Europa este mai mult decât crezi

Pentru CĂ:

leagă mai bine subiectele abordate.

 Consiliul Europei acţionează în vederea apărării drepturilor omului, democraţiei şi a preeminenţei dreptului în Europa.

Este şi cea mai veche instituţie politică europeană;  Consiliului Europei este organizaţia cărea i se datorează elaborarea şi adoptarea singurei convenţii internaţionale privind drepturile omului cu forţă executorie;  Consiliul Europei tinde să găsească soluţii pentru problemele principale cu care se confruntă societăţile, inclusiv rasismul, discriminarea minorităţilor, protecţia copiilor, excluderea socială, lupta împotriva terorismului, crima organizată şi corupţia, dependenţa de droguri, violenţa împotriva femeilor şi copiilor, traficul de fiinţe umane, bioetica şi clonarea, protecţia mediului, calitatea medicamentelor şi protecţia sănătăţii. Soluţionarea acestor probleme majore contemporane va fi posibilă numai prin dezvoltarea unei cooperări între toate statele membre;  Consiliul Europei recunoaşte importanţa societăţii civile şi cooperează în mod activ cu organizaţiile neguvernamentale;  Sunt oferite diferite oportunităţi de a participa la seminare pan-europene de instruire a cadrelor didactice. eurOPA eSte MAI MuLt DeCÂt CreZI

Care este scopul acestor fişe?

Fişele de informare se adresează elevilor începând cu vârsta de 12 ani. Ele prezintă subiecte importante şi uneori complexe, formulate în termeni clari şi pe înţelesul tuturor. Acest dosar educativ include de asemenea ilustraţii şi citate ale unor personalităţi celebre care elucidează esenţa subiectului şi ajută elevii să înţe-

Cum trebuie utilizate aceste fişe?  Fiecare fişă abordează o temă specială sau subiecte înrudite.  Fişele de activitate oferă sugestii de aprofundare a unor subiecte în clasă.  Fişele conţin glosare care explică anumiţi termeni.  Sunt indicate legăturile între fişe pentru a evidenţia relaţia între diferite subiecte.  Unele fişe conţin adresele electronice ale Consiliului Europei unde pot fi accesate informaţii suplimentare sau publicaţii.

PrOGrAMuL De InStruIre «PeStALOZZI» Pentru CADreLe DIDACtICe

Timp de treizeci de ani Consiliului Europei organizează ateliere de lucru europene pentru cadrele didactice privind o multitudine de subiecte prioritare. Aceste ateliere de lucru vă permit să:  Întâlniţi colegi din întreaga Europă şi să faceţi schimb de experienţă;  Descoperiţi realizările noi sau inovatoare în sectorul învăţământului;  Participaţi la dezbateri privind priorităţile din învăţământ pe plan european. În fiecare an, peste 2000 de învăţători europeni participă la ateliere de lucru, 500 dintre aceştia beneficiind de rambursarea costurilor de călătorie. Informaţii actualizate în mod regulat sunt disponibile la: www.coe.int/pestalozzi

PENTRU MAI MULTE INFORMAŢII!

Consultaţi pagina web a Consiliului Europei pentru a afla ultimele noutăţi privind activităţile organizaţiei, zilele tematice, chestionarele disponibile şi aflaţi de ce “Europa este mai mult decât crezi”! Aflaţi mai multe despre publicaţiile Consiliului Europei disponibile pentru a fi procurate la adresa: www.book.coe.int www.coe.int

www.coe.int/pestalozzi

www.book.coe.int

WINSTON CHURCHILL (30 noiembrie 1874 – 24 ianuarie 1965)

Politician britanic şi laureat al Premiului Nobel în domeniul literaturii. A exercitat funcţia de Prim Ministru al Regatului Unit în perioada 1940 - 1945, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, şi ulterior în perioada 1951 - 1955. (fişa 1)

ANDREI SAKHAROV (21 mai 1921 – 14 decembrie 1989)

Fizician sovietic, specialist în fizică nucleară şi militant al drepturilor omului. Sakharov a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1975. Premiul Sakharov, numit astfel în onoarea fizicianului, a fost creat în 1988 şi este decernat anual de către Parlamentul European persoanelor şi organizaţiilor care acţionează în apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. (fişa 2) SIMONE VEIL (13 iulie1927) Membru al Academiei franceze, Simone Veil este un judecător şi politician francez care a exercitat funcţiile de Ministru al Sănătăţii în Guvernul francez, de Preşedinte al Parlamentului European şi ulterior de Ministru pentru Afaceri Sociale, Sănătate şi Oraşe în cadrul Guvernului francez. (fişa 3)

‘

PABLO PICASSO (25 octombrie 1881 – 8 aprilie 1973)

Pictor, sculptor şi artist grafic, născut la Malaga (Spania), Picasso a fost forţa majoră a artei secolului 20. (fişa 4)

JOHANN WOLFGANG VON GOETHE (28 august 1749 – 22 martie

1832) Scriitor german, autorul unor opere poetice, teatrale, literale, teologice, umaniste şi ştiinţifice. Institutul cultural al Germaniei poartă numele său, Institutul Goethe. (fişa 5)

‘ KRZYSZTOF KIESLOWSKI (27 iunie 1941 – 13 martie 1996)

Regizor de cinema şi scenarist polonez renumit, care a explorat aspectele sociale şi morale ale contemporanietăţii. (fişa 6)

KOFI ANNAN (8 aprilie 1938)

Diplomat ganez care a exercitat funcţia de cel de-al şaptelea Secretar General al Naţiunilor Unite de la 1 ianuarie 1997 până la 1 ianuarie 2007. Kofi Annan şi Naţiunile Unite au obţinut împreună Premiul Nobel pentru Pace în 2003 (fişa 7)

MARIE CURIE (7 noiembrie 1867 – 4 iulie 1934)

Fizician şi chimist de origine poloneză, ulterior devenind cetăţean francez. A primit premiul Nobel în domeniul fizicii şi chimiei şi a fost prima femeie profesor la Universitatea din Paris. (fişa 8)

GRO HARLEM BRUNDTLAND (20 aprilie 1939) Politician, diplomat şi fizician norvegian. A exercitat funcţia de Prim Ministru al Norvegiei, precum şi cea de Director General al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate. În prezent este Reprezentatul Special privind Schimbările Climei din partea Naţiunilor Unite. (fişa 9) MIHAIL GORBACHEV (2 martie 1931)

Politician rus, ultimul şef de stat al URSS, care a exercitat această funcţie din 1985 până la colapsul URSS în 1991. El a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990. (fişa 10)

1

CONSILIUL EUROPEI: ORIGINI ŞI SCOPURI

DE LA Churchill LA Gorbachev ŞI MAI DEPARTE...

Oricât de paradoxal ar părea, războaiele sunt unul din principalele motoare ale evoluţiei politice şi sociale; amintiţi-vă doar de dezvoltarea drepturilor femeilor după primul război mondial.

Ideea creării Consiliului Europei constituie unul din rezultatele majore ale mişcărilor populare dornice să reformeze societatea şi să instaureze o pace durabilă în urma celui de-al doilea război mondial. Aşa cum declara Winston Churchill într-un discurs celebru pronunţat la Zurich în septembrie 1946: “Trebuie să construim un fel de State Unite ale Europei. Este unicul mijloc de a permite sutelor de milioane de muncitori să regăsească bucuriile simple şi speranţele care fac ca viaţa să merite a fi trăită… De ce n-ar exista un grup european capabil să dea un sentiment de patriotism extins şi de cetăţenie comună popoarelor înspăimântate ale acestui continent turbulent şi puternic?”

La scurt timp după această declaraţie, a fost creat Consiliul Europei: Statutul 1 , său, care prevede posibilitatea aderării şi a altor state, a fost elaborat şi semnat la 5 mai 1949 de către zece state. După căderea Zidului de la Berlin în 1989, Consiliul Europei a cunoscut o creştere considerabilă a numărului de membri (a se vedea fişa de lucru 10), prin admiterea de state noi care şi-au demonstrat astfel angajamentul în favoarea construirii unei Europe bazate pe democraţie, drepturile omului şi preeminenţa dreptului. Primele indicii ale schimbării au fost semnalate clar în iulie 1989, când Mihail Gorbaciov, Preşedintele de atunci al Uniunii Sovietice, s-a adresat Adunării Parlamentare. În prezent, Consiliul influenţează prin deciziile sale viaţa a aproape 800 milioane de oameni. Este important de notat că, deşi Consiliul Europei şi Uniunea Europeană cooperează în cadrul mai multor proiecte comune, aceste două organizaţii sunt complet distincte. (a se vedea fişa de informare 10).

Date esenţiale

Consiliul Europei este o organizaţie interguvernamentalĂ cu precădere următoarele obiective:

2

care unmăreşte

Crima organizată De a apăra drepturile omului, democraţia pluralistă şi supremaţia dreptului

De a promova coeziunea socială

Violenţa împotriva femeilor şi copiilor

Obiectivele principale ale Consiliului Europei

Cibercriminalitatea Bioetica şi clonarea Traficul de fiinţe umane

De a dezvolta o identitate europeană culturală diversificată

->

Terorismul De a căuta soluţii comune pentru problemele sociale, printre care :

Combaterea rasismului şi intoleranţei

“Trebuie să construim un fel de State Unite ale Europei.“ Winston Churchill

CONSILIUL EUROPEI:

1

ORIGINI ŞI SCOPURI

Un α ν samblu vast de activitĂţi

Consiliul Europei tratează toate problemele majore cu care se confruntă societatea europeană, cu excepţia problemelor apărării. Acestea includ drepturile omului, mass-media, cooperarea juridică, problemele economice şi sociale, sănătatea, educaţia, cultura, dialogul intercultural, patrimoniul, sportul, tineretul, puterile locale şi regionale, şi mediul. un cadru de cooperare

Guvernele, parlamentele naţionale şi autorităţile locale şi regionale sunt reprezentate în mod separat.

Comitetul Miniştrilor este organul de decizie al Consiliului Europei. Comitetul Miniştrilor stabileşte bugetul şi planifică activitatea organizaţiei. Este compus din miniştrii de externe ai celor 47 de state membre sau reprezentanţii lor permanenţi, ambasadori cu sediul la Strasbourg.

Adunarea Parlamentară este forumul unde sunt dezbătute şi adoptate recomandări şi rezoluţii privind o gamă largă de subiecte. Frecvent, este calificată ca fiind forţa motrice a Consiliului. Adunarea este compusă din membrii sau delegaţii parlamentelor naţionale ale statelor membre. Numărul membrilor din partea partidelor politice este calculat în funcţie de reprezentarea lor în cadrul parlamentelor naţionale.

Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei este vocea regiunilor şi municipiilor Europei. El protejează şi consolidează democraŢIA 3 la nivel local şi regional. Congresul reprezintă toate autorităţile locale şi regionale din Europa.

Oficiul Comisarului pentru Drepturile Omului este un organ independent, responsabil pentru promovarea educaţiei, sensibilizarea şi respectarea drepturilor omului în statele membre, precum şi garantarea respectării prevederilor convenţiilor şi recomandărilor Consiliului Europei.

Conferinţa ONGI (Conferinţa Organizaţiilor Neguvernamentale Internaţionale) stabileşte legături vitale între politicieni şi publicul larg şi este porta voce a societăţii civile la Consiliul Europei.

Secretarul General, ales pentru un mandat de cinci ani de către Adunarea Parlamentară, este responsabil pentru orientarea strategică şi coordonarea activităţilor Organizaţiei. construirea europei zi de zi

Convenţiile sunt instrumentele juridice principale prin care Consiliului Europei exercită o influenţă asupra vieţii cotidiene a oamenilor: acestea sunt tratate internaţionale prin care statele se angajează să coopereze într-un anumit domeniu. Este vorba de documente oficiale de o mare eficacitate, întrucât ar fi necesare peste 130.000 de acorduri bilaterale între state pentru a înlocui cele aproape 200 de convenţii elaborate în cadrul Consiliului.

Fiecare stat care semnează şi ratifică o convenţie are obligaţiunea juridică de a o respecta şi pune în aplicare. Consiliul Europei poate monitoriza activităţile unui anumit stat pentru a asigura aplicarea exigenţelor unei convenţii.

UN PERSONAL iNTERNAŢIONAL ŞI O FINANŢARE EUROPEANĂ

Secretariatul Organizaţiei condus de Secretarul General are un personal permanent de aproximativ 2000 de funcţionari internaţionali recrutaţi din statele membre.

Consiliul Europei este finanţat de guvernele statelor membre, contribuţia lor la bugetul organizaţiei fiind calculată în funcţie de numărul şi bunăstarea populaţiei.

Organizaţia îşi are sediul în Palatul Europei la Strasbourg (Franţa).

1 În acest context,

StatuTUL

înseamnă documentul oficial care a instituit Consiliul Europei în 1949.

2 I N T E R GUV E R N A M E N T A L presupune două sau mai multe guverne.

3 Pentru ca

democraţia să existe, toţi membrii societăţii trebuie să dispună de acces echitabil la putere şi drepturile fundamentale ale fiecărei persoane trebuie respectate.

Iată de ce este important de a asigura alegeri libere şi echitabile şi de a proteja drepturile tuturor indivizilor.

AFLAŢI MAI MULTE!

w w w . c o e . i n t

www.book.coe.int

consiliul europei: origini şi SCOPU RI

1

FIŞĂ DE LUCRU

Există mai multe modalităţi de a prezenta Consiliul Europei elevilor, s-ar putea să doriţi înainte să abordaţi anumite aspecte specifice, să prezentaţi elevilor o privire de ansamblu asupra organizaţiei, sau să preferaţi ca ei să lucreze pornind de la concepte fundamentale. ref le cţ ii asupra « Consiliului Europei»

Împărţiţi elevii în grupuri şi propuneţi-le să-şi imagineze de ce ar trebui să existe «Consiliul Europei”?

Ţara D um neav oastră Şi Co nsil i u l E ur opei

Când a devenit ţara dumneavoastră membră a Consiliului Europei ?

Ce se întâmpla în ţara dumneavoastră în acea perioadă?

Cine vă reprezintă ţara în Adunarea Parlamentară a Consiliului?

Cine reprezintă regiunea dumneavoastră în Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale?

Cine ar putea deveni membru?

Care ar fi rolul Consiliului?

Fiecare grup îşi expune concluziile şi sunt comparate rezultatele cu datele statistice existente.

Valo ri şi pri ncipii

Drapelul european (12 stele aurii pe un fundal albastru) a fost adoptat de Consiliu în 1955: ce reprezintă el pentru elevi?

Consiliul este fondat pe următoarele valori şi principii fundamentale: toleranţă, democraţie, cunoştinţe, diversitate, etică, solidaritate, cetăţenie, libertate, drepturile omului, justiţie, încredere şi egalitate.

Discutaţi aceste valori şi principii cu elevii. Ce înseamnă ele?

Cum pot fi puse în aplicare? geografia Politică

Fotocopiaţi o hartă a Europei şi cereţi elevilor să găsească şi apoi să coloreze toate statele membre ale Consiliului.

Colectaţi drapelele statelor membre şi cereţi grupurilor să le identifice. Ce alte informaţii cunosc elevii despre aceste ţări?

CUI aparŢine această afirmaŢie?

«Trebuie să construim un fel de State Unite ale Europei.“ Răspunsul este pe verso

*

CONSILIUL EUROPEI:

1

origini Şi SCoPUri FiŞĂ DE LUCrU

DATE ESEnţIAlE În ISToRIA noASTRĂ

1949

Semnarea Tratatului de la Londra instituind Consiliul Europei

1972

Deschiderea Centrului European pentru Tineret la Strasbourg

1950

Semnarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului

1980

”Grupul Pompidou”

1954

Elaborarea Convenţiei Culturale Europene

1987

1955

Elaborarea drapelului european

Adoptarea Convenţiei Europene pentru Prevenirea Torturii

1957

Conferinţa Autorităţilor Locale din Europa, devenită în 1994 ” Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale”

1988

Crearea Eurimage

1989

Adoptarea Convenţiei Antidopaj

1959

Crearea Curţii Europene a Drepturilor Omului

1999

Instituirea Comisarului pentru Drepturile Omului

1961

Adoptarea Cartei Sociale Europene

2005

1964

A fost creată Farmacopea Europeană

Adoptarea Convenţiei privind Acţiunea împotriva Traficului de Fiinţe Umane

2009

Cea de-a 60-a aniversare a Consiliului Europei

1972

Prima înregistrare a Imnului European

47 STATE MEMbRE În AcţIunE!

Suedia 1961

:

1978 : 1992

Belgia

Danemarca

Regatul Unit Cipru 1963

Grecia

:

Bulgaria 1993

România 1994 :

:

Italia

Turcia 1950 : :

Estonia

Luxemburg

Letonia

Federaţia Rusă

Bosnia şi Herţegovina 2003 :

:

Portugalia 1977

Finlanda 1990 :

Lituania

Slovenia

Albania

Serbia 2004 :

Georgia 2001 : Monaco 2007 :

Winston Churchill: Extrase din discursului lui Winston Churchill din 19 septembrie 1946 pronunţat la Universitatea din Zurich, publicat în “Provocările unei Europe Mari”, Publicaţii ale Consiliului Europei, Strasbourg, 1996

www.coe.int

www.book.coe.int

:

Cehă

Ucraina

SurSE

*

Norvegia

Ungaria 1991 : Republica

Moldova

Croaţia 1999 :

Olanda

Germania 1956 :

Islanda

Malta 1976

San Marino 1989 :

Andora 1995 :

Iugoslavă a Macedoniei“ 1996 : Azerbaijan 2002 :

Irlanda

Elveţia 1965

Liechtenstein 1988 : :

Franţa

Austria Spania Polonia Slovacia

“fosta Republică Armenia Muntenegru

Drapelele sunt prezentate doar pentru scopuri ilustrative

1949 :

2

PROTECŢIA ŞI ÎNŢELEGEREA DREPTURILOR OMULUI

cONVENţIA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

Dacă anterior aţi auzit vorbindu-se de Consiliul Europei, fără îndoială contextul era cel al drepturilor omului.

Consiliul dispune de un ansamblu vast de instrumente de protecţie a drepturilor şi libertăţilor noastre. Declaraţia Universală a drepturilor Omului 1 , adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în 1948, a fost folosită drept bază pentru Convenţia Europeană 2 a Drepturilor Omului, deschisă spre semnare statelor membre ale Consiliului în 1950. Importanţa acestei realizări rezidă în trei motive principale. (a se vedea diagrama de mai jos) www.coe.int/justice O curte unică a

drepturilor omului

Ca urmare a anumitor modificări ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului în 1998, a fost instituită o unică Curte Europeană a Drepturilor Omului care să substituie celor două instituţii anterioare ale Convenţiei. Curtea Europeană a Drepturilor Omului poate fi sesizată în mod direct de către orice individ şi puterea ei juridică este obligatorie pentru toate persoanele implicate. Curtea, cu sediul la Strasbourg, este compusă dintr-un număr de judecători

Parlamentele şi sistemele juridice naţionale dispun de un cadru solid de referinţă pentru a le ajuta la adoptarea şi interpretarea legilor

->

egal cu numărul statelor contractante la Convenţie. Judecătorii sunt aleşi de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Ei sunt total independenţi în exercitarea obligaţiunilor şi nu reprezintă statele care i-au propus. www.echr.coe.int Prevenirea încălcărilor drepturilor omului

Eforturile Consiliului Europei de apărare a drepturilor omului se concentrează tot mai mult asupra prevenirii încălcării drepturilor omului. Convenţia Europeană pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante, a cărei obiectiv este prevenirea maltratării persoanelor private de libertate, a fost elaborată în 1987.

Un comitet special de experţi independenţi (CPT) vizitează locurile de detenţie, precum penitenciare, comisariatele de poliţie, cazarmele militare şi spitalele de psihiatrie şi formulează recomandări privind ameliorarea lor. În virtutea Convenţiei, delegaţiile CPT au acces nelimitat la locurile de detenţie şi libertate totală de mişcare în cadrul lor. Ele intervievează fără martori deţinuţii şi se pot întâlni cu oricare persoană care ar putea furniza informaţii relevante. Recomandările lor sunt incluse într-un raport care serveşte drept bază pentru dialogul cu statul interesat.

Importanţa CEDO

“Aceasta constituie o ameninţare la adresa independenţei şi esenţei personalităţii umane, o ameninţare a înţelesului propriu zis al vieţii umane.”

Andrei Sakharov

Drepturile şi libertăţile fiecărei persoane sunt garantate de statele contractante Pentru prima dată, ratificarea unui tratat internaţional privind drepturile omului a fost însoţită de crearea unei curţi care să adopte hotărâri cu putere obligatorie

PROTECŢIA ŞI ÎNŢELEGEREA DREPTURILOR OMULUI

UN agent independent ÎN

Egalitate între Femei

Comisarul pentru Drepturile Omului a jucat un rol tot mai activ în aplicarea în practică a standardelor Consiliului Europei privind drepturile omului după crearea acestei instituţiei independente în 1999. Comisarul utilizează dialogul deschis cu statele membre, emite rapoarte privind domenii tematice, cooperează cu alte organizaţii internaţionale şi dispune de libertatea de acţiona şi vorbi în cazurile când alţii nu au curajul să o facă. Comisarul acţionează pentru a asista alte instituţii să definească acţiuni justificate pentru combaterea terorismului.

Egalitatea între femei şi bărbaţi presupune vizibilitate echitabilă, autonomie, responsabilitate şi participarea femeilor şi bărbaţilor în toate domeniile vieţii publice şi private.

SERVICIUL drepturilOR omului

www.coe.int/t/commissioner drepturi sociale

Modul în care înţelegem drepturile omului a evoluat pe parcursul timpului. Drepturile civile şi politice, precum dreptul la viaţă, desfiinţarea torturii, dreptul la azil, libertatea de exprimare constituie baza Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Dar ce presupun drepturile economice şi cele sociale?

Aici intervine Carta Socială Europeană.

Carta prevede drepturi în următoarele domenii: Locuinţă

Sănătate Educaţie Angajare Protecţie socială Mobilitatea persoanelor Nediscriminare Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu dispune de jurisdicţie privind chestiunile care cad sub rezerva Cartei Sociale, în pofida acestui fapt există un sistem de control care permite Comitetului european pentru drepturile sociale să identifice încălcările prevederilor Cartei, iar Comitetului Miniştrilor să adopte recomandări adresate statelor care nu au acţionat sau nu au adoptat deciziile necesare pentru soluţionarea problemelor.

AFLAŢI MAI MULTE!

www.coe.int/justice www.echr.coe.int www.coe.int/t/commissioner

şi Bărbaţi

Consiliul Europei a fost prima instituţie internaţională care a recunoscut că egalitatea genurilor este parte integrantă a drepturilor omului, un principiu adoptat de Conferinţa Naţiunilor Unite privind Drepturile Omului la Viena în 1993.

Consiliul Europei combate toate formele de violare a libertăţilor şi demnităţii femeilor.

Organizaţia promovează participarea egală a femeilor şi bărbaţilor în viaţa publică şi politică şi încurajează introducerea acestui concept în toate programele şi politicile.

Cu toate acestea, violarea drepturilor fundamentale ale femeilor continuă a fi a practică frecventă.

Drept răspuns, Consiliul Europei atrage atenţia la costurile economice cauzate de astfel de inegalităţi şi se implică în mod activ în lupta îmotriva violenţei în familie şi traficului de fiinţe umane. În 2003, o recomandare a Consiliului Europei stabilea un “prag de paritate” de participare a cel puţin 40% de fiecare sex în componenţa adunărilor alese, organelor consultative, sindicatelor şi organelor de decizie a serviciului media public.

Sensibilizarea privind drepturile omului

De ce să beneficiezi de toate aceste mijloace de protecţie a drepturile omului dacă nimeni nu cunoaşte ce prevăd aceste drepturi sau cum se poate beneficia de ele? În acest scop au fost realizate programe de instruire pentru cei care activează în domeniul protecţiei drepturilor omului, şi

2

anume judecătorii, ofiţerii de poliţie, personalul penitenciarelor, asistenţii sociali şi reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale. În plus, sunt elaborate diverse materiale didactice şi de informare pentru a sensibiliza publicul larg şi, în special, tinerii cu privire la aceste subiecte. Sunt depuse eforturi considerabile pentru a sensibiliza astfel de grupuri vulnerabile ca refugiaŢII 3 şi solicitanţii de azil ale căror drepturi sunt cel mai mult ameninţate.

1 drepturile

omului sunt drepturile de care trebuie să beneficieze orice persoană pentru a duce o viaţă decentă: spre exemplu, dreptul la viaţă, dreptul la un proces echitabil, sau dreptul de a nu fi supus torturii. Aceste drepturi aparţin fiecărei persoane de pe planetă, indiferent de genul, rasa, religia sau cultura acesteia. Aceasta înseamnă că de drepturile de care beneficiezi tu în egală măsură beneficiază şi alte persoane, iar aceste drepturi sunt însoţite şi de responsabilităţi.

2 c o n v e n Ţi A este un acord

juridic între două sau mai multe state. Statele sunt invitate la început să semneze o convenţie, demonstrând astfel intenţia de a respecta prevederile acestui acord, iar când ele sunt decise să-şi onoreze angajamentul documentul urmează a fi «ratificat» – ceea ce înseamnă că statele se angajează să respecte valorile şi prevederile acestui acord.

3 rEfugIAT este o persoană care-

şi părăseşte ţara pentru a căuta un loc mai sigur de trai, deoarece el/ ea se teme sau este persecutat pe motive de rasă, religie, naţionalitate sau opinie politică.

PROTECŢIA ŞI ÎNŢELEGEREA DREPTURILOR OMULUI

2

FIŞĂ DE LUCRU

Nu este necesar de a fi avocat sau expert în drepturile omului pentru a discuta cu elevii despre drepturile omului; drepturile omului aparţin tuturor şi se bazează pe principiile care pot fi înţelese de către oricine.

Ce se înţ elege prin drept uri Ale omului?

Cereţi elevilor să formuleze exemple de drepturi ale omului şi solicitați-le să le formuleze în termeni precişi – dreptul la apă, spre exemplu?

Sau dreptul la muzică?

Ce presupune dreptul de a spune ceea ce doreşti?

Ar fi util ca ei să mediteze asupra diferitor modalităţi de abordare a diferenţei între “drepturile civile şi politice” (enunţate în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului) şi “cele economice, sociale şi culturale” (enunţate în Carta Socială Europeană din 1961). drepturi conflictuale

Elevii sunt invitaţi să discute, în pereche, situaţii din viaţa lor de zi cu zi (acasă, la şcoală, colegiu, într-un grup de tineri sau în alte situaţii) când drepturile lor erau în conflict cu drepturile altor persoane; spre exemplu când ei doreau să organizeze o petrecere, iar vecinii lor intenţionau să se culce devreme sau când ei aveau nişte opinii susceptibile de a ofensa alte persoane. Cum rezolvă ei o astfel de situaţie? drepturi şi responsabilităŢI

Ţineţi minte că drepturile aduc cu sine şi responsabilităţi; fiecare persoană care se bucură de un drept are, de asemenea, şi o responsabilitate care-l însoţeşte. Împărţiţi elevii în grupuri şi cereţi-le să formuleze responsabilităţile pe care

CU I

le comportă anumite drepturi – spre exemplu, dacă beneficiaţi de dreptul la viaţă, ce responsabilităţi acesta aduce cu sine? Înţelegerea naturii dublicitare a unui drept contribuie în mare măsură la evitarea conflictului între drepturi. o cartă a drepturilor omului pentru clasa sau Şcoala dumneavoastră

Când elevii stăpânesc deja subiectul, purcedeţi împreună cu ei la redactarea unei Cărţi a Drepturilor Omului pentru clasa sau şcoala dumneavoastră. Enumeraţi responsabilităţile individuale şi de grup care rezultă din această cartă.

Colectaţi răspunsurile elevilor şi ale corpului didactic şi, după şase luni, evaluaţi efectul produs asupra comportamentului persoanelor. apariţia drepturilor omului

Fiecare ţară are propria sa istorie a drepturilor omului: Ungaria, spre exemplu,a cunoscut în trecut importante revolte a sclavilor (1514/1710), care au culminat cu adoptarea în 1848 a unei legi care desfiinţa şerbia şi instituia libertatea presei. Lucraţi în grup, daţi elevilor sarcini de cercetare privind persoanele, publicaţiile, evenimentele şi mişcările care contribuie la dezvoltarea drepturilor omului în ţara lor. Organizaţi o expoziţie destinată elevilor din alte clase.

Când a semnat şi ratificat ţara dumneavoastră Convenţia Europeană a Drepturilor Omului? Ce schimbări s-au produs în ţara dumneavoastră după aceasta?

Desigur, este posibil, de asemenea, de a adapta această activitate la alte teme, precum drepturile copiilor, sau la alte părţi ale lumii.

aparŢi n e

a c eastă

afirmaŢie ?

“ Aceasta constituie o ameninţare la adresa independenţei şi esenţei personalităţii umane, o ameninţatre a înţelesului propriu zis al vieţii umane.”

Răspunsul pe verso

*

2

ProTECŢiA Şi ÎnŢELEgErEA DrEPTUriLor oMULUi F iŞ Ă D E L U C r U

IMPoRTAnţA oRgAnIzAţIIloR nEguvERnAMEnTAlE (ong)

ONG-urile joacă un rol important în exercitarea presiunii asupra guvernelor pentru ca ele să respecte drepturile omului, precum şi în sensibilizarea publicului privind cazurile de încălcare a drepturilor omului. Ce fel de organizaţii neguvernamentale activează în regiunea dumneavoastră? Care sunt principalele proiecte la care acestea lucrează în prezent? Grupuri de elevi ar putea contacta aceste organizaţii şi prezenta concluziile colegilor. De asemenea, ar putea fi invitaţi reprezentanţi ai acestor organizaţii pentru a vorbi în faţa elevilor.

Publicat prima dată în 2002, Compasul – un manual pentru instruirea tinerilor în materie de drepturi ale omului s-a dovedit, la scurt timp, a fi o sursă formidabilă şi un suport pentru Programul Consiliului Europei de Educaţie a Tineretului. Cel puţin 16 ediţii lingvistice au fost deja publicate şi sunt planificate publicarea mai multor.

Bazată pe abordări experimentale şi neformale a educaţiei, publicaţia pune accentul pe interesele şi mediul tinerilor. Sunt abordate cincisprezece teme prioritare – de la tema “copiilor” până la cele de “mediu” şi “xenofobie” – Compasul subliniază problemele principale şi furnizează materiale suficiente tinerilor, persoanelor care lucrează cu tinerii şi învăţătorilor care să faciliteze organizarea activităţilor de sensibilizare şi a acţiunilor. Disponibil în prezent în limbile arabă, engleză, franceză şi rusă, situl publicaţiei Compas (www.coe.int/compass) a fost dezvoltat astfel, încât să includă activităţile care nu sunt disponibile în varianta imprimată şi sunt legate de alte publicaţii.

SurSE

*

Andrei Sakharov: Extras din “Progres, Coexistenţă şi Libertate Intelectuală”, Andrei Sakharov, Publicat W W Norton & Co. Inc, traducere de New York Times (1968)

www.coe.int/justice

www.echr.coe.int

www.coe.int/t/commissioner

3

A DEVENI UN CETĂŢEAN RESPONSABIL

Şcoala trebuie să fie un local sigur de studiere, ea trebuie să înveţe discipolii lucruri importante, inclusiv greşelile comise în trecut, pentru a evita comiterea unor greşeli similare; ea trebuie să contribuie ca vocea dumneavoastră să fie auzită după ce acumulaţi cunoştinţe privind lumea înconjurătoare şi aveţi ce spune! asigurarea securităţii în Şcoli ...

Consiliul Europei doreşte ca şcoala să fie un mediu sigur pentru fiecare elev: aceasta include nu numai combaterea violenţei în rândul elevilor, inclusiv intimidarea, dar de asemenea prevenirea atacurilor la adresa învăţătorilor sau corpului didactic şi a altor comportamente distructive. Consiliul a elaborat manuale practice privind aceste probleme şi abordează astfel de subiecte cum ar fi modalităţile eficiente de combatere a rasismului în şcoli. www.coe.int/children ... Şi pe internet

Internetul oferă multe posibilităţi de învăţare sau de delectare. Oricum, el comportă şi anumite riscuri, în special deoarece nu puteţi fi sigur că o persoană este cu adevărat ceea ce pretinde a fi. Manualul Consiliul Europei «Cunoaşterea Internetului» oferă linii directoare de securitate practice pentru utilizarea reţelelor sociale online precum MySpace, Facebook sau Friendster. www.coe.int/internet-literacyhandbook Cât priveşte elevii mai mici, accesaţi jocul Consiliului Europei Wild Web Woods.

Este un joc amuzant pentru toate grupurile de vârstă! www.wildwebwoods.org

->

“Cea mai importantă parte a procesului de instruire este de a preda ceea ce trebuie să se cunoască.”

Simone Veil

Predarea istoriei

continentului nostru

De ce este predată istoria în şcoli? Şi care este specificul predării istoriei europene? În mod tradiţional, predarea istoriei unei ţări în şcoli se axa pe perspectiva naţională, un accent special fiind pus pe bătăliile câştigate şi pierdute, şi pe eroii naţionali şi realizările principale. Totodată, există şi modalităţi alternative de abordare a acestui subiect.

Consiliul Europei a implementat un proiect privind “Învăţarea şi predarea istoriei Europei în secolul 20 ”, care s-a soldat cu elaborarea unor resurse inovatoare de predare pentru gimnazii.

De asemenea, programul avea drept scop facilitarea dezvoltării de către învăţători şi elevi a abilităţilor critice de investigare, care ar putea fi ulterior utilizate mai curând la studierea istoriei decât la memorizarea unui şir de fapte, personalităţi şi bătălii. Aceasta ar permite elevilor să înţeleagă mai bine legăturile existente între trecut şi prezent, precum şi natura conflictelor cu care se confruntă Europa în prezent.

Activităţile elaborate demonstrează că interpretarea dată de către oameni evenimentelor istorice poate varia considerabil şi că marea majoritate a persoanelor implicate erau mai curând victime decât actori în evenimentele istorice.

Mai multe informaţii pot fi găsite aici: www.coe.int/Culture

A DEVENI UN CETĂŢEAN RESPONSABIL

3

educarea memoriei:

EEducaţia în vederea prevenirii crimelor împotriva umanităţii

În 2002, Miniştrii europeni pentru Educaţie s-au angajat să introducă în şcoli “Ziua comemorării Holocaustului şi Prevenirii Crimelor împotriva Umanităţii”. Consiliul Europei joacă un rol important în această iniţiativă prin acordarea asistenţei învăţătorilor în pregătirile pentru comemorarea HOLCAUSTULUI 1 , furnizând materiale de instruire şi explorând astfel de subiecte ca genocidUL 2 şi crimele împotriva umanităţii cu scopul de a promova prevenirea, înţelegerea, prietenia între naţiuni şi toleranţa între rase şi religii (a se vedea fişa 7).

Sensibilizarea publicului privind valorile importante împărtăşite de toţi europenii şi edificarea unei societăţi europene mai libere, mai echitabile şi mai tolerante.

www.coe.int/edc

1 Holocaust este un termen

utilizat în mod general pentru a descrie uciderea a aproximativ şase milioane de evrei în timpul celui de-al doilea război mondial.

2 GEnocid este un termen care creează multe dezbateri privind semnificaţia sa datorită caracterului grav al problemei. În linii generale, genocid este atunci când un grup de oameni este persecutat de către un alt grup pentru motive de naţionalitate, etnie, rasă sau convingeri religioase. Persecutarea poate duce la moarte, daune serioase sau chiar împiedicarea naşterii copiilor.

www.coe.int/Holocauste www.coe.int/t/e/cultural_ co-operation/education/Remembrance cunoaşteţi drepturile pentru a deveni un cetăţean

adevărat!

Proiectul Educaţia pentru Cetăţenie Democratică (ECD) este un ansamblu de practici şi activităţi destinate să ajute tinerii şi adulţii să joace un rol activ în viaţa democratică şi să-şi exercite drepturile şi responsabilităţile în societate. Proiectul ECD include, în special, predarea drepturilor omului, educaţia civică, educaţia pentru pace şi educaţia interculturală.

Scopurile proiectului sunt: Consolidarea actualelor democraţii şi a celor de viitor printr-o cultură vie; Stimularea sentimentului apartenenţei cetăţenilor la aceste societăţi democratice şi a dorinţei de a contribui la consolidarea lor;

AFLAŢI MAI MULTE!

www.coe.int/children

www.coe.int/Holocauste

www.coe.int/internet-literacy-handbook

www.coe.int/t/e/cultural_co-operation/education/Remembrance

www.wildwebwoods.org

www.coe.int/edc

www.coe.int/Culture

A DEVENI UN CETĂŢEAN RESPONSABIL F IŞ Ă D E L U CR U

Aici sunt propuse câteva activităţi privind drepturile copiilor, securitatea şi responsabilităţile pe care propuneţi elevilor dumneavoastră. cunoaŞteŢI drepturile

Copiii şi adolescenţii nu au mai puţine drepturi decât adulţii – noi toţi avem aceleaşi drepturi. “Aplicarea pedepselor corporale este o practică inacceptabilă – copiii, ca şi adulţii, au dreptul de a nu fi loviţi”: întrebaţi elevii dacă sunt de acord cu această declaraţie. Dacă nu, de ce?

Pentru a accentua faptul că fiecare persoană beneficiază de drepturi egale, întrebaţi elevii dacă ei consideră că un anumit drept garantat de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului li se aplică şi lor: Spre exemplu, consideră ei că ar avea dreptul la educaţie?

Dar la căsătorie?

Sau dreptul de a se deplasa liber pe teritoriul ţării lor (“libertatea de circulaţie”)?

Care din aceste drepturi ar putea fi aplicate la şcoală?

Ştiaţi că...

Suedia a fost prima ţară din lume care a abolit pedeapsa corporală în 1979.

3

1) ‘‘Viaţa în democraţie/ Living in democracy’’ Este un manual destinat profesorilor responsabili de promovarea educaţiei pentru o cetăţenie democratică (ECD) şi educaţiei pentru drepturile omului (HRE), redactorilor manualelor EDC/HRE şi specialiştilor care elaborează programele de studiu pentru clasele 8 şi 9.

Nouă unităţi de predare de aproximativ patru lecţii, fiecare axându-se pe conceptele cheie ale ECD/HRE. Obiectivul ECD/HRE este educarea unui cetăţean activ, dornic şi capabil să participe la viaţa societăţii democratice.

2) Guvernarea democratică a şcolilor/ Democratic Governance of Schools Ce presupune guvernarea democratică şi cum poate aceasta ajuta şcolile la pregătirea tinerilor pentru a deveni cetăţeni adulţi, democratici şi participativi? Cum ar putea şcolile şi alte instituţii educaţionale să evalueze modul în care ele contribuie la educaţia pentru cetăţenie democratică a elevilor?

Prin evaluarea modalităţilor de funcţionare a şcolilor zi de zi, autorii manualului, ambii exercitâsnd funcţia de directori de gimnaziu, descriu modul în care trebuie orientată calea spre democraţie, ajută cititorii să estimeze progresul realizat de şcoala lor şi oferă sfaturi practice privind continuarea şi evaluarea drumului spre democraţie.

CETăŢENIA DemocraticĂ

www.coe.int/edc

În cadrul Programului “Educaţia pentru o Cetăţenie Democratică” au fost elaborate materiale destinate învăţătorilor pentru a fi utilizate în clasă în scopul aprofundării cunoştinţelor privind participarea într-o societate democratică. Următoarele manuale ar putea suscita interesul dumneavoastră şi ar putea fi comandate online:

CU I

APARŢINE

ACEAStĂ

AFIRMAŢIE?

“Cea mai importantă parte a procesului de predare este de a preda ceea ce trebuie să se cunoască. ” Răspunsul pe verso

*

3

A DEVEni Un CETĂŢEAn rESPonSABiL F iŞ Ă D E L U C r U

SEcuRITATEA PE InTERnET

Puteţi lansa o discuţie privind modul de navigare fără pericol în internet.

Spre exemplu, ce informaţii pot fi comunicate pe un forum de discuţii?

Jocul Wild Web Woods propune elevilor mai mici o modalitate amuzantă şi accesibilă de utilizare a internetului în mod sigur. www.wildwebwoods.org

Numele grupului preferat? Sau numele şcolii în care învăţaţi?

Ar trebui oare să discutaţi pe internet cu persoanele pe care nu le cunoaşteţi? În cazul elevilor care ar putea avea situri proprii în internet sau, “bloguri” – care informaţii ar putea fi plasate pe aceste situri?

Ce informaţii nu trebuie plasate în internet?

Descoperiţi instrucţiunile de participare fără risc în reţelele electronice sociale, precum MySpace, Facebook sau Friendster în manualul privind Cunoaşterea Internetului sau situl dedicat acestui subiect. Ştiaţi că 10 februarie este “Ziua securităţii pe Internet”?

Consultaţi adresele electronice: www.saferinternet.org w w w. c o e . i n t / i n t e r n e t - l i t e r a c y handbook

SurSE

*

Simone Veil: Extras din discursul dnei Simone Veil, Ministru de Stat pentru Afaceri Sociale, Sănătate şi Oraşe a Franţei, pronunţat la Summitul Mondial pentru Dezvoltare Socială, Copenhaga, 6 martie 1995

www.coe.int/edc

www.coe.int/internet-literacy-handbook

www.wildwebwoods.org

4

inSPirArEA UnEi noi gEnErAŢii DE CETĂŢEni

Fiind adolescent, uneori ai putea trăi sentimentul că nimeni nu ţine cont de opiniile tale şi că nu vei fi vreodată capabil să schimbi mersul lucrurilor.

Totuşi, anume acţiunile tale vor modela Europa în viitor. Doreşti ca în viitor Europa să fie bazată pe principiile păcii, justiţiei şi egalităţii? Dacă răspunsul este afirmativ, atunci trebuie să faci ca vocea ta să fie auzită!

Consiliul Europei a fost creat pentru a realiza aceste scopuri în scopul reconstruirii Europei după cel de-al doilea război mondial – pentru ca progresul să fie durabil este esenţial de a combina eforturile şi de a implica tinerii în acest proces.

Opinia tinerilor nu este mai puţin importantă decât opinia adulţilor: nu există “mini-persoane” cu “minidrepturi”.

Consiliul Europei depune eforturi pentru a asigura ca opiniile tinerilor să fie luate în considerare, ca ei să fie implicaţi în procesul de luare a deciziilor şi să fie informaţi despre drepturile şi responsabilităţile lor. În consecinţă, tinerii trebuie să se implice cât mai activ! cE oFERĂ conSIlIul EuRoPEI TInERIloR?

Activităţile desfăşurate de Consiliul Europei sunt menite să ofere tinerilor instrumente de abordare a problemelor cu care ei şi comunităţile lor se confruntă, atât prin intermediul cursurilor de instruire, cercetărilor, cât şi prin implicarea lor în procesul de decizie. Totodată, în Europa sunt peste 150 milioane de tineri, iar Consiliul Europei nu se poate adresa fiecărui tânăr în mod direct. De aceea, Consiliul cooperează cu grupuri de persoane care reprezintă opiniile tinerilor din regiunea lor, capabili să transmită mesajul lor.

->

“ Pentru a deveni tânăr este necesar un interval lung de timp.“

Pablo Picasso

DoMEnII DE AcTIvITATE

Consiliul Europei lucrează cu tinerii în următoarele domenii: Educaţia pentru drepturile omului şi dialogul intercultural (a se vedea fişa de informare 2); Participarea tinerilor şi cetăţenia democratică (a se vedea fişa de informare 3); Coeziunea socială şi includerea tinerilor;

Dezvoltarea politicilor de tineret pentru guverne şi reorientarea lor asupra unor astfel de probleme cum ar fi mobilitatea tinerilor, educaţia extraşcolară, serviciile de voluntariat, informarea şi participarea tinerilor.

Asigurarea implicării tinerilor în această activitate, adoptarea deciziilor prin intermediul unui sistem de co-administrare, în care reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale (ONGuri) participă la lucrările comitetelor Consiliului.

Suplimentar, Consiliul a creat organisme specializate care se axează pe activitatea în favoarea şi sprijinul tineretului. Mai jos sunt câteva exemple: cEnTRElE EuRoPEnE

PEnTRu TInERET DE lA

buDAPESTA ŞI STRASbouRg

Acestea sunt centre internaţionale de instruire, reuniune şi educaţionale. Ele reunesc tinerii lideri din diferite medii pentru a participa la cursuri de instruire care le oferă posibilitatea de a participa la dezbateri, de a face schimb de experienţă şi de a învăţa mai multe despre diversitate. www.coe.int/youthcentres

inSPirArEA UnEi noi gEnErAŢii DE CETĂŢEni

FonDul EuRoPEAn PEnTRu TInERET

Fondul european pentru tineret acordă suport financiar pentru activităţile europene în domeniul tineretului. Graţie finanţării acordate, fondul a oferit posibilitatea de a beneficia de instruire în cadrul reuniunilor internaţionale în întreaga Europă pentru circa 300 000 de tineri. www.eyf.coe.int/fej PARTEnERIATul PEnTRu TInERET

Lansat în 1998, Parteneriatul pentru Tineret constituie cadru de cooperare între Consiliul Europei şi Comisia Europeană în vederea organizării cursurilor de instruire pentru tinerii angajaţi în câmpul muncii şi tinerii lideri, precum şi înlesnirea cercetării şi cooperării.

tru a crea un Fond de Solidaritate pentru Mobilitatea Tinerilor, care sprijină proiectele de mobilitate pentru tinerii defavorizaţi.

Aproximativ un euro de pe fiecare cartelă Inter Rail este donată fondului, ceea ce permite tinerilor europeni să participe la activităţile internaţionale interculturale şi de descoperire. De la crearea sa în 1995, fondul a sprijinit aproape 300 de proiecte şi a permis unui număr de peste 5 000 de tineri să călătorească în întreaga Europă pentru a participa la reuniuni şi proiecte internaţionale. www.eyf.coe.int/fsmj

www.youth-partnership.net/ youth-partnership/about/objectives.html Alte iniţiative includ: cARDuRI PEnTRu TInERI: cARTE blAncHE PEnTRu MobIlITATEA TInERIloR

Dacă nu aţi atins vârsta de 26, puteţi beneficia de un card pentru tineri care vă oferă informaţii, reduceri şi sfaturi, inclusiv informaţii de cultură generală (muzee, teatre, cinematografe), privind transportul (autobuze, trenuri, călătorii avia), călătoriile (cursuri de învăţare a limbilor, cazare) şi serviciile (asigurare şi centre comerciale. www.eyca.org colEcTAREA FonDuRIloR gRAţIE cĂlĂToRIIloR

Consiliul Europei şi Uniunea Internaţională a Căilor Ferate (UIC) şi-au unit forţele pen-

AFlAţI MAI MulTE!

www.coe.int/youthcentres

www.eyca.org

www.eyf.coe.int/fej

www.eyf.coe.int/fsmj

www.youth-partnership.net

4

INSPIRAREA UNEI NOI GENERAŢII

4

DE CETĂŢENI FIŞĂ DE LUCRU

OrganizaŢiile LocalE de

CE ÎNSEAMNĂ A FI TÂNĂR?

Modul în care percepem tinereţea se schimbă pe parcursul timpului şi diferă de la o cultură la alta. În unele culturi nu există un astfel de concept: copiii rămân copii până la depăşirea ritualului de devenire adult. În unele societăţi persoanele sunt considerate tinere până la vârsta de 40 de ani.

Cereţi elevilor din şcoala dumneavoastră să definească caracteristicile principale ale calităţii de a fi “tânăr“.

Consiliul Europei şi Uniunea Europeană finanţează proiecte pentru tineret: care sunt limitele de vârstă stabilite? Care sunt motivele unor astfel de limite de vârstă?

CetăŢENIE

Utilizând modelul triunghiular al societăţii civile, exploraţi conceptul cetăţeniei cu elevii dumneavoastră.

Ce drepturi şi responsabilităţi are un cetăţean?

De ce este atât de important într-o democraţie pluralistă de a avea cetăţeni activi?

Cum trebuie să fie un european“?

“cetăţean

Una din modalităţile de participare a tinerilor la viaţa societăţii este de a fi membru al unei organizaţii de tineret.

Faceţi lista organizaţiilor locale care activează în domeniul tineretului: Ce fel de organizaţii sunt acestea? Cine sunt membrii lor? Au ele legături cu organizaţiile naţionale şi/sau internaţionale? Care din ele cooperează cu Consiliul?

Există printre elevii dumneavoastră membri ai organizaţilor de tineret?

Solicitaţi-le să facă, dacă doresc, o prezentare a acestor organizaţii pentru ceilalți colegi.

Mobilitatea tinerilor europeni

Tinerii europeni călătoresc tot mai mult, fie pentru a vizita alte ţări, fie pentru a studia sau pentru a munci acolo. În ce măsură elevii dumneavoastră se simt tineri europeni?

Unde le-ar plăcea să călătorească?

Ce le-ar plăcea fă facă şi de ce?

Participarea tinerilor la viaŢa localĂ

Procuraţi un exemplar al “Cartei privind participarea tinerilor în afacerile municipale şi regionale“, publicaţie a Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale Ce cred elevii dumneavoastră despre ideile enunţate în cartă?

Contactaţi autoritatea locală pentru a afla dacă aceasta intenţionează să implementeze prevederile cartei (în cazul în care încă nu a implementat-o). În cazul în care nu a realizat acest lucru, ce acţiuni întreprind pentru a implica tinerii în viaţa locală?

CU I

tineret

Creaţi un proiect imaginar de mobilitate care ar implica întreaga clasă : cum ar fi posibilă realizarea acestui obiectiv? De unde aţi putea obţine finanţare?

Găsiţi posibilităţile disponibile pentru persoane de a studia sau lucra într-o altă ţară europeană. Întrebaţi elevii dacă cunosc despre existenţa unor acorduri practice în Europa care facilitează şi încurajează acest tip de mobilitate.

aparŢi n e

a c eastă

afirmaŢie ?

“Pentru a deveni tânăr este nevoie de mult timp.“ Răspunsul pe verso

*

4

inSPirArEA UnEi noi gEnErAŢii DE CETĂŢEni F iŞ Ă D E L U C r U

SurSE

*

Pablo Picasso: Afirmaţia este atribuită faimosului artist spaniol Pablo Picasso (1881-1973)

www.coe.int/youth

www.coe.int/congress

5

STUDIEREA ŞI VORBIREA LIMBILOR

Europa este un continent unde sunt vorbite diferite limbi, şi acest amestec de limbi se extinde tot mai mult odată cu sporirea călătoriilor în diverse state.

Aţi putea cunoaşte doar una din limbile “oficiale” ale ţării dumneavoastră, dar aveţi şansa de a auzi multe alte limbi vorbite într-un oraş din apropiere.

Căutaţi posibilităţile existente de studiere sau muncă într-o altă ţară europeană. Prindeţi diferite posturi radio în mai multe locuri din Europa şi veţi descoperi o gamă vastă de limbi vorbite.

Studierea unei limbi noi poate fi distractivă şi utilă, fie pentru a călători, a întâlni prieteni noi, a descoperi alte culturi sau pentru a căuta un loc de lucru într-o altă ţară.

PREDAREA LIMBILOR MODERNE

Una din cele mai importante abilităţi a europenilor zilei de mâine va fi abilitatea de a comunica în mai multe limbi.

Pe parcursul anilor, Consiliul a ocupat o poziţie unică în promovarea cooperării şi diseminarea expertizei cu privire la predarea limbilor bazată pe principiile enunţate în Convenţia Culturală Europeană. Ideea fundamentală este că cunoaşterea altor limbi şi culturi ameliorează comunicarea şi înţelegerea reciprocă şi ajută la lupta împotriva intoleranţei (a se vedea fişa de informare 7). Capacitatea de a comunica în mod direct poate aduce beneficii culturale şi economice.

prin intermediul grupurilor de experţi, atelierelor de lucru şi seminarelor privind predarea limbilor. O mare parte din acestea sunt organizate la Centrul European pentru Limbi Moderne (ECML) cu sediul la Graz, Austria, misiunea căruia este de a încuraja excelenţa şi inovaţiile în predarea limbilor şi de a ajuta europenii să înveţe limbile mai eficient. Programele ECML sunt completate de cele administrate de Diviziunea pentru Politica Limbilor în cadrul Consiliului Europei la Strasbourg. www.ecml.at PROTECŢIA ŞI DEZVOLTAREA LIMBILOR MINORITARE ŞI REGIONALE

În majoritatea ţărilor, un număr mare de oameni vorbesc mai mult de o limbă, totuşi unele din aceste limbi sunt vorbite de tot mai puţini oameni sau nu sunt recunoscute suficient de către alte persoane. În consecinţă, ele sunt “pe cale de dispariţie”. Consiliul Europei acţionează întru protejarea acestor limbi şi, în acest scop, a elaborat Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare. (A se vedea de asemenea Convenţia-cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale.) Scopul Cartei este de a proteja limbile istorice, regionale sau minoritare din Europa şi de a dezvolta tradiţiile şi patrimoniul cultural. Aceasta înseamnă respectarea şi promovarea utilizării acestor limbi, fie la şcoală fie în viaţa publică. www.coe.int/minlang

«CUM SE SPUNE ...?»

Predarea limbilor nu este un proces simplu, acesta fiind motivul pentru care sunt dezvoltate metode de predare prin intermediul proiectelor privind limbile moderne la Consiliul Europei. Materiale de predare şi expertiză sunt diseminate

->

“Cei care nu cunosc nici o limbă străină, nu cunosc nimic din ce le aparţine.”

Johann Wolfgang von Goethe

Vorbiţi limba Sámi?”

Limba Sámi este vorbită în Finlanda, Norvegia, Suedia şi în unele părţi ale Rusiei

STUDIEREA ŞI VORBIREA LIMBILOR

CELEBRAREA LIMBILOR: ZIUA EUROPEANĂ A LIMBILOR , 26 SEPTEMBRIE

Ziua Europeană a Limbilor este o zi când se celebrează diversitatea lingvistică – ceea ce înseamnă celebrarea diferitor limbi vorbite şi a diversităţii culturale pe care le aduc. Scopul acestei zile este de a afla mai multe despre limbile vorbite şi ceea ce ele oferă, precum şi de a: Atrage atenţia publicului asupra importanţei învăţării limbilor şi diversificării gamei limbilor învăţate cu scopul de a spori plurilingvizmul şi înţelegerea interculturală; Promova diversitatea lingvistică şi culturală a Europei; Încuraja învăţarea continuă a limbilor atât la şcoală cât şi în afara ei. www.coe.int/EDL SCOATEŢI ÎN EVIDENŢĂ LIMBILE PE CARE LE VORBIŢI: PORTOFOLIUL LIMBILOR EUROPENE

Cunoaşterea mai multor limbi este o abilitate utilă. Dacă studiaţi o limbă, atunci Portofoliul Limbilor Europene (ELP) este pentru dumneavoastră! Este prevăzut pentru a face notiţe şi pentru a reflecta ceea ce studiaţi, astfel puteţi demonstra celor din jur ce cunoaşteţi şi nivelul la care aţi ajuns. Pentru a afla ce vă oferă Portofoliul accesaţi adresa: www.coe.int/portfolio/

AFLAŢI MAI MULTE!

www.ecml.at

www.coe.int/EDL

www.coe.int/minlang/

www.coe.int/portfolio

5

STUDIEREA ŞI VORBIREA LIMBILOR FIŞĂ DE LUCRU

Mândria pentru propria limbă este un lucru natural, dar ce se întâmplă când dorim să comunicăm cu persoanele care vorbesc o altă limbă? Trebuie ei să fie forţaţi să înveţe limba pe care o vorbim noi? Ar fi mai bine dacă am vorbi toţi aceiaşi limbă? Aici vom examina diversitatea lingvistică şi vom încerca să-i estimăm impactul asupra vieţilor noastre.

CARE LIMBI SUNT VORBITE ÎN REGIUNEA DUMNEAVOASTRĂ?

Majoritatea ţărilor au una sau mai multe limbi oficiale, dar în multe regiuni locuiesc popoare care vorbesc un dialect sau chiar o limbă diferită. Cereţi elevilor să facă cercetări acasă cu rudele şi prietenii lor.

Câte limbi diferite şi /sau dialecte au putut fi depistate?

CUM TE POŢI FACE ÎNŢELES

Uneori, când oamenii pleacă într-o altă ţară la odihnă, ei nu depun prea mari eforturi pentru a învăţa limba vorbită acolo înainte de a pleca acolo. Nu trebuie să învăţaţi decât câteva cuvinte uzuale pentru a arăta respectul şi politeţea. Împărţiţi elevii în perechi şi cereţi-le săşi imagineze că se află într-o localitate unde limba lor nu este vorbită şi să mediteze asupra situaţiilor în care ar fi necesară cunoaşterea a cel puţin câtorva expresii cheie. Ce s-ar întâmpla în cazul în care se rătăcesc încercând să găsească hotelul unde sunt cazaţi? Ar avea nevoie de ajutor? Rugaţi elevii să aleagă un scenariu şi, dacă e posibil, să încerce să-l monteze pentru a demonstra cum ar putea soluţiona situaţia, folosind gesturile şi să depisteze când ar fi forţaţi să recurgă la cuvinte.

CONTACTAŢI CU O ŞCOALĂ

Care din ele sunt recunoscute oficial?

De cât timp sunt ele vorbite în regiune?

Care este originea lor? Care este viitorul lor? Sunt ele în continuare studiate?

5

DIN ALTĂ ŢARĂ

Experienţa arată că motivaţia elevilor de a învăţa o altă limbă poate spori dacă ei ar avea posibilitatea de a o utiliza.

STUDIEREA LIMBILOR ÎN

Există multe posibilităţi şi tehnici de cooperare cu şcolile din alte state:

În prezent se atribuie o atenţie sporită învăţării limbilor în şcoală. Care este situiaţia în şcoala dumneavoastră?

Examinaţi următoarele întrebări cu elevii dumneavoastră:

Realizarea unui proiect comun de activitate cu altă clasă;

ŞCOALĂ

Ce oportunităşi există în şcoala dumneavoastră?

Care limbi pot fin învăţate şi care motive stau la baza alegerii acestor limbi specifice?

Schimburi de scrisori şi mesaje electronice şi lucru în comun pentru producerea unui site comun; Producerea unui film video cu privire la o temă anumită.

Câte limbi ar dori să înveţe elevii dumneavoastră şi de ce?

Care sunt posibilităţile de a practica o limbă străină de care dispun elevii dumneavoastră?

CU I

APARŢINE

ACEASTĂ

AFIRMAŢIE?

“Cei care nu cunosc nici o limbă străină nu cunosc nimic din ceea ce le aparţine.”

Răspunsul pe verso

*

5

STUDiErEA Şi VorBirEA LiMBiLor F iŞ Ă D E L U C r U

Garantarea şi protejarea limbilor regionale sau minoritare Carta Europeană pentru Limbile Minoritare şi Regionale protejează limbile «native» diferite de limba sau limbile oficiale şi de diferite dialecte ale acestora.

Carta nu se aplică limbilor vorbite de către migranţi, dar protejează, sub rezerva anumitor restricţii, limbile, “neteritoriale“, cu alte cuvinte limbile vorbite de cetăţenii unui stat care nu pot fi identificate cu o anumită zonă geografică. În Europa, aceasta se aplică, în special, limbilor idiş şi romani.

SurSE

*

Johann Wolfgang von Goethe: Maxime şi Reflecţii (Maximen und Reflexionen), Goethe, Rivages/ poche

www.ecml.at

www.coe.int/portfolio

ProTECŢiA PATriMoniULUi

6

CULTUrAL Şi nATUrAL

Cultura şi mediul nostru sunt factorii cheie în asigurarea unei calităţi bune de viaţă, iar în cazul deteriorării lor, calitatea vieţii scade. o culTuRĂ EuRoPEAnĂ?

Cultura este prezentă în toate aspectele vieţii noastre – ea reprezintă modul în care ne exprimăm valorile umane şi individualitatea. “Identitatea culturală europeană” poate să pară un lucru straniu, dat fiind diferenţa care există între culturile din zona europeană. Esenţa acestei legături nu este de a spune că culturile au multe trăsături comune, dar de a celebra diferenţele şi de a depista punctul forte al acestei diversităţi. www.coe.int/culture

www.coe.int/eurimages RuTElE culTuRAlE

În decursul istoriei umane în Europa, oamenii au călătorit pe întregul continent pentru comerţ, cultură şi religie. Rutele Culturale reamintesc europenilor identitatea lor culturală europeană prin identificarea momentelor majore şi eforturilor din trecut prin intermediul peisajului nostru geografic. Consiliul coordonează eforturile depuse pentru a stabili rutele, care variază de la descoperirea locurilor unde a locuit Mozart până la reconstituirea traseului Vikingilor. www.coe.int/routes

InFoRMAţII oFIcIAlE...

Statele membre ale Consiliului Europei au elaborat Convenţia Culturală Europeană în 1955, cu scopul de a contribui la înţelegerea reciprocă şi la diseminarea culturilor, precum şi de a le permite să se dezvolte prin studiere şi activităţi. www.coe.int/T/E/Cultural_ Co-operation/ Graţie Convenţiei au fost create Centrele Europene pentru Tineret (a se vedea fişa 4) şi Centrul pentru Limbi Moderne de la Graz ( a se vedea fişa 5), precum şi mai multe proiecte, unele din ele fiind enumerate în continuare: luMInĂ! cAMERA! AcţIunE!

Eurimage este un Fond al Consiliului Europei care sprijină co-producţiile cinematografice europene. De la crearea sa în 1989, Eurimage a sprijinit co-producţia a peste 1000 de filme de lung metraj şi filme documentare, şi

«Prin orice efort de a face ceva, fiecare persoană doreşte să producă o schimbare» ‘

->

susţine mai multe cinematografe în diferite state.

Krzysztof Kieslowski

InFoRMAţII gRATuITE!

În fiecare an, în una din zilele de duminică ale lunii septembrie, peste 30 000 de monumente, muzee şi alte localuri din întreaga Europă sunt deschise gratis sau la un preţ redus de intrare. Această iniţiativă are drept scop nu numai de a contribui la o mai bună înţelegere de către cetăţenii europeni a patrimoniului lor cultural, dar de asemenea, le permite să dezvolte o mai bună înţelegere a diferitor culturi care îi înconjoară. www.ehd.coe.int/ PATRIMonIul TĂu

Toţi europenii sunt în egală măsură responsabili pentru păstrarea şi menţinerea patrimoniul tradiţiilor culturale de pe continent şi transmiterea lor următoarelor generaţii. Patrimoniul cultural dă un sens de identitate şi facilitează cunoaşterea diferenţelor dintre diferite comunităţi în contextul globalizării. De asemenea, el permite oamenilor aparţinând diferitor culturi să se înţeleagă reciproc.

ProTECŢiA PATriMoniULUi

6

CULTUrAL Şi nATUrAL

Consiliul Europei contribuie la realizarea acestui obiectiv prin promovarea culturilor naţionale de pe continent prin diverse proiecte şi programe. www.coe.int/EuropeanLandscape Convention MEDIul

Un mediu sănătos este o condiţie indispensabilă a unei vieţi confortabile şi sănătoase. Planeta pe care o locuim este un spaţiu comun, şi capacitatea sa de a ne furniza combustibil şi energie se bazează pe un echilibru foarte delicat a mai multor factori. Spre exemplu, consecinţele acţiunilor unui individ sau a unui grup pot afecta oamenii de pe altă parte a planetei.

Acesta este motivul importanţei cooperării şi coordonării eforturilor de protecţie a mediului la nivel local, naţional, regional şi internaţional.

nu DoAR IARbĂ, PIETRE ŞI noRoI

Convenţia Europeană a Peisajului enunţă modalităţi de protecţie, gestionare şi planificare a peisajelor în întreaga Europă în vederea realizării unei DEzvolTĂRI 4 a mediului social. Este DurAbiLE important de a menţine un echilibru echitabil.

1

AMEnInţATE înseamnă că speciile sunt supuse riscului de dispariţie, deoarece natalitatea este mai înaltă decât numărul noilor născuţi.

2

SPEcIIlE

3

coMERţ IlEgAl este

când cumperi sau vinzi ceva contrar prevederilor legale.

4

DEzvolTARE

PRoTEcţIA TuTuRoR SPEcIIloR: convEnţIA DE lA bERnA

Obiectivele principale ale Convenţiei privind Conservarea Vieţii Sălbatice şi a Habitatelor Naturale (de asemenea cunoscută cu numele de Convenţia de la Berna) sunt: De a proteja speciile rare care sunt precum şi habitatele lor naturale; AMEnInţATE 1

De a preveni dispariţia ;

De a stopa animale.

coMERţul

SPEcIIloR

IlEgAl 3

DuRAbIlĂ

înseamnă că utilizăm resursele planetei în aşa fel încât să asigurăm ca şi viitoarele generaţii să fie capabile să le utilizeze de aceeaşi manieră. Deci, dacă o pădure este tăiată, trebuie plantaţi în loc copaci noi, astfel încât generaţiile viitoare să beneficieze de asemenea de păduri şi aer curat.

Consiliul a elaborat mai multe modalităţi de încurajare a guvernelor să protejeze şi administreze mediul natural în Europa şi să conserveze mediul uman şi habitatului.

PRoTEJATE 2

PRoTEJATE sunt cele protejate de lege din cauza reducerii drastice a numărului lor.

Aceasta de obicei presupune că ele nu pot fi legal prinse în capcane sau vânate.

cu

AFlAţI MAI MulTE!

www.coe.int/culture

www.coe.int/routes

www.coe.int/T/E/Cultural_Co-operation/

www.ehd.coe.int/

www.coe.int/eurimages

www.coe.int/EuropeanLandscapeConvention

PROTECŢIA PATRIMONIULUI

6

CULTURAL ŞI NATURAL FIŞĂ DE LUCRU

CulturA

Domeniul “culturii“ este vast şi în continuă schimbare. Abordarea chestiunilor de ordin cultural cu tinerii implică în mod inevitabil posibilitatea de a nu acoperi toate aspectele. Putem încerca să-i ajutăm să înţeleagă componentele principale şi să găsească propria cale prin acest labirint.

CULTURA MEA, CULTURA TA, CULTURA NOASTRĂ

Cultura este un termen destul de abstract care poate fi explicat prin aşa numitul model al aisbergului.

Toate lucrurile, comportamentele etc. pe care le puteţi observa într-o cultură constituie partea vizibilă a aisbergului (ceea ce este la suprafaţă); ceea ce nu puteţi vedea este fundamentul a tot ceea ce puteţi vedea: valori, principii, tradiţii, estetică.

Un exemplu simplu: în multe culturi oamenii se salută prin strângerea mâinii.

De ce? Cu secole în urmă aceasta era o modalitate de a demonstra că oamenii nu intenţionau să utilizeze săbiile.

Fiecare elev trebuie să interpreteze în mod individual cultura sa, bazânduse pe modelul unui aisberg - care este dedesubtul diferitor tradiţii şi obiceiuri.

Comparaţi modelele de aisberg pentru a depista tangenţele şi diferenţele existente.

RUTELE NOASTRE CULTURALE

Peste tot în Europa oamenii redescoperă sau reînvie patrimoniul lor cultural.

CU I

Cereţi elevilor să descopere momentele importante şi tradiţiile caracteristice regiunii din apropierea şcolii. Identificaţi acele tradiţii care au legături cu alte ţări europene. Utilizând rutele culturale ca exemplu, creaţi o nouă rută culturală care să includă şi regiunea unde locuiţi.

MEDIU : DE CE NE FACEM GRIJI?

În istoria planetei noastre, milioane de forme de viaţă au încetat pur şi simplu să existe. Nu mai există. Uni consideră acest proces ca fiind “ o selecţie naturală sau supravieţuirea celui mai tare“.

Astăzi, avem rezervaţii naturale, grădini zoologice şi alte proiecte - toate având drept scop “conservarea“ sau “protejarea“. În afară de dinozauri (!), care forme de viaţă dispărute ar dori să le readucă la viaţă elevii dumneavoastră?

Discutaţi motivele conservării speciilor: cine alege? Suntem preocupaţi mai mult de conservarea animalelor şi plantelor “drăguţe“?

REZERVAŢIILE NATURALE LOCALE

Unde se află cea mai apropiată rezervaţie sălbatică sau naturală?

Planificaţi o excursie dumneavoastră.

cu

elevii

Ce i-ar interesa pe elevi să descopere acolo?

De ce a fost aleasă această regiune pentru a deveni rezervaţie naturală?

Este această rezervaţia parte a reţelei europene a rezervaţiilor “biogenetice“?

APARŢINE

ACEASTĂ

AFIRMAŢIE?

«Prin orice efort de a face ceva, fiecare persoană doreşte să producă o schimbare».

Răspunsul pe verso

*

6

ProTECŢiA PATriMoniULUi CULTUrAL Şi nATUrAL F iŞ Ă D E L U C r U

AcţIunI lA nIvEl locAl

Observaţi împreună cu elevii viaţa sălbatică din vecinătatea şcolii.

Câte specii puteţi depista?

Cunosc elevii dumneavoastră faptul că broaştele sunt indicatorii semnificativi ai sănătăţii mediului local?

Ce măsuri au fost luate de către autorităţile locale pentru a proteja viaţa sălbatică?

Contactaţi organizaţiile neguvernamentale locale implicate în soluţionarea problemelor mediului?

Discutaţi cu elevii dumneavoastră acţiunile pe care le-ar lua ei. Sugestiile ar putea include: măsurarea nivelului de poluare şi comunicarea datelor obţinute celorlalţi colegi din şcoală; plantarea copacilor; crearea artificială a unui iaz, măsurarea poluării aerului, colectarea materialelor relevante pentru reciclare, demararea unei campanii de protecţie a mediului local.

Dacă şcoala dumneavoastră are contacte cu o scoală dintr-o altă ţară, comparaţi situaţia mediului din ambele ţări. cATASTRoFE nATuRAlE

Ce exemple de catastrofe naturale şi / sau tehnologice pot determina elevii dumneavoastră?

Pot ei găsi exemple de catastrofe care au efecte ce depăşesc hotarele naţionale?

Ce sisteme sunt utilizate la nivel local pentru a informa populaţia în eventualitatea unei catastrofe?

SurSE

*

Krzysztof Kieslowski: Extras din interviul realizat cu Krzysztof Kieslowski de către Stanislas Zawislinski

www.coe.int/culture

7

TOŢI APARŢINEM ACELEIAŞI RASE: RASA UMANĂ

UNIŢI ÎN DIVERSITATE!

Europa s-a schimbat dramatic în decursul secolului trecut : au fost schimbate hotarele iar oamenii călătoresc mai mult ceea ce a dus la schimbarea echilibrului între diferite culturi. Cultura este un ansamblu de tradiţii comune şi moduri de viaţă. Oamenii din lumea întreaga utilizează diferite metode de a găti bucate, de a se îmbrăca, vorbi, cânta etc. Descoperirea acestor diferenţe constituie esenţa celebrării DIVERSITĂŢII CULTURALE 1 Din păcate, unii oameni percep apariţia unei noi culturi ca o ameninţare.

Răspunsul Consiliului Europei la această provocare este de a încerca combinarea armonioasă a diferitor culturi. Consiliul speră să realizeze acest obiectiv prin intermediul campaniilor şi documentelor oficiale adresate guvernelor, care urmează a fi implementate şi respectate de către guverne şi autorităţile locale, precum şi prin programe de instruire. În continuare, vom evidenţia câteva domenii principale.

PACE ŞI ÎNŢELEGERE!

Educaţia interculturală este utilizată pentru a contribui la o înţelegere mai bună a propriei culturi şi a culturilor din lume, pentru a încuraja dezvoltarea unei toleranţe şi înţelegeri sporite.

Aceasta poate fi în special important acolo unde există conflicte între diferite culturi. Scopul urmărit de Consiliul Europei este de a consolida armonia între culturi prin facilitarea comunicării între ele, dezvoltând cursuri de instruire şi diseminând materiale informative. Consiliul a jucat un rol esenţial în transferul accentului educaţiei interculturale de la familiile

->

“Putem avea religii diferite, culoarea diferită a pielii şi vorbi limbi diferite, dar toţi aparţinem unei singure rase umane.”

Kofi Annan

muncitorilor migranţi, aşa cum era tendinţa anterior, substituindu-l cu necesitatea unor eforturi comune din partea tuturor părţilor. Din 2002, programele Consiliului privind educaţia interculturală au pus accentul pe diferenţele de ordin religios. www.coe.int/dialogue NU RASISMULUI ŞI INTOLERANŢEI!

Rasismul şi intoleranţa aduc prejudicii indivizilor şi societăţii. Atunci când oamenii practică rasismul sau intoleranţa, rezultatul poate varia de la discriminare la locul de muncă la violenţă şi conflicte.

Consiliul Europei luptă pentru combaterea tuturor formelor de rasism şi intoleranţă. La Summitul din 1993, statele membre au adoptat un Plan de Acţiune împotriva rasismului, xenofobiei, anti-Semitismului şi intoleranţei. Acesta includea campania pentru tineret “Toţi Diferiţi – Toţi Egali”, care încuraja mii de oameni din întreaga Europă să acţioneze şi s-a soldat cu organizarea demonstraţiilor, cursurilor de instruire pentru minorităţi şi cu producerea materialelor didactice.

Campania desfăşurată ulterior încuraja tinerii să participe activ la construirea unor societăţi paşnice bazate pe diversitate, includere şi respect.

Activitatea Comisiei Europene împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI) constă în special în examinarea legislaţiei naţionale pentru combaterea rasismului şi intoleranţei şi, în mod important, în elaborarea

ToŢi APArŢinEM ACELEiAŞi rASE: rASA UMAnĂ

recomandărilor privind ameliorarea legislaţiei şi practicii în vigoare adresate guvernelor naţionale. www.alldifferent-allequal.info

să-şi păstreze elementele esenţiale ale identităţii lor, în special religia, limba, tradiţiile şi patrimoniul lor cultural. (a se vedea fişa de informare 6).

www.coe.int/ecri

www.coe.int/Minorities

PRoTEJAţI MInoRITĂţIlE nAţIonAlE!

Clasificarea unui grup ca fiind o “minoritate” poate uneori crea riscul izolării şi mai mari a acestui grup; pe de altă parte, aceasta poate de asemenea duce la sporirea cunoaşterii şi înţelegerii grupului dat, precum şi la o protecţie mai sporită a drepturilor lor şi recunoaşterea de către ambele părţi a obligaţiunilor.

1

DIvERSITATEA

culTuRAlĂ

presupune varietatea mediilor, experienţelor, stilurilor, perceperilor, valorilor şi convingerilor oamenilor.

2

este limba vorbită de 4-5 milioane de oameni.

RoMAnI

Romii În martie 2006, Consiliul Europei a lansat campania de sensibilizare “Dosta!” (un cuvânt RoMAnI 2 care înseamnă “destul!“). Această campanie este parte componentă a eforturilor sale în vederea protecţiei minorităţilor naţionale. Scopul campaniei este nu numai de a denunţa prejudecăţile şi stereotipurile, dar de a apropia neromii de romi (a se vedea fişa de informare 9). www.dosta.org/

Consiliul Europei a început să studieze situaţia “minorităţilor naţionale” odată cu crearea sa în 1949. În 1994 statele sale membre au adoptat o convenţie cadru pentru protecţia minorităţilor. Această convenţie obligă statele care o semnează şi ratifică să permită minorităţilor naţionale

PEnTRu InFoRMAţII MAI AMPlE!

www.coe.int/dialogue

www.dosta.org/

www.alldifferent-allequal.info

www.coe.int/Minorities

www.coe.int/ecri

www.coe.int/antidiscrimination

7

TOŢI APARŢINEM ACELEIAŞI RASE:

7

RASA UMANĂ FIŞĂ DE LUCRU

Educaţia Interculturală a copiilor şi tinerilor urmăreşte două scopuri principale: A-i ajuta să-şi dezvolte capacitatea de a recunoaşte inegalitatea, lipsa justiţiei, rasismul, stereotipurile şi prejudecăţile.

A le cultiva cunoştinţe şi abilităţi care să-i ajute să conteste aceste mecanisme de fiecare dacă când se confruntă cu ele în societate.

Educaţia interculturală implică examinarea unor astfel de aspecte ale naturii umane ca atitudini, simţuri, percepţii, valori şi experienţe. Aceste aspecte nu pot fi examinate numai printr-o abordare intelectuală, ele necesită de asemenea o dimensiune experimentală. Consiliul a produs mai multe publicaţii relevante care pot facilita activitatea ulterioară cu privire la aceste probleme.

DE UNDE PROVENIM?

“A descoperi alte persoane înseamnă a descoperi o relaţie şi nu un obstacol” (Claude Lévi-Strauss)

grupului sau chiar cu toţi colegii. Acesta este un exerciţiu delicat, iar o atenţie specială se va acorda faptului ca elevii să divulge numai informaţii care nu le creează disconfort. Întrebările pentru discuţii ar putea include următoarele: De ce au emigrat/imigrat unele rude?

Cum au fost trataţi la sosire?

Ce au luat cu ei?

V-aţi gândit vreodată să plecaţi peste hotare?

Cum aţi dori să fiţi trataţi?

CÂT DE MULTICULTURALĂ ESTE REGIUNEA DUMNEAVOASTRĂ?

Verificaţi împreună cu elevii câte culturi diferite sunt reprezentate în regiunea dumneavoastră. Discutaţi cum sunt reprezentate aceste culturi într-o localitate. Ce eforturi sunt depuse pentru a promova contactele şi dialogul între oamenii care aparţin diferitor culturi?

Se întâmplă destul de rar să întâlneşti pe cineva rudele căruia, pe parcursul a patru generaţii, să se fi născut şi să fi trăit în acelaşi oraş sau sat. Această activitate ajută elevii să exploreze şi să împărtăşească valorile lor culturale şi urmăreşte promovarea empatiei faţă de străinii şi minorităţi.

În multe sisteme democratice este acceptat faptul că vocea majorităţii trebuie să fie cea mai puternică – atâta timp cât nu se face abuz de această putere.

Cereţi elevilor să pregătească un arbore genealogic al familiei lor care să includă trei sau patru generaţii, încercând să includă cât mai multe relaţii de rudenie posibile. Ei trebuie să acorde atenţie specială rudelor care au emigrat sau imigrat.

Ce fel de minorităţi pot fi identificate în societatea lor?

În dependenţă de mărimea clasei, elevii pot să facă schimb de informaţii privind rezultatele obţinute cu membrii

CU I

MAJORITATE ŞI MINORITATE

Cereţi elevilor să mediteze asupra situaţiilor când au avut sentimentul că aparţin: a) majorităţii şi b) minorităţii. Ce sentimente au trăit?

Studiaţi Convenţia-cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale şi comparaţi prevederile ei cu drepturile de care beneficiază minorităţile în ţara dumneavoastră.

APARŢINE

ACEASTĂ

AFIRMAŢIE?

“Putem avea religii diferite, culoare diferită a pielii şi putem vorbi limbi diferite, dar toţi aparţinem unei singure rase umane.”

Răspunsul pe verso

*

7

ToŢi APArŢinEM ACELEiAŞi rASE: rASA UMAnĂ F iŞ Ă D E L U C r U

SurSE

*

Kofi Annan: Extras din discursul lui Kofi Annan, cel de-al 7-lea Secretar General al Naţiunilor Unite, (1997-2006), pronunţat la Festivalul Mondial al Copiilor, Basle, Elveţia, 24 iunie 2000

www.coe.int/ ecri

www.coe.int/antidiscrimination

8

ASigUrArEA UnEi ViEŢi SigUrE Şi SĂnĂToASE

O democraţie sănătoasă este dezvoltată de o populaţie sănătoasă care are acces la îngrijire medicală şi medicamente sigure şi practică sport sigur. lucRuRI SĂnĂToASE!

Aveţi dreptul la sănătate – drept garantat de Carta Socială a Consiliului Europe. Pentru a asigura respectarea acestui drept, Consiliul Europei încurajează statele membre să armonizeze politicile lor de sănătate, să dezvolte educaţia pentru sănătate şi să promoveze acces echitabil la îngrijire medicală. În continuare sunt enumerate câteva domenii de activitate a Consiliului Europei: bolI ŞI MEDIcAMEnTE: PHARMA-coPA - cE?

Când vă îmbolnăţi, trebuie să aveţi încredere în medicamentele ce vă sunt prescrise, indiferent de locul unde vă aflaţi. Aceasta constituie obiectul Pharmacopeei Europene – care are misiunea de a veghea ca toate medicamentele să corespundă unor norme comune respectate în întreaga Europă.

Dacă procuraţi medicamente în oricare altă ţară din Europa, sunteţi sigur că ele au aceiaşi calitate ca şi medicamentele pe care le procuraţi în propria ţară.

Pharmacopeea este parte a Directoratului European pentru Calitatea Medicamentelor (EDQM), care de asemenea deţine baze de date pentru transfuziile de sânge şi transplantul de organe. www.edqm.eu lucRuRI conTRovERSATE bIoETIcA 1 este un subiect controversat; unii pot considera, spre exemplu, că cercetările efectuate asupra CELuLELor STERn 2 , TESTElE gEnETIcE 3 şi clonAREA 4 au un potenţial extraordinar, totuşi persistând sentimen-

->

“Nu există nimic în viaţă de care trebuie să ne fie frică, există doar ceea ce trebuie să înţelegem. Acum este momentul să înţelegem mai multe pentru a diminua frica.”

Marie Curie

tul că aceste cercetări ridică încă un şir de probleme de ordin etic. Cercetările biomedicale au permis atingerea unor progrese spectaculoase în domeniul sănătăţii, precum vaccina împotriva rujeolei sau poliomelitei şi ameliorarea în tratamentul SIDA. Alte descoperi majore pot duce la rezultate şi mai spectaculoase, dar este important ca tratamentul sau cercetarea să nu aducă prejudicii drepturilor şi demnităţii oamenilor.

Scopul activităţii Consiliului Europei în acest domeniu este de a stabili un echilibru între progresul ştiinţific şi protecţia fiinţei umane.

Acest motiv a stat la baza creării Convenţiei privind Drepturile Omului şi Biomedicina. Această Convenţie interzice crearea embrionilor umani pentru cercetări şi a elaborat standarde stricte privind condiţiile de autorizare a testelor genetice şi libertatea de a decide dacă să se aplice sau nu un anumit tratament. O nouă parte a convenţiei (protocol) interzice recurgerea la ingineria genetică pentru a clona fiinţe umane. Există mai multe subiecte care sunt parte a bioeticii şi pentru a afla mai multe despre ele accesaţi: www.coe.int/Bioethics luPTA conTRA DRoguRIloR

Abuzul de droguri şi traficul cu substanţe stupefiante afectează societăţile, familia şi indivizii. Grupul care se ocupă de aceste probleme este Grupul de Cooperare pentru Combaterea Abuzului şi Traficului Ilicit de Droguri, de asemenea cunoscut ca Grupul Pompidou, în numele Preşedintelui francez care a propus crearea unui astfel de grup. Acest grup este compus din membrii diferitor guverne pentru a permite schimbul

ASIGURAREA UNEI VIEŢI SIGURE ŞI SĂNĂTOASE

de experienţe în domeniul combaterii abuzului de droguri şi traficul de substanţe stupefiante şi dezvoltarea unor politici mai eficiente şi inovatoare relative la substanţele stupefiante. www.coe.int/pompidou SPORTUL

Este important să-ţi antrenezi corpul – exerciţiile te menţin sănătos şi fericit, deoarece eliberează ENDORFINE 5 .

Practicarea sportului poate fi un mod amuzant şi eficient de cunoaştere a altor persoane. Oamenilor, de asemenea, le place să vizioneze competiţii sportive, să se întâlnească pentru a sprijini jucători profesionişti şi amatori. Consiliul Europei apreciază înalt toate aceste aspecte şi doreşte să promoveze sportul pentru toţi şi să asigure accesul echitabil şi sigur la toate tipurile de sport.

Carta Europeană a Sporturilor este un document, adoptat în 1992, care după ce este semnat de către guverne impune obligaţiunea de a-i respecta principiile.

Guvernele semnatare trebuie să garanteze ca sportul: să fie accesibil tuturor, indiferent de situaţia financiară a persoanelor; să fie sănătos, tolerant;

sigur, echitabil şi

să nu prejudicieze mediul; să se opună oricărei forme de exploatare din partea sportivilor, pentru a elimina orice condiţii neechitabile sau periculoase. (a se vedea Convenţia împotriva Dopajului).

Aflaţi mai multe informaţii despre Cartă aici:

www.coe.int/t/dg4/spor t/ sportinEurope/charter_en.asp

CONVENŢIA ÎMPOTRIVA DOPAJULUI

Oamenii care consumă substanţe stupefiante pentru a-şi spori performanţele sportive (fenomen cunoscut sub numele de ‘‘dopaj’’) îşi pun sănătatea în pericol şi afectează sportul pentru toţi ceilalţi prin trişare pentru a obţine rezultate mai bune. Prin intermediul acestei Convenţii, Consiliul ajută guvernele să împiedice utilizarea unor astfel de practici.

CONVENŢIA EUROPEANĂ PRIVIND VIOLENŢA SPECTATORILOR

În anii 1980, au avut loc mai multe incidente tragice în timpul manifestărilor sportive care au determinat liderii politici să caute o nouă modalitate de combatere a violenţei în sport. În 1985 Consiliul Europei a elaborat o Convenţie pentru a pune capăt acestui fenomen.

Un rezultat palpabil al acestei Convenţii este că spectatorilor li se interzice să aducă la jocuri obiecte periculoase. De asemenea, se pune un accent mai pronunţat asupra combaterii rasismului şi xenofobiei în timpul evenimentelor sportive.

“EPAS” – SPORTUL DIN PERSPECTIVĂ POZITIVĂ

EPAS este sigla ACORDULUI PARŢIAL 6 European privind Sportul. Acest titlu nu numai că suscită atenţia, dar de asemenea evidenţiază în mod clar scopurile sale: de a promova sportul, de a sublinia valorile pozitive, de a facilita semnarea unor acorduri între guverne în acest scop şi de a ajuta diferite grupuri să facă sportul mai sănătos, mai echitabil şi mai bine administrat. EPAS

8

este, de asemenea, activ în domeniul combaterii rasismului şi discriminării în sport.

Mai multe informaţii sunt disponibile la: www.coe.int/EPAS

1 BIOETICA:

etica cercetărilor medicale şi biologice.

2 CERCETAREA

CELULELOR

investighează utilizarea în medicină a celulelor stern, care pot produce celule special pentru diferite ţesuturi din corpul uman.

STERN

3 TESTE

GENENETICE sunt teste medicale care identifică schimbările care au loc în cromozome, gene, sau proteine, care pot fi folosite pentru a depista vulnerabilitatea unei persoane faţă de o anumită maladie.

4 CLONAREA înseamnă a produ-

ce o copie exactă a ceva. În acest context, clonarea se referă la reproducerea identică a ceva la nivel genetic.

5 ENDORFINE sunt hormonii produşi de creier care vă fac să vă simţiţi bine în mod natural.

6 Termenul "ACORD

PARŢIAL" se referă la o activitate majoră de cooperare europeană care este organizată de Consiliul Europei dar nu include toate statele membre.

AFLAŢI MAI MULTE!

www.edqm.eu

www.coe.int/t/dg3/health

www.coe.int/Bioethics

www.coe.int/t/dg4/sport/sportinEurope/charter_en.asp

www.coe.int/pompidou

www.coe.int/EPAS

ASigUrArEA UnEi ViEŢi SigUrE

8

Şi SĂnĂToASE F iŞ A D E L U C r U

ÎncETAţI

clonAREA!

Oiţa Dolly este acum istorie – astăzi este posibilă clonarea a tot mai multor specii.

Ce gândesc elevii despre clonare?

dumneavoastră

Examinaţi efectele posibile ale clonării asupra fiinţelor umane.

De ce a elaborat Consiliul Europe primul acord internaţional care interzice clonarea oamenilor?

Care, în viziunea elevilor dumneavoastră, vor fi următoarele descoperiri majore în domeniul cercetărilor medicale?

AcEASTA ESTE În SÂngE

În vinele fiecărei om curge sânge, dar atunci când ajungem să avem nevoie de mai mult sânge, procedurile utilizate în diferite ţări sunt de asemenea diferite.

Ce grupe de sânge au elevii din şcoala dumneavoastră ?

Dacă elevii dumneavoastră ar avea nevoie de o transfuzie de sânge, ce ar trebuie să facă?

Cereţi elevilor din şcoală să afle informaţii despre modul în care sunt organizate băncile de sânge în oraşul dumneavoastră. Donaţiile de sânge sunt voluntare şi gratuite?

Cine poate fi donator de sânge?

DRoguRI lEgAlE ŞI IlEgAlE

Imaginaţi-vă împreună cu elevii ce se poate întâmpla dacă ţigările sau alcoolul ar fi fost descoperite recent .

Care ar fi reacţia guvernului: ar fi aceste “droguri“ comercializate fără restricţii în magazine?

drogurilor şi a medicamentelor: cine stabileşte ce este legal şi ce este ilegal?

Ce gândesc elevii despre aşa numitele “ droguri slabe“?

Ce măsuri sunt luate în ţara dumneavoastră pentru a informa tinerii despre efectele consumării drogurilor?

DRoguRI În SPoRT

După părerea elevilor dumneavoastră, când este justificată folosirea drogurilor în sport?

Când este vorba despre “trişare”?

Ce efecte are folosirea drogurilor asupra sportului?

Ce măsuri sunt luate în ţara dumneavoastră pentru a lupta împotriva folosirii drogurilor în sport?

Joc EcHITAbIl

Este important ca oamenii să beneficieze de echitate şi securitate când practică sport. De asemenea practicarea sportului poate fi extrem de distractiv. Întrebaţi elevii dumneavoastră ce sport preferă şi de ce. Care sunt efectele pozitive ale sportului ?

Există efecte negative? Dacă da, care sunt acestea. Elevii ar putea examina efectele fizice, mintale şi emoţionale cauzate de practicarea sportului.

Cine este sportivul favorit al elevilor?

Ce calităţi persoană?

speciale

are

această

Este important ca sportivii în rol de model să joace corect şi să nu consume droguri pentru a-şi spori performanţele?

Aceste întrebări pot facilita organizarea unei discuţii generale despre controlul

cuI

APARţInE

AcEASTĂ

AFIRMAţIE?

“Nu există nimic în viaţă de care trebuie să ne fie frică, există doar ceea ce trebuie să înţelegem. Acum este momentul să înţelegem mai multe pentru a diminua frica.”

Răspunsul pe verso

*

8

ASigUrArEA UnEi ViEŢi SigUrE Şi SĂnĂToASE F iŞ A D E L U C r U

SPoRTuRIlE DIn luME

Cereţi elevilor să se gândească la sportul preferat şi la originea acestuia. Aceasta ar putea fi un proiect de cercetare a originii sporturilor preferate şi a evoluţiei lor ulterioare.

Ar dori ei să încerce un nou fel de sport?

Care sporturi sunt populare în alte state din Europa?

Ce sporturi sunt populare în afara Europei? cHESTIunI DE oRDIn bIoETIc FIŞE DE InSTRuIRE PEnTRu PRoFESoRI

Descoperiţi colţul învăţătorului la adresa: www.coe.int/teachers-corner Instruiţi elevii printr-o abordare participativă, care este fundamentală pentru educaţia cetăţeniei, şi include organizarea unor dezbateri cognitive, multidisciplinare privind probleme bioetice.

Acest suport didactic este destinat în special învăţătorilor de biologie, filosofie şi educaţie civică pentru clasele 4-6.

Trei teme iniţiale sunt abordate în această publicaţie: donarea de organe; procrearea medicală asistată, testarea genetică.

SurSE

*

Marie Curie: Citatul este atribuit dnei Marie Curie, Laureat al premiului Nobel în fizică (1903) şi chimie (1911)

www.book.coe.int

www.coe.int/t/dg3/health

www.coe.int/sport

www.edqm.eu

www.coe.int/epas

9

PARTICIPAŢI ACTIV LA PROMOVAREA CAMPANIILOR CONSILIULUI EUROPEI

PARTICIPARE ACTIVĂ

Campaniile Consiliului Europei oferă posibilitatea pentru o participare adevărată! Campaniile implementate până în prezent s-au axat pe drepturile omului – în special, dreptul la viaţă (cu siguranţă o campanie extrem de importantă!) – dar ele au subliniat de asemenea şi importanţa altor drepturi, precum drepturile sociale şi culturale (spre exemplu, campania “Dosta!” – a se vedea mai jos).

Unele din aceste campanii s-au finalizat deja, ceea ce nu înseamnă că lucrul a luat sfârşit – dar mai curând de abia a început! Ele constituie în continuare subiecte importante care necesită acţiuni concrete. Posibil că în prezent să fie implementată vreo campanie la nivel naţional sau chiar local? Găsiţi informaţia despre campanie şi încercaţi să vă aduceţi contribuţia.

CAMPANIA «SPUNEŢI NU DISCRIMINĂRII»

Mijloacele de informare în masă (televiziune, ziare, radio, etc.) pot avea o influenţă majoră asupra atitudinilor unelor persoane faţă de altele. Noua campanie a Consiliului Europei “Spuneţi nu discriminării “ acționează cu şi prin intermediul mass media pentru a sensibiliza publicul despre drepturile diferitor indivizi şi grupuri care ar putea fi victime ale discriminării.

Campania prevede elaborarea materialelor de instruire pentru persoanele care lucrează în sectorul mass media şi promovează diversitatea.

Pentru a afla mai multe informaţii despre campanie, accesaţi pagina interactivă a campaniei la : www.coe.int/antidiscrimination

->

“Cei care închid ochii la rasism vor favoriza prejudecăţile şi violenţa, iar societatea în general va suferi.”

Gro Harlem Brundtland

OPRIŢI VIOLENŢA

ÎMPOTRIVA FEMEILOR

Este o atrocitate că violenţa împotriva femeilor este un fenomen care încă are loc aproape în fiecare zi fără a se face prea multe pentru a-l opri. Statistica demonstrează că 12% - 15% de femei în Europa sun supuse violenţei acasă în fiecare zi – adică fiecare a opta femeie din zece! Campania Opriţi Violenţa împotriva Femeilor urmăreşte să sensibilizeze publicul despre faptul că violenţa împotriva femeilor constituie o încălcare a drepturilor omului care trebuie oprită.

Campania a fost lansată cu scopul de a determina statele să considere violenţa în cadrul familiei drept o crimă, de a sprijini victimele şi de a crea o schimbare generală de atitudine, astfel încât violenţa împotriva femeilor în cadrul familiei să nu mai fie tolerată.

Aflaţi mai multe aici: www.coe.int/StopViolence/ Dosta!

“Dosta!”, un cuvânt în limba Romani care înseamnă ”destul”, este o campanie care are drept scop apropierea cetăţenilor neromi de cei ROMI 1 (a se vedea fişa de informare 7). Ea a fost lansată în 2006, fiind parte a eforturilor Consiliului de a proteja drepturile minorităţilor naţionale. Aflaţi mai multe despre poporul rom – popor care este prezent practic în fiecare ţară a Europei, dar care se confruntă cu discriminare şi prejudecăţi în multe dintre aceste ţări. www.coe.int/RomaTravellers/ www.dosta.org

PARTICIPAŢI ACTIV LA PROMOVAREA CAMPANIILOR CONSILIULUI EUROPEI

NU SUNTEŢI DE VÂNZARE! OPRIŢI TRAFICUL DE FIINŢE UMANE

ianuarie 2006 – ianuarie 2008 Dacă credeţi că sclavia a fost eradicată, greşiţi. Mai mult decât atât, acest fenomen mai există şi în ţările noastre – oamenii sunt vânduţi în fiecare zi şi sunt forţaţi să lucreze în condiţii de exploatare.

Campania Consiliului Europei de Combatere a Traficului de Fiinţe Umane a fost lansată în 2006 cu sloganul ” Fiinţa umană – nu este de vânzare”. Traficul de persoane este ilegal şi este realizat de obicei de persoane din mediul crimei organizate. Femeile şi copiii traficaţi pot fi supuşi violenţei, abuzului şi exploatării sexuale.

Scopul campaniei este sensibilizarea publicului cu privire la gravitatea problemei traficului de fiinţe umane în prezent în Europe. Ea este adresată guvernelor, autorităţilor locale şi regionale, organizaţiilor neguvernamentale şi întregii societăţi. Ea a evidenţiat mai multe măsuri care pot fi luate pentru a preveni această formă nouă de sclavie, precum şi măsurile de protecţie a drepturilor victimelor şi de urmărire a traficanţilor. www.coe.int/Trafficking/ www.coe.int/HumanTrafficking/ ZIUA EUROPEANĂ ÎMPOTRIVA PEDEPSEI CU MOARTEA

Pedeapsa cu moartea este o măsură criticată în mod ferm de multe persoane, inclusiv de Consiliul Europei, şi este important de a înţelege de ce.

Când o persoană comite o crimă oribilă, cum ar fi omorul, supunerea ei unei pedepse la fel de oribile nu îmbunătăţeşte

starea lucrurilor. În acest caz veţi coborî la nivelul autorului crimei. Până la urmă, fiecare persoană are dreptul la viaţă. (a se vedea fişa de informare 2).

Consiliul Europei a jucat un rol principal în lupta pentru abolirea pedepsei cu moartea, considerând că pedeapsa cu moartea nu poate exista într-o societate democratică. Astăzi, Europa este unica regiune din lume unde nu se mai aplică pedeapsa cu moartea. În 2007, s-a decis să se celebreze “Ziua Europeană împotriva Pedepsei cu Moartea” în fiecare an la 10 octombrie.

Acest fapt evidenţiază susţinerea unei valori importante şi invită ferm statele să facă acelaşi lucru.

gram urmăreşte promovarea drepturilor copiilor şi protejarea lor împotriva violenţei prin încurajarea fiecărui stat membru să acţioneze activ în propria ţară şi să coopereze cu alte state membre.

RESURSE

www.coe.int/children/

1 ROMII locuiesc aproape în fiecare

din statele europene. Descendenţii lor se consideră a se trage din nordul Indiei şi au ajuns în Europa pentru prima dată în secolul 14.

De atunci, romii s-au confruntat cu discriminare şi respingere, uneori chiar şi persecutare.

Disponibil on line pe pagina web a Consiliului: “Pedeapsa cu moartea în afara legii” – o publicaţie de 50 de pagini privind pedeapsa cu moartea în Europa. book.coe.int/EN Vezi de asemenea: www.coe.int/notodeathpenalty/ SĂ CONSTRUIM O EUROPĂ PENRTU ŞI CU COPII

Acesta este un program al Consiliului Europei pentru promovarea drepturilor copiilor şi protecţia copiilor de violenţă.

Trebuie să ţinem minte faptul că copiii nu sunt “minifiinţe” cu “minidrepturi”.

De fapt, copiii sunt mai vulnerabili decât adulţii, şi de aceea au nevoie de mai multă protecţie. Consiliul Europei nu numai că condamnă violenţa împotriva copiilor – el declară că această violenţă poate fi combătută. Respectarea drepturilor copiilor este crucială pentru dezvoltarea regiunii din Europa unde locuim, deoarece copiii sunt viitorul acestei regiuni. Acest pro-

AFLAŢI MAI MULTE!

www.coe.int/antidiscrimination

www.coe.int/HumanTrafficking/

www.coe.int/StopViolence/

book.coe.int/EN

www.coe.int/RomaTravellers/

www.coe.int/notodeathpenalty/

www.dosta.org

www.coe.int/children/

www.coe.int/Trafficking/

9

PARTICIPAŢI ACTIV LA PROMOVAREA

9

CAMPANIILOR CONSILIULUI EUROPEI FIŞĂ DE LUCRU

Implicarea în promovarea campaniilor poate fi informativă, recompensatoare şi distractivă! Deseori, tinerii dau dovadă de mult entuziasm şi multe idei noi de implementare a campaniei. La rândul lor, ei beneficiază de posibilitatea de a învăţa multe lucruri noi, şi să-şi dezvolte astfel de aptitudini ca lucrul în echipă, arta oratorică sau îndeplinirea sarcinilor într-un interval anumit de timp.

Unele campanii ale Consiliului Europei abordează nişte subiecte extrem de sensibile, printre care pedeapsa cu moartea sau violenţa împotriva femeilor. Oricum, dacă consideraţi posibil de a aborda aceste subiecte, s-ar putea să fie interesant să alegeţi o campanie şi să discutaţi subiectele cu elevii în clasă. De asemenea, aţi putea verifica dacă există vreo organizaţie locală care lucrează asupra unei probleme similare şi dacă se poate organiza o întâlnire cu un voluntar care ar putea prezenta informaţii relevante. Între timp, vă propunem câteva idei principale relative campaniilor menţionate:

■ Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948) care confirmă că bărbaţii şi femeile se bucură de drepturi egale;

Convenţia privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare împotriva Femeilor (1979). În prezent, Consiliul Europei elaborează un instrument juridic în vederea prevenirii şi combaterii violenţei împotriva femeilor şi a violenţei în cadrul familiei.

Care este situaţia în ţara dumneavoastră? Încercaţi să stabiliţi o limită de timp pentru a demonstra schimbările majore care s-au produs în favoarea femeilor în secolul 20 şi ulterior.

Spre exemplu, au femeile dreptul de a divorţa ? Dacă da, când a fost adoptată o decizie în acest sens?

Când a ratificat ţara dumneavoastră Convenţia din 1979?

Există oare vreo lege privind reprezentarea femeilor în guvern sau în câmpul muncii?

VIOLENŢA DOMESTICĂ: NU TREBUIE ACCEPTATĂ SUB

OPRIŢI VIOLENŢA ÎMPOTRIVA FEMEILOR

Cu toate că această campanie se axează în special pe violenţa în cadrul familiei, puteţi aborda acest subiect şi în timpul discuţiei privind drepturile femeilor, subliniind faptul, că bărbaţii şi femeile beneficiază de drepturi egale şi, de aceea, trebuie trataţi în mod echitabil.

DREPTURILE OMULUI APARŢIN ŞI FEMEILOR

Toate statele membre ale Consiliului Europei au ratificat două texte de bază a Naţiunilor Unite privind drepturile femeilor:

CU I

NICI O FORMĂ

Dacă discutaţi subiectul violenţei în cadrul familiei cu elevii dumneavoastră, este important de subliniat că violenţa domestică nu este “vina” victimei şi nu trebuie acceptată vreodată. Violenţa domestică are multe forme, adică nu presupune numai abuzul fizic. Dacă consideraţi a fi relevant de a discuta problema dată cu elevii dumneavoastră, ar fi de dorit să contactaţi un consilier pentru a afla ce sprijin poate fi acordat la nivel local în cazul în care elevii ar avea nevoie de ajutor. Comunicaţi elevilor această informaţie când discutaţi subiectul.

APARŢINE

ACEASTĂ

AFIRMAŢIE?

“Cei care închid ochii la rasism vor favoriza prejudecăţile şi violenţa, iar societatea în general va suferi.”

Răspunsul pe verso

*

9

PArTiCiPAŢi ACTiV LA ProMoVArEA CAMPAniiLor ConSiLiULUi EUroPEi F iŞ Ă D E L U C r U

DoSTA!

coMbATEREA PREJuDEcĂţIloR ÎMPoTRIvA RoMIloR

Romii de bucură de protecţie în calitate de popor minoritar. Campania comună a Consiliului Europei şi Uniunii Europene “Dosta!” are drept scop aducerea în prim plan a acestui mesaj. Dacă doriţi să discutaţi cu elevii dumneavostră ssituaţia diferitor gruprui etnice care conveţuiesc în armonie, “ dosarul educaţional “Toţi diferiţi - toţi egali” este o resursă extraordinară şi poate fi accesată aici: eycb.coe.int/edupack/ nu SunTEţI DE vÂnzARE! oPRIţI TRAFIcul DE FIInţE uMAnE

Când discutaţi problema traficului de fiinţe umane, ţineţi minte că mulţi oameni sunt traficaţi pentru a fi exploataţi sexual, de aceea trebuie să decideţi în primul rând dacă abordarea acestei probleme este relevantă în funcţie de vârsta şi maturitatea grupului.

Pentru a explora acest subiect, aţi putea la început adresa elevilor întrebarea dacă ei au auzit despre fenomenul traficului de fiinţe umane. Cunosc ei oare faptul că aproape 1.2 milioane de copii sunt traficaţi în fiecare an? Sunt ei surprinşi de aceste date statistice? De ce oamenii ajung a fi traficanţi? Cum ajung oamenii să fie cumpăraţi şi vânduţi?

După ce aţi obţinut informaţii despre traficul de fiinţe umane, posibil de la o organizaţie locală, aţi putea scrie o scrisoare comună către deputaţii în Parlament, solicitând sprijinirea luptei împotriva acestei crime. www.coe.int/trafficking www.coe.int/HumanTrafficking

“zIuA EuRoPEAnĂ ÎMPoTRIvA PEDEPSEI cu MoARTEA”

Aţi putea iniţia o dezbatere asupra acestui subiect. Împărţiţi grupul în două subgrupuri, făcând abstracţie de opiniile lor reale privind această problemă.

Cereţi-le să se gândească la mai multe motive pentru care pedeapsa cu moartea nu trebuie aplicată, în funcţie de partea pe care o reprezintă. Organizaţi o minidezbatere, oferind fiecărei părţi posibilitatea de a-şi prezenta opiniile. În continuare, examinaţi dacă anumite puncte trasate sunt cu adevărat valide, dat fiind că fiecare persoană are dreptul la viaţă – un drept de care nimeni nu poate fi privat. În continuare, puteţi examina alternativele existente pentru pedeapsa cu moartea şi ce poate fi obţinut prin aplicarea acestor alternative. www.coe.int/notodeathpenalty SPunEţI nu DIScRIMInĂRII

Au visat elevii dumneavoastră vreodată să activeze în domeniul mass-media?

Posibil în calitate de jurnalist sportiv la meciurile de fotbal sau prezentator de noutăţi?

Consideră ei profesia de jurnalist ca fiind una extrem de dificil de exercitat sau dificil de dobândit din cauza mediului din care provin sau identităţii lor culturale?

Dacă doriţi ca elevii dumneavoastră să afle mai multe informaţii despre drepturile pe care le deţin, puteţi subscrie la revista electronică a campaniei. Participarea dumneavoastră în această campanie contează foarte mult. www.coe.int/antidiscrimination SĂ conSTRuIM o EuRoPĂ PEnTRu ŞI cu coPIII

Acest program promovează drepturile copiilor şi-i protejează împotriva tuturor forme de violenţă. Pedeapsa corporală este cea mai răspândită formă de violenţă aplicată copiilor şi constituie o încălcare a drepturilor copiilor în calitatea lor de fiinţe umane. Consiliul Europei luptă pentru a elimina pedepsele corporale de pe întregul continent prin intermediul campaniei “Ridică mâna împotriva bătăii”, promovând parentalitatea pozitivă şi nonviolenţă în toate cele 47 de state membre.

Câte state corporale?

pedepsele

www.coe.int/children/ www.coe.int/t/dg3/ corporalpunishment/presentation_ EN.asp?

Poate că dumneavoastră sau elevii dumneavoastră aţi remarcat reportaje cu conţinut discriminatoriu la adresa anumitor grupuri minoritare.

Pagina web a Campaniei vă propune un centru de resurse unde puteţi consulta pliante, broşuri şi afişe, şi vă permite vizionarea unor materiale video.

Gro Harlem Brundtland: Extras din discursul lui Gro Harlem Brundtland, Prim Ministru al Norvegiei pronunţat la Adunarea Parlamentară, Consiliul Europei, 4 februarie 1993. Publicat în “Voices of Europe“, Publicaţii ale Consiliului Europei www.eycb.coe.int/edupack/

înterzis

Este statul dumneavostră membru al acestui grup?

SurSE

*

au

www.coe.int/antidiscrimination

www.coe.int/HumanTrafficking

www.coe.int/children

www.coe.int/notodeathpenalty

www.coe.int/t/dg3/corporalpunishment/presentation_EN.asp?

REFLECŢII ASUPRA CONSILIULUI

10

EUROPEI ŞI ALTOR INSTITUŢII

Consiliul Europei cooperează cu alte organizaţii pentru a-şi realiza obiectivele, chiar şi cu organizaţiile din afara Europei, în special cele care 1, vizează DREPTURILE OMULUI 2 DEMOCRAŢIE şi SUPREMAŢIA DREPTULUI 3 .

ORGANISME EUROPENE: CARE ESTE DISTINCŢIA ÎNTRE ELE?

Mulţi oameni confundă Consiliul Europei cu Uniunea Europeană (UE)!

Această confuzie este explicabilă, dat fiind că aceste instituţii folosesc aceleaşi simboluri, deşi în realitate sunt două instituţii distincte şi separate.

Consiliul Europei regrupează 47 de state membre, şi activează în vederea protecţiei şi promovării democraţiei, drepturilor omului şi preeminenţei dreptului pentru cei 800 milioane de cetăţeni. www.coe.int Uniunea Europeană (UE), pe de altă parte, regrupează 27 de state membre şi reprezintă un parteneriat economic şi politici unic între statele sale membre, care depun eforturi comune pentru a construi o Europă mai bogată şi mai sigură pentru cei 495 milioane cetăţeni. www.europa.eu Nici un stat nu a aderat la UE fără a fi membru al Consiliului Europei.

CONSILIUL EUROPEI ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: instituţii DISTINCte cu simboluri comune!

Unul din motivele principale ale confuziei existente cu privire la aceste două

->

“Suntem convinşi că ceea de ce au nevoie acum europenii este o Europă paşnică şi democratică, ... care întinde mâna spre restul lumii.”

Mikhail Gorbachev

instituţii este că ele împărtăşesc aceleaşi simboluri. Drapelul european a fost aprobat de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în 1955.

Doar în 1986 acelaşi drapel a fost adoptat de Uniunea Europeană. Sunt 12 stele deoarece acest număr este considerat a fi simbolul perfecţiunii şi unităţii.

Cercul reprezintă uniunea popoarelor Europei.

CU CARE ALTE ORGANIZAŢII COLABOREAZĂ CONSILIUL EUROPEI?

Consiliul Europei cooperează de asemenea cu multe alte organizaţii internaţionale, în special: Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în domeniul unor astfel de probleme ca lupta împotriva terorismului, protecţia minorităţilor naţionale şi lupta împotriva traficului de fiinţe umane; www.osce.org Naţiunile Unite cu privire la o gamă largă de probleme inclusiv promovarea drepturilor copiilor, stoparea violenţei împotriva femeilor şi prevenirea torturii; www.un.org Cooperarea cu cele cinci state cu statut de observator la Consiliul Europei (Canada, Vatican, Japonia, Mexic şi Statele Unite ale Americii ) asigură o posibilitate unică de a extinde câmpul de acţiune în mai multe domenii cheie – deci este evident faptul că Consiliul este cu desăvârşire un jucător internaţional!

rEFLECŢii ASUPrA ConSiLiULUi EUroPEi Şi ALTor inSTiTUŢii

Diferite organisme au denumiri similare, ceea ce induce o confuzie şi mai mare!

Consiliul Europei: o organizaţie internaţională cu sediul la Strasbourg, regrupând 47 de state democratice din Europa. şi Consiliul Uniunii Europene (UE): Consiliul Uniunii Europene este organul principal de decizie al Uniunii Europene. El reuneşte în mod regulat miniştrii din statele membre.

şi Comisia Europeană (UE): organul executiv al Uniunii Europene, cu sediul la Brussels, care supraveghează aplicarea adecvată a tratatelor şi deciziilor UE în practică. Ea este responsabilă pentru activitatea de zi cu zi a Uniunii Europene.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei: este locul de reuniune a celor 318 reprezentanţi la Consiliul Europei (şi a unui număr similar de supleanţi), care dezbat subiecte importante şi adoptă recomandări către statele membre. Ei sunt numiţi de către parlamentele naţionale ale statelor membre. şi Parlamentul European (UE): organul parlamentar al Uniunii Europene care este compus din 736 deputaţi europeni din cele 27 de state ale UE, aleşi prin voT unIvERSAl 4 .

Consiliului Europei responsabil pentru controlul respectării prevederilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

1

şi Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene îşi are sediul la Luxembourg şi asigură respectarea legislaţiei Uniunii Europene la interpretarea şi aplicarea tratatelor UE.

şi Curtea Internaţională de Justiţie (ONU): Organ judiciar al Naţiunilor Unite cu sediul la Haga (Olanda).

2 Pentru ca DEMocRAţIA să existe,

toţi membrii societăţii trebuie să aibă acces echitabil la putere şi să li se respecte drepturile lor.

Iată de ce este atât de important de a avea alegeri libere şi corecte şi de a proteja drepturile tuturor persoanelor.

Convenţia Europeană a Drepturilor Omului: Tratatul prin care statele membre ale Consiliului Europei s-au angajat să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale. şi

3 În termeni simpli

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (ONU): Text

înseamnă că nimeni nu poate fi deasupra legii şi că legea este una pentru toţi.

Termenul se referă la principiul separării puterilor, existenţa şi accesul la un organ judiciar eficient şi independent, certitudine juridică în loc de arbitrar, egalitate în faţa legii în loc de discriminare şi dreptul la un proces echitabil, inclusiv executarea eficientă a deciziilor instanţelor judiciare în loc de decizii care rămân a fi decizii pe hârtie.

şi Carta Drepturilor Fundamentale (UE): textul Uniunii Europene privind drepturile omului şi libertăţile fundamentale, adoptat în 2000.

şi

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu sediul la Strasbourg, este organul judiciar permanent al

4

voT unIvERSAl conferă drep-

tul la vot tuturor cetăţenilor adulţi, fără nici o distincţie bazată pe rasă, gen, convingere, inteligenţă, statut economic sau social.

AFlAţI MAI MulTE InFoRMAţII AccESÂnD uRMĂToARElE ADRESE ElEcTRonIcE!

www.coe.int – Consiliul Europei www.europa.eu – Uniunea Europeană (UE) www.osce.org – Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) www.un.org – Naţiunile Unite (ONU)

SuPREMA-

ţIA DREPTuluI

adoptat de Naţiunile Unite în 1948 în scopul consolidării protecţiei drepturilor omului la nivel internaţional.

Agenţia Uniunii Europene pentru Drepturile Fundamentale (ADO): este o agenţie a Uniunii Europene cu sediul la Viena, creată în 2007.

DREPTuRIlE oMuluI descriu ansamblul de drepturi de care trebuie să beneficieze fiecare persoană pentru a trăi o viaţă decentă: spre exemplu, dreptul la viaţă, dreptul la un proces echitabil, dreptul de a nu fi torturat. Aceste drepturi aparţin fiecărui individ de pe planetă, indiferent de genul, rasa, religia sau mediul cultural.

Drapelele şi logo-urile numai pentru scopuri ilustrative

A nu SE conFunDA

10

REFLECŢII ASUPRA CONSILIULUI

10

EUROPEI ŞI ALTOR INSTITUŢII FIŞĂ DE LUCRU

Înţelegerea diferenţei între instituţiile din Europa şi restul lumii este importantă, din moment ce acestea joacă un rol important în viaţa noastră, chiar dacă am putea să nu realizăm în mare măsură acest fapt.

Care alte organizaţii internaţionale în Europa cunosc elevii dumneavoastră (spre exemplu, Uniunea Europeană (a se vedea fişa 10), Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) sau Naţiunile Unite (ONU)? Utilizaţi o culoare diferită pentru a le identifica pe hartă.

Comparaţi calitatea de membru şi scopurile urmărite de aceste organizaţii.

Câte state membre ale Consiliului Europei pot numi elevii fără a se uita pe listă? Le pot ei găsi pe hartă? Acordaţile un punct bonus dacă vor numi capitala!

care se confruntă tinerii din diferite ţări.

Invitaţi elevii să organizeze o conferinţă cu privire la un subiect particular pe care-l consideră important pentru toţi europenii. Împărţiţi elevii în grupuri pentru a-şi argumenta subiectul ales.

A NU SE CONFURNDA!

Cunosc oare elevii dumneavoastră care este diferenţa între aceste organizaţii europene?

CONSILIUL

O organizaţie politică interguvernamentală cu sediul la Strasbourg (Franţa) care urmăreşte promovarea democraţiei, drepturilor omului şi preeminenţei dreptului în cele 47 state membre. şi

Care sunt alte domenii de cooperare a Consiliului Europei cu alte organizaţii?

CONSILIUL EUROPEI ŞI ALTE ORGANIZAŢII CONCERTAREA EFORTURILOR PENTRU A SCHIMBA LUMEA!

Naţiunile Unite (ONU), la fel ca şi Consiliul Europei, activează în vederea apărării drepturilor omului.

Care este diferenţa în a avea o organizaţie similară Consiliului Europei care activează în special la nivel european?

Care este distincţia intre aceste două organizaţii?

Cum apără Consiliul Europei şi ONU drepturile copiilor? Daţi câteva exemple concrete. Împărţiţi elevii în şase grupuri, un grup pentru fiecare continent, şi cereţi-le să găsească informaţii despre viaţa cotidiană şi problemele importante cu

CU I

EUROPEI

CON S I L I UL EUROPENE

UN I UN I I

Consiliul este organul de decizie principal al Uniunii Europene. El reuneşte în mod regulat miniştrii din cele 27 de state membre.

ADUNAREA PARLAMEN-

TARĂ Organul deliberativ al Consiliului Europei, compus din 318 reprezentanţi (şi un număr egal de supleanţi) numiţi de parlamentele naţionale ale statelor membre.

şi PARLAMENTUL

EURO-

PEAN Organul parlamentar

al Uniunii Europene care este compus din 785 deputaţi din cele 27 de state ale Uniunii Europene, aleşi prin sufragiu universal.

APARŢINE

ACEASTĂ

AFIRMAŢIE?

“Suntem convinşi că ceea de ce ei au nevoie este o Europă paşnică şi democratică, ... care-şi întinde mâna spre restul lumii.”

Răspunsul pe verso

*

10

rEFLECŢii ASUPrA ConSiLiULUi EUroPEi Şi ALTor inSTiTUŢii FiŞĂ DE LUCrU

cElE 47 DE STATE MEMbRE AlE conSIlIuluI EuRoPEI

STATE MEMBRE COE

STATE MEMBRE COE

OSCE

ONU











Belgia







Bulgaria







Cipru







Danemarca





Estonia

 





Franţa







Germania







Irlanda







Italia



















Monaco







Norvegia









Polonia













OSCE

ONU

Albania





Andora

Armenia





Austria

Azerbaijan





Bosnia şi Herţegovina









Croaţia





Elveţia









Georgia





Grecia









Letonia







Lituania







“fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei”





Moldova



Muntenegru

Republica Cehă

Finlanda

UE



 

Islanda

UE

Liechtenstein Luxembourg Malta

 

Olanda







Regatul Unit

Portugalia

 





Federaţia Rusă









Serbia









Slovenia





















România San Marino Slovacia







Suedia

Spania







Ucraina





Ungaria

Turcia



obSERvAToRI: Canada, Vatican, Japonia, Mexic şi SUA STAT cAnDIDAT: Belarus (12.03.1993)

AFlAţI MAI MulTE!

*

Mikhail Gorbachev: Extras din discursul lui Mihail Gorbachev pronunţat la Consiliului Europei, 6 iulie 1989, publicat în “The challenges of a Greater Europe“. Publicaţii ale Consiliului Europei, La Nuée Bleue, Strasbourg, 1996

www.coe.int

europa.eu

www.osce.org

www.un.org

* Am enumerat doar acele ţări care sunt de asemenea membre ale Consiliului Europei. Toate statele membre ale Uniunii Europene au devenit iniţial membri ai Consiliului Europei Drapelele şi logo-urile numai pentru scopuri ilustrative.

La care alte organizaţii internaţionale aparţin aceste state?