Material informativ Potențial turistic local_Județul Suceava

CLEGIUL TEHNIC DE INDUSTROE ALIMENTARĂ SUCEAVA

MATERIAL DOCUMENTAR pentru clasa a X- a POTENȚIALUL TURISTIC LOCAL

DOMENIUL: TURISM ŞI ALIMENTAŢIE

NIVELUL 4 CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

Autor. Prof. Corina Stamatin Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava Consultant, Agenția IASONTURISM SRL Asociația pentru turism Bucovina Club Voiaj –FEEA/ECTS

Nr.ore alocate: 62 ore/an

PREZENTAREA MATERIALULUI În vederea parcurgerii conținuturilor necesare desfășurării activităților de instruire propuse de modul IV ,,Potențialul turistic local”, au fost elaborate un număr de 46 de fișe de documentare.

Fișele de documentare corespund cu temele precizate ale unităților de învățare ce intră în structura curricumului de dezvoltare locală. În același timp, acestea stau la baza obținerii rezultatelor învățării propuse, în condițiile desfășurării de activități de instrure în diferite locații: în sala de clasa, sub forma biroului de învățare, la agentul economic sau pe teren, sub forma vizitelor și excursiilor didactice.

Materialul documentar cuprinde informații referitoare la potențialul turistic local, material pe care elevii și cadrele didactice îl pot utiliza în procesul educativ. În același timp, materialul documentar poate contitui suportul pentru elabolarea unui auxiliar curricular complex pentru modului V, CDL, ,,Potențialul turistic local” Corespondența fișele de documentare propuse cu unitățile de învățare specific modulului poate fi urmărită în tabelul de mai jos: Unități de învățare/ conținuturi

Consideraţii generale asupra potenţialului turistic al judeţului Suceava. Determinanții atractivității turistice 1.1 Poziţie geografică 1.2 Istorie 1.3 Etnografie şi folclor 1.4 Multiculturalitate Potenţialul turistic local cu caracter natural 2.1 Structura potenţialului turistic natural 2.2 Obiectivele turistice naturale 2.3.Identificarea caracteristicilor obiectivelor turistice naturale Potenţialul turistic local de tip antropic 3.1 Structura potenţialului turistic antropic 3.2 Obiectivele turistice antropice: -obiective turistice cu caracter istoric -obiective turistice cu caracter religios -obiective turistice cu caracter etnografic -.obiective turistice cu caracter tehnico-economic 3.3 Caracterizarea obiectivelor turistice antropice Trasee turistice locale 4.1 Zone de interes turistic 4.2 Caracterizarea zonelor turistice locale 4.3 Elaborarea de trasee turistice locale 4.4 Prezentarea traseelor turistice locale

Material documentar

Fisa 1 -12

Fisa 13-22

Fișa 23- 40

Fișa 40- 46

1. INTRODUCERE Prezentul material documentar cuprinde informaţii ce vin in sprijinul profesorului si al elevului.

Fişele de documentare incluse pot fi utilizate de către profesor

ca fişe conspect pentru

situațiile în care activitatea elevilor se organizează pe grupe. Aceste fişe reprezintă un alt mod de organizare şi structurare a conţinuturilor ştiinţifice, mult mai atractiv pentru elevi şi mai uşor de utilizat în activitatea de predare - învăţare.

Toate activităţile şi exerciţiile propuse elevilor spre rezolvare urmăresc atingerea criteriilor de performantă in condiţiile de aplicabilitate stabilite în Standardele de pregătire profesională.

Activităţile prezentate în acest material pregătesc elevii în vederea evaluării competenţelor din unităţile de competenţă prin probe de evaluare prezentate în standarde.

Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din SPP pentru obţinerea certificatului de competenţă profesională. De aceea este necesară validarea integrală a competenţelor din SPP prin probe de evaluare.

După parcurgerea acestor unităţi elevii vor fi capabili:

...să cunoască:  Elementele potenţialului turistic;  Sursele generatoare ale potențialului turistic local;  turistice locale cu caracter natural;  Obiective turistice locale cu caracter antropic;  Modul de realizarea a traseelor turistice locale

...să înţeleagă:  

Importanţa existenţei resurselor turistice locale Necesitatea valorificării durabile a obiectivelor turistice;

...să poată:    

Justifica valoarea turistică a potențialului local; Informa clienţii despre obiectivele turistice locale cu caracter natural,; Informa clienţii despre obiectivele turistice locale cu caracter antropic; Prezenta trasee turistice locale

2. Tabel de corelare dintre rezultatele învățării, conținuturile și evaluarea învățării în cadrul Curriculum-ului de dezvoltare locală ,,Potenţialul turistic local” Rezultate ale învăţării suplimentare/ Rezultate ale învățării propuse spre aprofundare/extindere Cunoștinţe Caracteristici generale ale județului Suceava ca factori determinanți ai atractivității turistice

Abilităţi

Conţinuturile învăţării

Atitudini Asumarea responsabilității în prezentarea zonei ca Capitolul I potențială destinație turistică generale

Identificarea poziției Consideraţii județului pe hartă. asupra Precizarea coordonatelor potenţialului turistic al în funcție de județele judeţului Suceava învecinate Implicarea activă și Prezentarea responsabilă în identificarea Determinanții atractivității Poziţie geografică principalelor momente și valorificarea la maximum turistice Istorie din istoria zonei. a factorilor care influențează Etnografie şi folclor 1.1 Poziţie geografică Identificarea zonelor activitatea de turism Multiculturalitate 1.2 Istorie etnografice din județul 1.3 Etnografie şi folclor Suceava 1.4 Multiculturalitate Precizarea elementelor ce determină caracterul multicultural al zonei.

Identificarea Capitolul II Potenţialul obiectivelor turistice turistic local cu caracter Obiective turistice natural naturale: forme de naturale locale relief, monumente ale Asocierea diferitelor Asumarea responsabilității în potenţialului naturii, floră, faună, obiective turistice cu selectarea obiectivelor 2.1Structura turistic natural hidrografie, rezervaţii categoria de patrimoniu turistice naturale din zonă. naturale din care fac parte Utilizarea rațională a Caracterizarea resurselor avute la dispoziție obiectivelor turistice 2.2 Obiectivele turistice Caracteristicile naturale Respectarea eticii naturale obiectivelor turistice Oferirea de informaţii profesionale în domeniul  2.3.Identificarea naturale: tip, clienţilor, cu privire la protecției mediului natural caracteristicilor localizare, trăsături obiectivele obiectivelor turistice generale turistice naturale naturale

Situații de învățare Identificarea poziției geografice a județului Suceava utilizând harta fizică a României, a Europei și a lumii.

Prezentarea principalelor momente din istoria zonei.

Identificarea zonelor etnografice din județul Suceava utilizînd harta Prezentarea particularităților zonelor etnografice Justificarea caracterului multicultural al județului Recunoașterea și încadrarea obiectivelor turistice în categorii ale potențialului turistic natural.

Prezentarea, individual și în echipă, în situații simulate sau pe teren, obiectivelor turistice naturale din județul Suceava și a particularităților acestora.

Criterii de performanță

- Elevul va demonstra că este capabil să caracterizeze și să prezinte arealul specific județului Suceava.

Elevul va demonstra că este capabil să caracterizeze obiectivele turistice naturale, oferind turiştilor informaţii clare, concise, corecte: oral şi pe diferite tipuri de suporturi (scrise, electronice)

Obiective turistice antropice: muzee, case memoriale, obiective istorice, obiective religioase, tradiţii şi obiceiuri, meşteşuguri şi artizanat, obiective tehnico-economice, manifestări culturale şi sportive.

Identificarea obiectivelor turistice antropice locale Asocierea diferitelor obiective turistice cu categoria de patrimoniu din care fac parte Caracterizarea obiectivelor turistice antropice Oferirea de informaţii Caracteristicile obiectivelor turistice clienţilor, cu privire la antropice: tip, obiectivele turistice localizare, trăsături antropice generale

Asumarea responsabilității în selectarea obiectivelor turistice antropice din zonă.

Utilizarea rațională a resurselor avute la dispoziție.

Respectarea eticii profesionale în domeniul protecției mediului construit

Identificarea zonelor Manifestarea gândirii criticii Elaborarea hărții locale de interes turistic și creative în conceperea și traseelor turistice din elaborarea hărților turistice județul Suceava Stabilirea traseelor locale, sub supraveghere Prezentarea traseelor turistice locale și turistice locale . elaborarea hărților.

Implicarea activă în Descrierea traseelor Identificarea elaborarea materialelor turistice locale obiectivelor turistice de grafice și descriptive. pe traseele propuse Prezentarea traseelor Respectarea eticii turistice profesionale în munca desfășurată

Capitolul III Potenţialul turistic local de tip antropic 3.1 Structura potenţialului turistic antropic 3.2 Obiectivele turistice antroice: -obiective turistice cu caracter istoric -obiective turistice cu caracter religios -obiective turistice cu caracter etnografic -.obiective turistice cu caracter tehnico-economic 3.3Caracterizarea obiectivelor turistice antropice Capitolul IV turistice locale

Recunoașterea și încadrarea obiectivelor turistice în categorii ale potențialului turistic antropic.

Prezentarea, individual și în echipă, în situații simulate sau pe teren, a obiectivelor turistice antropice din județul Suceava și a particularităților acestora.

Trasee

4.1 Zone de interes turistic 4.2 Caracterizarea zonelor turistice locale 4.3 Elaborarea de trasee turistice locale 4.4 Prezentarea traseelor turistice locale

Elaborarea, individual și în echipă a traseelor turistice.

Prezentarea, individual și în echipă a traseelor elaborate.

Descrierea traseelor turistice

Elevul va demonstra că este capabil să caracterizeze , individual sau în echipă, obiectivele turistice antropice, oferind turiştilor informaţii clare, concise, corecte: oral şi pe diferite tipuri de suporturi (scrise, electronice)

Elevul va demonstra că este capabil să utilizeze harta și spofturile specifice pentru a identifica și elabora posibile trasee turistice.

Elevul va demonstra că este capabil să prezinte și să caracterizeze traseele propuse

Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic) Pentru parcurgerea modulului este necesar să existe în şcoală sau la agenţii economici: - cataloage, albume, pliante, ghiduri, hărţi, broşuri, documente SIAT, materiale specifice; - flipchart, markere, post-it-uri; - aparatură multimedia: computere, multifuncţionale, videoproiector; - aparatură pentru multiplicarea fişelor de lucru, de evaluare şi a altor materiale necesare activităţii la clasă.

- alte tipuri de dotări, identificate de cadrele didactice ca fiind necesare pentru activităţile planificate.

Resursele disponibile vor fi în concordanţă cu metodele didactice utilizate, pentru acest modul recomandându-se metodele centrate pe elev, de natură să implice elevul în însuşirea unor abilităţi practice. Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la situaţii reale, simulând situaţii veridice şi posibile în vederea pregătirii elevilor pentru o inserţie cât mai facilă pe piaţa muncii.

3. Sugestii metodologice Toate conţinuturile modulului „Potenţialul turistic local” vor fi efectuate de profesorul de specialitate în cadrul orelor de cultură de specialitate de tip CDL Se recomandă utilizarea învăţării centrate pe elev, situaţie în care profesorul are rolul de facilitator şi comunicator, implicând activ elevii în situaţiile de învăţare în funcţie de caracteristicile cognitive ale fiecăruia precum şi de stilul particular de învăţare identificat. Se recomandă utilizarea metodelor activ – participative, centrate pe elev, care dezvoltă gândirea şi încurajează participarea elevilor, dezvoltă creativitatea realizând o comunicare multidirecţională.

Avantajele învăţării centrate pe elev:  creşterea motivaţiei elevilor;  eficienţă sporită a învăţării prin aplicarea cunoştinţelor,  posibilitatea aplicării învăţării diferenţiate.

Se recomandă organizarea şi instruirea elevilor în birouri de învăţare , forma de instruire care vafacilita adaptarea ulterioară la rigorile metodei moderne de instruire ,,Firma de exerciţiu”, utilizată în ciclul superior al liceului. În acelaşi timp, prin aplicarea acestei metode de instruire, apropiată de situația reală a unui loc de muncă, se asigură cadrul pentru dobândirea competențelor cheie solicitate de modul.

Pentru instruirea centrată pe elev, se pot utiliza metode ca:  observaţia (vizite la obiective turistice şi instituţii de cultură, la firma tutore, la alţi agenţi economici de profil);  munca independentă, utilizând resursele oferite ( hărți, broșuri, ghiduri, cataloage, PPT);  simularea (a diverselor situaţii întâlnite în activitatea şi viaţa reală);  jocul de rol (situaţii concrete legate de oferirea de informaţii turistice);  exerciţii de prezentare adaptate unor situații specifice;  discuţiile în grup care vizează stilularea creativității și a gândirii critice;  învăţarea prin proiecte (elaborarea unor mini proiecte cu teme date şi o anumită structură sugerată de către cadrul didactic);  studiul de caz;  cercetarea pe internet;  analiza critică a materialelor de specialitate (broşuri, cataloage, materiale pe suport electronic) Aceste metode se caracterizează prin faptul că:  sunt centrate pe elev şi pe activitate;

 pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor;  încurajează participarea elevilor, stimulează creativitatea şi generează iniţiative;  determină un parteneriat activ şi eficient între profesor şi elev;  au un puternic accent formativ, nu informativ, dinamic şi nu static;  presupun folosirea unui limbaj simplu, accesibil;  adaptează metodele de lucru la nivelul clasei.

Elevilor li se va permite să aplice propriul mod de înţelegere a conţinutului, prin descoperire, conversaţie şi realizarea de materiale cum ar fi: proiecte, scheme, portofolii.

Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului.

Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic, toţi elevii să dobândească competenţele necesare.

Organizarea predării-învăţării se poate realiza utilizând activităţi diferenţiate pe grupuri de elevi care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se poate aplica pentru stimularea lucrului în echipă, a spiritului concurenţial, evaluări colegiale, joc de rol. În funcţie de conţinuturi, se recomandă şi învăţarea individuală sau lucrul în perechi Se recomandă efectuare de excursii și/sau deplasări turistice scurte în vederea asigurării formării abilităților și pentru formarea atitudinilor specifice.

Să ne amintim! m

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 1 UI Consideraţii generale asupra potenţialul turistic al judeţului Suceava TURISMUL ŞI POTENŢIALUL TURISTIC

Turismul presupune deplasarea și sejurul unei personae sau a unui grup de persoane de la localitatea de reședință în alte zone, cu diferite motivații, fără scop lucrativ.

Turismul este o activitate economico – socială complexă cu implicații pozitive asupra economiei locale, naționale sau mondiale Activitatea turistică este viabilă dacă este susținută de un consistent potențial turistic – natural și antropic – ce determină apariția a diferite tipuri de turism

Potențialul turistic antropic reunește toate obiectivele de interes turistic ce au fost create de om de-a lungul timpului.

Forme de turism TURISM

Motivație de călătorie

Potențialul turistic natural cuprinde totalitatea resurselor pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale, pentru petrecerea vacanței.

Interes

ANTROPIC

NATURAL

POTENȚIAL TURISTIC

Fig 1. Legătura dintre potențialul turistic și activitatea de turism

Potențialul turistic este unul dintre elementele constitutive ale patrimoniului turistic.

Potențialul turistic constituie ansamblul elementelor naturale și antropice, care, prin atractivitatea de care dispun generează interes turistic și motivație de călătorie.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 2

Să ne amintim! m

UI Consideraţii generale asupra potenţialul turistic al judeţului Suceava STRUCTURA POTENŢIALULUI TURISTIC NATURAL .

Fig 2 Structura potențialului turistic natura

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 3 UI Consideraţii generale asupra potenţialul turistic al judeţului Suceava

Structura potențialului turistic antropic

CULTURAL ISTORIC

TEHNICO-ECONOMIC

SOCIO-DEMOGRAFIC

1. Vestigii arheologice:

1.Amenajări hidroenergetice, 1. Populaţie

greceşti, dacice, romane, medievale.

baraje, lacuri de acumulare.

- români

Exemplu:

Exemplu:

- minorotăți etnice

Sarmisegetusa, Histria, Sighişoara

Porţile de Fier, Lacul Vidraru

Exemplu: Maghiari, germani, ucraineni,

2. Monumente istorice de arta şi 2.Canale

de

arhitectură

drumuri şi poduri

Exemplu:

Exemplu:

navigaţie, evrei.

2. Aşezări urbane, rurale

Biserica Neagră din Braşov, Castelul Podul de la Cernavodă.

Exemplu:

Peleş, Monumentul Eroilor de la

Orașe:

Marăşesti.

3. Diferite unităţi economice Bucuresti, Sibiu, Suceava, ferme agricole, centre viticole.

Cluj-Napoca. Iasi, Timisoara,

3. Elemente de etnografie şi folclor.

Exemplu:

Constanța.

Exemplu:

Centre

viti-vinicole

Cotnari,

costumele populare, Târgul de Fete Panciu, Murfatlar, Drăgăşani.

Sate

de pe Muntele Găina, casele pictate

Marginea, Moldoviţa, Bran,

de la Ciocănești.

Sibiel, Ciocăneşti.

turistice:

Vama,

4. Instituţii şi evenimente cultural artistice Exemplu: case memoriale, Festivalul George Enescu Fig. 3 Structura potențialului turistic antropic

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 4 UI Consideraţii generale asupra potenţialul turistic al judeţului Suceava Determinanții atractivității turistice RI. Argumentează atractivitatea potenţialului turistic local Determinanţii atractivității județului Suceava sunt:

potențialului turistic al

Atractivitatea teritoriului turistic al județului Suceava poate fi evaluată luând în considerare următoarele elemente: Accesibilitatea: așezare geografică, căi de acces, mijloace de transport Condiții de relief: trepte de relief, râuri, lacuri, monumente ale naturii, rezervații, parcuri Condiții meteorologice: climatul și sezonalitatea, precipitații, puritatea aerului, frecvența zilelor însorite, durata și grosimea stratului de zăpadă.

Frumusețea peisajului natural.

Valoarea terapeutică

a unor elemente naturale: izvoare de ape minerale, saline,

nămoluri

terapeutice, bioclimat.

Patrimoniul cultural-istoric: vestigii și locuri istorice, monumente istorice, de artă, etnografie și folclor, tradiții, meșteșuguri și obiceiuri.

Condiții demografice: numărul, structura și dinamica populației, migrația.

Poziție geografică

Etnografie și folclor

Istorie

Multiculturalitate

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 5 UI Consideraţii generale asupra potenţialul turistic al judeţului Suceava Determinanții atractivității turistice RI. Argumentează atractivitatea potenţialului turistic local 1.1 Așezarea geografică a județului Suceava ¤ Judeţul Suceava se situează situat în partea de nord-est a României. ¤ Vecinii județului Suceava sunt: - la nord Ucraina, - la est judeţul Botoșani, - la sud-est judeţul Iași, - la sud judeţele Neamţ și Harghita, - la sud-vest judeţul Mureș, - la vest judeţele Bistriţa Năsăud și Maramureș. ¤ Relieful județului Suceava determină o expoziție estică, în amfiteatru ¤ Cea mai joasă zonă este reprezentată de albia Siretului, 230 m altitudine, la est. ¤ Cea mai înaltă zonă este cea reprezentată de vârful Pietrosul Călimanului, 2.022 de metri altitudine, la sus-vest.. ¤ Atractivitatea este dată de aceste caracteristici geografice care determină existența unui peisaj divers și armonios repartizat,

vegetație și faună

bogată, o rețea

hidrografică

importantă precum și o clima temperat- continentală cu veri calde și cu ierni bogate în zăpadă.

Fig. 4 Așezarea geografică a județului Suceava

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 6 UI Consideraţii generale asupra potenţialul turistic al judeţului Suceava Determinanții atractivității turistice RI. Argumentează atractivitatea potenţialului turistic local 1.2 Istoria județului Suceava  Descoperirile arheologice atestă faptul că teritoriul județului Suceava a fost locuit încă din Paleolitic (100000-10000 i. Hr.).  Teritoriul județului Suceava a fost leagănul formării primului stat centralizat independent Moldova- 1359- sub domnia lui Bogdan I  Între 1774 și 1918, o parte a județului Suceava, a făcut parte din Imperiul Austro Ungar fiind sub dominate Habsburgică..  Pe teritoriul județului Suceava au funcționat 3 dintre cele 4 capitale ale Moldovei Baia Siret Suceava  Istoria teritoriului sucevean se leagă de numele unor domnitori faimoși: Bogdan I (1359-1365), Petru Mușat (1375-1391), Alexandru cel Bun (1400-1432) Ștefan cel Mare (1457-1504).

Petru Rareș (1527- 1538) și (1541-1546) Dimitrie Cantemir (martie - aprilie 1693) și (1710 -1711 SIRET

SUCEAVA

BAIA

Fig 5 Primele capitale ale Moldovei

Trecutul istoric bogat al zonei, este dovedit de numeroasele mărturii presărate pe întreg teritoriul județului Suceava: biserici, mănăstiri, curți domnești, cetăți, așezări străvechi, construcții civile.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 7 UI Consideraţii generale asupra potenţialul turistic al judeţului Suceava Determinanții atractivității turistice RI. Argumentează atractivitatea potenţialului turistic local 1.3 Etnografia și folclorul specific județului Suceava

Zonele etnografice ale județului Suceava Vechimea așezărilor umane și specificul istroric al meleagurilor sucevene, au determinat crearea unui bogat font etno-folcloric.

Cele 6 zonele etnografice ale județului sunt în măsură să determine atracticitate turistică prin caracterul original al culturii locale, fiecare zonă având propriile particularități.

Rădăuți Suceava

Câmpulung Moldovenesc

Fălticeni

Dornelor Humor

Fig. 6 Zonele etnografice ale județului Suceava

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 8 UI Consideraţii generale asupra potenţialul turistic al judeţului Suceava Determinanții atractivității turistice RI. Argumentează atractivitatea potenţialului turistic local 1.3 Etnografia și folclorul specific județului Suceava (1)

Etnografia se referă

la caracterele fizice şi de limbă ale popoarelor, și la elementele

culturale caracteristice, specifice fiecărei naţiuni: credinţă, obiceiuri, port popular, arhitectură, meșteșuguri, instalațiile tehnice Creștin ortodoxă, de rit vechi Greco-catolică, Romano-catolică Protestantă Mozaică

- pastorale- Măsurișul, - arhitectură civilă rurală Credință

- arhitectură civilă urbană - arhitectura religioasă Arhitectură

Mori, inventar de stână, războaie de țesut

Obiceiuri

Specific zonelor etnografice Instalații tehnice o

ETNOGRAFIE

Port popular

Tradiții civile

Ocupații plutărit, păstorit, prelucrare lemn, construcții tradiționle

Suitul oilor la munte - religioase - Paști, Crăciun, hramuri, sărbători,

- nunți, botezuri, șezători, Meșteșugur i -olărit -cojocărit -incondeierea ouălor -țesut, cusut - confecționare măști

Fig 7.Elementele etnografiei

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 9 UI Consideraţii generale asupra potenţialul turistic al judeţului Suceava Determinanții atractivității turistice RI. Argumentează atractivitatea potenţialului turistic local 1.3 Etnografia și folclorul specific județului Suceava (2) Folclorul poate reprezintă ansamblul creaţiilor artistice ce aparțin culturii spirituale a unui popor, transmise în forme orale şi scrise.

Cântece - de dor, de nuntă, de cătănie, de dragoste;

FOLCLOR

Dansuri - Hora, Bătuta, Rusasca, Huțulca,Arcanul; Povești, proverbe, zicători;

Colinde, urături, descântece, pricesne;

Elementele folclorice specifice județului Suceava depind de caracteristicile zonelor etnografice și de particularitățile etnice.

Valorificarea acestor elemente culturale se face printr-o serie de manifestări și festivaluri folclorice: - Hora Bucovinei - Comori de suflet românesc - Glas bucovinean - Cântecele Siretului - Festivalul Folcloric ,,Silvestru Lungoci” - Cântecele neamului - Festivalul tradițiilor și obiceiurilor de iarnă - Festivalul fanfarelor tărănești - Comorile muntelui - Festivalul folcoric internațional ,,Întâlniri Bucovinene” -Festivalul folcoric internațional ,,Bucovină, mândră floare” - Festivalul folkloric ,,Flori în Bucovina” - Festivail ,,Vremea șezătorilor” - Hora gospodarilor - Festivalul minorităților ,,Conviețuiri” - Festivalul Tradițiilor de nuntă - Șezătoare de seară - Sărbătoarea Arcanului - Festivalul Naţional de Dans “Hora de la Prislop” - Festivalul Bătrânilor -Comorile Sufletului la Volovaț - Festivalul etnografic și folcloric “Simeon

Florea Marian”.

- Festivalul de Dans şi Muzică “Cântecul Obcinii” - Hora de la Vama - Festivaluri de datini și obiceiuri - Festivalul hribului - Festivalul Ouălor încondeiate - Parada portului popular - Festivalul păstrăvului - Festival de Muzică Religioasă “Bunavestire” - Sărbători religioase, hramuri.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 10 UI Consideraţii generale asupra potenţialul turistic al judeţului Suceava Determinanții atractivității turistice RI. Argumentează atractivitatea potenţialului turistic local 1.4 Multiculturalitatea Multiculturalitatea unui teritoriu este dat de existența în cadrul său, a mai multor culturi.

Cultura reprezintă totalitatea valorilor materiale și spirituale create de omenire, transmise din generație în generație precum și a instituțiilor care au ca menire comunicarea acestor valori.

Materială

Specifice diverselor etnii care conviețuiesc

Cuprinde ansamblul de cunostințe, opinii , valori, norme, semne și simboluri care sunt utilizate de un popor, societate, grup.

Patrimoniu Imobil

Patrimoniu Mobil

Cuprinde produsele concrete și tangibile ale societății ce caracterizează manifestările fizice ale vietii unui popor.

Imaterială

Cultura

MULTICULTURALITATE

Se pot valorifica în turism, ca parte componentă a potențialului turistic antropic Fig. 8 Cultura și elementele sale

Județul Suceava este un spațiu cu puternice valențe interculturale, determinate de conviețuirea pe aceste meleaguri, a mai multor etnii, fapt ce determină caracterul multicultural al potențialului său antropic și generează atractivitate turistică.

Grupurile entice care au contribuit cu propriile elemente culturale la formarea specificului bucovinean, sunt:  Ucraineni  Huțuli

 Maghiari  Germani

 Armeni  Evrei

 Ruși lipoveni

 Polonezi

 Ruteni

 Greci

 Italieni

 Rromi

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 11 UI Consideraţii generale asupra potenţialul turistic al judeţului Suceava Determinanții atractivității turistice RI. Argumentează atractivitatea potenţialului turistic local 1.4 Determinanții multiculturalității Numeroase minorități etnice de pe teritoriul Bucovinei, au determinat o dezvoltare multiculturală atât la nivelul așezărilor dar și la cel locuitorilor.

Datorită influențelor entice, în acest spațiu, a luat ființă o cultură specifică numită de unii specialiști ,,cultua bucobvineană”. Reprezentantul acestei culture este bucovineanul - ,,homo bucovinensis”- care era prin excelenţă un om tolerant, vorbitor a mai multor limbi străine, având strămoşi care uneori, aparţineau mai multor etnii.

Fig. 5 Dovezi ale influențele culturale ale minorităților etnice în funcție de repartiția acestora, de-a lungul vremii, pe teritoriul județului Suceava.

În prezent, există preocupări pentru conservarea specificului cultutal al comunităților entice din judțul Suceava. În județ se desfășoară manifestări de natură să promoveze multiculturalitatea: Festivalul international ,,Conviețuiri” Festivalul internațional ,,Întâlniri bucovinene”.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 12 UI Consideraţii generale asupra potenţialul turistic al judeţului Suceava Determinanții atractivității turistice RI. Argumentează atractivitatea potenţialului turistic local 1.4 Determinanții mușticulturalității

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 13 UI Potenţialul turistic local cu caracter natural 2.1Structura potenţialului turistic natural RI. Informează clienţii despre obiectivele turistice naturale

Oferirea de informații turistice O componentă importantă a activității de turism o reprezintă oferirea informațiilor referitoare la obiectivele turistice specifice unei zone .

Lucrătorul în turism trebuie să ințeleagă importanța pe care oa are această activitate și să o trateze cu cea mai mare seriozitate. Atunci când oferă informații turiștilor, acesta trebuie să țină seama de căteva recomandări care vor face ca prestația sa să fie una de succes. În acest sens, lucrătorul de turism: - trebuie să fie mereu receptiv la orice solicitare - trebuie sa identifice un mod atractiv de prezentare a zonei, localitătii/ obiectivului turistic - trebuie să-și impună o atitudine care să respecte normele de etică profesională - trebuie să ofere informații reale și complete,, adaptate la auditoriu - trebuie să aibă o atitudine prietenoasă, susținută de o voce caldă, zâmbet și - trebuie să susțină în permanență, contactul vizual cu turiștii - trebuie să caute și să ofere cea mai buna soluție pentru solicitările grupului/turistului

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 14 UI Potenţialul turistic local cu caracter natural 2.1Structura potenţialului turistic natural RI. Informează clienţii despre obiectivele turistice naturale Categorii de informații oferite turiștilor Pentru a putea face fata solicitărilor de informații din partea turiștilor, personalul din turism trebuie să se documenteze mereu și să-și creeze fișiere organizate pe categorii de informații care trebuie reactualizate permanent. Aceste informații pot fi grupate astfel: 1 informații despre județ, oraț, stațiune - Scurt istoric al judeţului / oraşului - Căi de acces 2. informații despre obiectivele turistice din județ, oraș, stațiune( după caz) Obiective turistice naturale Obiective turistice antropice Obiective turistice etnografice şi folclorice Obiective turistice cu caracter tehnico-economic 3. informații despre baza tehnico-materială turistică și ofertele de servicii ale unităților de cazare, alimentație, tratament - Unităţi de cazare - Unităţi de alimentaţie - Baze de tratament - Staţiuni existente în zonă 4. informații despre posibilități de agrement - De divertisment şi cultural artistice: discoteci, cluburi, cazinouri, săli de joc, spectacole, expoziţii organizate în oraş/judeţ - Sportiv: săli şi terenuri de sport, piscine,centre de echitaţie, manifestări sportive 5. informații despre posibilități de acces în diferite zone - rețeaua de transport aerian( aeroporturi, destinații) - rețeaua de transport ferovier ( gări, destinații) - rețeaua de transport rutier ( autostrăzi, drumuri europene, drumuri naționale, drumuri județene, drumuri locale) 6. informații despre diferiți prestatori de servicii - magazine, agenţii de voiaj, SNCFR, spitale, instituții bancare, firme de taximetrie, farmacii, florarii, oficii poștale

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 15 UI Potenţialul turistic local cu caracter natural 2.1Structura potenţialului turistic natural RI. Informează clienţii despre obiectivele turistice naturale

Structura prezentării unui obiectiv turistic

Structura de prezentare a unui obiectiv turistic- natural sau antropic- cuprinde următoarele elemente, adaptate la structura grupului sau caracteristicile auditoriului și la tipul obiectivului: -Tipul obiectivului - Locație și date specifice -Istoricul / geneza obiectivului respectiv - Importanță.locală/națională/internațională (după caz) - Evenimente specific legate de obiectiv - Orice alte informații de natură să intereseze turistul Informațiile nu trebuie să fie seci, prezentarea poate să fie pigmentată cu legende sau povestiri despre respectivul obiectiv.

Prezentarea obiectivului trebuie să fie incitantă, clară, atractivă.

.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 16 UI Potenţialul turistic local cu caracter natural

2.1Structura potenţialului turistic natural RI. Informează clienţii despre obiectivele turistice naturale Relieful Spațiul reprezentat de judeţul Suceava se suprapune nordului Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei.

Relieful judeţului este variat: munţi, depresiuni intramontane, dealuri, podişuri, câmpii, văi terasate şi lunci.

Din punct de vedere geologic, teritoriul judeţului Suceava prezintă o succesiune de la vest la est a trei zone structurale: zona vulcanică, zona cristalină și zona flişului cu o subzonă zona de platformă.

La nivelul judeţului repartiția formelor de relief se prezintă astfel: - zona de munte 53%; - zona de podiş 30%; - zona de luncă 17%.

Teritoriul judeţului Suceava dispune de două unităţi importante de relief: regiunea montană şi regiunea de podiş, ce coboară în trepte de la vest la est.

Zona montană, aparținând Carpaţilor Orientali, cuprinde masive şi culmi separate de văi adânci sau depresiuni: Masivele Suhard şi Călimani, Munţii Bistriţei, Stânişoarei, Masivul Giumalău, Masivul Rarău; Obcinile Feredeului şi Mestecăniş.

Relieful munţilor Călimani - cei mai înalţi munţi vulcanici de pe teritoriul României - oferă cele mai spectaculoase forme cu potenţial de mare atractivitate: craterul vulcanic Călimani, cu un diametru de circa 10 km, formele ciudate de stânci vulcanice”12 Apostoli”, depozitul fosilifer Glodu cu scoici mari, Rezervaţia de jnepeniş cu Pinus cembra, unde se găseşte un arboret natural în amestec intim de molid şi zâmbru, unic în ţară şi foarte rar în Europa, rezervaţia naturală Peştera Izvorul Tăuşoarelor.

Relieful carstic masivului Rarău oferă una dintre cele mai interesante forme geologice din lanţul Carpaţilor Orientali – „Pietrele Doamnei”. În partea estică a masivului se află rezervaţia naturală ”Codrul secular Slătioara”, cu o bogăţie de arbori diverşi ca specie, care n-a suferit nici o intervenţie antropică. O atracție turistică deosebită o reprezintă Cheile Moara Dracului, un sector de chei foarte înguste situat pe pârâul Caselor.

Munţii Giumalău, reprezintă interes pentru iubitorii de natură, de pe platourile sale putându-se admira cele mai frumoase privelişti din Carpaţii Orientali. Pădurea seculară de la Giumalău, şi Cheile Zugreni, sunt principalele atracţii ale Munţilor Giumalău.

Munţii Suhard străjuiesc Depresiunea Dornelor iar creasta principală a acestor munţi poate fi parcursă lejer, favorizând accesul pentru admirarea peisajelor.

Munţii Bistriţei, se desfăşoară pe dreapta râului Bistriţa, fiind cel mai întins grup de munţi cristalini. Creasta Pietrosu cu versanți puternic înclinați, oferă o privelişte deosebită Obcinile Bucovinei cuprind trei subunităţi, dispuse paralel, separate de văile râurilor Moldova şiMoldoviţa: Obcina Mestecăniş, Obcina Feredeu Obcina Mare.

Depresiunea Dornelor este încadrată de munţii Bistriţei Aurii la nord, Munţii Bistriţei la sud-est, Munţii Călimani la sud şi de Munţii Bârgăului la vest dispune de un pitoresc deosebit și de resurse balneare diverse.

Depresiunea Câmpulung Moldovenesc este cea mai mare arie depresionară de pe râul Moldova.

Zona de podişeste mai joasă cu 200 m faţă de cele mai scunde culmi muntoase. Subunităţile de relief din această regiune sunt: Podişul Sucevei, Depresiunea Rădăuţi, Valea Sucevei, Valea Siretului Subcarpaţii şi Valea Moldovei.

Podişul Sucevei are o înălţime medie de 460 m, dar cota maximă ajunge la 528 m în Vf. Teişoara din Podişul Dragomirnei și adăpostește vechea cetate a Moldovei, municipiul Suceava.

Depresiunea Rădăuţi este cuprinsă între râurile Suceava şi Suceviţa.

Subcarpaţii se întind la sud de valea Moldovei şi au cu aspect deluros și cu depresiuni: Solca şi Cacica.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 17 UI Potenţialul turistic local cu caracter natural 2.1Structura potenţialului turistic natural RI. Informează clienţii despre obiectivele turistice naturale Clima Din punct de vedere termic, județul Suceava beneficiază de o climă relativ răcoroasă ce favorizează activitate turistică, tot timpul anului.

Clima județului este temperat continentală.

Aerul de origine nordică aduce ninsori iarna şi ploi reci primăvara şi toamna. Din est, judeţul primeşte influenţe climatice continentale cu secetă vara, cu cer senin, ger şi viscole iarna.

Vara, temperatura medie este de 22-24° C, dar poate ajunge si pâna la 35°C Iarna, temperatura medie este de –3°C. Durata iernii este cu 1-2 luni mai mare la munte, decât în regiunea deluroasă a județului.

Precipitaţiile sunt cuprinse între 800 şi 1200 mm.

Precipitaţiile căzute sub formă de zăpadă reprezintă 25% din totalul acestora.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 18 UI Potenţialul turistic local cu caracter natural 2.1Structura potenţialului turistic natural RI. Informează clienţii despre obiectivele turistice naturale

Hidrografia Hidrografia județului este bine reprezentată,

resursele hidrografice

fiind armonios

distribuite în teritoriu, majorându-i funcționalitatea turistică.

Resursele de apă specifice județului Suceava cuprind : - râuri, - pâraie, - lacuri, - iazuri, - mlaştini - rezerve de ape subterane.

Toate apele care drenează teritoriul judeţului sunt afluenți ai Siretului.: râurile Suceava, Moldova, Bistriţa şi Dorna.

Cel mai întins bazin hidrografic este al râului Moldova și drenează împreuna cu afluenţii săi 35% din suprafaţa judeţului după care urmează Bistriţa (30%), Suceava (30%) şi Siret (10%).

Apele stătătoare sunt de tip lacuri naturale de mici dimensiuni, lacuri antropice, iazuri pentru piscicultură, acumulări industriale şi mlaştini. Cele mai importante acumulări antropice sunt cele 6 lacuri din lungul Şomuzului Mare, lângă orașul Fălticeni, Berchișești, Bosanci, Lipoveni. Interesante sunt lacurile saline din Cacica cu utilizarea terapeutică precum și lacul salin subteran.

Apele subterane din judeţ sunt cantonate zona Depresiunii Dornelor: Neagra Șarului, Poiana Negri, Șaru Dornei unde se găsesc izvoare cu ape minerale, carbogazoase, sulfatate, sulfuroase şi clorurate( peste 40 de izvoare) Mlaștinile județului Suceava, sunt sub formă de tinoave sau turbării din care se extrage nămolul de turbă, utilizat terapeutic: Șaru Dornei, Lucina, Poiana Negri

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 19 UI Potenţialul turistic local cu caracter natural 2.1Structura potenţialului turistic natural RI. Informează clienţii despre obiectivele turistice naturale Vegetația Flora şi fauna conferă judeţului Suceava o deosebită frumuseţe şi atractivitate valorificată în turism.

Ponderea vegetaţiei este deținută de păduri.

Pădurile ocupă

Rășinoase 79,4%

Foioase 79,4%

peste 52% din suprafaţa judeţului

Ienupăr, afin, merișor,măceș

brad, molid,

fag, stejar, carpen, Frasin

jneapăn Paltin, mălin, scoruș, tisa

Pe culmile mai înalte se află pajişti alpine alcătuite din ierburi mărunte.

Există câţiva arbori ocrotiţi: Stejarul din Cajvana (500 ani), Stejarul din Botoşana (350 ani), Ulmii din Câmpulung Moldovenesc (500 ani).

Fig. 9 Vegetația județului Suceava

Plante ocrotite: floarea de colț, bujorul de munte, căldărușa, laleaua pestriță, papucul doamnei

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 20 UI Potenţialul turistic local cu caracter natural 2.1Structura potenţialului turistic natural_ RI. Informează clienţii despre obiectivele turistice naturale Fauna Asezarea geografică a judeșului Suceava, relieful specific, reteaua hidrografică bogată determină o faună, bogată şi preţioasă ce include numeroase specii cu valoare cinegetică ridicată: ursul şi cerbul carpatin, căpriorul, râsul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, veverița; cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn, fazanul, corbul, diverse specii de acvile, vulturi, bufniţe, păsări migratoare.

Râurile de munte adăpostesc specii rare de peşti: lostriţa, păstrăvul curcubeu, lipanul, mreana, cleanul, scobarul Elementele de faună determină atractivitate pentru turism, în special pentru practicații pestuitului sportiv și pentru cei pasionați de vânătoare. Au aparut relativ recent, amatorii de ,,birdwatchig” ,

adică

turiști care se mulțumesc doar cu observarea

și inregistrarea

comportamentului păsărilor sălbatice, fie cu ajurorul unor binocluri sau cu ochiul liber. Această motivație turistică determină practicarea unui turism ecologic, fără impact negativ asupra mediului. În afara faunei ornitologice, orice element faunistic poate fi studiat de turiștii pasionați de natură și de înțelegerea ei dar sunt vizate în general speciile rare, pe cale de dispariție, pentru care turiștii așteaptă uneori zile integi în adăposturile special amenajate.

Birdwatching- observații ornitologice

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 21 UI Potenţialul turistic local cu caracter natural 2.1Structura potenţialului turistic natural RI. Informează clienţii despre obiectivele turistice naturale Natură ocrotită Pe teritoriul judeţului Suceava se afla un număr de 23 rezervaţii naturale: 6 rezervaţii naturale floristice, 5 rezervaţii naturale geologice 9 rezervaţii naturale forestiere, 3 rezervaţii naturale mixte.  Rezervaţii naturale floristice/ specii ocrotite: Rezervaţia Fâneţele de la Frumoasa (rogozul, toporaşul, zambila pitică, usturoiul sălbatic); Rezervaţia Fâneţele seculare Calafindeşti (coada cocoşului, clopoţeii, crinul de munte); Rezervaţia Fâneţele seculare Ponoare (stânjenelul siberian, trifoiul galben, iarbă albastră ) Rezervaţia Fâneţele Montane- plaiul Todirescu - Masivul Rarău(usturoiul siberian, arnica, margaretele, vineţeaua, bulbucii );  Rezervaţii naturale forestiere: Rezervaţia Făgetul Dragomirna (arboretul cu provenienţă naturală în proportie de 97%).

Rezervaţia Tinovul Mare Poiana Stampei (cea mai întinsă rezervaţie de turbă din România); pinul silvestru, mesteacănul pufos, scoruşul, plopul tremurător, feriga, merişorul, afinul) Rezervaţia Tinovul Şarul Dornei (muşchiul de tip arctic (Sphagnum), pin silvestru ) Rezervaţia Tinovul Găina Lucina (mesteacănul pitic, mesteacănul pufos, merişorul, afinul) Rezervaţia Codrul Secular Giumalău(molid, paltinul de munte, plopul tremurator, ferigi, clopoţei, afinul alpin, ienupărul şi jneapănul) Rezervaţia Codrul Secular Slătioara(tisa, molid, brad, pin silvestru, tisa, fagul, scoruşul) Rezervaţia Zamostea Lunca(stejarul, frasinul, teiul, paltinul de câmp, plopul tremurator) Rezervaţia de jnepeniş şi Pinus cembra din Călimani  Rezervaţii naturale geologice: Rezervaţia geologică Piatra Ţibăului(calcare fosilifere) Rezervaţia geologică Piatra Pinului şi Piatra Şoimului (ecosistem important din punct de vedere paleontologic cu numeroase resturi de peşti fosiliferi ce demonstrează existenţa unei faune specifice: peşti, corali, scoici, e) Rezervaţia Clipa de calcare triasice Pârâul Cailor(formaţiuni geologice foarte vechi - specii de peşti, scoici şi amoniţi de origine marină încrustate în stâncile din oceanele calde de altadată)  Rezervații naturale mixte: Rezervaţia 12 Apostoli (conține figuri zoomorfe şi antropomorfe, constituite din fragmente de lava cimentată; jnepenişuri, cocoşul de mesteacăn-monument al naturii).

Rezervaţia Pietrele Doamnei Rarău(prezintă calcare cu încrustaţii de corali, amoniţi, alge marine, elemente care formau mari recife, acum 140 milioane de ani; în perimetrul rezervaţiei, se află complexul de stânci „Pietrele Doamnei” şi Peştera Liliecilor; dintre speciile unicat, aici se întâlnește micsandra sălbatică, guşa porumbelului, clopoţelul, margareta, floarea de colţ pe stânci şi argenţica ) Rezervaţia Cheile Zugrenilor( găzduieşte formaţiuni stâncoase impresionante; pe cele mai înalte stânci întâlnim, petrosia - Andryalla levitomentosa, relict glaciar, unicat mondial).

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 22 UI Potenţialul turistic local cu caracter natural 2.1Structura potenţialului turistic natural RI. Informează clienţii despre obiectivele turistice naturale Resurse balneare Judeţul Suceava dispune de o gamă larga de resurse balneare utilizae în cadrul stațiunilor balneoclimaterice de interes local sau general, în terapia diverselor afectuni.

Din acest punct de vedere, bazinul Dornelor este cel mai reprezentativ teritoriu, unde se gosesc: Izvoare cu ape minerale Mofete naturale Nămol de turbă Bioclimat tonic stimulent cu accente cruțare Bicarbonatate sodice atermale atermale feruginoase

Calcice

Ape minerale

carbogazoase

Mofete

Nămol de turbă

Bioclimat tonic

Salina Cacica Aparatului respirator Aparatului locomotor

Utilizate în terapia afecțiunilor: Aparatului cardio-vascular

Reumatismale Sistemului nervos

Fig 10. Factori naturali de cură specifici județului Suceava

Stațiuni balneare și climaterice Vatra Dornei este o stațiune de interes genaral care utilizează factorii de tratament de care dispune zona.

Solca este o stațiune de interes local ce valorifica aerul curat și valențele terapeutice ale apelor clorosodice din zonă.

Gura Humorului și Cîmpulung Moldovenesc sunt stațiuni climaterice datorită proprietăților curative ale aerului din zonă.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 23 UI Potenţialul turistic local de tip antropic 3.1 Structura potenţialului turistic antropic RI. Informează clienţii despre obiectivele turistice antropice Potenţialul turistic antropic Judeţul Suceava se remarcă printr-un un bogat potențial antropic de interes turistic.

.

Fig 11. Structura potențialului turitic antropic

Analizând spațiul turistic sucevean, se constată că acesta este păstrătorul unui bogat tezaur cultural de mare interes turistic.

Cele mai reprezentative resurse antropice din spațiul turistic al județului Suceava sunt: 

Vestigiile istorice



Monumente de artă



Bisericile şi mănăstirile



Muzeele şi casele memoriale



Meşteşugurile şi arta populară



Gastronomia tradiţională



Festivalurile şi sărbători



Elemente tehnico economice de interes turistic Toate aceste elemente sunt bine reprezentate și conservate în așezări rurale pitorești ori în

orașele pline de farmec ale județului.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 24 UI Potenţialul turistic local de tip antropic 3.2 Obiectivele turistice antropice: RI. Informează clienţii despre obiectivele turistice antropice Obiective turistice cu caracter istoric Cele mai însemnate obiective de interes istoric pe care le deține județul Suceava sunt Cetățile și curțile domnești.

Cetatea de Scaun a Sucevei  Situată pe un platou înalt, în partea de est a oraşului, cetatea Sucevei ctitoria voievodului Petru I Musat, atestată documentar anul 1388 (15 februarie).  Cetatea este construită din piatră, fiind întărită ulterior de Alexandru cel Bun şi de către Ştefan cel Mare cu ziduri de peste 10 m şi o grosime de aproape 4 m.  Cetatea nu a fost niciodată cucerită prin forţa armelor , ea deschizându-ți porțile fie de bunăvoie (Unirea de la 1600 sub Mihai Viteazul) fie prin trădare.  A fost restaurată substanțial în anul 1901 de către arhitectul austriac Karl Romstorfer.

Hanul Domnesc Hanul Domnesc este una dintre cele mai vechi construcţii civile din Moldova, parterul şi pivniţele datează de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-lea. Clădirea a fost destinată mai întâi adăpostirii dregătorilor şi negustorilor sosiţi în zonă, iar mai apoi, în perioada secolului al XVII-lea şi al XIX-lea a servit ca han, casă domnească, casă de vânătoare pentru împăratul Franz Josef.

Ruinele Curții Domnești După mutarea reşedinţei domneşti de la Siret la Suceava, Petru Mușat construieşte în extremitatea vestică a aşezării o casă domnească şi un turn iar Ştefan cel Mare definitivează ansamblul prin care Curtea Domneasca de la Suceava a devenit cel mai reprezentativ monument de gen din întreaga Moldovă.

Ruinele Cetății Șcheia Cetatea, construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru al II-lea Mușat, făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XlV-lea, ca măsură de apărare în fața pericolului otoman.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 25 UI Potenţialul turistic local de tip antropic 3.2 Obiectivele turistice antropice: RI. Informează clienţii despre obiectivele turistice antropice Biserici şi mănăstiri aflate în patrimoniul UNESCO Numărul impresionant al bisericilor din Bucovina, cu interesantele fresce interioare şi exterioare, a fost păstrat încă din timpurile medievale. Datorită unicităţii şi valorii lor artistice, o parte dintre acestea au fost adăugate la “Lista cu Moşteniri Culturale Internaţionale” a UNESCO, în 1993.

Mănăstirea Humorului Localizarae: La o distanţă de 5 – 6 km de oraşul Gura Humorului, în satulMănăstirea Humor Ctitor: Biserica a fost zidită in anul 1530 de Toader Bubuioga , mare logofăt şi membru al divanului Moldovei şi, soţia sa, Anastasia.

Descriere Arhitectura monumentului sacru de la Humor prezintă un interes aparte.

Aici apare, pentru prima dată în construcţia bisericilor din Moldova, pridvorul deschis şi o încăpere nouă la etaj numită tainiţă, care se suprapune camerei mormintelor. Din pridvor, se pătrunde în pronaos, iar mai departe, în camera mormintelor si naos. Spre răsărit, biserica se termină prin absida de formă circulară a altarului, despărţit de naos printr-o foarte veche catapeteasmă sculptată în lemn.

Pictura exterioară Fresca exterioară de la Humor, pictată de Toma Zugravul in 1535, deschide şirul celorlalte biserici cu pictură exterioară. Ceea ce impresionează la biserica Humor, sunt frescele sale exterioare.Principalele teme iconografice exterioare sunt: Acatistul Bunei Vestiri, Arborele lui Eseu, Judecata din urmă şi Cinul care cuprinde o procesiune a sfinţilor îngeri, profeţi, apostoli, ierarhi, martiri şi cuvioşi.Pe peretele sudic apare în partea inferioară, scena Asediului Constantinopolului, o prezentare a evenimentelor care au dus la ocuparea Capitalei Imperiului Bizantin de către turci la 1453.

Pictura interioară Pronaosul este împodobit de scene din Sinaxar, de icoanele Adormirii Maicii Domnului şi a Sfintei Fecioare rugătoare, de sfinţi, îngeri şi profeţi. În camera mormintelor, bolta este acoperită cu scene din viaţa Sfintei Fecioare Maria. În naos sunt pictate chipuri de sfinţi, ciclul Patimilor şi Învierea, iar, pe boltă, Iisus Hristos Pantocrator și tablourile ctitorilor.

Culoarea predominantă este un roșu cărămiziu specific - roșu de Humor.

UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, conform denumirii originale din engleză, United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization) a fost fondată la 16 noiembrie 1945. Își are sediul în Paris, Franța, dar are și 73 de suboficii active în diverse țări ale lumii.Una dintre misiunile UNESCO este cea de a menține o listă de locuri din patrimoniul mondial. Aceste locuri sunt importante din punct de vedere natural sau istoric, a căror conservare și salvare sunt importante pentru comunitatea mondială.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 26 UI Potenţialul turistic local de tip antropic 3.2 Obiectivele turistice antropice: RI. Informează clienţii despre obiectivele turistice antropice Biserici şi mănăstiri aflate în patrimoniul UNESCO Mănăstirea Voroneț Ctitor.

A fost ctitorită de Ştefan cel Mare, în 1488, în stilul moldovenesc al epocii.

Descriere Biserica

este de plan treflat, cu pridvor, pronaos, naos și altar. Are turlă pe naos, fiind

ctitorie domnească.

Pictura Pictura interioară datează din timpul domniei lui Ştefan cel Mare (1457 – 1504) În Naos se află tabloul votiv cu portretele membrilor familiei lui Ştefan cel Mare.

Pictura exterioară (sec. al XVI-lea), este realizată pe un fond albastru cunoscut în întreaga lume ca „albastru de Voroneţ. Datorită scenelor religioase zugrăvite pe zidurile exterioare, bisericii i s-a dat numele de "Capela Sixtină a Orientului": ,,Judecata de Apoi” pe peretele vestic; ,,Arborele lui Eseu” pe faţada sudică; ,,Asediul Constantinopolului” , ,,Geneza” desfăşurată pe faţada nordică;, ,,Cinul” de pe abside, cele doisprezece scene înfăţişând vieţile Sfinţilor Nicolae şi Ioan cel Nou de la Suceava; imaginea Sfântului Gheorghe ucigând balaurul, chipurile Sihastrului Daniil și cel al Mitropolitului Grigorie Roșca.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 27 UI Potenţialul turistic local de tip antropic 3.2 Obiectivele turistice antropice: RI. Informează clienţii despre obiectivele turistice antropice Biserici şi mănăstiri aflate în patrimoniul UNESCO Mănăstirea Suceviţa La sfârşitul secolului al XVI-lea, Suceviţa a fost construită ca o adevărată mănăstirecetate, cu masive ziduri de incintă şi cu puternice turnuri de apărare, destinată a fi necropolă, a familiei Movilă. Construcţia ctitorită de frații Simion și Ieremie Movilă, a fost finalizată la 9 iunie 1591.

Biserica mănăstirii cu hramul "Învierea Domnului", având planul moldovenesc treflat, se conformează tradiţiei bizantine

a artei locale. Pictura are o serie de trăsături noi, atât în

concepţia iconografică, cât şi în compoziţie şi desen. Suceviţa reprezintă un adevărat "testament al artei moldoveneşti", semnat de de cei doi pictori ai Suceviţei, Ioan şi Sofronie.

Printre cele mai reprezentative teme prezente în pictura exterioară a Suceviţei se află Arborele lui Ieseu, Scara lui Ioan Climax ( Scara Virtuților) în care este redată lupta dintre bine şi rău, friza profeţilor şi cea a filozofilor antichităţii, între care regăsim pe David şi Solomon, Homer, Sofocle, Aristotel. Pictura Suceviţei este cel mai complex ansamblu iconografic dintre bisericile feudale din Moldova.

Tabloul votiv din naos, îl prezintă pe ctitor, domnitorul Ieremia Movilă, împreună cu familia. Muzeul mănăstirii, situat în fostele case domneşti, adăposteşte capodopere de o excepţională valoare ale artei medievale bisericeşti.

Peretele vestic nu are pictură, în semn de doliu pentru pictorul care și-a pierdut viața lucrând la acest obiectiv.

Culoarea specifică Suceviței este un verde smarald care înviorează și însuflețește pictura exterioară.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 28 UI Potenţialul turistic local de tip antropic 3.2 Obiectivele turistice antropice: RI. Informează clienţii despre obiectivele turistice antropice Biserici şi mănăstiri aflate în patrimoniul UNESCO Mănăstirea Moldoviţa Mănăstirea Moldovița este ctitoria domnitorului Petru Rareş fiind ridicată în 1532. Zidul de incintă închide un patrulater cu latura de 40 m, grosimea 1,20 m şi înălţimea de 6 m. În colţul de nord vest se află clisiarniţa, construită la începutul secolului al XVII-lea. Este una dintre puţinele locuinţe moldoveneşti din secolul XVI-XVII, fiind construită între 1610-1612 de Efrem, egumenul Moldoviţei.

Biserica cu hramul "Buna Vestire", aduce ca elemente specifice, dimensiunile mărite, tendinţa de înălţare şi svelteţe. Elementele tipice goticului târziu transilvănean atestă că la construcţie au participat meşteri pietrari transilvăneni.

Pictura Moldoviţei realizată la 5 ani după ridicarea bisericii, reprezintă, alături de pictura Voroneţului, un excepţional document artistic al epocii de mare strălucire spirituală a lui Petru Rareş.

Tendinţa de umanizare a figurilor divine, prezenţa simţămintelor profund omeneşti în multe din scenele ciclului evanghelic, sunt trăsături proprii minunatelor fresce care şi-au păstrat nealterate prospeţimea şi strălucirea culorilor.

Pictura interioară, repictată culoare peste culoare în secolul al XVII-lea, respectă conţinutul ideatic şi programul iconografic al epocii lui Ştefan cel Mare. Tabloul votiv îl prezintă pe ctitor împreună cu familia sa. În incinta ansamblului, se află un muzeu care expune obiecte de artă religioasă și civilă: icoane, acoperăminte de mormânt, cruci, jilțuri, dvere. Aici este expus ,,Mărul de aur” distincția cu care Asociația Internațională a Scriitorilor și Jurnaliștilor din Turism, a premiat ansamblul celor 5 biserici și mănăstiri cu fațadă pictată: Voroneț, Humor, Moldovița, Suceava, Arbore.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 29 UI Potenţialul turistic local de tip antropic 3.2 Obiectivele turistice antropice: RI. Informează clienţii despre obiectivele turistice antropice Biserici şi mănăstiri aflate în patrimoniul UNESCO Biserica Arbore În anul 1503, Luca Arbore – boier şi „Portar" al Sucevei pe vremea lui Ştefan cel Mare – a înalţat un paraclis la curtea sa din comuna care-i poartă numele, situată pe valea râului Solca în Bucovina. Din întregul complex, astăzi mai există doar biserica; curtea boierescă a fost distrusă de un incendiu în secolul al XIX – lea. Concepută şi construită într-o formă simplă cu o nișă pe fațada vestică, destinată clopotelor., biserica a fost pictată în anul 1541, pictură în care predomină albul de humă, Mănăstirea Slatina Ctitorie a domnitorului Moldovei, Alexandru Lăpuşneanu., a fost construită între 1554 – 1558 ca necropolă domnească a familiei. Are aspectul unei adevărate fortăreţe remarcându-se prin valoarea arhitectonică şi artistică. În interiorul incintei, se află Casa Domnească ce trebuia să slujească familiei domnitorului nu numai ca locuinţă ci şi ca loc de refugiu în caz de primejdie. Deşi a suferit transformări de-a lungul anilor, ea păstrează ramele de piatră ale ferestrelor, cu profile în stilul renaşterii transilvănene. Aici se află mormântul lui Alexandru Lăpușneanu.

Mănăstirea Probota Este prima ctitorie a domnitorului Petru Rareş, ridicată în 1530 pe locul consacrat de o bisericuţă din lemn (1398)ale cărei urme se mai văd în vecinătate; Termenul „probotă” înseamnă frăţie. În biserică se află 21 de pietre tombale epigrafe, realizate între 1464 – 1640, de o remarcabilă valoare documentară şi artistică; pietrarii au trecut de la elemente decorative geometrice la cele accentuat vegetale, inovaţie reprezentativă pentru sculptura secolului al XVI –lea. Clădirea este monumentală, cu turlă pe naos, pridvor închis și cu fereste gotice cu chenare din piatră cioplită. Colecţia de istorie şi artă veche cuprinde piese obţinute în urma săpăturilor arheologice, ţesături, obiecte de cult, veşminte .Zidurile de apărare înalte de 6 metri, turnurile pătrate şi Casa domnească (vestigii), întregesc ansamblul monahal cu elemente ale arhitecturii civile moldoveneşti – printre puţinele piese din secolul al XVI-lea care mai există.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 30 UI Potenţialul turistic local de tip antropic 3.2 Obiectivele turistice antropice: RI. Informează clienţii despre obiectivele turistice antropice Biserici şi mănăstiri aflate în patrimoniul UNESCO Mănăstirea Râşca Este construită în mai multe etape: 1512, Bogdan al III – lea a zidit chiliile, în 1540, episcopul Romanului Macarie împreună cu logofătul Ioan şi Teodor Balş zidesc biserica cu hramul „Sf. Nicolae", în jurul bisericii se construiesc din porunca lui Petru Rareş, ziduri înalte şi puternice cu creneluri şi turn, lucrare terminată în 1542. Pictura interioară şi exterioară a fost executată între 1551 –1554. Tabloul votiv îl prezintă pe domnitorul Petru Rareş împreună cu familia. Biserica mai deţine două valoroase icoane din secolul al XV – lea. Într-o cameră din clopotniţa mănăstirii Râşca, a stat închis timp de şase luni marele istoric şi om de stat Mihail Kogălniceanu, surghiunit în 1844 din porunca domnitorului Mihai Sturza.

Biserica Pătrăuți Mănăstirea din Pătrăuți a fost ridicată în anul 1487, după lupta de la Șcheia, pe Siret, pe care Stefan cel Mare a purtat-o împotriva oștilor ungurești. Mănăstirea era destinata in special îngrijirii răniților proveniți după luptele purtate în preajma Cetății de Scaun a Sucevei. Biserica Sfintei Cruci din Pătrăuți a fost construită din piatră brută și face parte din categoria celor mai vechi construcții, dispunând de un altar cu o singură absidă, un naos cu două abside laterale și cu turlă, un pronaos pătrat.Pictura exterioară a bisericii a fost realizată în anul 1550, astăzi aceasta păstrându-se în mare parte. În tabloul votiv, Stefan cel Mare, este zugrăvit cu un chip rotund și luminos, cu plete blonde, ținând în mâini macheta bisericii pe care o prezintă ca ofrandă lui Iisus Hristos, prin intermediul Sfântului Împărat Constantin cel Mare.. Domnitorul sta alături de soția sa, Maria Voichița, de fiul sau Bogdan al III-lea și de cele doua fiice domnițe, Maria si Ana.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 31 UI Potenţialul turistic local de tip antropic 3.2 Obiectivele turistice antropice: RI. Informează clienţii despre obiectivele turistice antropice Biserici şi mănăstiri Mănăstirea Putna Biserica mănăstirii Putna, este prima dintre ctitoriile lui Ştefan cel Mare. Lucrările de construcţie a mănăstirii ce urma să fie necropolă a Mușatinilor, au început la 10 iulie 1466 şi s-au încheiat în 1469.

De-a lungul timpului, lăcaşul a avut mult de suferit, din cauza unui puternic incendiu, prădat în două rânduri de cazaci, apoi de polonezi. Puternicul cutremur din 1739 a contribuit şi mai mult la ruinarea mănăstirii. Edificiul a fost reconstruit, păstrând arhitectura originală.

Zidurile sunt din piatră brută,

sprijinite de 12 contraforţi. Turla este înaltă, cu tamburul in stil baroc, pe o baza stelară, împodobită cu coloane răsucite şi capiteluri corintice. În pronaos se află mormintele lui Bogdan al III–lea (m.1517), a surorii acestuia Maria (m.1518), al Mariei, soţia lui Petru Rareş (m.1529) şi al lui Ştefăniţă Vodă (m.1527). În partea de sud a gropniţei, se află mormântul lui Ştefan cel Mare, acoperit cu un baldachin din marmură albă. Sarcofagul are motive ornamentale de o înaltă valoare artistică. Lângă mormântul domnitorului, se află cel al soţiei sale Maria Voichiţa, decedată în 1511. În partea de nord a gropniţei se află mormântul Mariei de Mangop, cea de a doua soţie a domnitorului (m.1476) şi al fiilor marelui domnitor, Bogdan şi Petru.

Aşezământul de la Putna şi-a câștigat

un binemeritat renume şi datorită valorii artistice

ale

exponatelor (broderii, ţesături, manuscrise împodobite şi ferecate în aur şi argint, icoane, obiecte de cult), care se găsesc în muzeul amenajat în incinta mănăstirii. Tot aici se află si lada in care au fost aduse moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, la 1402, de la Cetatea Albă și întâmpinate de Alexandru ce Bun, care e-a depus cu mare cinste în incinta fostei catedrale mitropolitane de la Mirăuți.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 32 UI Potenţialul turistic local de tip antropic 3.2 Obiectivele turistice antropice: RI. Informează clienţii despre obiectivele turistice antropice

Obiective religioase armenești Mănăstirea Hagicadar Mănăstirea Hagigadar este un lăcaș de cult armenesc construit in anul 1512 in satul Bulai, comuna Moara - județul Suceava care a fost construita in secolul al XVI-lea de către doi frați, negustori armeni. După o inscripție incastrata intr-unul din ziduri, ctitorul ar fi fost Asdvadzadur Bogdan Donavachian, un bogat negustor armean, între anii 1512-1513 in vremea domniei lui Bogdan cel Orb (1504-1517). În vremurile stăpânirii habsburgice, Mănăstirea Hagigadar a fost cunoscuta sub numele de "Metocul armenesc" de maici, cu toate ca aici nu au fost niciodată călugărițe în sensul propriu al cuvântului, ci numai niște femei care duceau o viață austeră. Biserica are o formă dreptunghiulară cu altar spre răsărit așa cum este la toate bisericile ortodoxe, cu o turla octogonală și zveltă fiind înconurată de ziduri de incintă .

Sărbătoarea ,,Adormirea Maicii Domhului” care are loc pe data de 15 august, prilejuiește un important pelerinaj internațional la biserica la care se spune că toate dorințele se îndeplinesc. Cu această ocazie, la agapa creştină (hurban) care urmează slujbei oficiate în limba armeană, toţi pelerinii sunt ospătaţi cu mâncăruri specifice armeneşti din care nu lipsește supa de urechiuşe (aganciabur) şi pilaful cu carne de vită. Pentru prepararea supei de urechiușe, se folosește o combinație de ingrediente special, hurut- ce se pare că își are orignea la Hagicadar.

Biserica Sf. Simion (Turnu Roșu) Este construita in anul 1513 , în stil tradițional moldovenesc, de un armean numit Donig. Biserica armenească a suferit numeroase transformări în sec. XVI. Turnul clopotniță datează din sec. XVI. Înfățișarea actuală reprezintă intervențiile din sec. XIX. Biserica Sf.Cruce Biserica a fost construita in anul 1521 de catre Cristea Hanco in timpul domniei lui Stefaniță Vodă. În anul 1824 s-a construit aici o clădire unde a funcționat o școală primară armeană cu patru clase.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 33 UI Potenţialul turistic local de tip antropic 3.2 Obiectivele turistice antropice: RI. Informează clienţii despre obiectivele turistice antropice

Cum se prepară hurutul?

Hurutul (un fel de Vegeta tradiţională), a cărui reţetă este păstrată şi respectată cu străşnicie de mai bine de un secol şi jumătate, dă gustul, aroma şi culoarea supei de urechiuşe, care este apreciată ca o delicatesă culinară.

Cu câteva săptămâni înaintea sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, femeile din comunitate, dar şi bărbaţii care vor să dea o mână de ajutor, se adună în curtea casei parohiale de la Biserica „Sf. Cruce” pentru prepararea acestui ingredient.

Prima zi este dedicată alegerii, spălării şi tocării zarzavatului din care se prepară hurutul.. Zarzavatul tocat se fierbe în lapte acru Sunt alese cu grijă frunzele de pătrunjel, ţelină, sfeclă de zahăr şi se piguleşte cimbrul, tarhonul, busuiocul şi petalele de vâzdoage care intră în componența hurutului. Frunzele alese de femei sunt tocate apoi la maşină (cu mână bărbătească, întrucât e nevoie de forţă) pregătindu-se cantitatea necesară de zarzavat, care este fiartă a doua zi. Zarzavatul tocat se fierbe la foc mic în lapte acru şi se amestecă în permanenţă cu o lopată din lemn, până când capătă consistenţa unei creme, iar lopata rămâne înfiptă în pasta densă. Pasta se lasă la răcit şi, în ziua următoare, femeile comunităţii armene modelează din ea nişte conuri, pe care le numără cu atenţie pentru a avea destul hurut la cele două praznice anuale la care se face supa de urechiuşe: hramul Adormirii Maicii Domnului şi hramul Înălţării Sfintei Cruci.

Conurile se aşează în tăvi şi sunt puse la uscat în pod (uscare lentă, nu forţată la soare), unde sunt rotite zilnic ca să nu prindă mucegai. În ajunul hramului, când se face supa de urechiuşe, conurile uscate de hurut sunt rase pe răzătoare în supă. Urechiuşele (colţunaşi din aluat umpluţi cu carne de vită) sunt făcute tot de femeile din comunitate. Există credinţa că dacă o persoană face 40 de urechiuşe i se va împlini o dorinţă.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 33 UI Potenţialul turistic local de tip antropic 3.2 Obiectivele turistice antropice: RI. Informează clienţii despre obiectivele turistice antropice

Școala armeană din Suceava

Resursele financiare care au fost folosit la construirea școlii proveneau de la membri comunității.În ziua de 29 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Iacob, era obiceiul ca membrii comunității armenești din Suceava să organizeze o colectă. Cu banii strânși se cumpărau vite cornute, care erau tăiate, iar carnea lor era împărțită săracilor în curtea Bisericii "Sf. Cruce". Acest obicei, numit Madach, era o jertfă adusă zeiței păgâne Anahit, înainte de convertirea armenilor la creștinism, dar a fost păstrat și după creștinarea armenilor.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 32 UI Potenţialul turistic local de tip antropic 3.2 Obiectivele turistice antropice: RI. Informează clienţii despre obiectivele turistice antropice Muzee şi case memoriale Muzeul de artă populară Hanul Domnesc, funcţionează în clădirea fostului han, construcţie de la sfârşitul sec XVI; adăposteşte colecţii de etnografie şi artă populară.

Muzeul de istorie al Bucovinei , înfiinţat în anul 1900, expune piese care evocă trecutul istoric al locuitorilor meleagurilor sucevene, din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre. Un interes aparte îl reprezintă "Sala tronului", în care, mobilierul, costumele şi alte obiecte reconstituie atmosfera de la curtea lui Ştefan cel Mare.

Muzeul de Artă "Ion Irimescu" din Fălticeni, conţine 313 lucrări de sculptură, peste 1.000 de lucrări de grafică, la care se adaugă şi biblioteca personală (peste 1.500 de volume) şi o colecţie de pictură şi grafică. Muzeul este o instituţie unică în România, prin faptul că e cea mai bogata colecţie de autor din ţară.

Casa muzeu Solca,este un monument reprezentativ în ce priveşte arhitectura tradiţională şi cultura şi civilizaţia populară bucovineană. Casa este de tip cameră – tindă -cameră cu foişor şi prispa lutuită.

Bucătăria are un cuptor tradiţional cu vatră şi plită reconstituit după tipologia mijloacelor de încălzit din zonă.

Casa muzeu Bilca din zona etnografică Rădăuţi, în localitatea cu acelaşi nume fiind reprezentativă pentru aşezările din zonă. Interioarele sunt amenajate cu mobilier tradiţional poliţe, laiţe, blidare, ţesăturile de interior înfrumuseţând pereţii din căsuţă şi din casa mare. Obiectele din lemn şi ceramică, de uz casnic completează inventarul casei.

Casa memorială Ciprian Porumbescu, sat Ciprian Porumbescu, inaugurată în 1953, este adăpostită într-o anexă originală – singura care s-a păstrat – a fostei case parohiale de la Stupca (Ciprian Porumbescu), locuită de familia preotului, scriitorului şi militantului român din Bucovina, Iraclie Porumbescu, între anii 1865 – 1883.

Casa memorială Nicolae Labiş, aflată insatul Mălini , inaugurată în 1975, Casa Memorială este amenajată în locuinţa din centrul satului Mălini, care a aparţinut părinţilor poetului şi unde acesta a trăit un timp din scurta şi fulgerătoarea sa viaţă, zămislind aici poate cea mai semnificativă parte a inestimabilei sale moşteniri poetice.

Muzeul Arta Lemnului Câmpulung Moldovenesc

Muzeul este o colecţie etnografică de valoare excepţională, specializată în prezentarea obiectelor din lemn întâlnite în Obcinile Bucovinei, aşa cum au fost ele gândite, realizate şi folosite de populaţia din cele peste o sută de aşezări din zonă . Majoritatea pieselor sunt realizate din lemn de molid, din brad şi foioase, majoritatea fiind datate in secolele al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.

Colecția Lingurilor de lemn

Muzeul expune o colecţie originală de linguri sculptate în lemn ce conține aproape 5000 de exponate, provenite din România şi din alte ţări. Sunt expuse în casa-muzeu diferite tipuri de linguri din lemn: de uz casnic, ciobăneşti şi huţăneşti. Muzeul mai cuprinde şi o valoroasă colecţie de ştergare (peste 500 exemplare) precum și cusături, ceramică şi numismatică.

Muzeul Oului – Vama Muzeul cuprinde peste 3.000 de ouă din toată lumea, expuse în 22 de vitrine.

Exponatele sunt adunate în 14 ani de participări la expoziţii şi saloane internaţionale la care se adaugă ouă din Bucovina cu motive foarte vechi, moştenite de la străbunici. Ouăle cu motive vechi de la Vama ocupă o vitrină, acestea fiind realizate cu,,culori de pământ’’. O altă vitrină prezintă munca artistei Letiţia Orşivschi, fondatoarea muzeului. Muzeul permite o călătorie imaginară în jurul lumii pentru descoperirea stilurile şi tehnicile de decorare a ouălor din 79 de ţări de unde au fost adunate ouă decorate și expuse în vitrinele muzeului: ouă de păsări, ouă de reptile, ouă de mici sau mari dimensiuni.

Muzeul ,,Arta încondeierii ouălor - Lucia Condrea” Moldovița Muzeul deține 56 de vitrine în care sunt expuse lucrări ale artistei Lucia Condrea folosește in realizarea "bijuteriilor ovoidale" șapte tehnici de lucru. Prima tehnica , cea tradițională a batik-ului, este punctul de pornire, pe care apoi a perfecționat-o în timp. Celelalte șase tehnici de lucru sunt inovații proprii, ele având ca punct de plecare tot tehnica batik-ului.

Acestea sunt: ceara colorata in relief; grafica în tehnica batik-ului (alb-negru); dantelării preluate de pe vechile cusături românești, transpuse apoi pe ou; tehnica lucrărilor de antichitate- o combinatie intre arta maură si cea huțulă; lucrări abstracte, vechi cusături huțule transpuse pe ouă cu ceară de albine si pigmenți naturali.

Muzeu ,,Casa Preotului Bucovinean”- Pătrăuți Muzeul funcționează din anul 2007 în fosta casă parohială în suprafață de 150 mp unde s-a reconstituit atmosfera de secol XIX. Acesta adăposteşte o bogată colecţie etnografico-religioasă, reuşind să recompună pe o interiorul casei parohiale din secolele XVIII – XIX. În cadrul muzeului se află o deosebită colecţie legată de sărbătoarea Paştelui în Bucovina.

Muzeul Etnografic Marginea Muzeul este amenajat într-o casă veche de peste o sută de ani unde se pot admira costumele populare din zona Rădăuți, folosite de locuitorii din zonă la cele mai importante evenimente din viața satului. Muzeul expune de asemenea și obiecte de ceramică , țesături, împletituri, coșuri de nuiele, coliere din mărgele, ouă încondeiate sau cu mărgele. Spațiul este decorat cu covoarele de lână, confecționate manual.

Muzeul Etnografic „Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți Muzeul cu specific etnografic a fost înființat în anul 1934 în orașul Rădăuți la inițiativa unui grup de intelectuali locali, purtând inițial denumirea de "Muzeul de Antichități și Etnografie" fiind cel mai vechi muzeu etnografic din Moldova. Muzeul prezintă

elemente de artă populară bucovineană: ocupațiile

tradiționale, portul popular din zonă, țesături, scoarțe, traiste, cusături și broderii sculpturi în lemn, obiecte de ceramică neagră de Marginea și ceramică de Kuty, precum ouă încondeiate.

Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina este o institutie care a reusit sa transpună segmentul de spiritualitate definitorie pentru orice popor:traditia populară. Muzeul a fost creat in anul 1958 ca muzeu etnografic al zonei Humor. Tematica actuală a muzeului etnografic presupune o călătorie în universul spiritual al satului bucovinean de la sfărșitul sec. al XIX-lea, pe care vizitatorul îl poate înțelege parcurgănd principalele momente ale timpului calendaristic.

Muzeul Etnografic Ioan Grămadă Câmpulung Moldovenesc Expoziție de artă populară moldovenească care, cu peste 7.000.exponate adunate în 35 de ani de familia Grămadă., inaugurat în aprilie 1999. Muzeul prezintă exponate valoroase pentru istoria zonei:Molitfelnic, scris în alfabet chirilic (1834);Cazanie (1879);Cruce din lemn de tisă (1740); Plachetă cu Stema Moldovei (1508); Ștampila comunei Kympulung Moldow (1780); Primul dicționar enciclopedic ilustrat al limbii române (1926); Stampă țesută manual la Viena (1870); Tablou votiv cu domnitorii Moldovei și Țării Românești (1890); Harta vechilor provincii românești (1922).

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 35 UI Potenţialul turistic local de tip antropic 3.2 Obiectivele turistice antropice: RI. Informează clienţii despre obiectivele turistice antropice BUNURI ŞI VALORI ETNOGRAFICE

Fondul etnografic şi folcloric al judeţului Suceava pune în evidenţă talentul şi sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestei zone. Bogăţia elementelor etnografice este evidentă în Ţara Dornelor, Zona Câmpulungului, Rădăuți sau Humor, unde se mai păstrează şi astăzi vechile ocupaţii şi obiceiuri, precum şi un port popular autentic, lucrat cu o neîntrecută măiestrie artistică, exprimată în alcătuirea modelelor şi îmbinarea culorilor.

Câteva dintre aşezările cele mai vestite din acest punct de vedere sunt: Marginea,centru de ceramică neagră lustruită cu piatră; Rădăuți, centru de ceramică roșie; Dorna cu arhitectura specific bucovineană cu frumoase decoraţii exterioare, având motive florale sau geometrice; Satul muzeu Ciocăneşti renumit prin arhitectura și decorațiile caselor , covoarele care se fac aici şi pentru ouăle încondeiate; Cacica, un alt important centru ceramic; Vama renumit centru de confecţionare a cojoacelor; Moldovița, centru de încondeiere a ouălor; Fundu Moldovei ,centru de construcţie a instrumentelor populare şi de prelucrare artistică a lemnului; Cârlibaba cunoscută pentru portul popular şi ţesături de interior sau Arbore, cu o producție artizanală importantă de scoarţe şi ştergare.

Brodina, arta încondeierii ouălor și costume tradișionale huțule

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 36 UI Potenţialul turistic local de tip antropic 3.2 Obiectivele turistice antropice: RI. Informează clienţii despre obiectivele turistice antropice

GASTRONOMIA TRADIŢIONALĂ SUCEVEANĂ Gastronomia tradiţională suceveanăse remarcă prin elementele valoroase legate de un anumit mod de preparare a produselor alimentare, păstrat de-a lungul secolelor. fiind cunoscute si apreciate dincolo de granițele țării noastre. Gastronomia din Bucovina îmbină tradiții culinare diverse – ucrainene, poloneze, rusești, turcești, germane și austriece În practicarea turismului, această caracteristică reprezintă o resursă deosebit de valoroasă și „gustată” din plin de toți turiștii.

Dintre mâncărurile specifice zonei amintim: ciorba rădăuţeană, borşul de sfeclă roşie, rasolul din hrean cu smântână, balmoşul dornean, găluştele cu crupe, răciturile de porc, păstrăvul în cobză de brad, tocineii prăjiţi din „barabule”, supa de urechiușe, tochitura, mâncărica și ciorba de hribi, ciorba de leurdă, mâncărica de urzici, scrijele drobul de miel, mucenici moldovenești, pască, sărmăluțe în cuiburi de cinci, sărmăluțe în varză murată de Milisăuți, turtițe pe ,,șparhat”, mămăliguță cu smântână, plăcinte ,,poale-n brâu”, papanași, cozonac, frăguțe cu smântână.

La acestea se adaugă un bogat sortiment de siropuri și dulcețuri

ce folosesc materia primă

locală: afine,

zmeură, mure, frăguțe, coarne, căline, măceșe, soc, cireșe amare.

La capitolul băuturi există o gamă largă de aperitive alcoolice realizate din fructe: vișinată, cireșată, afinată, cornată, zmeurată. Băutură tradițională este țuica dublu distilată sau pălinca sau rachiul de sfeclă în comunitățile ucrainene. O băutură apreciată este berea de casă preparată din hamei și boabe de porumb.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 37 UI Potenţialul turistic local de tip antropic 3.2 Obiectivele turistice antropice: RI. Informează clienţii despre obiectivele turistice antropice FESTIVALURI ŞI SĂRBĂTORI

Viaţa în Bucovina este marcată de o serie de evenimente, sărbători şi festivaluri care au loc anual.

Aceste tradiţii vechi sunt bine păstrate în aceste locuri. Există multe ocazii de sărbătoare, în primul rând, sunt sărbătorile religioase, Crăciunul, Paştele şi sărbătorile Sfinţilor importanţi, apoi, mai sunt numeroase festivaluri etno-folclorice, la acestea pot fi adăugate alte manifestări culturale şi târguri. Între festivalurile şi sărbătorile religioase şi culturale, se numără: 

aprilie-mai: Suceava- „ Paştele în Bucovina”



24 iunie: Suceava- „Zilele Sucevei”- Hramul Sf. Ioan cel Nou de la Suceava



iunie: Suceviţa- „Urmaşii Movileştilor” - Zilele Culturii Suceviţei



iunie-iulie: Gura Humorului- Zilele Humorului- „Umor la … Gura Humorului”



iulie: Fălticeni- Zilele Municipiului; Festivalul Naţional de Folclor „Şezătoarea”



iulie: Vatra Dornei - Zilele Municipiului Vatra Dornei



iulie: Câmpulung Moldovenesc- Festivalul Internaţional de Folclor „Întâlniri Bucovinene” (parada

portului popular, spectacole folclorice, târg al meşterilor populari) 

august: Suceava - „Festivalul de Artă Medievală Ştefan cel Mare” din Cetate



august: Suceava- Festivalul Naţional de Dans „Hora de la Prislop”.



august: Ciocăneşti – „Festivalul Naţional al Păstrăvului”



august: Suceava –„Târgul Meşterilor Populari”



august: Câmpulung Moldovenesc- Zilele Câmpulungului



septembrie: Vama - Zilele Vamei – „Istorie, tradiţie şi turism”



septembrie: Câmpulung Moldovenesc- Târgul lăptarilor



decembrie: Suceviţa- „Am pornit să colindăm” – Festivalul Tradiţiilor şi Obiceiurilor de Iarnă



decembrie: Vatra Dornei- „Porniţi plugul Feţi Frumoşi” – Festival internaţional de datini şi obiceiuri

de iarnă

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 38 UI Potenţialul turistic local de tip antropic 3.2 Obiectivele turistice antropice: RI. Informează clienţii despre obiectivele turistice antropice Orașe de interes turistic SUCEAVA Prima atestare documentară scrisă despre Suceava datează din 10 februarie 1388, în timpul domnitorului Petru Muşat, care a mutat capitala Moldovei la Suceava.

Cele mai importante obiective turistice, pe care Suceava le oferă vizitatorilor săi sunt :  Cetatea de Scaun a Sucevei, situată pe un platou înalt, în partea de est, restaurată în ultimii ani, este o ctitorie a voievodului Petru Muşat, menţionată pentru prima oară într-un document din anul 1388.  Rămăşiţele Cetăţii Şcheia, aflate în partea de nord-vest a oraşului. Cetatea Şcheia a fost ridicată în sec.XIV sub forma unui romb cu latura de 36 m. în interior şi ziduri groase de 3 m. Cetatea este una dintre cele mai vechi cetăţi din Moldova şi a fost dărâmată in timpul domniei lui Alexandru cel Bun.  Ruinele Curţii Domneşti, aflate in zona centrală a oraşului de astăzi. Peste resturile unui palat de lemn datând din timpul domniei lui Petru Muşat, voievodul Ştefan cel Mare a ridicat o clădire de piatră, refăcută apoi, în cărămidă, de Vasile Lupu.  Biserica Beizadelelor, aflată în apropierea pieţii centrale a oraşului, denumită şi Biserica Domniţelor a fost fondată în 1642 de voievodul Vasile Lupu, cu rol de paraclis al Curţii Domneşti. Planul bisericii este un dreptunghi, având spre est o absidă circulara (interior şi exterior), iar spre vest un pridvor poligonal la exterior şi circular în interior. Turnul - clopotniţă este alipit bisericii pe latura de nord, iar înspre vest prezintă un subsol boltit a cărei funcţionalitate nu se cunoaşte încă.  Biserica Învierii a fost fondată în 1551 de soţia voievodului Petru Rareş, doamna Elena.

Construcţia păstrează planul iniţial intact, deşi a suferit modificări in timp. Biserica nu are turlă, în dreapta bisericii se află o frumoasă clopotniţă.  Muzeul Bucovinei, înfiinţat în anul 1900, expune interesante piese care evocă trecutul bogat în evenimente şi fapte eroice al locuitorilor meleagurilor sucevene, din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre; un interes aparte îl reprezintă "Sala tronului", în care, mobilier, costume şi alte obiecte reconstituie atmosfera de la curtea lui Ştefan cel Mare.  Muzeul de artă populară care funcţionează în clădirea fostului Han Domnesc, construcţie de la sfârşitul sec.XVI; adaposteşte colecţii de etnografie şi artă populară.  Biserica "Mirăuţi", ctitorie a lui Petru I Muşat (sec. XIV), a fost refăcută din temelii în sec.XVII şi restaurată în forma actuală la sfârşitul secolului trecut.În acest edificiu avea loc încoronarea domnitorilor Moldovei.  Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava – ctitorită de către Bogdan al III-lea cel orb și Ștefăniță Vodă între 1514-1522, de când datează şi urmele de pictură exterioară de pe faţa sudică.

Mănăstirea, cu obşte de călugări, adăposteşte in biserica sa moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceavaaduse în Suceava de către Alexandru cel Bun, în anul 1402 -prilej de pelerinaj a zeci de mii de credincioşi.  Biserica Sf. Dumitru, ctitorie a lui Petru Rareş din anii 1534-1535. Din punct de vedere arhitectonic păstrează caracteristicile stilului moldovenesc. Pisania, aşezată deasupra uşii de la intrare, în partea dreaptă, are in partea superioară doi îngeri ce poartă o cunună in interiorul căreia se află stema Moldovei, elemente de artă renascentistă. Turnul clopotniţa (înalt de 45 m) aflat în curtea bisericii a fost construit de Alexandru Lăpuşneanu in 1560, are baza pătrată, trei etaje şi un al patrulea construit în sec. al XIX-lea. Turnul păstrează încrustată pe una din laturile sale una dintre cele mai bine realizate steme ale Moldovei.

 Mănăstirea Zamca (armenească) a fost ridicată în 1606, pe un platou din partea de vest a oraşului de armenii refugiaţi în Moldova încă din sec.XVI. Este o mănăstire înconjurată de ziduri, având o poartă de intrare monumentală, boltită, pe latura de vest. Istoria consemnează că aici şi-a aşezat tabăra regele Sobieski în anul 1601  Biserica Sf Cruce- armeană  Biserica Sf Simion/Turnu Roșu - armeană  Statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare, opera sculptorului Eftimie Bârlădeanu, dezvelită în anul 1977, este amplasată pe înalţimea de unde Cetatea de Scaun domină oraşul.  Statuia lui Petru Muşat este situată in punctul zero al oraşului şi îl reprezintă pe domnitor, arătând cu degetul spre pământ, locul de zidire a Cetăţii de Scaun a Sucevei.  Parcul central, aflat în inima oraşului, adăposteşte două lucrări de artă: bustul compozitorului Ciprian Porumbescu şi bustul voievodului Petru Rareş.  Gara Ițcani gară de cale ferată din municipiul Suceava (România), care a fost construită în anul 1871 în satul Ițcani fiind între anii 1871-1918, gară de frontieră austriacă.Gara este o construcție cu două niveluri realizată după modelul unor gări austriece într-un autentic stil romantic, caracterizat printr-un plan dreptunghiular, bolți pe arce de ogivă, arce și arcade frânte la cheie, creneluri și turnulețe de colț, de factură neogotică. Peronul gării este acoperit și are o feronerie frumos lucrată. Gara impresionează prin măreția formelor și bogăția elementelor arhitecturale de factură neogotică.  Gara Suceava( cunoscută sub numele de Gara Burdujeni), este o copie la scară redusă a celei din Freiburg (Germania). Gara a fost deschisă în 1869, cu ocazia inaugurării căii ferate Roman-Suceava, făcând legatura la graniţă, între Regat şi Bucovina (aflată sub stăpânire austro-ungară). Până în 1960, sala principală era singura sală festivă din municipiu, în care se desfăşurau balurile CFR şi ale Primăriei.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 39 UI Potenţialul turistic local de tip antropic 3.2 Obiectivele turistice antropice: RI. Informează clienţii despre obiectivele turistice antropic Orașe de interes turistic CÂMPULUNG MOLDOVENESC Municipiu în judeţul Suceava, Câmpulung Moldovenesc se află la altitudinea de 600-650 m, in Depresiunea cu acelaşi nume. Nu departe se înalţă Rarăul şi Giumalăul, cei mai vestiţi munţi ai Bucovinei.

Câmpulung Moldovenesca devenit cu timpul o staţiune turistică tot mai renumită, beneficiind de condiţii naturale propice şi de obiective turistice numeroase.

După tradiţie, in apropiere de Câmpulung Moldovenesc, şi-ar fi găsit sfârşitul Molda, câinele de vânătoare al lui Dragoş Vodă, în apele râului pe care, mai apoi, l-a botezat Moldova. Statuia voievodului se află în zona centrală a oraşului. Cele mai importante obiective turistice pe care le întâlnim în Câmpulung Moldovenesc sunt: Muzeul „Arta lemnului ”; Colecţia de linguri a profesorului Ţugui; două monumente de arhitectură populară: Casele Grămadă şi Prundeanu; sera şi parcul dendrologic ale liceului „Dragoş Voda”; ulmul multisecular (cca 700 ani).

VATRA DORNEI Municipiul Vatra Dornei este situat în inima Carpaţilor Orientali la altitudinea de 800m, în Depresiunea Dornelor. Aşezat pe cursul superior al Bistriţei Aurii cu cel mai important afluent al său, Dorna, oraşul are o poziţie deosebit de favorabilă faţă de câteva importante căi de comunicaţie. Astfel Vatra Dornei este străbătută de cea mai importantă cale ferată ce face legătura între Moldova şi Transilvania.

De asemenea, Vatra Dornei se află pe şosele de importanţă naţională, ce leaga Moldova de Maramureş peste pasul Prislop şi de Transilvania peste pasul Tihuţa.

Legenda povesteşte despre o întâmplare din vremea domnitorului Dragoş Vodă.

Aflat la vânătoare în pădurile din zonă, lui Dragoş i-a apărut in faţă o căprioară. Sprintenă, căprioara s-a ferit mereu de săgeţile vânatorului, dar ostenita, s-a oprit să-şi tragă sufletul sub un brad cu trunchiul gros. Dragoş şi-a întins arcul, a ochit şi a tras. De după copac s-a auzit un strigăt omenesc de durere, iar căprioara a făcut un salt şi s-a pierdut în pădure. Dragoş s-a apropiat şi a văzut că în locul căprioarei a ucis o fată frumoasă pe care o chema Dorina. În amintirea ei, domnitorul a botezat locul Vatra Dorinei, devenită mai târziu Vatra Dornei de azi.

Municipiul Vatra Dornei este atestat documentar din anul 1410. Principalele puncte de atracţie de natură atropică sunt : clădirea în stil florentin a Primariei, edificata în anul 1897, gara Vatra Dornei Băi, construită în anul 1910, Vila Cembra - 1895, Izvorul Sentinela - 1896, Stabilimentul balnear şi Cazinoul – 1899. Dintre muzee amintim : Muzeul de etnografie şi folclor, Muzeul de ştiinţe ale naturii. Vatra Dornei este o staţiune balneo-climaterică renumită în special pentru izvoarele sale minerale şi pentru condiţiile de practicare a sporturilor de iarnă( pârtia de ski de pe Dealul Negru, având o lungime de 3000 m, fiind cea mai lungă pârtie de ski din ţară).

GURA HUMORULUI Oraşul este situat în depresiunea intramontană cu acelaşi nume, dezvoltată la

confluenţa Moldovei cu râul Humor, la o altitudine de 490m. La nord sunt culmile Obcinei Humorului, la sud Obcina Voroneţului iar la vest Obcina Mare. Aceşti munţi sunt bine împăduriţi, iar climatul de adăpost conferă oraşului un cadru plăcut şi pitoresc.Oraşul face parte din acel străbun ţinut al Bucovinei, unde nenumărate monumente şi vestigii ale trecutului sunt atestări ale statorniciei şi continuităţii poporului român.

Dintre obiectivele pe care le oferă oraşul amintim: muzeul etnografic, zona de agrement Lunca Moldovei, muzeul obiceiurilor populare din Bucovina(care a fost înfiinţat în 1959 şi deţine peste 2000 de piese adunate din bazinul mijlociu al Moldovei, precum şi din bazinul Dornelor; aici sunt expuse piese, după următoarea tematică : culesul din natură şi vânătoarea ; pescuitul şi albinăritul; păstoritul; agricultura, industria textilă casnică; ştergare decorative, ceramică de Păltinoasa, fierăritul şi prelucrarea artistică a lemnului; portul popular din bazinul Dornelor; portul popular din zona Câmpulung; podoabe de găteala pentru costumul de sărbătoare şi ştergare de cap (marame); portul din bazinul Humorului; interior ţărănesc.

Anual aici se organizează concursul de caricatură “Umor…La Gura Humorului”, care reuneşte cei mai buni caricaturişti din ţara. Oraşul Gura Humorului se recomandă ca bază de plecare spre cele două obiective turistice renumite din apropiere: Mănăstirea Humor (la nord) şi Mănăstirea Voroneţ (la sud).

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 40 UI Potenţialul turistic local de tip antropic 3.2 Obiectivele turistice antropice: RI. Informează clienţii despre obiectivele turistice antropice SATE TURISTICE Satele turistice sunt aşezări rurale pitoreşti bine constituite, situate într-un mediu nepoluat, păstrătoare de tradiţii şi cu un bogat trecut istoric, care în afara funcţiilor politico – administrative, sociale, economice şi culturale proprii, îndeplinesc sezonier sau în tot timpul anului şi funcţia de primire şi găzduire a turiştilor. Stabilirea tipurilor de sate turistice constă în relevarea specificului localităţilor rurale şi gruparea lor în câteva tipuri fundamentale, în vederea promovării în fiecare localitate a celor mai adecvate forme de turism, în funcţie atât de principalele caracteristici geografice, sociale şi economice, cât şi de principalele motivaţii şi opţiuni ale categoriilor de turişti care frecventează localitatea respectivă.

Judeţul Suceava are 379 de sate, grupate în 97 de comune. Aşezările rurale se disting după răspândirea lor în cele două regiuni naturale – de munte şi de podiş, care le-a imprimat diferenţieri în evolutie, formă şi structură, funcţie, mărime, densitate. La contactul dintre munţi şi regiunea deluroasă, în depresiunea Radauţi, dar şi în interiorul podişului Sucevei, se întalnesc sate mari, de peste 4000 – 5000 locuitori: Marginea şi Straja, al căror nume sugerează foarte bine pozitia lor pe o linie de contact geografic, apoi Arbore, Vicovu de Jos, Dumbrăveni, Bosanci..

Unele foste comune din această zonă, ca de exemplu Dolhasca, Vicovu de Sus, Liteni, cu peste 10 000 locuitori fiecare audevenit mai nou oraşe. În zona de munte, satele cele mai mari, situate pe văile principale, au în jur de 2000 – 2500 locuitori : Fundu Moldovei, Pojorâta si Păltinoasa pe Valea Moldovei, Ostra şi Stulpicani pe Suha, Moldoviţa, Vatra Moldoviţei şi Frumosu pe Valea Moldoviţei, Putna pe Valea Putnei, etc. Unele, cum sunt Vama şi Iacobeni, depăşesc chiar 3000 locuitori, dar marea majoritate sunt mijlocii şi mici. Satele din Podişul Sucevei au o structură adunată a gospodăriilor în vetre şi se caracterizează printr-o economie agricolă complexă şi cu trăsături tot mai pronunţat intensive,evidenţiindu-se cultura cerealelor, pomilor fructiferi şi creşterea animalelor.

Aşezările rurale din zona de munte au gospodăriile răsfirate în lungul văilor, cu nuclee de adunare la principalele confluenţe, sau risipite pe versanţii munţilor, uneori pana pe plaiurile superioare ale acestora.

Sunt specializate în creşterea bovinelor pentru lapte şi carne şi a ovinelor, în exploatările forestiere şi industriale extractive.

Spaţiul rural dispune de un bogat potenţial turistic care există atât în zonele montane, cât şi în cele submontane. Pe lângă monumentele istorice şi naturale de care sunt strâns legate, interesul turistic este crescut de existenţa unor valoroase resurse în câmpul biodiversităţii. O atracţie deosebită specifică zonei rurale o constituie numeroasele activităţi artizanalecare se practică şi astăzi, fiind transmise din generaţie în generaţie: pictarea icoanelor încondeierea ouălelor, meşteşugul lemnului (artizani care fabrică butoaie, sculptori în lemn, fabricanţi de instrumente muzicale tradiţionale), olărit (în special olăritul cu argilă neagră), sculptura în piatră, ţesutul şi lucrăturile din piele, blănărie, măşti populare.

Satele agroturistice mai renumite sunt : Arbore, Botoşana, Ciprian Porumbescu, Marginea, Moldova Suliţa- Izvoarele Sucevei, Pojorâta, Putna, Râşca, Slatina, Suceviţa. Vama, Vatra Moldoviţei.

ARBORE, se află la sud de Radauţi (19 km), pe râul Solca, afluent al Sucevei, şi poartă numele celebrei familii din vremea lui Ştefan cel Mare. In anul 1502, Luca Arbore, portarul Sucevei si hatman, sfetnic al lui Ştefan cel Mare , al fiului acestuia Bogdan al III-lea, precum şi al fiului lui Bogdan, Ştefan cel Tânar, (acesta din urmă l-a omorât pe Arbore, precum şi doi copii) a ridicat aici o biserică monumentală. In Arbore se află şi un interesant muzeu sătesc, cu caracter istoric si etnografic, rod al strădaniilor de o viaţa ale

săteanului autodidact Toader Hrib. Muzeul adăpostit în două camere şi în cerdacul casei, impresionează prin autenticitatea pieselor expuse, printre care se află şi adevărate unicate.

BOTOŞANA, este situat la 6 km de Arbore, aici aflându-se un interesant muzeu care sintetizează rezultatele cercetărilor arheologice efectuate în zonă ce au relevat o impresionantă continuitate de locuire dacică şi daco-romană, întinsă pe parcursul unui mileniu (sec.III Î.Ch– sec. VII D.Ch.). Aici , ca şi în localitatea vecină Cajvana, se află câte un stejar multisecular – monumente ale naturii. De stejarul din Cajvana este legată o legendă locală, care afirmă că el există de pe timpul lui Ştefan cel Mare , având deci o vechime de cca 500 de ani.

CĂLINEȘTI ENACHE- sat al comunei Dărmănești, al cărui nume vechi și câteva mărturii documentare arată viețuirea pe aceste meleaguri a populației de origine greacă. În sat se află biserica de lemn, monument de arhitectură, cu hramul Sf Dumitru, construită în anul 1794 în satul Frătăuții Vechi și strămutată în anul 1884 în satul Călinești-Enache.

CIPRIAN PORUMBESCU,comună de pe valea pârâului Stupca, la adăpostul pădurii, este situată între Gura Humorului (11 km) şi Suceava (15 km). Localitatea s-a numit iniţial Stupca, numele actual datorându-se compozitorului Ciprian Porumbescu (1853 – 1883), unul dintre reprezentanții de seamă ai muzicii româneşti.Aici s-a şi stins din viaţă, tânar, la vârsta de 30 de ani. Din cele peste 250 de lucrări ale sale, se pot aminti: „Crai Nou", „Balada", „Serenada". În localitate se află muzeul memorial „Ciprian Porumbescu" ce evocă sugestiv prin numeroase şi variate exponate viaţa şi opera compozitorului. Un alt aspect care reprezintă zona e faptul că în acest sat s-au descoperit cuptoare de ars teracotele, alături de zgure si smalţuri, precum şi fragmente de teracote rămase nesmălţuite, toate din vremea lui Ştefan cel Mare.

CIOCĂNEȘTI, a fost declarată comuna–muzeu în 2004, ca urmare a caracterului sau unitar și unic prin motivele traditionale sculptate pe fațadele caselor majoritătii gospodărilor din Ciocanesti și Botos.

Grija pentru moștenirea culturală a determinat câștigarea titlului de ,,Sat cultural al Romăniei”. În comuna Ciocanesti funcționează numeroase unitati cu caracter cultural: Ludoteca ,,La Furnica" (prima din Bucovina ), Casa de cultura ,,Florin Gheuca " din satul Ciocanesti;, Biblioteca comunala ,,Florin Gheuca " Ciocanesti;, Casa muzeu ,,Țăran Leonina " șise desfășăară manifestări culturale deja consecrate:Festivalul Național al Ouălor Încondeiate, Festivalul Național al Păstrăvului, Festivalul Național de Datini și Obiceiuri din străbuni MARGINEA, este una dintre cele mai importante comune din judeţul Suceava. Fiind situat la contactul Podişului Sucevei cu Obcina Mare, teritoriul comunei, ocupă în proporţii relativ egale cele doua forme de relief. Denumirea localităţii derivă de la poziţia geografică, fiind destul de sugestivă. Condiţiile cadrului natural sunt favorabile, comuna beneficiind de resursele podişului dar şi ale muntelui.

Poziţia de contact munte-podiş dar şi situarea satului la intersecţia a două importante reţele rutiere, favorizează dezvoltarea activităţilor comerciale, dar agricultura rămâne una din ramurile economice importante alături de industrie, turismul având mari perspective de dezvoltare. Localitatea şi-a câștigat un renume bine meritat prin tradiţia deosebit de valoroasă în meşteşugul olăritului. În sat există mai bine de 30 de familii de olari care produc renumita ceramică neagră, de diferite forme şi cu decoruri variate. De asemenea, aici vizitatorii pot urmări întregul proces tehnologic: pregătirea lutului, modelarea lui pe roata olarului, decorarea prin lustruire şi procesul final de ardere. O expoziţie permanentă cu vânzare pune la dispoziția vizitatorilor produsele de la Marginea. Ceea ce impresionează foarte mult pe turist în această zonă este arhitectura populară, al cărei specific este dat de casele şi porţile de lemn frumos ornamentate. Marginea este şi o străveche vatră folclorică, cu obiceiuri şi datini păstrate din străbuni, cu port bucovinean de o rara frumuseţe şi autenticitate.

MOLDOVA SULIŢA – IZVOARELE SUCEVEI, zonă cunoscută mai ales celor două râuri care izvorăsc din munţii din apropiere : Suceava şi Moldova. Tot aici se pot vizita câteva rezervaţii ştiinţifice interesante: Tinovul Lucina – Găina care adăposteşte mesteacănul pitic - relict al erei glaciare, şi Răchitişu Mare, unde se găseşte un alt relict glaciar – strugurele ursului, apoi Cheile Lucavei, precum şi vestita herghelie Lucina, centru de creştere şi dresare a cailor de rasă huţulă .Zona este celebră datorită populației de etnie huțulă care viețuiește aici din cele mai vechi timpuri, păstrându-și nealterate tradițiile specifice.

POJORÂTA, se află la câţiva kilometri de Câmpulung Moldovenesc, pe drumul european ce leagă Suceava de Bistriţa, având o poziţie pitorească, avantajoasă pentru turism, din această localitate

deschizându-se drumuri spre Mestecăniş – Vatra Dornei, spre Câmpulung şi, mai departe, la Vatra Moldoviţei, Voroneţ şi Humor, spre zonele etnografice Fundu Moldovei si Breaza şi, mai departe, spre Izvoarele Sucevei. De la Pojorâta poteci de munte duc spre Rarău si Giumalău. Local se pot face ascensiuni pe Măgura (1176 m), Muncelu (1302 m), Adam şi Eva (1047 m şi 1009 m). Având în vedere aceste elemente, Pojorâta se recomandă ca un centru important pentru excursii. De menţionat este faptul că în apropiere se află rezervaţia geologică „Clipele triasice de la Pojorâta".

PUTNA, este o vestită localitate din nordul Obcinelor Bucovinei, locul în care Ştefan cel Mare a înfăptuit prima ctitorie bisericească din lunga şi valoroasa sa serie de lăcaşuri construite în toată Moldova şi nu numai. În interiorul bisericii se află mormântul domnitorului, loc de pelerinaj al credincioşilor de pretutindeni. În cadrul mănăstirii se află un muzeu cu exponate de mare valoare. Tot în localitatea Putna, în cimitirul satului se află o biserică de lemn, atribuită domnitorului de legendă, Dragoş Vodă, şi adusă aici de Ştefan cel Mare din satul Volovăţ. În partea de est a satului, sub pădure, se află "Chilia lui Daniil Sihastrul", părintele duhovnic şi sfătuitorul lui Ştefan cel Mare.

RÂŞCA, comună situată în zona de contact a Subcarpaţilor Neamţului cu prelungirile Munţilor Stânişoarei, pe cursul superior al râului Râşca. În satul Râşca se află o mănăstire de călugări, ctitorie din 1540 – 1542 a lui Petru Rareş.

SLATINA, comună situată in zona de contact a Podişului Sucevei cu Munţii Stânişoarei, pe râul Suha Mică. În satul Slatina se află Mănăstirea Slatina (de maici), ansamblu monastic fortificat şi bine conservat, ctitorie din anii 1554 – 1561 a domnului Alexandru Lăpuşneanu.

SUCEVIŢA, este un sat pitoresc aşezat pe valea cu acelaşi nume în interiorul Obcinelor Bucovinei. Aici se aflã celebra Mănăstire Suceviţa, una dintre cele mai frumoase mănăstiri din ţară. Cu aspect de fortăreaţă mănăstirea are o biserică centrală cu picturi interioare şi exterioare de mare valoare artistică. Astfel a fost restaurată şi inclusă pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Suceviţa este şi o bogată zonă etno- folclorică.

VAMA, comună situată pe valea Moldovei, la confluenţa acesteia cu Moldoviţa. Aici se află o veche biserică de lemn, cu sculpturi şi crestături bogate, cu motive geometrice la grinzi, la stâlpi şi la portalul de intrare. La Vama, ca şi la Rădăuţi este renumită ceramica smălţuită. În partea de sud-vest, lângă şosea se află „stâlpul lui Vodă" monument ridicat de Mihail Racoviţa, după campania întreprinsă în Transilvania, împreună cu tătarii şi zaporojenii, împotriva ungurilor.

VATRA MOLDOVIŢEI, comună în judeţul Suceava, alcătuită din 3 sate, situată la poalele Obcinei Feredeului şi cele ale Obcinei Mari, pe cursul superior al râului Moldova. În satul Vatra Moldoviței se află Mănăstirea Moldovița.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 41

UI Trasee turistice locale 3.2 Zone de interes turistic RI. Prezintă trasee turistice locale Zonarea turistică a județului Suceava Resursele turistice de care dispune juețul Suceava sunt repartizate relativ uniform pe teritoriul său. În zonele urbane

predomină

obiectivele turistice de natură antropică, în zonele predominant rurale

proporțiile sunt aproximativ egale, iar zonele nepopulate-zonele montane înalte - se caracterizează printrun bogat potențial touristic natural.

Zonele turistice se concentrează în jurul marilor orașe dar cuprind și zonele rurale îndepărtate.

Astfel județul Suceava poate prezenta următoarea regionare turistică:

Zona Suceava

ZonaFălticeni Zona Siret

Zona Rădăuți

Zona Humor Câmpulung Moldovenesc

Zona Vatra Dornei

Fig 12. Zonele turistice ale județului Suceava

Toate cele 7 zone ale județului Suceava dispun de un potențial turistic bogat și variat, putându-se constitui în destinații turistice pentru practicarea diferitelor forme de turism: Turism de cunoaștere Ecoturism Turism cultural Turism sportiv Turism gastronomic Turism rural Turism religios Turism de evenimente Turism activ Turism de tratament Pentru valorificarea complex a potențialului turistic de care se bucură județul Suceava, se pot identifica diferite trasee turistice care să unească două sau mai multe zone turistice, cu programe atractive, diverse, inedite.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 42 UI Trasee turistice locale 4.2 Caracterizarea zonelor turistice RI. Prezintă trasee turistice locale Caracterizarea zonelor turistice În caracterizarea turistică a zonelor identificate la nivelul județului Suceava se va ține seama de : -Localizare -Căi de acces -Istorie -Structura așezărilor -Caracterul etnic -Resurse turistice antropice -Resurse turistice naturale -Forme de turism practicate -Personalități ale zonei -Atracții indedite -Legendele specifice -Alte particularități

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 43 UI Trasee turistice locale 4.3 Elaborarea de trasee turistice locale RI. Prezintă trasee turistice locale Traseul turistic este o cale de acces pietonal sau cu alt mijloc de deplasare, spre un element al patrimoniului turistic, marcat conform reglementărilor legale în vigoare, care face legătura cu un obiectiv turistic sau care traversează o zonă turistică, un masiv montan.

Stabilirea trasrelor turistice pentru turismul de masă, care să permită vizitarea și cunoaștea unei regiuni reprezintă un proces complex care presupune o bună cunoaștere a zonei și a particularităților sale.

Acest proces impune parcurgerea unor etape: Stabilirea tematicii sau preluare tematicii Stabilirea punctului de pornire Stabilirea destinației Identificarea variantelor posibile Analiza variantelor Selectarea variantei optime Traseul trebuie sa fie întocmit cu deosebita grijă, în asa fel ca deplasarea turistică să își atingă scopul. Pentru aceasta, traseul ales trebuie să indeplinească anumite condiții: să fie valoros în informații; sa fie interesant; să dispună de suficiente obiective; să nu fie obositor; să respecte tematica programului; să fie realizabil; să fie accessibil; să se bucure de un parcurs pitoresc; să corespundă din punct de vedere tehnic.

Procesul de stabilire a rutei se finalizează cu elaborarea unei o fișe de traseu: Tipul traseului Traseu religios în Bucovina Tema Mai multe confesiuni, o singură credință Traseu Suceava- Țibeni - Rădăuți- Sucevița- Cacica- Voroneț-Suceava Obiective Mănăstirea armeană Hagicadar turistice Biserica Reformată Țibeni Biserica ortodoxă Bogdana Rădăuți Tempul Mare Rădăuți Mănăstirea Sucevița Basilica Minor - Catedrala Catolică Cacica Mănăstirea Voroneț Traseul turistic stă la baza elaborării programului turistic

Obs.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 44 UI Trasee turistice locale 4.2 Elaborarea de trasee turistice locale RI. Prezintă trasee turistice locale Trasee turistice în județul Suceava.

Trasee turistice cu plecare din Suceava Suceava- Dragomirna - Radăuți – Putna - Marginea - Sucevita - Moldovița - Câmpulung Moldovenesc - Voroneț - Mănăstirea Humor - Stupca - Suceava (262 Km) Suceava - Dragomirna – Pătrăuți- Rădăuși - Putna - Marginea - Sucevița - Moldoviț - Cămpulung Moldovenesc - Vatra Dornei - Zugreni - Broșteni - Pasul Tarnița - Voroneț - Mănăstirea Humor Stupca - Suceava (380 Km) Suceava - Stupca - Mănăstirea Humorului - Voroneț - Gura Humorului - Mălini - Slatina - Baia Fălticeni - Probota – Hagicadar- Suceava (280 Km) Suceava - Fălticeni - Baia - Mălini - Slatina - Gura Humorului - Voroneț - Mănăstirea Humor - Stupca Suceava (161 Km) Suceava - Gura Humorului - Mănăstirea Humorului - Voroneț - Cămpulung Moldovenesc - Rarau Zugreni - Vatra Dornei - Campulung Moldovenesc -Moldovița - Sucevița - Marginea - Putna - Rădăuți Arbore - Cacica - Suceava (400 Km) Fălticeni - Râșca - Baia - Mălini - Slatina - Voroneț - Mănăstirea Humor - Suceava - Hagicadar Fălticeni (200 Km) Rădăuți - Putna - Marginea - Sucevița - Moldovița - Vama - Voroneț – Mănăstirea Umor - Cacica Solca - Arbore - Rădăuți (234 Km) Gura Humorului - Mănăstirea Humor - Cacica - Solca - Arbore - Rădăuți - Putna - Marginea - Sucevița - Moldovița - Vama - Voroneș - Gura Humorului (200 Km) C-lung Moldovenesc - Moldovița - Sucevița - Marginea - Putna - Rădăuti - Arbore - Solca - Cacica Manastirea

Humor

-

Voroneț

-

Slătioara

–

C-lung

Moldovenesc

(230

Km)

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 45 UI Trasee turistice locale 4.4. Prezentarea traseelor turistice locale RI. Prezintă trasee turistice locale Prezentarea traseului turistic Turismul este o activitate economică de mare utilitate scocială prin satisfacțiile pe care acesta le oferă. Una dintre aceste satisfacții se concretizează in plusul de cunoștințe pe care acesta îl dobândește formate pe baza informațiilor pe care turistul le primește pe parcursul actului turistic. De calitatea acestor informații este responsabil agentul de turism, cel care are sarcina de a facilita explorarea și cunoașterea turisticp a zonei/ localității/ obiectivului vizat. Pregătirea profesională pentru întâlnirea cu turiștii este una de durată, care poate să inceapă cu stabilirea și prezentarea unui traseu turistic, în sala de clasă.

Prezentarea unui traseu turistic trebuie să se realizeze după căteva reguli: se utilizează limba literară, corectă și inteligibilă; se folosește un limbaj de specialitate agreabil și nu sofisticat; se prezintă toate obiectivele prevăzute pe ruta propusă; se prezintă obiectivele în ordinea apariției lor pe traseu; se prezintă doar informațiile importante, nu se intră in detalii lipsite de valoare; prezentările sunt scurte şi la obiect; se menține un ritm susținut al prezentării; tonul vocii trebuie să fie în măsură să mențină interesul; nu se fac pauze mari în timpul prezentării se pot intercala în prezentare şi legende ori opinii personale bine fondate. prezentarea trebuie să se mențină consistentă,

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 46 UI Trasee turistice locale 4.4 Pezentarea de trasee turistice locale RI. Prezintă trasee turistice locale Obiectiveleturistice ale județului Suceava pot determina atractivitatea zonelor și pot fi valorificate prin diverse programe tematice derulate pe diverse trasee turistice: Mănăstirea Bogdana Mănăstirea Dragomirna Mănăstirea Hagigadar Mănăstirea Humor Mănăstirea Moldoviţa Mănăstirea Probota Mănăstirea Putna Mănăstirea Râșca Mănăstirea Slatina Mănăstirea Sucevița Mănăstirea Voroneț Muzee Atelierul de ceramică Colibaba (Rădăuți) Casa Muzeu Țăran Leonida (Ciocănești) Galeria Oamenilor de Seamă Fălticeni Muzeul Apelor Mihai Băcescu Fălticeni Muzeul Arta Lemnului (Câmpulung Moldovenesc) Muzeul Casa Preotului Bucovinean Pătrăuţi Muzeul de Artă Ion Irimescu (Fălticeni) Muzeul de Etnografie Samuil și Eugenia Ioneț (Rădăuți) Muzeul de Etnografie (Vatra Dornei) Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Cinegetică (Vatra Dornei) Muzeul de Istorie (Siret) Muzeul Etnografic al Comunei Ciocănești Muzeul Etnografic Ioan Grămadă (Câmpulung Moldovenesc) Muzeul Etnografic Marginea Muzeul Internațional al Ouălor Încondeiate (Moldovița) Muzeul Național al Ouălor Încondeiate (Ciocănești) Muzeul Mănăstirii Dragomirna Muzeul Memorial Ciprian Porumbescu Muzeul Oului (Vama) Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina (Gura Humorului) Muzeul Satului (Moldovița) Biserici Basilica Minor (Cacica) Biserica Adormirea Maicii Domnului (Baia) Biserica Adormirea Maicii Domnului (Câmpulung Moldovenesc) Biserica Adormirea Maicii Domnului (Fălticeni) Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) (Ilișești) Biserica Adormirea Maicii Domnului (Ilișești) Biserica de lemn Intrarea în Biserică (Putna) Biserica de lemn Sfântul Dumitru (Sbierenilor)

(Mănăstioara) Biserica de lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (Moara Nica) Biserica Greco-Catolică Scimbarea la Față (Siret) Biserica Greco-Catolică Adormirea Maicii Domnului (Cacica) Biserica Înălțarea Sfintei Cruci (Volovăț) Biserica Nașterea Maicii Domnului (Rădăuți) Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (Siret) Biserica Romano Catolică Nașterea Sfintei Fecioare Maria (Rădăuți) Biserica Romano-Catolică Nașterea Sfintei Fecioare Maria (Siret) Biserica Romano-Catolică Sfânta Treime (Gura Humorului) Biserica Sfânta Cruce (Pătrăuți) Biserica Sfânta Fecioară (Catedrala Catolică) (Baia) Biserica Sfânta Treime (Siret) Biserica Sfântul Gheorghe (Albă) (Baia) Biserica Sfântul Ilie Biserica Sfântul Ioan cel Nou (Cacica) Biserica Sfântul Onufrie (Mănăstioara) Biserica Sfântul Nicolae (Bălinești) Biserica Sfântul Nicolae (Colacu) Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (Gura Humorului) Biserica Sfinții Enoh Ilie și Ioan Teologul (Dragomirna Mică) Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena (Gura Humorului) Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena (Siret) Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (Arbore) Catedrala Pogorârea Sfântului Duh (Rădăuți) Alte atracții Acumularea Rogojești Arborele pagodelor (Ginkgo biloba) (Siret) Casa lui Simeon Florea Marian (Siret) Casa Sbierenilor (Siret) Casa Sidorovici (Gura Humorului) Colțul Zoologic Șoimaru (Ilișești) Dumbrava Minunată Gara CFR Gura Humorului (Oraș) Gara CFR Siret (veche) Mocănița Huțulca Moldovița Parcul Zoologic Rădăuți Peștera Vrăjitoarelor Salina Cacica Spitalul de Neuropsihiatrie Cronică Infantilă Siret

Școala Gimnazială Numărul 1 (Gura Humorului) Şcoala Gimnazială Petru Comarnescu (Gura Humorului) Sinagoga Mare (Gura Humorului) Templul Mare Evreiesc (Siret) Case memoriale Casa Memorială Ciprian Porumbescu Casa Memorială Nicolae Labiș (Mălini) Casa Memorială Mihail Sadoveanu Fălticeni Colecţii etnografice Colecția de linguri din lemn profesor Țugui Ioan și Elisabeta (Câmpulung Moldovenesc) Monumente istorice Banca Comercială Română (BCR) (Câmpulung Moldovenesc) Banca Națională (Rădăuți) Băile Vatra Dornei Bustul lui Eudoxiu Hurmuzachi (Rădăuți) Bustul lui George Enescu (Vatra Dornei) Bustul lui Ioan Neculai (Fălticeni) Cazinoul Vatra Dornei Cimitirul Evreiesc Gura Humorului Cimitirul Medieval Evreiesc Siret Gara CFR Rădăuți Gara CFR Vatra Dornei Gara CFR Vatra Dornei Băi Gospodăria Elena Velearovschi (Mănăstirea Humorului) Hanul Siret Izvorul Santinela (Vatra Dornei) Izvorul Unirea (Vatra Dornei) Judecătoria Gura Humorului Liceul Eudoxiu Hurmuzachi (Rădăuți) Liceul Tehnic Lațcu Vodă (Siret) Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial (Rădăuți) Mormântul lui Ciprian Porumbescu Mormântul lui Mihai Horodnic (Rădăuți) Mormântul lui Rudolf Neubauer (Rădăuți) Mormântul lui Samuil şi al Eugeniei Ioneţ (Rădăuți) Mormântul lui Vasile Niculescu (Rădăuți) Primăria Câmpulung Moldovenesc (veche) Primăria Municipiului Vatra Dornei Primăria Orașului Gura Humorului Primăria Siret (veche) Ruinele bisericii Humorul Vechi Sala Oglinzilor (Primăria Municipiului Vatra Dornei) Sinagoga Vatra Dornei Statuia lui Ciprian Porumbescu Statuia lui Mihail Sadoveanu (Fălticeni) Stâlpul lui Vodă (Vama) Spitalul Municipal Sfânții Doctori Cosma și Damian (Rădăuți) Templul Mare (Rădăuți) Monumente de for public Bustul lui Mihai Eminescu (Câmpulung Moldovenesc) Bustul lui Mihai Eminescu (Fălticeni) Bustul Olgăi Kobyleanska (Gura Humorului) Bustul lui Simeon Cobilanschi (Gura Humorului)

Bustul lui Traian Popovici (Colacu) Crucea Talienilor Monumentul ostașilor români căzuți în luptele din august 1944 (Mălini) Monumentul statuar Dragoș Vodă și Zimbrul (Câmpulung Moldovenesc) Monumentul Tuturor Eroilor Neamului (Fălticeni) Statuia Grănicerului (Fălticeni)

4. Sugestii referitoare la evaluare Pentru programele de educație și formare, momentele când se realizează principalele categorii de evaluări sunt: la început, pe parcursul procesului de învăţământ şi la sfârşitul lui.În funcţie de acestea, se definesc şi următoarele trei tipuri de evaluare: evaluarea iniţială, evaluarea pe parcurs şi evaluarea finală.

Evaluarea iniţială are rolul de a verifica dacă elevul deţine cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru a putea parcurge cu succes toate conţinuturile formării pe care le propune modulul ,,Potenţialul turistic local” Evaluarea formativă oferă cadrului didactic feedback-ul procesului de predare şi învăţare. Evaluarea formativă se realizează în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării. Prin acest tip de evaluare profesorul identifică nivelul de cunoştinţe şi abilităţi dobândit de către elev şi gradul de pregătire al acestuia pentru dobândirea de noi competenţe.Evaluarea continuă a activităţii elevilor în cadrul modulului ,,Potenţialul turistic local” se va realiza pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP-uri, ţinând cont de aspectele critice identificate pentru agregarea rezultatelor învățării specifice domeniilor de competenţe cheie: Probe orale prin care elevul demonstrează că este capabil să recunoască competenţele membrilor echipei şi să coreleze propriile sarcini referitoare la identificare sau la prezentarea obiectivelor turistice locale, cu cele ale echipei.

Probe aplicative (tip joc de rol, simularea) prin care elevul demonstrează că este capabil să perceapă poziţia individuală faţă de ceilalţi, să-şi asume sarcinile ce derivă din poziţia sa în echipă, să efectueze activităţi iniţiate în grup, să-şi asume rezultatele individuale şi pe cele ale echipei..

Probe practice prin care elevul demonstrează că este capabil să manifeste spirit critic şi autocritic precum şi că este capabil de întrajutorare, dezvoltând competențe de sensibilizare si exprimare culturală Probe aplicative prin care elevul trebuie să demonstreze că este capabil să identifice cerinţele specifice locului de de muncă.

Probe practice de evaluare prin care elevul demonstrează că poate îndeplini sarcini în cadrul echipei şi că este capabil să se încadreze în cerinţele de timp pentru efectuarea unor operaţii simple.

Probe prin care elevul demonstrează că este capabil să identifice sursele de informare necesare executării sarcinilor specifice locului de muncă.

Probe scrise de evaluare prin care elevul demonstrează că este capabil să îşi asume propriile decizii.

Instrumentele de evaluare pot fi diverse, adaptate la situaţiile specifice de evaluare (probe orale, scrise şi practice, tradiţionale şi alternative) Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Fişe de monitorizare a progresului; Fişe pentru evaluarea/ autoevaluarea abilităţilor;

Teste de verificare a cunoştinţelor cu: itemi cu alegere multiplă, itemi cu alegere duală, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme; Fişa de autoevaluare a capacităţii colaborative; Lista de verificare a proiectului; Brainstorming; Planificarea proiectului; Jurnalul elevului; Prezentare.

Evaluarea finală a modulului sau evaluarea sumativă verifică dacă au fost dobândite toate rezultatele învăţării asociate modulului ,,Potenţialul turistic local’’ .

Evaluarea va cuprinde şi activităţi practice în care se va urmări atingerea competențelor cheie: dacă elevul este capabil să lucreze în echipă, să facă o prezentare sau să conceapă un text pe un subiect dat . Evaluarea finală se recomandă să se realizeze printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de predare/ învăţare. Aceasta informează asupra îndeplinirii gradului de dobândire a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor. Instrumentele de evaluare finală sunt proiectate în funcţie de conţinutul modulului şi de specificul colectivului de elevi pentru care se pregăteşte proba de evaluare: Proiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi; Studiul de caz - care constă în descrierea unui traseu turistic și/ sau prezentarea unui obiectiv turistic; Portofoliul - care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare, Cadrele didactice vor explica întotdeauna ce se aşteaptă de la evaluarea sumativă şi vor discuta şi negocia cu elevii criteriile de evaluare pentru o încheiere cu succes a modulului încurajându-i pe elevi să se autoevalueze sau să se evalueze unul pe celălalt.

Cadrele didactice vor păstra toate evidenţele evaluării pentru a putea dovedi atingerea rezultatelor învăţării şi a criteriilor din standardul de pregătire şi curriculum.

Exemplificarea evaluării rezultatelor învăţării: Activitatea de învăţare: Elaborarea unui traseu turistic.

Rezultate ale învățării evaluate: Cunoștințe

Abilități

Identificarea zonelor locale de interes Elaborarea hărții traseelor turistic turistice din județul Suceava Stabilirea traseelor turistice locale și Prezentarea traseelor elaborarea hărților. turistice locale .

Identificarea obiectivelor turistice de Descrierea traseelor pe traseele propuse turistice locale Prezentarea traseelor turistice

Atitudini Manifestarea gândirii criticii și creative în conceperea și elaborarea hărților turistice locale, sub supraveghere Implicarea activă în elaborarea materialelor grafice și descriptive.

Respectarea eticii profesionale în munca desfășurată

Activitatea de învăţare: Elaborarea unui traseu turistic.

Obiective: o Să identifice cel putin 2 zonele pretabile stabilirii unui turistic; o Să întocmească un traseu turistic adaptat configurației geografice și culturale din zonele alese.

Criterii și indicatori de realizare și ponderea acestora Nr. crt.

1.

2.

3.

Criterii de realizare şi ponderea acestora Primirea şi planificarea sarcinii de lucru

Realizarea sarcinii de lucru

Prezentarea şi promovarea sarcinii realizate

Indicatorii de realizare şi ponderea acestora

Selectarea materialelor de documentare și a softurilor specifice pentru elaborarea unui traseu 30% turistic.

Selectarea informațiilor necesare pentru elaborarea traseului turistic.

Activitatea individuală pentru elaborarea unui traseu turistic adaptat particularităților zonei.

Colaborarea în pereche pentru analiza variantelor 40% de trasee propuse.

Colaborarea în grupe mari pentru discutarea soluțiilor oferite și configurarea produsului final.

Prezentarea hărții turistice concepute.

Argumentarea variantei propuse.

30% Asimilarea și transmiterea corectă a informațiilor.

100% Total

Puncta j 20%

6

80%

24

40%

16

30%

12

30%

12

40% 40%

12 12

20%

6 100 p

Fișa de evaluare a activității: Numele elevului: Data: Nr. crt.

1.

2.

3.

Criterii de performanță Selectarea materialelor de documentare și a softurilor specifice pentru elaborarea unui traseu turistic.

Selectarea informațiilor necesare pentru elaborarea traseului turistic.

Activitatea individuală pentru elaborarea unui traseu turistic adaptat particularităților zonei.

Colaborarea în pereche pentru analiza variantelor de trasee propuse.

Colaborarea în grupe mari pentru discutarea soluțiilor oferite și configurarea produsului final.

Prezentarea hărții turistice concepute.

Argumentarea variantei propuse.

Asimilarea și transmiterea corectă a informațiilor.

Total

Punctaj Maxim Acordat 6 24 16 12 12 12 12 6 100 p

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor subiectelor I, II si III se acordă 90 de puncte. Din oficiu se acordă10puncte.

• Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.

Subiectul I

(30 puncte)

I.1. Încercuiți pe foaia de test litera care corespunde variantei de răspuns pe care o considerați corectă, pentru cerințele de mai jos: (10 puncte) 1.Precizați care dintre următoarele elemente se înscriu printre particularitățile potențialului turistic natural al județului Suceava: a) prezența aerosolilor b) existența emanațiilor de sulf c) existenta emanațiilor de CO2 d) prezența lacurilor terapeutice 2. Precizați care dintre următoarele localități din județul Suceava România dispune de ape clorurosodice a) Moldovița b) Vama c) Rădăuți d) Cacica 3. Se încadrează în categoria factorilor de cură: a) aeroionizarea b) granulația c) mineralizarea d) nebulozitatea 4.Zona bioclimaterică a Depresiunii Dornelor se caracterizează prin existența unui: a)bioclimat tonic b) bioclimat sedativ c) bioclimat solicitant d) bioclimat stimulent 5. Obiectivele turistice religioase reprezintă motivația principală pentru următoarele forme de turism: a) agrement b) cunoaștere c) odihnă d) pelerinaj 6. Județul Suceava este cunoscut pentru obiectivele sale turistice antropice de tipul: a) cetăți medievale fortificate b) biserici cu fațadă picată c) muzee de artă d) cetăți dacice 7. Hanul Domnesc este un obiectiv turistic de tipul: a) muzeu etnografic; b) casă memorială; c) muzeu de istorie d) muzeu de științe ale naturii 8. Cetatea de Scaun a Sucevei a fost atestată documentar în anul: a) 1487 b) 1488 c) 1388

d) 1466 9. ,,Satul cultural al României” este distincția acordată localității: a) Vama b) Ciocănești c) Iacobeni d) Lucina 10. Între evenimentele specifice județului Suceava, se numără: a) Festivalul păstrăvului b) Festivalul crapului c) Festivalul clătitelor d) Festivalul sarmalelor *Instrucţiuni pentru elevi Întrebările au un singur răspuns corect. Se va acorda punctaj doar în cazul identificării răspunsului corect. În cazul bifării mai multor răspunsuri, nu se va acorda punctaj la respectivul item I.2 Precizaţi-vă opinia pe foaia de test, notând în fața fiecărui enunţ (A) dacă îl considerați adevărat si (F). pentru cel pe care îl considerați a fi fals.

(10 puncte) ………1. Potențialul turistic poate fi de tip natural și de tip antropic. ………2. Altitudinea relieful județului Suceava, scade, de la est spre vest. ………3. Muzeul Apelor se află în municipiul Suceava. .……...4. În localitatea Rădăuți se află un centru de ceramică roșie. ……...5. Pe teritoriul județului Suceava nu există rezervații naturale.

I.3 In coloana A sunt prezentate obiective turistice religioase iar in coloana B caracteristici ale acestora. Asociati fiecarei cifre din coloana A, litera corespunzatoare din coloanaB. (10 puncte) Caracteristici ale produselor turistice Răspuns a. Necropola Mușatinilor 1b. Ctitoria lui Anastasie Crimca 2c. Capela Sixtină a Orientului 3d. Prima Catedrală Mitropolitană 4e. Cea mai mică ctitorie ștefaniană 5f. Are pridvor deschis,gropniță și tainiță *Instrucţiuni pentru elevi: Pentru rezolvare, treceți răspunsul în coloana corespunzătoare din dreapta tabelului.

Tipuri de produse turistic 1. Voroneț 2. Mănăstiea Humorului 3. Biserica Pătrăuți 4. Mănăstirea Putna 5. Mirăuți

Subiectul. II. II.1 Minoritățile etnice contribuie la dezvoltare patrimoniului cultural:

(25 puncte) (10 puncte)

1. Enumerți 6 onrități etnice din județul Suceava.

2. Care este minoritatea etnică ce și-a lăsat amprenta asupra localității Cacica și ce obiective reprezentative pentru cultura acestora se pot vizita aici?

3. Care dintre etniile prezente pe teritoriul județului, și-a împrumutat numele unei rase de cai?

4. Precizați cine au fost cei pe care Nicolae Iorga i-a numit ,,părinții Moldovei și enumerați 4 edificii religioase care le aparțin.

5. Care sunt cele mai importante locuri de pelerinaj religios cu caracter ecumenic din județul Suceava.

6. Numiți două festivaluri cu specific multicultural care se desfășoară în județul Suceava.

II.2 Completați pe foaia de test, spațiile libere din enunțurile următoare, cu termenii corespunzători astfel încât enunțurile să fie corecte.

(10puncte) 1. Ctitorul Mănăstirii Dragomirna este …………(1)………………………………………………

2. Supa de urechiușe este un preparat specific etniei………(2)…………oferit la Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.

3. Scara lui Climax este o ……(3)………….....ce apare pe peretele………(4)………….. al …….(5)……………..

4. Codrul secular de la Slătioara este o rezervație….…….(6)……… iar Pietrele Doamnei, se constituie într-o rezervație ………..(7)……………….

5. Nămolurile terapeutice din Bazinul Dornelor poartă numele de …………..(8)……………..și se extrag din ………….(9)………….. sau………………(10)…………………....

Instrucţiuni pentru elevi : Pentru rezolvare, completaţi spaţiile libere cu termenii corespunzători.

Subiectul. III.

(35 puncte)

III.1 Sunteți elev practicant într-o agenție de turism și sunteți în situația de a oferi informații despre ansamblul mănăstiresc Dragomirna. Realizați acest lucru, precizând date referitoare la : - Localizare; - Anii construcției elementelor ansamblului, ctitor, structură.

- Minim 5 caracteristici ale obiectivului

10p 10p

III.2.

1. Enumerați pe foaia de test, obiectivele turistice premiate cu ,,Mărul de aur”.

2. Localizați pe hartă obiectivele turistice premiate cu ,,Mărul de aur”. 10 puncte

BAREM DE CORECTARE Profilul Servicii, Domeniul Turism şi alimentaţie clasa a Xa • Sepuncteazăoricarealteformulăriderezolvarecorectăacerinţelor.

• Nuseacordăpunctajeintermediare,alteledecâtceleprecizateexplicitprinbarem..

• Seacordă10punctedinoficiu.Notafinalăsecalculeazăprinîmpărţirepunctajuluitotalacordat la10.

SUBIECTULI

(30depuncte) I.1.

10puncte 1.c 2.d 3.a 4.a 5.d 6.b 7.a 8.c. 9.b 10.a Seacordăcâte1punctpentrufiecarerăspunscorect.

Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte I.2.

10 puncte 1. A 2.F 3.F 4.A 5.F Seacordăcâte2 punctepentrufiecarerăspunscorect.

Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte I.3.

10 puncte 1.c 2.f 3.e 4.a5.d Seacordăcâte2 punctepentrufiecarerăspunscorect.

Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte Subiectul. II. (25 puncte) II.1 15 puncte 1. Categorii de minorități etnice: armeni, evrei, germani, ucraineni, polonezi, ruși lipoveni, italieni, huțuli, maghiari.

3 puncte Pentru fiecare element identificat corect se acordă câte 0,5 puncte.

Pentru răspuns parțial sau parțial corect se acordă punctajul specificat prin barem.

Pentru răspuns incorect sau pentru lipsa acestuia se acordă 0 puncte 2. Localitatea Cacica deține un număr mare de etnici polonezi. Obiectivele turistice sunt: - salina Cacica - Biserica Sf. Varvara - Catedrala romano-catolică2 puncte Pentru fiecare element identificat se acordă câte 0,5 puncte.

Pentru răspuns parțial sau parțial corect se acordă punctajul specificat prin barem.

Pentru răspuns incorect sau pentru lipsa acestuia, se acordă 0 puncte.

3. În Obcinile Bucovinei, viețuiește populația huțulă care și-a împrumutat numele singurei rase de cai autentice - calul huțul.

1 punct Pentru răspuns corect corect , se acordă câte 1 punct.

Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte.

4. Armenii au fost numiți de către Nicolae Iorga ,,părinții Moldovei” iar principalele obiective religioase care le aparțin, sunt: Mănăstirea Zamca, Biserica Sf Simion, Biserica Sf Cruce, Mănăstirea Hagicadar.

4 puncte Pentru răspuns corect și complet se acordă cate un punct pentru fiecare obiectiv enumerat Pentru răspuns incomplet se acordă punctaj corespunzător, în funcție de barem și răspuns.

Pentru răspuns incorect sau pentru lipsa acestuia, se acordă 0 puncte 5. Hagicadar - armeni ortodocși Catedrala romano Catolică de la Cacica - catolici Mănăstirea Sf, Ion cel nou de la Suceava- ortodocși 3 puncte Pentru fiecare răspuns corect corect , se acordă câte 1 punct.

Pentru răspuns parțial corect se acordă jumătate din punctaj.

Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte

Festivalul ,,Conviețuiri” Festivalul ,,Întâlniri Bucovinene” 2 puncte Pentru fiecare răspuns corect corect , se acordă câte 1 punct.

Pentru răspuns incomplet acordă punctajul corespunzător Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte II.2 10 puncte 1-Anastasie Crimca, 2- armene, 3- frescă, 4-nordic, 5-mănăstirii Sucevița , 6- forestieră, 7- mixtă, 8nămoluri de turbă, 9- turbării, 10- tinoave.

Pentru fiecare termen corect identificat se acordă câte 1 punct Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 punc Subiectul. III. 35 puncte III 1 25 puncte - Localizare - 10 km de Suceava, în loc Mănăstirea Dragomirnei 1p 6.

- Date istorice: anii construcției ansamblului/ ctitor 1602- Biserica din cimitir - Anastasie Crimca 1609- Biserica mare - Anastasie Crimca 1627- Zidurile de incintă - Miron Barnovschi *structură: pridvor închis, pronaos, naos, altar plan de navă, fără abside laterale 5 caracteristici ale obiectivului - cea mai zvelta construcție a perioadei, 42 m înălțime - are turlă pe naos deși nu este ctitorie domnească - este decorată cu piatră cioplită - decorația exterioară este simplă, se rezumă la un brâu torsadă; - turla este bogat decorată cu motive geometrice în stil georgian - în pronaos se află mormântul ctitorului - are un bogat muzeu cu exponate valoroase

1X3=3p 1X3=3p 1X3=3p 1X3=3p 1X2=2p 5X2=10p

25 puncte Pentru fiecare precizare corectă, se va acorda punctajul specificat.

Pentru oricare 5 caracteristici identificate se va acorda punctajul specificat.

Pentru răspuns incomplet, punctajul se va diminua corespunzător.

Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte III.2 10 puncte Pentru enumerarea corectă a celor 5 acordă 5 puncte 1X5 =5 p Pentru plasarea corectă pe hartă obiectiv se acordă 5 puncte 1X5=5 Pentru răspuns parțial corect, se corespunzător punctajul Pentru răspuns greșit sau in lipsa acordă 0 pu

Arbore

Sucevița

obiective se

Humor

a fiecărui diminuează

Voroneț

acestuia se Moldovița

5.Bibliografie: 1. Hurmuzescu, D., Manualul agentului de turism, Editura THR- CG, București, 2000 2. Luca, C.; Hurmuzescu, D., Manualul practic al agentului de turism, Editura THR, București, 2004 3. Stănciulescu, G.,Manageentul operațiunilor agenției de turism. Editura All Beck, București, 2002