai), a fost vizitat de diavol în atelierul său de fierărie, încercând să-l ispitească.

Recunoscându-şi vizitatorul, sfântul a vrut să-l potcovească şi i-a cauzat o durere atât de mare, încât diavolul a promis că n-o să mai calce vreodată într-o clădire care are agăţată deasupra uşii o potcoavă.

Concurs Tangled/

O poveste încâlcit{ Adaptarea unui basm clasic al Fraţilor Grimm, animaţia Disney, Tangled/O poveste încâlcită, redă cu mult umor şi fantezie călătoria captivantă a prinţesei Rapunzel. Răpită de foarte mică de către vrăjitoarea Gothel pentru proprietăţile magice ale părului ei, care, descântat într-un anume mod îi menţinea acesteia tinereţea veşnica, fetiţa nu cunoştea altă lume decât cea creată de mama vitregă. Rapunzel va sta astfel închisă într-un turn, fără niciun contact cu lumea exterioară. Cu toate acestea, cea mai mare dorinţă de ziua ei e aceea de a fi lăsată să vadă cum e lumea de jos. Flynn Rider, un tânăr căutat în regat pentru tâlhărie ajunge, încercând să scape de urmăritori, în turn. Pornind într-o călătorie plină de peripeţii alături de acesta, Rapunzel va descoperi pentru prima dată lumea reală din exteriorul zidurilor.

Dac[ vrei s[ câ=tigi unul dintre cele 3 DVD-uri oferite de ProVideo, trimite r[spunsul la întrebarea „Cum se numesc actorii principali din filmul Tangled – O poveste încâlcit[?” pe adresa editor@msz. ro pân[ la data de 15.06.2011.

Câ=tig[torii vor fi anun\a\i pe site-ul www.msz.ro în 17.06.2011 =i tot aici pute\i g[si =i r[spunsul la întrebare.

PASIUNE competi\ii

Săriturile peste obstacole

ră ulară disciplină ecvest Reprezintă cea mai pop În g. lar i ulu ută public şi este cea mai cunosc petiţii, călăreţul şi calul com de fel cadrul unei ast număr de trebuie să sară peste un sau 14).

13 l, obstacole (în genera cultate, difi Există diferite grade de obstacolelor în funcţie de înălţimea şi 160 cm), (care poate varia între 80 l în care dar şi în funcţie de modu cultatea traseelor este în acestea sunt aşezate. Difi ria din care strânsă legătură cu catego te fi vorba fac par te concurenţii. Poa ţi în primul afla ivi de debutanţi (sport iori jun ii, an competiţional), cop (până la 18 ani), tineret (concurenţi sub 21 de ani) sau seniori.

! ă ţ n a g Ele ! e i n o Arm Proba de atelaje, foarte spectaculoasă

gerea unor trasee Aceasta constă în parcur naturale, de către prevăzute cu obstacole În cadrul acestei cai înhămaţi la trăsuri. trei probe: discipline, se regăsesc ânare, maraton, dresaj şi îndem stea fiind pentru fiecare dintre ace că, de cifi nevoie de o trăsură spe ul acestei dimensiuni diferite. În caz rte cade discipline, un accent apa e sunt pe prezentarea cailor, car naşamente împodobiţi şi poartă har clubului. colorate, cu însemnele st tip ace Există şi competiţii de laje ate c pentru copii, care condu speciale, pentru ponei.

8

Dresajul… graţie şi elegaînnşaţăsă nu se afle niciun călăreţ, Cum e posibil ca ri complexe în ritmul iar calul să execute figu rezintă dezvoltarea muzicii? Aceste figuri rep ia face gimnastică. Reacţ capacităţii calului de a e est i călăreţulu la mişcările nevăzute ale de antrenamente ani ltor rezultatul mai mu graţie, stil şi şi colaborare. Înseamnă dintelui Federaţiei eşe epr eleganţă. Potrivit vic Ceauşescu, în ţara Ecvestre Române, Nicu are puţini adepţi. noastră, această disciplină greu de digerat pentru De altfel, este un sport stei rizat cu subtilităţile ace publicul larg, nefamilia să uie treb profil, calul probe. În competiţiile de ri specifice, pe care rsu me prezinte mişcări şi şi zat le poate recunoaşte numai un spectator avi a luţi itrii care notează evo aprecia. Există cinci arb de media acestor concurenţilor şi, în funcţie o ierarhie. punctaje, se realizează

! ă ţ r o F Anduranţă şi voltije

ţara aflată abia la început în Anduranţa este o probă un gă cur par jele trebuie să noastră, în care echipa acestuia kilometri. Pe parcursul de i traseu de câţiva zec sunt le de puncte de control, un sunt amplasate câteva ). aţia pir le (bătăile inimii, res verificate cailor constante aţi ren ant e trebuie să fie foarte bin Pentru acest sport, caii aţi and ntă de sănătate. Recom şi să aibă o stare excele care sunt b, Ara ge Sân r t caii Pu pentru această probă sun ea distanţelor lungi. mai rezistenţi la parcurger care se bă foarte spectaculoasă, Proba de voltije este o pro ”. În cal pe ică ast popular şi „gimn mai numeşte în limbaj ţine îl e car rdă lonjă, un fel de coa timp ce calul merge la ii rtiv metri de antrenor, spo la o distanţă de 12-15 , foarte diferite exerciţii acrobatice realizează pe spatele lui i cai pentru acest sport sunt spectaculoase. Indicaţi . şte bru ri fac mişcă maturi, blânzi, care nu

nă acum să priveşti Dacă ai avut ocazia pâ siguranţă, ai fost o competiţie, atunci, cu rfectă dintre pe impresionat de armonia ternaţională de In cal şi călăreţ. Federaţia liată şi Federaţia afi te es Echitaţie, la care distincţia între şase Ecvestră Română, face e obstacole, dresaj, discipline: sărituri pest anduranţă şi proba completă, atelaje, probe la Jocurile nt şi voltije. Primele trei su premă a spor tului. su Olimpice, competiţia

Proba completă conţine trei discipline s (cursa ... obstacole, dresaj şi cro fie să ie bu tre lul de teren). Ca te pes i săr a antrenat pentru siderabile obstacole de înălţimi con saj. dre cifice probei de şi să prezinte mişcări spe dar , m) 5 1,2 de câţiva jur de (în curge un traseu ba de cros, în care se par pro la e fac se rea nţie l Difere , proprietaru unui În România, Viorel Bubău le. ura nat ole tac obs cu kilometri, ă, a reuşit crearea şi sportiv de performanţ reş Mu gu Târ din ie itaţ club de ech la Atena. În acest an, participat la Olimpiada de a e car cu e, pic olim le unei echipe de calificare pentru Jocuri participă la concursurile împreună cu echipa sa, 2012.

Olimpice de la Londra, din

9

u r t n e p i r u s r u c n e o l C e t s r â v e t toa

PASIUNE competi\ii

Federaţiei Ecvestre Române, Nicu Ceauşescu. Sunt sportivi care obţin rezultate extraordinare, care ajung campioni europeni, mondiali sau olimpici după vârsta de 60 de ani, explică acesta.

La noi, majoritatea cluburilor de echitaţie oferă cursuri de iniţiere, la care pot participa copii încă de la vârsta de patru ani. Se începe prin a călări pe ponei, cluburile organizând concursuri cu probe corespunzătoare vârstei şi cunoştinţelor lor. Obstacolele au, în funcţie de vârstă şi de pregătirea tânărului sportiv, între 10 şi 30 cm.

România are, la nivel de juniori şi de tineret, sportivi promiţători care au reuşit să obţină rezultate încurajatoare la competiţiile internaţionale. În momentul de faţă, la proba de sărituri peste obstacole suntem într-un con de umbră, deşi avem o lungă tradiţie la această probă, cu figuri legendare precum Felix Ţopescu şi Henri Rang. În ultimii ani, sportivii români de la proba de obstacole nu au mai reuşit să se califice la Jocurile Olimpice, dar, adaugă Nicu Ceauşescu, am avut calificări în finale de Cupă Mondială, la care însă sportivii nu au putut participa din cauza lipsei banilor.

La proba de atelaje, în schimb, echipajele româneşti au obţinut în ultimii ani rezultate remarcabile, clasându-se pe primele locuri la campionatele continentale. Disciplina a început să câştige în popularitate după anii ’90, în special, în Transilvania. În România, numărul practicanţilor de voltije este relativ mic. „Un nucleu important este la Satu Mare. Cu mulţi ani în urmă însă, mulţi dintre cei care se apucau de călărie începeau cu proba de voltije, care le dezvolta mobilitatea şi îi făcea să «simtă» mai bine calul”, explică Ceauşescu.

www.imphoto.ro

Echita|ia este „un sport pe care po|i s{-l practici p}n{ la ad}nci b{tr}ne|i, spune vicepreşedintele

www.imphoto.ro

+tiai c[...

e din România la competiţiile ecvestr nal. calendarul competiţio u w.ecvestra.ro pentr ww ă az ite Viz t? tui este gra la Jocurile obţinută de România ... prima medalie de argint 19 le? În 36, riturile peste obstaco lfis, au obţinut Olimpice a fost la să Rang, şi calul său, De nri He , tre as no ii ţăr reprezentantul de la Berlin. sale, să atingă marea locul 2 la Olimpiada de-a lungul carierei , şte şe reu iv ort sp ... se spune că un un singur cal. performanţă numai cu obstacole datează din proba de sărituri peste la i nie mâ Ro ul ord ... rec şi este de 2,14 metri? perioada interbelică uită anual de oraşul ţie ecvestră este găzd eti mp co ită um ren i ... cea ma e nu ajunge la Aachen aţiei, se spune că cin hit ec ea lum În ? en german Aach Totilas, campion la nu este călăreţ. din lume, Moorlands i ca i oş lor va i ma i e de euro? ... unul dintre ce imativ 20 de milioan t cumpărat cu aprox fos a j, sa dre de ba pro

... accesul spectatorilor

10

La competiţia „Trofeul Memorial Oprea Berechet”, organizată la Clubul de echitaţie Horse Sport între 15 şi 17 aprilie, au participat concurenţi de la şapte cluburi din România.

rea Berechet, p O l ia r o m e M l u e f ro T C]mpina şi ituri spectaculoase, dar

te, săr maximum, ţinute elegan ie.

Emoţii şi ner vi întinşi la ăgire sau chiote de bucur am dez de te ţă sângele. Strigă şi e col sta Ob căzături care îţi înghea te al de Sărituri pes scurt Concursul Naţion t loc Aşa poate fi descris pe (ediţia a II-a), care a avu Memorial Oprea Berechet l feu Tro ă, a rst sul Vâ cur de ii Criter Câmpina. Pe par Sport Horse Muscel din ică hip a baz , la ras ilie He , apr în luna Horse, Steaua rtivi ai cluburilor Sport spo , ilie apr 17 şi 16 , e trei zile, 15 Cailor au concurat în cel Sf. Gheorghe şi Regatul 0m Felix Ţopescu, Arkadia, 0 m (Debutanţi) şi 1,2 tacolelor a fost între 0,8 iţii pet com 11 probe. Înălţimea obs le me pri 08, iar ubul a fost înfiinţat în 20 le ma (Nivel C, cai 7 ani). „Cl ani ste pentru ace mai târziu, din dragoste rt în le-am organizat un an va cât mai mult acest spo mo pro inţa de a performa şi dor din şi ta e eas erb Ac sup lui.

Calendar competi\ii 2011, dintele clubu niela Bîndilă, vicepreşe România”, a explicat Da organizate de Sport Horse bului care a intrat în clu ai i tre cei doi sportiv din ul un el, altf de t, fos a rte bune cu cei trei cai, inut la final rezultate foa obţ a e 15 - 17 aprilie: Trofeul Memorial Oprea Berechet car şi iţie pet com a fost câştigată de a. Proba de Debutanţi lind Me şi a esk 15 - 17 iulie: Marele Premiu al Municipiului Val , eta Liz cu calul Melinda.

Sport Horse, împreună al rtiv spo cu, res Op Câmpina ia Iul 4 000 de lei au Berechet şi premiul de Trofeul Memorial Oprea august: Cupa Sport Horse mpetiţia a fost Co . ii Clubului Steaua fost câştigate de sportiv octombrie: Marele Derby al României lui Câmpina ipiu Primăria Munic organizată împreună cu noiembrie: Finala Naţională Cai, Criterii de vârstă mână, iar valoarea totală şi Federaţia Ecvestră Ro .000 de lei. a premiilor a fost de 18

Concurs

Revista „În galop” şi Clubul Sport Horse din Câmpina îţi oferă prima lecţie de echitaţie.

Vă oferim ocazia să câştigaţi una dintre cele 15 şedinţe de echitaţie (pe ponei sau pe cai, în funcţie de vârstă). Tot ce trebuie să faceţi este să trimiteţi talonul de participare completat pe adresa editurii Media Service Zawada, Str. Louis Pasteur, nr. 38, et. 1, ap. 5, sector 5, Bucureşti, până la data de 10.06.2011, cu menţiunea pe plic „Concurs Echitaţie”.

Câştigătorii vor fi anunţaţi pe data de 15.06.2011 pe site-ul www.msz.ro

Clubul Sport Horse C]mpina An înfiinţare: 2008 Cai: 9 cai de sport, 3 cai de agrement Ponei: 3 Instructori: 2 Tarife: şedinţa de agrement în manej cu instructor specializat - 40 lei, pentru copii, şi 50 de lei, pentru adulţi Plimbări în aer liber - 100 lei/oră Adresă: Bd. Carol I, nr. 242 A Facebook: SportHorse România

Sus pe cal sau pe ponei

Nume ……………………………………………………………………

Vârstă ………………………

Prenume …………………………………………………………………

Mobil ………………………

Adresă ……………………………………………………………………

E-mail ………………………

……………………………………………………………………………

Semnătură …………………

Studio69

PRIETENIE Voluntariat

\ n a r e p S Steaua

Dănuţ are şapte ani.

Priveşte prietenos pe sub genele-i complet albe, lăsându-mă să-i admir şuviţa împletită de păr care-i atârnă i, peste frunte. Vecinul lu Gin, aşteaptă răbdător să-i dai şi lui atenţie. E tare frumos, cu pielea maro, care străluceşte în lumina soarelui de primăvară. Şi e blând.

Atât de blând, încât, atunci când e vreme bună, cei care au grijă de el îl duc în parc să se joace copiii cu el.

Cum s[ te „împrietene=ti” cu un cal: qM ergi uşor pe lângă el, să nu-l sperii: ai

grijă să nu faci mişcări bruşte! qV orbeşte cu el, fă-l să te observe ca să

nu-l iei prin surprindere. q Nu ţipa! q T reci prin faţa calului, niciodată prin

spatele lui. qA i grijă cum te îmbraci: în jurul cailor

e, de obicei, praf; sunt recomandate cizmele şi pantalonii lungi. q Nu uita: caii adoră morcovii şi merele!

12

e de Doiniţa, o şi care a fost adus pe lum tă de un tir. iapă care a fost accidenta part în două Caii de la adăpost se îm care sunt categorii: cei de echitaţie, caii care şi ţi, sănătoşi şi pot fi călări prea bătrâni nu se mai pot recupera, în ic un re, era up rec şi e călărie. Cum Centrul de salvar sau prea bolnavi pentru 08 20 rie ua ian în at nou membru capitală, a fost înfiinţ e cazul lui Puiu, cel mai cureşti şi Bu i ulu ipi nic Mu ria A fost găsit mă de Pri al familiei din Tei Toboc. ri şi rcu Pa ri, cu La ţia tra nis mi şoseaua ţine de Ad la începutul lui aprilie, pe st ace În B).

PA (AL ti reş 15 ani şi, în Agrement Bucu Bucureşti-Târgovişte. Are 30 de jur în iţi ost ăp la centru, s-a moment, aici sunt ad urma analizelor realizate ţi de stăpânii na do an ab t fos au uficienţă i ins Toţ . de cai descoperit că suferă de Iapa re. oa răt bu tul ti veş po d lor şi ascun renală.

A fost părăsită e un cal Rodica e complet oarbă.

Atunci când cineva găseşt re du pă r-o înt ac cop Poliţia, şi găsită legată de un abandonat, este alertată Călin a rul ăsa Arm şti. lote Ba ţă Steaua un gă de lân care, la rândul său, an din at asi tan eu fi a de s sunt asistate pa fost la un Speranţei. Aici, animalele e car cei cu v esi agr rte îngrijitori, cauză că era foa de veterinari, instructori, a d cân De el. de ie încercau să se aprop potcovari şi voluntari. a devenit, oc Tob Tei din l tru cen la ajuns Vlad Iacov, un cu ajutorul instructoului Caii pot fi adoptaţi face mişcări pot fi cal de show, care poate Caii care se recuperează pune se d cân spectaculoase. adoptaţi. Atunci i voluntari do ţii, problema unei adop Speranţa, primul calului, vizitează viitorul cămin al mânz născut în imalul va pentru a se asigura că an centru ne, va avea avea parte de condiţii bu i ulu ost ăp ad le me Nu fi hrănit un adăpost adecvat şi va nu a fost ales să facă cum trebuie. Cei care vor întâmplător – taxă, o adopţie nu plătesc nicio Speranţa este numele costurile de trebuie doar să acopere primului mânz care transport ale calului. s-a născut în centru

doi dintre caii Dănuţ şi Gin sunt doar n la Steaua care şi-au găsit un cămi ntru cai abando­ Speranţei, adăpostul pe tean Tei Toboc. naţi din cartierul bucureş

r o l i a c l u n i m [ c abandona\i uă tinere Mădălina şi Dana sunt do de caii de la voluntare care se ocupă e de entuziasm Steaua Speranţei. Sunt plin e fiecare cal în şi povestesc cu drag despr cu ei şi îi strigă parte. Îi mângâie, vorbesc cuminţi şi care pe nume. Ştiu care sunt nţie. Care sunt sunt energici. Care vor ate de-o viaţă. jucăuşi. Par că îi cunosc untare aici de Cele două tinere sunt vol lina a aflat de doi ani şi jumătate. Mădă i întâi, a venit să centru de pe internet. Ma rcovi. Inevitabil, vadă caii şi să le dea mo ce în ce mai a început să se apropie din se mai gândeşte mult de ei. Acum, nici nu ca o familie. să renunţe. „Funcţionăm em foarte bine, Am ajuns să ne cunoaşt teşte medicul să ne împrietenim”, poves , preşedintele veterinar Ilinca Cioculescu în grijă caii de la PACO, fundaţia care are centru.

domeniu alternativă. Specialiştii în poate ajuta susţin că apropierea de cai diverse boli, persoanele care suferă de t copii autişti psihice sau fizice. „Am avu se uitau la care au venit aici. Nici nu I-au învăţat noi, dar s-au uitat la căluţ. t, ceea ce a numele şi l-au şi pronunţa , povesteşte fost o adevărată victorie” care beneficiază Ilinca Cioculescu. Copiii formă inedită deocamdată de această ci centre de de terapie provin de la cin plasament.

n apropierea Hipoterapie: terapie pri de cai gul adăpostului Şi copiii mai mici trec pra ţi şi Tei Toboc. Însoţiţi de părin i, ei pot mângâia supravegheaţi de voluntar călări. „Vin copii caii, îi pot hrăni şi chiar învaţă despre cal, de la şcoli, cu profesori, el. Calul este cum trebuie să te porţi cu rte telepatic”, un animal foarte atent, foa spune Ilinca Cioculescu. i se practică În plus, la Steaua Speranţe terapie de şi hipoterapia, o metodă

Blândul Gin aşteaptă răbdător să fie potcovit.

13

PRIETENIE Voluntariat

Decebal şi Dănuţ, călăriţi de Vlad şi Nicolae, cu ocazia spectacolului organizat pe 1 iunie 2010.

Dragoste =i morcovi cailor de la Steaua Banii pentru îngrijirea i mare parte, de la Speranţei vin, în cea ma donaţii şi oricine este ALPAB. Se pot face şi din adăpost, fie cu binevenit să ajute caii simplu, cu dragoste şi bani, hrană sau, pur şi entuziasm. venit la adăpost şi Încărcate cu morcovi au ere de 19 ani, dornice Oana şi Adina, două tin de aici. Ideea a fost să vadă şi să ajute caii mică de cai şi care a a Adinei, pasionată de e. Fata pare în largul ei luat şi lecţii de echitaţi şi îi hrăneşte cu mâna printre cai. Îi mângâie impresionează, sunt ei. „Poveştile cailor mă a esionat când vine vorb destul de uşor de impr a care se gândeşte să de animale”, spune fat rului Steaua Speranţei. devină voluntar al cent revoltată de faptul că Prietena sa, Oana, este şi abandona o fiinţă. cineva poate maltrata e. printre genele sale alb Dănuţ o priveşte uşor nt mereu bucuroşi să îşi Şi el, şi blândul Gin su facă noi prieteni.

Iapa Steluţa şi Dana, la plimbare.

14

http://adapostcaluti.wordpress.com

PUBLICITATE

Harry Potter §i Talismanele Mor\ii Harry Potter şi Talismanele Morţii: Partea 1 este disponibil pe DVD şi BLU-RAY în toate magazinele de specialitate partenere Pro Video.

Iată un interviu cu Matthew David Lewis, interpretul lui Neville din filmele seriei Harry Potter:

Q: Jucând în seria Harry Potter ai avut ocazia să cunoşti o mulţime de actori, nume mari ale cinematografiei. Cu cine altcineva ai mai intrat în contact?

Matthew: Am fost odată la o premieră şi îmi aduc aminte că am stat foarte aproape de Al Pacino şi Robert DeNiro. Pentru mine a fost un moment cu adevărat important. M-am simţit un actor mai bun. (Râde) Q: Cum a fost să îl interpretezi pe Neville?

E unul dintre personajele care evoluează foarte mult în film, mai ales că a ajuns dintr-un tocilar un adevărat erou.

Matthew: Să ştii că mie mi-a placut foarte mult să îl interpretez pe Neville în toţi aceşti ani. Când am început rolul, personajul nu era foarte diferit de mine, tocmai de aceea l-am interpretat foarte bine şi am reuşit să îl transform aşa cum am vrut.

Q: Ştiu că erai un mare fan al cărţilor, atunci când ai început filmările. Cum te simţi acum când totul se apropie de final?

Matthew: Este puţin cam ciudat. Dacă m-ai fi întrebat acum 10 ani, ţi-aş fi spus că nu se poate, însă iată că am ajuns şi aici.

Ultimii ani au fost o adevărată nebunie şi mă simt privilegiat că am făcut parte dintr-o astfel de echipă. Sunt destul de supărat, mai ales că acum nu mai am un job (Râde).

M-am distrat foarte mult în aceşti ani, dar îmi va fi dor de toată lumea. Cu toate acestea, abia aştept să încep un proiect nou.

Q: Rolul tău a fost constant, aşa că până acum ai apărut, practic, în toate filmele seriei. Cum ai făcut faţă celebrităţii?

Matthew: Ca să fiu sincer, în afara platoului nu arăt chiar ca personajul din film, aşa că pot să fac ce vreau fără să mă recunoască prea multă lume. Mi-am păstrat prietenii, iar viaţa mea s-a desfăşurat normal.

Q: În filmele trecute, personajul tău era puţin mai plinuţ şi ai fost nevoit să porţi un costum special. Te bucuri că ai scăpat, în sfârşit, de el?

Matthew: Da, a fost ceva ce a ţinut de caracteristicile personajului. El nu arăta foarte bine, iar faptul că nu este perfect e ceea ce îl face special şi plăcut de ceilalţi. Însă în Harry Potter şi Talismanele Morţii: Partea 1, personajul se schimbă, e mai matur şi ia viaţa pe cont propriu, iar ăsta cred că e un mesaj interesant pe care să îl transmitem publicului.

Q:Neville are un rol destul de important în acest film. Crezi că, de fapt, acesta e momentul lui de glorie?

Matthew: Da, să ştii că aşa e. Pentru mine însă provocarea a fost să joc scenele de luptă. Nu am mai făcut asta până acum şi mi-a plăcut să fiu un fel de James Bond.

M-am distrat.

Q: Care e cea mai frumoasă amintire a ta din cei 10 ani pe care i-ai petrecut pe platourile de filmare pentru pelicula Harry Potter?

Matthew: Cu siguranţă, ziua în care am împlinit 21 ani, când i-am invitat pe toţi prietenii mei de acasă, dar şi pe cei de pe platourile de filmare. Am avut ceva emoţii pentru că, practic, cele două vieţi ale mele urmau să se îmbine, însă toată lumea s-a înţeles perfect şi a fost o zi cu adevărat memorabilă.

Q: Ce planuri ai pentru viitorul apropiat?

Matthew: E o întrebare foarte bună. În acest moment, încă nu ştiu. Joc încă de la vârsta de cinci ani, aşa încât nu prea ştiu să fac altceva. Asta e tot ce mi-a plăcut să fac până acum şi asta vreau să fac şi pe viitor. Însă am în plan nişte proiecte de teatru.

a v a c i i a C i l a v e i d e m

AVENTUR{ Rase de cai

puternic p r o c , ic n r te u p t arcuit, spate [ staturii sale =i a â g i, ic m i h c e r u , Cap nobil ngi. Datorit lu [ d a o c i = [ m n atrage a ia o s c ie r F a s a r in =i musculos, d l man[, orice ca e o e r a c e p ii r pute privirea.

Nu întâmpl[tor, caii care apar\in acestei rase sunt deseori „actori” de film. Ladyhawke („Domni\a +oim”), The Mask of Zorro („Masca lui Zorro”), Alexander („Alexandru”) =i The Chronicles of Narnia („Cronicile din Narnia”) fiind doar câteva dintre filmele în care ace=ti cai pot fi admira\i.

N

umele rasei vine de la regiunea de unde provin, Friesland, din nordul Olandei. Se spune că aceşti cai sunt decendenţii vechilor Cai de Pădure din Europa. În Evul Mediu, cavalerii olandezi şi germani mergeau la cruciade călare pe cai rasa Friesian. Datorită mărimii şi puterii lor, puteau căra fără probleme armurile foarte grele cu care erau aceştia îmbrăcaţi. În timpul războiului civil împotriva Spaniei, cunoscut sub numele de Războiul de opt ani, au fost făcute încrucişări între cai rasa Friesian şi cai rasa Andalusian, ceea ce a dus la o

16

îmbunătăţire a rasei de origine olandeză.

Sunt foarte frumoşi, puternici şi energici.

Aceşti cai au fost adesea folosiţi ca şi cai de funeralii, datorită părului negru şi a prezenţei lor impresionante. Mai târziu, au fost utilizaţi şi în arenele circurilor. Este un minunat cal de trăsură, de echitaţie, dar poate fi de mare folos şi la muncile de la fermă. De aceea a fost folosit pentru îmbunătăţirea calităţilor altor rase de cai, printre care Oldenburg, Dales, Fell Pony, Old English Black, Norwegian Dole Gudbrandsal şi England’s Great Horse (numit şi Sire).

r o l i aler Caracteristici - cap nobil - corp puternic şi musculos - gât arcuit - trap cu paşi înalţi - culoare: neagră - înălţime: 1,5 - 1,7 m

Temperament - sensibil - vioi - puternic - docil - elegant - echilibrat - loial

17

PRIETENIE

Echita\ia de la A la Z

l u t n e m Harna=a

calului

r, \i-am ul anterio r [ m u n `n entul de Dac[ te echipam s e e r a c t scoper[ ar[ta [l[re\, de c u r t n e p baz[ mentele ipalele ele §euarea acum princ e h[mar a, `n `n la e r a s nece i, care rea calulu §i conduce tul n harna§ame formeaz[ calului.

1. Fruntar

9. ±a

12. Crava§[

6. Tr[g[toare 5. Sc[ri\[

8. Valtrap

10. Cositori

20

7. Ching[

2. Botar

3. Z[bal[

4. D]rlogi

11. Jambiere

Fr]u - totalitatea curelelor, împreună cu zăbala, care se pune pe capul şi în gura calului pentru a-l conduce.

1. Fruntar - curea care trece peste fruntea calului. Este una dintre piesele frâului.

2. Botar - parte a frâului, care trece peste botul calului. Este folosită pentru a împiedica deschiderea botului calului în încercarea acestuia de a scapa de acţiunea zăbalei.

3. Z[bal[ - o bară subţire din metal cu două braţe, prevăzute cu câte un inel mare, care se introduce în gura calului, înapoia

ultimilor incisivi, pentru a-l conduce mai uşor.

4. D]rlogi - Curele prinse de frâu cu care se conduce calul.

5. Sc[ri\[ - suporturi pentru picioarele călăreţului, concepute pentru a menţine echilibrul acestuia în şa şi a reduce oboseala picioarelor.

6. Tr[g[toare - curea pentru scăriţe.

7. Ching[ - curea din piele (poate fi şi din material textil, din cânepă) cu care se fixează şaua pe cal.

8. Valtrap - patură care se aşază sub şa, pentru a proteja corpul calului.

9. ±a - piesă din piele, care se fixează pe spinarea calului şi pe care stă călăreţul.

10. Cositori - piese care protejează membrele posterioare ale calului în timpul exerciţiilor de echitaţie. Pot fi din piele sau din material textil.

11. Jambiere - piese care protejează membrele anterioare ale calului.

Pot fi din piele sau din material textil.

12. Crava§[ - nuia din piele sau îmbrăcată în piele, folosită pentru îndemnarea calului la mers, galop etc.

Concurs

Vă plac premiile de mai jos?

Atunci te invităm să ne trimiţi cea mai haioasă poză cu animalul tău preferat.

Aşteptăm pozele pe adresa redacţiei (o găseşti în pagina 3) sau pe e-mail la editor@msz.ro.

Cele mai haioase vor fi premiate!

Tricou (un premiu)

Prosop de baie (un premiu)

Puzzle cu cai (un premiu)

Abţibilduri cu cai* (7 premii)

Abţibildurile din imagini pot fi diferite de cele oferite ca premiu.

Filme pe DVD (5 premii), oferite de Provideo

C]§tig[torii Concursului de crea\ie din num[rul pilot al revistei sunt: - Sandra Andreea-Cristina (gentuţă de umăr) * - Daria Prune (tricou magic) - Alexandra Borza, Cluj-Napoca (servietă tip diplomat) - Adina Mihaela Axinte, Iaşi (etui călătorii) - Bianca Laura Pasca, Timişoara (recipient lichide) - Isabelle Maria Sauget, Constanţa (suport creioane) - Tyana Şteţco, Timişoara (set cercei) - Mara Duma (breloc) - Sara Lungu (brăţară) - Elena Maria Ionaşcu, Târgu Jiu (set cutii metalice) * Desenul Andreei a fost publicat pe ultima copertă a carneţelului În galop

i le r u s r Concunuă şi pe o c ont i r . z s .m www

Galeriile Comerciale Cora Lujerului / magazin on line Tel: 021 - 430 13 31; 0733 300 904 www.tinkerbella.ro; www.uniscan.ro We Create a whole World all around the Book!

21

i c i t a b l [ s i Cai PRIETENIE Rudele cailor

Calul lui Przewalski, numit şi calul sălbatic

asiatic, calul sălbatic mongol sau Takhi, este o specie de cal sălbatic, fiind cea mai apropiată rudă a calului domestic. Spre deosebire de mustangul american sau de Brumby din Australia, care sunt, de fapt, animale sălbăticite (cai care au fost demult domestici, dar care au scăpat şi s-au întors la o stare aparent sălbatică), calul lui Przewalski şi tarpanul sunt singurii cai din lume cu adevărat sălbatici. Denumirea lui vine de la numele generalului rus de origine poloneză Nikolai Przewalski, explorator şi naturalist, care a descris calul în 1881. În sălbăticie, calul lui Przewalski trăieşte în grupuri – parcurg între 5 şi 10 km pe zi, păscând, adăpându-se, mâncând sare şi dormind. Noaptea, turma se adună şi doarme aproximativ patru ore.

Populaţia nativă s-a diminuat în secolul al XX-lea din diverse cauze, iar turmele din Mongolia au dispărut în anii ‘60. Ultima turmă a fost văzută în 1967 şi ultimul cal singur, în 1969. Expediţiile ulterioare nu au reuşit să mai găsească alte exemplare şi specia a fost considerată „dispărută în libertate” pentru următorii 30 de ani. În acest timp, au fost crescuţi doar în captivitate, în grădini zoologice. În 1992, 16 cai au fost eliberaţi în Mongolia, urmaţi de alţii mai târziu. Aceşti cai reintroduşi s-au înmulţit cu succes, iar statutul animalului s-a schimbat în 2005 din „specie dispărută în libertate”, în „specie ameninţată”.

Tarpanul

Calul lui Przewalski a fost descris în 1881 de exploratorul şi naturalistul rus de origine poloneză Nikolai Przewalski.

ic[ de cai, care, până la este o specie s[lbat pândită în stepele din olului al XIX-lea, era răs

22

sfârşitul sec sau în trăia în zonele de stepă jurul Mării Negre. Acesta pă unii (du ă cic tur n” este de origine păduri. Cuvântul „tarpa ewalski Prz lui lul înseamnă „cal”. Ca kirghiză sau kazahă) şi it um ran te de tarpan. Acesta, sup este, de altfel, o varieta dit pân răs sau calul Tahi (Takhi), era calul sălbatic străvechi la est de munţii Urali. b, rase uşoare de cai, Ara Din tarpan descind unele cie de cai spe ă ast ace , ntul de faţă Ahaltechin etc. În mome şesc să ice. Astfel, specialiştii reu trăieşte în grădini zoolog încerce să şi e alin stei varietăţi cab susţină reînmulţirea ace ina.

Ch şi lia de tarpani în Mongo să reintrăducă herghelii

vi ne d zi la in 1 2 Mi m nim ai, ax!

E N are V H O fi e c T E l BE :00, în u l a i r e S 19 de la

TINKERBELLA CONCEPT STORE

Magazinul Tinkerbella oferă cărţi şi jucării cu valoare educaţională, deoarece ele pot fi utilizate în multe activităţi pe care copilul le desfăşoară, stimulând dezvoltarea acestuia pe mai multe planuri: intelectual, motric, simbolic – imaginar, creativitate şi adaptare la mediu, şi socio-emoţional.

Cărţile se adresează în mare parte învăţării limbii engleze într-o manieră interactivă (materiale multimedia). Cărţile sunt centrate în jurul unor personaje cu ajutorul cărora copilul poate cunoaşte universul lor, aşa cum sunt pisicuţa Kenny, zâna Erlina sau copacul vorbitor, căpitanul Sharky sau prinţesa Lillifee.

Articolele pentru copii se regăsesc în cadrul colecţiilor Cei 7 Prieteni (0-3 ani), Prinţesa Lillifee, Căpitanul Sharky, Prietenii Cailor, Lumea Dinozaurilor T-Rex, Felix (3 – 14 ani) şi Rebella (12-16 ani)

Aceste colecţii includ: Jucării simbolice Jucării educative Jocuri Accesorii bebeluşi Articole îmbrăcăminte Accesorii îmbrăcăminte Cosmetice copii Papetărie şi accesorii şcolare Produse decor interior şi grădină pentru copii Articole de petrecere

Transformă universul copilului tă într-o lumeu de basm!

Magazinul Tinkerbella Galeriile Comerciale Cora Lujerului / magazin on line Tel: 021 - 430 13 31; 0733 300 904 www.tinkerbella.ro; www.uniscan.ro E - mail: office@tinkerbella.ro

PRIETENIE

Pentru p[rin\i

. . . i = l i t s , [ Elegan\

Studio69

Echitaţia este

unul dintre cele mai frumoase, nobile şi elitiste sporturi din ă lume. După o experienţ de peste 10 ani în alte sporturi, pot spune că echitaţia este de departe cel mai complex sport din toate punctele de vedere, deoarece implică dezvoltarea atenţiei, a preciziei, a echilibrului, a dragostei şi a grijii faţă de , partenerul de activitate calul.

24

sporturi, Spre deosebire de alte asă relaţie echitaţia implică o frumo eţ, alături între cuplul cal şi călăr goste şi de foarte multă grijă, dra . atenţie, oferite reciproc

copiilor şi Recomand acest sport ltarea zvo de u tinerilor, atât pentr i, cât ulu armonioasă a organism abilităţii şi pentru crearea respons rijirii unui necesare creşterii şi îng aţă încă de cal, pe care aceştia o înv itaţie şi le ech la primele şedinţe de sunt primii dezvoltă ulterior. Părinţii , uneori care obser vă schimbările loc la copii impresionante, care au ilităţii, a ab lor – creşterea respons de animale şi, grijii şi a dragostei faţă nerul lor de în special, faţă de parte este calul. lucru, care, în acest caz, e de călărie, Încă de la primele şedinţ să-şi copilul sau tânărul învaţă e, să aibă menţină echilibrul călar elegantă şi o poziţie pe cal cât mai t şi precis rec să execute cât mai co tructorului cerinţele esenţiale ale ins mai întâi de conducere a calului, erior, la la pas, apoi la trap şi, ult e aspecte est ac galop. Treptat, toate ă şi rm implică dezvoltarea unifo picioarelor şi plăcută a musculaturii echilibru şi a braţelor, crearea unui

, în funcţie a unui sincron cu calul uia (ca şi de temperamentul acest rte diferiţi oamenii, căluţii sunt foa mportament, unul de altul, atât la co şi galopul pot cât şi în mersuri: trapul luţ la căluţ). fi foarte diferite, de la că eţ începe şi lăr Relaţia dintre cal şi că t şedinţa de durează mai mult decâ inte chiar echitaţie propiu-zisă. Îna ul sau de a se urca pe cal, copil , dincolo că eţe tânărul trebuie să înv

bului Sport Horse se Baza de agrement a Clu Carol I, nr. 242 A. -ul bd află la Câmpina, pe .

Telefon: 0740.86.80.66

E T S O G A R mult[ D ărul călăreţ Pe parcursul sedinţei, tân care semn trebuie să fie atent la fie lucru i-l de pe care partenerul său atunci trebuie oferă: de mulţumire, şi leţ de zahăr recompensat cu un cubu re, sau sau cu o simplă mângâie ceva îl nd câ i de disconfort, atunc jenează. la sfârşitul Recompensarea calului rirea unui fiecărei şedinţe, prin ofe măr sau a ui un cubuleţ de zahăr, a ărul călăreţ, unui morcov, de către tân deoarece este foarte importantă, ei şi la ajută la stabilizarea relaţi mulţumire de t en apariţia unui sentim reciprocă. ul ajunge Prin toate acestea, căluţ încredere al să devină partenerul de tânărului, se creează o relaţie specială de comuniune şi de cunoaştere reciprocă stă exi e, lar că fi a de de plăcerea şi împreună, pe baza re ca pe ăţi ilit ab ns şi anumite respo acestei relaţii, se şi care, de că pli im le ces pro est ac câştigă fie doar plăcerea relaţia sc ăre înt , ori lte mu i cele ma de a fi călare şi de a îl re ca pe ul luţ că şi a dintre acest se plimba şi relaxa, fie i, lăr că a de e int îna încalecă. Aşadar, învaţă să fie învingător, tructorul, ins cu ă un pre îm l, ăru tân pe culmele gloriei, ”, proces lul ca ă asc ăte eg „pr să trebuie atunci când participă în şi rea rie pe , rea ăla ţes că care impli concursurile de călărie. re ma rte foa cu uia harnaşarea acest Copiii şi tinerii, în e. nţi ate şi jă gri

deschişi, general, sunt mult mai or această învaţă şi înţeleg mai uş călăreţ. Dintre comuniune dintre cal şi itaţia este foarte multe sporturi, ech vârstei – se foarte flexibilă în privinţa la poate începe practic de nei, astfel po pe ări 4-5 ani cu plimb este ac cu copiii se acomodează pe la oi, minunate animale, iar ap e practicarea 7-8 ani, se poate încep ent sau echitaţiei pentru agrem continua cu performanţă. Se poate u-se foarte orice vârstă, cunoscând ale terapiei bine beneficiile relaxante de vârstă. călare, care nu ţine cont Daniela Bîndilă, inte instructor şi vicepreşed rse Ho ort al Clubului Sp

25

Lini=te!

Singuraticul! Scena 1.

Dubla 1... Ac\iune!

~l v[d pe singuratic, care se `ntoarce acolo!

[[[…

[[[…

~l v[d pe singuratic, care se `ntoarce… pe…

Ha, ha!

…acolo! … acolo!

~l v[d pe singuratic, care se `ntoarce acolo!

+tiu mult[ lume!

L-am `nt]lnit pe Skye Ransom!

Hmm…

26

Emo\iile audi\iilor

Banda desenată este inspirată din serialul de televiziune The Saddle Club, produs de Crawford Productions.

~l v[d pe singuratic, care se `ntoarce…

Tu s[ taci!

Sunt sigur[ c[ una dintre noi va primi rolul.

Nu ne pas[ ce crezi tu!

+ti\i ce cred eu?

Eu nu cred c[ voi fi aleas[. Am r]s at]t de mult, c[ m-au durut obrajii toat[ ziua!

A, da!

Felicit[ri‌

Ea e perfect[!

Cred c[ te vor alege pe tine, Lisa, ai fost foarte bun[!

E incredibil!

M-au ales pe mine pentru rol!

...Melanie!

27

Max!

Trebuie s[ vorbim!

P[rin\ii mei v[ dau mul\i bani pentru `ntre\inerea clubului!

Trebuia s[ primesc un rol `n film, dar am fost respins[!

Melanie a primit rolul.

Nu e drept s[ ave\i probleme din cauza noastr[…

N-ave\i dreptul s[ filma\i aici f[r[ acordul celor care finan\eaz[ centrul!

Voi vorbi cu realizatorul =i vom vedea dac[ se va g[si =i un rol pentru…

...Veronica…

…Veronica Angelo!

Pai, s[ fiu sincer…

E `n form[ maxim[!

Salut, Skye!

Cum te mai sim\i?

Ai avut timp s[ arunci o privire pe modific[ri?

28

Nu mai `n\eleg‌ trebuie s[ sar un obstacol?

Ce modific[ri?

A, da, am uitat complet de ele! ~mi place la nebunie noul scenariu!

Ce? E vreo problem[?

Nu, nu, nu, nu, nu!

Bine, eu am plecat.

Ne vedem la repeti\ii.

O s[ se descurce de minune, o s[ fie superb! Fanii vor fi extazia\i!

Mi-ai promis c[ nu vor fi s[rituri!

Tu vrei s[-\i pierzi rolul?!

Trebuie doar s[ g[sim un cal bl]nd.

M[ ocup eu de asta, sunt destui aici.

N-am ce face, realizatorul s-a r[zg]ndit, nu-i un cap[t de lume!

29

Veronica!

Nu ai dec]t o replic[…

Veronica!

Am vorbit cu realizatorul!

…dar este `ntr-o scen[ cu Skye Ransom!

Mul\umesc!

Trebuie s[ mai munceasc[ la rol…

Mul\umesc!

Mul\umesc!

FETELOR!

N-am `n\eles niciodat[ ce zice.

Ghici\i cine o s[ joace `n Singuraticul!

Melanie… care-i faza?

Credeai c[ am uitat?

Nu!

Ia privi\i!

30

Comanche va deveni vedet[ de cinema?

Iuhu!

E Skye Ransom!

E r]ndul t[u, Skye!

D[ un tur padocului…

…=i sari obstacolul acela.

Pare pu\in emo\ionat…

Nicio problem[…

Sunt sigur[ c[ a=a trebuie s[ fie personajul…

31

Mai u=or!

Nu, nu a=a repede!

P]na la urm[, de-a ce se joac[? ~l scap eu de grosolanul [sta!

Las[, o s[ se ocupe altcineva `n locul t[u‌

32

Parc[ zicea\i c[ va s[ri f[r[ probleme?!

Da, dar `i place s[ se dea `n spectacol, ca orice actor‌

|i-am spus c[ nu =tiu s[ sar!

De ce nu l-ai l[sat s[ sar[?

P[i atunci antreneaz[-te!

M-am dat peste cap ca sa-\i fac rost de rol.

Acum e treaba ta cum te descurci ca s[ fii la `n[l\ime!

Dar ave\i `ncredere `n mine, m]ine, la film[ri, v[ va uimi.

+tiu c[ trebuie s[ reu=esc =i m[ voi antrena!

Da, trebuie s[ munce=ti!

Filmul [sta e =ansa vie\ ii tale!

E ocazia s[ scapi de rolurile de copii =i s[-\i creasc[ tariful!

S[-\i intre bine-n cap c[, dac[ nu intri `n rolul de c[l[re\, dac[ ratezi m]ine s[ritura‌

NU VEI MAI JUCA ~N FILM!

Va urma...

33

Hei! Am

primit sute de scrisori pe adresa redacţiei. Mulţumim! Pe cele mai frumoase le vom publica în revistă.

u, tean n u a, aM Sofi mişoar Ti i 8 an

Bună ziua, ana Mă numesc Io n, Cristiana Borha pl i ac am 7 ani şi îm pisoii şi caii.

34

Alexandra Martin, Bucureşti, 9 ani

istiana Ioana Cr , Borhan 7 ani

Bianca

aria, Elena M a, Suceav 7 ani

Adri Bună! te Adri şi am Numele meu es superr... sta voastră. E cumpărat revi cred... mătate de oră ju -o tr în -o tit Am ci departe de un cate, sunt prea pă n di .. ii. ca şi chitară. ador fac şi handbal, ai m şi ţie ta hi unci... centru de ec şi am călărit at od or om H la Dar am fost pe i nu călărisem g din nou. Deş er m să er sp o poziţie Vara asta us că am avut sp a si m t şi âr a fost frică la niciodată, la sf cepătoare. Miîn o ru nt pe Am foarte bună hop pe căluţ. făcut curaj şi am im r ta da as t, r, tea lo începu ea şi sensibilita ar bd ră i ca la observat ftă la scrierea O zi bună şi ba t. ul m ez ci re ap tept ătoare. Abia aş revistelor urm p, ăr! În galo următorul num căluţilor!

Nicoleta u, Tulcea, agi Boz 13 ani

opa, Iulia P Deva, 7 ani

a ta Trimite-ne pozfa aluluidespvreocari,it. sau a anim ice dore=ti

Scrie-ne or imale ostea pentru an prietenie =i drag sau pe editor@msz.ro i jos la adresa de ma eresante scrisori int i ma le Ce vor fi publicate! www.msz.ro

ce Michelle Beatri Bostan, Bacău, 7 ani

Andreea Trandafir, Constanţa, 11 ani

35

Nu rata! În numărul Prietenii cailor următor: Totul despre mânji Band[ desenat[

ailor c

i i n iete

Pr

rile u c = o i h c La in de ziare d

1IU5NIE

+ CADOU

set pentru mobil Mai multe informaţii şi concursuri găsiţi pe www.msz.ro şi pe forumul de pe acest site