Clujul poeţilor (short version)

Proiect editorial susţinut de Banca Transilvania şi apărut sub egida Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca Concept grafic: Ciprian Butnaru www.ciprianul.ro Ediție îngrijită de Horia Bădescu Editori: Valentin Ajder, Vasile G. Dâncu Corectură: Cristina Braiț Ilustrație copertă: Adrian M. Popa Fotografii de: Dragoș Ludușan, Tiberiu Matei, Alexandru Poienaru Ciprian Butnaru, Răzvan Rotta Alin Ionescu, Ramon Mureșan, Alex Cîrţan, Radu Dan, «Chic Ville», Flaviu Vas, Antoniu Bumb, Andrei Joldoș, Nicu Chirobocea, Andrei-Mihai Purcărea, Agoston Szabo, Iosif Miclăuș, Alin Bălănean, Lucian Eugen Pop, Marius Neag, Palhegyi Attila Pele, Cristian Amza, Bianca Manea, Erika Kilin, Dan Mureșan, Andrei Dragon, Edmond Kreibik, Liviu Fărcaș, Sergiu Salcău, Gebe Alpar Allpee, Cristina Dorotan, Zoly Zelenyak, Sebastian Florian, Oana Mocean, Sergiu Șuleac, Anca Virginaș, Rareș Bogdan, Marius Mănăstireanu, Gabriela Ludușan © Asociaţia Culturală EIKON & Editura EIKON, 2013 Cluj Napoca, str. Bucureşti nr. 3A Redacţia: tel 0364 117252; 0728 084801; 0728 084802 e-mail: edituraeikon@yahoo.com Difuzare: tel/fax 0364 117246; 0728 084803 e mail: eikondifuzare@yahoo.com www.edituraeikon.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Clujul poeţilor / antolog. de Horia Bădescu. - Cluj-Napoca: Eikon, 2013 ISBN 978-973-757-795-5 I. Bădescu, Horia (antolog.)

821.135.1-1

Antologie de poezie de Horia Badescu

6

6+1

prefață

Poeții Clujului

Poeţii Clujului iubiţi de zei, Cu părelnice-aripi, cu, în ochi, divine scântei, Pe străzi cu, pierdute în vânt, coame lunge, Cu iubite, în vis, ca-n poveşti nibelunge (O, femei, o, femei cu contururi de liră – Iubiri, vechi iubiri, fericiri ce muriră...) În fiecare din ei un Ulyse, năier, Unei Cyrce, pe insula ei, prizonier...

Cu-o Ithacă în piept, din care, mereu, Nu îl apropie, ci îl departe un zeu...

Albii cu străini ţărmi printre care „Râul-Timp” undele-şi sună, amare, Suflete-flăcări ce nicicând nu se-ating, Frunţi peste care zăpezi stranii ning...

Poeţii Clujului când mor se fac stele Tainele lumilor pâlpâie-n ele...

Cândva, când pieriva-n neant Clujul-burg, Pe cer, şi-atunci, ele, siderând făr-amurg...

Teofil Rachiteanu

8

8+1

Colţ medieval la Cluj, 1570

Pe lângă Bastionul Croitorilor, pe strada unde stau alături biserica reformată şi alte case cu ogive medievale, o întâmplare se repetă, ciudată, în fiecare dimineață, pe la acelaşi ceas.

Se pot vedea pe-acolo înşiruite sub streşini ovale de-argilă. Ovale. Tulburătoare, frumoase ovale.

Trecătorii, purtaţi de febra dimineţii, se opresc brusc, în sus privesc. Întâi unul, apoi doi, apoi trei, în număr crescând, până când mulţimea zădărniceşte mersul, înaintarea, întoarcerea.

Gâlceava se stârneşte între tineri şi bătrâni.

Spre ovalele rânduite sub streşini cătând tinerii spun: „Sunt jumătăţi de sâni.”

Bătrânii răspund: „Sunt cuiburi de rândunici.”

Disputa se-ncinge aprigă, medievală, ca focul.

Fetele care se-abat prin preajmă se opresc şi ele o clipă. Apoi şovăitoare părăsesc locul prefăcându-se a nu-nțelege despre ce e vorba; sau intră zâmbitoare în biserică s-asculte orga.

Oamenii privesc nedumeriţi la statuia Sfântului Gheorghe, care încă n-a învins bălaurul.

Pe la amiază, în sfârşit, mulţimea se destramă. În câteva ceasuri argumentele ostenite sunt date uitării. Oamenilor le mor dovezile, treptat.

Ei se privesc străini parcă niciodată nu s-ar fi certat.

A doua zi disputa începe de la capăt.

Bătrânii spun: „Sunt jumătăţi de sâni!”

Tinerii răspund: „Sunt cuiburi de rândunici!”

Lucian Blaga

10

10+1

Napoca Nova

La Nord puţin pe mâna stângă vezi nişte case albe liniştite paralele.

După perdele trezite fantezii de pândă ţes zgomote cu umbra blândă din raze certe şi gălbui.

Sub preş e cheia. Să descui dar nu te-atinge de foi şi de unelte dizolvă liniile zvelte contururi statice colori tu nu te speria de nori când vin conturul să-ţi muleze.

Sinoptice priviri şi treze rotind buimac în cartier numai păduri nu vei găsi pe cer.

Copacii sunt tineri sau nu-s decât înfipţi în pământ de partea cealaltă iar aici lângă tâmpla Feleacului sus stau în casa cea mai înaltă.

Ieri azi mâine vino să priveşti sfios cum zboară păsările jos.

Ion Arcas

12

12+1

***

trec adolescente strada pe patine cu rotile semaforul arde în culori nubile în vitrine manechine cu privirea sumbră cerşetori blazaţi moţăie la umbră pe Feleac pasc turme paşnice de oi bilingv un idilic cântec de cimpoi lin plutesc vapoare pe Canalul Morii – orice-ar spune lumea nu beau scriitorii

Ioan Pavel Azap

34

34+1

Eremia Grigorescu* * nome d’une rue de Cluj

Une étoile dans la vitre de train depuis des heures nous accompagne.

Qu’attend-elle de nous ? Dans la vitre une étoile de colline en colline.

Des ovations montaient soudain de stade dans la vallée, jusqu’à mi-pente des vergers sous l’arc-en-ciel dans l’air chargé de grappes de la pluie.

Une étoile dans la vitre de train depuis des heures nous accompagne, de peuplier en peuplier et dans le blanc nuage nocturne a disparu. Dans un instant de ces jours d’amitié ne restera rien.

Dans les syllabes de la langue étrangère j’aurais voulu m’étendre : tout symbole devenait signe et tout signe était geste.

Une étoile, en haut, à droite, a disparu, nous accompagne.

Sur la vitre ensemble tournent à présent les constellations des quatre saisons et l’étoile du matin.

Gérard Bayo

36

36+1

Strada Eremia Grigorescu

De ceasuri întregi la fereastra trenului ne-nsoţeşte o stea.

Ce vrea ea de la noi? În fereastră, o stea, din colină-n colină.

Din stadionul din vale urcă ovaţii până la mijlocul dealului acoperit de grădini, în aerul încărcat de ciorchinii de ploaie, sub curcubeu.

O stea în fereastra trenului, de ceasuri întregi ne-nsoţeşte, din plop în plop, şi-n albul nour noptatic s-a stins. Într-o clipă din zilele-acestea de prietenie nu va rămâne nimic. În silabele limbii străine aş fi vroit să-mi aflu odihna: orice simbol devenea semn şi orice semn era gest.

O stea, acolo sus, la dreapta, a dispărut, ne-nsoţeşte. În fereastră rotesc acum constelaţiile tuturor anotimpurilor şi steaua dimineţii de-asemeni. (în româneşte de Horia Bădescu)

Gérard Bayo

38

38+1

De iuventute

Ascultă cum cântă întâiele brume, dezmăţ de culori e-n copacii ursuji; acum te poţi pierde pe străzi fără nume, e toamnă nebun de frumoasă la Cluj!

Acum bate-n turnuri o oră regală, din vechi manuscripte vocabule ies, e-un ceas când oraşul în haine de gală începe să cânte „sumus dum iuvenes!”

O stea poţi purta noaptea asta pe umăr, poţi iubi, poţi vorbi cu prietenii duşi, poţi uita anii care se-adună la număr; e toamnă nebun de frumoasă la Cluj!

Horia Badescu

76

76+1

Clujul pictorului Jakob Vargo

Orașul acesta e chiar o orgă prin care sângele trece din părinți în părinți în dimineața de primăvară când ploile luminează ca părul fiicelor orașul acesta e chiar o muzică înmiresmată ce plutește de pe suflet pe suflet în seara de primăvară când străzi și turnuri se năpustesc în descriere orașul acesta e chiar harul verbului năzuind la revelație în noaptea de primăvară când poemul pune botniță morții orașul acesta e chiar limba în care se scrie poemul ca boare de altar adumbrit de părul Maicii Domnului

Ion Cocora

78

78+1

Cluj-Napoca… à cœur ouvert À l’accueil de ses habitants À Persida Rugu, mon amie lointaine

C’était un petit Christ gris, figé dans un reflet d’argent.

Son fin visage bordé d’épines et penché vers la terre semblait se résigner à la rejoindre, comme celui d’un fils se soumettant au silence mystérieux de son père.

C’était un joli bijou, simple mais attirant, alliant la souffrance discrète à l’amour cinglant.

Il pendait au cou d’une dame dont le sourire naturel flottait sur des traits inconnus et accueillants. « Comme il est beau ! » Osais-je lui dire en le désignant. « N’est-ce-pas !... Il est l’image du bien » ... « Prenez-le ! Gardez-le ! Si ! Si ! Je vous l’offre ! » me dit-elle au terme d’un court moment.

Depuis, je porte un peu de ciel Roumain sur ma poitrine de pêcheur parisien.

Je le porterai jusqu’à ma dernière heure, non comme un porte-bonheur, mais comme un billet de séjour dans une étrange contrée du cœur où règnent la gentillesse et la simplicité.

Qu’il soit sous la garantie du Christ n’est pas pour déplaire à mes sentiments.

Il est le meilleur symbole du désintéressement.

Cluj m’a confirmé ce que je savais déjà : l’humanité peut se révéler parfois encore plus belle que la nature !

Maurice Couquiaud

80

80+1

Cluj-Napoca… cu inima deschisă Locuitorilor lui care m-au primit Persidei Rugu, prietena mea de departe

Era un mic Christ gri, îngheţat într-o lucire de-argint.

Chipul lui fin înconjurat de spini se pleca spre pământul în care părea resemnat să se-ntoarcă, precum chipul unui fiu supunându-se misterioasei tăceri a tatălui său.

Era o bijuterie frumoasă, atrăgător de simplă, unind suferinţa-mpăcată cu sfâşietoarea iubire.

Atârna la gâtul unei doamne al cărei surâs firesc plutea peste trăsături necunoscute şi primitoare. „Cât e de frumoasă!” am încercat să-i spun arătându-i-o. „Nu-i aşa!... E imaginea binelui”… „Luaţi-o! Păstraţi-o! Da! Da! V-o dăruiesc!” mi-a spus ea, după o clipă.

De-atunci, port un pic din cerul României pe pieptul meu de pescar parizian. Îl voi purta până la sfârşitul zilelor mele.

Nu ca pe un porte-bonheur, ci ca pe un bilet de sejur într-un straniu ţinut al inimii unde domneşte simplitatea şi curtenia.

Să se ştie sub veghea lui Christ nu-i displace inimii mele.

El e cel mai bun simbol al generozităţii.

Clujul mi-a confirmat ceea ce ştiam de mult timp: decât natura, mult mai frumoasă se-arată uneori umanitatea. (în româneşte de Horia Bădescu)

Maurice Couquiaud

82

82+1

Se însera

Se însera ningea liniştit sub pieliţa translucidă a capului am visat că strada episcop ioan bob se umpluse deodată de turme de elefanţi şi de lei se făcea că la bisericuţa din colţ veronica micle era mireasă iar şirul vesel de nuntaşi se scurgea ca un râu tulbure din cer ningea liniştit alunecam ca pe schiuri în visul unui împărat chinez care se credea fluture.

Ion Cristofor

84

84+1

Instantanee

În Piaţa Centrală amintirea lui Blaga alunecă peste zidurile Catedralei sub dinţii de aer ai timpului. „Îmi dai un leu?” auzi glasul unsuros al unei ţigănci cu ochii de înger.

Saltimbancii şi paiaţele au fost excluse: locul lor l-au luat cărţile necitite, înjurăturile fetelor ce îşi rup tocurile în macadam, mersul în zig-zag al unui beţiv.

Prin vitrine roase de vreme trec animale ciudate, peste vestigii romane mamele îşi duc la plimbare copiii în cărucioarele ca nişte sicrie de sticlă.

Dincolo de Someş, peste coline, e o mare însângerată ce nu te mai lasă să ştii dacă e capătul nopţii sau începutul de zi.

Stefan Damian

224

224+1

Noua constituţie a oraşului

Poezia s-a aşternut peste oraş Ceaţa a ridicat ochiul metaforei Câinele negru a muşcat cerul Poetul pleacă la plimbare cu pisica albastră pe bucata de timp din buza cartierului Poezia joacă şotronul cu adolescenţa în parcurile îngheţate de catacombele memoriei Inima a explodat în pântecele iubitei floare udată de secetă – toamna gospodinelor Poezia este noua constituţie a oraşului Fiecare cetăţean o mănâncă pe pâine Fiecare om face dragoste în cuvinte Poezia şi-a făcut cuib în oraş Oamenii zboară numai însoţiţi de Dumnezeu.

Ionut Tene

226

226+1

Burg transilvan

Mă plimb prin burg, pedestru, fără nimb, suflet damnat, surghiunului scăpat, un greier îmbătat de zarzări cântă, hoinarul vânt păcatele îmi zvântă, am ţoale vechi de nobil scăpătat, dar ifose de împărat.

Vin din războaie reci şi vă conjur, în nopţile când Luna lin descreşte, să înţelegeţi că sunt dus puţin, că-n cârji, pe ifose abia mă ţin, pe orgoliul bătrânelor armuri, în care doar ecoul hodineşte.

M-am întrupat din vorbe, frumuseţii chiar sclav i-am fost şi-am stat aproape, la mese verzi cu dogii şi cu regii, duh blând din muribundele Veneţii, un trup suav plutind pe ape, un condamnat ucis spre slava legii.

Azi trec tăcut şi cad sub un arţar, întins cu norii de-asupră-mi, peste, când pe tunica mea de ghinărar, din cer veniţi să-mi ciugulească bumbii, m-au împănat prigorii şi porumbii, trimişi de Domnul să-mi aducă veste.

Mircea Vaida-Voevod

228

228+1

Cluj

Se plimbă Evul Mediu pe străzi în libertate...

Nimic din ce se mişcă nu l-a citit pe Proust.

– Cum zilele şi norii treceau şi atunci alene şi-amurgul înmuia în sânge gros, vetust pufoasele-i madlene – Un orologiu bate ca-n vis, pierdute ore...

Reclame şi antene pe ziduri de cetate lângă Corvin, la Dom pubele tricolore...

Pe Corso am văzut bărbaţi, femei în zale – ca să-şi vorbească, unii îşi ridicau viziera – studenţi aprinşi, la Ursus se mai luptau cu hunii.

Eu, cu-o tristeţe nouă, Călcam pe vechea jale.

Theodor Vasilache

230

230+1

Cluj. Celălalt Cavaler

Până unde se-ntinde oraşul acesta, cum ştiu eu că sunt în „Clujul meu”, mă întreb venind spre librăria „Universităţii”. Vitrinele, cerul de deasupra regelui Mathias, femeile îmi par desăvârşite.

Ce-aş putea să cânt, ce-aş putea slăvi?

Am scris de dimineaţă în sălile Bibliotecii „Lucian Blaga”. Despre „femei-cruciat, femei de treflă, verzi-purpurii”. Ies deasupra paginii albe precum dintr-un mâl de ape, nuferii. Le-am văzut, le-am iubit sau doar am citit despre ele? „Uită-te la noi, zice Muri, nu e important să fim pe străzi, ci să vină din sensul opus Celălalt cavaler al Ordinului Nopţii...”

La masa de la „Clubul T” paharul neatins al lui Radu Săplăcan e un sarcofag din care broscuţele ies, sar în balta creierului şi orăcăie: „Nu vă fie teamă, smintiţilor, moartea nu ne caută. Ştie că ne întoarcem de bună voie la ea precum păsările la cuib.

La cuibul frigului din versurile neterminate...”

Azi „Clujul meu” a fost cât un imperiu: l-am văzut pe Adrian, pe Petru, pe Dragolea, pe Manasia, pe Azap. Printre ceşti de cafea erau grămădite revistele Steaua, Verso, Tribuna şi Poesis. Nimeni nu citeşte când stă între regi: gloria de-a fi în Cluj întrece finalul oricărui poem. Ce-aş putea să cânt, ce-aş putea slăvi?

George Vulturescu

232

232+1

Nopți de insomnie Cluj, 1995

în care timpul doare fals ca o amputare noapte de noapte – tras pe orologiu până-n zori, când mâhnirea se zvântă în ţipătul goelanzilor în vreme ce cu o mână abia-mpovărată de sânge împingi oblonul şi e doar o mână ridicată a veghe deasupra unei aşezări încă somnolând

sub crucea vechiului Dom într-o nefugară duminecă de iarnă a unei dies domini, cum deseori spuneai surâzând, însă orice denumeşti trebuie mai întâi să distrugă spre a putea renaşte într-o minte tropicală de om. nepăsare limpezită-n nepăsare. doar atât să fi fost? în plină vrăjmăşie a limbii cu mintea şi inima

din lehamite şi făţărnicie eram deja străini în propria ţară mult înainte de-a deveni fantoşe tragice într-o piesă scrisă cu sânge.

234

234+1

răni. răni deschise. alte scenarii. alţi actori. alte măşti.

unde doar tot ce e muritor e real unde sudoarea frunţii are gustul trădării.

om fără cuvânt. unde la început a fost Cuvântul pe care va trebui să-l traversăm cu toţii. să rămână doar mâna ta întinsă deasupra unei aşezări într-o iarnă tăinuindu-şi până şi numele? gonind în febre printr-o negură de suburbie loviţi de neîncredere temându-se de spaima ce dospeşte înlăuntru nefăcând nicicând, ce-n taină-şi doresc. Acuzând Adaptându-se. Cântând mereu în strună unuia, altuia într-o irosire demnă de-o nefugară după-amiază

a unei oarecare dies domini Îmbătrânind în nepârguire, aidoma roadelor Smochinului, ce nu s-au copt… doar s-au trecut când e doar teama de-a te decide ce lent te preschimbă-n călău.

236

236+1

şi stai în camera ta şi-afară colcăie nebunia ca boală bântuie boala ca sminteală stai şi te-ntrebi – şi-acum? şi-ţi pare, că cineva te aţinteşte neclintit. şi ieşi. şi te-ntrebi – încotro? şi strada fâşâie între capote. şi nimeni nu-ţi caută ochii. între becuri şi reclame de noapte unduie masca mortuară a unui popor între reclame de noapte şi localuri oraşul îşi devoră victimele odrasle dintr-un tablou al lui francisco goya. numai atât să fi fost? acum, când deodată revezi cu ochii minţii piaţa din faţa vechiului Dom, unde departe de vânzoleală şi irosire păsări şi copii nu se mai desluşesc într-o forfotă de alb ori poate e doar lumina scăzută a unei după-amiezi de iarnă dintr-o duminecă oarecare a unei dies domini?

Andrei Zanca

238

238+1

Cluj 1990

Voici, pour le promeneur, une ville – ville grise, exsangue mais colorée par l’amitié, grand manteau de poèmes mis soudain sur ses épaules.

Promeneur, parti à la rencontre de deux poètes – l’un, délicat fantôme, Lucian au chant profond replié sur les âmes comme les ailes d’un oiseau de nuit; l’autre, colosse au beau visage, dans la nuit d’équinoxe marquée par le fer des épines.

Promeneur qui soudain croise des roms égarés dans une rue vide, portant un bidon d’essence vide à la recherche d’un garage, inaccessible paradis de la chimère capitaliste, à l’incurable morsure.

Ville offerte Ville ouverte Ville homme et femme Cluj viril et Napoca, jeune femme roumaine à la démarche dansante sous la neige étoilée et le souvenir du feu.

jean-Luc Wauthier

240

240+1

Cluj 1990

Iată, pentru cel ce se preumblă prin el, un oraş – oraş gri, palid, dar strălucind de prietenie, largă pelerină de poeme aşezată dintr-o dată pe umeri.

Hoinar plecat la-ntâlnirea cu doi poeţi – unul, delicată fantasmă, Lucian cel cu cântec adânc, peste suflete-nchis precum aripile unei păsări de noapte; celălalt, un voinic arătos, în noaptea echinoxului cu fierul spinilor însemnat.

Hoinar încrucişându-se pe-o stradă pustie cu romi rătăciţi, ducând un bidon gol de benzină în căutarea unui garaj, inaccesibil paradis al himerei capitaliste, cu muşcătura fără de leac.

Oraş dăruit Oraş deschis Oraş bărbat şi femeie Cluj viril şi Napoca, tânără femeie română cu umblet dansant sub zăpada-nstelată şi amintirea de foc.

(în româneşte de Horia Bădescu)

jean-Luc Wauthier

242

242+1

postfață

Clujul poeţilor şi poeţii Clujului... O dublă oglindă, un orizont catoptric în care se-ncheagă reflexele imaginare ale oraşului de pe Someş şi, deopotrivă, fumegoasele, fantasmaticele siluete ale poeţilor lui. Nu doar ale acelora care sunt sau i-au fost pentru o vreme locuitori, ci şi ale celor trecători de-o clipă, cărora le-a îmbolnăvit pentru totdeauna sufletul cu farmecul lui, locuindu-le la rându-i imaginaţia.

Clujul poeţilor e o aşezare fără contururi precise, o sumă de arcane interioare, dar care se arată a fi mai mult decât atât. Clujul poeţilor străbate, cu anii şi anotimpurile sale, anii şi anotimpurile fiecăruia. El e al fiecăruia şi al nimănui. E făcut din nostalgii, din regrete, din fericiri şi amărăciuni, din neîmpliniri existenţiale pe care le plăteşte în numele oamenilor, din iubiri pe care le sărbătoreşte în numele aceloraşi. El e deopotrivă carpe diem şi eheu fugaces, juvenes dum sumus şi memento mori. Dar mai presus de toate, o nesfârşită poveste de dragoste orfică, povestită şi repovestită de fiecare protagonist al ei.

Clujul cu străzile şi pieţele lui, cu statuile şi clădirile sale, cu universităţile, cu cafenelele şi birturile sale, cu Feleacul şi Someşul lui şi cu podurile acestuia, Clujul estudiantin, Clujul boemei, Clujul oamenilor – palpită în aceste poeme semnate de poeţi români şi străini.

În fine, ca orice antologie, Clujul poeţilor nu este una exhaustivă, ci una făcută după puterile noastre şi înţelegerea autorilor care au dorit a ne fi părtaşi, menită a da mărturie despre acea legătură interioară, plină de tandreţe, stabilită între bătrâna urbe transilvană şi poeţii săi şi a-i îndemna şi pe alţii să încerce o asemenea întreprindere.

Poemele care „povestesc” Clujul sunt mult mai multe. În această antologie, fiecărui poet poemul său.

Celelalte rămân la îndemâna doritorilor.

Horia Badescu

cuprins/poeți/poezii f o t o g r a f i (i)

I

Antologie de poezie Teofil Răchițeanu / p r e f a ț ă / Poeții Clujului

4+1

Lucian Blaga / Colţ medieval la Cluj, 1570

6+1

Ion Arcaș / Napoca Nova

8+1

( foto © Dragoş Luduşan, 4) ( foto © Tiberiu Matei, 6)

( foto © Dragoş Luduşan, 8)

Ioan Pavel Azap / ***

10+1

Severino Bacchin / Notte romena

12+1

Severino Bacchin / Noapte românească

14+1

A. E. Baconski / Ploi de mai la Cluj

16+1

Balázs Imre József / Statuia de aer (Levegőszobor)

22+1

Balla Zsófia / Oraşul meu

24+1

Sânziana Batiște / Vino acum

26+1

Jeanine Baude / Poètes

28+1

Jeanine Baude / Poeți

30+1

( foto © Dragoş Luduşan, 10) ( foto © Dragoş Luduşan, 12)

( foto © Alexandru Poienaru, 14)

( foto © Tiberiu Matei, 16 / © «Chic Ville» – I love Cluj, 18 © Tiberiu Matei, 20) ( foto © Dragoş Luduşan, 22)

( foto © Alin Ionescu – I love Cluj, 24) ( foto © Ramon Mureşan – I love Cluj, 26) ( foto © Alex Cîrţan – I love Cluj, 28) ( foto © Dragoş Luduşan, 30)

II

Gérard Bayo /Eremia Grigorescu

32+1

Gérard Bayo / Strada Eremia Grigorescu

34+1

Horia Bădescu / De iuventute

36+1

Mihai Beniuc / Strada Regală

38+1

Eta Boeriu / Oraşului de fiecare clipă

40+1

Mariana Bojan / De ce nu cade ploaia

42+1

Gabriel Bota / cluj, piața unirii

44+1

Ion Brad / Odă clujeană

46+1

Lavinia Braniște / Strada Horea

50+1

Yves Broussard / Cluj en poésie

52+1

Yves Broussard / Clujul poeţilor

54+1

Virgil Bulat / Ilustrate clujene (1)

56+1

Alexandru Căprariu / Mică autobiografie

58+1

Ruxandra Cesereanu / Pitia

60+1

( foto © Dragoş Luduşan, 32) ( foto © Tiberiu Matei, 34)

( foto © Radu Dan – I love Cluj, 36) ( foto © Dragoş Luduşan, 38) ( foto © Dragoş Luduşan, 40) ( foto © Dragoş Luduşan, 42)

( foto © Ciprian Butnaru, 44)

( foto © Tiberiu Matei, 46 / © Bianca Manea – I love Cluj, 48) ( foto © Dragoş Luduşan, 50) ( foto © Dragoş Luduşan, 52)

( foto © Flaviu Vas – I love Cluj, 54)

( foto © Nicu Chirobocea – I love Cluj, 56) ( foto © Dragoş Luduşan, 58)

( foto © Antoniu Bumb – I love Cluj, 60 / © Andrei Joldoş – I love Cluj, 62 / © Dragoş Luduşan, 64)

III

Doina Cetea / Lulu de Cluj

66+1

Dumitru Cerna / Ronsetul Călătoriei

70+1

Minerva Chira / Urbe napocană

72+1

Ion Cocora / Clujul

74+1

Maurice Couquiaud / Cluj-Napoca… à cœur ouvert

76+1

Maurice Couquiaud / Cluj-Napoca… cu inima deschisă

78+1

Ion Cristofor / Se însera

80+1

Ștefan Damian / Instantanee

82+1

Vasile G. Dâncu / La cafeneaua Arizona

84+1

Victor Felea / „Arizona”

86+1

Dinu Flămând / Oraş

88+1

Emil Giurgiuca / Drumul

90+1

Mircea Goga / Oraşul

92+1

Vasile Gogea / Vedere din Clausenburg

94+1

( foto © Andrei-Mihai Purcărea – I love Cluj, 66 / © Răzvan Rotta, 68)

( foto © Dragoş Luduşan, 70)

( foto © Dragoş Luduşan, 72)

( foto © Dragoş Luduşan, 74)

( foto © Dragoş Luduşan, 76)

( foto © Tiberiu Matei, 78)

( foto © Dragoş Luduşan, 80)

( foto © Dragoş Luduşan, 82)

( foto © Agoston Szabo – I love Cluj, 84)

( foto © Dragoş Luduşan, 86)

( foto © Iosif Miclăuş – I love Cluj, 88)

( foto © Dragoş Luduşan, 90)

( foto © Dragoş Luduşan, 92)

( foto © Alin Bălănean – I love Cluj, 94 / © Dragoş Luduşan, 96)

IV

Gheorghe Grigurcu / Suită clujeană

( foto © Lucian Eugen Pop – I love Cluj, 98 / © Marius Neag – I love Cluj, 100 / © Tiberiu Matei, 102)

98+1

Bazil Gruia / Vis în echinocţiul Clujului

104+1

Aurel Gurghianu / Horaţiană

106+1

Octavian Hoandră / Jurnalul de la Klausenburg

108+1

Vasile Igna / Sănătatea ruinelor

112+1

Negoiță Irimie / Sub tâmpla Feleacului

114+1

Emil Isac / Cântec de toamnă

116+1

Martha Izsác / În holul hotelului Continental

118+1

Philippe Jones / En souvenir vivace

120+1

Philippe Jones / O amintire vie

122+1

Lászlóff y Aladár / La galeria de tablouri

124+1

Ștefan Manasia / eu şi seniorul sârb Vasko Popa

128+1

Rodica Marian / Transilvania.

Pescăruşi şi ziduri medievale (Autoportret)

132+1

( foto © Palhegyi Attila Pele – I love Cluj, 104) ( foto © Dragoş Luduşan, 106)

( foto © Dragoş Luduşan, 108 / © Tiberiu Matei, 110) ( foto © Dragoş Luduşan, 112)

( foto © Cristian Amza – I love Cluj, 114) ( foto © Tiberiu Matei, 116)

( foto © Dragoş Luduşan, 118)

( foto © Erika Kilin – I love Cluj, 120) ( foto © Dragoş Luduşan, 122)

( foto © Dragoş Luduşan, 124, 126)

( foto © Dan Mureşan – I love Cluj, 128 / © Dragoş Luduşan, 130)

( foto © Alexandru Poienaru, 132 / © Andrei Dragon – I love Cluj, 134 / © Tiberiu Matei, 136)

V

Paul Mathieu / J’étais à Cluj

138+1

Paul Mathieu / Eram la Cluj

140+1

Victor Constantin Măruțoiu / În preajma Calvariei

142+1

Alexandra Medrea / Café de Cluj

144+1

Alexandra Medrea / Café de Cluj

146+1

Virgil Mihaiu / În replică

148+1

Molnos Lajos / Mama – toamna

154+1

Ion Mircea / Solilocviu

156+1

Nicolae Mocanu / Cluj 1985

158+1

Gavril Moldovan / Oraşul care mă ţine minte

160+1

Ioan Moldovan / Nu parcaţi

164+1

Daniel Moșoiu / Statistică

166+1

Ion Mureșan / Întoarcerea fiului risipitor

168+1

Marcel Mureșeanu / O, Cluj frumos, o, Cluj frumos

172+1

( foto © Edmond Kreibik – I love Cluj, 138)

( foto © Liviu Fărcaş – I love Cluj, 140)

( foto © Marius Neag – I love Cluj, 142)

( foto © Dragoş Luduşan, 144)

( foto © Sergiu Salcău – I love Cluj, 146)

( foto © Dragoş Luduşan, 148, 150, 152)

( foto © Dragoş Luduşan, 154)

( foto © Dragoş Luduşan, 156)

( foto © Dragoş Luduşan, 158)

( foto © Gabriela Luduşan, 160 / © Dragoş Luduşan, 162)

( foto © Gebe Alpar Alpee – I love Cluj, 164)

( foto © Dragoş Luduşan, 166)

( foto © Alexandru Poienaru, 168 / © Tiberiu Matei, 170)

( foto © Cristina Dorotan – I love Cluj, 172)

VI

Yves Namur / À Cluj, avec Lucian Blaga

174+1

Yves Namur / La Cluj cu Lucian Blaga

176+1

Ioan Negru / Cetățuia

178+1

Olimpiu Nușfelean / Colb pe oraş

182+1

Maria Pal / Cu pas egal

184+1

Adrian Păunescu / Dor de Cluj

186+1

Mircea Petean / În capitala Provinciei

190+1

Jean Poncet / La foi est exil

194+1

Jean Poncet / Credinţa şi exilul

196+1

Augustin Pop / Călăreţul fără cap

198+1

Ion Pop / Curriculum vitae

200+1

Adrian Popescu / Oraş-surâs

202+1

Aurel Rău / Străzi din Cluj

204+1

Persida Rugu / Relief interior

206+1

( foto © „Cluj 1918-1938” - Colecții B.J.C. „Octavian Goga”, 174) ( foto © Ciprian Butnaru, 176)

( foto © Zoly Zelenyak – I love Cluj, 178 / © Sebastian Florian – I love Cluj, 180) ( foto © Dragoş Luduşan, 182) ( foto © Dragoş Luduşan, 184)

( foto © Tiberiu Matei, 186 / © Ciprian Butnaru, 188) ( foto © Oana Mocean – I love Cluj, 190 / © Dragoş Luduşan, 192) ( foto © Marius Neag – I love Cluj, 194) ( foto © Dragoş Luduşan, 196)

( foto © Sergiu Șuleac – I love Cluj, 198)

( foto © Marius Mănăstireanu – I love Cluj, 200) ( foto © Flaviu Vas – I love Cluj, 202) ( foto © Dragoş Luduşan, 204) ( foto © Dragoş Luduşan, 206)

VII

Miron Scorobete / Pe Podul Garibaldi

208+1

Dominic Stanca / Numele meu

210+1

Radu Stanca / Slavă ţie, oraş...

212+1

Aurel Șorobetea / Descântec de Cluj

214+1

Flavia Teoc / Pastel la Cluj

218+1

Victor Țarină / PINK FLOYD sau Pod peste Someş

220+1

Ionuț Țene / Noua constituţie a oraşului

222+1

Mircea Vaida-Voevod / Burg transilvan

224+1

Theodor Vasilache / Cluj

226+1

George Vulturescu / Cluj. Celălalt Cavaler

228+1

Andrei Zanca / Nopți de insomnie

230+1

Jean-Luc Wauthier / Cluj 1990

236+1

Jean-Luc Wauthier / Cluj 1990

238+1

Horia Bădescu / p o s t f a ț ă

240+1

( foto © Dragoş Luduşan, 208) ( foto © Dragoş Luduşan, 210)

( foto © Andrei Joldoş – I love Cluj, 212)

( foto © Rareş Bogdan – I love Cluj, 214 / © Marius Neag – I love Cluj, 216) ( foto © Dragoş Luduşan, 218) ( foto © Dragoş Luduşan, 220)

( foto © Anca Virginaş – I love Cluj, 222) ( foto © Dragoş Luduşan, 224) ( foto © Dragoş Luduşan, 226) ( foto © Tiberiu Matei, 228)

( foto © Dragoş Luduşan, 230, 232 / © Gabriela Luduşan – I love Cluj, 234) ( foto © Dragoş Luduşan, 236) ( foto © Dragoş Luduşan, 238) ( foto © Dragoş Luduşan, 240)

Sf창rsit