Réunion Suceava_Cernautzi

REUNIUNE INTERNAȚIONALĂ SUCEAVA – CERNĂUȚI 6 MARTIE 2010

BUCOVINA ÎNVAȚĂ DESPRE EA ÎNSĂȘI LA COLEGIUL NAȚIONAL “PETRU RAREȘ” SUCEAVA

MINIMONOGRAFIE A REGIUNII BUCOVINA

Coordonatori: Prof. Anca Greculeac Prof. Daniela Dungeanu

Editura George Tofan Suceava, 2010

Tehnoredactare computerizată: ing. Bogdan Ghivnici Coperta: ing Dana Adam

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Bucovina învaţă despre ea insăşi la C.N. "Petru Rareş" din Suceava / coord.: prof. Greculeac Anca Viorica, prof. Dungeanu Daniela. – Suceava : Editura George Tofan, 2010 ISBN 978-606-8159-23-2 I. Greculeac, Anca Viorica (coord.)

II. Dungeanu, Daniela (coord.)

94(498.6)

Răspunderea pentru opiniile exprimate revin autorilor

Reuniunea internaţională Suceava – Cernăuţi 1. “Bucovina fără frontiere! Împreună putem face lucruri frumoase.”

Consilier cabinet primar, d-na Ramona HRECINIC .................................................9 2. “Punte educaţională în Bucovina”-proiect transfrontalier Colegiul Naţional “Petru Rareş” Suceava – Gimnaziul Orăşenesc nr. 6 Cernăuţi, Manager de proiect, prof. Laura SALCIUC, C.N “Petru Rareş” Suceava ...............16 3. “Civitas”-proiect multilateral Comenius, Colegiul Naţional “Petru Rareş” Suceava – Lycee “La Misericorde” Metz Franţa, Colegio “Don Tonino Bello” Copertino Italia, Colegiul pedagogic “Carol I” Câmpulung Muscel Prof. Gilles BOYER, “La Misericorde”, Metz, Franţa, prof. Mariana ROSCA C.N “Petru Rareş” Suceava…………………………………………………………......23 4. “Peisaje culturale bucovinene- prezent şi viitor” Prof. Mihaela CIUBOTARIU C.N “Petru Rareş” Suceava .....................................26 5. “Dulcea Bucovină sau Apa care înfloreşte- Olga Kobylianska şi Mihai Eminescu” Prof. Anca VIERIU, C.N “Petru Rareş” Suceava ....................................................36 6. “Bucovina-model de convieţuire interetnică” Profesori Marius CAZACU, Daniel TODERAŞ, C.N “Petru Rareş” Suceava .......42 7. “Limba ucraineană ca limbă maternă în regiunea Suceava” Inspector de minorităţi, Manuela DAVID, ISJ Suceava Inspector limba maternă ucraineană Lucia MIHOC, ISJ Suceava ...........................57 8. “Centrul bucovinean de artă pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale româneşti, Cernăuţi – scurtă prezentare” Prof. Iurie LEVCIC, Ucraina ...................................................................................70 Minimonografie a regiunii Bucovina 1. Când Bucovina ne primeşte .................................................................................76 2. Bucovina îşi educă copiii ........................................................................................90 3. Suceava şi Cernăuţi –capitale ale artei de a trăi ...............................................104 4. Cum ne promovăm activităţile (presă, TV, radio) ............................................107 5. Arta din Bucovina şi arta de a fi bucovinean ....................................................111 6. Dacă doreşti să te stabileşti la Suceava / Cernăuţi ............................................112

Cuvânt înainte

Pe data de 6 martie 2010, la Colegiul Naţional „Petru Rareş” din Suceava s-a desfăşurat “Reuniunea Internaţională Suceava - Cernăuţi”, activitate organizată în cadrul sustenabilităţii proiectului transfrontalier PHARE “Punte educaţională în Bucovina”, proiect pe care colegiul l-a derulat în parteneriat cu Gimnaziul Orăşenesc nr. 6 din Cernăuţi, în perioada 2008-2009.

Proiectul transfrontalier a constituit pentru cele două instituţii şcolare partenere un prilej de a se cunoaşte, de a interacţiona în planul acţiunilor educative formale, dar şi non şi informale, de a lucra, profesori şi elevi, în comun, pe ateliere, de a participa la cursuri legate de „meseria de animator de tineret”, sau de vocaţia de voluntar. De asemenea, proiectul a permis un schimb de experienţă în ceea ce priveşte legislaţia şcolară din România şi Ucraina, dar şi de practici şcolare, cu accent pe bunele practici şi pe activităţile educative de eficienţă crescută. Derularea activităţilor din proiect s-a realizat pe fondul cunoaşterii continue a istoriei şi a elementelor de patrimoniu cultural şi de civilizaţie din regiunile Suceava şi Cernăuţi. De asemenea, reprezentanţi ai autorităţilor locale ale celor două regiuni, ai inspectoratelor şcolare, dar şi ai diferitelor medii: economice, culturale, media etc, participând la diferitele activităţi prilejuite de

5

implementarea proiectului, au interacţionat cu scopul găsirii de

noi

posibilităţi

de

colaborare regională.

Dintre produsele finale ale

proiectului

enumerate:

pot

site-ul

fi

destinat

proiectului, care are şi o platformă

a

principalelor

metode

de

educaţie

nonformală,

amenajarea

Clubului

European

al

colegiului,

certificarea

cu

animator

de

diplome

de

tineret a unui număr mare de profesori, dar şi “uzanţa” de a desfăşura voluntariat,

activităţi profesori

de ai

colegiului şi elevi din zone defavorizate

ale

judeţului

Suceava, pe diferite teme.

“Reuniunea

Internaţională

Suceava - Cernăuţi” a avut invitaţi de marcă, printre care: prefectul judeţului Suceava, primarul municipiului Suceava, consulii României la Cernăuţi şi ai Ucrainei la Suceava, rectorul Universităţii “Ştefan cel Mare” din Suceava, reprezentanţi ai CJ Suceava şi ai ISJ Suceava, precum şi ai altor instituţii şi organisme sucevene, care au fost mereu alături de colegiu în derularea activităţilor sale. Oaspeţi dragi au fost şi 11 cetăţeni ucraineni, reprezentanţi ai diferitelor medii socio – culturale, care şi-au adus contribuţia atât la derularea lucrărilor din plenul reuniunii, cât şi a celor pe secţiuni.

Lucrările din plen, de tipul prezentărilor elementelor caracteristice ale Bucovinei de Sud şi de Nord, în special ale oraşelor Suceava şi Cernăuţi, dar şi produsele finale ale

6

lucrului în comun, români şi ucraineni, pentru realizarea unui minighid al regiunii Bucovina, constituie conţinutul publicaţiei de faţă.

La

reuniune

au

participat şi oaspeţii francezi, italieni şi români, pe care colegiul îi avea la acea dată, cu prilejul derulării reuniunii comitetelor

de

proiect

Comenius “Studii comparate ale

oraşelor

Suceava

şi

partenere

–

Câmpulung

Muscel din România, Metz din Franţa şi Copertino din Italia”. Cu prilejul reuniunii au fost prezentate şi elementele de bază ale conlucrării dintre parteneri pentru implementarea acestui proiect, cât şi activităţile pe care Colegiul Naţional “Petru Rareş” din Suceava, cu implicarea unui număr mare de elevi şi profesori, le-a realizat în cadrul proiectului: elaborarea şi administrarea de chestionare de tip anchetă pentru a testa care sunt valorile la care se raportează în prezent familiile sucevene (în vederea găsirii unor posibile răspunsuri pentru mutaţiile sociale care afectează populaţia Sucevei), realizarea unor expoziţii de fotografii care să surprindă imagini reprezentative ale oraşului, trecute şi prezente, realizarea unui studiu cu privire la persoanele care locuiesc în zonele afectate de alunecările de teren ale municipiului, studierea transformărilor economice din ultimii 20 de ani ale Sucevei, din perspectivă istorică şi geografică, analiza calităţii mediului ambiental din interiorul şi imediata vecinătate a colegiului cu ajutorul senzorilor din dotarea laboratoarelor de fizică şi chimie, realizarea de înregistrări de tip mărturie ale persoanelor care au trăit şi muncit în Suceava etc. Multe din modalităţile de studiu ale oraşului propriu au fost considerate de partenerii de proiect ca valoroase, motiv pentru care şi le-au propus ei înşişi ca model în studiile lor viitoare. Obiectivul general al proiectului a fost de a pune elevii în situaţii de a realiza cercetări pe diferite teme, de a elabora ipoteze şi protocoale de studiu, de a trage concluzii, de a propune soluţii pentru diferitele probleme identificate, de a elabora produse finale publicabile; pentru atingerea acestui obiectiv, elevii şi-au 7

dezvoltat abilităţile de comunicare într-o limbă străină, în cazul de faţă limba franceză, au acţionat în echipe, multinaţional constituite, pentru realizarea unor sarcini comune.

Toţi musafirii colegiului, fie ei ucraineni, francezi, italieni sau români, au fost impresionaţi, pe de o parte, de primirea călduroasă oferită de gazde, iar pe de altă parte, de valorile de patrimoniu ale obiectivelor vizitate (mănăstirile din judeţ). Toţi şiau pus deoparte amintiri dragi, fotografii, albume, mici suveniruri, pentru a putea păstra cât mai vie amintirea zilelor petrecute la Suceava.

Dir. adj.C.N. „Petru Rareş” Suceava prof. Anca Greculeac

8

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Bucovina fără frontiere. Împreună putem face lucruri frumoase Consilier cabinet primar municipiul Suceava, d-na Ramona HRECINIC Scurtă prezentare generală Municipiul Suceava este situat în partea de NE a României, la 450 km de capitala Bucureşti şi la 60 km de graniţa cu Ucraina.  Suprafaţa: 5210 ha  Populaţia: 106.732 locuitori  Densitate:

2049 loc/kmp

 Prima atestare documentară a oraşului Suceava datează din anul 1388, din vremea domnitorului Petru I  Resedinţă voievodală – din sec. XIV în timpul domnitorului Petru Muşat  În sec. XV Suceava devine capitala Moldovei, în timpul domnitorului Ştefan cel Mare  În

anul

1968

devine

reşedinţa

judeţului Suceava

Instituţii de învăţământ:  şcoli generale - 12  licee şi colegii naţionale – 12  Universitatea “Ştefan cel Mare”- cu 9500 studenţi şi următoarele secţii: inginerie mecanică, inginerie electrică, litere, istorie şi geografie, silvicultură, ştiinţe economice şi administraţie publică, inginerie alimentară, educaţie fizică şi sport, ştiinţe ale educaţiei  Biblioteca Bucovinei ”I. G. SBIERA”- inaugurată la 12 decembrie 1923

9

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

 Complexul Muzeal Bucovina - a luat fiinţă în 1895 şi este compus din: Muzeul de Istorie, Muzeul Etnografic Hanul Domnesc, Muzeul de Ştiinţele Naturii, Curtea Domnească, Muzeul Satului Bucovinean, Planetariul, Fondul Memorial Cultural  Activităţi economice: industrie, construcţii, turism şi servicii.  5077 societăţi comerciale înregistrate.

Cele mai importante domenii de activitate:  industria de prelucrare a lemnului  industria celulozei şi hârtiei  industria textilă, a confecţiilor şi a încălţămintei  industria de prelucrare a sticlei  industria alimentară  comerţ  servicii  construcţii Valori culturale şi arhitecturale  monumente istorice  situri  ansambluri arheologice  clădiri memoriale  zone istorice (Curtea Domnească, Hanul Domnesc)  biserici şi mănăstiri (sec.XIV) aflate in patrimoniul UNESCO  situri peisagistice  Cetatea de Scaun – sec. XIV

10

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Priorităţi de investiţii  Reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare  Reabilitarea reţelelor de transport a energiei termice, modernizarea infrastructurii şi crearea facilităţilor pentru investiţii noi în zona industrială  Modernizarea transportului în comun  Amenajarea unui depozit ecologic, colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor  Finalizarea extinderii reţelelor de gaze naturale în întregul oraş  Construirea de locuinţe sociale  Dezvoltarea turismului  Implementarea de programe de dezvoltare locală

Proiecte cu finanţare externă  ISPA – Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare din municipiul Suceava (33,4 mil Euro)  Utilităţi si mediu la standarde europene – reabilitarea reţelelor de transport agent termic (10,8 mil Euro)  Retehnologizarea staţiei de epurare (1,5 mil Euro)  AlterEco – reducerea poluării datorate traficului rutier ( 160.000 Euro)  CATCH – Crearea de facilităţi ecologice pentru traficul rutier şi pentru transportul în comun (66.760 Euro)  PLUME – Oraşe Europene pentru Mileniul 3 (4.500 Euro)  SWAM – introducerea colectării selective şi reciclării deşeurilor în municipiul Suceava (34.000 USD)  MATRA – “Parteneri de succes”- promovarea colectării selective şi reciclării deşeurilor în municipiul Suceava (4.016 Euro)  PHARE 2001- Centrul social de zi “Sf. Vineri” (123.540 Euro)  CIVITAS II - SMILE – Alternative ecologice pentru dezvoltarea durabilă a oraşelor Europei (194.880 Euro)  Phare 2002 FMAPL– Transparenţă şi eficienţă bugetară pentru o administraţie europeană (19.620 Euro)

11

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

 Phare 2002 FMAPL – SIVECO - Sisteme informatice inteligente pentru o administraţie europeană (19.600 Euro)  Phare 2002 FMAPL – ECDL- Paşaport European – 15.380 Euro

Contacte internaţionale  Parteneriate şi contacte economice cu oraşele înfrăţite  Sosnowiec – Polonia  Cernăuţi - Ucraina  Parteneriate în activităţi de dezvoltare locală cu:  Harisburg – Statele Unite ale Americii  Aalborg – Danemarca  Napoli, Potenza, Latina, Bologna, Fonte Nuova – Italia  Liverpool, Norwich – Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord  Vichy, Avignon, Clermont Ferrand, Lille – Franţa  Malmo –Suedia  Tallinn – Estonia  Cork – Irlanda  Lamia – Republica Elenă (Grecia)  Chişinău – Republica Moldova Relaţiile de colaborare dintre Primaria municipiului Suceava şi oraşul Cernăuţi

12

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Proiectul Tacis Proiectul îşi propune promovarea moştenirii culturale comune în regiunea transfrontalieră Cernăuţi-Suceava. Aparţine Consiliului Local Cernăuţi, dar este implementat în strânsă cooperare şi parteneriat cu Primăria Municipiului Suceava, fiind destinat:  Dezvoltării relaţiilor de cooperare în domeniul culturii naţionale (folclor, meşteşuguri populare), introducerea traseului turistic internaţional  Eliminării frontierelor între Ucraina şi România în ceea ce priveşte aspectele culturale  Valorificării patrimoniului comun între comunităţile din regiunea transfrontalieră Cernăuţi - Suceava  Apropierii dintre oameni pentru promovarea tradiţiilor culturale comune ale societăţii multietnice din Bucovina  Participării la conferinţa internaţională ,,Programul de cooperare transfrontalieră România-Ucraina, catalizatorul cooperării între cele două ţări”, eveniment organizat de către Comitetul Comun de monitorizare pentru Programele de Cooperare Transfrontalieră România-Ucraina şi CADSES (4-5 iunie 2009), Odessa  Participării reprezentanţilor autorităţilor locale din Cernăuţi la suita de evenimente prilejuite de sărbătorirea ,,Zilelor Sucevei”  Participării reprezentanţilor Primariei Municipiului Suceava la manifestările organizate de către Primăria Municipiului Cernăuţi cu ocazia evenimentului de celebrare a celor 601 ani de atestare documentară a oraşului Cernăuţi, (3-4 octombrie 2009)  Participării a 100 de firme din judeţul Suceava şi regiunea Cernăuţi la expoziţia produselor în cadrul Târgului Transfrontalier ,, Produs în Bucovina”

13

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Acord de parteneriat privind colaborarea şi înfrăţirea între oraşul Suceava-România şi Cernăuţi – Ucraina, în imagini Delegaţia oraşului Cernăuţi la Zilele

Vizita Primarului Sucevei, Ion Lungu, la

Sucevei

Zilele oraşului Cernăuţi

Domeniul economic şi comerţ  Stabilirea de relaţii de colaborare între agenţii economici din ambele oraşe  Organizarea unor târguri şi expoziţii pentru promovarea unor produse şi servicii  Cooperarea cu alte unităţi publice descentralizate în vederea promovării reciproce de produse şi servicii  Iniţierea unor schimburi de experienţă între agenţii economici din ambele oraşe

14

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Domeniul învăţământului  Realizarea de schimburi de experienţă privind organizarea sistemului de învăţământ între şcoli, licee şi instituţii de învăţământ superior  Sprijinirea schimbului de experienţe între elevii şi studenţii celor două oraşe  Analizarea posibilităţii oferirii unor burse de studii pentru elevii sau studenţii cu rezultate deosebite în programul de învăţământ  Realizarea de seminarii cu teme specifice  Sprijinirea activităţii unor clase cu predare în limba română în Cernăuţi, respectiv în limba Ucrainiană în Suceava Domeniul administraţiei publice locale  Iniţierea unor schimburi de experienţă  Schimburi

de

experienţă

din

domeniul activităţilor de colaborare cu autorităţile locale şi centrale  Activităţi de îmbunătăţire a serviciilor oferite de administraţia locală în vederea ridicării standardelor de calitate

15

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Punte educaţională în Bucovina Proiect transfrontalier Colegiul Naţional “Petru Rareş” Suceava – Gimnaziul Orăşenesc nr. 6 Cernăuţi, Manager de proiect, prof. Laura SALCIUC, C.N “Petru Rareş” Suceava Colegiul Naţional „Petru Rareş” din Suceava a organizat o Reuniune Internaţională pe data de 6 martie 2010 la Suceava, la care au participat atât partenerii colegiului din Ucraina, cât şi cei din cadrul proiectului Comenius multilateral Civitas în derulare.

Reuniunea a avut distinşi invitaţi printre care prefectul judeţului Suceava, primarul municipiului Suceava, consulii României la Cernauţi şi ai Ucrainei la Suceava, rectorul Universităţii “Ştefan cel Mare” Suceava, reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Suceava, ai Inspectoratului Judeţean Suceava, cât şi ai mass-media. Acest eveniment a avut loc ca activitate de sustenabilitate a proiectului transfrontalier, “Punte educaţională în Bucovina” finanţat de Uniunea Europeană prin Programul PHARE CBC 2006, desfăşurat în parteneriat cu Gimnaziul Nr. 6 al Consiliului Orăşenesc din Cernăuţi. Proiectul s-a derulat timp de un an de zile, în perioada 23.08.2008 - 22.08.2009, acoperind anul şcolar 2008-2009. În cadrul acestuia s-au realizat schimburi informaţionale în ceea ce priveşte sistemul de învăţământ din România şi din Ucraina, dar şi schimburi de bune practici, în vederea intensificării capacităţii instituţiilor şi autorităţilor locale române şi ucrainene de a dezvolta şi implementa proiecte comune în domeniul educaţional şi social din zona transfrontalieră.

Unul dintre obiectivele principale ale proiectului a fost încurajarea legăturilor dintre structurile de învăţământ din Suceava şi Cernăuţi, având în vedere că educaţia reprezintă una dintre componentele cele mai importante ale societăţilor române şi ucrainene. S-a dorit, de asemenea, realizarea unui transfer de know how la nivelul celor două sisteme de învăţământ, din România şi Ucraina. Prin activităţile derulate, cât şi prin contactele realizate, a fost încurajată iniţiativa de parteneriat între diverse instituţii locale din regiunile Suceava şi Cernăuţi şi a fost îmbunătăţit accesul la informaţie în legătură cu posibilităţile practice de realizare a acestora.

16

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

În cadrul proiectului, una din activităţi a constat în amenajarea unui club al elevilor la Colegiul Naţional “Petru Rareş” din Suceava, cu scopul de a oferi copiilor materiale didactice, materiale informaţionale, acces la internet, pentru facilitarea accesului la informaţie şi pentru dezvoltarea unei culturi a informaţiei. Elevilor li s-a prezentat cum se pot informa eficient de pe Internet, care sunt structurile şi politicile UE, unde pot afla mai multe date despre oportunităţi, programe de mobilitate şi în spaţiul european. Clubul a fost dotat cu calculatoare, legate la reţeaua internet a şcolii, cu birouri şi materiale informative, cu CD-uri de prezentare, cărţi, atlase realizate de elevi, prin ataşare, în format de biblioraft, de materiale scrise de ei (ex. Ştiinţa mai aproape… şi Arta mai aproape...de noi, Structuri economice, sociale şi politice în antichitate şi evul mediu), agende europene etc. În club au fost, de asemenea, organizate vizionări de filme documentare, activităţi ştiinţifice, cu rol de a sprijini elevii în procesul educaţional, au fost organizate ateliere de creaţie, cenacluri literare şi alte evenimente cultural – educative extraşcolare, precum şi seminarii şi cursuri de formare, pe teme diverse: team building, comunicare şi cetăţenie activă.

O altă activitate a proiectului a constituit-o seminarul tematic “Metode alternative de educaţie în sistemul de învăţământ” care s-a derulat la Cernăuţi pe o perioadă de 3 zile. În cadrul acestuia au fost organizate mese rotunde în legătură cu aspectele concrete ale sistemului de învăţământ din România şi Ucraina, au fost prezentate modele de bună practică, evidenţiindu-se şi lucrurile care ar putea fi îmbunătăţite în amplul proces al educaţiei tinerilor, în concordanţă cu schimbările sociale actuale. Temele alese au făcut referire la elemente de noutate din sistemul de învăţământ, punându-se accentul pe elementele de creativitate şi inovaţie, pe metodele alternative de învăţare, pe preluarea şi prelucrarea metodelor nonformale în mediul de educaţie formal. Fiecare profesor participant a avut câte o intervenţie sub forma unei prezentări în cadrul seminarului, în funcţie de specializare. De asemenea, pentru a avea o imagine completă asupra situaţiei educaţionale a zonei, s-au organizat două vizite tematice la cele mai importante instituţii şcolare locale.

Pentru a aduce plus de valoare metodelor de învăţare utilizate în şcoli, dar şi în afara lor, un grup de 24 de cadre didactice din comunităţile vizate a fost format pentru a deveni animatori de tineret, în vederea derulării de activităţi viitoare cu tinerii.

Această activitate a cuprins derularea unui curs de formare de animatori de tineret 17

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

din rândul cadrelor didactice din Suceava şi Cernăuţi. Cursul s-a desfăşurat în Suceava şi a durat şapte zile. În cadrul cursului, 24 de cadre didactice, 12 din România şi 12 din Ucraina, au fost formate pentru a deveni animatori de tineret. Firma care a contractat activitatea a asigurat resursa umană, dar şi cea materială necesară desfăşurării în bune condiţii a cursului de formare (doi formatori, program, mape, suporturi de curs, prezentări, materiale pentru lectură, CD-uri).

Obiectivele cursului de formare au fost:  Însuşirea metodelor de învăţare non-formale şi cum pot fi ele aplicate în cadrul procesului de învăţământ  Conştientizarea importanţei stimulării spiritului de iniţiativă în rândul tinerilor /elevilor  Înţelegerea caracteristicilor educaţiei nonformale  Exersarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare  Exersarea de abilităţi pentru elaborarea unui program de animaţie  Utilizarea metodelor interactive specifice învăţării experienţiale şi a celor de implicare a participanţilor  Dobândirea de cunoştinţe şi abilităţi în vederea planificării, susţinerii şi evaluării unui program de animaţie pornind de la teme specifice: politici europene, cetăţenie europeană etc.  Dezvoltarea capacităţii participanţilor de a face corelaţii între abordări locale ale cetăţeniei şi modele europene  Să ofere participanţilor un parcurs ideologic asupra integrării europene, de la origini şi până în prezent Conţinutul cursului:  Participarea activă şi societatea civilă  Metode de învăţare non-formală  Ce înseamnă cetăţenia ?  Identitate, cetăţenie şi cetăţenia europeană  Viziuni asupra Europei: Uniunea Europeană - istoric, instituţii şi politici Toate activităţile realizate în cadrul cursului au combinat aspecte teoretice concepte şi informaţii de actualitate, cu exerciţii, studii de caz şi lucru pe grupuri.

18

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Principiile de bază respectate pe parcursul derulării cursului de animatori:  Interactivitate – utilizarea de exemple concrete,

implicarea activă a

participanţilor;  Adaptabilitate – tematica abordată prin prisma nevoilor de formare ale participanţilor, pornind de la aşteptările acestora şi utilizând feedback-ul zilnic;  Aplicabilitate practică – s-a lucrat pe situaţii concrete, oferindu-li-se participanţilor posibilitatea de a utiliza experienţa proprie.

La sfârşitul cursului, participanţii au dobândit următoarele competenţe: 1. Comunicarea interactivă 2. Efectuarea muncii în echipă 3. Dezvoltarea profesională proprie 4. Elaborarea proiectelor de animaţie 5. Asigurarea securităţii participanţilor la activitate 6. Promovarea activităţii şi imaginii organizaţiei 7. Coordonarea echipei pluridisciplinare de animaţie 8. Implementarea activităţilor de animaţie 9. Implementarea proiectelor complexe de animaţie 10. Dezvoltarea comportamentului pro-social Metodele utilizate în cadrul cursului au fost: prezentări, lucru pe echipe şi individual, jocuri de rol, simulări, studiu de caz, brainstorming-ul, dezbatere, exerciţii de energizare. Pe parcursul modulului au fost folosite metode specifice de evaluare, plecându-se de la evaluarea aşteptărilor şi nevoilor participanţilor, a gradului lor iniţial de informare, continuându-se cu evaluarea procesului de învăţare pe tot parcursul modulului, prin grupuri de reflecţie şi chestionare, până la evaluarea finală, bazată pe chestionar.

Cursul s-a finalizat cu o festivitate de înmânare a diplomelor participanţilor, alături de care au fost prezent şi un grup de inspectori şi profesori metodişti din regiunea Cernăuţi, reprezentanţi ai ISJ Suceava, fapt care ilustrează importanţa evenimentului, atât pentru partea română, cât şi pentru cea ucraineană.

Tot în acest sens, un număr de 30 de cadre didactice din Suceava şi Cernăuţi a fost implicat într-un schimb de experienţă unde a avut posibilitatea să ia contact direct cu sistemul de învăţământ de cealaltă parte a graniţei unde profesează. Astfel, 19

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

timp de o zi, 15 cadre didactice din Ucraina au participat la ore în cadrul Colegiului Naţional „Petru Rareş” Suceava, în funcţie de specializare şi 15 cadre didactice din România s-au deplasat în Ucraina pentru a lucra la clasele cu predare în limba română.

Fiecare cadru didactic a fost asistat de către un profesor de pe cealaltă parte a graniţei, în vederea asigurării condiţiilor optime de lucru cu clasa. Activitatea a avut ca scop familiarizarea cadrelor didactice implicate în proiect cu alte stiluri de predare decât cele proprii, dar şi cu specificul claselor de elevi din ţara vecină.

Pagina web (www.cnprsv.ro/peb) creată în scopul promovării rezultatelor proiectului, constituie şi va constitui un mijloc de informare pentru cei care doresc să dezvolte proiecte viitoare de cooperare transfrontalieră în regiune şi nu numai. Site-ul constituie un exemplu de colaborare la nivel instituţional între liceele sucevene şi cele din Cernăuţi, cu privire la educaţie în general. De asemenea, site-ul cuprinde şi un ghid cu metode specifice educaţiei nonformale, care va putea fi folosit de cadrele didactice de pe ambele părţi ale graniţei şi care va alimenta nevoia desfăşurării de activităţi destinate tinerilor.

După finalizarea proiectului se doreşte continuarea cooperării dintre instituţiile şcolare care au colaborat la implementarea proiectului “Punte educaţională în Bucovina”, respectiv Colegiul Naţional “Petru Rareş” din Suceava, România şi Gimnaziul numărul 6 al Consiliului Orăşenesc din Cernăuţi, Ucraina, menţinându-se o permanentă legătură, atât la nivelul cadrelor didactice, dar şi al elevilor,

prin

corespondenţă - poştă, internet - şi chiar prin organizarea unor posibile activităţi educaţionale comune. După finalizarea proiectului, atât grupul ţintă al proiectului transfrontalier din cadrul colegiului sucevean, cât şi partenerul ucrainean vor acţiona ca multiplicatori de informaţie. Astfel, se vor organiza activităţi multiple de către participanţii la cursul de formare de animatori, contribuindu-se astfel, în mod continuu, la educarea elevilor din instituţiile şcolare vizate prin acest proiect, dar şi din zonele defavorizate. În cadrul sustenabilităţii proiectului, profesorii, formaţi ca animatori pentru tineret, au participat la activităţi de tip „Şcoala pe roţi”, deplasându-se în mod organizat în diferite regiuni ale judeţului. De asemenea, activităţile din cadrul Clubului Educaţie Europeană continuă şi după încheierea proiectului şi, în plus, s-au diversificat

20

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

în ce priveşte tematicile abordate şi metodele utilizate, ca urmare a contribuţiei cadrelor didactice şi a elevilor implicaţi în derularea proiectului.

Proiectul a contribuit la intensificarea relaţiilor transfrontaliere, înscriindu-se în demersurile pe care România, ca stat al Uniunii Europene, le dezvoltă pentru ducerea la îndeplinire a strategiei de bună vecinătate. În acelaşi timp, prin activităţile derulate şi rezultatele obţinute, în urma derulării proiectului, s-au creat legături durabile la nivelul celor două comunităţi şi s-au pus bazele unor proiecte de cooperare viitoare.

21

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Schimb de experienţă la Cernăuţi

Seminar tematic „Metode alternative in Educatie” la Cernauti

Festivitatea de înmanare a diplomelor la sfârşitul cursului de formare de animatori

Schimb de experienţă la Suceava 22

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Civitas Projet Comenius, Colegiul Naţional “Petru Rareş” Suceava - Lycee “La Misericorde” Metz France - Colegio “Don Tonino Bello” Copertino Italia - Colegiul pedagogic “Carol I” Câmpulung Muscel prof. Gilles BOYER “La Misericorde”, Metz, Franţa prof. Mariana ROŞCA Colegiul Naţional “Petru Rareş” Suceava

Le choix du sujet correspond à un questionnement commun sur le devenir de nos régions: périphéries de grandes villes, régions en reconversion. On répondra à ce questionnement par une étude comparée des situations régionales proches des lieux d'implantation des lycées partenaires. Cette étude porte sur l'économie, l'environnement, la société et l'avenir de nos régions. En lien avec les administrations locales et régionales, ces recherches devraient motiver l'apprentissage par la confrontation avec le réel. Cela permettra aux élèves d'approfondir leurs connaissances scolaires en créant et développant des méthodes d'analyse, de comparaison, de production et de diffusion proches d'une situation de recherche scientifique mettant en oeuvre des compétences transversales.

Les outils numériques de travail et d'évaluation nécessaires seront élaborés par les équipes enseignantes des lycées partenaires. L'utilisation des TIC permettra aux élèves de pays différents d'échanger la compréhension de leurs situations particulières tout en renforçant la prise de conscience des diversités régionales et de l'unité européenne tout en pratiquant, à travers d'actions concrètes, une ou plusieurs langues étrangères. C'est pour cela que nous projetons de rendre compte de nos recherches lors des festivals internationaux de St Dié des Vosges et au festival de Câmpulung-Muscel et à la réunion internationale de Suceava.

Les établissements partenaires sont situés dans des zones urbaines ou rurales qui ont en commun d'être implantés dans des régions en mutation importante avec un contexte socio-économique difficile. La diversité des situations devrait favoriser les échanges et l'entraide. Les quatre partenaires attendent du projet un changement dans les pratiques pédagogiques des équipes enseignantes et les pratiques scolaires des élèves de façon à stimuler la motivation aux études scolaires et ultérieures (études supérieures, formations professionnelles) par le sens donné aux apprentissages tout en développant les démarches de recherche et en favorisant la créativité par la recherche de nouveaux axes de développement de leurs villes. Les partenaires espèrent particulièrement favoriser l'apprentissage dans le domaine des langues, maternelles et étrangères, orales et écrites et l`acquis des compétences nécessaires à l'utilisation des TIC. Ils espèrent ainsi, à travers d'une culture d'établissements commune, favoriser l'intégration scolaire et le sens social de cette institution dans la situation créée par les mutations actuelles. En effet, nos établissements accueillent des élèves qui peuvent être en échec scolaire ainsi que des élèves d'origine étrangère.

23

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Pour le lycée La Miséricorde de Metz, le projet s'inscrit dans une longue habitude d'échanges internationaux avec des lycées anglais et allemands.

L'établissement possède une structure spécialisée dans l'accueil des élèves étrangers primo-arrivants. Le projet s'inscrit dans un contexte pédagogique qui souhaite «assurer l'épanouissement de toute personne» (Projet d'établissement). C'est une structure de faible effectif qui a su développer en parallèle des enseignements littéraires, artistiques et scientifiques. La participation des élèves au projet devrait permettre de renforcer leurs compétences dans ces domaines.

Le Collège National Pédagogique Carol 1 de Câmpulung est la plus ancienne École Normale de la Roumanie ; devenu un lycée d'enseignement général, il conserve une tradition de formation des maîtres. Les modifications sociales de ces dernières années, dues à la fermeture des mines et des usines, ont amené chez les apprenants un changement d'attitude quant à l'ouverture vers l'acquisition de connaissances nécessaires pour pouvoir contribuer à l'amélioration des conditions de vie. L'équipe éducative souhaite que la participation au projet contribue à la réalisation d'une vision européenne pour les élèves et la communauté éducative, au développement de la pratique, à l'ouverture à la diversité de pratiques pédagogiques à même de contribuer à la réalisation d'une meilleure liaison entre les acquisitions théoriques et les besoins pratiques des apprenants.

Le Collège National Petru Rares de Suceava est situé au coeur d'une région en mutation qui souhaite affirmer une vocation touristique. Le collège a une tradition d'enseignement des langues étrangères et entretient des liens avec d'autres écoles roumaines, françaises et allemandes. Le développement de l'usage des TIC, la nécessité de s'exprimer dans plusieurs langues, le renforcement du partenariat avec les administrations et les associations locales, permettront aux élèves de se responsabiliser dans la confrontation des réalités des régions européennes différentes par des échanges via Internet et par des séjours d'étude.

L'IISS Don Tonino Bello de Copertino accueille quatre sections: classique, scientifique, psychopédagogique et linguistique. La région du Salento où est situé le lycée n'a pas d'industries. Les activités principales sont l'agriculture et l'artisanat et une faible tentative de développement touristique. Les jeunes ont du mal à se réaliser du point de vue professionnel, préférant migrer vers les riches régions du Nord. Les études, la connaissance des langues vivantes, les échanges culturels représentent un atout pour une réalisation professionnelle qui leur permettrait un rachat économique et sociale. Par les activités du projet ils pourront acquérir et utiliser des compétences à mettre en oeuvre dans une région qui a un remarquable potentiel touristique, le Salento a en effet une position géographique stratégique et riche, entre autres, de culture et d'histoire.

Le projet doit aboutir - à valoriser les apprentissages à une démarche de recherche et à la communication, incluant des compétences de recherches documentaires et de terrain, d'analyses scientifiques, de traitements mathématiques et de synthèse.

- à l'apprentissage à la réalisation de documents nouveaux communicables faisant appel aux innovations techniques et artistiques.

- à créer des propositions de développement des régions et de coopération entre ces régions européennes.

Une approche historique, environnementale, sociale et culturelle des régions pourra expliquer leur état actuel et permettra, à la lumière de ces connaissances, 24

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

d'envisager des propositions d'avenir. Les échanges doivent assurer une ouverture d'esprit et une dynamique de recherche propice à la motivation. La réalisation de documents, numériques en particulier, doit permettre un apprentissage de la communication et des TIC indispensables à l'insertion professionnelle.

Photos du séminaire des comités de projet de Suceava:

25

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Peisaje culturale bucovinene - prezent şi viitor Prof. Mihaela CIUBOTARIU C.N “Petru Rareş” Suceava

Introducere Bucovina ( Буковинa în slavă, Buchenland – ţara fagilor în germană) este una dintre cele mai complexe provincii culturale europene. Evoluţia istorică a teritoriului, modificările în timp ale cadrului natural, relaţionarea dintre patrimoniul stabil (cadrul natural) şi cel dinamic (factorul antropic) al zonei, au determinat evidenţierea unei complexităţi peisagistice.

Din punct de vedere al localizării geografice, Bucovina se suprapune peste partea centrală şi de vest a regiunii Cernăuţi din Ucraina şi peste zona adiacentă oraşelor

Suceava,

Humorului,

Câmpulung

Moldovenesc, Dornei

şi

Gura

Rădăuţi,

Siret

din

Vatra judeţul

Suceava, România.

Relieful este predominant muntos, iar climatic se remarcă o puternică influenţă scandinavobaltică pe un fond temperatcontinental.

Cunoscută în perioada interbelică şi sub numele de Elveţia Orientului, Bucovina contemporană se particularizează printr-o structura etnică, replică în miniatură a Europei unite. ( sursa www.wikipedia.ro)

26

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Peisajul cultural – abordări teoretice Noţiune polisemantică, peisajul este definit ca privelişte, aspect propriu unui teritoriu oarecare, rezultând din combinarea factorilor naturali cu factorii creaţi de om. ( DEX, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998 ).

Pentru geografi, peisajul reprezintă un anumit aspect al interacţiunilor între componentele naturale dintr-un teritoriu sau între acestea şi acţiunea antropică asupra teritoriului respectiv (Dicţionar de geografie umană, Editura Corint, Bucureşti, 1999). În acest context se pot evidenţia variante teritoriale de tipul peisajelor culturale.

Peisajul cultural reprezintă, prin urmare, un teritoriu caracterizat printr-o relativă omogenitate a elementelor naturale şi antropice, a căror relaţionare este analizată din perspectivă culturală. Identificarea tipurilor de peisaje culturale trebuie abordată atât din perspectiva evoluţiei istorice a unui teritoriu în diferite contexte, cât şi din perspectiva evoluţiei spaţiului natural. Aceste etape evolutive, a căror simultaneitate este determinată de componenta antropică, pun în evidenţă peisaje culturale extrem de complexe.

Evoluţia istorică a unui teritoriu în diferite contexte

Componenta antropică

Evoluţia spaţiului natural

Peisaj cultural

Identificarea unui peisaj cultural

27

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Analiza unui peisaj cultural presupune:  abordarea difuziei culturale care este un proces de răspândire a unor idei, inovaţii, tehnologii dintr-o zonă iniţială spre alte teritorii. Pentru spaţiul bucovinean un rol deosebit în difuzia culturală l-au avut migraţiile succesive, ale armenilor, evreilor sau germanilor din perioadele medievală sau modernă.  analiza stratificării culturale. Peste elementul cultural vechi, românesc s-au aşezat elemente culturale aparţinând populaţiilor venite în Bucovina.  ocuparea secvenţială a unui teritoriu poate fi reper de analiză pentru un peisaj cultural. Prezenţa austriacă în Bucovina, între 1775-1918 e un caz de sequence occupation.  trăsăturile culturale manifestate prin obiecte materiale, tehnologii sau forme sociale.

Peisajul cultural presupune

Difuzie culturală

Stratificare culturală

Ocupare secvenţială

Trăsături culturale

Tipuri de peisaje culturale bucovinene Evoluţia în timp istoric şi spaţiu geografic a Bucovinei a determinat conturarea unor peisaje culturale extrem de complexe. Identificarea lor presupune o valorizare corectă a componentelor. Fără pretenţia unei abordări exhaustive, în arealul analizat pot fi identificate: peisajul cultural al zonelor de agrement, peisajul cultural al zonelor 28

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

cu funcţii religioase, peisajul cultural al aşezărilor rurale, peisajul cultural urban tradiţional, peisajul cultural instituţional şi peisajul cultural al zonelor cu funcţie economică.

Peisajul cultural al zonelor de agrement este specific regiunilor montane şi de podiş din Bucovina. Acesta se caracterizează prin antropizare redusă, conservare sau modificare puternică a elementelor naturale componente. Reprezentat de spaţiile verzi sau de agrement din mediul urban / rural, de spaţiile forestiere din afara aşezărilor umane sau chiar de rezervaţiile naturale, acest tip de peisaj poate prezenta pe lângă funcţionalitatea estetică (foto 1) şi o funcţie de loisir semnificativă (foto 2).

Foto 2. Iazul de lângă Mănăstirea Dragomirna - spaţiu de agrement

Foto 1. Făgetumul Dragomirnei rezervaţie naturală forestieră Peisajul cultural al zonelor cu funcţie religioasă este specific spaţiilor unde există monumente religioase, multe dintre ele făcând parte din patrimoniul mondial UNESCO. Cele mai multe monumente au apărut în evul mediu românesc şi aparţin cultului creştin ortodox. Prezenţa elementului religios creştin catolic, creştin armean sau iudaic a fost determinată de evoluţia istorică a spaţiului analizat. Mănăstirile şi bisericile ortodoxe cu pictură exterioară, cu o cromatică definitorie lor (Humor, 29

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Arbore, Suceviţa, Moldoviţa sau Voroneţ), bisericile armeneşti din Suceava sau Basilica Minor de la Cacica sunt blazonul cultural al Bucovinei.

Foto 3. Turnul Roşu al Bisericii armene Sfântul

Foto 4. Sinagoga din

Simeon din Suceava

Rădăuţi

Foto 5. Artă populară la mănăstirea

Foto 6. Madona Neagră de la Cacica

Humorului

Foto 7. Ctitorie a lui Petru Rareş (1532) Mănăstirea Moldoviţa impresionează prin cromatica galbenă a picturii externe 30

Foto 8. Verde de Suceviţa

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Peisajul cultural al monumentelor cu funcţie religioasă este unul dintre cele mai răspândite teritorial. Pe lângă monumentele consacrate la nivel mondial (foto 5, foto 6, foto 7 şi foto 8), există o multitudine de clădiri cu funcţie religioasă, extrem de importante pentru cultura locului, dar care sunt într-o stare de degradare accentuată (foto 3 şi foto 4). Acţiunile de renovare beneficiază de un sprijin material modest.

Printr-o implicare riguroasă a comunităţilor acestea pot deveni în timp noi embleme, pe lângă cele consacrate, ale spaţiului bucovinean.

Peisajul cultural al aşezărilor rurale se suprapune peste cele două tipuri morfostructurale de sate: satul răsfirat din zona de podiş a Bucovinei (foto 10) şi satul risipit din zona montană a aceleiaşi regiuni (foto 9).

Satele se diferenţiază prin forma vetrei, textură, mărime demografică şi funcţionalitate economică. Viaţa economică a mediului rural bucovinean este definită de activităţile agricole, forestiere, miniere, piscicole, turistice şi de cele ale micii industrii practicate de locuitorii satelor.

Foto 9. Satul Ciumârna (comuna Vatra Moldoviţei ) din Obcinile Bucovinei, un model de interculturalitate

Foto 10. Satul Mitocul Dragomirnei din Podişul Sucevei – perspectivă dinspre Dealul Adâncata

Peisajul cultural urban tradiţional este specific oraşelor bucovinene cu tradiţie istorică remarcabilă (ex. Suceava, Rădăuţi, Siret, Gura Humorului etc.). În cadrul acestui peisaj predomină, din păcate, elementele arhitecturale tipice perioadei comuniste. Elementele arhitecturale specifice clădirilor construite în epoca medievală, perioada austro-ungară sau perioada interbelică, sunt extrem de puţine (foto 11). Multe dintre aceste ansambluri arhitecturale au fost distruse total de sistematizarea 31

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

comunistă, iar cele care se mai păstrează sunt extrem de dispersate teritorial şi înconjurate de fronturi de clădiri apărute în anii ’50 -’80 (foto 12). Peisajul cultural urban tradiţional se caracterizează prin monotonie arhitecturală şi cromatică (foto 13), prin perpetuarea principiilor de organizare spaţială impusă de perioada comunistă.

Dacă înainte de 1990 urbaniştii valorificau la maxim zona centrală a aşezărilor, determinând astfel conturarea unor zone de maximă densitate de clădiri, după 1990 se remarcă tendinţe de extindere a spaţiului construit spre periferia aşezărilor urbane.

Profilul clădirilor noi este extrem de personalizat şi reflectă evoluţia economică postdecembristă a spaţiului românesc.

Foto 12. Melanj arhitectural în Foto 11. Centrul oraşului Rădăuţi , spaţiu de centrul Sucevei manifestare arhitecturală a trei perioade istorice ( sursa ISU Suceava 2009)

Foto 13. Oraşul Suceava – model de sistematizare comunistă (sursa Primăria oraşului Suceava, 2009) 32

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Peisajul cultural instituţional este localizat de obicei în zonele centrale ale oraşelor şi / sau satelor sau este dispersat în alte peisaje culturale. Generat în cele mai multe cazuri de ocupaţia austriacă, secvenţială, care a pus un accent deosebit pe dezvoltarea instituţională (foto 15) şi administrativă, acest tip de peisaj impresionează prin clădiri cu influenţe arhitecturale ale stilurilor baroc, neoclasic sau clasic (foto 14)

Foto 14. – Prefectura judeţului Suceava, clădire construită între anii 1903-1904, în stil baroc

Foto 15. – Primăria oraşului Rădăuţi, clădire cu influenţe arhitecturale germane

Peisajul cultural al zonelor cu funcţie economică (din mediul urban şi/sau rural) se suprapune în general peste zonele funcţionale industriale şi de servicii. Acest tip de peisaj cuprinde spaţii economice compacte sau dispersate în alte peisaje. Se remarcă în mod deosebit peisajele economice cu o puternică amprentă comercială (foto16). Pe lângă acestea se evidenţieză o creştere numerică a companiilor bancare, de asigurări, de turism şi de IT, dispersate în peisajul urban tradiţional, dar care constituie nuclee de conturare a unor peisaje economice originale, cu funcţie de servicii.

Foto 16. Fosta zonă industrială Valea Sucevei – Burdujeni a devenit un spaţiu cu o puternică funcţie comercială (sursa Primăria oraşului Suceava, 2009 33

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Peisajele industriale tradiţionale de dinainte de 1990 au cunoscut puternice modificări structurale (foto 18): dispariţia unor ramuri industriale, precum industria chimică sau cea constructoare de maşini; fărâmiţare teritorială în cazul industriei lemnului (foto 17) sau industriei uşoare. Diminuarea fenomenului de poluare industrială generat de industria din perioada comunistă, a fost înlocuit de cel generat de transporturile rutiere după 1990.

Foto 17. Fabrica de mobilă Egger, Rădăuţi, Suceava, cu capital austriac Foto 18. Zona industrială Valea SuceveiBurdujeni – înainte de restructurările din anul 2008 (sursa ISU Suceava) Zonele funcţionale de transport au fost parţial modernizate şi sunt conectate la sistemul naţional şi european de transporturi. Dezvoltarea afacerilor imobiliare, a politicilor durabile de mediu definesc un peisaj cultural economic în continuă transformare.

Care este viitorul peisajelor culturale bucovinene ?

Incontestabil, peisajele culturale bucovinene sunt într-o permanentă evoluţie şi transformare. Aspectele care vor conferi rezistenţă peste timp acestor peisaje sunt: conservarea riguroasă a elementelor cultural-istorice emblematice pentru spaţiul bucovinean şi valorizarea acestora; relaţionarea armonioasă dintre patrimoniul stabil (cadrul natural) şi cel dinamic (factorul uman) al spaţiului geografic bucovinean; promovarea şi aplicarea unor principii eficiente şi corecte de amenajare teritorială şi organizare a spaţiului.

34

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Bibliografie 1. Cândea, Melinda şi Bran, Florina – Spaţiul geografic românesc, organizare, amenajare, dezvoltare, Editura Economică, Bucureşti, 2001.

2. Groza, O. - Bazele teoretice ale planificării teritoriale, Universitatea Al. I. Cuza, Iaşi, 2005.

3. Ianoş, I. – Sisteme teritoriale, o abordare geografică, Editura Tehnică, Bucureşti, 2005.

4. ***, Dicţionar de geografie umană, Editura Corint, Bucureşti, 1999.

5.***, DEX , Editura Univers enciclopedic, Bucureşti, 1998.

6. Fotografii din arhiva personală.

35

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Dulcea Bucovină sau Apa care înfloreşte. Olga Kobylianska şi Mihai Eminescu Prof. Anca VIERIU, Colegiul Naţional „Petru Rareş” Suceava

O fată frumoasă cântă la pian. Un bărbat cu o frunte înaltă, de poet, o ascultă.

La sfârşit, îi spune: „Felicitările mele, aţi cântat minunat, domnişoară !” şi o sărută. Ar fi putut fi o scenă banală. La fel de bine însă, tânăra pianistă ar fi putut fi Olga Kobylianska, iar poetul – Mihai Eminescu. Se prea poate, de asemenea, ca atunci să se fi născut ipoteza întemeierii frumuseţii Bucovinei.

Ca orice altă realitate perceptibilă senzorial, Bucovina nu se poate transforma în imagine decât atunci când intervine procesul de simbolizare, iar percepţia devine cuvânt, deci semn. Frumuseţea poate fi înţeleasă ca atare numai în măsura în care omul manipulează realul şi îl plasează în abisul cuvântului, construind imagini.

Pentru oricine, Bucovina este, înainte de toate, o matrice simbolică născută din constelaţii de imagini: munţi, dealuri şi văi, câmpii, păduri, apă, flori, lanuri de grâu, trifoi, vânt, pământ şi cer în zori sau în noapte.

Traiectul imaginii spre imaginar este traiectul conectării sinelui la fenomenele lumii. El implică stabilirea unei relaţii dinamice şi durabile între obiect şi subiect, adică reprezentare, act cognitiv şi ambiguu specular, în măsura în care conştiinţa individuală captează imaginea din afară pentru a o reproduce apoi, dar deformată. Din acest motiv, „omul literar”, care este „o sumă alcătuită din meditaţie şi exprimare, din gândire şi vis”1 fantazează, distorsionează forme, deci construieşte lumi, aşa cum fac Kobylianska şi Eminescu2. Pornind de la aceleaşi imagini arhetipale (muntele, câmpia, apa, luna), cei doi scriitori le supun unui proces de cogniţie până în punctul „în care simbolurile se transformă în cuvinte şi arhetipurile în idei”3 şi reinventează exuberanţa formelor Bucovinei.

1

Gaston Bachelard: Aerul şi visele, Editura „Univers”, Bucureşti, 1997, p. 275 Am avut în vedere, în lucrarea noastră, poemul La Bucovina al lui Mihai Eminescu, în vol. Poezii, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1967, p. 7 şi câteva fragmente descriptive din romanul Olgăi Kobylianska, Pământ, Editura pentru Literatură Universală, Bucureşti, 1964 3 Gilbert Durand: Structurile antropologice ale imaginarului, Editura „Univers”, Bucureşti, 1977, p. 75 2

36

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Noua geometrie a frumuseţii acestui ţinut se instaurează, la Eminescu şi Kobylianska, prin două atitudini esenţiale, polarizate: pe de o parte, luarea în stăpânire a spaţiului prin gândire şi memorie; pe de alta – abandonul tragic în faţa sorţii.

Pentru Eminescu, gândul este acaparator („Toate trec prin gându-mi”) şi e secondat de memorie („N-oi uita vreodată...”) sau de imaginaţia satisfăcută de propria putere: („[inima] În fantazii mândre ea îşi face cale”) , astfel încât imaginea Bucovinei să rămână intactă. La Olga Kobylianska, gândirea este simbolizată prin ochiul abstract aflat în căutarea unui centru pentru articularea geografiei mitice. „Punctul întunecat” devine, astfel, axă a imaginarului: „... ochiul, dornic să se poată odihni, era nevoit să caute un punct întunecat pe albul imaculat şi scânteietor ce se aşternea până hăt departe, de jur împrejur.” Aceeaşi privire impersonală vede numai ceea ce se cere văzut, pentru că are încărcătură arhetipală: „... nu se vedea nimic – numai lanuri, lanuri fără sfârşit, numai cer şi stele.”.

Capitularea în faţa iubirii, a tristeţii sau spaimei se întâmplă atunci când apare conştiinţa unei sorţi care scapă oricărei voinţe umane. Tremurul, suspinul, dorul, lacrima sunt trepte în glisarea dinspre nostalgie spre durere: „Inima îmi bate, bate, şi nu tace, / Tremură uşor...”; „Îmi şoptesc de dor”; „Sufletul mi-apasă nouri de suspine”; „Ochiul îmi clipeşte, genele-mi sunt pline”; „Inima mi-i grea” (Eminescu). Fericirea reprezintă, şi ea, o cauză a abdicării (dorite, de data aceasta) în faţa frumuseţii: „Frumos mai era pământul!” (Kobylianska).

Soarta generează, în romanul Pământ, sentimentul neputinţei omului de a controla cele (încă) neştiute şi, implicit, starea de teamă: „Apoi, liniştea învălui totul; părea că hotărniceşte o puternică împărăţie, în cuprinsul căreia fremăta viaţa, mută şi nesfârşită, şi, pe nesimţite şi pe nevăzute, hotăra întâmplări viitoare ale fiinţelor oarbe, fără ştiinţă de urzelile ei...” sau „Fiecare îşi lăsase undeva ogorul lui, care aştepta degeaba. Ca un orfan... Şi între pământ, rămas undeva departe şi ei, plimbându-se încoace şi încolo ca pe nişte strune, cânta soarta...”. Pentru Eminescu, dimpotrivă, soarta e fie speranţa într-o ipostază dorită a eului: „Să-mi visez o soartă mândră de-al meu nume / Şi de steaua mea.”, fie sentimentul infinitei ondulări 4 fericire - durere: „Ale sorţii mele plângeri şi surâse”.

4

cf. Lucian Blaga: Spaţiul mioritic, Editura „Humanitas”, Bucureşti, 1994

37

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Odată parcurs acest drum al naşterii imaginarului, Bucovina Olgăi Kobylianska şi a lui Mihai Eminescu îşi dezvăluie palierele, regnurile, mişcările, sunetul şi gradele de luminozitate ale frumuseţii sale.

Imaginea acestui ţinut, circumscrisă unui roman realist, Pământ – deşi realismul e adesea trădat de o sensibilitate de tip romantic, mai ales în cazul descrierilor de natură – păstrează în mai mare măsură memoria realului. Romanul se deschide astfel: „În Bucovina, cam la vreo două ceasuri de mers de la apa Siretului, se află satul D.”, iar ceea ce urmează defineşte cadrul natural al vieţii ţărăneşti. Naratorul care stabileşte, adesea, o relaţie de complicitate cu personajele, preia bucuriile şi temerile acestora. De aceea, o exclamaţie ca: „Frumos mai era pământul!” este plasată într-un regim al ambiguităţii, pentru că subiectivitatea firească a personajului se suprapune peste cea dobândită (prin contaminare) a naratorului şi amândouă exprimă un apetit firesc pentru imaginile familiare din viaţa unui ţăran. Aşa se face că pădurea, câmpul, florile, albinele, apa, înainte de a construi un mit, sunt elemente ale unui peisaj natural care e plasat cu relativă precizie în spaţiu şi care păstrează un anume grad de concreteţe. În poezia La Bucovina, Eminescu, dimpotrivă, lasă în urmă realul şi stilizează imaginea naturii până la esenţele ultime. Rezultatul e o topografie generalizantă, greu recognoscibilă, de un straniu hieratism, născut, parcă, dintr-o explozie statică.

Bucovina lui Eminescu nu mai e neapărat Bucovina văzută, cunoscută de poet sau de noi, ci un tărâm a cărui textură e construită exclusiv prin putere imaginativă. Munţi şi „stânce nalte” se aşează fără sfială alături de câmpie, pentru că importantă nu mai e de data aceasta, justeţea detaliului concret, ci sentimentul asumării unui tărâm mitic, eroic, asemenea misticei Valhala.

Din acest motiv, muntele nu există decât în imaginarul eminescian. Inoportun într-un roman realist care îl exclude din peisaj, el este absolut necesar într-un ţinut născut din reverie, din dor şi din „fantazare”. „Nălţimea” stâncilor obligă pământul să se raporteze la transcendenţă. Contrapunct al prăbuşirii, „munţii în lumină” poartă cu ei promisiunea atingerii cerului şi a nobleţei sorţii: „[...] simbolurile ascensionale ne apar toate marcate de grija recuceririi unei puteri pierdute.”5 Dealul şi valea, în schimb, sunt elemente comune ambelor opere. În romanul Olgăi Kobylianska, „Câmpurile-i întinse ar aminti de stepă, dacă, din loc în loc, 5

Gilbert Durand, op. cit., p. 178

38

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

nemulţumite parcă de felul cum stau aşezate, nu s-ar pogorî în văi drepte, nu prea mari...”. Astfel, rolul văii este de a opri monotonia agresivă a câmpiei. La Eminescu („Văile în flori” sau „ Inima îmi bate, bate şi nu tace, / […] / În fantazii mândre ea îşi face cale, / Peste munţi cu codri, peste deal şi vale / Mână al ei dor”), dealul şi valea temperează elanul ascensional al muntelui şi realizează o formulă de compromis între orizontalitate şi verticalitate. Pe de altă parte, ele imprimă peisajului un anume ritm al unduirii, care e însuşi ritmul sentimentului destinului. Dealul şi valea formează, împreună, în succesiunea lor, drumul dorului, cu „plângeri şi surâse”.

Raportul de forţe se inversează în cazul câmpiei / câmpului. În poezia eminesciană, câmpia este spaţiul stabil dintre alunecarea apelor şi cea a luminii şi se asociază celorlalte elemente pentru a întemeia ţara mitică, patria din vis. Uimitoare prin cantitate – deşi se înscrie între limitele firescului, dată fiind problematica ţărănească a operei – este recurenţa motivului câmpiei în romanul Olgăi Kobylianska.

Ea face mult mai mult decât să circumscrie acţiunea: câmpurile întinse ale satului D. Câmpia e pământul care se întâlneşte cu cerul în acelaşi orizont al aşteptărilor şi patimilor (sinonimia „câmp” – „pământ” e omniprezentă). Uneori e tristă şi monotonă, asemenea stepei, alteori tainică şi somnolentă, cel mai des fericită, mulţumită de propria forţă vitală: „Bătrânul îşi zâmbea singur şi privea cu încântare în jur. Trăia odată cu pământul şi se simţea una cu el. Ştia ce le prieşte grânelor şi tuturor celorlalte care se ridicau din ţărână, mai ales după ploaie. Parcă simţea şi vedea cum pământul nu mai poate de mulţumire, cum i se împrospăta seva, şi cum, sătul, respira cu aromele-i pătrunzătoare.”. Câmpia e germinativă: „ numai lanuri, lanuri fără sfârşit”, parfumat - florală: „pe ici-colo alergau dungi verzi de trifoi ţintate cu flori trandafirii, mirositoare...” sau muzicală: „[Albinele] se lăsau spre pământ tot mai jos, şi zumzăiau pline de atâta mulţumire si cu atâta putere, încât zumzăitul lor, contopindu-se într-un singur şuvoi, se preschimba într-o muzică adormitoare, monotonă şi totodată nespus de armonioasă, care în tăcerea din jur se auzea până departe-departe...”. Câmpul e spaţiul total, sinestezic, sumă a tot ceea ce se poate omeneşte trăi.

Apa, mineralul fluid, prezent şi el în ambele opere, are fie o funcţie de localizare (satul D. se află la două ceasuri de apa Siretului), fie una estetică: e translucidă şi diamantină: „Apele lucinde-n dalbe diamante” (Eminescu) sau „Apa era rece ca gheaţa, lucea ca argintul şi era limpede că vedeai cele mai mici pietricele pe 39

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

fundul albiei.” (Kobylianska). Apa e spaţiul veşnic deschis, materie vibrantă şi neobosită, măsurând timpul şi dorul: „Râuri resăltânde” (Eminescu). Corespondentul izomorf al apei e reprezentat la poetul român prin lacrimi, „materia deznădejdii”6: „Ochiul îmi sclipeşte, genele-mi sunt pline” (Eminescu). În romanul Olgăi Kobylianska, râul este „elementul care prinde viaţă cu cea mai mare uşurinţă.” 7, adică e apa vie din basme şi dobândeşte o consistenţă florală: „La vremea asta, oamenii spuneau despre apă că înfloreşte. Tocmai acum, toamna târziu, îi venea sorocul să înflorească.”.

Regnul vegetal constituie, la rândul său, o dimensiune a imaginarului în cazul ambilor scriitori. Pădurea, lanurile, florile sunt antenele vii ale mineralului, puseuri ale vitalităţii ascunse a pământului.

Imaginea pădurii este gigantescă şi, tocmai prin dimensiunile colosale, tainică: „pădurea de necuprins”, „adâncul uriaş al pădurii”, „desimea crângurilor”, „uriaşul cel verde” (Kobylianska) sau „munţi cu codri” (Eminescu).

Sălbăticia pădurilor este îmblânzită, în romanul Pământ, de tihna lanurilor: „Vara, pe întinderea fără de sfârşit din jurul bordeiului, contopită în zare cu cerul azuriu, strălucea în soare o mândreţe de grâu, se legăna în domoală unduire secara naltă şi aurie, pe ici-colo alergau dungi verzi de trifoi...”. Lanul e forma pe care o ia veneraţia pământului faţă de om şi a omului faţă de pământ.

Florile întregesc ierarhia culorii. Sunt frumoase, dulci, ispititoare şi subminează supremaţia verdelui: „trifoiul creştea într-un covor gros şi verde stropit cu flori albe şi trandafirii” (Kobylianska) sau „văile în flori” (Eminescu). În roman, lanurile şi florile sunt materia de care are nevoie imaginea mişcării.

Vântul este imaginaţia aerului, elanul lui dinamic, menit să justifice mobilitatea unduitoare a vegetalului integrat într-un peisaj perfect veridic: „se întindeau lanurile de grâne, unduind domol, în cadenţa adierilor de vânt.”. La Eminescu însă vântul, al cărui nume e căutat în mitologie, îşi asumă funcţia eroică a omului, schimbând însă sabia pe cântecul mistic care trebuie să facă lucrurile mişcătoare şi să cucerească lumea. Între zorii de zi şi întunericul nopţii, cititorul asistă la schimbarea la faţă a frumuseţii Bucovinei. Cerul e solidar cu pământul, cu apa, cu luna şi stelele. Este

6 7

Gaston Bachelard: Apa şi visele, Editura „Univers”, Bucureşti, 1995, p. 106 Gilbert Durand, idem, p. 117

40

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

marele mediator între elemente. Zorii trezesc ochiul, noaptea îl obligă să ridice privirea spre cer. Dimineţile sunt paşnice, iar nopţile - neliniştitoare fie prin frumuseţea lor, fie prin obiceiul de a expune omul stării de reverie. Zorii şi nopţile sunt cântecul lăsat peste pământ, cântecul din Valhala (Eminescu), cântecul sorţii (Kobylianska), sunt mituri, deci stări mentale.8 Astfel, Bucovina începe prin a fi natură şi se transformă în cântec tăcut, cel din care cresc miturile.

O fată cântă la pian. Un bărbat o ascultă. La sfârşit, îi spune: „Felicitările mele, aţi cântat minunat, domnişoară!” şi o sărută. Cei doi ar fi putut fi Olga Kobylianska şi Mihai Eminescu.

Ei trebuie să fi vorbit atunci despre muzică, despre poezie, despre dulcea Bucovină şi despre apele care înfloresc.

Bibliografie: 1. Blaga, Lucian: Spaţiul mioritic, Editura „Humanitas”, Bucureşti, 1994 2. Bachelard, Gaston: Aerul şi visele, Editura „Univers”, Bucureşti, 1997 3. Bachelard, Gaston: Apa şi visele, Editura „Univers”, Bucureşti, 1995 4. Durand, Gilbert: Structurile antropologice ale imaginarului, Editura „Univers”, Bucureşti, 1977 5. Jolles, André : Formes simples, Edition du Seuil, 1972

8

cf. André Jolles: Formes simples, Edition du Seuil, 1972: „Mythe et oracle font partie d’un même ensemble, d’une même disposition mentale”, p. 82

41

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Bucovina - model de convieţuire interetnică Profesori Marius CAZACU, Daniel TODERAŞ, C.N “Petru Rareş” Suceava Aşezarea geografică Situată

în

extremitatea estică a Imperiului Austriac, Bucovina se încadra între

coordonatele

geografice de 47° 12'

şi

48°

40'

latitudine nordică şi 24° 55' şi 26° 31' longitudine

estică

(figura 1).

Fig. 1 – Imperiul Austro-Ungar (sursa: http://ro.wikipedia.org).

Având o suprafaţă de 10.441 km pătraţi, ducatul Bucovinei se învecina cu Galiţia la nord, Basarabia la est,

Moldova

(Regatul

Român) la est şi sud şi Maramureşul şi Transilvania la vest (figura 2). În prezent cuprinde un teritoriu acoperind cea mai mare

parte

Suceava

din

a

judeţului

România

şi

regiunea Cernăuţi din Ucraina (figura 3).

Fig. 2 – Josephinische Landaufnahme Bucovina (sursa: http://ro.wikipedia.org).

42

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Fig. 3 – Bucovina în prezent (sursa: http://ro.wikipedia.org).

Convieţuirea interetnică – rezultat al evoluţiei istorice Datorită coexistenţei paşnice a numeroaselor etnii, Bucovina a fost considerată o „Elveţie” a estului Europei. Regiunea a fost multă vreme o regiune de graniţă cu rol deosebit în politica de anvergură a Marilor Puteri din zonă. În egală măsură, acesta a permis, însă, şi mişcări de populaţii care au transformat provincia într-o zonă cu identitate proprie. Imaginarul colectiv din Bucovina este modelat de istoria unică a acestui ţinut, situat din punct de vedere cultural şi geopolitic „între Orient şi Occident”, conform expresiei lui Erich Beck, expert german în problemele legate de Bucovina.

Situaţia istorică specială a Bucovinei (mai ales în perioada administraţiei austriece dintre 1775-1918), a făcut ca aici să nu existe conflicte interetnice sau interreligioase, această regiune constituind un adevărat exemplu de coabitare paşnică între etnii. Referitor la Bucovina, cercetătorul german Hans Prelitsch a popularizat, după cel de-al doilea război mondial, sintagma „Homo Bucovinensis”, prototip al individului tolerant, ce vorbeşte cel puţin două limbi şi care oferă un model de convieţuire interetnică. Conform opiniei lui Emmanuel Turczynski, un alt reputat istoric german, în Bucovina a existat un adevărat „consens ideologic” bazat pe „larg 43

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

diseminata identificare a bucovinenilor cu trăsăturile regiunii, cu un sistem legal bine stabilit, toleranţă şi progres socio-cultural, unde loialitatea către aceste valori nu însemna neloialitate faţă de propria comunitate etnică sau religioasă”. Demn de remarcat este faptul că în Bucovina istorică au trăit de-a lungul timpului 11 etnii ce au practicat 9 credinţe religioase. În perioada anterioară anului 1918 se realizase un fel de solidaritate interetnică la nivelul diferitelor comunităţi etnice, solidaritate dată de necesitatea folosirii limbii germane în cadrul regimentelor, şcolilor şi aparatului administrativ bucovinean. Pentru a exemplifica, istoricul Adolf Ambruster arată că la o masă de taroc (joc de cărţi foarte popular în Bucovina austriacă) puteau fi auzite chiar patru limbi, în funcţie de naţionalitatea jucătorilor. Colaborarea interetnică din Bucovina a fost comparată de către specialişti cu situaţiile din Tirol şi Cipru, „modelul” bucovinean demonstrându-şi superioritatea.

Habsburgii s-au instalat aici încă din septembrie 1774, chiar înainte de a primi încuviinţarea oficială a Porţii otomane. La 7 mai 1775, partea de nord-vest a Moldovei a fost alipită oficial Imperiului Habsburgic, sub pretexte mai mult sau mai puţin valabile, schimbând evoluţia istorică a provinciei. Până în 1774 nu putem vorbi de Bucovina, aceasta fiind înainte o parte din Ţara de Sus a Ţării Moldovei. Ca realitate istorică şi ca nume de teritoriu, Bucovina începe să existe în cuprinsul Imperiului Habsburgic, dăinuind vreme de 144 ani, între 1774 şi 1918.

Noii stăpâni au ezitat ceva vreme în privinţa denumirii oficiale a zonei anexate.

Câţiva ani, zona s-a numit frecvent Moldova austriacă (Ősterreichische Moldau). În primele documente se foloseşte expresia „Moldova imperială”, spre a o deosebi de „Moldova turcească” (Tűrkische Moldau). În toponimele iniţiale, teritoriul este denumit Cordon, Cordun, Ţara de Sus, Ţara Moldovei sau Plonina. Cu timpul, însă, dintre numeroasele denumiri folosite, s-a impus toponimul Bucovina, mai ales după anul 1786.

Bucovina însemna „pădure de fagi” sau „ţara fagilor”. Denumirea provine din cuvântul slav ”buc” ce înseamnă „fag” sau „făget”, sinonim cu termenul „Buche” din limba germană. Printre rutenii şi polonezii din Galiţia, termenul de Bucovina definea pădurile de fagi de lângă Cernăuţi. Bucovina, sau Ţara Fagilor, denumire ce s-a încetăţenit mult mai târziu, dar, de care noi, astăzi, suntem mândri, căci a făcut deja 44

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

înconjurul planetei; favorită între provinciile Imperiului, dacă vreţi, un fel de a doua „perlă a Coroanei”, ca să o comparăm cu India, a avut un statut ceva mai special în contextul achiziţiilor teritoriale ale Casei de Habsburg, unii comparând-o cu Elveţia, de unde sunt, de altfel, originari Habsburgii.

Ca istorie distinctă şi ca nume, Bucovina a început să existe odată cu cedarea unei părţi din nord-vestul Moldovei, în urma războiului ruso-turc dintre anii 17681774, încheiat prin pacea de la Kuciuk Kainargi. În timpul războiului, deja austriecii mutaseră semnele de hotar, dintre Transilvania, Galiţia şi Moldova, ocupând câteva mii de kilometri pătraţi de-a lungul Carpaţilor Orientali, sub motivaţia că aveau nevoie de o trecere teritorială între Ardeal şi Galiţia.

Prin apartenenţa la zone geografice, culturale şi geopolitice diferite şi prin schimbarea frecventă a naţiunii politice dominante, destinul istoric şi cultural al acestei regiuni este unul de excepţie.

Din punct de vedere geografic, Bucovina face parte din estul Europei. Din punct de vedere cultural, datorită includerii sale în statul austriac (mai apoi austroungar), această regiune a făcut parte în perioada 1775-1918 din zona de cultură central-europeană. Apartenenţa la aria culturală central-europeană a facilitat introducerea şi consolidarea culturii germane în Buchenland („Ţara Fagilor”). Acest proces amplu şi complex s-a realizat cu precădere prin intermediul Kulturträger-ilor („purtători de cultură”) germani şi evrei, vorbitori de limbă germană sau idiş. Din punct de vedere geopolitic, Bucovina a fost în Evul Mediu o regiune situată la intersecţia zonelor de influenţă a Ungariei, Poloniei şi Imperiului Otoman.

Din punct de vedere cultural, Bucovina este şi în prezent considerată un exemplu demn de urmat pentru Europa, oraşul Cernăuţi fiind numit în 1997 de către Zbigniew Herbert, cu o expresie ce a făcut vogă, „ultima Alexandrie a Europei”.

Cernăuţi a fost oraşul în care, inclusiv în vremea administraţiei româneşti din perioada interbelică, a fost cultivată cultura germană, evreiască (în limba germană sau idiş), română, polonă sau ucraineană, oraşul pe care l-au îndrăgit apreciaţii poeţi bucovineni Paul Celan (care la început a scris şi în limba română), Rose Ausländer, Alfred Margul-Sperber şi Vasile Posteucă.

Ca şi în întreg imperiul austriac, viaţa politică bucovineană s-a bazat pe acel deosebit de dificil de realizat în practică „Ausgleich” (compromis) dintre diversele 45

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

etnii componente ale imperiului. De aceea, Bucovina a constituit o adevărată oază de viaţă politică civilizată în comparaţie cu regiunile înconjurătoare. Atât în perioada administraţiei austriece, cât şi în cea românească, grupurile etnice din Bucovina s-au manifestat fie în cadrul unor societăţi naţional-culturale, fie în cel al unor formaţiuni politice, structurate pe criterii supranaţionale sau intraetnice. În ceea ce priveşte statutul de organizare al regiunii în timpul stăpânirii austriece, se pot distinge următoarele etape: 1. Perioada administraţiei militare (1774-1786), când la conducere s-a aflat un guvernator militar, care era şi comisar imperial; el era ajutat de un aparat ofiţeresc.

2. Perioada administraţiei civile (1786-1848), când regiunea a fost inclusă în provincia imperială Galiţia, ca fiind al 19-lea cerc administrativ al acesteia; provincia era condusă de un „căpitan districtual”, ca reprezentant al Guberniului de la Lemberg.

3. Perioada autonomiei (1849-1918), când regiunea a fost organizată ca ducat autonom, cu capitala la Cernăuţi. Autonomia provinciei a fost recunoscută formal prin Constituţia imperială din 4 martie 1849, dar a devenit oficială abia în 1862. Bucovina dispunea acum de o Dietă proprie şi era condusă de Comitetul Ţării Bucovinei prezidat de un preşedinte sau mareşal. De asemenea, avea reprezentanţi aleşi în Parlamentul central de la Viena.

Mai ales în perioada 1775-1918, structura etno-demografică a regiunii s-a modificat radical, în primul rând prin colonizări, mai mult sau mai puţin încurajate de autorităţile austriece. În timpul administraţiei austriece se aşează în acest teritoriu colonişti din toate colţurile Imperiului. Din Galiţia vin ruteni, huţuli şi evrei, o parte din aceştia provenind şi din Transilvania. Germanii provin atât din teritoriile germane aflate sub administraţia imperială, cât şi din Slovacia şi Cehia. Polonezii provin din Galiţia şi Slovacia. La aceştia se adaugă lipovenii veniţi din Rusia. Aceşti alogeni s-au aşezat peste o populaţie autohtonă deja destul de eterogenă din punct de vedere etnic: români, ucraineni, ţigani, evrei, polonezi, ruteni, huţuli, ruşi. Spre deosebire, însă, de alte regiuni, colonizarea a decurs paşnic, neîntâmpinând opoziţie din partea românilor sau a altor grupuri etnice, astfel că Bucovina a devenit un teritoriu al bunei convieţuiri, dar şi al prosperităţii.

46

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Recensământul făcut între anii 1772-1773 demonstrează diversitatea etnică a regiunii. Din totalul populaţiei, care se cifra la 84.514 locuitori, structura etnică era următoarea (tabel 1): Etnia

Număr persoane

Procent

Români

54.284

64,23%

Ruteni

17.125

20,26%

Huţuli

5.975

7,06%

Ţigani

2.655

3,14%

Evrei

2.425

2,86%

Ruşi

1.665

1,26%

Polonezi

460

0,54%

Tabel 1 – Structura etnică a populaţiei Bucovinei, conform recensământului rusesc din anii 1772-1773

Structura etnica a Bucovinei in anul 1775 1% 2% 3%

Români

3%

Ruteni

7% 20%

Huţuli Ţigani 64%

Evrei Ruşi Polonezi

Figura 4 – Diagrama structurii etnice a populaţiei Bucovinei în anul 1775 Analizând diagrama (fig. 4) constatăm ca populaţia de naţionalitate română era preponderentă, cu un procentaj de peste 64%, celelalte etnii având ponderi de 20% rutenii, 7% - huţulii, sub 3% - evreii.

47

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Între anii 1775 şi 1910, cand se efectuează un recensământ extrem de riguros, în Bucovina are loc o creştere explozivă a populaţiei, de 9,4 ori, de la 84.514 la 798.355 locuitori (fig. 5).

Populatia Bucovinei in 1775 si 1910

900000 800000 700000 600000 500000 400000 300000 200000 100000 0 Populatia Anul

1

2

84.514

798355

1775

1910

Figura 5 – Creşterea numerică a populaţiei Bocovinei, anii 1755, 1910 Această creştere este consecinţă a sporului migratoriu ridicat, fapt reflectat şi în structura etnică a provinciei. În anul 1910, la ultimul recensământ al autorităţilor austriece exista un adevărat mozaic etnic (tabel 2).

Etnia

Număr persoane

Procent

Români

273.354

34,24%

Ruteni

305.101

28,22%

Germani

73.073

9,15%

Evrei

95.778

12%

Polonezi

36.211

4,54%

Alte etnii

14.838

1,85%

Tabel 2 - Structura etnică a populaţiei Bucovinei, conform recensământului din 1910

48

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Structura etnica a Bucovinei in anul 1910 Alte etnii 2% Polonezi 5% Evrei 12%

Români Români 34%

Germani 9%

Ruteni Germani Evrei

Ruteni 38%

Polonezi Alte etnii

Figura 6 – Diagrama structurii etnice a populaţiei Bucovinei în anul 1910 Se constată o creştere semnificativă a numărului de ruteni, dar în mod cert aici sunt cuprinşi şi huţulii, ucrainenii şi ruşii. De asemenea, creşte simţitor numărul germanilor (fenomen absolut normal, în condiţiile în care austriecii controlau zona), dar şi al evreilor care, după pogromurile antisemite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea au migrat masiv în alte zone est-europene (tabel 3). Procentual, şi numărul polonezilor este mare, crescând de peste 8 ori, dar, numeric, ei rămân relativ de puţini, comparativ cu alte etnii (fig. 6, fig. 7).

Etnia

Număr/anul 1775

Număr/anul 1890

Număr/anul 1910

Români

54.284

190.005

273.354

Ucraineni

23000

239.690

305.101

Germani

0

133.501

73.073

Evrei

2.425

82.717

95.778

Polonezi

460

27.000

36.210

Tabel 3 – Evoluţia numerică a principalelor etnii din Bucovina, după recensămintele din 1775, 1890 şi 1910

49

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Evolutia structurii etnice in 1775, 1890, 1910 350000 300000 250000

Romani

200000

Ucraineni

150000

Germani

100000

Evrei

50000

Polonezi

0 numar/anul numar/anul 1775 1890

numar/anul 1910

Figura 7 – Evoluţia structurii etnice a Bucovinei în perioada 1775-1910 Structura etnică eterogenă se reflectă şi în plan confesional, existând credincioşi creştini ortodocşi, romano-catolici, greco-catolici, protestanţi şi de rit mozaic (tabel 4).

Români Ucraineni Germani 1.124 3.703 50.009

Evrei 0

Polonezi Unguri 32.506 9.956

Alţii 951

Catolici Greco1.824 21.508 954 0 1.699 9 11 catolici Ortodocşi 268.992 274.758 2.490 0 724 24 102 Protestanţi 176 112 19.475 0 98 378 18 Mozaici 0 0 0 95.706 0 0 0 Alţii 76 3.039 145 0 23 0 0 Tabel 4 – Structura etno-confesională a populaţiei Bucovinei, conform recensământului din 1910

Structura etno-confesionala, 1910 350000 300000 Altii

250000

Mozaici 200000

Protestanti

150000

Ortodoxi

100000

Greco-catolici Catolici

50000 0 Romani

Ucraineni Germani

Evrei

Polonezi

Unguri

Altii

Figura 7 – Structura etno-confesională a populaţiei Bucovinei, conform recensământului din 1910 50

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Religia predominantă era cea creştin-ortodoxă, practicată de români, ruteni şi huţuli, care reprezentau circa 72% din populaţia provinciei. O parte a rutenilor, sub 10% din total, erau greco-catolici. Catolicii erau germani, polonezi şi unguri (fig. 7).

Din punct de vedere economic, principala activitate a populaţiei din Bucovina era agricultura (tabel 5).

Agricultura şi silvicultura (%)

Industrie şi manufactură (%)

Afaceri şi comerţ (%)

Germani

44,42

30,3

6,06

Servicii publice, militare, profesii liberale, fără (%) 21,21

Români

88,23

3,67

2,2

5,88

Ucraineni

87,21

4,26

3,27

5,42

Tabel 5 – Structura socio-profesională a principalelor etnii din Bucovina Figura 8 – Structura socio-profesională a principalelor etnii din Bucovina Structura etno-sociala

Servicii publice, militare, profesii liberale, fara (%)

21,21 6,06

Afaceri si comert (%)

0%

2,2 30,3

Industrie si manufactura (%) Agricultura si silvicultura (%)

5,88

5,42 3,27

Germani

3,674,26

Romani Ucraineni

44,42 20%

88,23 40%

87,21 60%

80%

100%

Analizând structura socio-profesională a principalelor etnii din Bucovina, se constată că cea mai mare parte a românilor (88%) şi ucrainenilor (87%) era ocupată în agricultură. Germanii şi evreii (vorbitori de germană) erau ocupaţi predominant în activităţi manufacturier-industriale (30%), administraţie, armată şi servicii (21%) şi comerţ (6%). Germanii ocupaţi în agricultură (44%) practicau creşterea animalelor, în special bovine care erau exportate în ţările Europei vestice.

Concluzii: Ca urmare a politicii de colonizare dusă de autorităţile austriece, într-o perioadă relativ scurtă, de 135 ani, populaţia provinciei creşte exploziv, iar structura etnică se modifică şi diversifică, creându-se un mozaic de naţionalităţi şi confesiuni.

51

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Datorită stabilităţii politico-militare, abundenţei unor resurse (funciare şi subterane) şi contribuţiei culturale specifice fiecărei etnii se dezvoltă o economie prosperă care stă la baza bunelor relaţii interetnice şi multiculturalităţii.

Repartiţia teritorială a naţionalităţilor din Bucovina Repartiţia spaţială a populaţiei din Bucovina şi structura etnică a localităţilor este reprezentată pe harta realizată de I. Nistor în 1910, Etnographische landkarte der Bukowina nach der Volkszahlung von 1910, editată la Cernăuţi (fig. 9).

Pe lângă români, majoritari în sudul provinciei, în Bucovina convieţuiau: Germani. Primele aşezări germane iau fiinţă înaintea ocupării şi anexării zonei, fiind vorba de localităţile Prelipcea şi Sadagura. După 1775, germani strămutaţi din Banat (originari din Suabia şi Franconia – zona Rhinului) se aşează în satele Jucica, Roşia, Greci, Mitocu Dragomirnei. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, etnici germani, din Transilvania şi Ungaria de nord, se stabilesc ca mineri pentru exploatarea piritei, argintului şi manganului în Iacobeni, Cârlibaba, Voivodeasa, Frasin, Pojorâta, Prisaca Dornei, Clit, Bădeuţi, Frătăuţi, Arbore, Ilişeşti, Solca, Moldoviţa, Fundul Moldovei şi Vama. Tot din motive economice, la începutul secolului al XIX-lea, din nordul Boemiei şi Slovacia sunt colonizaţi germani în zonele Gura Putnei, Crasna, Huta Nouă, Dealul Iederii, Negrileasa, Poiana Micului. Cei mai mulţi s-au angajat în exploatarea resurselor naturale ale zonei, dar au ocupat şi funcţii în administraţie, armată. Aceştia din urmă, alături de comercianţii etniei, au preferat zonele urbane, în 1875 apărând la Cernăuţi o Universitate germană. La recensământul din 1890, în Bucovina erau 133.501 germani (20,6%), dar, în unele oraşe, procentul lor era covârşitor: Vijniţa – 90,06%, Gura Humorului – 78,9% Rădăuţi – 66,15%, Siret – 60,7%, Suceava – 58,33%, Cernăuţi – 50%, Storojineţ – 40,07%.

Slovaci. Primele familii de slovaci au venit în Bucovina în 1820, ca muncitori forestieri şi sticlari la Crasna şi Hliboca. Apoi s-au răspândit în alte localităţi: Solca, Poiana Micului, Pleşa, Cacica, Soloneţul Nou, Storojoneţ, Tereblecea şi Tărăşani. La recensământul din 1890 existau în Bucovina 1.748 de familii.

Maghiari. Statisticile îi cuprind aici şi pe secuii veniţi din Transilvania şi pe ceangăii din Moldova. Coloniştii maghiari s-au stabilit în Ţibeni, Iacobeşti, Vorniceni, 52

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Măneuţi, Dorneşti şi Dornişoara. Erau cunoscuţi ca foarte buni grădinari. În 1880 erau înscrişi în datele oficiale 9.837 de maghiari.

Lipoveni. Primii lipoveni, veniţi din Rusia datorită persecuţiilor religioase, au sosit în Bucovina chiar în 1774, aşezându-se în localitatea Prisaca, denumită apoi Lipoveni. Un alt grup s-a stabilit în Climăuţi, iar alţii la Fântâna Albă. Această emigrare s-a datorat faptului că, în octombrie 1783, împăratul Iosif al II-lea le-a acordat dreptul de a-şi practica liber credinţa, scutindu-i de la obligativitatea prestării serviciului militar şi de unele obligaţii financiare. Mult mai târziu, la mijlocul secolului al XIX-lea, mai apare o localitate locuită integral de lipoveni la Lucavăţ, apoi şi la Mechidra.

Evrei. Cei mai mulţi au provenit din Galiţia, dar şi din Rusia unde, la sfârşitul secolului al XIX-lea au loc pogromuri asupra acestei etnii. Evreii s-au aşezat în special în zonele urbane, ca proprietari de prăvălii, negustori, arendaşi, avocaţi şi funcţionari mijlocii. Cu timpul, ei s-au dovedit a fi una dintre etniile care au reuşit să se impună în zona economică a comerţului, mai ales în oraşul Cernăuţi, exploatarea şi comercializarea lemnului, arendarea terenurilor agricole. Conform recensământului din anul 1910, în Bucovina erau 73.073 de evrei, dar numărul lor putea fi, neoficial, aproape dublu, fenomen demonstrat parţial de faptul că, în 1911, Dieta provinciei număra 10 deputaţi evrei.

Ruteni. La această etnie statisticile oficiale includ şi pe huţuli. Statistica din anul 1848 îi menţionează cu cifra de 108.907 persoane, o creştere mai mult decât semnificativă. Trebuie menţionat şi faptul că în acest număr sunt incluşi şi românii dintre Prut şi Nistru care ştiau limba ucraineană. Motivele imigrării lor sunt de natură economică, militară şi religioasă. În marea lor majoritate proveneau din Galiţia. În Dieta Bucovinei aleasă în urma sufragiului universal, în anul 1911 erau 17 deputaţi ucraineni (aici fiind incluşi atât rutenii, cât şi huţulii).

Huţuli. Înrudiţi cu rutenii, dar constituind un grup etnic diferit, ei sunt originari din zona Carpaţilor Galiţiei. Huţulii (sau huţanii) s-au aşezat în localităţile Argel, Breaza, Câmpulung pe Ceremuş, Ciumârna, Cârlibaba, Chilişeni, Gemenea, Gura Putilei, Iabloniţa, Ostra, Pătrăşeni, Răstoace, Rus Moldoviţa, Seletin, Strebne, Torăceni, Zahariceşti. Aici ei au găsit condiţii favorabile pentru ocupaţiile lor de bază: creşterea animalelor, păstorit, lucrări forestiere, sau plutărit. Renumiţi crescători de 53

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

cai, aceştia au impus chiar denumirea unei rase de cabaline, huţulă. Au dovedit şi un real simţ artistic, fiind experţi în ornarea obiectelor de lemn, piele, corn, în ţesut, broderie şi încodeierea ouălor de Paşti. În general, ei nu au creat aşezări noi, ci s-au amestecat cu populaţia autohtonă, majoritar românească. Vechile hrisoave bucovinene îi menţionează cu denumirea de „ruşi”. Numărul lor a crescut de la aproximativ 6.000 în 1775, la peste 33.000 conform recensământului din 1910.

Polonezi. Din datele rezultate în urma recensământului din 1772-1773, procentul polonezilor din viitoarea zonă Bucovina era de 0,54% (460 persoane). În 1890, numărul lor ajunge la 24-27.000, o creştere semnificativă, dacă nu avem în vedere şi creşterea populaţiei totale a Bucovinei. Cei mai mulţi proveneau din Galiţia. În primul rând, au fost aduşi polonezi din zonele Bochnia şi Wielicza pentru a valorifica zăcămintele de sare din zona Cacica. Un grup aparte între polonezii stabiliţi în Bucovina, era format din gorali (munteni), proveniţi din Ţinutul Czadca (astăzi Slovacia, tocmai de aceea există confuzia că acei locuitori sunt slovaci), care s-au stabilit în localităţile bucovinene Laurenca, Davideni-Zrab, Tereblecea şi Dunawiec.

Polonezii plecaţi din zona râului Kisuca s-au aşezat în localităţile Panca, Pătrăuţii de Jos şi Păltinoasa. O altă parte însemnată a emigraţiei poloneze s-a stabilit în zona Cernăuţi (Rohozna, Jucica Nouă, Sadagura, Boian, Cuciur Mare, Cenauca) şi Suceava.

Polonezii bucovineni aveau numeroase organizaţii şi asociaţii culturale ce aveau ca scop menţinerea şi răspândirea valorilor lor culturale, la fel ca majoritatea etniilor din această provincie. Datorită legiferării votului universal în Imperiul Austro-Ungar, în anul 1911, în Dieta Bucovinei au fost aleşi 6 deputaţi polonezi.

Armeni. Această etnie era prezentă de mult timp în Bucovina, ei fiind menţionaţi în zonă încă din secolul al XV-lea. După anul 1775, au mai existat emigranţi armeni, proveniţi din Galiţia, cei mai mulţi stabilindu-se în Suceava.

Permisiunea autorităţilor austriece de a-şi aduce preoţi din Armenia a determinat ca unele familii armene bogate din Galiţia să cumpere moşii în Bucovina, devenind stăpâne peste unele sate sau părţi de sate: Hliboca, Mitcău, Putila, Cuciur Mare, Lucaviţa, Revăcăuţi, Vijniţa.

Concluzii: Bucovina a avut un destin istoric mai puţin obişnuit datorită faptului că aici au coexistat în mod paşnic mai multe comunităţi etnice. Din acest motiv, aici s-a realizat 54

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

o sinteză unică a tradiţiilor etno-culturale central şi est-europene. Astfel, în Bucovina istorică au convieţuit 11 etnii, ce au profesat 9 credinţe

religioase.

Imperiul Habsburgic (din 1867

Imperiul

Austro-

Ungar) a stăpânit acest teritoriu de 10.500 Km pătraţi (aproximativ a 60-a parte

din

răstimp

imperiu)

suficient

ca

un în

această provincie să aibă loc transformări care au desăvârşit

schimbarea

fizionomiei

demografice,

economice, politice, etnice şi culturale, conferindu-i un statut unic în comparaţie cu regiunile urma

învecinate.

acestor

Bucovina

a

În

prefaceri, devenit

în

conştiinţa opiniei publice cultivate o

„Elveţie”

a

estului Europei, capitala provinciei, Cernăuţi, dobândind titlul măgulitor de „Mica Vienă”.

Figura 9 - Sursa: foto dupa original, Complexul Muzeal Bucovina,2009

55

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Bibliografie: 1. Istoria minorităţilor din România, coord. Dumitrescu Doru, Editura Didactică şi Padagogică, Bucureşti, 2008 2. Florin Pintescu, Daniel Hrenciuc, Din istoria polonezilor din Bucovina, Editor Uniunea polonezilor din România, Suceava 3. Mugur Andronic, Huţulii – o minoritate din Bucovina, Editor Fundaţia pentru dezvoltarea societăţii civile şi Societatea culturală „Ştefan cel Mare” Bucovina, Suceava 4. Mihai Iacobescu, Din istoria Bucovinei, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1993

56

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Limba ucraineană ca limbă maternă în regiunea SUCEAVA Inspector şcolar de specialitate: prof. Lucia MIHOC Inspector şcolar minorităţi: prof. Elena-Manuela DAVID Judeţul Suceava Sprijinit în partea de vest pe o coroană de munţi falnici, uneori cu creştet pleşuv, iar în partea de est pe lunca largă şi joasă a Siretului, teritoriul judeţului Suceava are o deschidere de amfiteatru uriaş, cu faţada lungă de peste 100 km, expusă spre soare-răsare. Aici îşi dau întâlnire elementele bioclimatice din centrul, estul şi nordul continentului european, creând o armonie peisagistică rar întâlnită altundeva.

Dar minunata ambianţă a condiţiilor naturale, în intimitatea ei, rezultă dintr-o anume orânduire a formelor de relief brăzdate de ape, din modul de alcătuire a straturilor de roci, din felul de asociere a plantelor pe etaje distincte sau de tranziţie şi mai ales dintro anume înlănţuire activă a omului cu natura, lăsând urme la tot pasul încă din zorii istoriei până astăzi.

Municipiul Suceava Centru administrativ, educativ, universitar, ştiinţific, spiritual şi publicistic al judeţului, Suceava concentrează mărturii inegalabile ale trecutului: Cetatea de Scaun, Curtea Domnească, Cetatea Scheia, Hanul Domnesc, biserici şi mănăstiri cum ar fi: Sfântul Gheorghe, Mirăuţi, Sfântul Ioan cel Nou, Sfântul Dumitru, Sfântul Neculai.

Instituţii care impresionează prin arhitectură: Muzeul Naţional al Bucovinei, Palatul Administrativ, Universitatea Ştefan cel Mare, Observatorul Astronomic, Fondul Memorial Simeon Florea Marian, îşi regăsesc locul aici, într-unul dintre primele leagăne de civilizaţie şi spiritualitate

românească - Bucovina, aici unde

Bogdan I – descălecător de ţară – şi-a ales loc de domnit, aici, unde s-au întâlnit influenţele mai multor civilizaţii, aici, unde statornicia poporului român s-a concretizat în permanenţă milenară de-a lungul istoriei sale zbuciumate.

57

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Monumente istorice

Cetatea de Scaun Este amplasată pe un pinten de deal, în partea de est a municipiului Suceava.

A fost construită în timpul lui Petru I Muşat (1375-1391). Construcţia iniţială, fortul muşatin, are un plan rectangular şi este prevăzută la capete şi la mijlocul fiecărei laturi, cu turnuri de apărare de formă pătrată. În timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1432), în faţa porţii se construieşte un zid de protecţie şi se pavează curtea interioară. Din porunca lui Ştefan cel Mare (14571504), cetatea este puternic fortificată prin construirea unui zid ce înconjoară vechiul fort. Zidul a fost construit în două etape: înainte de 1476 s-a ridicat o perdea de ziduri cu grosimea de 1,5 m, având la capete turnuri de apărare, de formă pătrată şi o înălţime de 15 m. Vechea intrare a fost zidită şi s-a construit o nouă intrare, pe latura de sud.

Accesul în cetate se realiza pe un pod, parte fix, parte mobil. Înainte de 1497 s-a construit a doua perdea de ziduri cu grosimea de cca. 2 m, având turnuri de apărare lipite de zid. Cetatea era înconjurată pe trei laturi de un şanţ de apărare foarte lat. În interiorul curţii se aflau încăperile domnitorului şi familiei sale, ale slujitorilor, ale ostaşilor, depozite pentru alimente şi muniţii, camere de gardă, un paraclis cu pereţii pictaţi, sala sfatului domnesc. În cetate funcţiona monetăria Moldovei. Cetatea este atestată documentar prima dată la 10 februarie 1388.

Biserica Sfântul Gheorghe Este situată în apropierea Cetăţii de Scaun Suceava, fiind considerată una dintre cele mai vechi biserici, al cărui ctitor a fost, probabil, Petru I Muşat. În anul 1401, Alexandru cel Bun ridica Mirăuţii la rangul de biserică mitropolitană, având această funcţie până în anul 1522. În timpul domniei lui Ştefan cel Mare, într-o împrejurare necunoscută, biserica a fost distrusă. Pe locul acesteia se construieşte o nouă biserică. În 1513 şi aceasta este distrusă şi lăsată în părăsire. A fost restaurată de arhitectul Karl Romstorfer între anii 1898-1901. Pictura interioară este realizată în tempera, în aceeaşi perioadă, de pictorul Karl Jobst.

58

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Mănăstirea Sfântul Ioan Construcţia a început în anul 1514, din porunca domnitorului Bogdan al III-lea (1504-1517) şi a fost terminată în anul 1522 de urmaşul acestuia, Ştefăniţă Vodă (1517-1527). Turnul - clopotniţă a fost construit din porunca lui Petru Şchiopul, către sfârşitul secolului al XVI - lea, paraclisul din curte fiind ridicat între 1626-1629 de Anastasie Crimca.

Pictura exterioară a fost realizată, probabil, în timpul lui Petru Rareş, iar biserica a fost restaurată între anii 1904-1910 de arhitectul Karl Romstorfer. În curtea mănăstirii se află Biserica Sfântul Gheorghe a cărei arhitectură a preluat, la scara mare, principiile constructive şi artistice ale perioadei ştefaniene. Aici se află moaştele sfântului Ioan cel Nou de la Suceava.

Biserica Sfântul Dumitru A fost construită din porunca lui Petru Rareş, între anii 1534 - 1535. Din punct de vedere arhitectonic, biserica păstrează caracteristicile stilului moldovenesc. Pisania, aşezată deasupra uşii de la intrare, în partea dreaptă, are în partea superioară doi îngeri ce poartă o cunună în interiorul căreia se află stema Moldovei, elemente de artă renascentistă. Turnul clopotniţei înalt de 45 de m este construit de Alexandru Lăpuşneanu.

Biserica Sfântul Ioan Botezătorul Mai este cunoscută şi sub denumirea de Biserica Coconilor şi este amplasată în centrul oraşului Suceava, lângă Curtea Domnească. Este ctitoria domnitorului Vasile Lupu, din anul 1642. Atrage atenţia prin armonia proporţiilor. Turnul - clopotniţă este alipit zidului bisericii, pe latura de nord şi are un subsol ce pare a fi fost folosit ca osuar.

Biserica Sfântul Nicolae A fost construită probabil în secolul al XVI-lea, din moment ce pisania aminteşte că biserica a fost reînnoită, în anul 1611, de vistiernicul Nicoară Prăjescu. Se remarcă prin altarul dreptunghiular care este boltit în semicilindru, element unic în arhitectura religioasă de la noi.

59

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Complexul mănăstiresc Zamca - Suceava Este ctitoria lui Agopsa, fiul lui Amira, de la începutul secolului al XVII-lea (1606-1608). Ansamblul arhitectural este format din trei clădiri (biserica principală, turnul-clopotniţă şi paraclisul amenajat în vechiul turn de intrare în incinta mănăstirii).

Biserica Hagigadar Se află situată în apropierea drumului Suceava - Fălticeni. A fost zidită în anul 1522 de Dragan Donvakian. Pentru a permite amplasarea a trei altare, cerute de oficierea cultului armean, naosul a fost lărgit. Boltirile naosului şi pronaosului sunt realizate în stil moldovenesc.

Biserica Sfântul Simion Mai este cunoscută şi sub denumirea de Biserica Turnu Roşu. Este destinată cultului armean, fiind construită în anul 1513 de un armean numit Donig. A fost refăcută în secolul al XVI-lea .

Mănăstirea Dragomirna Ctitorită în anul 1609 este situată în comuna Mitocul Dragomirnei de lângă oraşul Suceava. Este ctitorie a marelui cărturar şi miniaturist Anastasie Crimca şi a marelui logofăt Lupu Stroici. În anul 1627, din porunca domnitorului Moldovei, Miron Barnovschi, se construiesc în jurul mănăstirii masive ziduri de apărare, flancate de turnuri de apărare şi contraforturi care-i dau aspectul unei formidabile cetăţi.

Prin proporţiile şi elementele decorative, Dragomirna reprezintă o nouă etapă a arhitecturii moldoveneşti. Un prim element novator este turla foarte înaltă şi zveltă.

Printre alte elemente noi sunt faţadele din piatră brută, pilaştrii şi turla sculptată în piatră ce creează imaginea unei adevărate dantelării. Brâul torsadat care încinge longitudinal biserica în partea de mijloc, constituie un alt element arhitectural nou.

Influenţa gotică se resimte la ancadramentele uşilor şi ferestrelor. Pictura interioară se distinge ca element de noutate în alegerea şi tratarea temelor, cu multe elemente ale artei miniaturate. Frescele au fost realizate de către meşterii locali Crăciun, Maties, Ignat şi Grigorie. Muzeul mănăstirii cuprinde manuscrise, broderii, podoabe de preţ, icoane vechi de o deosebită valoare.

60

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Gura Humorului La confluenţa râului Moldova cu pârâul Humor, poarta de intrare în Obcinile Bucovinei, atestat în documentele scrise medievale emise de cancelaria Moldovei, încă de la începutul secolului XV (1415), Humorul a stat secole de-a rândul sub semnul celor două valoroase monumente de arhitectură religioasă - mănăstirile Voroneţ şi Humor

Câmpulung Moldovenesc Poziţia geografică avantajoasă, prin amplasarea pe un drum transcarpatic şi preocupările locuitorilor legate de lucrul la pădure şi creşterea oilor, au favorizat dezvoltarea timpurie a zonei.

Situarea la poalele masivului Rarău, simbol al spiritualităţii bucovinene, beneficiind de o aşezare într-un cadru natural deosebit, cu păduri de molid şi fâneţe, care purifică aerul ozonându-l, Câmpulungul a devenit cu timpul o staţiune climaterică tot mai frecventată.

Fălticeni Situată, în partea de sud est a Podişului Sucevei, de-a lungul râului Şomuzul Mare, la altitudini între 270 şi 410 metri, zona Fălticenilor este una dintre cele mai importante păstrătoare ale culturii, artei şi tradiţiilor.

Ceea ce îl impune între marile oraşe ale ţării este bogata tradiţie culturală. Un mare număr de personalităţi marcante ale culturii româneşti (scriitori, actori, artişti plastici, oameni de ştiinţă) s-au născut, format şi creat aici, biografia şi opera lor împletindu-se cu viaţa oraşului (Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Eugen Lovinescu, Artur Gorovei, Vasile Lovinescu, Anton Holban, Horia Lovinescu, Nicolae Labiş, Grigore Vasiliu - Birlic, Jules Cazaban, Ion Irimescu, Mihai Bacescu). „Oraşul în care nu se întâmplă nimic", după cum spunea marele Sadoveanu, Fălticenii - "un adevărat Weimar al Moldovei", este al treilea oraş din România (după Bucureşti şi Iaşi) care a dat un număr mare de personalităţi

61

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Vatra Dornei Situată la confluenţa râurilor Dorna şi Bistriţa, într-una dintre cele mai pitoreşti depresiuni intramontane ale Carpaţilor Orientali, la o altitudine de 802-808 metri, Vatra Dornei este staţiunea balneoclimaterică cu caracter permanent ai cărei factori terapeutici sunt datoraţi unei clime tonifiante, aerului pur, lipsit de praf şi de particule alergice, bogat în aerosoli răşinoşi, izvoarelor de ape minerale carbonate, feruginoase, uşor bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotonice, nămolului de turbă, precum şi a altor factori naturali.

Mănăstirea Voroneţ Ctitorie din 1488 a lui Ştefan cel Mare, mănăstirea cu hramul "Sf. Gheorghe" este o sinteză de elemente bizantine şi gotice, realizată într-o manieră proprie, de o ingeniozitate strălucită, rezultatul fiind un stil nou, de o originalitate aparte - stilul arhitectonic moldovenesc.

Mănăstirea Voroneţ este socotită "Capela Sixtină a Orientului" pentru marea frescă de pe faţada de vest, numită "Judecata de apoi". De asemenea "albastrul de Voroneţ" este considerat de specialişti ca unic în lume şi cunoscut ca roşul lui Rubens sau verdele lui Veronese. Pe fondul albastru este prezentat "Arborele lui Iesei" sau Genealogia Mântuitorului nostru Iisus Hristos, iar pe coloane sunt pictaţi filosofii greco-latini. Sunt căutaţi cu privirea Aristotel şi Platon iar pe absida laterală reţine atenţia "chipul ascetic al Sf. Onufrie".

Mănăstirea Humor Biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este ctitorie a marelui logofăt Teodor Bubuiog, construită în 1530. A fost împrejmuită după obiceiul timpului cu puternice ziduri de piatră, din care au ajuns, până astăzi, doar turnul masiv din piatră brută.

Caracteristic la biserica mănăstirii Humor este acea desfăşurare a picturii, în dauna decoraţiei arhitecturale a faţadelor, care va deveni o caracteristică a bisericilor construite în timpul domniei lui Petru Rareş. Inovaţia apare la pridvor, care, la Humor, este deschis în patru arcade în arc frânt.

62

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

În interiorul bisericii sunt tablourile votive: unul prezintă familia domnitorului Petru Rareş, celălalt se află în gropniţă şi prezintă pe logofătul Teodor Bubuiog şi soţia sa Anastasia, iar al treilea tablou votiv îl prezintă pe Daniil hatmanul şi pârcălabul Sucevei, şi pe soţia acestuia, Anastasia.

Mănăstirea Suceviţa În vremurile tulburi, pline de nesiguranţă şi ameninţare, de la sfârşitul secolului al XVI-lea, Suceviţa a fost construită ca o adevărată mănăstire-cetate, cu masive ziduri de incintă şi cu puternice turnuri de apărare, destinată a fi necropolă, strălucită ctitorie voievodală, adevărat blazon al familiei Movilă.

Pictura Suceviţei este cel mai complex ansamblu iconografic dintre bisericile feudale din Moldova. Tabloul votiv din naos îl prezintă pe domnitorul Ieremia Movilă, împreună cu familia.

Muzeul mănăstirii, situat în fostele case domneşti, adăposteşte capodopere de o excepţională valoare ale artei medievale bisericeşti .

Mănăstirea Moldoviţa Originea sa nu este cunoscută cu precizie, însă tradiţia o aminteşte încă din perioada voievozilor Muşatini. Sub domnia lui Alexandru cel Bun a fost zidită prima biserică din piatră, atestată documentar între 1402-1410 cu întregul ansamblu de construcţii, având hramul Buna Vestire şi fiind deja un centru cultural. Mănăstirea Moldoviţa s-a bucurat de privilegii şi din partea lui Ştefan cel Mare. Prin mai multe hrisoave voievodul a confirmat mănăstirii 11 sate, mai multe iezere, prisăci şi privilegii comerciale, care o situau printre cele mai înstărite mănăstiri din Moldova.

Mănăstirea Putna Aşezată la 72 de kilometri de Cetatea de Scaun a Sucevei, Mănăstirea Putna, prima şi cea mai importantă ctitorie a Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, străjuieşte de peste cinci veacuri ţinutul legendar al Bucovinei.

Cronicarul Ion Neculce istoriseşte astfel despre felul în care a fost ales locul pe care avea să fie zidită mănăstirea: „Ştefan-vodă cel Bun, când s-au apucat să facă

63

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

mănăstirea Putna, au tras cu arcul dintr-un vârfu de munte ce este lângă mănăstire. Şi unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în oltariul“.

Cu o suprafaţă de 8553,5 km2, judeţul Suceava este al doilea judeţ ca mărime din ţară, reprezentând 3,6% din suprafaţa ţării.

Judeţul Suceava cuprinde suprafaţa forestieră cea mai întinsă din ţară, peste 400.000 ha. Aceasta explică denumirea dată de către pădure sau arborii componenţi a unor ţinuturi, forme de relief (Obcina Mestecănişului, Pasul Mestecănişului), localităţi (Capu Codrului, Molid, Frasin, Păltiniş, Salcea, Plopeni, Dumbrăveni etc.). Ţinutul numit Bucovina se poate traduce din limba slavă: Ţara Fagilor (Buk = fag) Universitatea Ştefan cel Mare din municipiul Suceava se află pe locul în care a căzut răpus Despot Vodă, numit atunci Movila lui Despot.

Studiul limbilor materne 

Contribuie la formarea şi dezvoltarea capacităţii elevilor de a comunica în funcţie de propriile nevoi şi dorinţe, precum şi la înzestrarea cu un set de competenţe, valori şi atitudini menite să contribuie la formarea unei culturi comune pentru toţi şi determinând, pe de altă parte, trasee individuale care răspund provocărilor societăţii multiculturale.

Context 

Bucovina a beneficiat fundamental de aportul cultural şi lingvistic al etnicilor (germani, polonezi, ucraineni, ruşi, evrei, armeni) stabiliţi aici.



Accesul la învăţarea limbii materne este o oportunitate pentru toţi factorii implicaţi: instituţia şcolară, familia copilului, comunitatea locală şi cea etnică, adăugând amprenta civilizaţiei şi culturii minorităţii respective, ca mod specific de abordare al relaţiilor şi contribuind la bogăţia culturală locală, poate că încă insuficient cunoscută astăzi de majoritate.

64

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Statistici Astăzi, populaţia judeţului este de 705.500 locuitori, din care: 

8.506 aparţin minorităţii ucrainene,



3.559 minorităţii poloneze,



2.543 minorităţii ruşilor lipoveni,



1.773 minorităţii germane. În judeţul Suceava limba maternă se predă începând din anul 1990 în şcoli din

localităţi cu populaţie provenind majoritar din rândurile etniilor ucraineană, polonă, rusă lipovenească şi germană, reluându-se astfel tradiţia locală şi permiţându-se un reviriment pe verticală a abordării acestei discipline.

Limba maternă ucraineană 2010 

13 grădiniţe



384 de preşcolari



39 de şcoli



1.869 de elevi



34 profesori

Şcoli şi localităţi 

Şcoala cu clasele I-VIII „Petru Muşat” Siret



Colegiul Tehnic „Laţcu Vodă” Siret - 3 clase speciale, de liceu, cu predare parţială în limba ucraineană



Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Suceava



Şcoala cu clasele I-VIII „Bogdan Vodă” Rădăuţi



Şcoala cu clasele I-VIII Paltinu



Şcoala cu clasele I-IV Spărturi



Şcoala cu clasele I-IV Ciumârna.



Şcoala cu clasele V-VIII Ulma



Şcoala cu clasele I-VIII Lupcina



Şcoala cu clasele I-IV Nisipitu



Şcoala cu clasele I-IV Călineşti-Vasilache



Şcoala cu clasele I-VIII Călineşti Enache 65

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava 

Şcoala cu clasele I-VIII Bălcăuţi



Şcoala cu clasele I-VIII Negostina



Şcoala cu clasele I-IV Gropeni



Şcoala cu clasele I-VIII Văscăuţi



Şcoala cu clasele I-IV Cruhla



Şcoala cu clasele I-VIII Moldova Suliţa



Şcoala cu clasele I-VIII Grăniceşti



Şcoala cu clasele I-VIII Cacica



Şcoala cu clasele I-VIII Şerbăuţi



Şcoala cu clasele I-VIII Călineşti Cuparencu



Şcoala cu clasele I-VIII Brodina



Şcoala cu clasele I-IV Brodina de Jos



Şcoala cu clasele I-VIII Brodina de Sus



Şcoala cu clasele I-VIII Izvoarele Sucevei



Şcoala cu clasele I-IV Ploscii



Şcoala cu clasele I-IV Pohoniş



Şcoala cu clasele I-IV Bobeica



Şcoala cu clasele I-IV Buc



Şcoala cu clasele I-IV Sălaş



Şcoala cu clasele I-IV Cununa



Şcoala cu clasele I-VII Milişăuţi



Şcoala cu clasele I-IV Slobozia



Şcoala cu clasele I-VIII Ipoteşti



Şcoala cu clasele I-IV Argel

Ce ne propunem? 

Să oferim fiecăruia din elevii care au ales să studieze limba şi literatura maternă ucraineană posibilitatea de a-şi continua studiile într-o instituţie de învăţământ adecvată capacităţi şi aspiraţiilor sale personale.

66

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Cum se poate realiza ceea ce ne propunem? 

Prin crearea unui climat de muncă şi învăţare stimulativ, cadru pentru o dezvoltare individuală şi autonomă a fiecăruia



Printr-o continuă şi eficientă formare a cadrelor didactice care predau limbile materne în şcolile din zonele în care sunt minorităţi naţionale



Prin revalorizarea accesului la cultură şi tradiţiile minorităţii naţionale de care aparţine fiecare elev pentru cunoaşterea propriei istorii, propriilor tradiţii şi propriei culturi într-o viziune de integrare fără uniformizare.



Prin dezvoltarea de către conducerile şcolilor în care sunt elevi proveniţi dintr-o minoritate naţională sau chiar din mai multe, de strategii specifice de dezvoltare a şcolii (cel mai important aspect al strategiei fiind centrat pe limba şi literatura română)



Prin motivarea autocunoaşterii (consiliere psihopedagogică) şi a orientării şcolare pe baza depistării aptitudinilor personale.



Prin interacţiunea şcolii cu mediul social, cultural şi economic.



Prin transformarea şcolii într-un centru de resurse educaţionale şi de servicii oferite comunităţii.



Prin creşterea numărului de parteneriate ale şcolilor care au elevi proveniţi din minorităţile naţionale cu şcoli din ţara în care îşi au originea.

Plan de şcolarizare 

3 ore / săptămână de limba maternă ucraineană



1 ora de religie (în limba ucraineană)



În clasele a VII-a şi a VIII-a 1 oră / săptămână de Istoria şi Tradiţiile minorităţii ucrainene

Activităţi 

Susţinerea continuităţii predării limbii ucrainene (CDS) în învăţământul preşcolar



Introducerea limbii ucrainene în CDS în învăţământul primar



Organizarea cursurilor de formare pentru profesori

67

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava 

Organizarea de activităţi culturale (Ziua internaţională a limbilor, Ziua limbii materne, festivaluri)



Derularea de parteneriate educaţionale internaţionale



Organizarea olimpiadelor şi concursurilor şcolare specifice



Participarea la activităţi extracurriculare



Evaluarea calităţii procesului de învăţământ la limbile materne



Extinderea colaborărilor cu Universităţi şi instituţii din Ucraina



Extinderea claselor/grupelor la nivel judeţean care studiază limba maternă



Monitorizarea elevilor de clasa a VIII-a care doresc să urmeze secţia Grupul Şcolar “Laţcu Vodă” Siret / predare parţială în limba ucraineană



Redactarea revistelor şcolare în limbile minorităţilor naţionale

Parteneri 

UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA, preşedinte Ioan Bodnar



CONSULATUL GENERAL AL UCRAINEI LA SUCEAVA – ROMÂNIA Consul general Yurii Verbytskyi Consul Vasyl Nerovnyi

Colaboratori, activităţi, formare şi proiecte 

DIRECŢIA PRINCIPALĂ DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI ŞTIINŢĂ



ADMINISTRAŢIA REGIONALĂ DE STAT CERNĂUŢI, UCRAINA



ŞCOLI cu elevi aparţinând minorităţii ucrainene

Indicatori de performanţă 

Impactul funcţionalităţii acestora în viaţa şcolară prin rolurile jucate: dimensiunea

pedagogică,

difuzarea

informaţiei,

egalitatea

comunicarea, toleranţa, vizibilitatea

68



Rata de participare a tuturor elevilor şcolii şi a celor ucraineni



Numărul de proiecte pentru şcoală pornite de la nevoile identificate



Întocmirea, în fiecare şcoală, a statisticilor anuale pentru comunitate



Numărul de profesori care participă anual la formări

de

şanse,

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava 

Numărul de parteneriate directe



Numărul de activităţi specifice



Olimpiada Naţională de Limba şi literatura ucraineană



Concursul Internaţional Petru Iaţek – organizat în colaborare cu Consulatul Ucrainei la Suceava



Concursul Naţional Împreună în diversitate - iniţiat de I.S.J. Suceava, din CAE



Concursul judeţean Omagiu limbii materne - iniţiat de I.S.J. Suceava



Concursul judeţean Versul lui Şevcenko - iniţiat de I.S.J. Suceava



Concursul Naţional de poezie ucraineană – iniţiat de UUR Bucureşti şi MECTS



Summitul Minorităţilor Naţionale



Ziua minorităţilor Naţionale



Convieţuiri



Diversitatea – o şansă în plus pentru viitor – iniţiat de MECTS

Ţinte şi opţiuni strategice Promovarea de micro-politici pentru dezvoltarea unui management performant în şcolile care au elevi proveniţi din minorităţile naţionale 

OS1 – Participarea directorilor la cursurile de management organizate de ISJ, CCD, universităţi, pentru dezvoltarea competenţelor de diagnoză, proiectare, organizare şi evaluare



OS2 – Formarea profesorilor prin şedinţele tematice ale comisiei diriginţilor, prin consiliile profesorale cu temă din şcoli



OS3- Găsirea elementelor ethosului (specificul cultural al unei colectivităţi) învăţământului în şcolile cu elevi proveniţi din minorităţile naţionale



OS4- Reconsiderarea managementului la nivelul şcolii, în vederea acceptării atât a diversităţii etnice şi culturale cât şi a celei religioase.

69

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Centrul bucovinean de artă pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale româneşti, Cernăuţi scurtă prezentare Prof. Iurie LEVCIC, Ucraina

“Centrul” a fost înfiinţat la 10 noiembrie 2004 şi înregistrat oficial cu statut juridic în 10 octombrie 2006. “Centrul” este organizaţie culturală publică, umanitar – caritativă, care nu este şi nu va fi afiliată nici unui partid politic şi care reuneşte membrii pe principii benevole, de egalitate, de autoconducere, legalitate şi transparenţă. “Centrul” îşi desfăşoară activitatea în acord cu Constituţia Ucrainei, Legea Ucrainei privind organizaţiile publice, legislaţia în vigoare. Organizaţia îşi propune: să apere drepturile legitime ale etnicilor români din Nordul Bucovinei de:  a-şi păstra, dezvolta şi exprima identitatea lor etnică, culturală; de a organiza programe pentru conservarea, promovarea şi valorificarea culturii tradiţionale româneşti;  de a colabora cu organizaţii de cultură, folclor, artă populară аle etnicilor români de pretutindeni;  de a contribui la valorificarea trecutului istoric, literar şi cultural, de a păstra tradiţiile strămoşeşti  şi, nu în ultimul rând, de a organiza manifestări orientate către educaţia ecologică а tinerei generaţii prin intermediul programelor artistice.

Prin activitatea personală şi colectivă a membrilor săi, organizaţia contribuie la opera de renaştere naţională a românilor din Nordul Bucovinei prin:  stimularea şi menţinerea solidarităţii românilor, pe baza culturii naţionale;  stimularea şi popularizarea cercetărilor de istorie a culturii, civilizaţiei, a bisericii şi a religiei, de etnologie, folclor;

70

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

 facilitarea cunoaşterii reciproce între ONG-urile din Ucraina, România şi Republica Moldova;  sprijinirea grupurilor şi colectivelor folclorice – membre ale „Centrului”, crearea noilor colective.

Pe parcursul anilor 2004 – 2008, au fost create de către membrii „Centrului” şi se află sub tutela lui, 6 colective:  Ansamblul de cântec şi dans „Dor bucovinean” de pe lângă şcoala medie generală, comuna Mahala, participant la festivalurile internaţionale: ”Întâlniri bucovinene” Câmpulung Moldovenesc, Cernăuţi; „La fântâna dorului”, Şimleu Silvaniei; Festivalul Internaţional de folclor „Cătălina”, Iaşi 2008; „Festivalul voluntariatului-2007”, Suceava.  Ansamblul etnofolcloric „Legenda”, de pe lângă Şcoala medie nr. 13, Cernăuţi;  Studioul vocal-folcloric românesc „Perla” de pe lângă Centrul regional pentru educaţie estetică “Tineretul Bucovinei”, Cernăuţi;  Ansamblul etnofolcloric „Oprişăneanca”, satul Oprişeni, raion Hliboca;  Studioul vocal-folcloric din localitatea Tărăsăuţi, raionul Noua Suliţă, Ansamblurile vocale „AURA”, „Floricele de câmpie”, „Ochişelele” “Centrul” colaborează cu Asociaţia „Dacia”, Transcarpatia; Asociaţiunea “ASTRA”, Despărţământul “M. Kogălniceanu”, Iaşi; “Cluburile copiilor” din Şimleul Silvaniei, Iaşi, Suceava; Centrul cultural Bucecea, jud. Botoşani (Festivalul „Satule, mândră grădină”); există o colaborare fructuoasă cu Centrul cultural Bucovina din Suceava şi Şcolile populare de arte şi meserii: Suceava, Târgu Mureş, Cluj; ONGurile: AREAS şi CENRE Suceava; Societatea “Limba noastră cea română”, Republica Moldova ş.a. În cadrul Centrului activează: Clubul media „Meridian”, Studioul de Arte plastice, Studiu vocal-folcloric.

Principalul obiect de activitate desfăşurată efectiv Etnografie, folclor, artă populară, muzicologie, cultură şi civilizaţie românească, turism rural, educaţia ecologistă, protecţie socială a tinerilor, mass- media etc.

71

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

Acţiunile desfăşurate de către membrii Centrului în anul 2008:  Ediţia a IV-a Festivalului Internaţional de folclor românesc „În grădina cu flori multe”,  Ediţia a II-a Festivalului „Alese perle pentru mama”  Ediţia a II-a Festivalului Internaţional a rapsozilor „Să-mi cânţi, cobzar...”  Ediţia a IV-a Concursului de artă plastică „ Mândră floare – dulce Bucovină”  Ediţia a III-a Târgului meşterilor populari;  Ediţia a II-a Festivalul film scurt metraj „Meridiane” Proiectele transfrontaliere la implementarea cărora a participat Centrul:  „Festivalul voluntariatului”, CENRE Suceava;  Caravana ecologistă „Săptămâna verde” , GEC Bucovina, Suceava  „Ape curate”, GEC Bucovina, Suceava;  „Olimpiada UNESCO”, CENRE Suceava;  „Olimpiada UNESCO - II”, CENRE Suceava;  „Să unim tinerii din Suceava şi Cernăuţi prin arta filmului”, AREA Suceava;  „Patrimoniul cultural comun”, Primăria Cernăuţi;

Festivalurile la care au participat membrii Centrului:  Festivalul internaţional „La fântâna dorului”, Şimleu Silvaniei, România  Festivalul interjudeţean „Satule, mândră grădină”, Bucecea, Botoşani;  Festivalul naţional „Doină, doină – cântec dulce”, Gura Humorului, Suceava;  Festivalul internaţional „Ofrandă sunetului”, Iaşi  Festivalul internaţional de folclor „Cătălina”, Iaşi  Festivalul internaţional „Mugurelul”; Dorohoi, Botoşani;  Festivalul internaţional a şcolilor de artă „Cântecele neamului”, Suceava;  Festivalul internaţional a Şcolilor de artă şi meserii, Târgu Mureş; 72

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

 Festivalul internaţional de folclor „Întâlniri bucovinene”, Iastrove, Polonia;  Festivalul internaţional de folclor „Arcanul” Structura

Centrului

Bucovinean

de

Artă

pentru

conservarea

şi

promovarea culturii tradiţionale româneşti Cernăuţi: Departament „Cultură” (2004) Departament „Tineret” (2007) Departament „Educaţie ecologistă şi turism” (2006) Departament „Alternative sociale” (2007) Clubul Media „Meridian” (2007) Programul acţiunilor propuse pentru anul 2010:

Acţiunea

Termenul

Festivalul muzical-folcloric internaţional ianuarie 1. “În grădina cu flori multe”, ediţia а VI-a mai

Etapa finală 26 iunie Spectacolul de Gală 27 iunie

2.

Concurs de muzică uşoară “Vise printre stele”, ediţia a III-a

ianuarie octombrie

Etapa preselecţie

3.

“Să transformăm Bucovina într-o grădină înfloritoare” Concurs de desene şi eseuri cu tematică ecologică, ediţia а V-a

ianuarie mai

Etapa finală mai

4.

“Mândră floare – dulce Bucovină” Concurs de eseuri, ediţia а V-a

martie octombrie

Etapa finală octombrie

5.

Festivalul “Alese perle pentru mama”, ediţia а IV-a

mai

Duminica Mironosiţelor

6.

Ziua Europei

mai

9 mai

7.

Festivalul internaţional “Crenguţă de fag” Festivalul “Întâlniri bucovinene”

iunie

Participare la spectacole

Festivalul “Să-mi cânţi cobzar” Ediţia a octombrie IV-a Etapa finală Spectacol de 8.

– Simpozion internaţional de folclor “Vatra gală decembrie decembrie strămoşească” 9.

Concurs de muzică uşoară “Vise printre

octombrie Etapa finală Spectacol de 73

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

stele” ediţia a III-a

gală

10.

Festival de muzică duhovnicească

octombrie

11.

Festivalul de film scurt metraj „Meridiane” ediţia a III-a

decembrie

Sărbătoarea “La hramul satului” Mahalaiulie, Buda, raionul Noua Suliţă; Suceveni, 12. august Oprişeni, raionul Hliboca septembrie “Sărbătoarea gospodarilor”, Crasna Spectacole ale laureaţilor Festivalurilor “ 13. În grădina cu flori multe” şi „Vise printre stele”

74

iulie decembrie

Bucovina învață despre ea însăși la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava

75

Minimonografie a regiunii Bucovina

Când Bucovina ne primeşte Prof. Laura SALCIUC, (moderator) C.N.

“Petru Rareş” Suceava

Prof. Gabriela ILISEI, C.N. “Petru Rareş” Suceava Prof. Serghei HAKMAN, Cernăuţi Prof. Iurie SOPONARU, Cernăuţi

Regiunea

istorică

Bucovina

(germ.

Buchenland, "Ţara de fagi"), devenită Ducatul Bucovinei în Imperiul Austro-Ungar, cuprinde un teritoriu acoperind astăzi zona adiacentă oraşelor Rădăuţi, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Siret şi Vicovu de Sus din România, precum şi Cernăuţi şi Storojineţ din Ucraina. Teritoriul istoric, precis delimitat, nu are legătură cu denominaţia generală "nordul Moldovei" adoptată de vulgată.

Suceava Suceava este reşedinţa şi totodată cel mai mare oraş al judeţului Suceava, situat în Bucovina, România. Municipiul Suceava se numără printre cele mai vechi şi mai importante aşezări ale ţării. Timp de două veacuri a fost reşedinţă princiară a statului Moldova, iar între 1775–1918 a fost un oraş din Imperiul Austro-Ungar (pământurile coroanei Regatul Galiţiei şi Lodomeriei şi Ducatul Bucovinei).

Teritoriul oraşului Suceava şi împrejurimile sale au fost locuite, aşa cum atestă cercetările arheologice, din timpuri străvechi, începând chiar din paleolitic. În sec. II76

Minimonografie a regiunii Bucovina

III există aici o aşezare a dacilor liberi, descoperirile arheologice relevând şi puternice influenţe romane. Începând cu domnia lui Petru I al Moldovei (circa 1375 - 1391), Cetatea Sucevei a devenit principala cetate de scaun a Ţării Moldovei, această funcţie îndeplinind-o şi în vremea lui Aron Vodă (1592 - 1595), Ştefan Răzvan (1595) şi a Movileştilor. Odată cu Alexandru Lăpuşneanu, reşedinţa domnească s-a mutat la Iaşi.

Lângă oraş s-au aflat două cetăţi, una mai veche la Şcheia, alta puţin mai nouă, ce se vede şi astăzi. Între cele două s-a dezvoltat, încă din prima parte a sec. XIV, oraşul. Cetatea Şcheia, una dintre cele mai vechi cetăţi din Moldova, dar cu o existenţă scurtă, a fost dărâmată în timpul lui Alexandru cel Bun. Cetatea de Scaun a Sucevei a avut timp de trei secole un rol important în viaţa politică a Moldovei.

Cele şapte monumente incluse în patrimoniul UNESCO, la care se adaugă numeroase alte mănăstiri, biserici, muzee şi elemente ale arhitecturii tradiţionale, fac ca zona să fie extrem de atractivă pentru turişti:  patrimoniul UNESCO include mănăstirile, Humor, Moldoviţa, Probota, Sfântul Ioan cel Nou din Suceava, Voroneţ precum şi bisericile Pătrăuţi şi Arbore;  alte mănăstiri atractive: Suceviţa, Râşca, Slatina, Putna, Slătioara;  muzee: Complexul Muzeal Bucovina Suceava, Muzeul de Artă „Ion Irimescu” Fălticeni, Muzeul „Arta Lemnului” Câmpulung Moldovenesc, Muzeul Etnografic Suceava, Muzeul Tehnicii Populare Rădăuţi, Muzeul „Apelor” Fălticeni, Muzeul Satului Bucovinean Suceava etc.;  arhitectura caselor şi agrementarea specifică a interioarelor.

Condiţiile geografice favorabile, alături de peisajele naturale atractive şi obiectivele naturale originale, conduc la practicarea mai multor forme de turism, inclusiv cel de aventură (extrem): alpinism, lansări cu parapanta şi deltaplanul, navigaţie, caving, river rafting etc. 

Vatra Dornei – staţiune balneoclimaterică;



Câmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului – staţiuni turistice de interes naţional atrag turiştii pe tot parcursul anului, datorită cadrului natural deosebit de frumos, a pârtiilor de schi, a posibilităţilor de drumeţie şi petrecere în mod agreabil a timpului liber.

77

Minimonografie a regiunii Bucovina 

Echitaţia se poate practica datorită creşterii cailor de rasă în două herghelii cu renume: Rădăuţi si Lucina.



Calendar bogat de târguri tradiţionale şi manifestări folclorice pe tot parcursul anului. În perioada lunii august, la Cetatea de Scaun a Sucevei, se organizează Festivalul de Artă Medievală “Ştefan cel Mare”. Acest eveniment încearcă să readucă în actualitate viaţa şi spectacolul trupelor ambulante ale evului mediu, renascentist şi baroc, dar şi tradiţiile acestor vremuri rămase în conştiinţa populară. (http://www.festivalmedievalsuceava.ro/) Iată, în continuare, câteva imagini reprezentative ale oraşului, dar şi ale

judeţului Suceava:

(Cetatea de scaun a Sucevei)

(Cetatea de scaun din Suceava)

(Statuia lui Ştefan cel Mare din Suceava)

(Biserica Romano-Catolică, Suceava) 78

Minimonografie a regiunii Bucovina

(Biserica Sfﾃ｢ntul Dumitru, Suceava)

(Mﾄハﾄピtirea Sfﾃ｢ntul Ioan cel Nou de la Suceava) 79

Minimonografie a regiunii Bucovina

(Mănăstirea Zamca)

(Mănăstirea Voroneţ) 80

Minimonografie a regiunii Bucovina

(Mﾄハﾄピtirea Humorului)

(Catedrala Adormirea Maicii Domnului, Cﾃ｢mpulung Moldovenesc)

81

Minimonografie a regiunii Bucovina

(Mănăstirea Bogdana, Rădăuţi)

(Statuia lui Dragoş Vodă, Câmpulung)

82

Minimonografie a regiunii Bucovina

(Catedrala Ortodoxă, Rădăuţi)

Cernăuţi

Чернівці

Cernăuţi este un vechi oraş românesc din

nordul

administraţie

Bucovinei, ucraineană

aflat

astăzi

(după

sub

invadarea

Bucovinei de nord de către trupele sovietice, oraşul Cernăuţi a fost atribuit Ucrainei).

Poreclit şi "Mica Vienă", Cernăuţiul e un loc modern

plin

de

frumuseţi

naturale

şi

arhitectură interesantă, multe monumente sculptate, parcuri verzi şi pieţe primitoare. Râul Prut trece prin oraş.

83

Minimonografie a regiunii Bucovina

Universitatea Naţională „Yuri Fedkovyci” din Cernăuţi – fosta reşedinţă a mitropoliţilor bucovineni Чернівецькии Національнии університет ім. Ю. Федьковича (Universitatea din Cernăuţi)

(Primăria Cernăuţi)

84

Minimonografie a regiunii Bucovina

(Teatrul din Cernﾄブﾅ｣i)

(Fostul palat al mitropoliei) 85

Minimonografie a regiunii Bucovina

(Catedrala Romană)

(Centrul Cernăuţiului – Clădirea Navă)

86

Minimonografie a regiunii Bucovina

Catedrala „Sfântul Nicolai” . собор Святого Миколая

Oraşul Kosiv, Regiunea Ivano-Frankivsk (85 km de la Cernăuţi) piaţa de artă populară. М. Косів, Івано-Франківська область (85 км від м. Чернівці)

Косівськии базар.

Oraşul Vijniţa, Regiunea Cernăuţi (70 km de la Cernăuţi) Muzeul Colegiului de artă aplicată Vijniţa.

М. Вижниця, Чернівецька область (70 км від м. Чернівці) музеи Вижницького коледжу прикладного мистецтва ім. В. Шкрібляка.

87

Minimonografie a regiunii Bucovina

Satul Revakivţi, raionul Kiţmani, Regiunea Cernăuţi, Clubul de călărie „Troia” С. Реваківці, Кіцманський район, Чернівецька область, Верховий клуб «Троя»

Oraşul Kameneţ Podolski, Khmelniţk (93 km de la Cernăuţi) Cetatea Kameneţ Podolski

Regiunea

М. Кам’янець-Подільський, Хмельницька область (93 км від м. Чернівці). Кам’янець-Подільська фортеця

Satul Boian, raionul Noua Suliţă, regiunea Cernăuţi – fosta moşie a lui Ioan Neculce (la 20 km de la Cernăuţi) complexul turistico-sportiv „Valea Soarelui С. Бояни, Новоселицький район, Чернівецька обл. – колишній маєток Іоана Некулчє (20 км від м. Чернівці) спортивно-туристичнии комплекс «Сонячна Долина» Satul Bila Krânâţea (Fântâna Albă), Raionul Hliboca, Regiunea Cernăuţi Biserica Adormirii Maicii Domnului (1908) de rit vechi С. Біла Криниця, Глибоцький район, Чернівецька область Свято-Успенськии кам’янии старообрядницькии храм

88

Minimonografie a regiunii Bucovina

Oraşul Cernăuţi Muzeul regional de arhitectură populară (muzeul satului). М. Чернівці Чернівецькии обласнии архітектури та побуту.

музеи

народної

Cetatea Hotin Cetatea Hotinului (în ucraineană Хотинська фортеця, în poloneză twierdza w Chocimiu, în turcă Hotin Kalesi) este o cetate localizată pe malul abrupt al râului Nistru în oraşul Hotin din regiunea Cernăuţi (în vestul Ucrainei). Ea se află situată la marginea de nord a oraşului, pe o colină naturală aflată într-o mică depresiune înconjurată de o culme de dealuri.

Fortăreaţa este o importantă atracţie turistică a Ucrainei. În anul 2007, cetatea a fost declarată de statul ucrainean ca fiind una dintre cele şapte minuni ale Ucrainei.

Este de asemenea o rezervaţie arhitecturală naţională ucraineană din anul 2000. .

89

Minimonografie a regiunii Bucovina

Bucovina îşi educă copiii Psiholog Carmen POSMANGIU, CJRAE Suceava Institutor Veronica MOSCALIUC, Şc.generală nr. 4 Suceava Prof. univ. dr. ing. Romeo IONESCU, Univ.”Ştefan cel Mare” Suceava Profesor, Marilena ZÂGREA, Ucraina Profesor Petru PANTEA, Ucraina

Timpul petrecut pe aceste meleaguri pline de frumuseţe se poate transforma într-o prezenţă constantă pentru tine şi familia ta, călătorule, aflat în căutarea unui nou cămin de suflet.

De ce Bucovina?

Pentru că vei găsi istorie...  Regiunea

istorică

Bucovina

(germ.

Buchenland, "ţara de fagi"), devenită Ducatul Bucovinei în Imperiul AustroUngar, cuprinde un teritoriu acoperind astăzi zona adiacentă oraşelor Rădăuţi, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Siret şi Vicovu de Sus din România, precum şi Cernăuţi şi Storojineţ din Ucraina.

90

Minimonografie a regiunii Bucovina

 Situat în nord-estul României, locuit încă din Paleolitic (100.000 -10.000 î.d.Hr.), judeţul Suceava a fost reprezentativ pentru istoria românilor, Moldova fiind primul stat centralizat român (1359) cu fondatori ai culturii europene si luptători neînfricaţi care şi-au apărat pământul strămoşesc, cum ar fi: Bogdan I (1359-1365), Petru Muşat (1375-1391), Alexandru cel Bun (1400-1432) şi Ştefan cel Mare (1457-1504). O zonă bogată şi împânzită de drumuri comerciale ce duceau spre est, această parte a ţării a fost frecvent invadată şi cotropită, Imperiul Austriac avându-l sub dominaţie mai bine de 150 de ani (1868-1918).  Pământ al legendelor, acesta este pentru vizitatorii acestei părţi a României, cunoscută sub numele de Bucovina, un loc unde istoria este prezentă în pământul înnobilat de glorie, loc de naştere a unei vechi civilizaţii.  Suceava este municipiul reşedinţă de judeţ cu cea mai mare dezvoltare economică, culturală din Bucovina românească. El se află la răscrucea drumurilor europene E58 cu E85.

Pentru că vei găsi obiceiuri şi tradiţii... Încondeierea

ouălor

este

un

obicei

practicat în zona Bucovinei. În Săptămâna Mare, începând cu ziua de marţi până vineri, pe lângă simpla vopsire, se practică fie încondeierea cu pensula, fie împistritul, folosindu-se ceară. Cu timpul, tehnica încondeierii ouălor a ajuns la nivel de artă. În general femeile sunt cele care se ocupă de înfrumuseţarea lor, însă există şi excepţii când, familii întregi cunosc şi practică acest mesteşug. Deşi tradiţiile în zona Bucovinei, ca în mai toate regiunile României, supravieţuiesc cu greu schimbărilor, mulţi oameni consideră că trebuie să ducă mai departe meşteşugul împistritului şi îşi învaţă cu drag şi cu răbdare copiii tainele încondeierii ouălor.

91

Minimonografie a regiunii Bucovina

Pentru că vei descoperi obiective turistice...

Cetatea de Scaun a Sucevei

Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou, Suceava

Pentru că Bucovina ştie să-şi educe copiii...

Ce trebuie să ştiu despre învăţământul din Bucovina?  Este coordonat de Inspectoratul Şcolar al Judeţului Suceava  Poate fi de stat sau privat  Are toate formele de învăţământ: creşă, grădiniţă, şcoală generală, liceu şi universitate  Înscrierea copiilor se face în funcţie de vârstă şi rezultatele obţinute la evaluările iniţiale.

Unde mă informez?  INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI SUCEAVA  http://www.isj.sv.edu.ro/ Şcoli generale (copiii au vârste cuprinse între 6, 7 ani - 14, 15 ani)  Şcoala cu clasele I-VIII Nr.1  Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 2  Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 3,  Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 4,  Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 5 "Jean Bart", 92

Minimonografie a regiunii Bucovina

 Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 6,  Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 7,,Grigore Ghica”  Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 8,  Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 9 "Ion Creangă",  Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 10,  Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 11 "Miron Costin", Licee şi colegii (tinerii au vârste între 14, 15 ani - 18, 19 ani)  Colegiul Naţional “Petru Rareş",  Colegiul Naţional "Ştefan cel Mare",  Colegiul Economic “Dimitrie Cantemir",  Colegiul Naţional "Mihai Eminescu",  Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară,  Colegiul Tehnic "Petru Muşat",  Colegiul Tehnic "Alexandru Ioan Cuza",  Colegiul Tehnic "Samuil Isopescu",  Liceul cu Program Sportiv,  Liceul de Artă "Ciprian Porumbescu",  Colegiul Naţional de Informatică "Spiru Haret",  Şcoala Creştină „Filadelfia”  Liceul particular nr. 1,  Şcoala postliceală sanitară,  Seminarul teologic liceal ortodox "Mitropolitul Dosoftei”

Exemple de bune practici Grădiniţa nr. 4 “Piticot” Unitatea a fost înfiinţată în 1970 având 15 grupe de copii. În prezent funcţionează opt grupe.

Este prevăzută cu patru săli de grupă, două vestiare, 93

Minimonografie a regiunii Bucovina

patru grupuri sanitare, un cabinet metodic, un cabinet de logopedie, o sală materiale, o bibliotecă şi un spaţiu de joacă în aer liber. Colectivul cuprinde opt cadre didactice titulare (şapte gradul I, un definitiv, un profesor logoped, un profesor şi un psiholog). Are în dotare calculatoare, laptop, televizoare, combine muzicale, radiocasetofoane, aparat de mixaj şi aparat de proiecţie.

Misiunea grădiniţei este de a asigura dezvoltarea deplină a copiilor, valorificând potenţialul psihic şi fizic al fiecăruia, ţinând seama de ritmul propriu, de necesităţile sale afective şi de activitatea lor fundamentală – jocul, de a promova un învăţământ diversificat care să încurajeze competiţia şi să favorizeze înnoirea, un învăţământ cu standarde ridicate, compatibil cu sistemele europene şi orientat spre valori, de a sprijini copilul pentru a dobândi cunoştinţe, capacităţi şi atitudini necesare activităţii viitoare în şcoală, precum şi vieţii sale ulterioare în societate.

Grădiniţa oferă, în funcţie de decizia părinţilor – limba engleză / prietenul meu calculatorul / muzică vocală / dans modern / dans popular / pictură şi artă decorativă, proiecte demarate – Să învăţăm despre pădure / Eco grădiniţa / Să citim pentru mileniul III / Kalokagatia / Noile educaţii, activităţi educative pe teme de educaţie sanitară, rutieră, religioasă, ecologică, PSI şi extracurriculare.

Activitatea instructiv educativă se desfăşoară în două schimburi, pe nivele de vârstă – patru grupe nivelul I şi patru grupe nivelul II. Contact: Grădiniţa cu Program Normal Nr. 4 Piticot Suceava gpn4piticot@gmail.com voice +4 0230 216 733 fax

+4 0230 521 916

str. Leca Morariu, fără număr, Suceava

94

Minimonografie a regiunii Bucovina

Şcoala cu cl. I-VIII Nr. 4, Suceava Ce este Şcoala?

Fiecare dintre noi are propria poveste despre şcoală, fie că este copil sau om în toată firea....

Pentru toţi, şcoala este locul cu porţi mari, unde am păşit pentru prima dată, sfioşi, ţinând-o strâns pe mama de mână, locul unde am descoperit tainele cititului şi scrisului alături de doamna învăţătoare, locul unde am rezolvat ecuaţii de gradul II, am citit romane de 500 de pagini, locul unde am luat primul 10, dar şi primul 4, LOCUL UNDE AM DEVENIT OAMENI! …Şi nu în ultimul rând, locul unde ne-am întoarce oricând numai pentru a scăpa, chiar şi pentru o clipă, de grijile cu care ne confruntăm acum, când suntem oameni mari, oameni formaţi de şcoală…. Şcoala minunată pe care am descris-o mai sus este Şcoala Nr. 4 Suceava, o şcoală înfloritoare, situată în cartierul George Enescu al oraşului Suceava, o şcoală cu elevi olimpici, talentaţi, cu bun simţ, cu dascăli bine pregătiţi şi dedicaţi profesiei lor, sub îndrumarea cărora Şcoala Nr. 4 Suceava se situează în elita Şcolilor din Suceava.

Vă invităm să „răsfoiţi” paginile site-ului şcolii noastre pentru a cunoaşte mai bine activităţile şi reuşitele noastre şi chiar pentru a vă lăsa impresiile în CARTEA DE OASPEŢI! (instit. Alina Stanciu) Str. Zorilor nr. 10 TEL. 0330 106000 FAX 0330 106000 E-mail : scoala4_sv@yahoo.com.au http://www.scoala4suceava.webs.com/ http://scoli.didactic.ro/scoala4_suceava www.scolarei-scolarite.piczo.com

95

Minimonografie a regiunii Bucovina

Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 3 Suceava Ce ar fi de interes?

Misiunea şcolii noastre este de a insufla elevilor siguranţa de sine, astfel ca, la terminarea ei, aceştia să fie capabili să înfrunte obstacolele şi să-şi afirme personalitatea în orice competiţie viitoare; fiecare elev să se simtă o forţă fizică si morală, o entitate bine definită. De-a lungul timpului, elevii Şcolii generale nr. 3 s-au situat mereu în topul olimpicilor din judeţ obţinând premii şi menţiuni la toate disciplinele de concurs.

Panourile vorbesc de la sine despre rezultatele recente ale elevilor de azi şi aceasta, nu pentru a le anula pe cele anterioare, ci pentru a le spori valorile, fiindcă, dintotdeauna, aici, în această şcoală, aspiraţiile au fost aceleaşi. Şcoala posedă: 

un colectiv de 61 dascăli competenţi, dintre care cadre didactice titulare: 51 (83,6 %). Cadrele didactice de care beneficiază şcoala au o bogată experienţă, o bună pregătire profesională, ceea ce permite desfăşurarea unui proces instructiv - educativ de calitate, reflectat în rezultatele de excepţie obţinute de elevii noştri la examenele naţionale şi olimpiadele şcolare.



Un număr de elevi de 1053 în clasele I-VIII care îşi desfăşoară activitatea în două schimburi;



Elevi cu rezultate bune şi foarte bune la învăţătură: 70 % (432 elevi la clasele I-IV şi 315 la clasele V-VIII);



Procentul de promovabilitate (media ultimilor 3 ani): 99%



Note scăzute la purtare: 1,5%



Rata abandonului şcolar în ultimii patru ani: 0%

Oferta educaţională include: 

clase cu predare intensivă a limbii engleze



cursuri de înot cu profesori calificaţi



o gamă largă de discipline opţionale: o

96

informatică

Minimonografie a regiunii Bucovina o

stil şi compoziţie

o

logică şi perspicacitate

o

mituri şi legende ale lumii antice

o

civilizaţii europene

o

educaţie pentru sănătate

o

în lumea Euterpei

o

curiozităţi din mediul înconjurător (biologie, geografie)

o

istoria civilizaţiei

o

baschet-fotbal, şah

o

artă decorativă

Contact: Strada Mărăşeşti, Nr. 38, Suceava, cod 720172 Telefon 1: 0230 215136 Telefon 2: 0330 101096 Fax: 0230 521545 Colegiul Naţional ,,Petru Rareş” Colegiul Naţional “Petru Rareş” îşi asumă un rol important în modelarea de structuri umane care să contribuie la afirmarea identităţii culturii naţionale, la dezvoltarea societăţii româneşti în cadrul unui stat de drept, liber şi democratic.

Astfel, prin întregul proces instructiv-educativ, instituţia acţionează pentru formarea unor oameni cu înaltă ţinută morală, cu respect pentru valorile naţionale şi universale, cu spirit competitiv şi de colaborare dezvoltat, capabili de a se integra activ şi responsabil în societate, mediu profesional, familie. De asemenea, se acţionează pentru ca absolvenţii săi să fie flexibili, competitivi, să fie angrenaţi în permanenţă în procesul de autoformare, început pe băncile şcolii. Colegiul îşi propune să ofere fiecărui elev un bun start pentru viaţă, începând cu instituţia de învăţământ superior pe care o va urma după absolvire.

97

Minimonografie a regiunii Bucovina

Identitatea instituţiei este fixată prin: nume, emblemă, ziua colegiului şi sediul său actual, pe care-l deţine de mai mult de 30 de ani.

Colegiul Naţional Petru Rareş îşi îndeplineşte misiunea sa prin:  Crearea unui climat de muncă şi învăţare stimulativ, cadru pentru o dezvoltare armonioasă a fiecărui tânăr,  O continuă şi eficientă formare a profesorilor, care, împletind tradiţia cu modernitatea, sobrietatea clasicului cu dinamismul tinerelor generaţii, îşi propun să garanteze excelenţa în educaţie,  O interacţiune multiplă a şcolii cu mediul social, economic, cultural din care aceasta face parte,  Implicarea în procesul de consolidare a spiritualităţii europene.

Oferta liceului  2 clase a V-a, dintre care o clasă cu predare intensivă a limbii engleze şi o clasă cu predare intensivă a limbii germane  9 clase a IX-a, între care:  1 clasă de filologie, bilingv română-engleză  1 clasă de filologie, bilingv română-franceză/bilingv românăgermană  1 clasă ştiinţe sociale  1 clasă ştiinţe sociale bilingv română-engleză  1 clasă de matematică-informatică, bilingv română-engleză  1 clasă de matematică-informatică, bilingv română-franceză / bilingv română-germană  1 clasă matematică-informatică  1 clasă de matematică-informatică, intensiv informatică  1 clasă de ştiinţe ale naturii Liceul dispune de:  16 săli de clasă  3 laboratoare de informatică  1 laborator biologie 98

Minimonografie a regiunii Bucovina

 1 laborator fizică  1 laborator chimie  1 cabinet germană  1 cabinet engleză  1 cabinet franceză şi spaniolă  1 cabinet matematică  1 bibliotecă  1 sală sport  1 cămin  1 cantină  2 cabinete medicale

Contact MIHAI VITEAZU NR. 24, Suceava, România Tel.: 0230-520822 Tel.: 0330-401177 Fax: 0330-401178 E-mail: contact@cnprsv.ro

Palatul Copiilor Prin baza materială oferită şi prin cadrele didactice care au o experienţă pozitivă în domeniu, Palatul Copiilor Suceava asigură obţinerea de performanţe inclusiv pe plan naţional şi internaţional.

Cercurile artistice ale palatului sunt: etnografie şi folclor, artă textilă, tapiserie, atelierul fanteziei, cenaclu literar, confecţii, dans modern, instrumente muzicale, muzică vocal-instrumentală, pictură; cercuri ştiinţifice şi tehnicoaplicative: astronomie, navomodele, construcţii electronice, ecologie-protecţia mediului, foto, informatică, jucării electronice, carting, radio club.

Palatul Copiilor oferă fiecărui elev participant la activităţi posibilitatea abordării unor domenii pe care nu i le oferă şcoala. Pentru aceasta, fiecare elev va 99

Minimonografie a regiunii Bucovina

Arta din Bucovina şi arta de a fi bucovinean Prof. Manuela IŢCO, C.N. “Petru Rareş” Suceava (moderator) Prof. Raluca POPOVICI C.N.“Petru Rareş” Suceava Prof. Constantin SEVERIN, Biblioteca “I.C. Sbierea” Suceava Prof. Sergiu NICORICI, Cernăuţi Mari artişti ai Bucovinei româneşti Arhitectul Cristian Gavrilescu, originar din Vatra Dornei se numără printre cei şapte arhitecţi de talie internaţională care au contribuit la proiectarea şi realizarea celei mai înalte clădiri din lume, în Dubai.

Mari scriitori: Norman Manea, candidat la premiul Nobel, Matei Vişniec dramaturg, Nichita Danilov - poet etc.

Mari interpreţi: Sofia Vicovenca, tenorul Teodor Ilincăi, baritonul Andras Chiriliuc Mari artişti plastici: Ilie Boca, Ion Grigore, Cela Neamţu (medalia de aur la Salonul de la Paris), Marin Gherasim (medalia de argint la Salonul de la Paris), Constantin Flondor, Mircea Hrişcă etc.

Mari artişti ai Bucovinei ucrainene Mari scriitori: Paul Celan, Tamara Severiniuc, Arcadie Suceveanul, Arcadie Opaiţ etc.

Mari interpreţi: Natalia Andrieş, Sofia Rotaru, Ivo Bobul, Carolina Jitaru, Ian Tabacinik, Nazarie Ieremciuk etc.

Mari

artişti

plastici:

Xenia

Kolotilo

(artă

populară), Alexie Soldatov (pictor), Andrei Holomeniuk (pictor), Ivan Holomeniuk, etc.

109

Minimonografie a regiunii Bucovina

Arhitectura din Bucovina Bucovina este renumită pe plan universal prin arhitectura sacră din perioada Evului Mediu, îndeosebi prin celebrele mănăstiri pictate în interior şi exterior, unele aflate în patrimoniul UNESCO: Voroneţ, Humor, Suceviţa, Moldoviţa, Putna, Probota etc.

Meşterii locali au creat un stil arhitectural unic, stilul moldovenesc, în care elementele de artă bizantină se îmbină în mod armonios cu elemente tradiţionale şi cu preluări din arhitectura sacră romano-catolică occidentală.

Atât în Cernăuţi, cât şi în Suceava există, însă, şi creaţii arhitectonice de o valoare excepţională din perioada dominaţiei austro-ungare: Universitatea şi Catedrala “Sf. Nicolae” din Cernăuţi sau Prefectura, gara Burdujeni, Muzeul şi Colegiul Naţional “Ştefan cel Mare” din Suceava etc.

110

Minimonografie a regiunii Bucovina

Arta de a fi bucovinean Arta de a fi bucovinean începe prin cunoaşterea şi respectarea tezaurului cultural al Bucovinei şi continuă prin: 

abilitatea de a crea noi valori în consonanţă cu marea tradiţie spirituală, dar şi cu tendinţele actuale pe plan universal



arta de a fi ospitalier, deschisă către dialogul multicultural, tolerant, cu spirit civic

Tradiţii şi obiceiuri din Bucovina Asemănătoare, dar şi deosebite, creaţiile de artă tradiţională din Bucovina celor două regiuni se remarcă prin bogăţie, varietate şi expresivitate. Costumele populare au o cromatică rafinată, obiectele de uz casnic impresionează prin utilizarea unor motive geometrice dăltuite în lemn, regăsite şi la catapetesmele din biserici şi mănăstiri sau pe ouăle încondeiate.

Din patrimoniul de artă tradiţională al Bucovinei ne emoţionează luminozitatea şi puritatea icoanelor pe lemn şi sticlă în stil bizantin, regăsite în sufletul fiecărui bucovinean.

111

Minimonografie a regiunii Bucovina

Dacă doreşti să te stabileşti la Suceava sau Cernăuţi

Prof. Mihaela CIUBOTARIU C. N. „Petru Rareş“ Suceava (moderator) Prof. Adina ADAM C. N. „Petru Rareş“ Suceava D-nul Dan DURA, Primăria Suceava

Suceava sau Cernăuţi, iată două destinaţii inedite din Bucovina, pentru cazul în care ai dori să te stabileşti, definitiv sau temporar, aici.

Care sunt căile concrete prin care se pot obţine documentele necesare pentru a te stabili în Suceava sau Cernăuţi ?

Cetăţenii ucraineni care intenţionează să vină în Suceava, au nevoie de viză de intrare în România, act care se obţine de la Consulatul României din Cernăuţi.

Stabilirea în Suceava este condiţionată, pe o anumită perioadă, de către Consulatul României din Cernăuţi, pentru fiecare persoană în parte. Este vorba de o viză de 3 sau 6 luni. De asemenea, este necesară o invitaţie din partea unui rezident român sau din partea unei instituţii din România, dacă se doreşte participarea la activităţi culturale sau cu un caracter oficial pentru diferite alte domenii ale vieţii publice.

La nivel local, se poate utiliza doar paşaportul, pentru perioada aprobată. Pentru prelungirea şederii, se contactează Consulatul Ucrainei din Suceava, dacă nu există o precizare expresă în acest caz.

Dacă există intenţia de a demara o activitate cu scop lucrativ, cetăţeanul ucrainean trebuie să înfiinţeze o societate după criteriile legislative româneşti, la Registrul Comerţului. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Suceava facilitează demersurile necesare înfiinţării unei societăţi, indiferent de cetăţenia solicitantului.

Primăria Suceava deţine un serviciu specializat pentru furnizarea de informaţii referitoare la actele administrative necesare pentru înfiinţarea societăţii. Se pot obţine

112

Minimonografie a regiunii Bucovina

informaţii generale publice despre oraş, în sine, informaţii care pot ajuta la crearea unui tablou de ansamblu a situaţiei economice la un moment dat.

Tot de la Primăria Suceava se pot obţine informaţii legate de nivelul taxelor şi de actele necesare funcţionării societăţii.

Administraţia publică locală poate sprijini cetăţenii ucraineni doar sub forma parteneriatului public privat. Autoritatea publică locală poate pune la dispoziţia acestora un teren sau o clădire în schimbul achitării unei taxe financiare.

Pentru cazul în care un cetăţean român doreşte să se stabilească în Cernăuţi, nu este necesară viză şi nici nu există o perioadă determinată de şedere.

Vecinătatea geografică facilitează un schimb constant de bunuri şi persoane, existând acţiuni comune, proiecte transfrontaliere care au ca finalitate cunoaşterea reciprocă, schimbul de experienţă, colaborarea în domeniile cultural, administrativ, social, educaţional etc.

Regiunile şi oraşele Cernăuţi şi Suceava au semnat un acord de înfrăţire în anul 2002, care oferă un sprijin real şi constant cetăţenilor proprii.

Proiectele finanţate de organisme europene, au darul de a deschide posibilităţi practic nelimitate de colaborare şi de comunicare interumană.

Primăria oraşului Suceava – imagine aeriană ( sursa - Primăria oraşului Suceava) 113