Poiesis

POIESIS Ποιειν

REVISTA OLIMPIADEI NAȚIONALE DE LIMBĂ NEOGREACĂ Ediția a XI-a TÂRGOVIȘTE 30 martie – 2 aprilie 2012

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI

UNIUNEA ELENĂ DIN ROMÂNIA

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DÂMBOVIȚA

ITHACA de Constantin Kavafis Dacă porneşti pe mare spre Ithaca, Urează ca să-ţi fie drumul lung Şi plin de aventuri, de cunoştinţe. n-ai teamă de Ciclopi, de Lestrigoni sau de Poseidon înfuriatul: nu-ţi vor ieşi în drum astfel de monştri cât timp ţi-e gândul sus, şi delicată emoţia ce-ţi tulbură fiinţa şi trupul tău. Poseidon cel aspru, Ciclopi şi Lestrigoni – n-ai să-ntâlneşti Dacă nu-i porţi ascunşi la tine-n suflet, Şi inima nu ţi-i iveşte-n cale.

Urează-ţi ca să-ţi fie drumul lung Şi multe dimineţile de vară Care te vor vedea intrând – şi cât de vesel ! – În porturi ce-ţi erau necunoscute.

Opreşte-te prin târguri feniciene Să cumperi lucruri rare: abanos, Mărgăritare şi mărgean de ambră, Balsamuri voluptoase de tot felul, Balsamuri voluptoase cât mai multe.

Du-te-n cetăţile Egiptului Ca să primeşti de la-nţelepţi învățătura.

Ithaca pururi s-o păstrezi în gând.

Destinul te va scoate la țărmul ei odată, Dar nu fi prea grăbit. Călătoria Mai bine să dureze ani de-a rândul, Şi-ntr-un târziu la ţărmul insuliţei Să tragi, bogat de tot ce-ai câştigat pe drum, Fără s-aştepţi acolo o altă bogăţie.

Insula ta ţi-a dat în dar călătoria, Căci fără ea n-ai fi pornit la drum – Şi nu-ţi mai poate face alte daruri.

2

Şi de-ai s-o vezi săraca, ea nu te-a înşelat.

Intors atât de înţelept, şi de bogat, Vei fi-nţeles ce-nseamnă o Ithaca. (traducere de A.E.Baconsky)

…pentru dumneavoastră ANCORELE PE CARE LE ARE NEOGREACA SUNT ÎN CULTURĂ, ÎN CULTURA SOLIDĂ CARE ÎNSEAMNĂ ARHETIPUL CULTURAL....

Dialog cu D-­‐‑na Conf. Univ. Dr. Mina Maria Rusu,

inspector general MECTS

MECTS, Vicepreşedinte al olimpiadei de Limba neogreagă, ediţia a XI R: Am dori să vă întrebăm pentru început, ce înseamnă Olimpiada de Limba neogreacă pentru elevii din România?

INSP.: Pentru elevii din România Olimpiada de Limba neogreacă e ceva inedit, nu este ca celelalte olimpiade tocmai pentru că această disciplină nu se studiază în curriculum, ca matematica, limba română, este o disciplină pe care doar puţini copii o fac, în primul rând cei care o îndrăgesc şi apoi copiii care fie provin din familii care au origini greceşti, fie provin din familii care iubesc Grecia.

R: Dar pentru MECTS ce înseamnă această olimpiadă?

INSP.: Pentru Ministerul Educaţiei această olimpiadă reprezintă un element nou, pe care noi îl stimulăm, pentru că orice disciplină din spaţiul comunicării, ori limba neogreacă este una din spaţiul comunicării, presupune o interrelaţionare şi o posibilitate ca, mă rog, oamenii să-şi spună gândurile unul altuia şi apoi să schimbe păreri privind orizontul cultural. De altfel, această limbă îşi are rădăcinile în greaca veche, deci în cultura Antichităţii, iar româna, aşa cum spuneam la deschidere, îşi are rădăcinile în limba latină, o altă limbă care a dat pentru cultura Antichităţii atâtea valori. Prin urmare, ancorele pe care neogreaca le are sunt în cultură, în cultura solidă care înseamnă arhetipul cultural, de fapt.

R: Ne-aţi putea spune prin ce se detaşează Olimpiada de Limba neogreacă faţă de celelalte concursuri similare?

INSP.: Este o olimpiadă care se desfăşoară după modelul Cadrului Comun European pentru Limbi, pentru că aici subiectele nu se dau pe clase, ci pe nivel de competenţă lingvistică. Copiii concurează indiferent de ce vârstă au, în funcţie de cât de competenţi sunt în comunicare: pe nivel A1, deci cel mai de jos sau pe A2 sau B sau pe C, care înseamnă competenţă maximă, să zicem. Şi e foarte important că acei copii care concurează pentru nivelul C şi obţin o diplomă, un premiu, pot beneficia de admiterea la facultate fără concurs.

R.: V-aţi gândit pentru viitor şi la o etapă internaţională a acestui concurs?

INSP.: Sigur că da, împreună cu Uniunea Elenă cu care avem o colaborare excelentă prin dl. prof. univ. Zisopol, care este , spre bucuria tuturor şi deputat în Comisia de învăţământ, deci poate să organizeze să zicem şi din perspectivă politică lucrurile acestea, dorim să deschidem această olimpiadă şi să-i dăm o notă internaţională. Am înţeles că sunt deja ancore şi lucrul acesta ne bucură foarte mult.

R.: Aţi avut între timp un dialog cu participanţii? Cum i-aţi caracteriza în câteva cuvinte_ INSP.: Dialogul a fost unul absolut nonformal. M-am întâlnit pe holul hotelului, în restaurant, pe holul acestui liceu. Eu îi cunosc pe majoritatea de anul trecut, pentru că au participat şi anul trecut. Într-un gest de fidelitate faţă de această disciplină au venit şi anul acesta. Sunt nişte copii speciali, pe care eu îi admir, tocmai pentru că fac o disciplină care nu are aceeaşi miză ca limba română, ca matematica, fizica, biologia, chimia şi toate celelalte discipline grele, să zicem, din curriculum. Îi apreciez şi consider că vocaţia lor este una deosebită şi îi încurajez şi îi susţin.

R.: Sunteţi membră a Comunităţii Elene din România? Aţi putea spune ce calităţi trebuie să întrunim pentru a face parte din această familie?

INSP.: Deocamdată nu sunt membră a Comunităţii Elene din România.

Eu sunt Inspector General de limba română în MECTS, dar coordonez şi neoelena şi coordonez şi limbile clasice. Nu fac parte din comunitatea respectivă, însă apreciez foarte mult coeziunea grupului şi faptul că îşi păstrează identitatea culturală şi lingvistică într-un alt spaţiu cultural, care este unul românesc. Ei sunt o minoritate ca număr, dar din perspectiva trăirilor şi din perspectiva comunicării în limba lor, ei se manifestă ca şi cum ar fi în ţara lor, deci, într-un gest absolut democratic pe care societatea românească îl face în raport cu minorităţile.

R.: Şi în final, am dori să vă întrebăm cum aţi aprecia evoluţia în timp a acestei competiţii?

INSP.: Dacă o luăm din perspectivă calitativă, se vede o sporire a calităţii lucrărilor elevilor, reflectată şi în dificultatea subiectelor. De la un an la altul, am sporit dificultatea subiectelor, pentru a ne duce chiar pe Cadrul Comun European pentru Limbi şi pentru ca cel care dă concursul pentru un anumit nivel să poată lua un eventual examen pentru dobândirea certificatului de competenţă lingvistică, la nivelul respectiv.. Din perspectivă numerică, deci cantitativă, am observat o creştere de la un an la altul a numărului de elevi, ceea ce înseamnă că a sporit interesul. Însă, un amănunt extrem de important, această olimpiadă a funcţionat iniţial prin finanţarea integrală din partea Uniunii Elene şi nu era în calendarul Ministerului Educaţiei. De doi ani de zile, aceasta este a treia ediţie de fapt, Olimpiada de Limba neogreacă este oficial în calendarul competiţiilor Ministerului Educaţiei şi finanţată de minister. Cum s-a întâmplat acest lucru? Tot ca o certificare a valorii acestei olimpiade. Ei au desfăşurat câteva ediţii, cred că vreo zece. Au desfăşurat prin propria finanţare şi au funcţionat foarte bine. S-a prezentat această situaţie la Cabinetul Secretarului de Stat, d-na Oana Badea, şi d-na a decis la nivel de cabinet că având în vedere valoarea concursului şi tradiţia acestui concurs, MECTS să se poată implica prin a-l finanţa. Şi, iată, suntem la a treia ediţie finanţată de minister, ceea ce înseamnă nu doar acordarea de bani, ci şi de premii şi de diplome semnate de Dl. Ministru. Aceste diplome au o cu totul altă greutate decât o diplomă pe care ar da-o orice organizaţie, uniune, ONG şi aşa mai departe, pentru că girează de fapt calitatea în sistemul de învăţământ românesc.

R.: Vă mulţumim.

S u flet d e grec și in im ă d e ro m ân …

Interviu cu Conf. univ. dr. Dragoş Gabriel Zisopol deputat în Parlamentul României, preşedinte Uniunea Elenă din România R: D-le preşedinte, v-am întreba pentru început, cum aţi regăsit oraşul Târgovişte?

D.Z: Eu nu sunt pentru prima data în acest oraș minunat, un oraș plin de istorie și nu numai pentru majoritarii români ci și pentru noi, etnicii de origine greacă. Noi avem o comunitate elenă bine dezvoltată, nu din punct de vedere numeric dar din punct de vedere al calității umane avem o reprezentare bună, aici la dumneavoastră, în Târgoviște. Comunitatea elenă din Târgoviște reprezentând una din cele 25 de comunități elene, teritoriale, care se află toate, unite sub același fetru al unității al uniunii elene din România. Deci, iată că suntem întotdeauna bine veniți, de fapt și de drept, acasă...pentru că avem și o comunitate elenă aici.

R: Am înţeles că aţi propus MECTS că Olimpiada de Limba neogreacă să se desfăşoare în oraşul nostru. Ce motive aţi avut să-l alegeţi ca oraş - gazdă al acestui concurs?

D.Z: Noi, după cum cred că ați și studiat, v-ați pregătit, ne aflăm la cea de-a 12-a ediție a olimpiadei naționale de limba neogreacă. Există o politică la nivel național, și vă spun asta nu numai în calitate de președinte al uniunii elene din România, dar vă spun, înainte de toate în calitate de profesor universitar, ne dorim ca această olimpiadă, să se desfășoare în fiecare an în alte locații, în primul rând pentru a sprijini comunitatea greacă locală, iar al doilea motiv, foarte important, este acela de a demonstra copiilor noștri, calificați la olimpiada națională, cei mai buni dintre cei buni, membri ai Uniunii Elene din România, că e o bună ocazie să cunoască foarte bine toate meleagurile, să înțeleagă istoria comună româno-elenă (care, să știți, este o istorie legată de un lucru fundamental, un sânge comun care ne curge în vene), de fapt și de drept suntem creștini ortodocși. Ca atare, am avut motive bine întemeiate, înainte de toate, calitatea membrilor noștri de aici, din Târgoviște (este vorba de comunitatea noastră greacă, de aici, din Târgoviște), dar, pe de altă parte, avem și acest argument al motivării comunităților și responsabilizării totodată a acestor comunități elene din teritoriu și un sprijin total oferit acestor comunități. Iată, acestea sunt o parte, și cele mai importante dintre argumentele pentru care noi astăzi ne aflăm la Târgoviște.

R: Cum trebuie să percepem un astfel de eveniment? Ce înseamnă acest concurs?

D.Z: Acest concurs este elementul fundamental al Uniunii Elene din România. Știți foarte bine că toate minoritățile naționale au un portofoliu, un portofoliu chiar statutar: păstrarea identității naționale. Limba fiecărei minorități naționale reprezintă o parte fundamentală a identității minorității respective. Noi avem foarte multe proiecte, să știți...naționale, internaţionale, dar acesta este vârful de lance al proiectelor noastre pentru că este, așa cum spuneam anterior, proiectul care reunește pe cei mai buni dintre cei buni membri ai Uniunii Elene din România. Asta, de fapt, este și motivant pentru tinerii noștri, pentru că acești tineri, în proporție de peste 90% nu sunt numai olimpici la limba greacă, sunt olimpici la foarte multe discipline, participă activ în toate comunitățile grecești din țară (cele 25 de care aminteam anterior), sunt membri în ansamblurile de dansuri. Noi avem 40 de ansambluri grecești. Sunt comunități cu trei sau patru ansambluri. Avem și aici, la Târgoviște, ansamblul Oniro, al comunității din localitatea dumneavoastră, deci, iată că acești tineri își desfășoară activitatea nu numai în școlile românești, nu învață numai limba greacă, nu sunt numai olimpici la limba neogreacă, dar au și activități extrașcolare deosebite, care se încadrează, dacă vreți, în portofoliul european și al limbilor străine, dar înainte de tot și de toate, în acest portofoliu al unității în diversitate. continuare în pag. 5.....

4

În Târgovişte relaţiile între poporul român şi poporul grec au fost atât de strânse de-­‐‑a lungul istoriei...

Mă bucur că cea de-­‐‑a XI-­‐‑a ediţie a Olimpiadei de Limba neogreacă, are loc la Târgovişte, în acelaşi timp şi în acelaşi an cu Olimpiada de la Londra, mă bucur în acelaşi timp de faptul că aici, în Târgovişte relaţiile între poporul român şi poporul grec au fost atât de strânse de-­‐‑a lungul istoriei, prin faptul că aşa cum ştiţi, Târgovişte este fosta capitală a Ţării Româneşti.

Din păcate, în aceeaşi perioadă Imperiul Bizantin s-­‐‑a destrămat şi o mare parte din cărturari, oameni de comerţ s-­‐‑au refugiat la Târgovişte.

Vreau să reamintesc că mulţi dregători ai celor 33 de domnitori care au domnit în Târgovişte, au fost greci şi toate aceste lucruri ne fac să fim mândrim cu mica noastră comunitate care numără 120 de membri. Avem un ansamblu de dansuri de 12 copii, ansamblul de dansuri ONIRO. Copiii sunt de origine greacă, dar şi filoeleni care doresc să participe la activităţile noastre. Aşa cum spunea şi Dl. Preşedinte al Uniunii Elene din România, ei vin cu plăcere în rândul comunităţii tocmai pentru a cunoaşte tradiţiile şi obiceiurile poporului grec.

Ing. Marius Cotenescu, Președinte Uniunea Elenă din România, filiala Dâmbovița

...continuare din pag. 4 R: Ştim că Olimpiada de limba neogreacă are ca etapă superioară acest concurs naţional. Pentru viitor v-aţi gândit şi la o etapă internaţională?

D.Z: Mă amuza foarte mult pentru că, cu 10 minute înainte (si cred ca sunteţi informata de îmi puneţi o aşa întrebare). Este un lucru foarte important. Eu deţin si o funcţie de conducere la nivelul diasporei elene mondiale. Suntem, vreau să vă spun, singura zonă de pe planetă....e vorba de România, care are o olimpiadă naţională de limba neogreacă și sigur vom fi cei, sper, în ceea ce mă priveşte, în doi sau trei ani, să avem și o fază internaţională de limba neogreacă. De altfel, în calitatea pe care o am în parlamentul României, și de membru în comisia de învățământ a Camerei Deputaţilor, am reuşit să mă ocup activ de această problemă a olimpicilor internaţionali și sunt coautorul unei legi care deja lucrează pentru olimpicii internaţionali, în conformitate cu care (și, vă rog să studiaţi această situaţie) toţi olimpicii internaţionali români beneficiază de un salariu minim pe economie timp de un an de zile, până la următoarea olimpiadă. Deci este un lucru foarte important, vreau să vă spun, eu la rândul meu fiind olimpic internaţional, fiind sef de promoţie la cele doua universități pe care le-am finalizat și chiar doctoratul luat cu un titlu de magna cum laudae. Sunt un om care ține foarte mult la calitate, care sprijină calitatea indiferent care este și va fi poziţia mea, mai mult sau mai puţin vremelnică. Răspunsul nostru este Da. Să ştiţi că este în premieră ceea ce vă spun. Nici măcar preşedinţii comunităților teritoriale nu ştiu acest lucru. O să-l anunţ, pentru că m-aţi obligat acum, luni. O să-l anunţ public. Dar nu puteam să nu vă răspund corect. Vrem să facem această olimpiadă internaţională. După cum aţi văzut eu am pregătit terenul și în parlamentul României, astfel încât tineri ca dumneavoastră, care sunt olimpici, și mâine, poimâine, olimpici internaţionali la limba neogreacă, să beneficieze de aceste atuuri, pe care în realitate le meritaţi, și mult mai mult decât atât. Vreau să vă spun că în sânul comunităților elene teritoriale, noi, în afară de premiile, foarte consistente, pe care le oferim copiilor noştri, în comunităţile teritoriale avem diverse evenimente care sunt dedicate acestor olimpici. O să vedeţi că eu sunt și preşedintele comunității locale din Prahova, conduc și o filială, una din cele 25. Vă invit să veniţi la sediul nostru și să vedeţi în sala de cursuri că, pe unul dintre pereţi avem tablouri cu toţi olimpicii, în care am scris, dedesubtul fiecăruia, anul și premiile pe care le-a obţinut la olimpiade, iar, imediat, în vecinătate, avem un panou în care avem preşedinţii și deputaţii care au născut si au renăscut din Prahova. Și toţi copiii noştri ştiu că aceştia, deci olimpicii, sunt cei care mâine, poimâine ne vor lua locul și ne vor reprezenta aşa cum sperăm noi că îi reprezentăm, cu cinste, în Parlamentul României și la nivel naţional dar și internaţional. Ca atare, visăm cu ochii deschişi la acestă fază internaţională și vă promit că suntem singurii care vor organiza, cel puţin prima fază a acestei olimpiade, în Bucureşti. Este un lucru de importanță majoră pentru noi.

Sunt în tratative cu ministerul de resort din Grecia, pentru a rezolva această problemă, și, repet, avem un deadline de doi-trei ani pentru rezolvarea acestei probleme, a cărei întrebare mi-aţi pus-o dumneavoastră.

R: Sunt motive ca prin acest concurs un număr tot mai mare de elevi români să înveţe limba neogreacă?

D.Z: Păi vă pot răspunde din experienţa noastră. În primul rând, noi ne dorim și am făcut demersurile necesare și sperăm să se rezolve această problemă cu maximă celeritate, vom introduce în regim de opţional sau facultativ limba greacă în scoli.

Avem o cerere foarte mare la nivelul colegiilor economice, și vă pot da un exemplu de bune practici, aşa cum explicam și anterior, avem de patru ani de zile un memorandum semnat de comunitatea elena din Prahova și Colegiul Economic din Ploieşti, avem chiar o clasă de limba neogreacă. Tinerii sunt foarte interesaţi pentru că, e vorba de turism și servicii. Mulţi dintre tineri pleacă și lucrează, nu numai pe perioada vacanței, dar și pe termen mai lung, în Grecia, în insulele greceşti, deci există un interes sporit în ceea ce priveşte, în general, dar nu numai, aceste domenii economice. Și vă spun asta și ca profesor universitar la Ploieşti, pentru că avem și o facultate de ştiinţe economice, și predau în această facultate (Analiza valorii), mai mult decât atât sunt și în consiliul profesoral al acestei facultăți de ştiinţe economice, și ştiu foarte bine care este interesul studenţilor în ceea ce priveşte aceste deplasări în Grecia, la faptul că pot căpăta experienţa necesară într-o țară preponderent turistică, al cărei buget naţional, cca. 30% provine din turism. Deci, iată, există acest interes, la nivel naţional. Un interes care există și se manifestă fundamental în liceele economice, dar nu numai. Acum trei săptămâni, vă pot spune, am primit o cerere de la Bucureşti, pentru înfiinţarea unei clase de neogreacă, deci, iată, toate aceste lucruri concură, dacă vreţi, la răspunsul final, acela că există interes și noi suntem dispuşi și disponibili să ajutam, ori de câte ori este nevoie, și acolo unde este nevoie de noi, pentru că avem un corp didactic profesoral, plătit de statul grec, un lucru foarte important, în comparaţie cu multe alte minorități. Noi încercăm să nu supunem unei presiuni bugetul statului român, și atunci, sigur, avem, aşa cum vă spuneam, acest corp profesoral, deci profesori plătiţi de statul grec, de ministerul de resort din Republica Elenă, care își desfășoară activităţile la noi, în toate comunităţile teritoriale dar și în sistemul românesc de stat. Vă dau exemplu lui Dimitri Finiariotis care, de nouă ani se află la Ploieşti și predă în regim de gratuitate, la sediile celor două comunități (că nu întâmplător v-am dat acest exemplu), Ploieşti și Târgovişte, pentru că noi suntem două comunități infrățite, deci iată, predă de peste nouă ani de zile, limba greacă în regim de gratuitate, și are elevi de la copii, de patru-cinci ani, până la vârstnici.

R: Olimpiada din acest an se află la a XI-a ediţie. Cum aţi aprecia evoluţia în timp a acestei competiţii?

D.Z: Eu v-as ruga foarte mult, având în vedere că sunt unul dintre organizatori, să discutaţi și să puneţi întrebări tinerilor noştri participanţi, pentru că nu ar fi elegant să vă spun punctul meu de vedere. Ce pot să vă spun este că an de an încercăm să fim mai buni, să facem tot ceea ce putem pentru a fi mai buni, și să dăm Cezarului ce e al Cezarului, adică să recompensăm valorile noastre.

R: Aţi avut între timp un dialog cu participanţii? Cum i-aţi caracteriza în câteva cuvinte?

D.Z: Exista un dialog continuu cu participanţii, pentru că toţi aceşti tineri pe care dumneavoastră i-aţi cunoscut sau îi veţi cunoaşte zilele acestea aici, la Târgovişte, sunt membri ai comunităților greceşti teritoriale. Absolut toţi. Deci, vreau să vă spun că este un lucru foarte important. Noi ne întâlnim în foarte multe locuri și proiecte. Aşa cum vă spuneam anterior, Uniunea Elenă din România are foarte multe proiecte, anual, în derulare, multe dintre ele fiind perene. Vă dau un exemplu, Festivalul elenismului din România, care strânge 400-500 de tineri care evoluează pe scenele amfiteatru din zonele unde avem comunități teritoriale. Iată, comparativ cu răspunsul pe care vi l-am dat la întrebarea: De ce și unde desfăşurăm olimpiade? continuare în pag. 6....

...continuare din pag. 5 Deci, acolo unde avem comunități teritoriale, oriunde în țară. Deci iată, sunt 400-500 de tineri care evoluează, aşa cum v-am spus, pe scenele teatrelor din țară, mulţi din ei sunt și olimpici. Deci noi ne cunoaştem foarte bine cu aceşti tineri. Majoritatea proiectelor. sau alături de noi, sunt de fiecare dată aceşti tineri. Avem două proiecte naţionale de tip tabere tematice, pentru studierea dansului tradiţional grecesc. Deci, de două ori pe an, câte doi reprezentanţi din fiecare comunitate teritorială se deplasează acolo unde conducerea Uniunii decide să finanţeze și hotărăște că este bine, aduce instructori din străinătate, și este logic să fie aşa, sau chiar o parte din România, pentru a desfăşura aceste tabere tematice. Avem un alt proiect ”Dialog cu timpul și lumea”, aflat la cea de-a patra ediţie. Anul acesta, având în vedere că ne aflam într-un an olimpic, acest proiect îl dedicăm olimpismului. Îl vom desfăşura la Bucureşti, să zicem, ca element fundamental, statornic, cazare, masă, și toate celelalte, și vom vizita împreună cu cei 150 de tineri, care vor fi invitaţi din toate comunităţile elene teritoriale, dar și din partea altor minorități naţionale, mormântul lui Zzapa, care este, de fapt și de drept, cel care a reînviat spiritul olimpismului contemporan. Mormântul acestuia se află undeva în Ialomiţa, în Slobozia, și, iată, o altă rădăcină fundamentală a relaţiilor dintre România și Grecia. Avem multe, multe, foarte mult proiecte, să ştiţi, și pentru vârsta a treia, și pentru tineri. Este adevărat, nouăzeci la sută dintre proiectele noastre sunt dedicate tinerilor. Avem mobilități în Grecia, avem tabere tematice și în Grecia, cum vă spuneam anterior. Avem o editura proprie, avem o tipografie și foarte multe monografii pe care le-am scos în ultimul timp pe piaţă. Ar fi, de exemplu, ”Monografia grecilor din comuna Izvoarele, judeţul Tulcea”, ”Monografia grecilor din Prahova”. Chiar luni am făcut lansarea la Ploieşti. Urmează, în viitorul apropiat, ”Monografia grecilor din Constanta”, Braşov, Iaşi și aşa mai departe.

Observaţi că toţi aceşti tineri, despre care spuneaţi dumneavoastră, sunt implicaţi activ în toate aceste activități pe care le-am menţionat.

De la unele dintre fotografiile care apar în aceste monografii, până la sprijinul efectiv pe care îl dau în realizarea proiectelor, aşa cum o să vă spună și domnul preşedinte Cotenescu despre Târgovişte, tinerii noştri din ansamblu sunt tineri activi. De la aranjarea camerelor până la toate elementele ambientale, participările la proiecte, deci de jos până sus, în toate proiectele naţionale, tinerii aceştia ne sunt alături.

Nici nu putea să fie altfel. Vă daţi seama, eu ca preşedinte al uniunii, înainte de toate ca profesor universitar, am slăbiciunile mele. Deci 90 la sută, într-adevăr, dintre proiecte, sunt alocate tinerilor.

R: Ce transmiteţi participanţilor şi oraşului gazdă?

D.Z: Ştiţi, eu am un prieten foarte bun, care este profesor la unul dintre masteratele pe care le conduc în calitate de decan, și care are un motto, care mie îmi place foarte, foarte mult, și pe care o să-l citez acum, și care spune ceva de genul: ”Să trăiţi, în braţele cui doriţi!”...ăsta este un lucru foarte, foarte important pe care eu îl urez acestor participanţi minunaţi, și să fie animaţi de un lucru important, pe care, de data aceasta, l-a spus Eminescu, și la care eu am ţinut foarte mult încă de tânar. Eminescu spunea aşa: ”Un profesor universitar este o lumină.” Sigur, exisă profesori și profesori. Eu am ţinut de tânăr aşa, mai tânăr decât dumneavoastră, la acest motto, și am luptat să ajung profesor universitar, și mă lupt zi de zi să fiu un profesor corect și onest și bine pregătit, atât cât depinde de mine.

6

Fapt pentru care, eu am avut și am stat, de exemplu joi, zilele acestea, să fiu invitat la Academia Oamenilor de Știintă din Iaşi, și să asist la un moment înălțător, pe care, declar deschis că mi-l doresc pentru mine, la un moment extraordinar al unui coleg din Parlamentul României, al unui coleg care are doctoratul în ştiinţe economice, care a fost numit într-o formă sau alta, membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă.

Acesta este un lucru pe care îl doresc fiecăruia dintre copiii, care astăzi, sunt alături de noi. Să urce cât mai sus, la un nivel ierarhic, pentru că ei sunt la un nivel de înţelegere care...în ceea ce mă priveşte pe mine, există o scară ierarhică bine determinată (ştiţi, există analfabetul, existî omul care ştie să citească, există omul care memorează, există omul care înţelege, și eu cred ca tinerii aceştia ai noştri, olimpicii noştri, se află în acest stadiu, dar mai sus decât toate acestea există omul activ, omul care dăruieşte din cunoştinţele lui celor mulţi și care aduce plusvaloare societății.Vreau să vă spun că asta îmi doresc eu pentru aceşti copii minunaţi, să întoarcă o parte din sufletul lor, aşa cum sunt imbratisati de către noi, cu mult suflet, celor care le urmează. Să creeze, pentru că este filonul fundamental uman și să dăruiască, mai departe, din binele pe care îl primesc, pentru societate.

R: În final, am dori să vă întrebăm ce calitate ar trebui să aibă un tânăr pentru a fi membru al comunității elene din România?

D.Z: Nu aveţi nevoie de calitate. Eu, în campania electorală, și pe afişul meu, am scris un lucru, la care ţin foarte mult, cu toate riscurile pe care mi le-am asumat, ”suflet de grec și inimă de român”....și v-am răspuns la întrebare.

R: Va mulţumesc!

D.Z: Cu drag.

BINE AȚI VENIT!

8

BINE AȚI VENIT!

Târgoviște ….Florența Valahiei Expresia autentică a spiritului românesc. Pentru noi, românii, de aici și de pretutindeni, Târgoviște reprezintă Sparta și Atena la un loc.

MUZEUL DE ISTORIE

MUZEUL POLIȚIEI

COLEGIUL ECONOMIC ”ION GHICA”

LICEUL DE ARTE ”BĂLAȘA DOAMNA” COLEGIUL NAȚIONAL ”CONSTANTIN CARABELLA”

COLEGIUL NAȚIONAL ”IENACHIȚĂ VĂCĂRESCU”

CASA ”BĂLAȘA DOAMNA”

CURTEA DOMNEASCĂ

Târgoviște ….Florența Valahiei Expresia autentică a spiritului românesc. Pentru noi, românii, de aici și de pretutindeni, Târgoviște reprezintă Sparta și Atena la un loc.

CURTEA DOMNEASCĂ

BISERICA ”STELEA”

POȘTA VECHE

MITROPOLIA

PREFECTURA

TURNUL CHINDIEI

MUZEUL TIPARULUI

10

PRIMĂRIA TÂRGOVISTE

Evenimente ale comunității elene Dâmbovița ANSAMBLUL ONIRO

• Încă din 1995 Comunitatea Elenă Târgovişte s-­‐‑a • Împreună aduc ceva inovator, putut mândri cu un ansamblu de dansuri multă veselie şi speranţă, atât greceşti, Ansamblul Armonia. Din nefericire, datorită vârstelor sale june, cât şi cu trecerea anilor acesta a dispărut. datorită costumelor. Fetele poartă • Din anul 2009, el este înlocuit de Ansamblul straie tradiţionale din insula Corfu, Oniro, ansamblu modest de dansuri greceşti. care transmit bucuria zilelor însorite Acesta s-­‐‑a format din dorinţa tinerilor membri, asemeni celor insulare prin eleni și filoeleni, care au vrut să se simtă mai multitudinea culorilor îmbinate cu aproape de obiceiurile si tradiţiile greceşti, prin imprimeuri florale. Băieţii posedă arta dansului. costume din Sterea Ellada.

• Numele ansamblului „Oniro” (gr. vis) are la • În cei 3 ani de la reinventare, bază o povestioară în urma căreia s-­‐‑a stabilit să ansamblul a participat la diverse rămână ca nume oficial pentru trupa de activităţi şi spectacole din cadrul dansuri. Într-­‐‑o noapte, unul din tinerii oraşului Târgovişte, dar şi la nivel Comunităţii Elene Târgovişte a visat că la naţional, spectacole caritabile, Festivalul Elenismului din acel an el şi echipa baluri ale bobocilor, alte spectacole sa au fost cei mai buni. La prima întrunire cu şcolare. ceilalţi le-­‐‑a povestit visul său şi împreună au

hotărât ca această aspiraţie să devină reală.

Acum, aici, pentru totdeauna • În cadrul oraşului Târgovişte, tinerii au susţinut spectacole de ziua naţională a Greciei, Megalo Ohi, Vasilopita, 1 iunie, 8 martie, Crăciun, Paşte.

• Ansamblul a fost invitat de nenumărate ori sa susţină spectacole în alte oraşe (Ploieşti, Bucureşti, Braşov, Constanţa, Craiova, Galaţi).

Menţionăm câteva din aceste invitaţii ca fiind în cadrul Festivalului Tineretului Elen din România, Carnavalul lunii martie organizat an de an de filiala Bucureşti, serbări de Crăciun alături de Comunitatea Elenă Prahova, ori Comunitatea Elenă Bucureşti, ziua Naţională a Greciei la Craiova.

• Pe 1 iunie 2011, participând la Concursul Naţional „Bucuria Dansului”, concurs desfăşurat la Pucioasa, au reuşit performanţa de a obţine locul I. • Patru dintre membri ansamblului, care au stat şi la baza formării acestuia sunt deja participanţi la Olimpiada de Limbă Neogreacă (Oproiu Sînziana-­‐‑Ioana, Skouri Antonis, Tudor Niki, Ungureanu Maria – Theodora). În urma rezultatelor obţinute la Olimpiada de Limba Neogreacă -­‐‑faza judeţeană-­‐‑ s-­‐‑ au calificat şi pentru ultima etapă, cea naţională care va avea loc în fostei capitale a Tării Româneşti, Târgovişte.

12 Sânziana Ioana-­‐‑Oproiu,

Colegiul Economic ,,Ion Ghica” Târgoviște

S cu rt isto ric al C o m u n ițății E len e d in T ârgo viște

Imediat ce a fost anunţată înfiinţarea Uniunii Elene din România pe principalele canale de televiziune, la începutul anului 1990 ianuarie, februarie, în lunile aprilie, mai, doamnele Dakos Zoiţa şi Cotenescu Hrisula, pe plan local, au luat iniţiativa alcătuirii Comunităţii Elene din Târgovişte.

S-au deplasat la Bucureşti, la sediul Uniunii Elene din România, unde au intâlnit pe preşedintele acesteia, domnul Fotopulos Sotiris si pe vicepreşedintele Vitanidis Gheorghe. După ce au luat aprobarea înfiinţării Comunităţii Elene din Târgovişte, s-au întors în urbea noastră pentru a împărţi adeziuni.

Primi membri care au aderat la Comunitatea Elenă din Târgovişte au fost domnul Tzitzeclis Constantin, doamna Gănescu Steliana şi doamna Proches Maria. Aceştia au constituit şi primul comitet de conducere al Comunităţii Elene din Târgovişte. Preşedinte a fost aleasă doamna Cotenescu Hrisula, iar vicepreşedinte a fost ales domnul Tzitzeclis Constantin. Comunitatea Elenă din Târgovişte nu a avut un sediu la început.

Primele lecţii de limbă greaca s-au ţinut la reşedinţa doamnei Gănescu Steliana. La sfârşitul anilor 90 şi începutul anilor 2000 Uniunea Elena din Romania a pus la dispoziţia Comunităţii Elene din Târgovişte fondurile necesare cumpărării unui sediu. Începând cu anul şcolar 1992-1993, Uniunea Elena din Romania a obţinut aprobarea statului Grec, sub forma unor burse, pentru trimiterea unor tineri din toate comunităţile ţării la studii de limbă greacă şi cultură greacă. Primul bursier trimis de Comunitatea Elenă din Târgovişte a fost domnul Cotenescu Marius-Şerban. El a primit primul atestat din Târgovişte, de predare a limbii greceşti, eliberat de Universitatea din Ioannina, împreuna cu alţi 12 tineri din ţară (Paula Scalcău din Turnu-Severin, Iotovici Dan din Craiova, Haralambos Kakavia din Brăila, etc.).

Din Târgovişte au obţinut burse ale statului grec şi alţi tineri care au plecat în anii următori la studii de limbă neoelenă, Cotenescu Irina Marilena 1993-1994, Gănescu Marius 1994-1995, etc. În prezent, Comunitatea Elenă din Târgovişte numără în jur de 100 de membri de origine greacă şi filoeleni.

Actualul preşedinte al Comunităţii Elene din Târgovişte este domnul Cotenescu Marius-Şerban

DIALOG CULTURAL

14

Nu de vorbele celor mulți trebuie să ținem seama, ci de judecata celui care cunoaște purul adevăr.

Omul să-și îngăduie a spune numai ceea ce îi place lui însuși să asculte.

PLATON

ARISTOTEL

Educația este îmblânzirea unei flăcări, nu umplerea unui vis.

SOCRATE

SFATUL ÎNȚELEPȚILOR

Minunat lucru este prudența și înțeleaptă este prevederea.

Timpul se îngrijește să ne realizeze speranțele noastre, el își îndeplinește opera și zboară.

HERODOT

EURIPIDE

Promisiunea nu riscă decât neîmplinirea, adică libertatea de a întârzia indefinit la porțile ființei.

A nu-ți fi frică de nimic înseamnă a privi tot ce se petrece în lume ca spectacol…astfel putem interveni oricând prin imaginație și putem modifica specatcolul așa cum vrem noi.

MIRCEA ELIADE

GABRIEL LIICEANU

Arta s-a zis, este cel mai scurt drum de la un om la altul. Probabil, tot ea este cel mai scurt drum de la om la el însuși.

OCTAVIAN PALER

Cu penele altuia te poți împodobi, dar nu poți zbura.

Acest lucru nu prea-l știu oamenii, dar îl știu păsările.

Înțeleptul e un om care are experiența vieții.

PETRE ȚUȚEA

Lumea este o frază muzicală, ea are sunetul operei perfecte.

ANDREI PLEȘU

Limba greacă în context european Au spus despre valoarea limbii grecești:

Frederico Sagredo: Limba greacă este esență divină.

Μάρκος Τίλλιος Κικέρων: ,, Εάν οι θεοί µμιλούν , τότε σίγουρα χρησιµμοποιούν τη γλώσσα των Ελλήνων.”

Marius Tulius Cicero: Dacă zeii vorbesc, atunci limba lor e, cu siguranță limba grecilor.

Goethe: Am ascultat la catedrala Sf. Petru din Roma Evanghelia în toate limbile.

Greaca a avut ecoul unui astru strălucitor în noapte

Francisco Ligura: Grecilor, fiți mândri că vorbiți limba greacă vie și mamă a tuturor celorlalte limbi.

Nu o neglijați, din moment ce este unul dintre puținele lucruri care neau mai rămas și este, în același timp pașaportul vostru pentru cultura mondială.

Marquerite Yourcenar: Am iubit limba

Φρανγκίσκος Λιγκόρα: ,,Έλληνες να greacă pentru amploarea plasticității, pentru είστε περήφανοι που µμιλάτε την că fiecare cuvânt al ei adevărurile și pentru Ελληνική γλώσσα ζωντανή και µμητέρα όλων των άλλων γλωσσών. că orice s-a rostit bun de către om, s-a rostit Μην την παραµμελείτε, αφού αυτή în cea mai mare parte în această limbă. είναι ένα από τα λίγα αγαθά που µμας έχουν αποµμείνει και ταυτόχρονα το Schiller: Grec blestemat, le-ai aflat pe διαβατήριό σας για τον παγκόσµμιο πολιτισµμό. ” toate: filosofie, geometrie, fizică, astronomie, nouă nu ne-ai lăsat nimic!

Voltaire: Măcar de-ar deveni limba greacă, limba comună a tuturor popoarelor.

O. Vadruska: Pentru un japonez sau un turc, limbile europene nu par a fi diferite, ci

16 ca dialecte ale uneia și aceleiași limbi, a

limbii grecești.

Φρειδερίκος Σαγκρέδο: ,,Η Ελληνική γλώσσα είναι από ουσία θεϊκή.

Ο. Βαντρούσκα: ,,Για έναν Ιάπωνα ή Τούρκο, όλες οι Ευρωπαϊκές γλώσσες δεν φαίνονται ως ξεχωριστές, αλλά ως διάλεκτοι µμιας και της αυτής γλώσσας, της Ελληνικής . ”

Γκαίτε: ,,Άκουσα στον Άγιο Πέτρο της Ρώµης το Ευαγγέλιο σε όλες τις γλώσσες. Η Ελληνική αντήχησε άστρο λαµπερό µέσα στη νύχτα.. ” Marguerite Yourcenar: ,,Αγάπησα αυτή τη γλώσσα την ελληνική για την εύρωστη πλαστικότητά της, που η κάθε της λέξη πιστοποιεί την άµμεση και διαφορετική επαφή της µμε τις αλήθειες και γιατί ό,τι έχει λεχθεί καλό από τον άνθρωπο, έχει ως επί το το πλείστον λεχθεί σ' αυτή τη γλώσσα. ” Schiller: ,,Καταραµμένε Έλληνα, τα βρήκες βρήκες όλα, φιλοσοφία, γεωµμετρία, φυσική, , αστρονοµμία' τίποτε δεν άφησες για µμας . ” Βολταίρος: ,,Είθε η Ελληνική γλώσσανα γίνει κοινή όλων των λαών . ”

Relații irenice româno-­‐‑elene ….de-­‐‑a lungul istoriei creștine Ţinutul românesc aflat între Carpaţi, Dunăre şi Marea Neagră, cu istoria ei multimilenară a cunoscut în antichitatea greco-­‐‑romană şi în Evul Mediu o viaţă înfloritoare dar adeseori lovită de vitregiile soartei şi de nestatornicia vremurilor. Au existat totuşi şi anumite elemente capabile să confere temeinicie şi permanenţă vieţii oamenilor din această provincie istorică, iar cel mai elocvent dintre ele a fost, desigur, credinţa creştină, liantul sfânt dintre om şi realitatea materială, dar şi dintre popoare.

Răspândirea masivă a creştinismului în teritoriul dintre Dunăre şi Mare este confirmată şi de cele aproximativ 35 de bazilici din secolele IV –VI descoperite în principalele centre urbane ale provinciei, la Tomis, Callatis (azi Mngalia), Tropaeum Traiani (Adamclisi), Histria (Istria), Axiopolios (Cernavodă), Troesmis (Iglitia), Dinogetica (Garvan) etc. zone locuite în special de greci. De asemenea, termenii de cult proveniţi din limba greacă, precum: apostol, biblie, biserică, călugăr, colivă, dascăl, discon, diavol, eclesia, evanghelie, icoană, idol, înger, liturghie, mănăstire, paradis, smirnă, tămâie etc. dovedesc influenţa creştinismului grec asupra celui românesc.

Relaţiile creştine între poporul grec şi cel român au fost posibile încă din secole creştine, datorită zonei geografice în care se afla România. În răspândirea creştinismului timpuriu, în această privinţă se pot deosebi două mari teritorii: cel de răsărit, aflat la Marea Neagră şi orientat economic, comercial şi cultural din timpuri străvechi, prin aşezările greco-­‐‑romane de pe ţărmul vestic al Mării Negre spre Grecia, Asia Mică, Marea Mediterană şi Orientul apropiat şi teritoriul central şi vestic al României, legat de vest (Peninsula Balcanică, Illyricum şi Italia), mai cu seamă după ce Dacia a intrat în componenţa Imperiului Roma, la începutul secolului al II-­‐‑lea. Atât teritoriul de răsărit, cât şi o bună parte a celui de apus au fost părţi componente ale Imperiului roman în momentul în care a apărut creştinismul. Aceasta înseamnă că circulaţia oamenilor pe pământul României era uşurată de apartenenţa la acelaşi stat şi de folosirea aceloraşi limbi greaca şi latina.

În secolul al VI-­‐‑lea Scytia Minor era o provincie mitropolitană, iar titularul ei devenise mitropolit, având 14 episcopii sufragane, în principalele oraşe ale provinciei. Toate aceste scaune episopale, inclusiv Tomisul erau în legătură directă cu Patriarhia din Constantinopol, fiind legate de Roma prin limbă, iar de Costantinopol prin credinţă.

Potrivit tradiţiei consemnate de istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea, pe la anul 324, Sf. Apostol Andrei a predicat Evanghelia în Sciţia.

Tradiţia mai târzie afirmă că el a trecut din Asia în Sciţia Mare (sudul Ucrainei de azi), apoi în Sciţia Mică )Dobrogea de azi), unde a predicat în oraşele greceşti de pe ţărmul Mării Negre.

Iniţial episcopii de Tomis au fost subordonaţi mitropolitului de Heracleea Traciei, iar apoi după ridicarea la rangul de mitropolie a episcopei de Tomis, aceştia au ajuns în subordinea directă a Patriarhului de Constantinopol.

Începuturile Mitropoliilor româneşti stau, de asemenea, sub semnul colaborării dintre Biserica Română şi cea Greacă. În 1359 Alexandru, fiul lui Basarab se hotărăşte să se convertească la ortodoxie. Pentru aceasta el trimite o cerere Patriarhiei din Constantinopol care îi este aprobată. Apoi el este botezat ortodox şi primeşte numele de Nicolae Alexandru. În 1359 Patriarhul Ecumenic de Constantinopol hotărăşte mutarea mitropolitului de Vicina la Curtea de Argeş şi întemeierea motropoliei. Mitropolitul Iachint a dus de la Muntele Athos pe călugărul Nicodim, pentru a organiza câteva mănăstiri – lavre, după modelul atonit . În 1401 sau 1402 în Moldova, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun se întemeiază Mitropolia Moldovei, cu recunoaştere din partea Patriarhiei de Constantinopol.

Mitropolitul Iosif şi-­‐‑a avut reşedinţa la Suceava, lângă domn.

Spre a întări şi mai mult caracterul de scaun mitropolitan al oraşului la îndemnul mitropolitului Iosif, s-­‐‑au adus aici, în 1415, de la Cetatea Albă, moaştele Sfântului Ioan cel Nou, un fost negustor grec din Trebizonda, Asia Mică şi martirizat pentru că a refuzat să abjure credinţa creştină.

După ocuparea Constantinopolului, în 1453, în Balcani situaţia era foarte grea. Administraţia turcească a fost totuşi ,,relativ omenească” în sec. XVI, asigurând libertatea de credinţă, bisericilor, alegerea preoţilor şi a epioscopilor în schimbul haraciului şi al serviciilor de raiale. Probabil că cea mai frumoasă pagină din istoria relaţiilor româno-­‐‑elene de după Căderea Constantinopolului, este cea oferită de Sfântul ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului (1486-­‐‑1488 şi 1496 -­‐‑1498) şi Mitropoluit al Ţării Româneşti (1498-­‐‑1505).

Născut în ţinutul Peloponez din sudul Greciei, Sfântul ierarh a vieţuit ca monarh la Mănăstirea Dionisiu din Muntele Athos, de unde a fost ales ca mitropolit al Tesalonicului şi apoi patriarh al Constantinopolului. Fiind om cu temeinică pregătire cărturărească şi cu aleasă viaţă duhovnicească, în jurul anului 1503, Radu cel Mare l-­‐‑a adus în Ţara Românească pentru reorganizarea vieţii bisericeşti. În august 1517, după Sfinţirea Mânăstirii Curtea de Argeş, a fost trecut in rândul sfinţilor, de către Teolipt, Patriarhul Constantinopolului, acest act solemn reprezentând prima canonizare a unui sfânt pe teritoriul patriei noastre.

Biserica Ortodoxă Greacă a făcut parte integrantă din Patriarhia de Constantinopol, până in anul 1833, cănd s-­‐‑a declarat autocefală. Acest stat i-­‐‑a fost recunoscut de Patriarhia de Constantinopol in anul 1850.

Cele mai importante apropieri dintre cele doua Biserici au fost posibile, in special, după căderea regimului comunist.

Aş enumera doar câteva dintre acestea.

Anul 2003, au marcat zece ani de la înfiinţarea Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, prima episcopie înfiinţată după o lungă perioadă de timp în cadrul Bisericii Ortodoxe Române. Acest an jubiliar a adus cu sine şi „un dar deosebit pentru credincioşii eparhiei noastre, vizita Preafericitului Hristodoulus, Arhiepiscopul Atenei şi al întregii Grecii, moment de importanţă istorică, care poate fii interpretată şi ca un semn simbolic căci rareori în cursul istoriei un 18 întâistatator al Bisericilor Ortodoxe surori a vizitat această parte a ţării .”

În peridoada 31 mai -­‐‑ 4 iunie 2007, în viaţa spirituală a Arhiepiscopiei Târgoviştei a avut loc un eveniment special, şi anume vizita Înalt Preasfinţitului Nicolae, Mitropolit grec de Mesoghaia şi Lavreotiki, la invitaţia Înalt Preasfinţitului Părinte Dr. Nifon, Arhiepiscopul Targoviştei. În anul 2011, mai mulţi ierarhi ai Bisericilor Ortodoxe surori ne-­‐‑au vizitat ţara cu prilejul marilormanifestări religioase închinate ocrotitorilor unor lăcaşuri de cult si eparhii.. Spre bucuria si manifestarea evlaviei credincioşilor români, au fost aduse spre închinare moaştele unor mari sfinţi. În ziua de prăznuire a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena la hramul istoric al Catedralei Patriarhale, a participat, ca oaspete de seamă, IPS Antimos, Mitropolit de Alexandropolis, Traianopolis şi Samotrakis din Grecia. Pe lângă vizita IPS Mitropolit, credincioşii râmniceni s-­‐‑au bucurat şi de prezenţa moaştelor Sfintei Muceniţe Varvara, aduse din Grecia de Înalt Preasfinţitul Daniel, Mitropolit de Kaessariani, Vyron şi Ymittos. În data de 1 iulie 2011, preşedintele Greciei K. Paulias, în timpul vizitei sale la Bucureşti s-­‐‑a întâlnit cu Preafericitul Patriarh Daniel al României. În timpul acestei întalniri cele două oficialităţi au vorbit despre legăturile frăţeşti dintre cele două popoare ortodoxe şi despre necesitatea consolidării unei colaborări între Grecia şi România. „După căderea Imperiului Bizantin multe dintre tezaurile bizantine au fost salvate datorită ajutorului generos oferit de Biserica Ortodoxă a Vlahilor şi de domnitorii moldoveni. În prezent în mănăstirile din Grecia există foarte mulţi ascultători români, există şi studenţi români care studiează la facultăţile teologice din Atena şi Tesalonic, pictori români pictează biserici din această ţară şi cele mai multe lucrări de construcţie din muntele Athos sunt realizate de meşteri români.”

prof.Pesetz Emil, Colegiul Economic ”Ion Ghica”

LIMBA ZEILOR ȘI VOCAȚIA LIMITEI Spre deosebire de greci, se pare că nouă, românilor ne lipsește reprezentarea tragicului; relativizăm, flecărind, absolutul, bufonii noștri umplu străzile și canale de televiziune. Prin definiție, observă Gabriel Liiceanu, ”situația tragică nu este compatibilă decât cu ființe conștiente finite, confruntate cu limita. Tragicul s-­‐‑ar putea defini: dacă îți depășești limitele, ești ”pedepsit”, dacă nu ți le depășești, ”nu ești om” (Gabriel Liiceanu, Tragicul).

Insul contemporan își generează dinamica existențială conform ”unei coerențe interioare”, în timp ce omul antic ”devine incompatibil cu o serie de forțe ce-­‐‑l transcend și, totuși, îl cuprind și-­‐‑l dirijează prin intervenții neașteptate și, uneori, imprevizibile” (Salvatore Battaglia, Mitografia personajului).

Există însă și contraexemple. Făt Frumos, eroul din basmul popular ”Tinerețe fără de bătrânețe și viață fără de moarte” are o vină tragică (HAMARTIA) pentru că tatăl lui se pare că a visat utopia vieții veșnice, din moment ce vorbește limba zeilor, oferindu-­‐‑I fiului, ca să se nască, să ființeze, ”tinerețea fără bătrânețe”. Ca și în cazul regelui Laios, nesăbuința tatălui va marca destinul fiului. Chiar dacă ursitoarele (Moirele) îi vor fi prezis să rămână ființă pieritoare, el găzduiește HYBRISUL, tentează limita, traversează NEKYA (coboară în Valea Plângerii), intră într-­‐‑un proces ANAMNETIC și își asumă, în final, condiția umană, prin moarte. Grecii credeau că aducerea aminte (ANAMNESIS) este echivalentul vieții. Apa fluviului Lethe, aflat în infern, aducea uitarea (AMNESIS), iar luntrașul Charon îî obliga pe cei ce îl traversau, în drumul lor spre Hades, să-­‐‑I soarbă o picătură, pentru a-­‐‑și pierde memoria și pentru a nu se mai putea întoarce în lumea celor vii. Zeița uitării se numea tot Lethe. Zeița memoriei, Mnemosyne, sora lui Chronos, zeul timpului, era atotștiutoate: ”Știe tot ce a fost, ce este și ce va fi” (Hesiod, Theogonia). Vechii greci echivalau uitarea cu somnul, dar și cu pierderea de sine, cu orbirea, cu moartea. Hypnos și Thanatos sunt frați gemeni. În basm, însă, tocmai amintirea aduce moartea.

Si Mesterul Manole este un erou dilematic, cu structura tragica, sfasiat (conform definitiei tragediei) intre patima de a crea si nevoia de a ucide. Maretiei mortii pare a I se inchina singularitatea edificiului ridicat prin ”ruptura de nivel” pentru transcenderea limitelor omenescului.

(Mircea Eliade).

Sublimând tragicul în feerie nupțială, ciobanul mioritic se confruntă și el cu sentimentul finitudinii, ca limită supremă, transgresată, însă, prin contopirea finitului cu infinitul, într-­‐‑o apoteoză compensatorie a unei existențe încheiate prematur.

Vocația limitei existențiale se instituie, mai ales, în creatia eminesciană, la nivelul căreia damnarea ființării își asumă condiția tragică a insului efemer. În segmentul universului creat din ”Scrisoarea I”, Eminescu își construiește în sistemul antitezelor, tensiunile ireconciliabile generate de meditația asupra primordiilor, ca în dialogul Timaios al lui Platon: ființă/ neființă, viață/ voință, ascuns/ neascuns, pătruns/ nepătruns, prăpastie (adancă)/ noian (întins), priceput/nepriceput, întuneric/ lumină (rază), văzut/ nevăzut, făcut/ nefăcut, în sine (ființa)/eterna pace. Nici ”muzica sferelor” pitagoreică ori ”cântarea sferelor” din poezia ”La o artistă”, nici salvarea din limita individuală, pe care o încearcă Dionis, prin dublul feminin, nu rezistă dorului de moarte. Extincția poate fi individuală, ca în ”Cezara” sau universală, ca în ”Luceafărul”, dar forma ei sublimă este orfică. Lira sfărâmată a lui Orfeu este omniprezentă – în poeziile ”Amicului F.I.”, ”Întunericul și poetul”, ”Mortua est”, ”Junii corupți”, ”Memento mori”, în ”Manuscrisul 2257”. Universul reintră în pre-­‐‑Cosm, în basmul originar, tocmai prin Logosul orfic care l-­‐‑a și creat: ”Vrei să dau glas acelei guri,/ Ca dup-­‐‑a ei cântare/ Să se ia munții cu păduri/ Si insulele-­‐‑n mare?” (Luceafărul). Haina cuvintelor este o cămașă a lui Nessus: artistul se mistuie pe rugul ideilor și își dorește lecția nemuririi, pentru a accede la cunoașterea supremă. Ca om, însă, aspiră spre detașarea apolinică, spre desprinderea ataraxică. …Spre deosebire de greci, noi, românii, se pare că nu avem reprezentarea tragicului. Relativizăm absolutul, ticluind bufonerii, născând măscărici. Se întâmplă, însă, uneori, în fantezia creatorului anonim sau în străfulgerarea unor minți geniale, ca aceea a lui Eminescu, să apară conștientizarea limitei care să nască HYBRISUL, chiar dacă aceasta presupune, de fiecare dată, NEKYA, coborârea în Infern, în viața noastră, care seamănă, câteodata, izbitor, cu o Vale a Plângerii…. prof. GABRIELA NECULA LUPEA Colegiul Național ”Ienachiță Văcărescu„

Muzica înainte de toate Cultura elină a favorizat deopotrivă toate artele: pictura, muzica, dansul, arhitectura, sculptura. Referitor însă la muzică, elinii considerau că această artă este de origine divină, fiind apanajul zeilor. Frumosul nu era sonor muzical, ci simbolic, teoretizat, cosmogonic. Muzica trebuia să aibă ca şi celelalte arte, o anumită simetrie, care se realiza prin proporţia de aur. Atunci se trezeau sentimentele, demnitatea, curajul, atunci se purifica sufletul omului.

Frumosul se realiza prin mijlocirea cooperării simbolice a artelor, prin sincretism. Cuvântul musica provine din denumirea muze, fiicele lui Zeus, care după mitologia greacă inspirau toate activităţile creative şi intelectuale.

Cele 9 muze se acompaniau cu lira lui Apollo, cu 7 sunete, adică MUZICĂ+LOGOS. Arta elină era atât de subtilă şi de suplă, încât, în muzică, pentru a percepe ritmul, nu era suficient să asculţi linia melodică, ci trebuia să priveşti şi mişcările.

Pitagora şi Platon atribuiau frumosului, cu precădere muzicii, proprietatea magică de a potoli mânia, de a stârni bucuria, de a alina suferinţa. Platon considera că artele, inclusiv muzica, au un rol covârşitor în viaţa omului. Aşa se face că, într-unul dintre vestitele sale dialoguri, „Socrate şi Ademaintos”, Platon tratează problema „care şi cum trebuie să fie calităţile naturale ale celor ce păzesc statul”, punând pe seama interlocutorilor săi convorbirea lui Socrate despre Cum trebuie să fie educaţia? „Gândesc - afirma el- că s-ar găsi cu greu una mai bună decât aceea pe care au descoperit-o timpurile străvechi. Aceasta este pentru corp gimnastica, iar pentru suflet muzica.”

Totodată, Platon, în studiile sale despre muzică, observa: “Muzica noastra a fost odata împărţită în mod corect (…) Nu era permisă schimbarea stilurilor melodice cu altele în felul acesta. Nu existau fluierături, zgomote nemuzicale sau palme pentru aplauze. Regula era ascultarea în tăcere şi învăţarea; copiii, profesorii şi mulţimea menţineau calmul sub ameninţarea băţului. (…) Însă mai apoi, anarhia nemuzicală a fost dirijată de poeţi, care aveau talentul natural, dar erau ignoranţi în faţa legilor muzicii (…) Prin intermediul stupizeniei se amăgeau gândind că în muzică nu există bine sau rau, că trebuie judecată în funcţie de plăcerea pe care o provoacă. Cu lucrările şi teoriile lor au infectat masele cu prezumţia de a se crede adevăraţi judecători. De aceea, teatrele noastre, înainte silenţioase, au devenit vocale, iar aristocraţia muzicală a dus la o pernicioasă putere a teatrelor (…)criteriul nu era muzica, ci o reputaţie a unei abilităţi promiscue şi a unui spirit împotriva legilor.”

Frumosul muzical la greci însemna: rigoare matematică, simetria proporţiilor, capacitatea de a trezi plăceri sufleteşti, capacitatea de a trezi forţe sufleteşti, capacitatea de a imita sau a iventa o realitate, oferind posibilitatea omului de a se exprima artistic.

Arta grecească în general, muzica în special, au avut o influenţă covârşitoare asupra umanităţii. Acest aspect se evidenţiază de-a lungul secolelor, până în modernitate. În lucrarea „Histoire de la muisque”, Albert Lavignac afirma: „Arta modernă nu este decât o verigă în lanţul dezvoltării artistice a Europei întregi, dezvoltare care are punctul de plecare la elini.”

Să nu uităm că muzica dă glas tuturor simţirilor omeneşti, în deplinătatea lor, că celebrează frumuseţea, perfecţiunea vieţii, că face parte integrantă din existenţa umană milenară, aşa cum a subliniat Socrate când, la întrebarea: “De ce înveţi să cânţi la liră când tu te pregăteşti să mori?”, a răspuns: “Ca să ştiu să cânt la liră înainte de a muri”.

Prof. Mihaela Mătiţă Liceul de Arte “Bălaşa Doamna” Târgovişte

ARTA GREACĂ IERI ȘI AZI

Prin vocea lui Homer în „Odiseea”, sau a lui Vergiliu în „Eneida”,

prin scenele de legendă pictate pe ceramică ori prin acele ample reliefuri ce împodobeau templele de cult, grecii antici şi-­‐‑au câştigat nemurirea.

Faptele lor, miturile, istoria şi arta, tot ceea ce au creat pe teritoriul străvechii Europe, fac dovada importanţei de necontestat pe care civilizaţia greacă a avut-­‐‑o pentru fiecare dintre culturile europene moderne.

Minunat este cum filosofia şi conceptele sănătoase ale grecilor, regăsite în artele lor, au aceeaşi forţă de expresie chiar şi astăzi, când societatea şi-­‐‑a schimbat principiile şi idealurile.

Protagoras spunea că „omul este măsura tuturor lucrurilor”, reflectând în aceasta conceptul de ANTROPOCENTRISM, aşa de evident regăsit în frumuseţea sculpturilor antice, în proporţiile lor echilibrate şi armonioase dar şi în expresia unei mentalităţi senine, calme şi raţionale. Omul era socotit ca fiind egalul zeilor! Iar zeul se metamorfoza în „omul perfect”.

A-­‐‑l vedea pe pământean ca întruchipare a unui ideal, a eroului sau a unei divinităţi, trebuia să oglindească, de fapt, principiul KALOKAGATHIEI, să exprime echivalenţa idealului estetic cu idealul etic. Sculptura greacă prezintă în chip desăvârşit relaţia armonică a frumuseţii fizice şi frumuseţii morale – aceasta era pentru artistul antic legea fundamentală a esteticii.

FRUMOSUL de atunci era alăturat BINELUI, iar a trăi în democraţie, atunci, însemna a fi demn, a recunoaşte şi a respecta valoarea şi dreptatea. Altfel stau lucrurile în ziua de azi...

Tot cal de lemn era şi căluţul dadaiştilor de la început de secol XX. Din pură întâmplare, însă, a devenit celebră acea jucărie a copilului modern, revoltat împotriva societăţii. Din păcate, nu hazardul face ca arta de azi să nu mai aspire spre kalokagathie, ci să parodieze tradiţiile consacrate sau chiar să le nege, pentru că ea e produsul unei „societăţi de consum”, ce nu mai are valori!

Altfel privit e calul troian, ce rămâne legendă – un şiretlic găsit pentru a pedepsi FRUMOSUL ce s-­‐‑a lăsat furat. O regăsim pe Elena spartană în întruchiparea Venerelor, sau îi căutăm cucernicia şi sfiala în atitudinea fecioarelor ergastine din Friza Panateneelor.

Frumuseţea Elenei din Troia a declanşat un război de 10 ani! Însă farmecul unei asemenea Venere e pus la îndoială azi. Nu aş fi de acord cu ideea lui Filippo Tommaso Marinetti cum că „o maşină de curse este mai frumoasă decât Victoria din Samotrace”. Pare revoltător cum, în virtutea impulsului vitezei, societatea de azi îşi asumă dreptul să proclame ca fiind vetust idealul antic al frumosului, în favoarea unei convingeri futuriste, trecătoare, de moment.

ARTA GREACĂ IERI ȘI AZI

Omul superior al Greciei Antice ar fi căutat APOLINICUL în opera de artă, calmul şi reflexia senină. Ar fi recunoscut şi poate ar fi îngăduit temperamentul mai puţin ponderat al autorului lucrării „Dinamismul unui automobil” (Luigi Russolo), evaluând la fel de categoric futurismul maşinii de curse ca produs al mentalităţii DIONYSIACE. Cu acelaşi gând al recunoaşterii valorilor în contextul epocii lor, spun că sugestia mişcării din opera „Discobolul” de Miron, ar putea constitui preambulul unei teze despre integrarea timpului în artă, fără a face notă discordantă cu analiza secvenţialităţii din pictura „Nud coborând scara” a lui Marcel Duchamp.

Eleganţa formei antice greceşti nu e vetustă, e criteriu şi etalon al frumosului şi al valorii, indiferent de gusturile epocii!

Pentru asta trebuie să ne simţim măguliţi ştiind că grecii, „popoare ale mării”, au poposit pe teritoriul locuit de noi azi şi că au lăsat urme ale civilizaţiei lor măreţe acolo unde şi-­‐‑au întemeiat colonii, pe ţărmul Mării Negre (Pontul Euxin) şi în ţinutul Dunării de Jos. Cunoscut e faptul că cetăţile greceşti, Histria şi Tomis, au înregistrat în epoca romană o a doua perioadă de înflorire, din timpul căreia s-­‐‑au păstrat mozaicuri policrome şi fragmente de sculpturi.

La fel de recunoscători ar trebui să fim grecilor că putem admira, în cazul edificiilor neoclasice existente încă, îmbinarea cunoscutelor ordine arhitecturale: doric, ionic şi corintic. Fără să conştientizăm de fiecare dată acest lucru, suntem în faţa moştenirii culturale lăsate de străvechii eleni!

Nu în ultimul rând, merită amintit faptul că 5 din cele 7 minuni ale Lumii Antice (Statuia lui Zeus din Olimpia, Mausoleul din Halicarnas, Farul din Alexandria, Templul Dianei din Efes, Colosul din Rodos) s-­‐‑au născut datorită poporului grec. Prin urmare, nu-­‐‑i doar o datorie morală, ci şi o convingere fermă, că Grecia Antică a avut o contribuţia fundamentală la naşterea unei culturi superioare pe teritoriul Europei de azi, cultură pe care am asimilat-­‐‑o şi pe care se cuvine să n-­‐‑o uităm!

22

prof. Cobianu Monica – Liceul de Arte ”Bălașa Doamna”

CRONICA OLIMPIADEI

Motto:

Întors atât de înţelept, şi de bogat, Vei fi-nţeles ce-nseamnă o Ithaca ITHACA de Constantinos Kavafis

http://www.romanadb.ro/neogreaca.htm

CUVÂNTUL DE ÎNCEPUT AL PROF. INSPECTOR GENERAL ISJ DÂMBOVIȚA DL. SORIN ION Dragi oaspeţi, Fiţi bineveniţi în târgul vestiţilor voievozi şi ai întâiului întregitor de ţară, al faptelor eroice, dar şi al cuvintelor scrise, al primelor tipărituri, al primilor poeţi. Istoria este dublată întotdeauna de ecoul ei în CUVINTE, de cronici sau poeme... „Cuvintele sunt chiar fiinţe” (Nichita Stănescu). Credinţa în miracolul CUVÂNTULUI rostit şi scris v-a adus din toate colţurile ţării şi ne-a unit astăzi aici. În numele truditorilor CUVÂNTULUI din inima Munteniei, vă urez / vă urăm „Bun venit !” la întâlnirea cu dulcea şi frumoasa limbă elenă.

Dragi elevi, Fiţi bineveniţi în acest lăcaş al cunoaşterii, Fiţi bineveniţi în oraşul ruinelor, străjuite de Turnul Chindiei, în faţa cărora Vasile Cârlova, primul poet („primul ins în care se încerca geniul poeziei în spaţiul românesc”) exclama: „O, ziduri triste, totuşi voi aveţi un ce plăcut!”. Bătrânele ziduri să vă inspire, aşa cum au fost pentru Cârlova - şi alţi slujitori ai scrisului - izvor „de cuvinte şi de idei”!

Un gând de aleasă preţuire dascălilor, (cei de aici şi de acasă), cei care îşi identifică biografia spirituală cu cea a elevilor lor, şi care - truditori ai CUVÂNTULUI - asigură permanenţa izbânzii.

Succes deplin concurenţilor! Să umple „multe pagini / Cu gândiri şi cu imagini..”! (M. Eminescu) pentru a atinge acel spaţiu luminos unde, după cum spunea Ion Barbu, literatura, poezia, „se întâlneşte cu geometria”.

Iar CUVÂNTUL să înnoade - în aceste zile - prietenii, să zidească armonie şi să dăinuiască în amintire!

CUVÂNTUL DE ÎNCEPUT AL INSPECTORULUI DE SPECIALITATE, ISJ DÂMBOVIȚA PROF. DRD. ANIȘOARA BURLEA

Cine este pasionat de cultura elenă şi de frumuseţea ei, nu va trăi niciodată în banalul vieţii, ci în miracolul ei...

24

Ne aflăm la Târgovişte, veche cetate de scaun a Ţării Româneşti şi în prezent, capitala judeţului Dâmboviţa. Ne simţim onoraţi să găzduim astăzi etapa naţională a Olimpiadei de Limba Neogreacă. Este un eveniment de amploare în spaţiul şcolii, dar şi o superbă ocazie de a cultiva în numele prieteniei, un dialog între două culturi. Am convingerea că cine este pasionat de cultura elenă şi de frumuseţea ei, nu va trăi niciodată în banalul vieţii, ci în miracolul ei. Şi exemplul pertinent sunteţi voi, elevii implicaţi în acest eveniment. Poate de aceea ne dorim să transformăm această manifestare dintr-­‐‑un concurs, într-­‐‑un dialog în care câştigătorii vor fi limba elenă, cei care aderă la marea familie a lumii greceşti şi cei care aderă la marea familie a culturii lumii aş dori să mulţumesc MECTS şi Uniunii Elene din România, pentru că ne-­‐‑au ales pentru a găzdui acest eveniment.

CUVÂNTUL DE ÎNCEPUT AL DL. PROF. PREOT DRĂGHICI Oraşul Târgovişte, fostă capitală a Ţării Româneşti este un oraş de cultură. Aici, la Târgovişte a fiinţat multă vreme în urmă o vestită şcoală grecească şi latinească la care a predat un professor grec Paisios Rigaridis, originar din Hios şi el chiar fondează la 1646, cu sprijinul domnului Ţării Româneşti, Matei Basarab şi a postelinicului Constantin Cantacuzino această Scola Greca et Latina, prima şcoală de nivel superior din Ţara Românească şi totodată prima instituţie de învăţământ, având ca limbi de predare greaca, alături de latină, unde Umanismul grec se întâlnea cu filonul bizantin.

Pe băncile şcolii s-­‐‑au format cărturari şi domni între care Şerban Cantacuzino. A funcţionat doar cinci ani , cu un număr limitat de elevi aleşi dintre fiii unor familii de mari boieri. Acest Paisios Rigaridis a predat aici greaca şi latina, logica şi retorica.

Un alt profesor vestit al şcolii a fost Ignatios Petriţis, originar tot diin Hios. A predat aici filologia greacă. Un elev al şcolii, Daniel Andreean Panonianul, viitor mitropolit al Ardealului, va traduce din greacă în română Îndreptarea legii sau Pravila cea mare, tipărită tot la Târgovişte, la 1652.

Trebuie să vă amintim că după 1990, la Târgovişte s-­‐‑a înfiinţat Seminarul Teologic şi Facultatea de Teologie, în care se predă printre alte discipline şi limba greacă biblică. Noi îi spunem greaca veche. Şi mai nou, ţin să vă aduc la cunoştinţă că prin bunăvoinţa în primul rând a Întâistătătorului Bisericii noastre, Înaltpreasfinţitul Nifon, Mitropolitul nostru şi apoi al organelor de drept, s-­‐‑a înfiinţat la Seminarul Teologic din Târgovişte o clasă cu o oră de predare de limba greacă modernă şi asta este un pas spre deschiderea despre care se vorbea aici.

CUVÂNTUL DE ÎNCEPUT AL DOAMNEI PROF. MINA RUSU REPREZENTANT MECTS Două mari culturi ale lumii antice ne asigură seva dăinuirii Vă mulţumesc că sunteţi aici şi că din nou ne întâlnim aşa cum anul trecut ne-am întâlnit la Piatra-Neamţ. Mă bucur să vă văd şi să vă revăd într-un spaţiu în care, iată, Turnul Chindiei ne străjuieşte.

De anul trecut şi până anul acesta limba neogreacă a crescut în ochii tuturor şi în sufletele voastre, manifestată această creştere prin numărul elevilor care anul acesta au venit aici.

Sunteţi mai mulţi decât anul trecut, ceea ce înseamnă că Olimpiada a început să dea roade şi vă mulţumesc că aveţi această preocupare. Instituţia pe care o reprezint, Ministerul Educaţiei, are încredere în calităţile voastre deosebite, dragi elevi, de a transmite tuturor că o comunicare eficientă se face într-o limbă bine cunoscută.

Prin urmare, maternă sau modernă, română sau neogreacă, limba poate să arunce punţi între suflete şi să creeze prietenii, să contureze un univers cultural care se face printr-un dialog între culturi.

Mulţumesc Uniunii Elene şi Preşedintelui Zisopol pentru patosul cu care sprijină comunitatea şi dăinuirea acestei limbi într-un alt spaţiu geografic decât cel al Greciei ca ţară-mamă a limbii pe care voi cu drag o vorbiţi.

Mulţumesc tuturor celor din filialele Uniunii Elene care se preocupă ca prin priceperea lor să vă înveţe cât mai bine să vorbiţi această limbă. apreciez în mod deosebit, eu şi instituţia pe care o reprezint faptul că identitatea culturală a grecilor se conturează în România şi nu se pierde.. de fapt, nu vorbim despre o asimilare, ci despre o coabitare într-un spaţiu cultural.

Prin urmare, împreună limba greacă şi limba română pot să construiască ceea ce înseamnă cultură. Şi nu întâmplător aceste două limbi! Pentru că ştiţi forte bine, rădăcinile latine ale limbii române şi rădăcinile în greaca veche ale limbii care astăzi este vie, neogreaca, certifică faptul că două mari culturi ale lumii antice ne asigură seva dăinuirii.

Mulţumesc Inspectoratului Şcolar Dâmboviţa pentru generozitatea de a ne fi primit aici, în acest spaţiu generos ca să desfăşurăm olimpiada.

Mulţumesc Primăriei, mulţumesc tuturor oficialităţilor care au sponsorizat activitatea şi care s-au implicat şi vă doresc în numele meu şi al Ministerului Educaţiei mult succes, iar la anul cifra olimpicilor la limba neogreacă să sporească, aşa cum s-a întâmplat de la un an la altul, la ultimele ediţii. Vă doresc mult succes în întrecerea de mâine şi siguri să fiţi că toţi veţi fi câştigători!

PROGRAM GALA DE DESCHIDERE 30 MARTIE 2012

1. Corul elevilor şi studentilor teologi (Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Ioan Gură de Aur”şi Facultatea de Teologie , Universitatea Valahia Dirijor preot asist. dr. Gheorghe Drăghici În repertoriu: piese religioase greceşti: • URARE • TI IPERMAHO • HRISTOS ANESTI • APOLITICHION TU AGHIU • NECTARIU • AGNI PARTHENE piese laice (folclorice) greceşti: • •

DODEKA EVZONACHIA MIPOS IDATE TO IORGHI

2. Ansamblul de dansuri greceşti ONIRO, Comunitatea elenă Târgovişte •

1. Susta 2. Kalamatiano 4. Levantinikos 5.Syrtaki

3. Corul Liceului de Arte „Bălaşa Doamna” -­‐‑ CANTABILE (10 min.)

Dirijor lect. univ. dr. Florin Badea În repertoriu: piese internaţionale 1.Thomas Morley -­‐‑ Now is the month maying 2.Moses Hogan -­‐‑ The battle of jericho 3.Gioacchino Rossini -­‐‑ William Tell -­‐‑ overture 4. Clubul de dans sportiv „Feeria dansului”

Antrenor: Anca Nistor, elevă Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgovişte 5. Ansamblul folcloric „Plaiuri ialomiţene” al Liceului de Arte „Bălaşa Doamna” Dirijor prof. Marian Ionescu 26 Solişti: Badea Nicoleta

28

IMPRESIILE PARTICIPANȚILOR…. ”Subiectele de concurs au avut un nivel mediu de dificultate; au fost abordabile. M-­‐‑au impresionat foarte mult toate obiectivele turistice pe care le-­‐‑am vizitat, care sunt foarte valoroase și datează încă din anii 1600. Am fost la Muzeul de artă, Cetatea de scaun și Gradina zoologică.”

”Mi-­‐‑a plăcut foarte mult să văd Gradina zoologică, dar și Curtea Domnească. Îmi place orașul, am foarte mulți prieteni aici, și mi-­‐‑a facut plăcere să mă reîntâlnesc cu ei. În ce privește subiectele de la olimpiadă, mi-­‐‑a plăcut, în mod deosebit primul subiect, care a fost un fel de documentar.”

”Organizarea, primirea, desfășurarea, totul a fost impecabil. Am fost foarte impresionați de absolut tot ce ați făcut aici. Mobilizarea pe care ați organizat-­‐‑o aici, de la mic la mare, din toate punctele de vedere. Să ne însoțiți pas cu pas, să nu lipsească nimic, să fie totul pe măsura așteptărilor noastre. Pot să vă spun, cu siguranță, că au depășit așteptările noastre.”

E” a zecea oară când vin aici (dacă nu a douăzecea oară), pentru că avem foarte multe activități cu orașul Târgoviște. Orașul Târgoviște este foarte, foarte frumos, foarte curat. Se vede că primăria și prefectura își fac treaba corespunzător. ”

R: Numele meu este Ioana. Poți să îmi acorzi un scurt interviu, te rog? În primul rând cum te numești?

I: Comșulea Iuliana R: Din ce parte a țării vii?

I: Din Brașov.

R: Cum ți s-­‐‑a părut proba de concurs?

I: A fost destul de ușor.

R: De cât timp faci limba greacă?

I: De sapte ani.

R: Wow, e ceva….

I: Da… R: Și ai vizitat unele monumente din Târgoviște, cum ți s-­‐‑au părut?

I: Au fost foarte interesante și frumoase. Chiar îmi place aici.

R: Îmi pare bine că mi-­‐‑ai acordat acest interviu. La revedere!

I: La revedere!

R: Numele meu este Ioana. Sunteți drăguță să îmi acordați un scurt interviu?

Cum vă numiți?

I: C. Elena.

R: De unde veniți?

I: Din Pitești.

R: Este prima dată când sunteți în Târgoviște?

I: Nu. Am mai fost și cu altă ocazie….

R: Și, până acum ce impresie v-­‐‑a lăsat orașul nostru?

I: Este foarte frumos, plin de istorie, ne simțim foarte bine aici?

R: Ați venit cu o echipă de copii?

I: Da. Din Pitești. Cu fetele de la olimpiadă.

R: Și, cum au fost probele?

I: Lor li s-­‐‑a părut ușor. Subiectele au fost ușoare.

R: Bravo! Ați fost și anul trecut?

I: Da. Ăsta e al doilea an când venim la olimpiadă.

R: Mulțumesc mult pentru răspunsuri. O zi bună.

Interviuri realizate de Ioana Rădulescu cls. a VI-­‐‑a, Colegiul Național ”Ienăchiță Văcărescu”

30

PARTICIPANȚII LA ETAPA NAȚIONALĂ A OLIMPIADEI DE LIMBĂ NEOGREACĂ, 2012 ARGES Scoala nr. 5 “Nicolae Iorga” Pitesti Ghizel Gabriela Fotolescu Ema Crina Butnariu Ioana Teodora

BOTOȘANI Școala Generală nr. 10 Botoșani Baiceanu P. Ciprian C.N. “A.T. Laurian” Botoșani Coca Iustin Cotopoios Antonia Panaretou Andreas Ciprian Ratarciuc Dumitrita Sava Bianca

BRASOV C.N. Mesota Brasov Comsulea Iuliana Liceul Honterus Brasov Man Bianca Cris Voineag Ioana Voineag Maria C.N. Andrei Saguna Brasov Milotoiu Matei Manciu Elisabeth Maria

BRAILA C.N. “Gh. M. Murgoci” Nitulescu A. Ana Gabriela Mortu V. Laura-Georgiana

32

BUCURESTI Școala nr. 10 “Maria Rosetti” Bodeanu C. Maria Școala nr. 93 “Emil Racoviță” Paraskevas A. Olga Școala “Atena” Bolozan S. Ștefan Col. German “Goethe” Karagionis K. Filippos Mateescu A. Tudor Col. Național “G. Coșbuc” Băcăilă Ioana-Lăcrămioara Col. Național “G. Lazar” Petrescu Mircea Liceul Teoretic Bulgar “H. Botev” Barbu A. Iustina Chitiga G. Raluca-Alexandra Bajna Ana-Maria Iosif V. Luiza-Maria Demetroiu G. Maria Ivănescu L. Corina-Antonia Capudean G. Vlad

CONSTANTA Scoala Gheorghe Titeica Blancioti Florentina Liceul Teoretic Lucian Blaga Gemenetzidis Stavrula Scoala Mihai Viteazu Radulescu Andreea

DÂMBOVIȚA Colegiul Economic “Ion Ghica” Targoviște Oproiu Sînziana Ioana Colegiul Național “C. Carabella” Târgoviște Skouri Antonis Școala “I. Al. Brătescu-Voinești” Târgoviște Tudor Niki Școala “Coresi” Târgoviște Ungureanu Maria Theodora DOLJ Scoala Cu Clasele I-VIII nr. 21 Gheorghe Titeica Ghesea Georgiana Scoala nr. 2 Constantin Gerota, Calafat Margarit Ionut Sebastian Rosu Ana Liceul Teoretic Independenta, Calafat Gutuie Florentin Turcu Alina Parjoi Andrei Adrian Colegiul National Carol I Cergan Ioana Bianca Morintale Alexandru Colegiul National Fratii Buzesti Radulescu Letitia Colegiul National Elena Cuza Balasa Sabrina Mihaela Scoala Cu Clasele I-VIII nr. 21 Gherghe Titeica Constantin Marisa

PARTICIPANȚII LA ETAPA NAȚIONALĂ A OLIMPIADEI DE LIMBĂ NEOGREACĂ, 2012 GALATI Șc. Gimnazială nr. 24 Adler Francesca Maria Șc. nr. “Calistrat Hogaș” Bredet Daniela Liceul “Emil Racoviță” Cărăuș Maria Andreea C.N.V.A. Fotachi Ana Scorteanu Serban Teodor Victor Ursache Diana C.N.C.N. Popescu Ofelia Șc. nr. 10 “Petre Țuțea” Petropoulos Alexandros Teodoros

IALOMITA Colegiul National “Mihai Viteazu” Slobozia Visan Cristina Dinu Valentina Popescu Carmen

IASI Colegiul National “M. Eminescu” Sandulache Ioan Colegiul “C.Negruzzi” Iasi Vasile-Sarcos Andreea Colegiul National “E.Racovita” Tirnovanu Laura-Ioana Ivascu Alina Georgiana Leonte Nicoleta Georgiana Ilascu Bianca Chontas Panagiotis Efstratos

MEHEDINTI Scoala “Petre Sergescu” Peleasa Teodora Mihaela Rupa Maria Roxana Badea Simona Colegiul National “Traian” Iloaia-Pirvulescu Bianca

NEAMT Scoala “Elena Cuza” Piatra-Neamt Zenembisi Z. Elli PRAHOVA Col. Nat. “Al. I. Cuza” –Ploiesti Macelaru Carla-Maria Bolinu Teodora Negotei Andrada Maria Bolinu Alexandru Liceul De Arta “Carmen Sylva” Ploiesti Piciorus Vlad Aidonis Evanghelos Aidonis Artemi Sc. Gen. “George Cosbuc” Ploiesti Zisopol Anca-Maria Col. Nat. “Jean Monnet” Ploiesti Macelaru Denisa-Nicoleta Chouliaras Dimitrula Col. Nat. “Mihai Viteazu” Ploiesti Stoian Ioana Alexandra Negoi Ruxandra Ionescu Oana-Teodora Zisopol Aris Alexandru Col. Ec. “Virgil Madgearu” Ploiesti Toma Agatha Harbas Nicolas Alexandro

TULCEA Lic. “Jean Bart” Sulina Ivan Robert Constantin Vasiliu Alexandra Bianca Ivan Maria Nicoleta Gospodar Delia Madalina Periclean Madalina Cioc Consuela Lic. “Grigore Moisil” Dragoi Andreea Corina Tuzlaru Ionela Lic. Pedagogic Tulcea Panaitache Madalina

VASLUI Sc. Generala nr. 10 Barlad Panaghie Anca Malina Stroea Ioana Bors Madalina Florentina

COMISIA CENTRALĂ Coordonator Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului: Conf. univ. dr. Mina -­‐‑ Maria Rusu, inspector general MECTS Reprezentant al Uniunii Elene din România: Conf. univ. dr. Dragoş Gabriel Zisopol deputat în Parlamentul României, preşedinte Uniunea Elenă din România

COMISIA JUDEȚEANĂ DE ORGANIZARE Reprezentanţi ai autorităţilor locale:

dr.ec.Iancu Caracota -­‐‑ prefect al judeţului Dâmboviţa

lect. univ.dr. Florin Popescu -­‐‑ preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa

jr. Gabriel Boriga -­‐‑ primar al Municipiului Târgovişte

prof. Honorius Moţoc -­‐‑ viceprimar al Municipiului Târgovişte ing. Paul Briceag -­‐‑ viceprimar al Municipiului Târgovişte

Reprezentant al Comunităţii Elene din Târgovişte: ing. Marius Şerban Cotenescu – preşedintele Comunităţii Elene din Târgovişte Reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean Dâmboviţa:

prof. Ion Sorin -­‐‑ inspector şcolar general, I.Ş.J. Dâmboviţa

prof. Iulian Brezeanu -­‐‑ inspector şcolar general adjunct, I.Ş.J. Dâmboviţa

prof. drd. Anişoara Burlea -­‐‑ inspector şcolar de specialitate, I.Ş.J. Dâmboviţa

econ. Luminiţa Savu -­‐‑ director economic, I.Ş.J. Dâmboviţa

Reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ preuniversitar:

prof. Marcela Popescu -­‐‑ director, Colegiul Naţional “Ienăchiţă Văcărescu” Târgovişte

prof. Gabriela Istrate -­‐‑ director, Liceul de Arte “Bălaşa Doamna” Târgovişte

prof. preot Mihail Stan -­‐‑ director, Seminarul Teologic Târgovişte prof.dr. Suzana Ilie -­‐‑ director, Colegiul Economic “Ion Ghica” Târgovişte

34

36