Minori-tarii

Minori-tarii O revistă pentru conștientizarea suferințelor celor de lângă noi

Nr.1/ Iunie 2011

Din cuprins: Exerciţțiu de sinceritate -­‐ pag.2 Băleni, un model de toleranţță socială -­‐ pag.4 Rromii, încotro? -­‐ pag.5 Puţțină istorie -­‐ pag.6

Argument Probabil vă întrebați cu toții cum a luat naștere acestă revistă și care a fost motorul care a pus în mișcare această inițiativă. Ei bine, răspunsul nostru este simplu: Așa nu se mai poate!

Problema pe care am identificat-o împreună se numește "intoleranță socială si discriminare". În Colegiul Economic "Ion Ghica" din Târgoviște, care se vrea, de altfel, o instituție tolerantă, își desfasoară activitatea un număr de 30 elevi de etnie Rromă, pe cele patru niveluri de studiu, elevi care au beneficiat de "măsuri afirmative" și au intrat pe locuri special rezervate.

Cei mai mulți dintre aceștia, adică un număr de 16 elevi, sunt în clasa a 9-a.

Deși, numărul lor este mic, raportat la numărul total al elevilor din această școală (1250), deși, dintre aceștia, numai trei au, ocazional, un comportament care necesită intervenția gardianului sau a consilierului școlar, atitudinea cea mai evidentă față de acesti elevi este una de intoleranță.

Constantând acest lucru și fiind motivați și de competiția organizată de Centrul Rațiu pentru Democrație - "Toleranță și conviețuire în spațiul public" – ne-am gândit la un proiect prin care gradul de intoleranță să fie redus cel puțin la jumătate. Într-o primă etapă am aplicat colegilor noștri de la clasele a 10-a și a 11-a un chestionar, ale cărui rezultate au relevat următoarele aspecte: - principala cauză a acestui comportament, inadecvat pentru timpul pe care îl trăim este, paradoxal, ignoranța. Cei mai mulți dintre repondenții noștri (cca 50%) nu au informații corecte despre ce înseamnă "etnia rromă", care sunt originile și motivele pentru care ei sunt stigmatizați astăzi; - cele mai importante metode pentru a stimula informarea corectă și creșterea gradului de conștientizare în privința etniei rrome, sunt, după cum precizează cca. 65% dintre repondenții noștri, mass-media.

Prin urmare, ținând cont de aceste rezultate, am decis să întemeiem o publicație, cu regim lunar, care să se numească "Minori-tarii", semnificația titlului fiind, mai degrabă, legată de puterea pe care o pot avea minorii (adică noi) în rezolvarea problemelor lumii de azi și în modelarea lumii de mâine.

1 2

Minori-tarii

Nr.1 -

Iunie 2011

Lângă inimă un fir perfid de idee, singur străbate acest deşert nemilos.

Dacă m-aş îmbolnăvi de sinceritate mi-aş umple stiloul cu lacrimi şi l-aş lăsa să facă acea dîră memorabilă pe caietul ce îl voi arunca mîine la coş.

(Nicolae Sava – Insolența nopților)

Exercițiu de sinceritate

2

Se vorbeste mult despre democraţție, despre principiile care o guvernează, despre nondiscriminare și egalitate de șanse. Câtă substanţță are însă această discuţție în ceea ce privește etnia rromă? Ce ar răspunde realitatea imediată dacă ar fi chestionată în acest sens?

Putem spune că egalitatea de șanse este o realitate care îmbracă decent această democraţție?

Cel mai probabil că răspunsul care ar trece testul sincerităţții ar fi NU. Minoritatea romă, cu o pondere reprezentativă în totalul populatiei, s-­‐a aflat de multe ori, de-­‐a lungul istoriei, la limita inferioară a societăţții.

Populaţție nomadă, preocupată mai degrabă de conservarea tradiţțiilor proprii decât de confiscarea puterii politice din mâinile mai-­‐ marilor vremii, Rromii au fost deseori izolaţți de către populaţțiile majoritare, fiind ţținta prejudecăţților și a atitudinilor discriminatorii.

Romii, ca populaţție cu o cultură proprie, sunt, bineînţțeles, diferiţți de majoritate. Dar acesta nu este în sine un lucru rău. Totul depinde însă de felul în care celelalte etnii tratează aceste diferenţțe.

Prima prejudecată cu care se confruntă aceasta

etnie este faptul că “Rromii sunt negri”. Și, dacă este adevărat că unii romi au pielea mai închisă la culoare, acest lucru nu ar trebui să ne facă să îi privim cu alţți ochi, să îi marginalizăm, pentru că “sufletul nu are culoare”. Problema nu ar fi atât de gravă, dacă aceasta ar fi singura prejudecată. Însă rasismul se propagă pe calea unor prejudecăţți și mai profunde, cu privire la moralitatea și educaţția acestora -­‐ “Rromii fură, rromii nu se spală, rromii nu merg la școală”. Aceste caracterizări sunt lansate, cel mai adesea, fără discernământ și fără judecată prealabilă la injusteţțea unei generalizări. Formularea corectă ar fi “UNII rromi fură”. La fel cum și UNII români fură. În aceeași ordine, “UNII rromi nu se spală”, își are explicaţția cea mai firească în faptul că au o situaţție materială precară, fapt care îi împiedică, cel mai adesea, să-­‐și achiziţționeze produse de curăţțenie eficiente. Culoarea pielii lor nu trebuie ascociată automat cu nerespectarea normelor de igienă. (continuare pag. 3)

1 2

Minoritarii

Nr. 1 – Iunie 2011

Cu un creion roşu, aprins, am subliniat totul, "memoria să-şi facă sublim datoria.

Pe de altă parte, lipsa educaţției, ca principală justificare a comportamentului lor la limita societăţții, nu este o vină ce stă automat în dreptul lor, pentru că educaţția presupune anumite costuri pe care, cel mai adesea, populaţția rromă nu și le permite. Ori această problemă nu aparţține exclusiv etnicilor, ci apartine, în egală măsură, și sistemului politic ce nu are altă menire decât rezolvarea problemelor comunitătii. Consultând istoria, vom descoperi că rromii, populaţție nomadă dar nu invadatoare, a fost obligată să rămână pe teritoriul ţțării noastre și să suporte, de-­‐a lungul timpului, umilinţțele și persecuţțiile populaţției majoritare, fără a avea posibilitatea de a-­‐și apăra drepturile sau de a-­‐și expune opinia. Din această perspectivă, orice încercare de justificare a comportamentului discriminator pe motiv că ,,Statul nu are bani pentru a rezolva problema rromilor,, ar trebui să stârnească reacţția unanimă a cetăţțenilor, căci incluziunea etnicilor rromi este, măcar la nivelul minimei moralia, o condiţție a sănătăţții unei societăţți.

La ora actuală, există câteva asociaţții care sunt dedicate apărării drepturilor etnicilor rromi și care, prin intermediul proiectelor cu finanţțare europeană, reușesc să pună câte o cărămidă la

edificiul recuperării lor culturale. Printre acestea se numără: ”Deceniul de incluziune a romilor” (la nivel European), Asociaţția Femeilor Rrome din România, ”Discriminarea rromilor se învaţță acasă. Cunoaște-­‐I înainte să-­‐I judeci”-­‐ campanie derulată de S.P.E.R. ( Secretariatul General al Guvernului și Agenţția Naţțională pentru Rromi) ș.a.m.d. Cum ar arăta însă acest tablou dacă fiecare individ al acestei societăţți ar sprijini acest efort de integrare?

Putem observa cum generalizarea, atât de ispititoare atunci când judecăm oameni diferiţți de noi, nu duce la nimic bun și niciodată nu este justă. Vedem că etnia majoritară pune etichete și promovează cu nonșalanţță prejudecăţți vis-­‐à-­‐vis de minorităţți, găsindu-­‐le, de fiecare dată, “ţțap ispășitor” pentru toate relele. Din păcate, acest comportament nu face decât să perpetueze un cerc vicios al intoleranţței și discriminării, al lipsei de înţțelegere și al ignoranţței, al lipsei de respect faţță de minoritatea romă, accentuând problemele sociale cu care se confruntă aceasta.

Acum ne aflăm într-­‐un moment decisiv. Este timpul să întererupem acest cerc vicios și să spunem Nu discriminării .

3

Minori-tarii

Minori-tarii

Origine De-a lungul vremii, cercetători renumiţi ca John Sampson, Alexandru Paspati, plasează romii în rândul triburilor hinduse sau indiene. John Sampson găseşte originea triburilor rome în nord-vestul Indiei determinând, după cercetarea idiomului, ca strămoşi apropiaţi ai limbii romani (ţigănească), limbile singhaleză, marathi, sindhi, punjabi, dardica şi pahari de vest (dialecte hinduse vorbite de băştinaşi).

Nu se cunoaşte exact locul romilor în societatea indiană. O ipoteză este aceea că ei ar fi facut parte din clanul războinic al rajpuţilor (casta Kşatriya).

O altă teorie susţine ca strămoşii romilor erau locuitorii oraşului indian

Kannauj, care au părăsit acest oraş în urma atacurilor lui Mahmoud din Ghazni

4

Nr.1 -

Iunie 2011

Cu o populaţție de peste 8500 de locuitori, comuna Băleni, care adăpostește mai multe etnii minoritare, se poate lăuda că gestionează foarte bine diferenţțele. Astfel, deși etniile conlocuitoare (românii, sârbii, ţțiganii și rudarii) au tradiţții și ocupaţții diferite, acest lucru nu impiedică armonia și toleranţța să cântărească greu în economia comunei.

Sârbii se ocupă cu agricultura, rudarii cu cioplitul lemnului, iar ţțiganii cunosc meștesugul prelucrării fierului. Șomajul pare să fie un cuvânt necunoscut pentru locuitorii din Băleni care muncesc de dimineaţța până seara în propriile sere, legumicultura fiind îndeletnicirea de bază. Rromii, lucrează și ei în serele sârbilor și astfel, toată lumea are de câștigat.

“Rromii, chiar dacă sunt în număr de aproximativ 2000 de suflete, nu îmi creează probleme. La Băleni trăiesc români, sârbi, ţțigani și rudari, în total de 8510 persoane.” a menţționat Florea Mușat, primarul comunei.

Acest lucru nu există însă dintotdeauna. Totul a început acum 10 ani când primăria a stabilit, ca strategie prioritară, “integrarea rromilor”. Deși făceau parte din aceeași comună, rromii erau priviţți diferit și etichetaţți ca indezirabili. Măsurile primăriei au inclus activităţți cu caracter interactiv, întâlniri informale la care să participe toţți locuitorii comunei, precum și organizarea unui festival al minorităţților, la care fiecare etnie să își demonstreze calităţțile și talentele. Se pare că acest lucru a funcţționat, și azi, majoritatea Rromilor din Băleni fiind respectaţți pentru tradiţțiile și obiceiurile pe care le moștenesc și pe care le transmit generaţțiilor viitoare.

(Mădălina Nicolescu)

Minoritarii

Nr. 1 – Iunie 2011

Democrația cultivă astăzi o conștiință civică de acceptare și toleranță prin care romii sau țiganii să primească de la societate ceea ce, tot societatea le-a confiscat de-a lungul istoriei. Dar, care sunt obstacolele de care se lovește acest proces, care sunt tarele pe care populația trebuie să le învingă și cât efort trebuie depus de ambele părți pentru ca rezultatele să fie unele satisfăcătoare?

Vorbim în esență de “complexul” rromilor de a fi fost în trecut sclavi.

Fără drepturi, fără privilegii, fără libertate și fără recunoaștere, putem spune că pentru ei noțiunea de egalitate a fost absentă. Astfel, în cei 155 de ani de la dezrobire, de la trecerea de la statutul de marfă la persoană cu drepturi depline, mentalul colectiv al acestei minorități acceptă cu greu noua stare de fapt, ca pe o concesie și ca pe o îndurare a poporului “gazdă”. În aceste condiții , ceea ce trebuia să fie un principiu funcțional al democrației, devine un ideal, la care se poate ajunge doar printr-o dorință comună a celor două categorii de populație (majoritară și minoritară).

Iar, dacă istoria ne învață să valorizăm greșelile trecutului, vom vedea că prejudecata superiorității rasiale nu face decat să dezintegreze o societate și să strice mecanismele ei de dezvoltare, de evoluție. Să reflectăm puțin asupra acestui complex insuflat de majoritate, (inferioritatea ireversibilă) minorității, și la modul în care acesta a condus la degradarea relațiilor dintre cele două instanțe.

Rromii, încotro?

La 11 august, inspectorul general scria ministrului de interne că deportarea rromilor nomazi, decretată la 1 mai, era aproape terminată, prin faptul că 84 la sută dintre ei ajunseseră în Transnistria.

Unul din criteriile de deportare era absenta bunurilor, dar proprietatea unui teren sau a unei case nu i-a putut dispensa pe mulți de deportare.

Odată cu instalarea în Romania, începând din martie 1938, a unor regimuri autoritare (dictatura regală, statul național legionar și guvernarea lui Ion Antonescu) situația minorității rroma se înrăutățeste foarte mult. În noiembrie 1940, Ministerul de Interne, la recomandarea Ministerului Sănătății, interzice deplasarea rromilor "nomazi", pe motiv că transmit tifosul. Anul următor, un recensământ secret recenza 208.700 de rromi, despre care se spunea că ar contamina "rasa românească". Un decret regal din 1942 trasa liniile spolierii și desemna criteriile de deportare pentru rromi. S-a început prin confiscarea bunurilor, prin intermediul Centrului național de romanizare. Apoi s-au raționalizat alimentele iar rromii "amorali" au fost expediați la munci publice în Transnistria.

Rromii "nomazi" au fost primii atinsi de persecutii. Presedintele Consiliului de Miniștri a ordonat deportarea lor în Transnistria, pe satre. O altă categorie, "semi-nomazii", au fost și ei selectați pentru deportare. Au urmat rromii "sedentari". Evacuarea a început la 12 septembrie 1942.

Subiectul deportării rromilor în Transnistria este încă unul insuficient cercetat de istorici, de aceea controversele abundă. Dacă unii autori vorbesc chiar de existența unui fenomen de dimensiunile Holocaustului (Pojramos în limba rromani), singurele dovezi certe lasă să se presupună că circa 25 de mii de rromi au fost deportați, câteva sute sau mii dintre aceștia murind din cauza condițiilor grele de viață, a lipsei hranei, a frigului. În final nu ne rămâne decât întrebarea: Ce avem de făcut? Cum putem trece dincolo de ceea ce știm în mod cert că am greșit?

Suntem o generație pentru care trecutul poate să fie o lecție învățată.

Avem puterea de a da viitorului o față demnă, fără constrângeri și fără impuneri, ținând cont doar de propria noastră conștiință, călită în amarnicul cuptor al istoriei.

(Dumitrescu Teodor George)

5

Minori-tarii

Nr.1 -

Iunie 2011

Puțină istorie Vorbe de duh Rromii au venit în Europa ca o națiune unită prin limbă, cultură și origine, dar în grupuri mici și răspândite pe o arie mare. Ei nu au avut putere politică sau militară, o religie a lor sau un teritoriu cu care să se identifice, prin urmare, acest lucru le-a anulat de multe ori șansa de a-și apăra interesele.

Asocierea cu amenințarea islamică, pielea lor închisă la culoare și stilul de viață nomadic au creat încă de la început, în mintea europenilor, o imagine negativă.

Pentru că nu puteau folosi alte metode, mai "convenționale", pentru a se răzbuna, rromii practicau ghicitul și proferau blesteme, astfel încât ei au fost asociați adeseori cu magia neagră, lucru deosebit de grav în societățile europene și tratat cu o cruzime aproape paranoică de religia Evului mediu.

Pe de altă parte, obstinația rromilor de a păstra tradiția "purității" preluată din India, și care impune păstrarea distanței față de gadje (non-romi), a contribuit la perpetuarea unei imagini incorecte despre rromi și a împiedicat stalibilirea unor căi de comunicare între rromi și restul populației (Gadje erau văzuți ca "impuri" datorită modului lor de viață și a ignoranței acestora cu privire la codul celor "pure" și "impure").

Această izolare a blocat pentru multă vreme accesul rromilor la un sistem judiciar corect, unul care să le permită apărarea drepturilor sau exprimarea liberă a punctelor de vedere, spre deosebire de celelalte etnii, precum germanii, maghiarii sau evreii care, având cunoștințe de drept puteau cu ușurință să-și susțină și să-și apere interesele.

•

•

•

•

•

•

•

6

Câţți oameni n-­‐ar ramâne muţți dacă li s-­‐ar interzice să vorbească bine despre ei și rău despre alţții.

Vreau să vorbesc numai despre pumnale, nu să le întrebuinţțez.

(W.Shakespeare) Cine zâmbește atunci când lucrurile merg prost s-­‐a gândit deja pe cine să dea vina. (Necunoscut)

Orice bâtă are două capete. Depinde din care capăt privești.

(Necunoscut) Puștiule, dacă știi câte prăjituri am la spate, ţți le dau pe amândouă.

(Necunoscut) Exista două cuvinte care îţți deschid multe uși: trage și împinge. (Necunoscut) A greși este omenește…totuși, a da vina pe altul este și mai omenește. (Necunoscut)

Minoritarii

Nr. 1 – Iunie 2011

Rebus Din istoria Romilor ORIZONTAL

VERTICAL

1) Prima atestare documentară a robiei rromilor pe teritoriul

1) Unul dintre cei mai mari lăutari de etnie rromă (Grigoraș) – Lipsa ei este obiectul magiei rrome a Paparudei 2) Căsătoriile între robi și oamenii liberi se făceau după ,,obiceiul pământului,, prevăzut în ,,…marilor boieri din Moldova,, (1766) – În zori!

3) Localitate în Kenia – Semnificația culorii verde de pe steagul rromilor, culoarea albastră simbolizează cerul iar roata cu spițe roșii din centru simbolizează peregrinarea de veacuri a acestui popor.

4) A provoca – Animale cu care umblau în mod tradițional rromii la spectacolele ambulante de circ și la vindecările magice (prin călcare).

5) Procedeu prin care se face alămirea țigănească 6) Ioana Radu – Conducător al rromilor robi în țările romane feudale cu atribuțiuni de judecată.

7) Rele! – Tel! – În fruntea țiganilor!

8) Județ din Câmpia Română, unde prelucrarea aramei și a argintului a luat o mare dezvoltare în olăritului.

9) Un fel de struț australian – Regiune geografică cucerită de musulmani, în care ,,soldații au distrus țara rromilor….,, unii au mers în această țară, iar ,,unii în Armenia și alții în Bizanț,, cum a scris Gheorghe Sarău în lucrarea ,,Rromii, India si limba rromani,, (1998) 10) Mitropolit al Țării Românești care în ,,Capete de poruncă,, (1714) interzicea preoților să mai dea binecuvîntarea la cununiile dintre rromi și oamenii liberi – Butoi de adus apa la curtea boierească, aflat în grija unui ,,țigan de curte,,.

românesc datează din 1374, într-un act al acestui domnitor al Țării Românești – Dizident rrom, sociolog, sub pseudonimul „Cosmina Cosmin” a adus critici regimului comunist.

2) Țară asiatică atestată ca locul de origine al rromilor – Material de construcții folosit de meșterii rromi rudari, butnari, covatari, lingurari, fusari, pentru confecționarea mobilierului și a obiectelor de uz caznic.

3) Dintre lăutarii rromi, acești maeștri urmașii zeului Pan, au avut în Fănică Luca (Iordache Luca Ștefan) un an – Argilă folosită de rromi la construirea și repararea caselor.

4) Ion Frățilă - ,,…românească de învățătură,, stabilea la 1646 pentru Molfova câteva repere în privința drepturilor și obligațiilor robilor rromi.

5) Vase lunguiețe făcute din lemn cioplit de către meșterii rromi albieri – Sol argilor bogat.

6) Dușmănie, manifestare rasială față de etnia rromilor – Elena Jianu – Rică Răducanu 7) Acum (reg) – Copilul pentru orice părinte.

8) Județ din România, unde în comuna Siria, între anii 19491951 învățătorul Vasile Homescu a organizat o școală pentru rromi – Panură 9) Autorul lucrării ,,Țiganii din România,, - O minoritate în tranziție (Emmanuelle) – Referitor la apartenența la un popor.

10) Așa cum sunt considerați lăutarii rromi începând cu Barbu Lăutaru și continuând cu Fănică Luca, Grigoraș Dinicu, Fărămiță Lambru sau Ion Onoriu – Anca Agemolu.

,,Nu poți merge drept dacă drumul e strâmb,, este proverbul țigănesc care a inspirat filmul realizat de Buena Vista Social Club în 2006, When the roads bens, the story tales of a Gypsy Caravan,, este povestea unui popor separat în istorie de toate relele, dar care subzistă prin identitatea lui muzicală.

O lucrare profundă care sondează adâncimile sufletului țigănesc și îl relevă publicului larg întro memorabilă întreprindere de recunoaștere a calităților acestui popor. Filmul se constituie ca un veritabil ambasador al Rromilor.

7

Minori-tarii

Nr.1 -

Iunie 2011

Istoria a arătat de nenumarate ori că națiunile opresoare simt nevoia să îi învinuiască pe cei opresați pentru situația creată. Naziștii aveau explicațiile lor pseudo-științifice cu privire la inferioritatea unor rase. În Africa de Sud în timpul apartidului (care a dispărut acum mai puțin de 15 ani), unii albi motivau opresiunea negrilor pe motive religioase, considerându-i o rasă menționată în biblie ca păcătoasă și deci condamnată de însuși Dumnezeu la servitudine.

Mulți oameni motivează discriminarea rromilor în România prin faptul „că fură, că nu se spală, că nu se duc la școală” A da vina pe victimă este un proces cunoscut și studiat de psihologi, dar rareori recunoscut ca atare la o scară așa de mare ca întreaga populație a unei țări.

Acum puteți urmări pe canalul YOUTUBE http://www.youtube.com/user/colegiulghica video-ul educațional realizat în cadrul primei etape a campaniei MINORITARII – După-amiaza unui elev rrom Mulțumim și pe această cale colegului nostru Petre Enache, care a fost protagonistul acestui film, precum si celorlalți colegi care au participat la fimări.

8

Recrutare voluntari! Începând cu luna septembrie puteți participa alături de noi la campania ,,Minori-tarii,, ce se va desfășura pe parcursul a trei luni de zile în liceele din orasul Tărgoviste. Ne puteți semnala intenția dvs la adresa de email: colegiul.ghica@gmail.com

Toate fotografiile folosite pentru realizarea acestei revise fac parte din arhiva foto a Colegiului Economic ION GHICA din Târgoviste.

Revistă editată de membri clubului de Debate, GHICA DEBATE

Nr. 1 – Iunie 2011

http://subsemnulintrebarii.blogspot.com

Colegiul Economic ION GHICA Calea Domnească - 223 Târgoviște – 130016 Dâmbovița tel: +40 372716576 fax: +40 245 217687

Secretariatul General al Guvernului Palatul Victoria, Piata Victoriei, nr.1, corp A, camera 1A Telefon: (+4021) 314 34 00 int. 1506, 1452, 1027 Tel/Fax: (+4021) 319 15 68 Email: uip@gov.ro Agentia Nationala pentru Romi Bulevardul Splaiul Independentei, nr. 202 A, Et. 8, Camera 23, sector 6, Bucuresti, Romania Tel: +40-21 311 30 48 Fax: +40-21 311 30 47 Email: info@anr.gov.ro

http://colegiuleconomictargoviste.wordpress.com

Colectivul de redacție Serena Bălan Teodor Dumitrescu Adina Radu Madalina Nicolescu Coordonator prof. Carmen Rădulescu

http://colegiuleconomictargoviste.wordpress.com