raspunsuri simple la intrebari complicate
Preț: 14,99 lei
JG JUNIOR GENIUS
știință• tehnologie • mediu • istorie • spațiu • co rpul uman
Nr. 1 - septembrie 2015
Ce sunt neuronii
CADOU
JUNIOR SPRE STELE GENIUS Matematica a dat startul călătoriilor
A-wing Starfighter LEGO® Star Wars
De ce vorbesc papagalii p. 10
MonŞtrii din adÂncuri p. 14
Furios
ŞI IUTE Media Service Zawada Publishing
p. 04
ISSN 2457-7227 ISSN-L 2457-7227
junior-genius.ro
JG JUNIOR GENIUS
JG
stiinta si tehnologie pentru pitici
JUNIOR GENIUS
JG JUNIOR GENIUS
Media Service Zawada Publishing
JUNIOR GENIUS
MEDIA SERVICE ZAWADA PUBLISHING
Director general: Adina Lukacs Redactor-şef: Diana Sava Distribuţie: Simona Ştefănică Fotografii: Shutterstock Tipar: Mega Press Holdings SA
04 FURIOS ȘI IUTE Ghepardul este, de departe, cel mai rapid animal terestru. și, chiar dacă viteza sa maximă exactă nu este cunoscută, poate atinge adesea 120 km/h.
Concept, grafică şi realizare: Cătălin Constandache Texte şi redactare: Gina Constandache JuniorGenius™ © 2015 Media Service Zawada Publishing Toate drepturile sunt rezervate. www.juniorgenius.ro
TEHNOLOGIE
NATURă
12
04
Delfinul bionic Care este diferența dintre Wi-Fi şi 3G
13
șTIINță Ce sunt magneții?
07
14
Numărul 1 septembrie 2015
FURIOS ŞI IUTE: Ghepardul
07
Cum se înmulŢesc florile? De ce vorbesc papagalii
10
11 ShowTime cu „Talente” 13 Felinarul carnivor
al junglei
UNIverS 07 Un gigant vesel Matematica a dat startul călătoriilor spre stele
08
MAșINA UMANă Ce sunt neuronii
06
MONșTRII
12
GEOGRAfie 12
Cu liftul în mijlocul unui vulcan
Monștrii din adâncuri: CE SUNT Vulcanii
14 15
Cele mai explozive erupții
De ce ne amintim doar unele vise?
din adâncuri
De ce vorbesc papagalii
Ai auzit vreodată un papagal vorbind? Te-a imitat vreodată unul? Unii o pot face atât de bine, încât îi poți confunda cu părinții.
10
05
Gheparzii au diferite expresii ale feței, care le arată starea de spirit.
natură
Gheparzii nu sunt deloc timizi. Dintre toate felinele Africii, ei sunt cei mai toleranți cu oamenii veniți să îi filmeze sau să îi fotografieze.
Furios S, i iute
Ghepardul este, de departe, cel mai rapid animal terestru, atingând adesea 120 km/h... sau chiar mai mult. Viteza maximă exactă este și astăzi un mister.
Ghepardul este un membru aparte al familiei de feline mari. El are pieptul adânc, talia îngustă, picioarele puternice și blana de culoare cafeniu-deschis cu pete negre, care îl ajută să se camufleze în timpul vânătorii. La maturitate, ghepardul cântărește între 21 şi 72 kg, are o lungime totală de 110-150 cm și o înălțime de 66-94 cm, de la umeri în jos. Lungimea cozii sale variază între 68 şi 84 cm, coloana vertebrală este foarte flexibilă, iar ghearele nu sunt retractabile ca la restul felinelor.
Ghepardul nu se sfiește să atace animale mai mari decât el, însă o face în echipă. Unul vânează, iar ceilalți păzesc prada de lei și hiene, pentru a-i oferi „atacantului” timp de odihnă.
Succesul ghepardului atunci când vânează se datorează vitezei extraordinare și nu agilității săriturii.
/h Atinge 110 km unde. c e s 3 r a o d în 04 • junior genius
e, În lum esc răi mai t 12.000 10doar heparzi de g
Gheparzii au o membrană foarte subțire care le protejează ochii în timpul alergării.
Numărul de gheparzi a scăzut dramatic de la 100.000, la sfârșitul secolului al XIX-lea, până la aproximativ 10.000-12.000, astăzi. Gheparzii există pe Pământ de patru milioane de ani. în urmă cu aproximativ 10.000 de ani, la sfârșitul Epocii Pleistocene, numită și „Marea epocă de gheață”, clima a suferit schimbări drastice. Gheața acoperise o mare parte din emisfera nordică, iar nivelul mărilor scăzuse, gheparzii fiind nevoiți să migreze spre medii mai prielnice. În acea perioadă, aproximativ 75% din speciile de mamifere din Europa și
America de Nord s-au împuținat, iar unele au dispărut. Gheparzii au supraviețuit Epocii Pleistocene, dar numărul exemplarelor a fost grav redus. O femelă ghepard naște în medie patru pui, însă nu toți supraviețuiesc. Se estimează că doar 10-20% din puii de ghepard ajung să atingă vârsta de trei luni. După naștere, femela își mută puii dintr-un loc în altul, la fiecare 3-4 zile, ca măsură de protecție.
În timp ce vânează, respirația ghepardului își dublează frecvența. Datorită vitezei mari și a salturilor de 6-8 metri, ghepardul poate ajunge de la 60 de respiraţii/minut, la 150 de respiraţii/minut.
Ghepardul este cel mai rapid mamifer de teren din lume și singura felină care nu urlă. În schimb, atunci când vrea să comunice cu semenii lui, toarce ușor și scoate sunete precum mieunatul.
Antireflex natural
Capul ghepardului este mic, are urechi ascuțite și două dungi negre, care încep de la colțurile ochilor continuă de-o parte și de alta a nasului și se termină la gură. Ele îl ajută la vânătoare pentru că țin razele soarelui departe de ochi, ghepardul putând astfel să vadă la distanțe mari.
Mai rapid decât mașinile de curse
Pornind de pe loc, ghepardul poate atinge o viteză de apro ximativ 110 km/h, în doar trei secunde, dovedindu-se a fi mai rapid decât marea majoritate a mașinilor de curse. Un record impresionant pe care nu îl poate doborî niciun alt animal.
Controlul direcției Natura a „proiectat” ghepardul pentru sprint! Coloana vertebrală flexibilă îi permite să se întindă foarte mult, ghearele nu se retrag, ajutând la aderență, membrele se încrucișează în timpul alergării, săritura căpătând astfel lungime suplimentară, iar dungile negre de la ochi absorb lumina soarelui, care altfel i-ar fi fost reflectată de blană.
Cel mai rapid…
Ghepardul nu este doar cea mai rapidă felină de pe Pământ, ci și cel mai bun sprinter din regnul animal. Toate cele patru membre ale sale se încrucișează pentru a obține o distanță maximă a pasului, iar coloana sa vertebrală este deosebit de flexibilă, permițându-i să se întindă uimitor de mult. În plus, datorită ghearelor neretractile, care se comportă precum crampoanele de pe talpa încălțămintei unui atlet, el își mărește puternic aderența la fiecare sprint.
Fără coadă, ghepardul nu ar supraviețui. În alergare, felina își păstrează echilibrul cu ajutorul cozii. Datorită ei poate lua viraje strânse și nu se dezechilibrează la peste 100 km/h.
Frânat de natură
Ghepardul atinge o viteză de 100 km/h, în timp ce viteza maximă atinsă de un atlet este de 40 km/h. Atletul străbate 100 de metri în peste 9 secunde, iar un ghepard în 3,5 secunde. Practic, ghepardul are timp să parcurgă traseul, să se întoarcă și apoi să-l ajungă din urmă pe atlet.
Ghepardul are o viteză ulu itoare, dar limitată. El poate fugări prada între 40 şi 60 de secunde, timp în care corpul i se încinge la propriu. După 300-500 de metri, sistemul circulator se supraîncălzește, ghepardul riscând să moară. În acel moment, un „termostat” natural îl oprește brusc din alergare. Oricum, până atunci, sigur a prins prada.
junior genius • 05
Impulsurile electrice ale neuronilor „aleargă” spre creier, prin tot organismul nostru, cu viteze ce variază între 250 și 350 km/h, la fel ca maşinile de curse.
caleidoscop
Ce sunt neuronii Neuronii sunt singurele celule din oraganismul uman care nu se regenerează. Cu ajutorul lor poți gândi, simți, auzi, te poți juca sau dormi. Fără ei, nici măcar nu ai putea clipi.
Corpul nostru este format din miliarde de celule. Neuronii sunt celulele de bază ale sistemului nervos, care prelucrează și transmit informații la creier, din toate părțile corpului, prin intermediul unor semnale electrice. Sunt celule unice care nu se regenerează și pe care le ai încă de la naștere. Creierul are aproximativ 100 de miliarde de neuroni, cu forme și mărimi diferite. Nu se știe exact numărul lor, pentru că este aproape imposibil să îi numeri. Neuronii au un corp celular și una sau mai multe fibre, care variază de la lungimi microscopice, până la un metru. Fibrele sunt ca niște șosele pe care impulsurile electrice ale neuronilor ajung la mușchi, glande sau la creier. Pentru a crea un impuls electric, neuronii sunt stimulați de mai mulți factori, printre care lumină, căldură, sunet sau presiune. La nivel neuronal,
informația se transmite de la un neuron la altul, până ajunge la destinație. Când un impuls electric ajunge la un neuron, acesta eliberează un alt impuls, care transmite mesajul spre următorul neuron. Este o mișcare continuă, în echipă, cu ajutorul căreia neuronii transportă miliarde de informații. O singură informație poate trece prin 10.000 de neuroni până să ajungă la destinație.
Chiar dacă sunt miliarde, neuronii nu se ating niciodată unii pe alții. punctele de legâturâ dintre aceștia se numesc sinapse. 06 • junior genius
Cea mai mare floare din lume este Rafflesia arnoldii, cunoscută sub numele de „floarea cadavru”. Poate cântări până la șapte kilograme, înflorește doar în Sumatra, Indonezia și Malaezia și miroase îngrozitor.
Pământul este a treia planetă de la Soare, a cincea ca dimensiune și singura pe care există substanță lichidă la suprafață.
În cazul televizoarelor sau al monitoarelor cu tub catodic, electromagneții sunt folosiți pentru a putea ghida electronii pe ecran. Ecranele cu LCD și cele cu plasmă folosesc tehnologii diferite.
Un gigant vesel
Cum se înmulțesc florile?
Într-un fel, Pământul este ca un gigant vesel care se joacă învârtindu-se. El s-a format, ca și celelalte planete, în mijlocul unui nor uriaș de praf și gaz, pe parcursul multor milioane de ani. Praful și gazul s-au condensat încet sub propria forță de gravitație și au format o masă mică. Cu timpul, masa a crescut și a început să se învârtă tot mai repede atrăgând tot mai mult gaz și praf. Rezultatul: un vârtej gigant care s-a transformat într-o planetă sferică numită Pământ.
… cu ajutorul insectelor și al păsărilor, printr-un proces numit polenizare. Polenul este o substanță asemănătoare cu praful, pe care insectele și păsările o transportă de la o floare la alta, ajutând la înmulțirea acestora. Floarea anunță că este gata de polenizare emanând un miros frumos, iar păsările vin, se hrănesc cu nectar și „culeg” polenul pe care îl duc la altă floare. Astfel se produce înmulțirea. Există și flori polenizate cu ajutorul vântului, însă cele mai multe atrag insecte și păsări precum albine, fluturi, colibri.
Ce sunt magneții? Magneții sunt obiecte care atrag sau resping materiale din metal cu o anumită forță și pe o anumită suprafață numită câmp magnetic. Magneții pot fi naturali sau artificiali. Cei naturali au fost descoperiți de greci în Magnesia (astăzi, o regiune a Turciei). Sunt roci negre și au fost numite magnetite (magneți) pentru că atrăgeau bucăți de fier. Fiind unele dintre cele mai puternice mineralele feromagnetice, magnetitele sunt și cele mai scumpe. Astăzi, cu ajutorul lor se fac magneții artificiali, cu care noi ne jucăm sau pe care îi „lipim” pe frigider. Aceștia se obțin prin frecarea magnetitei cu o bucată de fier, proces în timpul căruia fierul se magnetizează, iar cei doi poli acționează magnetic (atrag sau resping). Dacă încălzești un magnet artificial, el își va pierde din proprietățile de atracție sau de respingere.
junior genius • 07
O galaxie este un grup de sute de miliarde de stele, relativ apropiate. Galaxia noastră, Calea Lactee, conține peste 100 de miliarde de stele, iar Universul are peste 100 de miliarde de galaxii. Îți imaginezi câte stele sunt în întregul Univers?
DRUMUL SPRE univers
Sute de ani, o singură destinație: sistemul stelar. Călătoriile în spațiu au devenit comune. Inginerii și cercetatorii se întrec în construirea de rachete performante, iar oamenii au ajuns să simtă chiar și gustul” parașutărilor “ spațiale. Cu toate acestea, încă mai există o dorință arzătoare: călătoria printre stele, dincolo de Sistemul Solar. Imaginația ne-a fost aprinsă de filmele science fiction, iar navele, călătoriile cu viteza luminii, hiperspațiul și găurile negre sunt doar câteva dintre lucrurile care ne-au făcut să visăm la o aventură printre milioanelele de stele. Însă, ne poate „„croi” ştiinţa drumul către sistemul solar într-o viață de om?
08 • junior genius
În 18 septembrie 1977, Voyager 1 a realizat în premieră o fotografie din spațiu cu Luna și Pământul împreună.
În prezent, o călătorie spre cea mai apropiată stea (Proxima Centauri) ar dura 72.000 de ani, aceasta fiind la 40.000.000.000.000 km sau 4,2 ani-lumină depărtare de Soarele nostru.
STELE
Voyager 1 are la bord un disc de aur pe care sunt imprimate imagini și sunete de pe Pământ, pentru civilizația extraterestră pe care ar putea să o întâlnească în călătoria sa. Unul dintre saluturile de pe disc este în limba română.
Evoluție în viteza luminii Când vorbim de călă toria spre stele, princi pala provocare este dată de distanțele imense dintre Pământ și acestea. Pentru a călători în spațiul interstelar, avem nevoie de o navă care să se deplaseze cu viteza luminii. La ora actuală, o astfel de călătorie ar dura secole, mai mult decât limita noastră de viață. În plus, cu tehnologia actuală, cantitatea de combustibil pe care o
astfel de navă ar trebui să o care în tot acest timp este enormă. Fizicienii, matematicienii și inginerii lucrează încontinuu la dezvoltarea de noi tehnologii, care să poată spori viteza propulsoarelor, dorind să atingă sau să depășească viteza luminii. Rezolvarea este tot mai aproape. Există proiecte pe cale de concretizare, iar altele care deja se
Matematica a dat startul În 1960, doi tineri matematicieni au reușit să învingă tehnologia… cu creionul pe hârtie. Ei au dat startul călătoriilor spre stele, prin calcule matematice, depășind capacitatea computerelor existente la acea vreme. Au descoperit matematic metoda de a vizita planetele, într-un timp relativ scurt, rezolvând problema combustibilului. Michael Minovitch și Gary Flandro au analizat oportunitățile câmpurilor gravi taționale de a propulsa sondele spațiale. La În ianuarie 1979, Voyager 1 a fotografiat planeta Jupiter. În 5 martie, sonda s-a apropiat la o distanță record, de 349.000 km de centrul planetei, descoperind în premieră activitatea vulcanică existentă pe satelitul Io.
început, tehnica a fost folosită în interiorul sistemului nostru solar, apoi Gary Flandro a dus-o mai departe, vrând să atingă toate planetele. Pentru aceasta, el a calculat traiectoria unei sondei ca un traseu șerpuit între planete, folosindu-se pentru accelerare de forța gravitațională a fiecăreia, economisind astfel combustibil și energie. Sonda urma să ajungă lângă Jupiter și să fie propulsată de câmpul gravitațional spre Saturn. Gravitația planetei Saturn împingea nava către Uranus, apoi spre
În noiembrie 1980, Voyager 1 a ajuns la Saturn. În 12 noiembrie, el s-a apropiat la 124.000 km de suprafața planetei, fiind ajutat de gravitația satelitului Titan. Noua traiectorie ieșise în afara planului eclipticei.
află în spațiu. Nava alimentată cu fotoni a decolat spre spațiu în 2012, iar un model inovator de motor de rachetă electric-ionic urmează să fie lansat. Acesta ar funcționa prin accelerarea de ioni, folosind cantități mici de combustibil. Iar cele două proiecte sunt doar câteva dintre inovațiile cu ajutorul cărora am putea călători printre stele.
Neptun. Pentru aceasta, planetele trebuiau să fie perfect aliniate – lucru care se produce la fiecare 175 de ani –, iar perioada prielnică (1970 și 1980) a fost exploatată de NASA, care a lansat în septembrie 1977 sonda Voyager1. Ea străbate Sistemul Solar cu 60.000 km/h, de peste 35 de ani, oferind de-a lungul călătoriei sale primele imagini cu sateliții planetelor Saturn și Venus.
În anul 2015, Voyager 1 a ajuns în spațiul interstelar, iar în 2020 acesta și-ar putea încheia activitatea. Se estimează că, de la începutul anului 2020, Voyager 1 nu va mai putea transmite date din cauza epuizării sursei de energie.
junior genius • 09
În lume există în jur de 372 de specii de papagali vorbăreți, toate colorate. Cele mai multe dintre acestea, printre care și papagalii unicat Kea, Kaka și Kakapo, trăiesc în zonele tropicale, precum Noua Zeelandă.
De ce vorbesc
natura sălbatică Mănâncă cu „furculița”
Papagalii sunt singurele păsări care pot aduce mâncarea la gură cu piciorul. Au ciocuri curbate, picioare puternice și gheare ascuțite, cu care prind alimentele. Limbile lor sunt formate din oase mici, destul de flexibile cât să poată descompune mâncarea. În sălbăticie, papagalii se hrănesc cu flori, fructe, nuci, plante și insecte, mai puțin cu semințe.
Un „pigmeu” de 11 grame
Cel mai mic papagal vorbitor este papagalul Pigmeu. El trăiește în pădurile din Noua Guinee, are nouă centrimetri înălțime și cântărește cât o lingură cu zahăr (11 grame).
Învins de gravitație
Papagalul bufniță este cel mai rar și cel mai ciudat papagal. În 2010 mai erau doar 130 de exemplare în toată lumea. Pentru că adoră alimentele bogate în grăsimi, este cel mai gras papagal vorbitor. Atât de gras că nu se mai poate ridica de la sol. La o înălțime de doar 60 de centimetri poate cântări patru kilograme!
10 • junior genius
Ai auzit vreodată un papagal vorbind? Te-a imitat vreodată unul? Unii o pot face atât de bine, încât îi poți confunda cu părinții. Cum reușesc să reproducă sunetele? Ai încercat vreodată să înveți un papagal să vorbească? Nu te mira. Există papagali care pot vorbi la fel ca oamenii. Papagalii vorbitori sunt păsări curioase, jucăușe și inteligente! Au diferite dimensiuni și sunt foarte coloraţi! Unii îți pot ajunge la mijloc, iar alții încap într-o palmă. Unii sunt galbeni, alții sunt roșii cu pene albastre. Indiferent de culoare sau dimensiune, papagalii vorbitori sunt cele mai inteligente păsări. Atât de inteligente, încât sunt comparate cu delfinii. Dar, spre deosebire de simpaticii delfini, papagalii trăiesc pe uscat, au aripi în loc de înotătoare și pot rosti cuvinte. Unele chiar amuzante…
Noi nu gândim, noi doar rostim! Papagalii vorbitori au devenit faimoși pentru că pot… vorbi! Și o fac atât de bine că, pe întuneric, pot fi confundați cu omul. Cum reușesc? Nu este magie, ci o abilitate uimitoare de a imita sunetele! Nu au corzi vocale ca noi, dar își controlează mușchii gâtului pentru a direcționa fluxul de aer, cât să le iasă cuvintele. Noi
numim acest lucru „vorbit”, dar nu este nimic diferit de normalul ciripit al celorlalte păsări. Mecanismul fizic care produce sunetul este acelaşi. Și cu cât exersează mai mult, cu atât ei pot reproduce mai multe sunete și cuvinte, ajungând chiar să formeze fraze. Totul ține de ambiție. Papagalii „vorbesc”, dar nu înțeleg ce spun. Ei doar repetă sunetele pe care le aud mai des. Chiar dacă pot fi antrenați să „vorbească”, ei nu pot gândi și nu pot ține conversații reale, logice. Practic, discuția cu un papagal este asemănătoare discuției cu o păpușă vorbitoare pe baterii. Repetiție la nesfârșit!
La fel ca oamenii, și papagalii se pot îmbolnăvi de obezitate. Un stil de viață leneș, prea multe semințe și lipsa exercițiilor le pot cauza boli grave și chiar moartea.
Papagalii au nevoie de atenție pentru a fi fericiți și sănătoși! Ei nu suportă izolarea, fiind obișnuiți să țipe, să țopăie și să se joace întreaga zi.
papagalii Showtime cu „talente” Mulți papagalii vorbitori au înclinații cinematografice! Unii ajung la Hollywood, alții în show-uri de televiziune sau spectacole de divertisment. Printre cei mai talentați se regăsesc isteții Budgie, sociabilii Monk, vorbăreții Ringnecks, agitații Eclectus, curioșii Hill Myna, cântăreții galbeni încoronați și papagalul gri african, dotat cu inteligența unui copil mic. Și în România poți întâlni papagali vorbitori! Cel mai comun e perușul, „vânzător” de bilete.
i african r g l lu a g a p Pa ățat N’kisi a înv inte. 950 de cuv
În stil „papagalicesc” Este normal să ai papagali de companie și să vorbești cu ei. Odată integrați în familia ta, papagalii te privesc ca parte din ciclul lor social și încearcă să comunice cu tine în stilul lor „papagalicesc”. Ciripesc, țopăie, zboară să cunoască noua locuință și unii chiar „atentează” în timpul mesei la mâncarea din farfuria ta. În această perioadă, păsările se acomodează cu limba și
cuvintele folosite de tine, încercând să vorbească așa cum o faci tu. Și, la cât sunt de inteligente, încep să te și copieze.
de 800 de cuvinte. N’kisi, un alt papagal gri african, are un simț al umorului foarte dezvoltat – imită toate tipurile de râs, iar Bibi nu s-a limitat la 300 de cuvinte. El a învățat să salute în 20 de limbi diferite și să facă diferența între culori și forme.
Din junglă, pe ecrane!
Vă amintiți de papagalul Paulie, celebra pasăre a cărei poveste a impresionat cinematografia? Face parte din specia Conure, care trăiește în jur de 30-40 de ani în America Centrală și de Sud. Ajunge Specialiști în imitație la o greutate de Papagalii gri africani, Amazon și 200 de grame, Macaws sunt cei mai vorbăreți. aproape cât o Alex, un papagal gri african, a ciocolată învățat 100 de cuvinte și, potrivit mare. Raportului de Știință din 2005, ! i e a înțeles conceptul de u H ui t zero. Papagalul Prudle a i sp al? î i Cu ag avut un vocabular record pap Frumoși, dar nu cei mai inteligenți. Cacadu vorbesc mai greu, dar sunt mai afectuoși decât alți papagali. Penajul lor poate avea diverse culori precum negru, roșu, roz și alb, iar creasta mobilă este farmecul lor principal. Poți spune că nu sunt frumoşi?
Nu te mira dacă auzi papagali vorbind între ei. Este modul lor de a învăța mai repede și mai ușor cuvinte.
junior genius • 11
Plantele carnivore sunt capcane vii care își atrag prada cu ajutorul frunzelor. Odată prinse, animalele sau insectele sunt digerate, iar plantele carnivore obțin substanțele nutritive de care au nevoie.
Caleidoscop
Vulcanul inactiv Thrihnukagigur este un fenomen natural unic. El este considerat poarta spre o nouă lume.
Arată ca un delfin, se comportă ca unul, dar este o mașinărie. Delfinul bionic poate transporta pasageri în adâncuri, se poate roti 360 de grade, face acrobații acvatice și „înoată” ca un delfin veritabil. Primul model a fost inventat în 2007 de Tom Rowe, iar acum multe companii îl reproduc. Acest model special a fost conceput de Innespace și nu funcționează folosind principiile de bază ale submersibilelor de a se arunca cu capul înainte. El își folosește „înotătoarele” ca aripile avioanelor, pentru a „zbura” sub apă. Datorită lor poate face acrobații acvatice și poate sări la suprafața apei, ca un delfin. Dotat cu un motor de jetski Yamaha, de 110 cai putere, delfinul bionic se poate scufunda la trei metri adâncime, poate “zbura” cu 30 m/h la suprafața apei și 20 m/h sub apă. Designul noului delfin bionic i-a încântat chiar și pe scenariști, care l-au folosit în celebrul film „Austin Powers Goldmember”.
Delfinul bionic este vehiculul submersibil care poate „zbura sub apă”.
12 • junior genius
www.insidethevolcano.com
Delfinul bionic
Cu liftul în mijlocul unui vulcan Ți-ai imaginat cum arată interiorul unui vulcan? Nu ți-ar plăcea să îl vezi și în realitate? Ia-ți rucsacul și aventurează-te în craterul unuia dintre cei mai bătrâni vulcani ai Pământului… cu liftul. Thrihnukagigur este singurul vulcan în care poți coborî în tunelul cu magmă. Se află în
Islanda și a fost deschis turiștilor în vara anului 2012. Coborârile în craterul vulcanului se fac în mod organizat, cu liftul, împreună cu o echipă de experți. De-a lungul traseului de 120 de metri în adâncime, fiecare rocă impresionează printr-o nuanță diferită, iar camera magmei
Tunelul cu magmă al Thrihnukagigur este atât de înalt, încât imensa Statuie a Libertății din New York poate intra cu totul, lăsând loc și unui bloc cu 10 etaje.
surprinde prin suprafața extinsă, fiind aproape cât trei terenuri de baschet la un loc. Însă, oricât de interesant ar suna, nu știm câți turiști s-ar încumeta să-l exploreze. E adevărat că vulcanul a erupt în urmă cu 4.000 de ani, însă geologii sunt de părere că riscul de a reveni la viață încă mai există.
De ce ne amintim doar unele vise? Poate pentru că avem prea multe… Într-o noapte normală de somn putem visa două ore, în trei sau patru etape. Cele mai multe și mai intense vise au loc spre dimineață, în faza de mișcare rapidă a ochilor (MRO), iar creierul ni-l redă adesea pe cel de dinainte de trezire. De ce nu pe toate? Pentru că visele noastre sunt destul de complicate.
Multe personaje, gânduri, evenimente, nelămuriri… Este dificil să le simți și să le retrăiești pe toate cu ochii deschiși. Există o cercetare conform căreia, dacă te trezești în timpul mișcărilor rapide ale ochilor, ai mai multe șanse să îți amintești clar visele. Astfel, dacă vrei să știi fiecare vis, poți sta planton. Ia un pix și o foaie, pune-le pe noptieră și setează
ceasul să sune din oră în oră. Scrie tot ce îți amintești de fiecare dată când te trezești. Astfel îți vei „antrena” creierul să-ți spună tot.
Ne petrecem aproximativ șase ani din viață visând, dar 90% din vise le uităm în primul minut de la trezire.
Primul banner a fost postat pe internet în 1994 și a avut un succes uluitor. Milioane de oameni au dat click. Era un anunț mai vechi, asemănător cu cele ale actualelor agenții de publicitate.
Creierul uman este ca un computer ultraperformant, care stochează memorie. El reține cum gândesc și cum reacționează oamenii din jur, evoluând odată cu trecerea timpului.
Pământul este a cincea planetă ca mărime din întregul Univers, fiind singura pe care există viață.
Care este diferența dintre Wi-Fi și 3G
Au nume diferite, dar ambele par să facă același lucru. Ne conecteză la internet. 3G și Wi-Fi sunt două tehnologii care captează informațiile din rețeaua de internet prin unde radio și le transmit laptopurilor, smartphone-urilor, tabletelor sau altor gadgeturi. De ce sunt ele diferite? Datorită modului în care se conectează la internet. Wi-Fi o face printr-o rețea fără fir și are o rază scurtă, pentru că depinde de un router. El poate fi accesat din casă, din locuri publice precum cafenele, aeroporturi, centre comerciale și, uneori, din parcuri. Dacă, însă, te îndepărtezi de router, pierzi semnalul și ești
deconectat de la internet. Spre deosebire de Wi-Fi, 3G are o arie mai mare de acoperire. Cu 3G ne putem conecta la internet oriunde există servicii de telefonie mobilă. Iar asta înseamnă cam peste tot în lume. Nu ai nevoie decât de un telefon și un abonament sau o cartelă reîncărcabilă de la un operator de telefonie mobilă și de serviciul 3G activat. Restul merge de la sine, în orice loc te-ai afla și cu orice viteză te-ai deplasa.
Poți utiliza Wi-Fi și 3G pe orice gadget, însă când Wi-Fi nu se conectează, cu siguranță 3G o va face… pentru că întotdeauna există un serviciu de telefonie mobilă prin preajmă.
Spre deosebire de Wi-Fi, serviciile 3G pot asigura simultan două tipuri de comunicare: voce (convorbire telefonică) și nonvoce (email, transfer de date, mesaje instant sau pagini de web).
Felinarul carnivor al junglei
Există plante care își atrag mâncarea… stând. Una dintre ele se numește Nepenthes, are forma unui felinar și intră în categoria celor mai înfricoșătoare plante din lume. Și, pe cât este de frumoasă, pe atât este de isteață. Nepenthes este o plantă carnivoră destul de încăpătoare cât să înghită o pasăre întreagă. Și nici nu face vreun efort pentru asta. Își deschide capacul, secretă o substanță care să atragă
prada și gata hrana. Nepenthes trăiește în pădurile din Insulele Oceanului Indian, Ceylon, Borneo, Sumatra și Madagascar.
Este viu colorată și extrem de atractivă, însă nu într-atât cât să te joci cu ea… junior genius • 13
Erupțiile vulcanice pot arunca cenușa la peste 30 km în aer. Cenușa poate fi dură, acidă, urât mirositoare și ne poate afecta grav plămânii.
Din nisipul vulcanilor... ies pui. O specie de păsări numită Maleo își îngroapă ouăle în nisipul fierbinte al vulcanilor. Când sparg ouale, puii ies la suprafață printr-o vizuină.
monștrii
naturĂ sălbaticĂ
Supervulcanii
Cei mai fascinați vulcani se numesc „supervulcani”. O erupție a unui supervulcan produce o „ploaie de flăcări” pe mii de kilometri. Aceasta poate scădea temperatura pe glob din cauza tonelor de particule de cenușă aruncate în atmosferă. Din fericire, acești monștri ai focului își arată rar forțele. Poate o dată la câteva sute de mii de ani.
din adâncuri
Nervoși, expozivi și extrem de fierbinți, vulcanii stăpânesc peste 80% din suprafața Pământului!
Erupții în culori
Vulcanii colorează apusurile. Când erup, particulele fine de cenușă se împrăștie prin razele soarelui și colorează cerul în nuanțe de corai și portocaliu.
Inelul de Foc zguduie Pământul
„Inelul de Foc” este o regiune în formă de potcoavă, care înconjoară Oceanul Pacific și în care „trăiesc” peste 450 de vulcani. Dintre aceștia 75% sunt activi, producând 90% din cutremurele care zguduie în prezent lumea.
14 • junior genius
Ce sunt vulcanii? Vulcanii sunt formațiuni geologice care iau naștere prin erupția gazelor, lavei și a cenușii din interiorul Pământului. Un vulcan se formează prin ridicarea scoarței terestre, sub presiunea gazelor și a rocilor topite, numite magmă. Acestea ies la suprafață printr-o deschizatură numită crater, iar
fenomenul se numește erupție. În centrul Pămâtului se produc procese fizico-chimice care degajă temperaturi de ordinul miilor de grade Celsius și care duc la topirea rocilor. La fel ca într-o oală cu capac, în timpul „fierberii” se formează gaze sub presiune, care sparg straturile scoarței de
la suprafață, ducând la apariția vulcanilor. Cum scoarța terestră nu are aceeași grosime pe toată suprafața Pământului, erupțiile se produc în zonele în care aceasta este mai puțin rezistentă sau în zonele cu crăpături (puncte fierbinți). Erupțiile mai pot apărea și la limita a două plăci tectonice.
Piatra ponce sau spuma de mare este singura rocă vulcanică plutitoare. Este gri, poroasă și sigur există și la tine în baie. Cu ea obișnuim să ne frecăm călcâiele.
Vezuviu este printre cei mai periculoși vulcani de pe Pământ. În anul 79, erupția lui a îngropat sub cenușă mai multe orașe. Astăzi, Napoli stă sub o bombă de foc... Vezuviu mocnește și este la un pas să erupă din nou.
În interiorul unui vulcan Erupția unui vulcan pornește din camera magmatică. Presiunea gazelor împinge magma la suprafață prin coșul vulcanic, sparge mai multe straturi de rocă și se ramifică în canale secundare pentru a elimina din presiune, formând unul sau mai multe cratere secundare. La suprafață apare un nor de gaze și cenușă, apoi magma iese prin craterul vulcanic și se transformă în lavă. Lava fierbinte se prelinge pe conul vulcanic și, în timp ce se răcește, se transformă în roci.
NOR DE CENUȘĂ
CRATERUL VULCANIC
CENUȘĂ VULCANICĂ
CRATER SECUNDAR
LAVĂ
CONUL VULCANIC
CANALE SECUNDARE
7. IO
Cele mai violente explozii vulcanice zguduie şi unul dintre sateliții lui Jupiter, numit Io. Erupția acestor vulcani este atât de puternică, încât cenușa lavei poate ajunge la 300 de kilometri de suprafața Lunii.
STRATURI DE ROCĂ
COȘUL VULCANIC
CAMERA MAG
MATICĂ
6. Lacul Toba
Cel mai mare lac vulcanic din lume, Lacul Toba, a fost creat de o explozie zdruncinătoare. Un profesor de la Universitatea din Illinois, Stanley Ambrozie, crede că ea a schimbat evoluția omenirii.
5. Taupo
în flă cel se a Fujy și este an ulc onia Jap rumos v f me. mai lu din
Vulcanul din Noua Zeelandă a produs două dintre cele mai violente erupții din lume. Vulcanul a aruncat în atmosferă pietre ponce, cenușă și o magmă vâscoasă, care a acoperit solul ca o pătură.
4. Tambora
Muntele Tambora se află în Indonezia. Erupția vulcanului a fost cea mai mare din epoca modernă. Ea a acoperit întreaga insulă Manhattan cu un strat gros de cinci centimetri de cenușă.
3. Krakatoa
Una dintre cele mai faimoase erupții din toate timpurile este Krakatoa. Ea a modificat apusurile de soare din întreaga lume, distrugând complet insula indoneziană Krakatau.
Fenomene imprevizibile Erupțiile vulcanilor pot fi silențioase sau explozive, aruncând cenușa și magma la mulți kilometri în aer. După scăderea presiunii, magma nu mai iese la suprafață, însă gazele continuă să o facă. În urma erupției, vulcanii pot rămâne activi sau pot deveni inactivi.
Vulcanii activi pot erupe des sau după secole de pauză, iar vulcanii inactivi nu prezintă activitate și este puțin probabil să mai erupă vreodată. În România, putem vizita munți vulcanici inactivi în vestul Carpaților Orietali. Printre ei se numără Oaș, Gutâi, Ţibleș, Călimani, Gurghiu și Harghita.
2. Santorini
Erupția vulcanică Santorini a fost catastrofală, fiind una dintre cele mai mari din istorie. Ea a devastat Insula Terra (actuala Santorini), precum şi comunitățile și agricultura de pe coasta nordică a Cretei.
1. Kikai Caldera
Este un crater-lac format de erupția unui vulcan bătrân și gigantic numit Akahoya. Vulcanul a avut una dintre cele mai explozive erupții din ultimii 10.000 de ani. Și este încă activ...
CELE MAI explozive Erupții ale vulcanilor
Erupțiile vulcanice pot declanșa tsunami, inundații, cutremure și avalanșe cu noroi și stânci. junior genius • 15
Revista care ÎŢI OFERĂ răspunsuri simple la întrebări complicate 13 Octombrie
15 Septembr ie
r ing Starfighte CADOU: A-w ars W LEGO® Star
CADOU: AT-DP LEGO® Star Wars
17 Noiembrie
CADOU Prototype LE : TIE Advanced GO® Star W ars
Junior Genius CU jucării LEGO
Luptă împotriva Imperiului cu A-wing Starfighter LEGO® Star Wars al Rebeliunii.
Patrulează străzile capitalei în căutarea rebelilor în AT-DP LEGO® Star Wars cu picioare duble.
Cutreieră planeta Lothal după rebeli cu TIE Advanced Prototype al Inchizitorului LEGO® Star Wars.
Revista Junior Genius, pentru că toți copiii sunt geniali! Nu găsești revistele la chioșcul de lângă casa ta? Fii genial și comandă-le direct la tine acasă accesând www.msz.ro/comanda