Mobilizarea comunitară

Crearea platformelor intersectoriale - Sănătatea în abordarea tuturor politicilor

În 20 de comunități-țintă sunt implementate inițiative pentru formarea parteneriatelor la nivelul întregii comunități în vederea promovării sănătății. Inițiativele de consolidare a capacităților primarilor și liderilor comunitari au subliniat rolul acestora în elaborarea politicilor locale în configurarea unui mediu de promovare a sănătății pentru populație. ONG-urile locale au fost fortificate să servească ca voce a comunității și să solicite o mai mare responsabilizare în domeniul sănătății la nivel local. Autoritățile publice și organizațiile societății civile au efectuat apoi în comun o analiză a priorităților comunității în materie de sănătate și au format o echipă pentru a elabora și implementa în colaborare, proiecte locale de promovare a sănătății. Peste 250 de factori de decizie locali și-au consolidat cunoștințele cu privire la factorii sociali, economici și medicali determinanți ai sănătății, precum și cu privire la importanța colaborării intersectoriale pentru promovarea sănătății și servicii integrate, centrate pe oameni și comunități în prevenirea și profilaxia BNT.

Nivelul sporit de conștientizare a factorilor de risc ce influențează modul de viață la nivel de comunitate constituie baza unei posibile schimbări de comportament

Implicare comunitară incluzivă

La sfârșitul fazei întâi de implementare, Proiectul a organizat seminare pentru educația în sănătate în comunitățile rurale, adaptând programul de educație în limbile română și rusă, în funcție de localitate, dar și de subiecte atât pentru bărbați cât și femei. Până în iunie 2019, la aceste seminare au participat 7904 de persoane (5445 de femei și 2459 de bărbați), 20% dintre participanți îndeplinind cel puțin un criteriu de vulnerabilitate. Pentru responsabilizarea pacienților cu BNT în gestionarea bolilor, Proiectul a testat Programul de autogestionare a bolilor cronice (PAGBC) în 5 comunități rurale. Timp de 6 săptămâni, doi facilitatori instruiți (tot ei sunt și pacienți cronici) au facilitat discuțiile de grup despre modificarea comportamentelor pe care le pot realiza pentru adoptarea unui mod de viață sănătos. PAGBC se bazează pe tehnici de modificare a comportamentului, cum ar fi stabilirea obiectivelor (prin elaborarea unor planuri de acțiuni săptămânale), sprijin social, autogestionare și feedback. Evaluarea acestei intervenții a evidențiat o creștere statistică considerabilă a scorului autoeficacității participanților, de la 5,33 înainte de intervenție la 8,32 după aceasta. Autoeficacitatea joacă un rol semnificativ în medierea schimbării comportamentului, acest rezultat sugerând că intervenția a sporit capacitatea participanților de a produce schimbări pozitive în modul lor de viață asociat bolilor cronice.

„Am oferit tuturor pacienților noștri cu BNT pliante și i-am invitat la seminarele despre diabet, hipertensiune arterială și alimentație sănătoasă, care au avut loc în Centrul cultural din Peresecina. Aceste seminare au reunit toți actorii importanți din comunitate (primăria, biserica, școala) și au fost foarte bine primite de către populație. Participanții au apreciat faptul că experții i-au vizitat satul, oferindu-le sentimentul că sănătatea lor este cu adevărat importantă. Avem multe solicitări pentru desfășurarea seminarelor suplimentare, în special, pe subiectul de reducere a stresului”.

Dr. Varvara Iurcu

Medic de familie, Șefa IMSP Centrul de Sănătate Peresecina, raionul Orhei

„Eu și cu soția mea am participat la programul de autogestionare a bolilor cronice și am învățat multe despre alimentația sănătoasă, activitatea fizică, reducerea stresului și influența acestor factori asupra sănătății. Ne reamintim unul altuia și ne motivăm reciproc să ne îndeplinim sarcinile pe care le-am definit în planurile noastre de acțiune, bunăoară, gimnastica matinală ori somnul suficient. Unul din rezultatele noastre este renunțarea la solnița de pe masă. De când am început să pun în aplicare programul de autogestionare, am reușit să reduc valorile tensiunii arteriale”.

Dumitru Țiganaș

Participant la programul de autogestionare, Ohrincea

Crearea bazei de dovezi

Activitățile Proiectului „Viață sănătoasă” se bazează pe cele mai recente dovezi din literatura internațională, precum și studiile de bază realizate de la începutul Proiectului. Astfel, în cadrul Proiectului a fost desfășurat un Studiu privind calitatea serviciilor medicale în baza sondajului efectuat pe un eșantion de instituții medicale din 20 de raioane din Republica Moldova. Eșantionul final a cuprins 60 de instituții medicale primare publice, 54 de farmacii adiacente, 182 de observații asupra consultațiilor medicale privind hipertensiunea arterială, boala ischemică cardiacă și diabetul zaharat.

Constatări-cheie:

Medicii de familie, în general, aveau cunoștințe modeste despre BNT, răspunzând în medie la 8 din 13 întrebări esențiale. Calitatea consultărilor clinice privind diabetul zaharat, bolile cardiovasculare și hipertensiunea arterială au lăsat loc pentru îmbunătățiri. De exemplu, cu privire la hipertensiunea arterială, s-au obținut în medie 26/39 puncte. În fiecare al treilea oficiu al medicilor de familie, lipsesc materiale informative pentru promovarea sănătății. Lipsesc medicamente esențiale antidiabetice în 31% din farmaciile din mediul rural față de 3% din farmaciile urbane. 38% din personalul Oficiilor Medicilor de Familie și 20% din Centrele de Sănătate nu participă regulat la reuniunile profesionale privind îmbunătățirea calității serviciilor prestate. Publicația poate fi consultată aici: https://www.ncbi.nlm.nih. gov/pubmed/31164125

În plus, a fost efectuat un Studiu la nivel de gospodării pentru a evalua Cunoștințele, Atitudinile și Practicile asociate cu BNT și factorii de risc ale acestora. Acest studiu a fost realizat în 47 de comunități din 20 de raioane, la care au participat 930 de respondenți, 509 de participanți din grupul de vârstă 18-44 de ani (54,7%) și 421 din grupul de vârstă 45-69 de ani (45,3%). Femeile au reprezentat 54,6% din eșantion, iar bărbații 45,4%.

Constatări-cheie:

Circa 25% dintre respondenți nu au putut numi niciun factor de risc care duce la apariția diabetului zaharat și a bolilor cardiovasculare. Această rată atingând 32% când respondenții au fost rugați să numească simptomele timpurii ale bolilor s-au înregistrat diferențe importante în răspunsuri la bărbați și la femei, când au fost solicitate răspunsuri specifice din punct de vedere al genului. 3 din 5 adulți care consumă alcool mai mult de cinci ori pe săptămână nu au perceput consumul de alcool ca fiind un risc pentru sănătate.

Media indicelui de masă corporală (IMC) în rândul tuturor respondenților a fost de 27,2, clasificată drept „supraponderală”. Aproape o treime dintre respondenți niciodată nu și-au măsurat glucoza din sânge. La 34% dintre respondenți a fost confirmat diagnosticul de hipertensiune arterială; la 15,3% a fost confirmat diagnosticul de diabet zaharat; iar la 16% a fost confirmat diagnosticul unei boli cardiovasculare. 3 din 4 respondenți au raportat că dispun de asigurare obligatorie de asistență medicală. Rata a fost mai mică în rândul grupului de vârstă 18-44 ani (62,8%) ca în grupul de vârstă 45-69 ani (85,5%). Aproximativ jumătate dintre respondenți fac parte dintr-o gospodărie care include 1-3 persoane cu vârsta peste 60 de ani. „Suntem foarte bucuroase că am fost selectate și instruite în calitate de facilitatoare pentru a putea cu mândrie oferi sprijin comunității noastre. Este minunat să vezi cât de motivați sunt acum oamenii. De exemplu, cărărușa care duce spre lacul din apropiere a devenit foarte populară pentru promenadele de seară. Pentru participarea la următoarele ateliere s-a înregistrat multă lume, chiar și din alte comunități. Primarul localității participă activ la toate întrunirile noastre și ne sprijină enorm. Bunăoară, ne-a oferit echipamente sportive pentru amenajarea parcului, la care voluntarii comunității lucrează în prezent.”

Svetlana Catan, Svetlana Colesnic, Valentina Vîntu

Facilitatoare a Cursului de autogestionare a BNT, Boșcana

Ministry of Health, Labour and Social Protection of the Republic of Moldova

Design: vvh-basel.ch