Un nou început în continuitate

Universitas Studiorum Bucurestiensis

UN NOU ÎNCEPUT ÎN CONTINUITATE! Omagiu Profesorului universitar doctor CRISTIAN TĂLÂNGĂ

Editor coordonator: Ioan Ianoș

EDITURA UNIVERSITARĂ Bucureşti, 2019

Redactor: Gheorghe Iovan Tehnoredactor: Ameluța Vişan Coperta: Monica Balaban

Editură recunoscută de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (C.N.C.S.) şi inclusă de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) în categoria editurilor de prestigiu recunoscut.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României OMAGIU. Tălângă, Cristian Un nou început în continuitate! : omagiu Profesorului universitar doctor Cristian Tălângă / coord.: Ioan Ianoş. - Bucureşti : Editura Universitară, 2019 ISBN 978-606-28-0966-9 I. Ianoș, Ioan (coord.)

082.2

DOI: (Digital Object Identifier): 10.5682/9786062809669

© Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate, nicio parte din această lucrare nu poate fi copiată fără acordul Editurii Universitare

Copyright © 2019 Editura Universitară Editor: Vasile Muscalu B-dul. N. Bălcescu nr. 27-33, Sector 1, Bucureşti Tel.: 021.315.32.47 www.editurauniversitara.ro e-mail: redactia@editurauniversitara.ro

Distribuţie: tel.: 021.315.32.47 / 07217 CARTE / 0745.200.357 comenzi@editurauniversitara.ro O.P. 15, C.P. 35, Bucureşti www.editurauniversitara.ro

~2~

CUPRINS UN NOU ÎNCEPUT ÎN CONTINUITATE!...............................................................5 Omul care nu știe să spună “Nu” ............................................................................. 11 La o frumoasă aniversare – Prof. univ. dr. Cristian Tălângă ................................... 13 Gânduri în ceas aniversar! ....................................................................................... 15 Prof. univ. dr. Cristian Tălângă – un om deosebit ................................................... 18

COLEGII DIN CICADIT ..........................................................................................21 O prietenie adevărată durează o viață! ..................................................................... 22 21 de ani! ................................................................................................................. 26 Profesorul universitar dr. Cristian Tălângă – în slujba geografiei românești .......... 29 Domnul Tălângă – profesor, coleg și prieten!.......................................................... 33 Cristian Tălângă – un pasionat al geografiei ............................................................ 35 Prof. univ. dr. Cristian Tălângă – profesionistul multivalent ................................... 38 Domnului Profesor Cristian Tălângă – gânduri bune cu simpatie și cu distinsă gratitudine ................................................................................................................ 42 Domnul profesor Cristian Tălângă – un cavaler al Geografiei ................................ 45

COLEGI, DOCTORANZI ȘI PRIETENI DIN INSTITUTUL DE GEOGRAFIE AL ACADEMIEI ROMÂNE ..........................................................................................49 Profesorul univ. dr. Cristian Tălângă la 65 ani de viață ........................................... 50 Un bun coleg și un prieten adevărat ......................................................................... 54 Domnul Profesor Tălângă – eternul mentor ............................................................. 61 La mulți ani, Domnule Profesor Cristian Tălângă! .................................................. 63 Domnul Prof. univ. dr. Cristian Tălângă – un profesor cu suflet mare ................... 65

ALTE PERSONALITĂȚI DIN DOMENIUL GEOGRAFIEI ȘI AL ALTOR ȘTIINȚE ....................................................................................................................69 Prețuirea prieteniei ................................................................................................... 70 Un om, un geograf dedicat oamenilor și viitorilor specialiști .................................. 74 Prof. univ. dr. Cristian Tălângă – un foarte bun coleg ............................................. 76 O susținere de doctorat cu peripeții salvată de d-l profesor Tălângă ...................... 78 Dăruire și pasiune pe altarul științei......................................................................... 81

CINE ESTE PROF. DR. CRISTIAN TĂLÂNGĂ? ..................................................85 CE A REALIZAT PROF. DR. CRISTIAN TĂLÂNGĂ? ........................................91 Lista lucrărilor publicate .......................................................................................... 92 Lista contractelor de cercetare (1986-2018) ......................................................... 111 Lista comunicărilor științifice (1978-2018) ........................................................... 121

UN TRASEU DE VIAȚĂ, PRIN FOTOGRAFIE! .................................................141 TRAVERSÂND LUMEA ȘTIINȚIFICĂ INTERNAȚIONALĂ (PRIN FOTOGRAFII) ........................................................................................................153 SEMNE ALE RECUNOAȘTERII (DIPLOME SELECTATE) .............................159

~3~

~4~

UN NOU ÎNCEPUT ÎN CONTINUITATE!

Tradiția relativ recentă, ca principalele momente din viața unui om să fie marcate de colegi și prieteni în moduri dintre cele mai diferite, reprezintă o ocazie unică de a demonstra solidaritatea umană și profesională cu cei care au pus și pun umărul la realizarea visurilor generațiilor actuale și viitoare.

Niciodată măsurile administrative nu pot tăia elanul și dedicarea permanentă a celui care, formal, este nevoit să se retragă, ca titular, din viața universitară!

De aceea, împlinirea a 65 de ani de viață nu reprezintă un moment de bilanț, ci un nou început!

Acest nou început, când ai alături colegi și prieteni, când simți că aprecierile lor vin din inimă, când constați că ai suficient de multă experiență și că ești capabil să produci cunoaștere, constituie o etapă de tranziție spre un demaraj plin de satisfacții familiale și profesionale! Este o vârstă la care „asiști” la realizarea în viață și profesională a copiilor, la venirea pe lume și la creșterea nepoților, dar și la desăvârșirea profesională a tinerilor colaboratori. Continuarea activității profesionale nu se lovește de un prag administrativ, ci dă frâu liber creației științifice și capacității de implicare în toate aspectele vieții profesionale. Cu câtă degajare și creativitate profesională întâlnim, la manifestările științifice internaționale sau în bibliografia de specialitate, personalități de peste 80 de ani! Câtă dorință de participare și plăcere de a lucra în echipe au acești eminenți cercetători, foste

~5~

cadre didactice! De ce nu am avea și noi, care atingem sau am atins acest prag, aceleași sentimente și aceeași forță intelectuală?

Volumul de față este alcătuit din inițiativa colegilor de la CICADIT ai profesorului Cristian Tălângă, cu scopul de a marca personalitatea sa și, mai ales, de a face cunoscute aprecierile de care se bucură nu numai din partea geografilor, dar și a altor specialiști cu care a lucrat și lucrează. Este o mare onoare pentru prietenii din CICADIT si pentru ceilalți colaboratori de a fi consemnat câteva rânduri

despre personalitatea colegului nostru, despre

anumite laturi mai mult sau mai puțin cunoscute ale acestuia, despre episoade care confirmă că ne aflăm în fața unui geograf ce s-a dedicat unei activități universitare foarte complexe.

Din gândurile sintetice scrise în acest volum reies câteva idei forță, care trebuie consemnate ca trăsături definitorii ale personalității profesorului Cristian Tălângă. În primul rând, toate aprecierile celor care îl cunosc merg, dominant, în direcția sublinierii calității umane și spiritului său generos în raport cu studenții, cu toți colegii din facultate, cu toate personale cu care a intrat în contact, în procesul derulării activităților profesionale

și celor

conexe acestora. În al doilea rând, nimeni nu poate contesta capacitatea sa creativă în domeniul cercetării științifice. În acest sens, aș remarca excelenta sa teză de doctorat, publicată sub titlul Transporturile și sistemele de așezări din România (2000), care reprezintă prima lucrare din domeniul geografiei transporturilor și unica până în prezent. A găsi relația dintre activitățile de transport și dinamica sistemelor de așezări, înseamnă a poseda cheia analizei profunde a structurării spațiale. Dacă Vidal de la Blache, la începutul secolului XX, spunea că marii inițiatori ai regiunii sunt “orașele și căile de comunicație”, Cristian Tălângă, la trecerea în mileniul III, concluziona că “sistemele de așezări și rețelele de transport (materiale și imateriale) sunt principalii factori ai dinamicii teritoriale”. Cele circa 150 de lucrări publicate și peste 70 de proiecte de cercetare elaborate stau mărturie unei activități de cercetare bogate, în mare parte cu caracter direct aplicativ. ~6~

Cercetările sale cu aplicație directă în domeniul planificării, urbanismului și amenajării teritoriale au condus la recunoașterea sa profesională în mediile respective, la includerea sa în diverse comisii de avizare a unor proiecte elaborate la nivel național, județean sau local.

Participarea în numeroase comisii de doctorat și de promovare a cadrelor didactice universitare din domeniul urbanismului și arhitecturii constituie o recunoaștere profesională trans-domeniu și o apreciere deosebită pentru realizările sale profesionale. Urmare a unei experiențe evidente, începând cu anul 2010 a obținut atestarea Registrului Urbaniștilor din România, care i-a dat dreptul de semnătură și de coordonare a anumitor capitole din documentațiile de urbanism și amenajarea teritoriului. În al treilea rând, prin activitatea de conducere a tezelor de doctorat contribuie la dezvoltarea și creșterea vizibilității geografiei, foștii săi doctoranzi lucrând, majoritar, în domeniul cercetării, învățământului superior sau al învățământului preuniversitar. Responsabilitatea cu care coordonează tezele de doctorat, intransigența cu care nu admite abateri de la normele deontologice și ale eticii universitare, l-au făcut să fie apreciat la nivelul școlii doctorale. Orientarea tematicii tezelor de doctorat arată o inserție în actualitate și un interes deosebit pentru direcții de cercetare deficitare.

Totodată, trebuie menționat faptul că a fost referent la peste 50 de lucrări de doctorat derulate în propria universitate, în celelalte facultăți și departamente de profil din țară, dar și în școli doctorale din afara domeniului geografie. În al patrulea rând, ca titular al mai multor discipline, aparținând unor programe de licență și de master, este cunoscut ca un adevărat prieten al studenților, transmițându-le sisteme de cunoștințe și modalități de formare a competențelor puțin sofisticate, dar legate direct de viața de toate zilele. De altfel, fișele disciplinelor pe care le predă, contribuțiile la elaborarea dosarelor de autoevaluare în vederea autorizării sau acreditării au dovedit seriozitatea cu care privește derularea unui învățământ superior de calitate. În acest context, accentul îl pune pe cunoașterea instrumentelor de documentare, de analiză și de judecare a realității în perspectiva schimbărilor înregistrate de ~7~

societate. Participant activ la aplicațiile de teren, s-a remarcat prin legăturile directe cu practicieni și autorități locale, ceea ce a permis studenților accesul la informații, care să-i ajute pentru o inserție rapidă pe piața forței de muncă. În al cincilea rând, majoritatea relatărilor accentuează efortul și modestia care îl caracterizează în activitățile dedicate breslei geografilor. Fie că este vorba de mulții ani petrecuți ca voluntar, ca secretar general de redacție la revista Terra, ca secretar trezorier și ca secretar general cu probleme editoriale al Societății de Geografie, fie de activitatea depusă ca secretar general în cadrul Asociației Profesionale a Geografilor din România, se apreciază conștiinciozitatea, profesionalismul și celeritatea cu care a rezolvat toate problemele apărute sau a susținut inițiativele de îmbunătățire a activității. Personal, consider că Societatea de Geografie a renunțat prea de vreme, prea ușor și fără argumente la implicarea profesorului Tălângă în conducerea acesteia și că, astfel, s-au pierdut nenumărate oportunități, inclusiv aceea de a fi recunoscută ca instituție privată de interes public. Un asemenea statut i-ar fi adus resurse și, implicit, o recunoaștere de necontestat în domeniul multiplelor reforme care s-au făcut în învățământul românesc. În al șaselea rând, profesorul Cristian Tălângă este unul dintre cei mai vechi evaluatori activi ai Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, iar din anul 2015 a devenit membru permanent în Comisia de specialitate Științe Exacte și Științe ale Naturii din cadrul acesteia (cu un mandat de patru ani, reînnoit în 2019). Este o calitate pe care o îndeplinește cu deosebită conștiinciozitate și cu un ochi foarte atent la domeniul Geografie, pentru a diminua la maximum eventualele „pierderi” (posibile calificative, care ar conduce la calificativul neîncredere), evident, fără a face rabat de la deontologia de evaluator. În al șaptelea rând, cu două mandate de prodecan al Facultății de Geografie, cu activități multiple ca membru al Consiliilor departamentului și facultății, ca membru al Senatului, s-a remarcat printr-o atitudine pro-activă, venind cu inițiative și implicându-se în implementarea acestora pentru îmbunătățirea capacității de gestionare a procesului de învățământ la toate ~8~

nivelurile. Informarea promptă a tuturor cadrelor didactice în legătură cu deciziile luate la diferite nivele și cu numeroasele evenimente, care sunt organizate de facultate, de alte facultăți de profil din țară, de universitate și de alte instituții, constituie parte indestructibilă în asigurarea coerenței activității academice. Consecvența, rigoarea, estetica grafică și inspirația într-un asemenea domeniu, cu realizarea unui Buletin informativ de invidiat, demonstrează energia creativă de care dispune, responsabilitatea și dedicarea pentru orice misiune primită la nivel de management universitar.

Am lăsat la sfârșit două elemente care transcend toate aprecierile: entuziasmul pentru munca în echipă și atașamentul față de valorile colective.

Profesorul Cristian Tălângă este unul dintre cei mai îndârjiți susținători ai muncii în echipă! Departe de individualismul clasic omului de știință și profesorului universitar, militează permanent pe ideea că o colaborare sinceră aduce mai multe avantaje comunității decât o realizare singulară. Din această cauză, dacă analizați activitatea profesională a dânsului veți constata că, în marea majoritate, aceasta a fost efectuată în echipă.

Atașamentul față de valorile colective este o altă calitate, pe care nu o declară, ci o argumentează. Valoarea colectivă cea mai importantă este reprezentată de GEOGRAFIE, ca disciplină de învățământ, ca domeniu universitar și de cercetare. Cele relatate mai sus arată în mod clar o implicare directă în creșterea vizibilității geografiei și a instituțiilor sale, în afirmarea acesteia în dialogul cu alte științe și domenii, păstrându-și identitatea.

Atașamentul față de facultate a fost pus în evidență prin aportul la buna desfășurare a procesului de învățământ. Nu în ultimul rând, aș remarca susținerea permanentă și atașamentul sufletesc pentru CICADIT (al cărui membru fondator este) și activitatea acestuia. Relevante, în acest sens sunt aprecierile colegilor din acest centru de cercetare și ale mele, personal.

Iată de ce îl iubim noi pe profesorul Cristian Tălângă și de ce considerăm că pragul de 65 de ani este estompat de continuitatea unei activității extrem de prodigioase sub toate aspectele sale. Este un început în continuitate, un moment care îți multiplică și îți focalizează mai bine ~9~

energiile pentru satisfacția personală, a familiei și a colectivului, mândri că te au în mijlocul lor.

La Mulți Ani, păstrându-ți aceeași vigoare tinerească și implicare entuziastă, domnule PROFESOR!

Ioan Ianoș Universitatea din București Prof. univ. dr. emerit, m.d.h.c.

~ 10 ~

Omul care nu știe să spună “Nu” Sunt convinsă că s-au spus și s-au scris multe despre profesorul Cristian Tălângă, dascălul și cercetătorul, despre direcțiile de studiu pe care le-a deschis sau aprofundat în geografia românească. În cele ce urmează, mă voi referi la latura managerială a domniei sale și la modul în care am colaborat în perioada 2012-2019, perioadă în care a fost prodecan al Facultății de Geografie a Universității din București (în perioada 2012-2016, ocupându-se de activitatea de cercetare științifică și probleme administrative, iar în 2016-2019, de gestiunea patrimoniului, relațiile publice și resursele umane).

Iar titlul ales pentru această prezentare îl definește foarte bine– mereu disponibil la toate solicitările, săritor la problemele facultății și ale colegilor, încercând să-i/ne ajute și să găsească mereu cea mai bună soluție. Și toate acestea cu o BUNĂVOINȚĂ și o SIMPLITATE aparte. În calitate de prodecan, profesorul Cristian Tălângă a fost un OM DE ECHIPĂ, mereu cu un sfat, cu o vorbă bună izvorâtă din experiența profesională și de viață, cu o atitudine echilibrată și optimistă. Și mereu ne spunea, indiferent de problemele ivite sau de noianul copleșitor de documente, ce trebuiau întocmite într-un timp scurt... MERGEM MAI DEPARTE! Cu recunoscuta sa MODESTIE și ȚINUTĂ ACADEMICĂ, prof.univ.dr. Cristian Tălângă imprimă RESPECT celor care îl înconjoară,

~ 11 ~

reprezentând o justificată motivație de a fi prezent în cadrul comunității academice din facultate.

Dacă ar trebui să-l definesc prin câteva cuvinte cheie pe profesorul Cristian Tălângă, consider că cele mai potrivite ar fi: DĂRUIREA pentru muncă și instituția din care face parte, INIȚIATIVĂ (referindu-mă aici și la Buletinul Facultății, pe care cu perseverență l-a adus la numărul 40), SINCERITATE, MODESTIE, TEMEINICIA LUCRULUI BINE FĂCUT (nu există “lasă că merge și așa”!!!), CAPACITATE ORGANIZATORICĂ, CONSECVENȚĂ, SPIRIT CONSTRUCTIV și POZITIVISM. Îi doresc, la ceas aniversar (împlinirea frumoasei vârste de 65 de ani), cu gândurile și sentimente mele cele mai alese, MULTĂ SĂNĂTATE ȘI LA MULȚI ANI!

Prof. univ. dr. Laura Comănescu Facultatea de Geografie, Universitatea din București

~ 12 ~

La o frumoasă aniversare – Prof. univ. dr. Cristian Tălângă La ziua ta aniversară, care înseamnă nu numai o vârstă, dar și un bilanț al prodigioasei activități științifice și didactice, aș fi dorit poate să aștern mai multe pagini, dar cred că și prin aceste câteva rânduri exprim esența simțămintelor mele omagiale. Fii convins de sinceritatea urărilor mele de sănătate și de viață lungă alături de frumoasa ta familie, de colegii și prietenii cu care ai realizat atâtea satisfacții profesionale și de studenții care au beneficiat de bunătatea și calitățile tale educaționale.

Educat la școala bucureșteană și instruit profesional, apoi, pe băncile facultății bucureștene de geografie, Prof. Cristian Tălângă a frecventat, prin voluntariat, la începuturile sale redacționale, statornica revistă „Natura” – seria Geografie, ulterior „Terra”, și îndeosebi Societatea de Geografie din România, căreia i-a fost credincios până în zilele noastre.

Cu același devotament și abnegație, s-a dăruit cercetării științifice la Institutul de Geografie al Academiei Române. Dacă la început l-am cunoscut, îndeosebi, sub aspectul rigorii și exigenței profesionale, al tăriei de caracter, pe măsură ce au trecut anii, au ieșit și mai mult în evidență calitățile umane, dragostea de oameni și înțelegerea față de problemele și viața lor, deschiderea față de tineri și atașamentul profund față de valorile perene ale cunoașterii științifice.

O împlinire a vieții sale profesionale s-a realizat prin îmbinarea activității de cercetare cu cariera didactică, un lucru bine cunoscut de mine, când mi-am dorit eu, în calitate de șef de catedră, să implementez în facultate ~ 13 ~

câți mai mulți colegi și prieteni din Institutul de Geografie – cu calități profesionale și expertiză științifică – pentru a întări Geografia în Facultate, și îndeosebi Geografia umană. În aceste sens, stau mărturie valoroșii colegi și prieteni, ce fac astăzi cinste geografiei, unul dintre aceștia fiind și el, cu care mă mândresc, stimat coleg și prieten.

Sub aspect profesional, am remarcat deschiderea sa permanentă spre noi abordări în cercetarea științifică, ceea ce s-a materializat și prin legăturile stabilite cu diverși specialiști din afara geografiei, inclusiv printr-o strânsă colaborare cu arhitecți, urbaniști, sociologie, economiști, etc. În calitate de profesor universitar, Prof. Cristian Tălângă a manifestat același simț de răspundere și aceeași seriozitate profesională, căutând să asigure un învățământ la cote cât mai ridicate. În acest fel, s-a străduit să formeze oameni bine pregătiți, care să continue activitatea în domeniul Geografiei umane, și nu numai. Prin modul său de lucru, a marcat viața multor tineri, cărora le-a deschis un drum în geografie, le-a împărtășit din plin cunoștințele sale, le-a furnizat informații și i-a îndrumat cu răbdare și atenție. Aceeași solicitudine a manifestat-o și ca referent științific, editor la diverse cărți și volume, implicându-se cu mare atenție în analiza textelor și oferind cu generozitate sugestii și informații suplimentare.

Realizările profesionale și legăturile de suflet cu marea familie a geografilor s-au îmbinat însă și cu o viață de familie exemplară, plină de împliniri și satisfacții (unde le mai așteaptă și de la fiica sa, Mihaela), care i-a fost mereu alături cu multă înțelegere și eficiență.

La mulți ani, prietene!

Prof. univ. dr. emerit George Erdeli Facultatea de Geografie, Universitatea din București

~ 14 ~

Gânduri în ceas aniversar! În ceas aniversar, amintirile te copleșesc, iar cuvintele nu sunt suficient de expresive pentru reliefarea corectă a personalității unui om deosebit, iar Profesorul Cristian Tălângă este cu adevărat un om deosebit.

Mă întorc în timp, în urmă cu patru decenii, încercând să descifrez, să interpretez, momentele esențiale ale devenirii fostului meu student, azi prodecan al Facultății de Geografie, Universitatea din București. În lunga-mi carieră didactică, am trăit momente care mi-au marcat existența în mod diferențiat, căci fiecare promoție avea ceva de spus în plan educațional și al dezvoltării geografiei românești.

Profesorul Cristian Tălângă fost, de la început, o excepție, impunându-se, încă din primii ani de facultate, prin responsabilitatea cu care privea devenirea sa ca geograf. Se schimbau generațiile, atât în mediul academic, cât și în cel preuniversitar, rolul geografului în actul educațional fiind nu numai o evidență, ci și o majoră necesitate. Puțini au înțeles noua și complexa misiune a geografului-dascăl așa cum a făcut-o Profesorul Cristian Tălângă, în momentul în care a fost chemat să slujească în procesul educațional o disciplină școlară situată la frontiera științelor exacte cu cele umaniste. Proaspătul absolvent a demonstrat, din primele zile, că a înțeles menirea învățământului preuniversitar în devenirea viitorului cetățean și, mai mult, faptul că geograful-dascăl, numai sensibilizându-i pe elevi în

~ 15 ~

înțelegerea diversității spațiilor și comunităților umane ce le populează, poate realiza, cu adevărat, un act formativ și educațional.

Dar, geografia românească, în acel deceniu nouă al secolului trecut, avea multe răni și toate se impuneau a fi rapid tratate, vindecate. Era nevoie de oameni devotați cercetării geografice, vizionari, formatori de opinie, capabili să impună geografia în știința românească și să o sociologizeze, să o lege de practica planificării teritoriale, de dezvoltarea locală și regională.

Profesorul Cristian Tălângă era chemat să părăsească învățământul preuniversitar și să ocupe un binemeritat loc în elita cercetării geografice românești, și anume, să se alăture colectivului Institutului de Geografie al Academiei Române. Aici, fără să formuleze opinii conflictuale, îndeosebi după 1989, a militat calm și cu mult discernământ și profesionalism pentru o nouă geografie umană, o geografie integratoare. Se putea observa cu claritate că schimbările intervenite după 1989 nu-i sunt străine și că nu trebuie să ne ferim de descifrarea noilor procese de urbanizare în România, care se impune a fi relaționate cu starea mediului, calitatea locuirii, schimbările modelelor de consum, etc.

Structurarea

orașelor

după

1989,

implicarea

geografiei

în

problematica periferiilor urbane și a evaluării conectivităților orașului cu proximitățile, au devenit probleme majore pentru cercetarea geografică și implicarea socială a geografului. Profesorul Cristian Tălângă a făcut parte din colectivul pluridisciplinar de identificare și caracterizare a Regiunii Metropolitane a Municipiului București. Nedeclararea acesteia, după părerea mea, fiind determinată de lipsa de voință politică și nivelul precar de culturalitate al decidenților vremii.

Experiența dobândită în urma preocupărilor multiple în cercetare ale “omului recent” Cristian Tălângă, dacă ar fi să-l cităm pe Patapievici, reclamau prezența sa în corpul academic al Facultății de Geografie, Universitatea din București. Venirea sa în corpul profesoral al Universității din București a fost un câștig major, nu numai în schimbarea direcțiilor de ~ 16 ~

cercetare, ci și în cel relațional, cu specialiștii din alte domenii, care aveau atâta nevoie de înțelegerea devenirii în timp și spațiu a peisajului, a structurii și funcțiilor acestuia.

Personal, consider că cel mai mare câștig l-au avut studenții și tinerii cercetători, Profesorul Cristian Tălângă, în colaborare cu Profesorul Ioan Ianoș și Profesorul Cristian Braghină, definind, prin CICADIT, locul și rolul geografului contemporan în planificarea și dezvoltarea teritorială, schimbând radical vocabularul științific și direcțiile de cercetare în geografia umană. Îi îndemn pe toți să-i apreciem colegului Profesor Cristian Tălângă modestia, capacitatea de muncă și dăruirea cu care a servit, și servește, actul formativ, educațional, și, în ansamblul ei, GEOGRAFIA. Prof. univ. dr. emerit Maria Pătroescu Facultatea de Geografie, Universitatea din București

~ 17 ~

Prof. univ. dr. Cristian Tălângă – un om deosebit Îl știu de când eram student. Era tânăr cercetător în cadrul Institutului de Geografie al Academiei Române și ne întâlneam, din când în când, pe coridoarele facultății noastre. Am aflat că îl cheamă Cristian Tălângă și mă gândeam că trebuie să fie un om deosebit de bine pregătit pentru a face față exigențelor pe care le impune activitatea de cercetare științifică. Nici nu-mi imaginam că peste 12 ani soarta urma să ne aducă în situația de a fi colegi, cadre didactice la Facultatea de Geografie a Universității din București.

Ne-am cunoscut mai bine cu ocazia unei aplicații pe teren cu studenții. Am văzut că este un om blând, respectuos, modest și prietenos, dar și un coleg extrem de bine pregătit din punct de vedere didactic și științific.

Studenții îl iubeau și, treptat-treptat, am început să-l îndrăgesc și eu. Îmi plăceau explicațiile pe care le dădea și faptul că făcea apel permanent la experiența dobândită în cadrul Institutului de Geografie, precum și la numeroasele deplasări pe care le făcuse pe teren în multe zone ale țării. De asemenea, am fost impresionat de faptul că era un bun organizator și că știa să rezolve cu mare ușurință problemele care se iveau.

Pe măsura trecerii timpului, am auzit despre el foarte multe lucruri frumoase, atât de la studenți, cât și de la colegii noștri. Astfel, am avut confirmarea faptului că era un om serios, devotat trup și suflet geografiei, pe care a servit-o cât a putut de bine de-a lungul întregii sale cariere. S-a implicat în numeroase contracte de cercetare științifică, a publicat articole și cărți de specialitate, ca singur autor sau în colaborare, și a participat la ~ 18 ~

elaborarea unor cursuri, tratate și atlase geografice. Pe linie științifică, este important faptul că în anul 1999 a primit titlul de doctor în geografie, în timp ce, sub raport didactic, trebuie amintit că, de-a lungul timpului, a predat mai multe cursuri de specialitate, cum ar fi: Geografie economică mondială, Geografie socială și culturală, Geografia circulației, Dezvoltare regională, Geografie urbană, Geografie rurală etc. Începând cu anul 2013, am avut ocazia să îl cunosc și mai bine, deoarece, atât eu, cât și el, am fost numiți prodecani ai Facultății de Geografie și, astfel, am avut ocazia să interacționăm mai mult. Așa am aflat că amândoi suntem absolvenți ai Colegiului „Ion Creangă” din București. Și poate că formarea noastră în cadrul aceluiași liceu explică și afinitatea pe care am simțit-o de la început unul pentru altul. Îmi aduc aminte cu plăcere că în toată perioada cât am fost și eu prodecan îi plăcea să îmi spună «omologu’», preluând o glumă făcută de unul dintre colegii noștri. Și astfel, în calitate de «omologi», ne-am implicat cât am putut de bine în activitatea managerială.

Ne-am întâlnit de foarte multe ori în cadrul ședințelor biroului de conducere, precum și cu ocazia consiliilor profesorale și, de fiecare dată, s-a dovedit a fi un om rațional și echilibrat, reușind să își păstreze calmul chiar și atunci când discuțiile deveneau mai aprinse. Acest lucru i-a permis să vină de multe ori cu propuneri și soluții care au surprins prin simplitatea și eficiența lor. Nu-mi aduc aminte să fi refuzat vreodată vreo însărcinare și tot ce a făcut, a făcut cu pasiune și profesionalism. Mai mult decât atât, în al doilea său mandat de prodecan s-a ocupat și de realizarea Buletinului informativ al Facultății de Geografie, activitate neremunerată, dar pe care a făcut-o cu o plăcere deosebită, întrucât și-a dorit permanent să satisfacă nevoia tuturor colegilor de a fi informați cu privire la activitățile desfășurate în facultate și în afara ei.

Ar mai fi multe de spus, că a fost Secretar general de redacție la revista Terra, Secretar trezorier al Societății de Geografie din România, membru în colegiul de redacție al publicației Buletin geografic, expertcolaborator pe probleme de transport pentru World Bank – filiala România, membru fondator al Centrului de Cercetări Avansate asupra Dinamicii ~ 19 ~

Teritoriale (CICADIT), membru al Senatului Universității din București și Președintele Comisiei de avizare a concursurilor didactice, comisie permanentă a Senatului etc. Și pe lângă toate acestea, a fost și este un familist convins și un tată minunat. Dar, ceea ce m-a impresionat cel mai mult în toți acești ani a fost contactul cu omul Cristian Tălângă, cu acea entitate aflată în spatele tuturor rolurilor pe care, asemenea fiecăruia dintre noi, a fost obligat să le joace în societate. Am simțit întotdeauna că față de mine a fost extrem de deschis, așa că am putut să cunosc un om deosebit – bun, sensibil, altruist, cu un fin simț al umorului – un om în preajma căruia m-am simțit mereu în largul meu, un om care m-a apreciat și care m-a încurajat cu blândețe atunci când am trecut prin momente mai dificile. Sunt deosebit de bucuros că am avut șansa să am un asemenea coleg și mă onorează faptul că îi sunt prieten.

Conf. univ. dr. Octavian Cocoș Facultatea de Geografie, Universitatea din București

~ 20 ~

Colegii din CICADIT

~ 21 ~

O prietenie adevărată durează o viață!

Sunt absolut de acord că prietenii adevărați nu ți-i alegi tu! Ți-i alege Dumnezeu! Oricât ar părea de mistică această constatare, se pare că a fost confirmată de-a lungul timpului, iar cele de mai jos întăresc puterea de lege a unei asemenea alegații.

Ne-am cunoscut la sfârșitul anilor ’70, pe când era student la Facultatea de geografie a Universității din București, iar eu tânăr cercetător la Institutul de Geografie al aceleiași universități. Atunci, am aflat de la fostul redactor al revistei Terra, prof. Corneliu Lupașcu, despre dedicarea studentului Cristian Tălângă pentru munca editorială, dar și pentru cercetarea științifică. Ne-am apropiat mai mult în perioada în care m-am ocupat, împreună cu regretatul profesor Constantin Isbășoiu, de apariția primului BULETIN al Societății de Geografie (serie nouă), reluând seria binecunoscută a acestei publicații, care a fost întreruptă după instaurarea regimului comunist în România.

Cel mai semnificativ moment, care a avut un rol determinant în schimbarea carierei sale, a fost cel al opțiunii pentru Institutul de Geografie!

Ca tânăr șef al Colectivului de Geografia industriilor și serviciilor, am fost încântat să am un asemenea candidat pe un post de cercetător științific.

Prestația sa la concurs a fost excelentă, personal fiind impresionat

de

bagajul de cunoștințe pe care îl avea și de capacitatea de a corela aceste cunoștințe. De acum, colegi fiind, la mai puțin de o lună, am fost alături de el,

~ 22 ~

la Oficiul de stare civilă al sectorului 4, când a semnat atestarea de legătură pe viață cu soția sa, Cornelia.

După câteva luni de activitate, pe care am desfășurat-o împreună, miam dat seama de potențialul său de cercetare și de compatibilitatea excelentă în comunicarea dintre noi. Relativ repede (incluzând nu numai elaborarea de proiecte, dar și efectuarea mai multor cercetări de teren) m-am convins, iar astăzi, după atâția ani, sunt sigur ca am făcut cea mai corectă alegere a colaboratorilor din viața mea profesională. Calitatea umană o anticipam, dar nu credeam că poate exista un om de o corectitudine exemplară într-o relație de prietenie care s-a consolidat permanent și s-a cimentat în anii care au urmat. Timpul a fost cel care a demonstrat trăinicia unei prietenii și a unei colaborări continue.

I-am fost alături și l-am încurajat în foarte multe situații când i s-au făcut nedreptăți (și nu puține!), dar și alături de bucuriile pe care le-a trăit (nașterea Mihaelei, susținerea tezei de doctorat, promovarea la titlul de profesor și conducător de doctorat ș.a.m.d.). Evident că și reciproca a fost valabilă! În memoria amândurora a rămas întipărit un moment de neuitat! În prima parte a anului 1990, am lucrat împreună, din greu, la prima dintre cărțile noastre. Câteva zile și nopți întregi le-am petrecut la Institutul de Geografie, dând ultima formă a unei lucrări solicitate, într-un termen foarte scurt, de conducerea de atunci a Academiei Române. Pentru că nu existau calculatoare, definitivam textele și materialele grafice, lucrând fiecare la câte o mașină de scris (dacă greșeam un rând, luam toată pagina de la capăt!!!).

Așa s-a “născut”, lucrarea Orașul și sistemul urban românesc în condițiile economiei de piață, prima sinteză, cu elemente prospective, realizată în perioada post-socialistă.

Ideile sale, materializate în înființarea și funcționarea Grupului de analiză spațială din cadrul Institutului de Geografie (1992-1998)și a Centrului Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale (CICADIT) din cadrul Universității din București (înființat în anul 2001), au fost și sunt la baza tuturor realizărilor de prestigiu ale celor două centre de ~ 23 ~

cercetare. Contribuția sa la vitalitatea CICADIT și la creșterea vizibilității acestuia pe plan intern și extern este indispensabilă continuării liniei ascendente a acestei pepiniere de formare a tinerilor cercetători și cadre didactice.

Prin personalitatea sa, dă siguranță colectivului de cercetare în care lucrează, îmbinând munca de cercetare cu cea de editare și de difuzie a cunoașterii în domeniu. Este trup și suflet atașat valorilor CICADIT, iar printre acestea se remarcă revista Journal of Urban and Regional Analysis (indexată Clarivate Analytics și SCOPUS), care îl are ca “Managing Editor”, încă de la înființare. Dacă discutăm de calitatea revistei, de calitatea materialelor publicate, de apariția cu regularitate a revistei, atunci este “vinovat” și Cristi Tălângă!

Prietenia sa o regăsesc în devotamentul cu care se implică în rezolvarea problemelor curente ale Asociației Profesionale a Geografilor din România. Ca membru fondator și ca Secretar general al acesteia, asigura respectarea misiunii definite în Statut și mai ales planificarea tuturor activităților, de la cele profesionale, la cele financiare. Asociația editează două reviste: Analele Asociației Profesionale a Geografilor din România și Geograful, ultima având mari șanse să se impună printre cele mai importante reviste de informare și cultură geografică în limba română.

Un profesor universitar apropiat și iubit de studenți, cu o manieră de prezentare directă a sistemelor de cunoștințe transmise și a modalităților de formare a competențelor profesional-științifice, nu este complet dacă nu desfășoară și activități de management universitar. Din acest punct de vedere, nu cred că în ultimii ani de zile a fost un prodecan mai dedicat activității pe care o face decât profesorul Tălângă! Este suficient să ne uităm la numărul buletinelor informative pe care le publică, la conținutul și forma grafică a acestora! Numai cine nu a desfășurat astfel de activități, nu știe să aprecieze munca din spate! In plus, obiectivitatea cu care analizează fiecare situație în parte și atitudinea pe care o are în diversele comisii în care activează

~ 24 ~

(inclusiv în Senatul Universității, ca președinte al Comisiei de concursuri) ne face să-i apreciem adevăratele sale calități.

Altruismul și spiritul constructiv au devenit, alături de alte trăsături, definitorii pentru comportamentul unui adevărat profesor. Sigur, nu există vreunul dintre colegii noștri de la facultate, din universitate sau de la Institutul de Geografie al Academiei Române care să se fi manifestat și să nu fi beneficiat de un ajutor sau de un sfat, total dezinteresat, din partea sa. În calitate de evaluator ARACIS și de membru permanent al Comisiei de specialitate a fost si este, in continuare, un real sprijin pentru acreditarea și reacreditarea programelor de studii din domeniul geografiei la nivel național.

Este o activitate pe care o desfășoară cu profesionalism și cu înțelegere față de multe situații delicate a căror nerezolvare ar crea probleme privind chiar existenta unor scoli de geografie. În cei peste 35 de ani de când colaborăm, am avut foarte multe discuții contradictorii, dar relația noastră a rămas intactă, ba chiar întărită.

Personal, nu pot decât să fiu mândru de prietenia noastră, care a rezistat nenumăratelor perturbații și aceasta datorită calității sale umane deosebite.

Iată de ce îl consider pe colegul meu, Cristi Tălângă, cel mai iubit dintre prieteni.

Cât de repede au trecut anii, ce rodnici au fost și ce frumoși sunt alături de oameni, precum Cristi Tălângă! Am muncit din greu, dar nu degeaba, iar satisfacția este multiplă atunci când o împarți cu alții. La cei 65 de ani ai săi, îi mulțumesc pentru prietenia pe care mi-o arată și mi-a arătat-o de-a lungul anilor, încât, câteodată, am impresia că nu fac suficient ca să i-o merit.

Așa prieten, într-adevăr, numai Dumnezeu ți-l poate da!

Prof. univ. dr. emerit Ioan Ianoș Director al Centrului Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale (CICADIT), Universitatea din București ~ 25 ~

21 de ani!

Nu știu cum să încep și, de altfel, e greu să spui în câteva cuvinte tot ceea ce înseamnă pentru tine un om, un coleg și, de ce nu, un prieten. Mi-e greu să cred că au trecut douăzeci și unu de ani de când l-am întâlnit pentru prima dată pe dl. prof. Cristian Tălângă și, în acest sens, este și mai dificil să faci un rezumat al acestor ani de prietenie și colegialitate, de sprijin reciproc și colaborare.

Echipa de practică – Lacul Sfânta Ana

Și totuși, prima noastră întâlnire a avut loc în primăvara anului 1998, când, amândoi, am dat concurs pentru un post în Facultatea de Geografie, ~ 26 ~

Universitatea din București. Eu, o tânără absolventă, dânsul un cercetător experimentat. Cu toate acestea, m-a încurajat și a știut cum să mă facă să nu mă pierd în emoțiile inerente unor astfel de situații. Încă din acel moment, am simțit apropierea și căldura umană pe care știa să le degaje și care au rămas o constantă până acum.

Din acel moment a început drumul nostru, oarecum comun, în această mare familie a Facultății de Geografie. Treptat, am început să colaborăm în cadrul unor proiecte și am învățat să apreciez creativitatea, claritatea ideilor pe care le avea, spiritul organizatoric, dar și modul în care ne încuraja, pe cei mai tineri, să avem propriile idei și cum anume să le concretizăm.

Au urmat ani de colaborare profesională în care am lucrat împreună la proiecte și articole și am inițiat (alături de d-l prof. Ioan Ianoș și de d-l prof.

Cristian Braghină) CICADIT-ul, care a devenit o altă familie dragă nouă.

Cabo da Roca (Portugalia) – o amintire frumoasă la capătul Europei

O altă etapă a fost cea care ne-a condus pe drumurile României, dar și ale Europei, în aplicații practice cu studenții, dar și la conferințe internaționale (Londra, Lisabona, Viena, Brno), unde am cunoscut o altă latură a domnului Tălângă: aceea de geograf entuziast, căruia îi place să descopere și să cunoască locuri noi. ~ 27 ~

Nu se poate fără hartă! – Lisabona

Ce pot să mai spun este că am apreciat întotdeauna modestia, franchețea și bunul simț care îi sunt caracteristice și care te fac să dorești să îl ai mereu aproape ca prieten și coleg și că am prețuit întotdeauna sfaturile înțelepte, calmul și principiile de viață pe care ți le insuflă. Acum, la ceas aniversar, nu pot decât să fiu recunoscătoare că soarta ne-a făcut să ne întâlnim și să construim o relație de prietenie bazată pe încredere și respect.

dr. Daniela Zamfir Conferențiar universitar la Facultatea de Geografie; Cercetător științific principal la Centrul Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale (CICADIT), Universitatea din București

~ 28 ~

Profesorul universitar dr. Cristian Tălângă – în slujba geografiei românești Îmi face o deosebită plăcere să aștern câteva gânduri despre domnul profesor universitar doctor Cristian Tălângă, în cadrul volumului dedicat domniei sale cu ocazia împlinirii frumoasei vârste de 65 de ani. Rândurile de mai jos se concentrează pe colaborarea pe care am avut-o până în prezent cu domnia sa, atât în sfera didactică, cât și în cea de cercetare, ca tânăr geograf în formare și, mai târziu, în calitate de coleg alături de dumnealui în cadrul Departamentului de Geografie Umană și Economică al Facultății de Geografie și la Centrul Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale (CICADIT), Universitatea din București.

Pe domnul profesor univ. dr. Cristian Tălângă l-am avut profesor în timpul studiilor de licență, pe care le-am realizat la Facultatea de Geografie din cadrul Universității din București, în perioada 1998-2002. Îmi amintesc cu mare drag de cursurile predate de dânsul în a doua parte a studiilor când, fiind un geograf în devenire, m-am orientat către specializarea Geografie Umană.

Domnul profesor a format, până în prezent, zeci de generații de elevi și studenți, remarcându-se prin calități pedagogice deosebite. Pentru entuziasmul cu care domnia sa accentuează procesul de înțelegere a complexității fenomenelor și proceselor geografice abordate, domnul profesor este apreciat de către cursanții de la disciplinele predate.

~ 29 ~

De-a lungul carierei mele universitare la Facultatea de Geografie a Universității din București, m-am bucurat în nenumărate rânduri de experiența profesională a domniei sale, prin sfaturile și recomandările științifice primite. În anul 2008, domnul profesor univ. dr. Cristian Tălângă a făcut parte din comisia de susținere publică a tezei mele de doctorat, prilej cu care am avut parte de îndrumări interesante privind posibilele viitoare teme de cercetare relaționate importanței transporturilor în organizarea zonelor metropolitane. În anul 2016, domnul profesor Tălângă mi-a făcut onoarea de a accepta să facă parte din comisia mea de abilitare, ocazie cu care mi-a fost din nou alături în realizarea unui alt pas în parcursul meu profesional. În ceea ce privește activitatea de cercetare, am colaborat cu domnia sa în cadrul participărilor la o serie de manifestări științifice și la redactarea de articole de specialitate, precum și în calitate de membru în echipele unor proiecte conduse de domnul profesor în cadrul CICADIT, Universitatea din București.

Nu în ultimul rând, am participat împreună cu domnul profesor univ. dr. Cristian Tălângă în stagiile de practică organizate pentru studenții diferitelor specializări ale Facultății de Geografie. Astfel, la implicarea domnului profesor în ghidarea „călătoriei intelectuale” a studenților în timpul orelor de curs, se adaugă contribuția domniei sale la realizarea unor călătorii de studiu prin țară sub forma practicilor de specialitate prin locuri frumoase, de cele mai multe ori necunoscute de către studenții geografi. În cadrul câtorva dintre aceste practici, în perioada de început a carierei mele profesionale, am avut prilejul și bucuria să fac parte din echipa coordonată de domnul profesor. Ceea ce merită a fi subliniat este faptul că, în afara informațiilor geografice comunicate în concordanță cu specializările geografilor în devenire care l-au însoțit și îl însoțesc în continuare în astfel de drumeții, domnia sa transmite cunoștințele într-o așa manieră încât le adaugă

~ 30 ~

un plus de semnificație, prin relatarea unor povești și întâmplări de-ale locului deosebit de captivante și cu un înzestrat simț al umorului.

Apreciat de comunitatea geografilor din România, spirit colegial și sensibil la ceea ce se întâmplă în jurul dumnealui și cu care poți purta discuții pe teme cât mai diverse, domnul profesor univ. dr. Cristian Tălângă se bucură de considerația colectivului de profesori de la Facultatea de Geografie a Universității din București, precum și din partea cadrelor didactice și specialiștilor în domeniu, de la diferite centre universitare din țară.

Practica de specialitate cu studenții de la Facultatea de Geografie, Universitatea din București (Primăvară 2007) În fotografie: Profesor univ. dr. Cristian Tălângă, Profesor univ. dr. Cristian Braghină, Conf. univ. dr. Andreea-Loreta Cercleux

Acest ansamblu de calități definește personalitatea domnului profesor Cristian Tălângă, care ar trebui să fie o sursă de inspirație pentru actualii și viitorii dascăli și membri ai comunității academice.

Domnul profesor univ. dr. Cristian Tălângă a călăuzit pașii multor tineri, atât în cadrul învățământului preuniversitar, cât și universitar, a ~ 31 ~

construit oameni și personalități, drept pentru care îi datorăm mulțumiri și recunoștință La mulți ani, Domnule profesor, multă sănătate și realizări frumoase alături de familie, colegi și cei dragi dumneavoastră!

dr. Andreea-Loreta Cercleux Conferențiar universitar la Facultatea de Geografie; Cercetător principal la Centrul Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale (CICADIT), Universitatea din București

~ 32 ~

Domnul Tălângă – profesor, coleg și prieten!

La ceas aniversar, o să încerc să sintetizez, principalele impresii referitoare la perioada destul de îndelungată de când colaborez cu domnul Tălângă. L-am cunoscut în calitate de profesor pe durata studiilor universitare de licență, rămânându-mi în memorie, pe lângă componenta didactică, și prin apropierea față de studenți și atitudinea relaxată. Totodată, ne-a sprijinit foarte mult, pe mine și Cristina Merciu, în demersul de organizare a primelor ediții ale Simpozionului Național Studențesc de Geografie Umană și Turism.

Ulterior, am avut ocazia să lucrez cu dânsul, ca tânăr cercetător, în cadrul Centrului Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale (CICADIT), acesta fiind unul dintre membrii fondatori), dar și în cadrul Facultății de Geografie, Departamentul de Geografie Umană și Economică, Universitatea din București. În acest context, de-a lungul timpului, am fost implicată în mai multe proiecte (unele coordonate de dânsul) și încă îmi amintesc zilele lungi în care lucram pentru a ne încadra în termene limită, precum și discuțiile constructive despre derularea unor activități. În ceea ce privește procesul didactic, am avut ocazia să susțin seminariile unor discipline la care dânsul era și este titular, bucurându-mă întotdeauna de o colaborare foarte bună din care am avut de învățat.

O altă activitate comună semnificativă a constat în organizarea aplicațiilor practice anuale desfășurate cu studenții, la care participăm împreună de mulți ani. Din cadrul acestora, am nenumărate amintiri legate de ~ 33 ~

domnul profesor, de la detalii tehnice, unele inovatoare, precum ideea elaborării unui Jurnal de Practică, până la buna dispoziție indusă studenților în zilele cu deplasări mai lungi. În general, în mai multe ocazii, am remarcat capacitatea organizatorică semnificativă, prin implicarea și coordonarea organizării unor manifestări științifice, proiecte, dar și reviste și volume. De asemenea, domnul profesor are inspirația de a promova rezultatele obținute de echipă, mai nou prin intermediul platformelor de socializare. În același timp, prezintă o capacitate analitică profundă și posedă multe cunoștințe referitor la dinamica unor procese și fenomene, pe care încă sper ca, într-o zi, să le reunească într-o lucrare.

Am admirat întotdeauna la domnul Tălângă curajul de a-și expune opiniile, sinceritatea, loialitatea, precum și capacitatea de a înțelege și aprecia la adevărata valoare caracterul oamenilor. O altă calitate a acestuia este aceea că ține cont de părerea celorlalți și, mai ales în ultimii ani, a reprezentat pentru mine un real suport, din multe puncte de vedere. Încă nu îmi vine să cred că au trecut anii, deși, având în vedere personalitatea domnului Tălângă, se poate spune că vârsta reală, sufletească, este cam pe la jumătate comparativ cu cea din buletin, așa cum uneori o spune chiar dânsul.

La mulți ani, domnule profesor!

dr. Ilinca-Valentina Stoica Lector universitar la Facultatea de Geografie; Cercetător științific principal la Centrul Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale (CICADIT), Universitatea din București

~ 34 ~

Cristian Tălângă – un pasionat al geografiei Mă bucur că pot să scriu câteva cuvinte frumoase cu ocazia aniversării dlui profesor Cristian Tălângă. Este, în același timp, o onoare și o plăcere. Onoare, datorită respectului pe care-l port colegului meu mai experimentat; plăcere, datorită caracterului său deschis și a firii prietenoase, mereu într-o dispoziție bună. În alineatele de mai jos, mi-am exprimat câteva idei și sentimente în legătură cu relația personală cu sărbătoritul, lăsând descrierea activității științifice în grija altor autori din acest volum.

L-am cunoscut pe profesorul Cristian Tălângă în timpul stagiului de pregătire doctorală, prin anul 2003. A fost membru în comisia de susținere a referatelor, pe care le-am elaborat pe parcursul stagiului doctoral și le-am susținut în anul 2004. În perioada respectivă ne intersectam la sediul Centrului Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale (CICADIT), unde îmi duceam veacul de doctorand, iar dl profesor Tălângă, membru-fondator al Centrului, venea să rezolve anumite probleme. M-am bucurat atunci când profesorul Cristian Tălângă a fost numit referent în comisia de analiză a tezei mele de doctorat, pe care am susținut-o în decembrie 2008. La momentul respectiv nici nu mă gândeam că peste doi ani mă voi întoarce la Universitate și la Centru, iar Dumnealui o să-mi devină de atunci coleg de birou.

Revenind la CICADIT în noiembrie 2010, am avut șansa să-l cunosc mai profund pe dl profesor Tălângă. O fire veselă, zâmbitoare și mereu binedispusă, care găsește câte o glumă sau câte un banc pentru diferite ~ 35 ~

momente din viața de zi cu zi. O persoană atentă la viața atât profesională, cât și cea personală (Trăiască Facebook-ul!) a colegilor de birou, de breaslă, a foștilor studenți și doctoranzi. Un coleg cu multă experiență, care poate să te scoată din încurcătură, să-ți dea un sfat sau să-ți acorde sprijinul său, atunci când ai cea mai mare nevoie de acesta. Un om cu suflet deschis și dedicat geografiei. În plus, o persoană pasionată de editarea publicațiilor! Dl Tălângă este implicat în „bucătăria interioară” a multor reviste (mulți ani secretar general de redacție la Terra, revista Societății Române de Geografie, iar din cele recente aș vrea să menționez Journal of Urban and Regional Analysis, Analele Asociației Profesionale a Geografilor din România și Geograful) și, de asemenea, responsabil de editare a materialelor care apar în cadrul CICADIT. Fiecare volum de carte, fiecare număr de revistă se bucură de o atenție deosebită. Aș fi putut afirma că Dumnealui tratează fiecare volum editat ca pe propriul copil. Însă, o asemenea afirmație sună prea patetic, iar patetismul este ultimul lucru cu care Dl Tălângă poate fi asociat. Cu atât mai mult, cu cât dragostea Dumnealui pentru propriul său copil, pe care nu și-o ascunde de cei din jur, este nemărginită.

Chiar dacă nu mi-a fost profesor în studenție, am putut să remarc relația specială pe care Dl Profesor o stabilește cu studenții, masteranzii și doctoranzii săi. Șiruri de doctoranzi ai Dumnealui au trecut prin fața biroului meu în ultimii ani, dându-mi posibilitatea să-i observ din exterior. Și nu am putut să nu remarc că pentru fiecare dintre ei Dl Tălângă găsea câte o vorbă bună sau câte o glumă haioasă, lucruri atât de importante pentru învățăceii mai mari sau mai mici în situațiile de stres, de criză de idei sau lipsă de timp, inerente perioadei de învățare. Cu mulți dintre ei păstrează legăturile și mult după ce aceștia își încheie studiile la universitate.

După anul 2015, de când am devenit titular la Universitatea Ovidius din Constanța, am avut posibilitatea să cunosc mai profund o nouă latură a dlui profesor Tălângă, pe care nu o remarcasem înainte, pe cea a membrului proeminent în comunitatea geografică românească: prodecan al Facultății de Geografie a universității din capitală, secretar general al Asociației ~ 36 ~

Profesionale a Geografilor din România, expert evaluator și membru al comisiei de specialitate Științe exacte și științe ale naturii de la ARACIS, membru în comitetele științifice ale numeroaselor conferințe naționale și internaționale. Și în această calitate dl profesor Tălângă nu s-a schimbat, acordând un sprijin necondiționat colegilor săi de breaslă, lucru pe care noi, cei din comunitate geografică puțin numeroasă de la Constanța, am putut să-l simțim din plin.

Câteva rânduri nu sunt suficiente pentru a face o prezentare corectă și profundă a unei personalități atât de complexe. Totuși, sper că am reușit să schițez un portret al dânsului cât mai apropiat de realitate.

Dl profesor Tălângă este plin de energie, continuă să se implice în diverse activități profesionale. În ciuda faptului că împlinește o vârstă care, în prezent, se consideră drept pragul pensionării, nu-mi pot imagina că în câteva luni colegul meu implicat și energic va renunța la tot ceea ce a constituit pasiunea vieții lui: geografie, predare, editare, și își va începe o viață de pensionar, liniștită și plictisitoare.

Dle Profesor, vă urez să fiți la fel de plin de energie, entuziasm și bună dispoziție, să nu sece izvorul glumelor, să nu se diminueze atenția pe care o acordați celor din jur! Vă rog, să primiți sincerele mele sentimente de considerație și recunoștință!

La mulți și fericiți ani!

dr. Igor Sîrodoev Conferențiar universitar la Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole, Universitatea Ovidius din Constanța; Cercetător științific principal la Centrul Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale (CICADIT), Universitatea din București

~ 37 ~

Prof. univ. dr. Cristian Tălângă – profesionistul multivalent Domnul profesor Cristian Tălângă este apreciat, la nivel național, pentru diferitele sale calități profesionale și umane, fiind, în general, caracterizat drept cercetător pasionat și deschis către inovație, pedagog dedicat și cald în relația cu studenții, editor de publicații conștiincios și organizator de evenimente implicat.

Deși l-am cunoscut în mod direct pe domnul profesor Cristian Tălângă abia în primul an al studiilor masterale de planificare teritorială (Facultatea de Geografie, Universitatea din București), am apreciat imediat deschiderea, apropierea și dedicarea dumnealui spre a ne împărtăși experiența profesională acumulată în cadrul activității geografice derulate în domeniul cercetării, dar și pe cea legată de practica sa editorială frecventă, cu scopul de a ne încuraja și determina să ne perfecționăm și să ne depășim limitele ca tineri specialiști geografi. Astfel, dumnealui îi atribui meritul de a mă sprijini în a elabora primul articol științific sub forma unui material de analiză a organizării și dezvoltării unui spațiu rural, ca parte a unui exercițiu de cercetare individuală propus în cadrul disciplinei Dinamica spațiului rural.

Ulterior, domnul profesor Cristian Tălângă mi-a arătat susținere și încurajare în timpul studiilor doctorale, inclusiv în ceea ce privește publicarea primelor rezultate de cercetare în cadrul revistelor Analele APGR și Geograful, publicații pe care le coordonează ca secretar general și editor al Asociației Profesionale a Geografilor din România. La finalul formării mele profesionale universitare, domnul profesor Cristian Tălângă a făcut parte din ~ 38 ~

comisia de susținere publică a tezei mele de doctorat și mi-a făcut observații și recomandări constructive pentru a-mi îmbunătăți analiza, oferindu-mi, totodată, sprijinul său pentru a continua să activez în domeniul cercetării geografice.

Astfel, începând cu anul 2014, am colaborat în mod direct cu domnul profesor în cadrul unui proiect de amenajarea teritoriului și urbanism (prima etapă a Planului Urbanistic General al Municipiului București, documentație ale cărei faze de elaborare au fost blocate ulterior), derulat și coordonat de dumnealui în calitate de responsabil de proiect din partea Centrului Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale (CICADIT), ca parte a echipei multidisciplinare conduse de către specialiștii din cadrul Facultății de Urbanism, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București. Începând cu această primă colaborare profesională în calitate de tânăr cercetător, am avut, încă o dată, ocazia să remarc și să admir profesionalismul domnului profesor Cristian Tălângă, blândețea, calmul și modul constructiv de a ne stimula să lucrăm eficient și respectând un standard ridicat.

Totodată, dincolo de proiectele de cercetare desfășurate în cadrul centrului, activitatea profesională derulată împreună cu domnul profesor Cristian Tălângă include și organizarea de evenimente științifice și elaborarea de publicații științifice, principala realizare comună și de continuitate fiind reprezentată de editarea revistei Journal of Urban and Regional Analysis (JURA, indexată ESCI și Scopus), sub coordonarea principală a domnului profesor Ioan Ianoș.

Mai târziu, odată cu debutul activității didactice a unui grup de cinci cercetători ai CICADIT, din care fac și eu parte, în cadrul Facultății de Științe ale Naturii și Științe Agricole, Universitatea „Ovidius” din Constanța, domnul profesor Cristian Tălângă și-a arătat în continuare bunăvoința și susținerea directă în relație cu tinerii specialiști și geografii în formare, prin participarea la comisia de acreditare a specializării Geografia turismului (UOC), în calitate de expert ARACIS, și la organizarea Conferinței Naționale ~ 39 ~

„Constantin Brătescu”, manifestare științifică anuală, dedicată studenților și masteranzilor geografi de la diferitele universități cu programe de studii de profil din țară, drept reprezentant al Asociației Profesionale a Geografilor din România (APGR).

Conferința Națională „Constantin Brătescu”, Constanța, 31 mai 2019 În fotografie: Domnul profesor Cristian Tălângă (UB, APGR), alături de o parte dintre studenții participanți, Asist. univ. dr. Irina Florea-Saghin și Lect. univ. dr. Mirela Paraschiv (Universitatea „Ovidius” din Constanța/CICADIT, UB)

Ca urmare a întregii experiențe profesionale și de viață acumulate în preajma domnului profesor Cristian Tălângă, sunt deosebit de recunoscătoare ~ 40 ~

și de bucuroasă deoarece formarea și activitatea mea profesională se desfășoară în contextul constructiv și stimulator al CICADIT, la care contribuie în mod semnificativ și dumnealui, prin susținerea, încurajările, căldura, blândețea și pozitivismul pe care le manifestă constant.

dr. Mirela Paraschiv Lector universitar la Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole, Universitatea „Ovidius” din Constanța; Cercetător științific la Centrul Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale (CICADIT), Universitatea din București

~ 41 ~

Domnului Profesor Cristian Tălângă – gânduri bune cu simpatie și cu distinsă gratitudine Mă bucură nespus de mult faptul că am prilejul, într-un moment aniversar, să îmi exprim sentimentele de gratitudine și de simpatie față de profesorul minunat, domnul Cristian Tălângă. Îmi amintesc câteva momente importante de-a lungul timpului, începând din perioada de studenție și, ulterior, din activitatea profesională, fie cea de cercetare, fie cea didactică, având astfel ocazia de a-l cunoaște pe domnul profesor în ipostaze variate: ca dascăl, coordonator de studii, organizator de evenimente, editor a diferite publicații, ș.a.

L-am cunoscut pe domnul profesor în ultimul an de facultate, descoperind prin intermediul prelegerilor dumnealui Geografia Rurală și Turismul Rural. Cu această ocazie, am avut prilejul de a descoperi un bun pedagog care transmitea informațiile în mod analitic și ordonat, cu timbru impunător, dar și cu o blândețe deosebită cu care m-a apropiat de domeniul Geografiei Turismului.

Implicarea mea în organizarea primelor ediții ale “Simpozionului Național Studențesc de Geografie Umană și Turism” a reprezentat prima oportunitate de a colabora cu domnul profesor. Calitatea dânsului de organizator de manifestări științifice a fost marcată de suportul științific și tehnic acordat, care a contribuit la succesul acestui simpozion ce se desfășoară și în prezent.

~ 42 ~

Ulterior, am avut ocazia de a colabora cu Domnia sa într-un alt context, marcat de activitatea mea de cercetător. În acest context, am apreciat abilitățile de cercetător ale Domniei sale, pe baza activității de coordonare a numeroase studii de planificare teritorială și studii de urbanism. Colaborarea mea în domeniul cercetării cu domnul profesor Cristian Tălângă a fost extrem de utilă în aprofundarea cercetărilor întreprinse în domeniul amenajării teritoriului și a studiilor de urbanism.

Deschiderea Workshopului “Patrimoniul Industrial – Conservare, Promovare culturală și Reutilizare Inteligentă”, Ediția I, 12-13 decembrie 2014

De asemenea, îmi face o deosebită plăcere să menționez colaborarea cu domnul profesor Tălângă în organizarea Simpozionului Internațional dedicat Patrimoniului Industrial, prin intermediul căruia am reușit, la nivelul echipei, să asigurăm o continuitate a acestei abordări complexe într-un cadru științific cu profunde conotații geografice. Toate aceste realizări s-au datorat și suportului Asociației Profesionale a Geografilor din România și a Centrului ~ 43 ~

Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale (CICADIT). Domnul profesor a avut un rol deosebit în evidențierea rolului geografilor în activitatea de inventariere, conservare și valorificare a patrimoniului industrial românesc, prin intermediul aplicării reglementărilor din domeniul amenajării teritoriului și urbanismului.

Nu în ultimul rând, aș dori să subliniez implicarea deosebită a domnului profesor Tălângă în activitatea de editare a numeroase publicații, și, în mod deosebit, a revistelor JURA, Analele APGR, Geograful și revista doctoranzilor. Sunt recunoscătoare pentru libertatea pe care mi-a acordat-o în procesul de evaluare a articolelor publicate în revistele Analele APGR și Geograful, precum și în însușirea deprinderilor tehnice în pregătirea volumelor celor două publicații.

Să îi mulțumesc pentru că a fost un profesor minunat, nu ar fi de ajuns! Pentru că pe lângă calitatea de dascăl, este un mentor, sfătuitor, susținător, organizator de evenimente, iubitor de carte și editor. Toate acestea cu o naturalețe și o dăruire pe care le voi prețui mereu! În încheiere, aș dori să îi transmit domnului profesor Cristian Tălângă gândurile mele bune și să aibă noi realizări pe plan profesional! La mulți ani!

dr. Cristina Merciu Asistent universitar la Facultatea de Geografie; Cercetător științific principal la Centrul Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale (CICADIT), Universitatea din București

~ 44 ~

Domnul profesor Cristian Tălângă – un cavaler al Geografiei Îmi aduc aminte că au fost destul de puțini profesori universitari pe care să îi cunosc și care să fie atât de implicați în viața academică a studenților. Domnul profesor Cristian Tălângă face parte din această categorie. Când privesc în retrospectivă, apare un zâmbet cald pe chipul meu și rămân atât de plăcut surprins de activitatea domnului profesor.

Domnul profesor Tălângă nu s-a dat niciodată la o parte când venea vorba despre practica de specialitate a studenților de la Geografie. Dânsul are un har și o candoare aparte în a le vorbi studenților. Dacă atmosfera de la curs necesită un grad puțin mai ridicat de sobrietate, în cadrul practicilor de teren, domnul Tălângă îmbina informația de specialitate cu mici pilde din experiența de viață a dânsului și diferite glume, toate fiind spuse într-un mod care să creeze o atmosferă plăcută în grupul pe care îl coordona.

Pe vremea studenției mele, practicile itinerante, cele de primăvară, durau de obicei 6-7 zile, de la 7 dimineața până pe la ora 20-21. Erau zile lungi, obositoare, cu foarte multă informație teoretică pe care trebuia să o observăm cum se materializează pe teren. Cu toate acestea, atmosfera creată de dânsul, și de către celelalte cadre didactice care ne însoțeau în autocar, confirmau principiul lui Einstein, cum că timpul este relativ. Indiferent cât de solicitantă era practica, ne doream, la final, ca aceasta să nu se fi terminat și să vină cât mai repede următoarea practică, cu speranța să fie și domnul profesor Tălângă prezent.

~ 45 ~

Alte amintiri puternic întipărite sunt legate și mijlocite de munca de la CICADIT (Centrul Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale) și cea de referent al tezei de doctorat. De-a lungul timpului, am făcut parte din echipa dânsului la câteva contracte de cercetare. Modul de lucru la aceste contracte reflectau atmosfera pe care o crea domnul profesor și în autocarul de practică.

Termenele de predare, deși creau presiune foarte mare, erau dezamorsate de capacitatea dânsului de a gestiona situația și de a nu ajunge în momente critice, prea des. Cine lucrează în cercetare știe că neprevăzutul apare mereu cu 1-2 zile înainte de predare. Este inevitabil. Domnul profesor Tălângă, cu un umor și calm, parcă ardelenești (cu toate că dânsul nu e ardelean), găsea soluții pentru situațiile apărute în ultimul moment. Dânsul era mereu prezent în momentele cheie ale predărilor, fie că era noaptea târziu, sau duminica, sau de Crăciun, de Paște, de 1 mai, sau la mijloc de august.

Voința și capacitatea de exemplu a dânsului ne dădeau energie, dar mai ales calmul și umorul pe care l-am menționat anterior. În mod special aceste ultime două trăsături m-au făcut să mă apropii de dânsul.

Calmul și umorul dânsului m-au ajutat și în realizarea tezei de doctorat. Au fost multe momente de rătăcire în timpul scrierii tezei mele de doctorat, iar la unele a fost prezent și domnul profesor Tălângă și m-a ajutat să le descâlcesc. Mai mult, dânsul a făcut parte din comisia de doctorat, iar fără ajutorul dânsului cu siguranță că teza mea nu ar fi ajuns la forma finală.

Am avut și noroc, căci, lucrând cu dânsul în cadrul CICADIT, acesta a putut să-mi ofere indicații încă din timp.

Nu pot să uit nici ajutorul pe care dânsul l-a acordat domeniului Geografie de la Universitatea „Ovidius” din Constanța. Fără ajutorul dânsului, dar și al celorlalți membri din comisia ARACIS, și nu numai, se prea poate ca Universitatea „Ovidius” din Constanța să fi fost mai săracă cu un domeniu de studiu, precum și Geografia la nivel național.

Fiind sub asediu din toate părțile, chiar de la nivel ministerial, prin reducerea numărului de ore de Geografie din învățământul pre-universitar și ~ 46 ~

scoaterea Geografiei de la examenul de Bacalaureat, domeniul Geografie se luptă pentru relevanță, iar domnul profesor Tălângă este unul dintre cavalerii acestei lupte prin funcțiile dânsului de la Asociația Profesională a Geografilor din România (APGR), ARACIS sau Societatea de Geografie din România.

Conferința Națională „Constantin Brătescu”, Constanța, 25 mai 2018 În fotografie: Domnul profesor Cristian Tălângă (UB, APGR), alături de o parte dintre studenții participanți, Lect. univ. dr. Mirela Paraschiv, Asist. univ. dr. Irina Florea-Saghin și Lect. univ. dr. Andrei Schvab (Universitatea „Ovidius” din Constanța/CICADIT, UB)

În final, nu pot să nu remarc faptul că domeniul Geografie ar fi unul mai sărac fără munca și pasiunea pe care domnul profesor Cristian Tălângă le pune în slujba viitorului Geografiei. Îi doresc să inspire în continuare cât mai mulți absolvenți de geografie și/sau viitori geografi!

dr. Andrei Schvab Lector universitar la Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole, Universitatea Ovidius din Constanța; Cercetător științific principal la Centrul Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale (CICADIT), Universitatea din București

~ 47 ~

~ 48 ~

Colegi, doctoranzi și prieteni din Institutul de Geografie al Academiei Române

~ 49 ~

Profesorul univ. dr. Cristian Tălângă la 65 ani de viață Îmi amintesc de Cristian Tălângă când, tânăr profesor de geografie fiind, la școala gimnazială 139 din București - Mircea Sântimbreanu, activa ca voluntar la Societatea Română de Geografie – SRG (19791986), la care, mult mai târziu avea să fie ales Secretar general al SRG (1997-2008). Tot în perioada profesoratului preuniversitar, subsemnatul având locuința în apropierea școlii menționate, l-am întâlnit în anul 1985 pe Cristian Tălângă și i-am propus să vină în domeniul cercetării la Institutul de Geografie al Academiei Române, propunere căreia i-a dat curs un an mai târziu, în 1986.

Așadar, cariera de cercetare în domeniul geografiei, respectiv a geografiei umane și economice, pe care a urmat-o în toată perioada, până în prezent, a început la Institutul de Geografie, unde a activat timp de 12 ani (1986-1998), după care, la Facultatea de Geografie a Universității din București. În perioada cât a activat la Institutul de Geografie, a parcurs și stagiul de doctorat și elaborarea tezei cu titlul: „Rolul transporturilor în evoluția sistemelor de așezări din România”, susținută în 1999, sub îndrumarea prof.univ.dr. Ioan Ianoș, și publicată sub titlul ușor restructurat: „Transporturile și sistemele de așezări din

România”, la Editura

Tehnică, București, în anul 2000.

Domeniile noastre de cercetare, deși diferite, al subsemnatului fiind în geografia fizică și a domnului Cristian Tălângă în geografie umană, ~ 50 ~

activitățile s-au interferat la elaborarea lucrărilor majore ale geografiei românești, în coordonarea Institutului de Geografie, dintre care: Atlasul istorico-geografic și Geografia României vol. V. La acest ultim volum din seria celor cinci, Cristian Tălângă și-a adus contribuții la capitolul: Valea Dunării și Litoralul românesc al Mării Negre. Subliniez, de asemenea, implicarea sa în problemele așezărilor din Delta Dunării și complexul lacustru Razim-Sinoie, dar și în elaborarea criteriilor socioeconomice de delimitare a zonei de coastă a Mării Negre în sectorul românesc, împreună cu profesorul Ioan Ianoș.

Activitatea de cercetare a profesorului Cristian Tălângă se reliefează

prin participarea în multe proiecte din cadrul Facultății de

Geografie și, ulterior, în cadrul Centrului de Cercetări Avansate asupra Dinamicii

Teritoriale

(CICADIT),

Universitatea

din

București,

reprezentând proiecte internaționale (EGRONET, ESPON), proiecte interne pe probleme de planificare teritorială, dintre care la 13 a fost director de proiect, în echipe cu mulți geografi tineri, promovați și în învățământul universitar din România.

Activitatea publicistică desfășurată pe toată perioada, de la venirea sa în Institutul de Geografie și continuată la Facultatea de Geografie, valorificând rezultatele din proiectele de cercetare, și nu numai, s-a concretizat prin cărțile și cursurile universitare publicate, în atlase, hărți și volume colective, articole în reviste de specialitate, interne și reviste cu cotații ISI internaționale, consacrându-l ca specialist în domeniul geografiei umane și economice.

De asemenea, tot în acest spațiu este prezentă și activitatea profesorului Cristian Tălângă în comitetele de redacție ale unor reviste de specialitate, în comitetele de redacție ale unor lucrări de sinteză și proiecte publicate și, nu în ultimul rând, cea de secretar general al Asociației Profesionale a Geografilor din România, creație a profesorului univ. dr. Ioan Ianoș.

~ 51 ~

O latură importantă în activitatea unui profesor universitar este și cea de educare și de formarea tinerilor specialiști în domeniu, prin îndrumarea studenților la temele de licență, de master și de doctorat. Referitor la doctorat, prof. Cristian Tălângă a îndrumat și îndrumă doctoranzi din anul 2008.

Paleta preocupărilor mult diversificată, de la geografia transporturilor de început, la cele de geografie urbană și rurală, planificare teritorială și dezvoltare regională, materializate prin cursurile universitare și implicare în proiecte de cercetare, a depășit limitele Facultății de Geografie, acesta fiind profesor asociat la Departamentul de Planificare Urbană al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București, și activând ca expert în cadrul Agenției Române pentru Calitatea Învățământului Superior, și la Banca Mondială și Registrul Urbaniștilor din România.

La Registrul Urbaniștilor din România, inclus, din anul 2010, ca expert cu certificate, are drept de coordonare și semnătură în proiecte pe teme deosebit de importante, precum: planuri de amenajare a teritoriilor județene, interjudețene și frontaliere (B); de amenajare a teritoriului metropolitan și periurban (C₁); cadrul natural și calitatea mediului (F₁); demografie și forța de muncă (F₃); protejarea și dezvoltarea patrimoniului natural (F₅); sociologie urbană și demografie (G₃).

Desigur că prin cele câteva rânduri, am încercat să schițez portretul profesional-științific al profesorului Cristian Tălângă, care este mult mai complex, dar nu pot să trec cu vederea sentimentele de amiciție, aprecierile reciproce, unele remarcate pe parcursul anilor și prin filmarea evenimentului meu aniversar 70 ani, la Institutul de Geografie al Academiei Române, de la care inserez o imagine foto.

~ 52 ~

Îți doresc, Cristiane, multă sănătate, ție și familiei, și noi realizări în domeniul geografie! La mulți ani!

Prof. univ. dr. docent Petre Gâștescu

~ 53 ~

Un bun coleg și un prieten adevărat L-am cunoscut pe Cristian Tălângă încă din anii studenției, fiindu-ne cadru didactic îndrumător la seminariile de Geografia populației și așezărilor umane și de Geografie urbană, ducând, totodată, și greul Societății de Geografie și al periodicelor acesteia, Terra și Buletinul SSGR, în cadrul Filialei București.

L-am regăsit ulterior și l-am cunoscut mult mai bine, nu atât ca profesor, cât mai ales ca OM, coleg, în Institutul de Geografie al Academiei Române, după ce am devenit și eu, prin concurs, salariat al acestei prestigioase citadele a geografiei românești. Era în septembrie 1995 și mă alăturasem colectivului condus de Profesorul Ioan Ianoș1. Profesorul Tălângă avea să devină „Cristi” și să fie mai mult decât un profesor: un coleg minunat și un prieten adevărat. Faptul că ne adresam direct pe numele mic, deși diferența de vârstă era semnificativă, nu trăda nicidecum o lipsă de respect, ci un colectiv bine închegat și asta o înțelegeau și, mai ales, o simțeau toți. Și tot „Cristi” a rămas chiar și atunci când a devenit profesor universitar, prodecan și conducător de doctorat, trădând același om minunat, căruia funcția nu îi consumă omenia.

Anii în care am fost colegi în Institutul de Geografie (1995-2000) iam numit perioada geografiei romantice, o perioadă în care cuvântul cheie în 1

Din acest colectiv mai făceau parte: Gheorghe Iacob (†), Sorina Vlad (†), Cristian Tălângă, Claudia Popescu și Lucian Dobraca (în biroul de la etaj), respectiv Dragoș Bugă (†), Petre Deică (†), Valeria Alexandrescu, Veselina Urucu, Daniela Nancu și Alexandru Ugron (în biroul de la parter).

~ 54 ~

activitatea științifică era pasiunea pentru această știință, care ne călăuzea profesia. Pentru că pasiunea generează o bună pregătire teoretică și practică, lucru care se întâmplă, sau ar trebui să se întâmple, încă de pe băncile facultății și care ar trebui să constituie cartea de vizită pentru orice tânăr absolvent care accede și face performanță într-o instituție de profil. Iar faptul că pasiunea a stat la baza activității noastre o demonstrează realizările din acea perioadă: finalizarea primei ediții a Atlasului Istorico-Geografic al României (1996), a primei ediții a „Atlasului României” (ed. franceză, Paris, 2000; ed. română, București, 2002) sau a finalizării tratatului de Geografia României (vol. V, 2005). Și tot din pasiune pentru drumul profesional ales, aveam să punem bazele, tipărind artizanal, în Institut, primul număr al unei noi reviste geografice2: Buletin Geografic, editată de Ioan Ianoș și Cristian Tălângă, persoanele ce constituiau practic „motorul” secției de Geografie Umană a Institutului. Implicarea totală a lui Cristi Tălângă în acest demers editorial, produs în întregime, de la concepție, la redactare și editare, în secția de Geografie Umană a Institutului de Geografie, este demonstrată prin prezența sa atât ca membru în colegiul de redacție, cât și în procesul de dactilografiere și tehnoredactare computerizată sau la realizarea unor hărți.

Tot Cristian Tălângă a fost cel care m-a inițiat în dactilografierea și tehnoredactarea computerizată, atunci fiind perioada în care în Institutul de Geografie au fost achiziționate primele calculatoare din contracte extrabugetare. Prin strădaniile Profesorului Ianoș, director adjunct pe atunci, ajutat îndeaproape de Cristian Tălângă, au fost puse bazele unei colaborări fructuoase între geografi și arhitecți, respectiv între Institutul de Geografie al Academiei și Centrul de Proiectare Urbană al Municipiului București și INCD Urbanproiect. Astfel, într-o serie de studii succesive, a fost delimitată și fundamentată Zona Metropolitană București, ce avea să constituie ulterior 2

Atunci, geografia academică românească avea trei reviste: Revue Roumaine de Géographie (în limbi străine), respectiv Studii şi Cercetări de Geografie şi Revista Geografică (ambele în limba română), toate cu o frecvenţă anuală. În prezent, graţie politicii de promovare a revistelor indexate internaţional şi îndeosebi celor Thomson Reuthers, cele două reviste în limba română şi-au încetat apariţia, în vreme ce Revue Roumaine de Géographie / Romanian Journal of Geography apare cu două numere pe an.

~ 55 ~

baza teritorială pentru numeroase alte studii de planificare urbană și teritorială. Continuarea și dezvoltarea cu consecvență a acestei colaborări i-a dat lui Cristi Tălângă dreptul de semnătură pentru coordonarea elaborării mai multor documentații de amenajarea teritoriului3. Și tot Cristian Tălângă a fost cel care a însuflețit organizarea, pentru prima dată în România (la București și Sinaia), a primei conferințe a Uniunii Internaționale de Geografie, sub genericul „Urban Development and Urban Life” (august 1998), conferință organizată din partea română de profesorul Ioan Ianoș. Toți cei din secția de geografie umană am contribuit, cot la cot, la realizarea și multiplicarea programului și a ghidului aplicației practice; îmi aduc aminte că am lucrat tot week-end-ul de dinaintea începerii conferinței, chiar și noaptea, într-o solidaritate care astăzi ar face pe mulți invidioși. Și asta nu pentru că ne-ar fi obligat cineva, ci pentru că ne doream ca totul să iasă cât mai bine, cum de altfel a și ieșit...

Era o perioadă în care manifestările științifice, fie că erau organizate la București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea sau Târgoviște, erau prilej de sărbătoare pentru întreaga comunitate geografică din România, în care taxele de participare erau modice, iar fluxul științific, substanțial. În acest context s-au derulat primele mele participări la sesiuni științifice alături de colegii de atunci din Institutul de Geografie, multe dintre acestea, precum congresele naționale organizate de Societatea de Geografie (1997, 2001), avându-l printre principalii promotori pe Cristian Tălângă.

După anul 2000, odată cu schimbarea conducerii Institutului, s-a schimbat și paradigma fundamentală ce stătea la baza activității acestuia, prin 3

În baza Hotărârii nr. 102 din 30.09.2010, Consiliul superior al Registrului Urbaniştilor din România acorda Prof. dr. geograf Cristian Tălângă dreptul de semnătură pentru coordonarea elaborării următoarelor documentaţii de amenajare a teritoriului: B - Planurile de amenajarea teritoriului judeţean, planurile de amenajare a teritoriului regional, planurile de amenajare a teritoriului interjudeţean şi planurile de amenajare a teritoriului frontalier, C1 - Planurile de amenajare a teritoriului metropolitan şi planurile de amenajare a teritoriului periurban al principalelor municipii şi oraşe; precum şi dreptul de semnătură pentru elaborarea acelei părţi din documentaţia de amenajare a teritoriului care se referă la: F1 - Cadrul natural şi calitatea mediului, F3 – Demografia şi forţa de muncă, F5 – Protejarea şi dezvoltarea patrimoniului natural, G2 – Sociologie urbană şi demografie şi G4 – Economie urbană.

~ 56 ~

translatarea acesteia dinspre competență către obediență. S-au creat, astfel, premisele schimbării radicale a componenței Institutului de Geografie, prin plecarea, rând pe rând, a unor cercetători de valoare care constituiau coloana vertebrală a cercetării geografice românești din acea perioadă4. Între aceștia, Cristian Tălângă a plecat prin transfer la Facultatea de Geografie a Universității din București. Locul lor a fost luat, treptat, de tineri și tinere absolvente, mult mai dispuși să răspundă, fără comentarii, solicitărilor impuse de noua conducere.

Participare la Sesiunea de Comunicări Științifice „Geografia și Dezvoltarea Durabilă”, Academia de Studii Economice, București, 17 noiembrie 1995 De la stânga la dreapta: Remus Săucan, Șerban Dragomirescu, Radu Săgeată, Cristian Tălângă

Aceasta a coincis cu o perioadă de tranziție către perioada geografiei mercantiliste (îndeosebi după anul 2007), al cărei lider incontestabil este 4

Au plecat, în acea perioadă, în învățământul universitar sau la pensie, printre alții: Petre Gâșteşcu, Ion Zăvoianu, Adrian Cioacă (†), Maria Sandu, Mihaela Dinu (de la secția de geografie fizică); Ioan Ianoș, Cristian Tălângă, Gheorghe Iacob (†), Sorina Vlad (†), Veselina Urucu, Valeria Alexandrescu, Petre Deică (†) (de la cea de geografie umană).

~ 57 ~

banul. Translatarea interesului către conferințele internaționale și, mai ales, către publicațiile indexate Thomson Reuters (azi Clarivate Analytics) a fost indiscutabil un fapt pozitiv, însă exagerarea acestei orientări, promovată de isofilii din geografia românească a avut și efecte adverse, nedorite pentru știința ai cărui slujitori ar trebui să fim. Taxele de participare, adesea prohibitive, ale unor conferințe științifice internaționale, sau cele practicate (direct sau mascat5) pentru publicarea unor lucrări în reviste internaționale bine cotate, recuperabile apoi prin sistemul de premieri UEFISCDI și reinvestite ulterior în noi publicații, nu numai că au generat o segregare financiară și de imagine a comunității geografice din România, dar au diminuat considerabil importanța publicațiilor tradiționale, incapabile să se adapteze rapid și eficient noilor tendințe. Concomitent, a scăzut și frecvența lucrărilor geografice colective, de referință pentru geografia românească, apariția unor astfel de lucrări trenând de ani buni sau făcându-se greoi și cu serioase erori științifice. Pe de altă parte, aroganța, infatuarea și complexele de superioritate ale unora dintre cei ajunși peste noapte „lideri” ai comunității geografice din România, grație câtorva articole ISI, au devenit din ce în ce mai evidente și jenante. În acest context, Cristian Tălângă are marele merit de a fi rămas același OM, modest, pasionat și dedicat muncii sale, dornic mereu să împărtășească din experiențele sale profesionale. L-am avut mai întâi mentor în ultimii ani din studenție, apoi coleg în Institutul de Geografie, într-o perioadă de care îmi voi aminti mereu cu plăcere, iar mai apoi, când drumurile noastre profesionale s-au despărțit, mi-a rămas un bun prieten. Împreună eram în Institut când a aflat vestea minunată că s-a născut fetița lui; alături mi-a fost pe 17 aprilie 2004 la încheierea cununiei civile, și o săptămână mai târziu la susținerea tezei de doctorat în amfiteatrul Mehedinți al Facultății de Geografie, și tot împreună am fost, în iulie 2007 la Angers și Bordeaux, la o memorabilă conferință organizată de regretatul profesor Jean5

Mascat, de exemplu, sub forma taxelor pentru traducerea în limba engleză, contra cost, de către un „expert nativ” desemnat de revista respectivă.

~ 58 ~

Baptiste Humeau, în cadrul consorțiului de cercetare 2H2S. Destine profesionale pe care pasiunea pentru geografie le-a împletit armonios, iar mercantilismul contemporan nu a reușit să le despartă.

Delegația de geografi români prezentă la lucrările Consorțiului European de Cercetare 2H2S, Angers, iulie 2007 De la stânga la dreapta: Cristian Tălângă, Mirela Nae, Loreta Cercleux, Elena Ianoș, Ioan Ianoș, Radu Săgeată

Cristian Tălângă în fața castelului din Angers (iulie 2007)

~ 59 ~

Acum, când în buchetul vieții i se adaugă cel de-al 65-lea trandafir, când are toate motivele să privească înapoi cu mândrie pentru ceea ce a realizat, dar și înainte pentru ceea ce va mai fi, îi urăm un călduros La Mulți Ani, sănătate, bucurii, noi împliniri și... să rămână același bun coleg și prieten adevărat.

Conf. univ. dr. Radu Săgeată Cercetător științific principal la Institutul de Geografie al Academiei Române

~ 60 ~

Domnul Profesor Tălângă – eternul mentor Mi-a fost profesor în facultate: atât la studiile de licență, cât și la cele de master. Apoi, mi-a fost mentor la studiile post-doctorale. Pot spune că ne cunoaștem de 20 de ani, perioadă în care am citit numeroase lucrări scrise de domnia sa. De multe ori, în calitate de cercetător la Institutul de Geografie, am dorit să-mi clarific unele aspecte de geografie umană și am purtat discuții interesante cu domnul profesor. Îmi aduc aminte de perioada studiilor doctorale, când ne vedeam și de 2-3 ori pe lună. Am susținut teza de doctorat, iar domnul profesor a făcut parte din comisie. A urmat post-doctoratul și l-am avut alături pe domnul profesor pe o cale nouă de cercetare, pentru mine, din domeniul geografiei umane: reziliența comunităților rurale, ca parte a proiectului de cercetare Relația spiralată dintre structurile spațiale și dinamica sistemelor socialeconomice. O analiză transregională în România.

Am avut prilejul de a lucra alături de domnul profesor și i-am admirat abordările moderne pentru diferite subiecte geografice. Aș îndrăzni să clasific unele lucrări recente ale domniei sale, mai cu seamă cele apărute în perioada sau după criza economică din România, în domeniul geografiei postmoderne, în care studiile se bazează pe curgerile imprevizibile ale evenimentelor, în alte cuvinte, pe devenirea proceselor socio-economice.

Ca cercetător în formare, am găsit sprijin la domnul profesor, un sprijin de care orice tânăr cercetător are nevoie pentru a sonda cât mai profund domeniul pe care și l-a ales. În prezent, domnul profesor este eternul ~ 61 ~

mentor pentru mine, iar dacă ar fi să transpun acest sentiment în termeni de reziliență socială ar fi cam așa: unul dintre cele mai importante atribute ale ființei umane este capacitatea de adaptare; ceea ce contează pentru «succesul» pe termen lung este abilitatea de a ne adapta la perturbațiile interne sau externe, ceea ce presupune formare personală și viteză de reacție la schimbare în condițiile presiunilor, dar și oportunităților cu care ne confruntăm ca ființe umane.

dr. Paul Șerban Cercetător științific la Institutul de Geografie al Academiei Române

~ 62 ~

La mulți ani, Domnule Profesor Cristian Tălângă!

Interacțiunea cu D-l Prof. Cristian Tălângă are loc în perioada 19981999, în calitate de colegi în cadrul Laboratorului de Geografie Umană al Institutului de Geografie al Academiei Române. Eram implicați în activitatea de cercetare pe poziții diferite (pe de o parte, asistenți de cercetare, iar pe de altă parte, cercetător științific gr. II), dar am putut cunoaște, dincolo de profesionalismul cercetătorului experimentat, și pe omul Cristian Tălângă.

Personalitatea sa ne-a motivat în munca noastră de cercetare în vastul domeniu al geografiei umane și ne-a încurajat, alături de alți colegi cu experiență, să începem demersul nostru comun de înscriere la studiile doctorale. Încurajările sale necontenite și-au atins scopul și și-au pus amprenta asupra parcursului nostru profesional actual, respectiv în cadrul Laboratorului de Geografie Umană și Regională al Institutului de Geografie și în cadrul Direcției Politici și Strategii a Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP).

După susținerea tezei de doctorat, prof. Tălângă și-a început cariera universitară în cadrul Facultății de Geografie a Universității din București.

Am păstrat legătura cu Prof. Tălângă în timpul pregătirii doctorale și am beneficiat constant de sfaturile și sprijinul moral, de care orice doctorand aflat la început de drum are atât de multă nevoie.

Ne amintim cu plăcere de întâlnirile din Facultate, în cadrul cărora, împreună cu alți colegi de generație (care acum sunt cercetători în cadrul Centrului Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale – CICADIT, ori cadre universitare în cadrul Facultății de Geografie), depuneam eforturi susținute în procesul de elaborare și finalizare cu succes a ~ 63 ~

tezelor de doctorat, beneficiind cu toții de coordonarea și expertiza Prof. Ioan Ianoș (conducătorul nostru de doctorat), ale Prof. Tălângă sau a altor cadre universitare care activau în perioada respectivă în Catedra de Geografie Umană a Facultății de Geografie a Universității din București.

Diferitele manifestări științifice sau evenimente în domeniul geografiei umane și economice sau planificării teritoriale și dezvoltării durabile ne oferă posibilitatea reîntâlnirii de fiecare dată cu aceeași plăcere și nostalgia perioadei petrecute împreună. Fiecare ocazie de revedere reprezintă un motiv de apreciere de către D-l Profesor a activității pe care o desfășurăm cu succes și de promovare a importanței și rolului geografiei în procesul de dezvoltare teritorială și urbană durabilă, echilibrată și unitară. Îi urăm d-nului Prof. Tălângă „La mulți ani!”, sănătate, realizări profesionale și în viața de familie!

dr. Irena Mocanu* și dr. Amalia Vîrdol** *Cercetător științific principal la Institutul de Geografie al Academiei Române **Consilier la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

~ 64 ~

Domnul Prof. univ. dr. Cristian Tălângă – un profesor cu suflet mare Domnul Prof. Cristian Tălângă este cel care m-a ajutat să-mi îndeplinesc visul de a ajunge Doctor în Geografie, în anul 2012, acceptând, în anul 2009, să fie conducătorul tezei mele de doctorat, cu titlul: „Dinamica așezărilor rurale din spațiul adiacent axei București-Ploiești”.

Am făcut parte din ultima generație de absolvenți de Geografie cu 4 ani de studiu (2004-2008), având șansa de a-l avea profesor pe acest distins domn, cu sufletul mereu deschis către nevoile și problemele studenților. Erau acele vremuri în care datele statistice erau greu de obținut și „prețioase” (la propriu și la figurat), dar atât de necesare pentru realizarea lucrării de licență.

Domnul Profesor ne-a ajutat la orele de seminar să ne completăm baza de date necesară și ne-a îndrumat pașii în lumea atât de vastă și necunoscută (pentru noi, novici și stângaci), a datelor statistice. Cursurile dumnealui erau plăcute și atractive, reușind să ne facă să învățăm cu plăcere și fără stresul caracteristic sesiunilor. În anul IV, la specializarea Geografie umană, a fost titularul cursului „Geografie rurală”, curs care mi-a deschis noi orizonturi, înțelegând atunci că acesta este domeniul pe care îmi doresc să îl aprofundez în anii ce vor urma.

Așa a și fost, ajungând să studiez „ruralul” cu mai multă plăcere și interes, în anii ce au urmat, dar chiar și după susținerea tezei de doctorat.

Sunt fericită că îi pot mulțumi domnului Profesor Tălângă în cadrul acestui volum omagial, și o voi face pe toate căile și în orice context, de câte ori voi avea ocazia, pentru tot ceea ce a făcut pentru generația mea de studenți, masteranzi și doctoranzi, pentru ceea ce a făcut pentru mine, ~ 65 ~

personal, pentru încrederea pe care mi-a acordat-o, acceptând să fie conducătorul tezei mele de doctorat. Îi mulțumesc pentru cunoștințele pe care mi le-a transmis și pentru tot ajutorul acordat. Îmi voi aminti mereu de Domnul Profesor Tălângă ca de acel profesor de care orice doctorand are nevoie, pe care oricând îl puteam suna să îi cer ajutorul, care întotdeauna și-a făcut timp pentru doctoranzii lui, și care, în orice situație m-aș fi aflat, m-a încurajat și mi-a transmis optimismul dumnealui.

După susținerea publică a tezei de doctorat, septembrie 2012, alături de coordonatorul prof. univ. dr. Cristian TĂLÂNGĂ, președintele comisiei prof. univ. dr. Cristian BRAGHINĂ, și membrii: conf. univ. dr. Liliana GURAN, prof. univ. dr. Ioan IANOȘ, prof. univ. dr. Floarea BORDÂNC

Dar, domnul Profesor Tălângă a fost nu doar un profesor care și-a îndeplinit toate obligațiile care decurg din statutul de profesor, titular de curs sau coordonator de doctorat, ci, și-a depășit obligațiile și responsabilitățile formale, fiind acel mentor interesat și prezent în viața mea profesională, dincolo de porțile Universității, bucurându-se sincer de realizările mele profesionale; de exemplu, de titularizarea mea în învățământul preuniversitar, în anul în care am absolvit facultatea, respectiv, 2008, dar și de obținerea ~ 66 ~

definitivatului în învățământ, în anul 2010 sau de promovarea concursului pentru o funcție de expert în cadrul Institutului Național de Statistică, în anul 2013.

Pe domnul Profesor l-am simțit cu gândul și cu sufletul alături de mine, bucurându-se și de toate realizările vieții mele personale, precum întemeierea unei noi familii (ce coincidență fericită, familie de geografi), în anul 2013, și nașterea fiicei noastre, în anul 2014. Și acum îmi amintesc câtă fericire și mândrie nutrea dumnealui când povestea cuiva că și-au unit destinele doi doctori în Geografie, respectiv o fostă doctorandă de-a lui și un doctor la care dumnealui a fost membru în comisia de analiză a tezei de doctorat. Doar așa îi pot contura portretul sărbătoritului, fără să pot delimita mentorul/profesorul, de omul cu suflet mare, care se bucură sincer pentru bucuria colegilor sau foștilor studenți și doctoranzi, care își dorește să facă bine necondiționat, cu modestie și optimism și care pare a nu fi conștient de valoarea pe care a adus-o Geografiei românești și Facultății de Geografie din cadrul Universității din București și de contribuția pe care a avut-o în cariera foștilor studenți și doctoranzi.

Domnule Profesor, vă mulțumesc că ați existat în viața mea și că sunteți alături de micile realizări ale familiei mele, considerându-mă norocoasă că v-am cunoscut! La mulți ani cu sănătate!

Cu respect, recunoștință și admirație,

dr. Florentina ION Consilier superior la Direcția Generală de Conturi Naționale și Sinteze Macroeconomice, Institutul Național de Statistică

~ 67 ~

~ 68 ~

Alte personalități din domeniul geografiei și al altor științe

~ 69 ~

Prețuirea prieteniei Prietenia este un dar neprețuit. Cum în prietenie înțelesurile sunt mai importante chiar și în necuvinte, cele mai bune gânduri și sentimente sunt distribuite relaxat, deschis. Nimic nu pornește în prietenie, ca mod de a clădi, din slăbiciune, din neant, ci totul se construiește pe amintiri și fapte bune…

Pe domnul profesor univ. dr. Cristian Tălângă l-am cunoscut la începutul anilor ’90, la o conferință a geografilor timișoreni. În acea perioadă, dl. Tălângă era angajat al Institutului de Geografie al Academiei Române din București, fiind însoțit de neobosiții colegi ai acestei instituții. Eram tineri, cu energie creativă, dornici de a ne face cunoscute ideile în domeniul Geografiei. Erau vremurile când conferințele de geografie se organizau anual la nivel de departamente și facultăți de geografie, la care colegii geografi din toată țara participau cu mare entuziasm. Pe atunci, nimeni nu vorbea de factori de impact, de Hirsch… dar nici nu erau telefoane mobile, internet, acces la baze de date solide. Era ceea ce am putea numi perioada romantică a geografiei românești, prin prisma în care geografii erau fericiți că se întâlnesc la conferințe, că socializează academic. Încă de la această primă reunire, domnul Tălângă mi-a trezit senzația de om serios și pasionat de a-și prezenta rezultatele cercetării, o persoană sârguincioasă în tot ceea ce întreprinde. Mia dat impresia că este genul de cercetător care continuă să învețe și să rămână tânăr, având mintea mereu pregătită pentru noi provocări intelectuale.

Pe distinsul coleg Tălângă l-am cunoscut și mai bine la ieșirile de teren, în cadrul acelor practici de teren de la conferințele organizate de ~ 70 ~

Departamentul de Geografie al Universității de Vest din Timișoara și la cele de la alte conferințe din țară. Discuțiile purtate cu dl. Tălângă pe teren mi-au întărit ideea că descopăr o persoană cu un bogat bagaj de cunoștințe, dornic mereu sădea sfaturi utile celor tineri din jurul său. Poți da sfaturi pentru că acestea pot deveni atât experimente noi de a-i învăța pe alții, dar și experimente pentru tine însuți, fiecare sfat devenind, astfel, un nou experiment de bucurie și bogăție sufletească.

Colegul Cristian Tălângă nu este un om morocănos, placid, cu ‘aere’… Deși la prima vedere pare o persoană oarecum solitară, închisă, dl. profesor Tălângă nu este deloc așa, ci, din contră –poate fi chiar un om de suflet al petrecerilor organizate la nivel academic, cum ar fi cele de la finalul conferințelor, unind participanții într-o singură voce a cântecelor tradiționale românești. M-a uimit întotdeauna memoria versurilor pe care o are la astfel de evenimente.

Cu excepția accentelor de percepție personală a amintirilor și prieteniei mele cu dl. Tălângă, nu pot să nu remarc parcursul său profesional, unul impresionant. În prezent, dl. Tălângă este membru al Departamentului de Geografie Umană și Economică, Universitatea din București, având cursuri

și

seminarii

la

disciplinele:

Geografie

rurală,

Geografia

transporturilor, Planificare teritorială, Dezvoltare regională, Turism rural, Turism urban, Sisteme de așezări umane și Geografie economică mondială.

Este profesor universitar din anul 2006, activând la Universitatea din București din 1998, când a devenit lector, promovând în 2002 pe poziția de conferențiar.

Anterior ocupării acestor onorante poziții universitare, mai precis în perioada 1975-1979, dl. Tălângă își realizează studiile de licență la Universitatea din București, Facultatea de Geologie-Geografie, secția Geografie, pentru ca între 1976 și 1986 să fie profesor la Școala cu clasele IVIII „Mircea Sântimbreanu”, Sectorul 5, București.

Datorită calităților domniei sale spre cercetare, a fost cooptat, între 1986 și 1998, în poziția de cercetător la Institutului de Geografie al ~ 71 ~

Academiei Române. Această perioadă l-a ajutat foarte mult ca formare profesională, bază pe care s-a construit formația sa de profesor la Universitatea din București. Tot în această perioadă, mai precis între 1991 și 1999, dl. Tălângă își elaborează teza de doctorat în domeniul Geografiei umane. Între realizările academice de marcă ale dlui. profesor Tălângă, putem menționa: a fost coordonator a diferite studii și proiecte didactice începând cu anul 1994, dar și evaluator a numeroase proiecte de cercetare în cadrul Facultății de Geografie din București, și evaluator CNCSIS (CNCS) și ARACIS. A avut și calitatea de membru și/sau secretar al unor comisii și instituții importante din România: secretar general de redacție la revista Terra și a Societății de Geografie din România (1983-2009); secretar trezorier al Societății de Geografie din România și membru în Biroul executiv al Consiliului de Conducere al Societății de Geografie din România, 1997-2004; secretar general cu probleme editoriale al Societății de Geografie din România, 2004-2009; expert, cu drept de semnătură, înscris în Registrul Urbaniștilor din România (RUR), din 2010; conducere de doctorat din 2007; membru fondator și Secretar General al Asociației Profesionale a Geografilor din România din 2008; organizator de numeroase conferințe naționale și internaționale; prodecan al Facultății de Geografie, Universitatea din București, din 2012 etc.

Dl. Cristian Tălângă s-a mai remarcat și ca membru al Grupului interdisciplinar privind gestiunea urbană și amenajarea teritoriului, organizat de Centrul de Proiectare Urbană al Consiliului General al Municipiului București, 1995-1998; expert-colaborator pe probleme de transport pentru World Bank, filiala România, aprilie-iunie 2002; colaborator al Centrului de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact (CCMESI), Universitatea din București, din 1998. Totodată, dl. Tălângă este membru fondator al Centrului Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale (CICADIT) al Universității din București.

~ 72 ~

Stimate domnule Tălângă, îmi aduc aminte cu plăcere cum, în urmă cu doar câțiva ani, v-am condus cu mașina la gară. Cu toate că era mare aglomerație în traficul Timișoarei, ne-am încadrat perfect în timp. Bucuria ajungerii la timp în gara Timișoara Nord o am proaspătă în memoria amintirilor noastre comune pentru că, dacă într-o bună zi bucuriile și prieteniile ni s-ar împrăștia în neant, n-ar mai fi pe pământ decât somn profund și izvoare părăsite. Noi, cei care avem încredere în prietenie, simțim cum razele de soare ne mângâie cu inocența unor astfel de stări de bucurie. Îmi amintesc cu drag și drumurile mai recente străbătute împreună în municipiul Cluj-Napoca, unde ne-am reunit ca membri ai unor comisii de doctorat, povestind cu sârg despre conferințele la care participaserăm în ultimele decenii și despre nevoia unor schimbări de paradigmă educațională în România.

Aceste amintiri frumoase vor rămâne ca rod al prieteniei noastre, o flacără care își va pâlpâi nesațul! Închei prin a vă transmite, cu ocazia vârstei de 65 de ani, un sincer „La mulți ani!” și împlinirea tuturor dorințelor.

Prof. univ. dr. Remus Crețan Departamentul de Geografie, Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie, Universitatea de Vest din Timișoara

~ 73 ~

Un om, un geograf dedicat oamenilor și viitorilor specialiști Ne cunoaștem personal din toamna anului 2007, atunci când Domnul Profesor Doctor Geograf Cristian Tălângă, unul dintre cadrele didactice de elită în domeniul său, a acceptat cu generozitate participarea sa la procesul de formare a viitorilor urbaniști în cadrul Facultății de Urbanism, incluzând între activitățile sale didactice secțiile de Proiectare și Planificare Urbană, Amenajarea și Planificarea Peisajului, precum și secția Urbanism și Administrarea Teritoriului de la Sibiu, toate din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, București.

Domnul profesor și-a asumat, în cadrul fructuoaselor activități didactice

complementare

(și

nu

numai)

din

facultățile

noastre,

responsabilitatea modulului de Geografie Urbană, parte a cursului de Geografie și Ecologie Urbană, responsabilitate de care s-a achitat în mod strălucit în perioada cuprinsă între anii universitari 2007-2008 și 2016-2017, inclusiv.

Activitatea sa didactică, la care mă refer, se înscrie într-o frumoasă tradiție a unei foarte strânse colaborări dintre Facultatea de Geografie din cadrul Universității din București și Facultatea de Urbanism din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, București, cuprinzând cursuri în cadrul Licențelor și Masteratelor de Urbanism ale ambelor Universități, precum și participarea la îndrumarea și participarea în cadrul Comisiilor de Doctorat care privesc formarea specialiștilor și experților pentru vastul domeniu al Urbanismului și al Amenajării Teritoriului, având ~ 74 ~

drept obiectiv înțelegerea și gestiunea așezărilor umane, precum și a raportului acestora cu mediul de viață natural.

Colaborarea strânsă pe tărâmul didactic a depășit cu mult așteptările exigențelor disciplinei, prestația sa de un deceniu fiind marcată de un înalt profesionalism, dar și de o sensibilă înțelegere a problemelor cu care se confruntă studenții anului al II-lea. Amintim aici faptul că Domnul Profesor Tălângă nu s-a limitat la predarea strictă a cursurilor din cadrul programei specifice disciplinei, dar le-a și completat cu materiale documentare alese cu grijă, de natură să completeze informațiile și cunoștințele viitorilor urbaniști.

Activitatea semnificativă prin care a contribuit la formarea a zece generații de urbaniști în cadrul U.A.U.I.M. a relevat complementaritatea necesară între domeniile specifice, Geografie și Urbanism, în particular Ecologie Urbană, oferind cu generozitate viziunea multidisciplinară integrată pe care domeniul înțelegerii și gestiunii complexe a Teritoriului și a Așezărilor Umane o cere viitorilor profesioniști din domeniu.

Dincolo de aceste considerente minimale, care nu pot sugera suficient implicarea sa cu dedicație în cadrul activităților Facultății de Urbanism, îmi face o deosebită plăcere să amintesc dimensiunea profund umană a colaborării pe care am avut-o vreme de zece ani, care ne-a întărit sentimentul de stimă profesională față de Domnul Profesor Cristian Tălângă și a făcut colaborarea noastră să se manifeste și printr-un cald sentiment de prietenie.

Ne face plăcere să afirmăm, încă o dată, faptul că Domnul Profesor Doctor Cristian Tălângă este un om și un geograf dedicat oamenilor și formării viitorilor specialiști.

Prof. univ. dr. arh. Cătălin Sârbu Facultatea de Urbanism/Școala Doctorală de Urbanism, Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, București

~ 75 ~

Prof. univ. dr. Cristian Tălângă – un foarte bun coleg Deși nu sunt geograf, am dorit foarte mult să scriu câteva gânduri pentru volumul omagial pe care îl pregătesc colegii de la Facultatea de Geografie pentru sărbătorirea domnului prof. Cristian Tălângă.

Chiar dacă nu lucrăm în același domeniu științific, activitatea din cadrul Senatului Universității din București și cea de la ARACIS ne-au adus împreună în rezolvarea unor probleme administrative și de evaluare instituțională și de programe de studiu. În calitate de membri ai Senatului Universității din București, am colaborat adesea foarte bine pentru rezolvarea unor dosare care priveau Comisiile Senatului din care amândoi facem parte. Am remarcat permanent profesionalismul, calmul și echilibrul domnului Prof. Tălângă, cât și eficiența acestuia în furnizarea celor mai echilibrate soluții pentru diferite situații.

Cel mai bine l-am cunoscut pe domnul prof. Tălângă ca urmare a activității pe care am desfășurat-o, și încă o desfășurăm, la ARACIS, în calitate de experți evaluatori, și, ulterior, în calitate de membri permanenți ai Comisiei de Științe Exacte și Științe ale Naturii (C1). În 2015, ne-am depus împreună candidatura pentru o poziție de membru permanent al C1, eu pentru domeniul Biologie și domnul prof. Tălângă pentru domeniul Geografie. Am trecut împreună interviul de selecție și, apoi, au urmat patru ani de colaborare colegială în cadrul C1. Domnul prof. Tălângă este un foarte bun specialist în domeniul său și întotdeauna a rezolvat cu eficiență și profesionalism dosarele

~ 76 ~

pe care le-a avut spre evaluare la nivel instituțional, referitor la programele de studiu de licență și de master pentru domeniul Geografie.

Prof. Cristian Tălângă este un specialist recunoscut și respectat de mediul academic și de cercetare din țară și străinătate. Am constatat că acesta are o relație profesională și colegială foarte bună cu specialiștii din domeniul Geografie de la majoritatea universităților din România, astfel încât recomandările și observațiile făcute în vederea îmbunătățirii activității au fost bine recepționate la nivel de departamente și facultăți.

A fost o plăcere pentru noi toți să fim colegi în Comisia de experți permanenți Științe Exacte și Științe ale Naturii. Este un foarte bun coleg, întotdeauna disponibil, calm și echilibrat, care reușește să propună cele mai bune și utile soluții în rezolvarea unor situații mai dificile.

Domnule prof. Cristian Tălângă, vă doresc ca în continuare să fiți la fel de activ și de implicat, dar și să continuăm împreună activitatea în cadrul C1 pentru încă un mandat! Cele mai bune gânduri de sănătate, viață lungă și activitate fructuoasă în comunitatea academică a specialiștilor geografi!

Prof. univ. dr. Marieta Costache, Facultatea de Biologie, Universitatea din București

~ 77 ~

O susținere de doctorat cu peripeții salvată de d-l profesor Tălângă Sunt onorat și, în același timp, bucuros să pot scrie aceste cuvinte inspirate de amintirile care mă leagă de d-l profesor Cristian Tălângă.

Colaborarea noastră, începută în timpul doctoratului meu în geografie (20092011), a fost una fructuoasă. O demonstrează articolul „Land cover and use changes focused on the urbanization processes in Romania”, elaborat și în colaborare cu d-l profesor Ioan Ianoș, publicat în revista „Environmental Engineering and Management Journal”, care a obținut, de la publicarea sa în 2010, 37 de citări, fiind cea mai citată publicație la care am lucrat. În 2015, dl profesor Tălângă a avut inițiativa coordonării unui volum omagial dedicat d-lui profesor Ioan Ianoș, la care am colaborat din nou. Dar, cele mai importante colaborări sunt cele legate de revista „Journal of Urban and Regional Analysis”, la care am ajuns fie în calitate de editor, fie în cea de evaluator și membru al comitetului editorial, fiind gestionată de d-l profesor Tălângă în calitate de editor executiv.

Amintirea cea mai vie este, însă, legată de susținerea tezei de doctorat. Plecând de la faptul că mama mea nu a putut asista la susținerea doctoratului în ecologie, desfășurată în Statele Unite ale Americii, am vrut să aibă această ocazie acasă, când am susținut doctoratul în geografie, și am vrut ca evenimentul să fie memorabil inclusiv printr-o prezență cât mai numeroasă a familiei, prietenilor, colegilor și colaboratorilor. Au apărut, însă, probleme; la data aleasă, unul dintre „ingredientele” susținerii (președintele comisiei) ~ 78 ~

lipsea, și singura soluție era să schimb data, dar invitația era deja lansată și riscam să pierd cel puțin o parte din cei care doreau să-mi fie alături. Cu eleganța și bunăvoința sa, d-l profesor Tălângă a rezolvat problema, acceptând, în calitate de Prodecan al Facultății de Geografie, președinția comisiei de susținere, și, astfel, totul s-a desfășurat așa cum fusese prevăzut.

Fără acest gest, probabil că nu aș fi avut șansa ca toți cei pe care îi doream alături să poată participa, și îi rămân profund recunoscător d-lui profesor.

Este și motivul pentru care am inclus o poză de la susținerea doctoratului.

Mai există un motiv. În Statele Unite ale Americii, susținerea doctoratului are aspectul formal al susținerilor de referate de la noi, însă există o ceremonie publică de recunoaștere de către conducerea universității, printr-un gest simbolic, cu caracter festiv. Când am susținut primul doctorat, nu am avut pe cineva care să surprindă bine aceste momente festive.

Susținerea celui de-al doilea doctorat, prin ceremonia instituită de Facultatea de Geografie a Universității din București, seamănă foarte mult cu cea de recunoaștere din Statele Unite. Grație d-lui profesor Tălângă, am reușit să ~ 79 ~

recuperez ceea ce nu „mersese” în 2004, dovadă fiind aceeași fotografie, în care sunt „înnobilat” de d-l profesor.

Apreciez în mod deosebit la d-l profesor Tălângă latura umană, căldura cu care acceptă persoane din afara domeniului și îi face să se simtă „acasă”, și parte a grupului, și îi mulțumesc încă o dată pentru ajutorul acordat în 2011.

CSI (biol.), CSI (geogr.)/conf. univ. dr. ecol., dr. geogr., habil. urb.

Alexandru-Ionuț Petrișor Director Școala Doctorală de Urbanism, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București

~ 80 ~

Dăruire și pasiune pe altarul științei Sunt onorată de oportunitatea oferită, de a spune câteva gânduri, emoții despre activitatea omului și profesorului universitar Cristian Tălângă.

Deși mi-ar trebui și mi-ar fi necesare multe pagini...

În cadrul unei comisii de doctorat, Facultatea de Geografie, Universitatea din București

Un om minunat, un cadru didactic universitar de excepție, un camarad aidoma, alături de care am petrecut clipe memorabile, în același spațiu academic care l-a și desăvârșit prin prezența domniei sale, unindu-ne destinul ~ 81 ~

și pasiunea de-a lungul timpului, fie la conferințe și sesiuni de comunicări, fie la evaluări academice sau comisii de doctorat.

Paleta diversă a preocupărilor sale științifice, precum și implicarea domniei sale în activități de suflet legate de promovarea geografiei, conturează profilul unui specialist al geografiei umane cu lucrări ce au depășit spațiul național de interes.

La evaluarea instituțională – specializarea Geografia Turismului, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca (2017)

Conducător de doctorat, domnul profesor universitar doctor Cristian Tălângă a manageriat și coordonat teme cu un impact și o deschidere majoră în literatura de specialitate. Acesta și-a pus amprenta, prin preocupările sale, în coordonarea Asociației Profesionale a Geografilor din România, cu pasiune, dar și cu harul care a atras anual membri și simpatizanți, derulând activități sub sigla acestui organism, care atrage, prin implicare exemplară, în aceeași idee motivațională care l-a ghidat de-a lungul carierei domniei sale: promovarea geografiei umane.

~ 82 ~

Formator de opinie, manager de suflete, domnia sa este, mai presus de cele amintite mai sus, un coleg remarcabil prin prezența și sfaturile sale pentru cei care pășesc timid pe altarul științei, domnia sa fiind și oferind un model și un ghid util pentru o desăvârșire complexă în domeniul academic.

Gândurile mele de respect și de considerație, adăugând recunoștință pentru clipele minunate petrecute în cadrul profesiei care ne-a unit și atașând și câteva poze din cadrul “peregrinărilor științifice comune” cu prieteni, camarazi ai geografiei umane, breaslă distinctă în lumea geografiei.

Să aveți parte de liniște și sănătate, asigurându-vă de respectul meu, pentru a fi fost în preajma unui om și geograf de excepție.

Prof. univ. dr. Mirela Mazilu Departamentul de Geografie, Facultatea de Științe, Universitatea din Craiova

~ 83 ~

~ 84 ~

Cine este prof. dr. Cristian Tălângă?

~ 85 ~

Curriculum Vitae Europass Informații personale Nume / Prenume Adresă Telefon (oane) E-mail (uri)

TĂLÂNGĂ CRISTIAN București, sector 4, cod poștal 041964, str. Frumușani 0213053700; 0213053844; 0723737306 cristian2851@yahoo.com, cristian2854@gmail.com, cristian.talanga@geo.unibuc.ro

Naționalitate

Română

Data nașterii

28 07 1954

Sex

Masculin

Experiența profesionala Perioada 2006 --- PREZENT Funcția sau postul ocupat Activități și responsabilități principale

Profesor Membru al Departamentului de Geografie Umană și Economică, cursuri și seminarii la disciplinele Geografie Rurală, Geografia Transporturilor, Planificare Teritorială, Dezvoltare Regională, Sisteme de Așezări Umane, Geografie Economică Mondială, Turism Rural, Turism Urban

Numele și adresa angajatorului

Universitatea din București, B-dul M. Kogălniceanu nr. 36-46, sector 5

Tipul activității sau sectorul de activitate

Educație

Perioada

2002 - 2006

Funcția sau postul ocupat Conferențiar universitar Activități și responsabilități principale

Membru al Catedrei de Geografie Umană și Economică, cursuri și seminarii la disciplinele: Geografie Rurală, Geografia Transporturilor, Planificare Teritorială, Dezvoltare Regională, Sisteme de Așezări Umane, Geografie Economică Mondială, Turism Rural, Turism Urban

~ 86 ~

Numele și adresa angajatorului

Universitatea din București, B-dul M. Kogălniceanu nr. 36-46, sector 5

Tipul activității sau sectorul de activitate

Educație

Perioada Funcția sau postul ocupat

1998-2002 Lector universitar

Activități și responsabilități principale

Membru al Catedrei de Geografie Umană si Economică, cursuri și seminarii la disciplinele: Geografie Rurală, Geografia Transporturilor, Planificare Teritorială, Dezvoltare Regională, Sisteme de Așezări Umane, Geografie Economică Mondială, Turism Rural, Turism Urban

Numele și adresa angajatorului

Universitatea din București, B-dul M. Kogălniceanu nr. 36-46, sector 5

Tipul activității sau sectorul de activitate

Educație

Perioada Funcția sau postul ocupat Activități și responsabilități principale

1986-1998 Cercetător Cercetare în domeniul Geografiei Umane

Numele și adresa angajatorului Tipul activității sau sectorul de activitate Perioada Funcția sau postul ocupat Activități și responsabilități principale Numele și adresa angajatorului Tipul activității sau sectorul de activitate

Institutul de Geografie al Academiei Române Cercetare

1979-1986 Profesor Învățământ Școala cu clasele I-VIII „Mircea Sântimbreanu”, sector 5, București Educație

Vechimea în muncă 40 de ani Educație și formare Perioada Calificarea / diploma obținută

1991-1999 Doctor în Geografie / Diploma de Doctor

Disciplinele principale studiate / competențe profesionale dobândite

Geografie Umană, Geografie Economică, Geografia Transporturilor / interpretare, comunicare și elaborare

Numele și tipul instituției de învățământ / furnizorul de formare

Academia Română - Institutul de Geografie

Nivelul în clasificarea națională sau internațională

Doctor în științe / PhD / Nivel 8

~ 87 ~

Perioada Calificarea / diploma obținută

1975-1979 Diploma de licență

Disciplinele principale studiate / Geografie / cunoaștere, înțelegere, explicare, interpretare, competențe profesionale dobândite comunicare, elaborare Numele și tipul instituției de învățământ / furnizorul de formare Nivelul în clasificarea națională sau internațională

Universitatea din București, Facultatea de GeologieGeografie, Secția Geografie Licențiat în Geografie / Nivel 7

Aptitudini și competențe personale Limba(i) maternă(e)

Română

Limba(i) străine cunoscuta(e) Autoevaluare Nivel european (*)

Limba engleză

Înțelegere Ascultare

Citire

B1

C2

Vorbire

Scriere

Participare Discurs la oral conversatie

Exprimare scrisa

B1

B1

B2

Limba franceză (*) Nivelul Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi Străine Competențe și abilități sociale

Competențe și aptitudini organizatorice

Conducere: Manager a 13 proiecte de cercetare finanțate de instituții publice și private; Membru în echipele a diferite proiecte de cercetare (57) Comunicare: Abilități frecvent utilizate la conferințe și seminarii naționale și internaționale.

Management de proiect: coordonator a diferite studii și proiecte didactice începând cu anul 1994.

Evaluarea de proiecte: evaluarea a diferite proiecte în cadrul Facultății de Geografie, CNCSIS (CNCS) sau ARACIS.  Expert evaluator CNCSIS, 2005.  Expert de specialitate, Geografie, ARACIS, din 2007.  Expert permanent Comisia 1- Științe Exacte și Științe ale Naturii (ARACIS) din 2015.  Expert, cu drept de semnătură, înscris în Registrul Urbaniștilor din România (RUR), din 2010 Membru al unor comisii:  Secretar general de redacție la revista Terra, a Societății de Geografie din România 1983-2009.  Secretar trezorier al Societății de Geografie din România și membru în Biroul executiv al Consiliului de Conducere al Societății de Geografie din România, 1997-2004.  Secretar general cu probleme editoriale al Societății de Geografie din România, 2004-2009.

~ 88 ~

 Editor executiv: Journal of Urban and Regional Analysis (JURA)  Editor executiv: Analele Asociației Profesionale a Geografilor din România  Secretar general de redacție: Revista Geograful  Editor (în colaborare): Human Geographies  Membru al Colegiului editorial al Revistei Analele Universității din București, seria Geografie  Membru al Consiliului științific: Revista de Geopolitică  Referent științific în Consiliul editorial al Revistei Analele Universității Al.I.Cuza, seria Geografie  Membru fondator și Secretar General al Asociației Profesionale a Geografilor din România din 2008.  Organizarea a numeroase conferințe naționale și internaționale.  Conducere de doctorat din 2007 (11 doctoranzi au obținut titlul de doctor în geografie – 2018)  Membru în Consiliul Departamentului de Geografie Umană și Economică, 2008-2019.  Membru în Consiliul Facultății de Geografie, 20082019  Prodecan al Facultății de Geografie, Universitatea din București, 2012-2019.  Membru al Senatului Universității din București 20162019.  Președinte al Comisiei de avizare a concursurilor didactice din cadrul Senatului Universității din București (2016-2019)  Organizarea unor practici cu studenții din 1999.

Competențe și aptitudini tehnice Competențe și aptitudini de utilizare a calculatorului

 Tehnoredactare și editare publicații Cunoaștere și operare a sistemelor Windows, editoarelor Office (Word, Excel, Power Point, Publisher), programelor de grafică (precum Cabral, Corel Draw).

Competențe și aptitudini artistice Alte competențe și aptitudini

 Membru al Grupului interdisciplinar privind gestiunea urbană și amenajarea teritoriului organizat de Centrul de Proiectare Urbană al Consiliului General al Mun. București, 1995-1998.  Colaborator al Centrului de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact din Univ. București, din 1998.  Membru fondator al Centrului Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale (CICADIT) al Universității din București, de la 1 septembrie 2001.  Expert – colaborator pe probleme de transport pentru World Bank, filiala România, aprilie-iunie 2002.

~ 89 ~

~ 90 ~

Ce a realizat prof. dr. Cristian Tălângă?

~ 91 ~

Lista lucrărilor publicate 1.

IANOȘ I., IONICĂ C., SÎRODOEV I., SORENSEN A., BURETA E., MERCIU G., PARASCHIV M., TĂLÂNGĂ C. (2019), Inadequate risk management and excessive response to flood disaster create unexpected land use changes and potential local conflicts, Land Use Policy, articol acceptat pe 28 iunie 2019.

2.

ȘTEFAN TODICĂ Narcizia, TĂLÂNGĂ C., (2016), The Migratory Dynamics in the Rural Area of Constanța County, Analele Universității din Oradea, Seria Geografie, XXVI, 2, pp.181-187.

3.

ȘERBAN P.R., TĂLÂNGĂ C., SĂGEATĂ R., BAROIU Dg., (2015), Increasing the Rural Communitiesꞌ Resilience through Uncertain Territorial System, Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences, 10, 3, pp.167-176.

4.

ȘERBAN P.R., TĂLÂNGĂ C., (2015), Is Social Resilience an Economic Issue or Just the Ability of Communities to Cope with External Stress? Journal of Urban and Regional Analysis, VII, 1, pp.59-68.

5.

TĂLÂNGĂ C. (2015), Organizarea și dinamica sistemelor de transport, Edit.Universitară, București, 51 p. (Proiect POSDRU/156/1.2/ G/141260).

6.

TĂLÂNGĂ

C. (2015), Planificare teritorială strategică, Edit.

Universitară, București, 50 p. (Proiect POSDRU/156/1.2/G/141260). ~ 92 ~

7.

TĂLÂNGĂ C., NAE Mariana, SIMION G., (2015), Sociologie urbană și demografie, în vol. Instrumente metodologice și didactice în domeniul planificării și dezvoltării teritoriale, Documentații pentru geografi urbaniști (coordonator proiect Ioan Ianoș), Edit. Universitară, pp.101126.

8.

TĂLÂNGĂ C., DUMITRACHE Liliana, VĂIDIANU Natașa, (2014), Evaluarea studenților din domeniul Geografie, în vol. Reforma curriculară și piața forței de muncă pentru domeniul Geografie (coordonator Ioan Ianoș), Edit. Universitară, București, pp.133-141.

9.

IANOȘ I., STOIAN Daniela, SAGHIN Irina, TĂLÂNGĂ C., MERCIU Florentina-Cristina, ZAMFIR Daniela, VĂIDIANU Natașa, SCHVAB A., CERCLEUX Andreea-Loreta, PINTILII R.D., PASCARIU G., IOJA C., BRAGHINĂ C., STOICA Ilinca-Valentina, PEPTENATU D., DRĂGHICI C. (2014), București și zona sa metropolitană. Privire comparativă cu Sofia și Atena / Bucharest and its metropolitan area. A comparative view with Sofia and Athens, Espon Programme GROSEE / Growth Poles in South-East Europe, Edit.Universitară, București, 63 p.

10. SUCIU Rodica-Ramona, TĂLÂNGĂ C., BEJINARIU Alina (2014), Changes

in

the

population

structure

in

the

Transylvanian

Subcarpathians and Cotmeana Piedmont, in Academica Science Journal, Nr. 1(4)-2014, p.57-63, Tg. Mures.

11. CERCLEUX Andreea-Loreta, TĂLÂNGĂ C., (2014), Patrimoniul maritim de pe coasta atlantică a Franței – diversitate în organizare și modalități de valorificare, Analele Asociației Profesionale a Geografilor din România, vol. V, 5, pp.99-106.

12. SUCIU Rodica-Ramona, TĂLÂNGĂ C., BEJINARIU Alina (2013), The intensity of the agricultural use of the land and its consequences in the Transylvanian

Sub-Carpathians,13th

SGEM

GeoConference

on

Ecology, Economics, Education And Legislation, www.sgem.org, ~ 93 ~

SGEM2013 Conference Proceedings, ISBN 978-619-7105-04-9 / ISSN 1314-2704,

June

16-22,

2013,

Vol.

1,

pp.

1025

–

1032,

DOI:10.5593/SGEM2013/BE5.V1/S20.134.

13. SUCIU Rodica-Ramona, TĂLÂNGĂ C., BEJINARIU Alina (2013), The impact of the demographical regime on the administrative-territorial unitsꞌ classification. A case study: the Transylvanian Subcarpathians and Cotmeana

Piedmont,

The

19th

International

Conference

”The

Knowledge-Based Organization”, Conference Proceedings, 2, Nicolae Bălcescu Land Forces Academy Publishing House, Sibiu, pp.663-668.

14. IANOȘ I., PETRIȘOR Al.-I., ZAMFIR Daniela, CERCLEUX AndreeaLoreta, STOICA Ilinca-Valentina, TĂLÂNGĂ C. (2013), In search of a relevant index measuring territorial disparities in a transition country.

Romania as a case study, DIE ERDE Journal of the Geographical Society of Berlin, Vol. 144, No. 1/2013, pp. 69-81.

15. BEJINARIU Alina, TĂLÂNGĂ C., SUCIU Rodica-Ramona (2013), The impact of agricultural activities on rural areas. Case study: Cotmeana Piedmont, 13th SGEM GeoConference on Ecology, Economics, Education And Legislation, www.sgem.org, SGEM2013 Conference Proceedings, ISBN 978-619-7105-04-9 / ISSN 1314-2704, June 16-22, 2013, Vol. 1, pp. 979 – 986, DOI:10.5593/SGEM2013/BE5.V1/S20.128.

16. TĂLÂNGĂ C. (2012), Profesorul Ion Zăvoianu-Un geograf pentru geografi, Personalități contemporane - Ion Zăvoianu, Edit. Transversal, Târgoviște, pp.182-183.

17. STOICA Ilinca Valentina, TĂLÂNGĂ C., BRAGHINĂ C., ZAMFIR Daniela (2012), Environmental degradation due to anthropic actions.

Case study: Saratel drainage basin (Romania), în Ramos Rodrigues R.A., Straupe I., Panagopoulos T. (2012), Recent research in environment, energy systems and sustainability. Proceedings of the 8th WSEAS International Conference on Energy, Environment, Ecosystems

~ 94 ~

and Sustainable Development (EEESD '12), WSEAS Press, University of Algarve, Portugal, pp. 238-242.

18. IANOȘ I., STOICA Ilinca-Valentina, TĂLÂNGĂ C., VAIDIANU Natașa (2012), Politics of tourism development in Danube Delta Biosphere Reserve în vol. Conference Proceedings International Multidisciplinary 12th Scientific GeoConference, SGEM 2012, IV, STEF 92 Technology LTD, Sofia, Bulgaria, ISSN: 1314-2704, pp. 10671074.

19. ZAMFIR Daniela, PASCARIU G, TĂLÂNGĂ C., IANOȘ I. I., (2012), Sustainable development of the urban-rural interface of Bucharest city, în vol. Proceedings International Multidisciplinary 12th Scientific GeoConference, SGEM 2012, IV, STEF 92 Technology LTD, Albena, Bulgaria, ISSN: 1314-2704, pp. 1105-1113.

20. VĂIDIANU Maria-Natașa, SCHVAB A., TĂLÂNGĂ C. (2012), Piața forței de muncă în lumina crizei și a Strategiei Europa 2020: comparații europene), Analele Asociației Profesionale a Geografilor din România, vol. III, 3, pp. 65-84.

21. ZAMFIR Daniela, BRAGHINĂ C., TĂLÂNGĂ C., (2011), Demographic and economic vulnerabilities within the suburban area of Târgu Jiu, Analele Universității din Oradea, Seria Geografie, no2/2011, ISSN 1454-2749, pp. 286-293.

22. ZAMFIR Daniela, TĂLÂNGĂ C., STOICA Ilinca Valentina (2011), Assessing geo-demographic dysfunctionalities within the urban-rural interface. Case study: the cities of Botosani, Human Geographies – Journal of Studies and Research in Human Geography, 5, 2, ISSN 18436587, pp. 79-83.

23. STOICA Ilinca Valentina, TĂLÂNGĂ C., BRAGHINĂ C., ZAMFIR Daniela (2011), Ways of managing the urban-rural interface. Case study: Bucharest, Analele Universității din Oradea, Seria Geografie, no2/2011, ISSN 1454-2749, pp. 313-322. ~ 95 ~

24. TĂLÂNGĂ C., ZAMFIR Daniela, STOICA Ilinca Valentina, (2010), Urban-rural interface, polycentric development and transportation systems. Case study: Bucharest Metropolitan Area, Human Geographies – Journal of Studies and Research in Human Geography, 4.2, pp.47-52.

25. TĂLÂNGĂ C., PEPTENATU D., STOICA Ilinca-Valentina (2010), Functional structure of deeply disavantaged areas in Gorj County, Analele Universității București, Geografie, LIX, pp. 65-72.

26. IANOȘ I., HUMEAU J.B., TĂLÂNGĂ C., BRAGHINĂ C., ANCUȚA Cătălina, BOGDAN L., (2010), Ethics of space and the treatment of most disavantaged areas, Carphatian Journal of Earth and Environment Sciences, vol.5, 2, pp. 211-217.

27. IANOȘ I., TĂLÂNGĂ C., BRAGHINĂ C., GHEORGHE AndraCătălina (2010), Characteristics of the industrialization process around the moment of collapse of a centralized political system. Romania as a case study, Forum geografic. Studii și cercetări de geografie și protecția mediului, 9, Universitatea din Craiova, pp.161-172.

28. TĂLÂNGĂ C., ZAMFIR Daniela, STOICA Ilinca Valentina (2010), Planification du terrioire dans le contexte europeen et national, în vol.

Elements de planification territoriale et developpement regional (eds.

Ianoș I., Popa N., Cercleux Andreea Loreta), Edit. Universitară, București, pp.11-27.

29. STOICA Ilinca Valentina, TĂLÂNGĂ C., ZAMFIR Daniela (2010), Urban-rural interface:general remarks. Appplication in the Romanian system of settlemnets, Analele Universității din Oradea – Seria Geografie, XX, 2, ISSN 1221-1273, E-ISSN 2065-3409, pp.238-245.

30. x x x (2010), 2. Elemente de dinamică teritorială (p.45-84), 3.1. Spre o inserție optimă a universităților în dezvoltarea regională și locală (p.8588), 4.1 Tipuri de nevoi la nivelul marilor orașe (p.135-137), 5. Oferta universităților pe domenii și regiuni de dezvoltare (p.155-222), 6.4.

Analiza comparativă a centrelor de învățământ superior pe regiuni de ~ 96 ~

dezvoltare (p.243-255), 7.4. Infrastructura universitară socială (p.275277), 8.5. Revitalizarea activității de cercetare universitară (p.287-289), 9.3. Implicarea universităților în procesul de dezvoltare regională (p.304-322), în vol. Inserția teritorială a universităților din România (coord.Ianoș Ioan), Edit. Universitară, București.

31. TĂLÂNGĂ C. (2010), Societatea de Geografie din România între tradiție și continuitate, Revista Geograful, an II, nr.1, p.38-40.

32. TĂLÂNGĂ C. (2010), Pledoarie pentru un muzeu al Geografiei Românești la aniversarea a 135 de ani de la fondarea Societății de Geografie din România, Revista Geograful, an II, nr.4, p.12-18.

33. PETRIȘOR A-I., IANOȘ I., TĂLÂNGĂ C. (2010), Land cover and use changes

focused

on

the

urbanization

processes

in

Romania,

Environmental Engineering and Managemnet Journal, vol.9, 6, Iași, pp.765-771.

34. BRAGHINĂ C., TĂLÂNGĂ C., ZAMFIR Daniela, CEPOIU AndreeaLoreta (2010), Role of the entrepreneurial sector in the regional development. Case study : Gorj county, Human Geographies – Journal of Studies and Research in Human Geography, 4.1, p.79-88.

35. x x x (2009), Dicționarul Geografic al României, vol II, M – Z, Edit.Academiei Române, București (Foaia Orșova și Foaia Satu Mare).

36. CEPOIU Andreea-Loreta, TĂLÂNGĂ C., STOICA Ilinca-Valentina (2009), Living standard differencies in the Bucharest metropolitan space, în International Symposium “Dimension of change at the beginning pf the XXIst Century, Dimitrie Cantemir University, Tg.Mureș, Edit.Risoprint, Cluj-Napoca, p.541-548.

37. TĂLÂNGĂ C., BRAGHINĂ C., (2009), The role of transport infrastructure in Dobrudja related to the amplification of connections between the European Union and the Euro-Asian area în Die Dobrudscha, Sudosteuropa-Studien, Band 76, VerlaOtto Sagner, Munchen-Berlin, ISBN 978-3-86688-068-9, pp. 65-72. ~ 97 ~

38. ZAMFIR Daniela, TĂLÂNGĂ C., STOICA Valentina Ilinca (2009), Romanian Small Towns Search in Own Identities, Journal of Urban and Regional Analysis, 1, 1, University of Bucharest, ISSN 2067-4082, pp.

41-53.

39. x x x (2008), Dicționarul Geografic al României, vol.I, A – L, Edit.Academiei Române, București (Foaia Orșova).

40. PEPTENATU D., TĂLÂNGĂ C., PINTILII R., (2008), Rolul sectorului antreprenorial în tratamentul ariilor profund dezavantajate, Comunicări de Geografie, XII, Facultatea de Geografie, Editura Universității din București, pp.355-358.

41. BRAGHINĂ C., TĂLÂNGĂ C., (2008), Dobrogea.Characteristics of Infrastructure Transportation, Buletinul Societății de Geografie din România, tom XIII-XIV (XXCIII – XXCIV), Edit.Universitară, București, pp.102-108.

42. IANOȘ I., TĂLÂNGĂ C., (2007), Opțiuni politice. Alegerile parlamentare (1992-2004), planșa 38, pp. 205-206 și text explicativ pp.

130-131 în România. Atlas istorico-geografic, ediția a II-a revăzută și adăugită, Edit. Academiei Române, București.

43. ALEXANDRESCU Valeria, CLIUS Mioara, GHEORGHILAȘ A., MATEI Elena, PEPTENATU D., SUDITU B. A., TĂLÂNGĂ C., USCATU

T.,

ZAHARIA

Liliana,

ZAMFIR

Daniela,

(2007),

Transilvania – Maramureș - Bucovina. Aplicație științifică și metodologică, Ediția a II-a reactualizată, Edit. Semne, București, 75 p., ISBN 973-624-478-4.

44. TĂLÂNGĂ C., (2007), Geografia și didactica geografiei, Ministerul Educației și Cercetării, Proiectul pentru Învățământul Rural, București, 125 p., ISBN 978-973-0-05177-3.

45. x x x (2006), Atlasul României, Edit. RAO, București, 168 p., ISBN 9738175-34-8 (autori principali și editori Violette Rey, Octavian Groza, Ioan Ianoș, Maria Pătroescu). ~ 98 ~

46. IELENICZ M., TĂLÂNGĂ C., (2006), Romanian Geographical Society and its founder: King Carol I, Buletinul Societății de Geografie din România, XII, pp. 5-7.

47. ALEXANDRESCU Valeria, CLIUS Mioara, GHEORGHILAȘ A., MATEI Elena, PEPTENATU D., SUDITU B. A., TĂLÂNGĂ C., ZAHARIA Liliana, ZAMFIR Daniela, (2006), Transilvania – Maramureș - Bucovina. Aplicație științifică și metodologică, Edit.

Semne, București, 75 p.

48. TĂLÂNGĂ C., GHENOVICI Alexandra, SĂGEATĂ R., (2005), Sectorul Baziaș-Gura Văii (Defileul Porțile de Fier), Populația, așezările și aspecte economice, Geografia României, V, Edit.Academiei, pp.559-564.

49. TĂLÂNGĂ C., (2005), 130 de ani de la fondarea Societății de Geografie din România, Buletinul Societății de Geografie din România, XI, pp.58-60.

50. IANOȘ I., TĂLÂNGĂ C., (2005), Geografie urbană și geografie rurală, Edit. CREDIS, București, 121 p., ISBN 973-734-041-8.

51. ALEXANDRESCU Valeria, CLIUS Mioara, GHEORGHILAȘ A., MATEI Elena, PEPTENATU D., SUDITU B. A., TĂLÂNGĂ C., ZAHARIA Liliana, ZAMFIR Daniela, (2005), Maramureș-Bucovina 2005, Edit.Semne, București, 76 p.

52. GÂȘTESCU P., IANOȘ I., TĂLÂNGĂ C., (2005), Criterii de delimitare a litoralului românesc, Geografia României, V, Edit.Academiei, pp.791796.

53. BUGĂ Dg., TĂLÂNGĂ C., SĂGEATĂ R., (2005), Caracterizare generală a Văii Dunării, Populația și așezările umane, Geografia României, V, Edit.Academiei, pp. 514-521.

54. IORDAN I., TĂLÂNGĂ C., GHENOVICI Alexandra, SĂGEATĂ R., (2005), Caracterizare generală a Văii Dunării. Economia, Geografia României, V, Edit. Academiei, pp.522-529. ~ 99 ~

55. IORDAN I., TĂLÂNGĂ C., GHENOVICI Alexandra, (2005), Caracterizare generală a Văii Dunării. Turismul, Geografia României, V, Edit.Academiei, pp.530-531.

56. BUGĂ Dg., TĂLÂNGĂ C., GHENOVICI Alexandra, SĂGEATĂ Radu, (2005), Sectorul Gura Văii – Călărași, Populația, așezările, aspecte economice, Geografia României, V, Edit.Academiei, pp. 559-564.

57. BUGĂ Dg.,TĂLÂNGĂ C., (2004), Satul în lucrările profesorului Ion Conea – Origine și repartiție în teritoriu, Revista Litua. Studii și Cercetări, X/2004, Muzeul Județean Gorj, Tg.Jiu, pp.201-210.

58. TĂLÂNGĂ C., (2004), Profesorul, omul și colegul, Volum omagial.

Mihai Geanana, Edit.Universitară, București, pp.37-39.

59. TĂLÂNGĂ C., (2004), Ion Velcea – profesorul și omul, Volum omagial.

Ion Velcea, Edit.Universitară, București, pp.49-51.

60. TĂLÂNGĂ C., (2004), Unde-s geografi, acolo este și locul meu, Volum omagial. Ion D.Ilie, Edit.Universitară, București, pp. 38-40.

61. TĂLÂNGĂ C., (2004), Transport system, telecommunication networks and public services in Romania between 1990 and 2000, Buletinul Societății de Geografie din România, X, pp.125-138, Human Geographies, Journal of Studies and Research in Human Geography, vol.I, 1, 2007, Edit.Universității din București, pp.55-66, ISSN 18436587.

62. ALEXANDRESCU Valeria, GHEORGHILAȘ A., GHINCEA Mioara, MATEI Elena, PEPTENATU D., SUDITU B. A., TĂLÂNGĂ C., ZAHARIA Liliana, ZAMFIR Daniela, (2004), Țara Maramureșului și Bucovina, Edit. Semne, București, 93 p.

63. IELENICZ M., TĂLÂNGĂ C., (2004), The Romanian Geographical Society. Past and Present, Buletinul Societății de Geografie din România, X, pp. 5-8. ~ 100 ~

64. IANOȘ I., BRAGHINĂ C., TĂLÂNGĂ C., ZAMFIR Daniela, (2004), Outils et methodes de diagnostic at action territoriale. Le Bassin superieur de l’Arieș, Buletinul Societății de Geografie din România, X, pp.83-96.

65. TĂLÂNGĂ C., SUDITU B. A., GHEORGHILAȘ A., PEPTENATU D., GHINCEA Mioara, MATEI Elena, ALEXANDRESCU Valeria, (2003), Maramureș-Bucovina 2003, Edit. Semne, București, 86 p.

66. BRAGHINĂ C., TĂLÂNGĂ C., DUMBRĂVEANU Daniela, ZAMFIR Daniela, PEPTENATU D., (2003), București-Brașov. îndrumător pentru practică. Anul I, Geografia turismului, Edit. Semne, București, 82 p.

67. TĂLÂNGĂ C., PEPTENATU D., GHEORGHILAȘ A., DRĂGHICI C., (2003), Caiet de practică de specialitate, Litoral 2003, Anul II, Geografia turismului, Edit. Semne, București, 55 p.

68. VIȘAN Gh., TĂLÂNGĂ C., (2002), Agrarian Practices in the Southern Carphatians, Problemi na Geografiata, (Problems of Geography), Bulgarian Academy of Sciences, 3-4/2002, pp.116-120.

69. TĂLÂNGĂ C., (2003), Profesorul Grigore Posea și Societatea de Geografie

din

România,

Volum

omagial.

Grigore

Posea,

Edit.Universitară, București, pp.76-78.

70. BUGĂ Dg.,TĂLÂNGĂ C., (2003), Satul românesc în a doua jumătate a secolului XX și începutul secolului XXI, cu privire specială asupra satului gorjean. Considerații istorice și evoluție demografică, Revista Crinul satelor, 15 / 2003, ISSN 1222-233X, Centrul județean al Creației Populare, Tg.Jiu, pp.3-7.

71. TĂLÂNGĂ C., (2002), Considerații privind transporturile din România în

ultimul

deceniu

al

secolului

XX,

Revista

Terra,

nr. 1-2/2001, București, pp. 177-179.

72. TĂLÂNGĂ C., SUDITU B. A., GHEORGHILAȘ A., PEPTENATU D., GHINCEA Mioara, (2002), Ghid pentru aplicația științifică și ~ 101 ~

metodologică (anul III de studii), Facultatea de Geografie, București, 64 p.

73. BRAGHINĂ C., PEPTENATU D., TĂLÂNGĂ C., ZAMFIR Daniela (2001), Caiet de practică de specialitate (an II Geografie. Economia turismului), Editura Printech, București, 48 p.

74. TĂLÂNGĂ C., SUDITU B. A., PEPTENATU D., (2001), Aplicația științifică și metodologică pe teren, Editura Printech, București, 67 p.

75. TĂLÂNGĂ C., (2001), Concordanțe și discordanțe între sistemele naționale de transport și cel de așezări, Geographica Timisiensis, vol. X, Universitatea de Vest, Timișoara, pp. 157-160.

76. TĂLÂNGĂ C., (2001), Considerații privind preocupările geografilor români în domeniul geografiei transporturilor, Comunicări de geografie, vol. V, Facultatea de Geografie, Editura Universității din București, pp.

407-411.

77. TĂLÂNGĂ C., (2001), Transportation in Romaniain the 1990s, Analele Univ. București, Geografie, L, pp.103-108.

78. x x x (2000), Atlas de la Roumanie, CNRS - Libergeo, Montpellier, Franța, 167 p. (eds. Rey Violette, Groza Octavian, Ianoș Ioan, Pătroescu Maria) (în colaborare) (lucrarea a apărut și în limba română, Edit. RAO, 2002).

79. TĂLÂNGĂ C., (2000), Caractere generale ale rețelelor de transport din România, Gorjul geografic, vol. II, Societatea de Geografie, Filiala Gorj, Institutul de Geografie, Tg.Jiu, pp. 145-149.

80. TĂLÂNGĂ C., (2000), Transporturile și sistemele de așezări din România, Editura Tehnică, București, 192 p.

81. TĂLÂNGĂ C., (2000), Transporturile și structura populației active în orașele României, Comunicări de geografie, vol. IV, Facultatea de Geografie, Editura Universității din București, pp. 387-390. ~ 102 ~

82. TĂLÂNGĂ C., (2000), Privire retrospectivă asupra publicațiilor Societății de Geografie în perioada 1995-2000, Buletinul Societății de Geografie din România, serie nouă, vol. IX, Editura CD Press, București, pp. 83-95.

83. TĂLÂNGĂ C., BRAGHINĂ C., (2000), Considerații privind evoluția funcțională a orașelor-porturi dunărene, Revista Terra, nr. 2, București, pp. 87-89.

84. ERDELI G., TĂLÂNGĂ C., POPESCU Claudia, (2000), Development of public services policies in Bucharest, în volumul “Integrated urban system and sustainability of urban life”, Editura Tehnică, București, pp.

475-486 85. IANOȘ I., TĂLÂNGĂ C., BRAGHINĂ C., VÂRDOL Amalia, (19992000), Romania-Bulgarian cross-border cooperation. Reality and wishes, Revue Roum. de Geographie, 43-44, pp.73-83.

86. TĂLÂNGĂ C., (1999), Considerații geografice privind viitoarea zonă metropolitană București, Revista Arhitext Design, nr. 1, București, pp.

36-38.

87. TĂLÂNGĂ C., (1999), Considerații geografice privind strategia dezvoltării serviciilor publice de transport în București, Comunicări de geografie, Facultatea de Geografie, Editura Universității din București, pp. 387-390.

88. TĂLÂNGĂ C., (1999), Rețeaua de căi de comunicații și relațiile dintre așezările urbane din România, Analele Universității Spiru Haret, seria geografie, nr. 2, Editura Fundației România de Mâine, București, pp.

179-183.

89. TĂLÂNGĂ C., BRAGHINĂ C., (1998), Estimări asupra potențialului economic actual al județului Gorj, Gorjul geografic, vol. I, Societatea de Geografie din România, Filiala Gorj, Tg.Jiu, pp. 89-93. ~ 103 ~

90. IANOȘ I., VELCEA Valeria, POPESCU Claudia Rodica, TĂLÂNGĂ C., BERZA, Victoria Marinela, IACOB Gh., SĂGEATĂ Radu, GURAN Liliana, CHIVOIU N., DOBRACA L., (1998), A Guide to Field Trips, IGU Commission Conference on Urban Development and Urban Life, Institutul de Geografie, București, 70 p.

91. TĂLÂNGĂ C., (1998), Some transport problems in the Bucharest’s metropolitan area, Socio-economic changes in the suburban areas of large cities in Romania and Poland, Geographical international seminars, no 4, Institutul de Geografie, București, pp. 55-59.

92. TĂLÂNGĂ C., (1998), România în sistemul european de transport, Revista Terra, București, pp. 63-68.

93. POPESCU Claudia, DOBRACA L., TĂLÂNGĂ C., (1997), Modificări recente în profilul funcțional al Bucureștiului, Revista geografică, nr. IV, Institutul de Geografie, București, pp. 14-21.

94. IACOB Gh., TĂLÂNGĂ C., (1997), Estimări asupra potențialului agricol al zonei periurbane a Bucureștiului, Comunicări de geografie, Facultatea de Geografie, Editura Universității din București, pp.77-81.

95. TĂLÂNGĂ C., (1997), Relațiile comerciale ale României cu țările balcanice în secolul XX, Buletin geografic, nr. 1, Institutul de Geografie, București, pp. 29-33.

96. TĂLÂNGĂ C., (1997), Bibliografia geografică-tradiție, continuitate, necesitate obiectivă și carte de vizită, Buletin geografic, nr. 1, Institutul de Geografie, București, pp. 97-98.

97. TĂLÂNGĂ C., (1997), Some targets of the European transport system and Romania’s integration issue, Revue Roumaine de Géographie, tome 41, Editura Academiei Române, București, pp. 51-56.

98. TĂLÂNGĂ C., (1997), Considerații geografice privind comunitatea adventistă din București, Revista Adu-ți aminte, Editura Diaconescu, Aachen, Germania, pp. 247-252. ~ 104 ~

99.

IANOȘ I., TĂLÂNGĂ C., (1996), Structura și dinamica funcțională a orașelor mici din România, A II-a Conferință regională de geografie, Universitatea de Vest, Timișoara, pp. 342-347.

100. IANOȘ I., TĂLÂNGĂ C., (1996), Opțiuni politice, Alegerile parlamentare (1992), România - Atlas istorico-geografic, Editura Academiei Române, București, pp. 138.

101. IANOȘ I., POPESCU Claudia, TĂLÂNGĂ C., (1996), Repartiția geografică a unor grupuri sociale marginale în România, Studii și Cercetări de Geografie, tom XLIII, Editura Academiei Române, pp. 1321.

102. TĂLÂNGĂ C., (1996), Considerații privind funcția de transport a orașelor României, A II-a Conferință regională de geografie, Universitatea de Vest, Timișoara, pp. 365-369.

103. TĂLÂNGĂ C., (1996), Aspecte privind activitatea de transport din orașele României, Geographica Timisiensis, nr. V, Universitatea de Vest, Timișoara, pp. 119-126.

104. TĂLÂNGĂ C., (1996), Evoluția demografică a orașelor României pe tipuri funcționale, Geographica Timisiensis, vol. V, Universitatea de Vest, Timișoara, pp. 105-110.

105. TĂLÂNGĂ C., (1996), Transport and internal settlement structure, Revue Roumaine de Géographie, tome 40, Editura Academiei Române, București, pp. 119-124.

106. TĂLÂNGĂ C., (1995-1996), Considerații geografice privind cultul adventist din România, Revista Geografică, nr. II-III, Institutul de Geografie, București, pp. 150-154 și Revista "Adu-ți aminte", nr. IX, Editura Diaconescu, Aachen, Germania, pp. 140-150.

107. TĂLÂNGĂ C., (1995), Considerații teoretico-metodologice privind sistemele de transport, Studii și cercetări de geografie, tom XLII, Editura Academiei Române, București, pp. 107-111. ~ 105 ~

108. TĂLÂNGĂ C., (1995), Puncte de vedere privind sistemul de transport al zonei metropolitane și al orașului București, Revista Arhitext Design, nr. 7, București, pp. 12.

109. TĂLÂNGĂ C., (1995), The restructuring of industrial activities in Romanian villages, Rural changes in Romania, Leicester University, Geography Department, no 33, Marea Britanie, pp. 50-53.

110. TĂLÂNGĂ C., (1995), Publicațiile Societății de Geografie din România în perioada 1976-1995, Buletinul Societății de Geografie din România, vol. VIII, București, pp.77-132 (bibliografie geografică, cu index tematic 935 titluri).

111. TĂLÂNGĂ C., (1995), Transport, telecommunication and economic restructuring in Romania, Revue Roumaine de Géographie, tome 39, Editura Academiei Române, București, pp. 107-112.

112. IANOȘ I., UNGUREANU Al., DOBRACA L., GURAN Liliana, IACOB Gh., TĂLÂNGĂ C. et.al., (1994), Zentrensysteme als Träger des Raumentwicklung in Mittel-und Osteuropa, 37, Institut fur Landerkunde, Leipzig, Germania, 156 pp.

113. TĂLÂNGĂ C., (1994), Considerații geografice privind punctele de convergență feroviară din România, Lucrările sesiunii științifice anuale 1993, Institutul de Geografie, București, pp. 272-276.

114. TĂLÂNGĂ C., (1994), Preocupări privind geografia serviciilor oglindite în lucrările membrilor Institutului de Geografie, Revista geografică, serie nouă, nr. 1, Institutul de Geografie, București, pp.

114-117.

115. TĂLÂNGĂ C., (1994), Căile și dimensiunea procesului de restructurare a industriei în satele României, Analele Universității București, Geografie, tom XLIII, Editura Universității București, pp.

71-75.

~ 106 ~

116. TĂLÂNGĂ C., (1994), Tipologia porturilor românești după riscul degradării potențiale a mediului, Conferința regională de geografie, Universitatea de Vest, Timișoara, pp. 296-300.

117. IANOȘ I., TĂLÂNGĂ C., (1994), Orașul și sistemul urban românesc în condițiile economiei de piață, Institutul de Geografie, București, 127 p.

118. IANOȘ I., TĂLÂNGĂ C., (1993), Impactul imediat al prăbușirii regimului politic comunist asupra sistemului urban românesc, Analele Universității București, Geografie, tom XLII, București, pp. 75-81.

119. IANOȘ I., TĂLÂNGĂ C., (1993), Some geographical remarks on the Romanian voters' options in the Parliamentary and presidential elections, Revue Roumaine de Géographie, tome 37, Editura Academiei Române, pp. 3-11.

120. IANOȘ I., TĂLÂNGĂ C., DOBRACA L., (1993), Demographic changes in Romania' s towns today, Studia i materialy, 2 - 1993, Proceedings of the Conference Urban and industrial change in the new economic order in the former socialist countries, Institutul de Geografie, Lodz, Polonia, pp. 91-96.

121. IANOȘ I., TĂLÂNGĂ C., (1993), Analiza comparativă a opțiunilor electoratului român la alegerile legislative din perioada postcomunistă, Geographica Timisiensis, Universitatea de Vest, Timișoara, pp. 105-112.

122. IANOȘ I., TĂLÂNGĂ C., UGRON Al., (1992), Analiza geografică a fostelor reședințe de județ din România, Studii și Cercetări de Geografie, tom XXXIX, Editura Academiei Române, pp. 3-10.

123. TĂLÂNGĂ C., (1991), Implicații ale exploatărilor miniere de la Roșia Poieni asupra demografiei regionale, Revista Terra, nr. 2-4, București pp. 37-39.

~ 107 ~

124. TĂLÂNGĂ C., (1991-1992), Quarring at Roșia Poieni. Geographical implications, Analele Universității București, Geografie, tom XL-XLI, București, pp. 73-79.

125. TĂLÂNGĂ C., POPESCU Claudia, (1991), Influența dezvoltării economice asupra evoluției numerice a populației în Depresiunile Giurgeu-Ciuc, Revista Terra, nr. 1, București, pp. 40-44.

126. NANCU Daniela, TĂLÂNGĂ C., (1990), Depresiunile Giurgeu-Ciuc, coordonate geodemografice actuale, Lucrările Seminarului geografic "Dimitrie Cantemir", 9, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași, pp.

305-310.

127. POPESCU Claudia, TĂLÂNGĂ C., IANOȘ I., (1989), Diversificarea activităților industriale în centrele urbane specializate, Studii și cercetări de geologie, geofizică, geografie, Geografie, tom XXXVI, Editura Academiei R.S.România, București, pp. 15-20.

128. IANOȘ I., POPESCU Claudia, TĂLÂNGĂ C., (1989), Coordonate geodemografice actuale în Delta Dunării, Revista Terra, nr. 3-4, pp.

76-79.

129. IANOȘ I., POPESCU Claudia, TĂLÂNGĂ C., (1989), L' évolution comparée du nombre d' habitants dans la Plaine d' Arad et le pays de Zarand, Analele Universității București, geologie-geografie, tom XXXVIII, pp. 99-104.

130. TĂLÂNGĂ C., (1989), Repere geografice în dezvoltarea industrială a municipiului București, Revista Terra, nr. 2, București, pp. 25-27.

131. IANOȘ I., TĂLÂNGĂ C., POPESCU Claudia, (1989), The role and place of centres with inter-communal functions in the territorial development of Romania' s industry, Revue Roumaine de Géologie, Géophysique et Géographie, Géographie, tome 33, Editura Academiei R.S.România, pp. 9-15.

~ 108 ~

132. TĂLÂNGĂ C., POPESCU Claudia, IANOȘ I., (1988), Caracteristici ale evoluției numerice a populației Deltei Dunării în secolul XX, Studii și cercetări de geolologie, geofizică, geografie, Geografie, tom XXXV, Editura Academiei R.S.România, București, pp. 39-44.

133. IANOȘ I., POPESCU Claudia, TĂLÂNGĂ C., (1988), Industrializarea și organizarea spațiului geografic, Revista Terra, nr. 3-4, pp. 67-74.

134. TĂLÂNGĂ C., (1987), Metode de reprezentare cartografică folosite în geografia industriei, Revista Terra, nr. 1, București, pp. 54-55.

135. GOLCEA Jenica, TĂLÂNGĂ C., (1986), Diasonul - mijloc de învățământ cu valențe interdisciplinare, Revista Terra, nr. 3, pp. 45-46.

136. TĂLÂNGĂ C., (1984), Considerații geografice privind corelația dintre populație și evoluția teritorială a orașului București, Comunicări și referate de geografie, Societatea de Științe Geografice din R.S.România - Filiala București, pp. 128-130.

137. TĂLÂNGĂ C., (1980), Considerații geografice privind evoluția teritorială a orașului București, Buletin științific studențesc, Uniunea Asociațiilor Studenților Comuniști din România, București, pp. 311320.

138. TĂLÂNGĂ C., (1980), România - țară prietenă a tinerelor state africane, Lecturi geografice Africa, Societatea de Științe Geografice din R.S.România, București, pp. 68-73.

139. TĂLÂNGĂ C., (1980), Călători români pe meleaguri africane, Lecturi geografice Africa, Societatea de Științe Geografice din R.S.România, București, pp. 103-108.

140. x x x (2015), Strategia de dezvoltare urbană (coordonator) : Introducere (p.49-51), Localizare geografică, accesibilitate și poziție în context suprateritorial;Cadrul natural (p.51-55); Populația și forța de muncă (în colaborare Dumitrache Liliana, Tălângă C.) (pag.5558);Infrastructură și servicii publice, Capacitate administrativă (în ~ 109 ~

colaborare Tălângă C., Simion G.), (pag.63-64), în vol. Instrumente metodologice și didactice în domeniul planificării și dezvoltării teritoriale,

Strategii

(coordonator

Universitară, București.

~ 110 ~

proiect

Ioan

Ianoș),

Edit.

Lista contractelor de cercetare (1986-2018) - SINTEZĂ -

Conducător teme de cercetare: 13, din care un grant CNCSIS (2003-2005) și un grant PN II (2009-2011).

Contribuții la teme de cercetare incluse în planul Institutului de Geografie al Academiei Române: 44 din care 1 (realizată în colaborare) la solicitarea Guvernului României.

Contribuții la teme de cercetare realizate cu diverși beneficiari: 57 din care 6 teme cu instituții din străinătate: Institutul de Geografie din Leipzig, Germania; European Policies Research Centre, Glasgow, Marea Britanie; Proiectul EU-GENIA (Uniunea Europeană), Banca Mondială, Programul ESPON

*************************************

~ 111 ~

Conducător teme de cercetare:

1.

Reactualizare PUG – București subcontract CICADIT – Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” (2014), beneficiar final Primăria Municipiului București

2.

Axa de dezvoltare Ploiești-București-Giurgiu, axă structurantă a dezvoltării sudului României, subcontract CICADIT – Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” (2013-2014), beneficiar final Ministerul Dezvoltării.

3.

Interfața urban rural în contextul dezvoltării policentrice, Contract PN II, CNCSIS, (2009-2011), contract obținut prin competiție (locul 4 într-o ierarhie de 79 de propuneri de contracte).

4.

Reactualizare PATJ Botoșani, (cadrul natural și populația), contract CICADIT – Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” (2009-2010).

5.

Dimensiuni actuale ale procesului de terțiarizare în orașele României, Contract CNCSIS (2003-2005). (contract obținut prin competiție).

6.

Politici de dezvoltare economică locală și a serviciilor publice în Municipiul București și aria sa metropolitană, contract cu Centrul de Proiectare Urbană, București, 1997-1998. (contract obținut prin licitație).

7.

Monografii, dicționare, bibliografii, Institutul de Geografie,1997-2000.

8.

Zona periurbană a Bucureștiului - stadiul actual al dezvoltării economice, contract cu Urbanproiect București, 1996. (contract obținut prin licitație).

9.

Elemente de presiune umană asupra mediului în Carpații Orientali, contract cu Universitatea București, 1996.

10. Implicații ale restructurării funcționale a Mun.București, contract cu Centrul de Proiectare Urbană, București, 1996-1997. (contract obținut prin licitație).

~ 112 ~

11. Model conceptual de restructurare a rețelei de localități, contract cu Urbanproiect București, 1995. (contract obținut prin licitație).

12. Impactul transportului fluvial asupra așezărilor dunărene, contract cu Univ. București, 1995.

13. Atlasul geografic al Bucureștilor, Institutul de Geografie, 1994.

Contracte de cercetare științifică realizate cu diverși beneficiari:

1. Reactualizare PATJ Tulcea¸(2018-2019), Subcontract cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București.

2. Contract CTR 52/2018: Analiza și generarerea modelelor și politicilor de dezvoltare regională fondate pe valorizarea patrimoniului și identiății culturale, UB 3. Reactualizare PATJ Ialomița, (2018), Subcontract CICADIT – Intergraph Computer Services SRL, Beneficiar final: CJ Ialomița.

4. Reactualizare PATJ Bacău, (2018), Subcontract CICADIT – Intergraph Computer Services SRL, Beneficiar final: CJ Bacău.

5. Reactualizare PUG – București subcontract CICADIT – Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” (2014), beneficiar final Primăria Municipiului București.

6. Reactualizare PATN – secțiunea Rețele de localități - subcontract CICADIT – Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” (2013-2014), beneficiar final Ministerul Dezvoltării.

7. Axa de dezvoltare Ploiești-București-Giurgiu, axă structurantă a dezvoltării sudului României, subcontract CICADIT – Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” (2013-2014), beneficiar final Ministerul Dezvoltării.

8. SIESTA – Spatial Indicators for a Europe 2020 Strategy Territorial Analysis (2012-2013), ESPON Program. ~ 113 ~

9.

EGRONET – Emergence of Growth Poles Network in South-East of Europe, 2012-2012, ESPON Program

10. Optimizarea procesului de inserție a absolvenților din domeniul Geografie pe piața forței de muncă, Contract POSDRU/86/1.2/S/57462 (2011-2013).

11. Interfața urban-rural în contextul dezvoltării policentrice, contract PN II, 2009-2011.

12. Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal-Zona Periurbană Brăila.

Analiza economica in profil teritorial si elemente de perspectiva economica referitoare la teritoriile specificate prin propunerea tehnica (contract cu Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu, pentru consiliul Judeţean Brăila), 2009. Gorj - Analiza situaţiei existente, probleme şi disfuncţionalităţi privind 13. Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţului cadrul natural, economia şi populaţia, (contract cu Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu, pentru consiliul Judeţean Gorj), 2009.

14. Analiza diagnostic si propuneri privind cadrul natural si structura socio-demografica in cadrul Actualizarea PATJ Botoşani, (contract cu Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu, pentru consiliul Judeţean Botoşani), 2009.

15. Elaborarea conceptului strategic de dezvoltare teritorială Romania 2030, 2008-2009, contract nr 384/2008, INCD URBANPROIECT 16. Inovarea și creșterea calității în învățământul superior geografic prin dezvoltarea unor ghiduri ca instrumente metodologice și didactice în domeniul planificării și dezvoltării teritoriale, FONDUL SOCIAL EUROPEAN, Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritară 1 – „Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere”, Domeniul major de intervenție 1.2 – „Calitate în ~ 114 ~

învățământul superior”, Numărul de identificare al contractului: POSDRU/156/1.2/G/141105 17. Promovarea inovării și asigurării calității în domeniul dezvoltării teritoriale inteligente prin elaborarea unui program de studii interdisciplinare de

masterat,

FONDUL

SOCIAL EUROPEAN,

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritară 1 – „Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere”, Domeniul major de intervenție 1.2 – „Calitate în învățământul superior”, Numărul de identificare al contractului: POSDRU/156/1.2/G/141260.

18. Sectorul antreprenorial și rolul său în atenuarea disparităților regionale.

Studiu de caz, județul Gorj, PN II, 2007-2009.

19. Nouvelle approche des changements des sociétés rurales du Delta du Danube (Roumanie) (contract PAI Brâncuși, codul 14888SK, 2007-2008) 20. Cercetări privind implicarea universităților românești în procesul de restructurare urbană și dezvoltare regională, PN II 98 – 028 /2007.

21. Infrastructura pentru educație – abordare teoretică și analize teritoriale - contract nr.142321 / 2005,

CICADIT - INCD – UrbanProiect

București.

22. Evaluarea potențialului agro-turistic al județului Alba și elaborarea unui model de valorificare în scopul reducerii disparitățilot teritoriale în contextul dezvoltării rurale durabile, AGRAL PNCD 1, 345 / 2004 (în colaborare).

23. PATZ – Zona Aglomerației Urbane și Zona Metropolitană ale Municipiului București, contract încheiat între Intergraph Computer Services – Romania și CICADIT (2003-2006) (în colaborare).

24. Impactul procesului de privatizare în agricultura României, contract CNCSIS, (2003-2005). (în colaborare).

~ 115 ~

25. Dimensiuni actuale ale procesului de terțiarizare în orașele României, Contract CNCSIS (2003-2005). (în colaborare).

26. Romania. Rural-Urban Linkages Study – capitolul Geographical distribution of public services, infrastructure and investment: 19902001 – contract personal obținut prin concurs de ofertă, încheiat cu Banca Mondială - Filiala România, 2002.

27. Studiu de marketing socio-urban pentru PUZ (plan urbanistic zonal) – Zona Panduri; PUZ - închidere inel de circulație în zona sudică a municipiului București; PUZ – principalele penetrații rutiere – Autostrada București – Constanța, contract nr.17416/2001, încheiat între

Metroul

SA

și

Universitatea

din

București

(Centrul

Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra DinamiciiTeritoriale) (în colaborare).

28. Instrumente și metode de acțiune teritorială (bazinul superior al Arieșului, județ Alba), contract 5925/2001, între Univ. București și Consiliul județean Alba (în colaborare), în cadrul Proiectului EUGENIA (finanțat de Uniunea Europeană).

29. Impactul destructurării industriei în orașele monospecializate asupra dezvoltării locale și regionale în România, Contract 35262 /2001, Tema 86, cod CNCSIS 1294 (în colaborare) (2000-2003).

30. Studiu privind zonele expuse la riscuri naturale și tehnologice din județul Alba (contract nr.623/2000 încheiat între Univ.București, Facultatea de Geografie și Proiect Alba SA, în colaborare), 2000.

31. Dinamica structurilor interne urbane și rurale din România în perioada de tranziție, Grant nr. 6154/2000 B 20, ANSTI (în colaborare), 2000.

32. Sinteze din studii și chestionare privind dezvoltarea activităților economice în raport cu relațiile spațiale ale platformelor industriale din Mun.București ( în colaborare), contract încheiat între Facultatea de

~ 116 ~

Geografie, Catedra de Geografie Umană și Economică și SC Arhitext Intelsoft SRL București, 2000.

33. Sisteme de așezări umane, Grant nr. 3/1999 (1999-2002), CNCSIS, Banca Mondială (în colaborare).

34. Analiza sintetică integratoare (funcțiile, relațiile spațiale și analize socio-umane ale zonelor industriale), Studiu de caz: Platforma industrială Faur Republica, Contract încheiat între Univ. București și Inst. de Economie Națională, 1999-2000 (în colaborare).

35. Evoluția spațio-temporală, caracteristicile structurale și funcționale ale zonelor

industriale

din

municipiul

București:

(în

colaborare),

(contract încheiat între Facultatea de Geografie, Catedra de Geografie Umană și Economică și Institutul de Economie Națională, 1999).

36. Indicatori sintetici privind delimitarea zonei metropolitane București ( în colaborare), contract încheiat între Institutul de Geografie și Centrul de Proiectare Urbană al Mun.București, 1999.

37. Analiza sintetică integratoare (funcțiile, relațiile spațiale și analize socio-umane ale zonelor industriale), Contract încheiat între Univ.

București și Inst. de Economie Națională, 1999.

38. Studiul zonelor de influență a orașelor. Delimitarea ariilor majore de potențial economic. (40 pag. text și fig. format A3, în colaborare cu I.Ianoș,

Gh.Iacob,

Claudia

Popescu,

L.Dobraca),

(contract

cu

Urbanproiect București, 1997).

39. Politici de dezvoltare economică locală și a serviciilor publice în Municipiul București și aria sa metropolitană, (100 pag. text și fig. în colaborare cu I.Ianoș, Claudia Popescu, Sorina Vlad, Veselina Urucu, Liliana Guran-Nica, R.Săgeată, Gh.Iacob), (contract cu Centrul de Proiectare Urbană București, 1997-1998).

40. Zona periurbană a Bucureștiului - stadiul actual al dezvoltării economice: capitolele: Estimări asupra potențialului economic (4 pag. și ~ 117 ~

2 fig. în colaborare cu I.Ianoș), Caracterizarea activităților agricole (14 pag. și 18 fig în colaborare cu Gh.Iacob), Caracteristicile industriei (8 pag. și 6 fig. în colaborare cu Claudia Popescu), Stadiul dezvoltării serviciilor pentru ramurile economiei (2 pag. și 1 fig. în colaborare cu Claudia Popescu), Probleme și disfuncționalități (2 pag.), (contract cu Urbanproiect București, 1996).

41. Evoluția și structura sistemului urban românesc, capitolele: Evoluția procesului de urbanizare în România (7 pag. și 4 fig., în colaborare cu I.Ianoș), Dinamica diferențiată a orașelor (49 pag și 15 fig. în colaborare cu Claudia Popescu, Liliana Guran, Gh.Iacob și Al.Ugron), Relațiile urban-urban (14 pag. și 2 fig. în colaborare cu I.Ianoș), (Grant 2022, Ministerul Cercetării și Tehnologiei, 1996).

42. Implicații ale restructurării funcționale a Mun.București, capitolele: Implicații ale restructurării funcționale asupra teritoriului său urbanizat (42 pag. text și fig., în colaborare cu Veselina Urucu, I.Ianoș, Gh.Iacob, L.Dobraca, Claudia Popescu), Reglementări preliminare de amenajare (6 pag. text și fig.), Conturarea noului sistem urban al Bucureștiului pe variante de dezvoltare (6 pag.text și fig.), (contract cu Centrul de Proiectare Urbană, București, 1996-1997).

43. Elemente de presiune umană asupra mediului în Carpații Orientali: 40 de planșe A3, în colaborare cu Gh.Iacob, Sorina Vlad, R.Săgeată, Claudia Popescu, L.Dobraca), (contract cu Universitatea București, Centrul de Cercetări pentru Calitatea Mediului și Studii de Impact, 19961997).

44. Elemente

economico-sociale

relevante

pentru

delimitarea

zonei

periurbane a Bucureștilor - Potențialul agricol (10 pag. și 4 fig., în colaborare cu Florica Bordânc), (contract cu Urbanproiect București, 1995).

~ 118 ~

45. Model conceptual de restructurare a rețelei de localități (80 pag. și 22 fig., în colaborare cu I.Ianoș, Gh.Iacob. și L.Dobraca), (contract cu Urbanproiect București, 1995).

46. Impactul transportului fluvial asupra așezărilor dunărene (30 pag. și 8 fig. în colaborare cu Claudia Popescu și R.Săgeată), (contract cu Universitatea București - Centrul de Cercetări pentru Calitatea Mediului și Studii de Impact, 1995).

47. Situation and prospects of Romania - capitolele: Firme private mici și mijlocii (15 pag. și 3 fig. în colaborare cu Sorina Vlad), Transporturile (23 pag. și 3 fig.), Comerțul exterior al României (2 pag. și 1 tabel), (contract cu European Policies Research Centre, Glasgow, Marea Britanie, 1995-1996).

48. Delimitarea teritoriului de susținere și a nivelului de centralitate a Bucureștiului….: capitolele: Aspecte metodologice (4 pag. în colaborare cu I.Ianoș), Aprovizionarea cu produse agricole perisabile (8 pag. și 5 fig., în colaborare cu Gh.Iacob), (contract cu Centrul de Proiectare Urbană, București, 1995-1996).

49. Principii ale funcționării sistemului de localități și factori geografici cu influență asupra organizării rețelei naționale de localități (100 pag. text și fig., în colaborare cu I.Ianoș și L.Dobraca), (contract cu Urbanproiect București, 1994).

50. Definirea criteriilor pentru obiectivarea analizei situației existente, diagnoza stării orașului București și a teritoriului său metropolitan (200 pag. în colaborare), (contract cu Centrul de Proiectare Urbană București, 1994).

51. Central system of Romania, capitolul privind transporturile și telecomunicațiile (contract cu Inst. de Geografie din Leipzig, Germania, 1993).

~ 119 ~

52. Delta Dunării,Așezările și populația (în colaborare cu I.Ianoș și L.Dobraca), (contract cu Urbanproiect București, 1993).

53. Delimitarea zonei litorale, Criterii de geografie umană (în colaborare cu I.Ianoș și L-Dobraca), (contract cu Urbanproiect București, 1993).

54. Ecoregiunile României, capitolele privind utilizarea terenurilor în cele 8 ecoregiuni din partea de est a României (contract cu Ministerul Mediului, 1993).

55. Ecoregiunile României: hărți ale utilizării terenurilor la sc.1:200 000 pentru județele Caraș Severin și Brăila și 6 pag. text

(contract cu

Ministerul Mediului, 1992).

56. Plan de amenajare locală pe râul Prut (20 pag. și 3 fig.) (contract cu Urbanproiect București, 1992).

57. Ecoregiunile României: hărți ale utilizării terenurilor la sc.1:200 000 pentru județele Suceava și Alba și 6 pag. text (contract cu Ministerul Mediului, 1991).

~ 120 ~

Lista comunicărilor științifice (1978-2018) 1. Mihai Tentiș, Cristian Tălângă, Marina Tentiș Tănase, Industrial changes in the municipalities from Romanian Carpathians, Forum Carpaticum 2018, Egger, Ungaria, 15-18 octombrie 2018.

2. Tentiș-Tănase Marina, Tentiș Mihai, Tălângă Cristian, The economic evolution of the commune of Joita, Giurgiu County Evoluția economică a comunei Joița, județ Giurgiu Conferința internațională Geography in the Romanian Centenary, Universitatea din București, Facultatea de Geografie, 17-18 noiembrie 2018, București.

3. Zamfir Daniela, Stoica Ilinca-Valentina, Tălângă Cristian, Correlation between curriculum and the labor market. Case study Territorial Planning specialization Corelația dintre curricula și piața forței de muncă. Studiu de caz

specializarea

Planificare

teritorială,

Conferința

internațională

Geography in the Romanian Centenary, Universitatea din București, Facultatea de Geografie, 17-18 noiembrie 2018, București.

4. Ianoș Ioan, Merciu Cristina, Tălângă Cristian, Sirodoev Igor, Cercleux Loreta, Paraschiv Mirela, Secăreanu George, Comparative analysis of the cultural heritage elements in the South and South-Eastern Regions (Romania) Analiza comparativă a elementelor de patrimoniu cultural în Regiunile Sud și SudEst (România), Conferința internațională Geography

~ 121 ~

in the Romanian Centenary, Universitatea din București, Facultatea de Geografie, 17-18 noiembrie 2018, București.

5. Tălângă Cristian, Romanian geography before and after 1918. Documents and events Geografia românească înainte și după anul 1918. Documente și evenimente, Conferința internațională Geography in the Romanian Centenary, Universitatea din București, Facultatea de Geografie, 17-18 noiembrie 2018, București.

6. Florentina-Cristina Merciu, Cristian Tălângă (University of Bucharest), Igor Sîrodoev, Mirela Paraschiv (Ovidius University of Constanța) – Challenges of Romanian cities for the capitalization of their tangible and intangible cultural heritage, / International Conference: Industrial Heritage. Conservation, Cultural Promotion and Intelligent Reuse / Asociația Profesională a Geografilor din România/ Muzeul Căilor Ferate / 19-20 octombrie 2018 7. Tălângă Cristian, Rolul geografilor în procesul de dezvoltare teritorială din România, Conferința Națională “Constantin Brătescu”, Universitatea Ovidius din Constanța, 25 mai 2018.

8. Zamfir Daniela, Stoica Ilinca-Valentina, Tălângă Cristian, Braghină Cristian, Consecințe ale declinului sistemului medical asupra spațiului rural românesc/ Consequences of the decline of health care system in Romanian rural regions, Geographical Sciences and the Future of Earth, Universitatea din București, Facultatea de Geografie, 18-19 noiembrie 2017, București, România.

9. Zamfir Daniela, Stoica Ilinca-Valentina, Braghină Cristian, Tălângă Cristian, Individualization of the romanian territorial disparities – the first step in defining regional development policies, IGU Thematic Conference on Land Use/Cover Changes, Biodiversity, Health and Environment, Local and Regional Development, Institutul de Geografie al Academiei Romane; Facultatea de Geografie, Universitatea din București, 11-15 septembrie 2017, Tulcea, Romania; ~ 122 ~

10. Zamfir Daniela, Stoica Ilinca-Valentina, Tălângă Cristian, Re-shaping rural under the pressure of large cities. A case study of the Bucharest peri-urban area, New rural geographies in Europe: actors, processes, policies, Johann Heinrich von Thünen-Institut,14-17 iunie 2017, Braunschweig, Germany; 11. Tălângă Cristian, Industrial Heritage and Territorial Planning in Romania / International Conference: Industrial Heritage. Conservation, Cultural Promotion and Intelligent Reuse / Asociația Profesională a geografilor din România/ Muzeul Căilor Ferate / 27 octombrie 2017.

12. Tălângă Cristian, Zamfir Daniela, Stoica Ilinca-Valentina, Braghină Cristian, Componente geografice ale strategiilor și planurilor de dezvoltare teritorială/ Geographical components for the strategies and territorial development plans, Geographical Sciences and the Future of Earth, Universitatea din București, Facultatea de Geografie, 18-19 noiembrie 2017, București, România 13. Tălângă C., Considerații geografice privind axa de dezvoltare PloieștiBucurești-Giurgiu, Academia de Mobilitate Metropolitană, București, 21 sept. 2016.

14. Tălângă C., Metropola durabilă în viziune geografică, Forumul de Mobilitate Metropolitană, ”Metropola durabilă 21”, Brăila-Galați 23-25 noiembrie 2016.

15. Zamfir Daniela, Stoica Ilinca-Valentina, Tălângă Cristian, Merciu Florentina-Cristina, Vîrdol Daniel Celu, Demographic and economic features of small towns in Romania, The 33rd International Geographical Congress: Shaping Our Harmonious Worlds, Beijing, China, 21-25 august 2016, Geographical Society of China.

16. Stoica Ilinca-Valentina, Zamfir Daniela, Tălângă Cristian, Population growth in the adjacent area of Bucharest (Romania) - positive effects?, The 33rd International Geographical Congress: Shaping Our Harmonious Worlds, Beijing, China, 21-25 august 2016, Geographical Society of China. ~ 123 ~

17. Tălângă C., Zamfir Daniela, Stoica,Ilinca-Valentina Rolul funcției de transport și a zonei funcționale de transport a așezărilor în planificarea teritorială, Re-shaping Territories, Environment and Societies: New Challenges for Geography, Conferința internațională a a Facultății de Geografie, 18-19 noiembrie 2016, București.

18. Stoica Ilinca-Valentina, Zamfir Daniela, Tălângă Cristian, The effects of urban sprawl in the adjacent area of Bucharest, LANDac International Conference on Land Governance for Equitable and Sustainable Development “Linking the Rural and the Urban”, Utrecht, Olanda, 30 iunie -1 iulie 2016.

19. Zamfir Daniela, Stoica Ilinca-Valentina, Tălângă Cristian, Merciu Florentina-Cristina, Vîrdol Daniel Celu, Demographic and economic features of small towns in Romania, The 33rd International Geographical Congress: Shaping Our Harmonious Worlds, Beijing, China, 21-25 august 2016, Geographical Society of China.

20. Stoica Ilinca-Valentina, Zamfir Daniela, Tălângă Cristian, Population growth in the adjacent area of Bucharest (Romania) - positive effects?, The

33rd

International

Geographical

Congress:

Shaping

Our

Harmonious Worlds, Beijing, China, 21-25 august 2016, Geographical Society of China.

21. Tălângă C., Zamfir Daniela, Stoica,Ilinca-Valentina Rolul funcției de transport și a zonei funcționale de transport a așezărilor în planificarea teritorială, Re-shaping Territories, Environment and Societies: New Challenges for Geography, Conferința internațională a a Facultății de Geografie, 18-19 noiembrie 2016, București.

22. Tălângă C., Considerații geografice privind axa de dezvoltare PloieștiBucurești-Giurgiu, Academia de Mobilitate Metropolitană, București, 21 sept. 2016.

~ 124 ~

23. Tălângă C., Metropola durabilă în viziune geografică, Forumul de Mobilitate Metropolitană, ”Metropola durabilă 21”, Brăila-Galați 23-25 noiembrie 2016.

24. Stoica Ilinca-Valentina, Zamfir Daniela, Tălângă Cristian, The effects of urban sprawl in the adjacent area of Bucharest, LANDac International Conference on Land Governance for Equitable and Sustainable Development “Linking the Rural and the Urban”, Utrecht, Olanda, 30 iunie -1 iulie 2016.

25. Tălângă C., Merciu Cristina, Cercleux Loreta, Tourism and territorial planning. Case study: Ploiesti-Bucuresti-Giurgiu axis of development (Romania), THE THIRD ROMANIAN-BULGARIAN-HUNGARIANSERBIAN CONFERENCE, Geographical Research and Cross-Border Cooperation within the Lower Basin of the Danube, Serbia, 2014.

26. Merciu Cristina, Tălângă C., Cercleux Loreta, Re-use of industrial and technical heritage as a tool for regeneration of post-industrial territories, THE THIRD ROMANIAN-BULGARIAN-HUNGARIANSERBIAN CONFERENCE,Geographical Research and Cross-Border Cooperation within the Lower Basin of the Danube, Serbia, 2014.

27. Merciu Florentina-Cristina, Cercleux Andreea-Loreta, Merciu G. L., Tălângă C., Rethinking Rural Space through the Local Identity and Heritage Approach. Case Study Petroșani Depression (Hunedoara County, Romania), 22 nd Annual Colloquium Commission on the Sustainability of Rural Systems International Geographical Union RURAL LIFE AND RURAL SYSTEMS BETWEEN TRADITION AND INTEGRATED URBAN-RURAL DEVELOPMENT, 2014, Romania.

28. Suciu Ramona, Tălângă C., Bejinariu Alina (2013), The intensity of the agricultural use of the land and its consequences in the Transylvanian Sub-Carpathians,13th SGEM GeoConference on Ecology, Economics,

~ 125 ~

Education And Legislation, www.sgem.org, SGEM2013 Conference Proceedings, Albena, Bulgaria.

29. Suciu Rodica-Ramona, Tălângă C., Bejinariu Alina (2013), The impact of the demographical regime on the administrative-territorial unitsꞌ classification. A case study: The Transylvanian Subcarpathians and Cotmeana

Piedmont,

19th

The

International

Conference

“The

Knowledge-Based Organization”, Nicolae Bălcescu Land Forces Academy.

30. Tălângă C., Braghină C. (2013), Considerații teoretice și practice privind axa de dezvoltare Ploiești-București-Giurgiu, Conferința internațională a Facultății de Geografie din București ”Environment, Society and Geospatial Technology”, 16.11.2013.

31. Zamfir Daniela, Stoica Ilinca Valentina, Tălângă C. (2013), Axa de dezvoltare

Ploiești-București-Giurgiu,

elemente

de

dinamică

geodemografică, Conferința internațională a Facultății de geografie din București

”Environment,

Society

and

Geospatial

Technology”,

16.11.2013.

32. Bejinariu Alina, Tălângă C., Suciu Ramona (2013), The impact of agricultural activities on rural areas. Case study: Cotmeana Piedmont, 13th SGEM GeoConference on Ecology, Economics, Education And Legislation, www.sgem.org, SGEM2013 Conference Proceedings, Albena Bulgaria.

33. Stoica Ilinca Valentina, Talanga C., Braghina C., Zamfir Daniela (2012), Environmental degradation duet o anthropic actions. Case study: saratel drainage basin (Romania), International Conference of Energy, Environmental, Ecosystems and Suistainable Development (EEESD’12), University of Algarve, Portugal.

34. Ianos I., Stoica Ilinca-Valentina, Talanga C., Vaidianu Natasa (2012), Politics of tourism development in Danube Delta Biosphere Reserve, , ~ 126 ~

International Multidisciplinary 12th Scientific GeoConference, SGEM 2012, Albena, Bulgaria.

35. Zamfir Daniela, Pascariu Gabriel, Talanga Cristian, Ianos Ionut (2012), Sustainable development of the urban-rural interface of Bucharest city, International Multidisciplinary 12th Scientific GeoConference, SGEM 2012, Albena, Bulgaria.

36. Talanga C., Stoica Ilinca Valentina, Braghina C., Zamfir Daniela (2012), Considerations regarding the evaluation process for students in Territorial Planning, Understanding Land, People and Environment: Research and Teaching Perspectives in Geography, Bucharest, 10-11 noiembrie 2012.

37. Talanga C., Zamfir Daniela, Braghina C., Stoica Ilinca Valentina (2012), Particularities of Ploiesti-Bucuresti-Giurgiu urban axis in the regional development context, Understanding Land, People and Environment: research and Teaching Perspectives in Geography, Bucharest, 10-11 noiembrie 2012.

38. Talanga Cristian, Stoian Daniela, Pintilii Radu, Cercelux Loreta (2012), Demographic

aspects

of

the

Growth

Poles

in

the

Balkans,

“Understanding Land, People and Environment: Research and Teaching perspectives in Geography”, Facultatea de Geografie, Universitatea din București, 10 – 11 noiembrie 2012 39. Stoica Ilinca-Valentina, Tălângă C. (2012), The intensity of depopulation in the Buzău Subcarpathians, The 5th International Conference Rural Space and Local Development, Sighetu Marmației, Romania; 40. Ianos I., Talanga C., Zamfir Daniela (2011), Changes in the electoral behaviour of the population from rural-urban interface: Bucharest metropolitan

area,

Annual

International

Conference

of

Royal

Geographical Society with IBG, London, 31 august-2 septembrie.

41. Talanga C., Braghina C., Zamfir D., Stoica IV (2011), Curriculum vs Labour Market Insertion Of Tourism Geography Undergraduate, ~ 127 ~

Challenges and performance of post socialist tourism in Central eastern European Countries, 26-27 mai, Bucuresti.

42. Zamfir Daniela, Stoica Ilinca Valentina, Talanga Cristian, Braghina Cristian (2011), New trends in the suburbanization of Romanian towns, International Conference Environment-Landscape-European Identity, Bucharest.

43. Tălângă C., Stoica Ilinca-Valentina (2011), The urban-rural interface building of the Romanian cities parasited by present-day urban sprawl dynamics, EUGEO 2011: Geography’s Stake in Europe: People, Environment, Politics, Londra, Marea Britanie, la Royal Geographical Society (cu IBG).

44. Talanga C., Braghină C., Zamfir Daniela, Pintilii R.D. (2011), Obstacle in the development of peri-urban tourism in the big cities across Romania, V International Tourism Congress, ITC’11, The Image and Sustainability of Tourism Destination, Polytechnic Institute of Leira, Peniche, Portugal.

45. Cepoiu Andreea - Loreta, Tălângă C., Braghină C., Stoica IlincaValentina (2010), Dynamics of the urban-rural interface and the settlement systems restructuring. Bucharest and Gorj areas, as case study, Regional Studies Association Annual International Conference 2010: Regional Responses and Global Shifts: Actors, Institutions and Organisations, Pecs, Hungary; 46. Braghina C., Talanga C. Zamfir Daniela (2009), Role of entrepreneurial sector in the regional development. Case study –Gorj County, Regional Associatiations Studies

annual conference 2009: Understanding and

Shaping Regions: Spatial, Social and Economics Fures, Leuven, Belgium, 6-8 aprilie.

47. Tălângă C., Zamfir Daniela, Stoica Ilinca-Valentina (2009): Romanian small towns searching own identities, 23rd Session of PECSRL - The permanent european conference for the study of the rural landscape: ~ 128 ~

"Landscapes, identities and development", Lisabona și Obidos, Portugalia; 48. Cepoiu Andreea-Loreta, Tălângă Cristian, Stoica Ilinca-Valentina (2009), Living standard differences in the Bucharest metropolitan space, Dimensions of change at the beginning of the XXIst Century, Târgu Mureș, România; 49. Braghina C., Zamfir Daniela, Talanga C., Cepoiu Loreta Andreea (2009), Le role des poles secondaires de croissance dans l’attenuation des disparites regionales, La IVeme Recontre scientifique roumainealgerienne-francaise et le IIIeme Colloque International Direction contemporaines dans l’etude du territoire-La gestion du territoire, des aleas et de la ville, 27-31 mai 2009, Universitatea din bucuresti, Facultatea de Geografie.

50. Braghina C., Talanga C., Zamfir Daniela, Cepoiu Loreta Andreea (2009), Role of the Entrepreneurial Sector in the Regional Development.

A case Study in the Gorj County, al 8-lea Seminar International Initiatives entrepreneuriales et developpment regional. Comparaisons Internationales, 12-18 iulie 2009, Bucuresti-Sinaia-Brasov, Universitatea din Bucuresti si Universitatea din Angers.

51. Structurarea funcțională a ariilor profund dezavantajate din județul Gorj, autori: Cristian Tălângă, Daniel Peptenatu, Valentina Ilinca Stoica, Conferința Internațională de Geografie „Coeziune și disparități.

Dezvoltare regională și locală între potențial, politici, practici în Europa Centrală și de Sud-Est, Universitatea de Vest din Timișoara, mai 2008.

52. Structura învățământului superior în București și potențialul de implicare în dezvoltarea regională, autori: Cristian Tălângă, Andreea Loreta Cepoiu, Sesiunea anuală a Institutului de Geografie, iunie 2008.

53. Romanian small towns searching own identities, autori: Cristian Tălângă, Daniela Zamfir, Valentina Ilinca Stoica, The Permanent European

~ 129 ~

Conference for the Study of the Rural Landscape. The 23-rd Session – Landscapes, Identities and Development, Portugalia, septembrie 2008.

54. Caracteristici ale învățământului superior în Regiunea de dezvoltare Centru, Cea de-a XVI-a sesiune științifică cu participare internațională “Dezvoltarea durabilă a economiei și impactul asupra calității mediului înconjurător”, Facultatea de Geografia Turismului Sibiu, octombrie 2008.

55. Considerații geografice privind dezvoltarea policentrică, Sesiunea anuală de comunicări a facultății de Geografie din București, noiembrie 2008.

56. Functional structure of severely disadvantaged areas in Gorj County, autori Tălângă Cristian, Peptenatu Daniel, Stoica Ilinca-Valentina (2008), 8th international Conference: Cohesion and Disparities Regional and Local Development in Central and South-Eastern Europe between Potentials, Policies and Practices, Timișoara, România, 57. Entrepreneurial initiatives in Romanian transport. Dinamics and geographical distribution, Seminar 2H2S, Bordeaux, Franța, iulie 2007, organizator Univ.Angers.

58. Rolul infrastructurii de transport a Dobrogei în perspectiva amplificării legăturilor Uniunii Europene cu spațiul euro-asiatic (în colaborare cu Cr.Braghină), Conferința internațională “Dobrogea – un nou spațiu de graniță al Uniunii Europene. Probleme socio-economice, etnice, geopolitice și ecologice”, Constanța, septembrie 2007, SudosteuropaGesellschaft, în colaborare cu GTZ – București, Dept. pt.relații interetnice – București, Facultatea de Geografie a Univ.din București, Catedra de Geografie a Univ.Ovidius din Constanța și Catedra de Geografie socială și culturală a Univ.Potsdam, Germania.

59. Politici investiționale și dezvoltare economică în județul Gorj, autori: Cristian Tălângă, Cristian Braghină, Sesiunea anuală de comunicări a Facultății de Geografie din București, 17 noiembrie 2007. ~ 130 ~

60. Rolul universităților în dinamica spațiului organizat, autori: Ioan Ianoș, Cristian Tălângă, Cristian Braghină, Sesiunea anuală de comunicări a Facultății de Geografie din București, 17 noiembrie 2007.

61. Disparități în dezvoltarea infrastructurii de transport la nivel regional în România, autori: Liliana Guran Nica, Cristian Tălângă, Sesiunea anuală de comunicări a Facultății de Geografie din București, 17 noiembrie 2007.

62. Parcurile regionale de activități, Sesiunea anuală de comunicări, Univ. din Craiova, octombrie 2006.

63. Considerații

privind

transporturile

Zonei

Metropolitane

a

Mun.București, Sesiunea anuală de comunicări a Facultății de Geografie din București, noiembrie 2006.

64. N.Al.Rădulescu – Moment omagial, Simpozionul Prof.univ.dr.doc.

Nicolae Al.Rădulescu – personalitate a științei românești, Univ. din Craiova, 22 octombrie 2005.

65. Considerații geografice privind orașele noi din România, Sesiunea anuală de comunicări a Facultății de Geografie din București, 19 noiembrie 2005.

66. Considerații privind rețeaua de așezări a Zonei Metropolitane București, Sesiunea jubiliară de comunicări a Facultății de Geografie din Iași, octombrie 2004.

67. Sesiunea anuală de comunicări a Facultății de Geografie din București, noiembrie 2004.

68. Orașe monospecializate din România. Evoluții geodemografice,Sesiunea anuală de comunicări a Facultății de Geografie din București, noiembrie 2003.

69. Evaluarea potențialului economic al așezărilor rurale din bazinul superior al Arieșului, Colocviul Național de Geografia populației și ~ 131 ~

așezărilor umane, Târgoviște, 25-27 octombrie 2002 (în colaborare cu Daniela Zamfir).

70. Considerații privind turismul rural în bazinul superior al Arieșului, Sesiunea anuală de comunicări a Facultății de Geografia Turismului, Sibiu, 1-3 noiembrie 2002 (în colaborare cu Cristian Braghină și Daniela Zamfir).

71. Considerații geografice privind dezvoltarea infrastructurii de transport și edilitare în spațiul rural, Workshop « Ameliorarea stării habitatului rural – Obiectiv strategic în dezvoltarea durabilă », Institutul de Geografie, București, 11 iulie 2002.

72. Potențialul economic al județului Brașov. Analiză SWOT, Sesiunea anuală de comunicări a Facultății de Geografie din București, 16 noiembrie 2002.

73. Transporturile și revitalizarea activităților turistice. Aspecte metodologice, Sesiunea jubiliară a Societății de Geografie din România, 24 februarie 2001, București.

74. Dynamics in transport activities in Romania, Rumanien auf Weg in die Europaische Union, Probleme der soziookonomischen Restrukturierung und der infrastrukturenllen Modernisierung, Universitatea din Potsdam, Germania, 11 iulie 2001.

75. Regiunile de dezvoltare din România. Aspecte comparative privind transporturile, Sesiunea Facultății de Geografie a Univ.București, 3 noiembrie 2001.

76. Repere geografice privind potențialul demografic și al forței de muncă în zona periurbană a municipiului București, Sesiunea anuală de comunicări a Facultății de Geografie, Universitatea Spiru Haret, București, 6 mai 2000 (în colaborare cu Daniela Zamfir).

77. Concordanțe și discordanțe între sistemele naționale de așezări și cel de transporturi, A IV -a Conferință regională de geografie, 12-14 mai 2000, Universitatea de Vest din Timișoara. ~ 132 ~

78. Considerații privind teritoriul de influență și susținere al Municipiului București, Sesiunea anuală de comunicări a Institutului de Geografie, 19 mai 2000.

79. Considerații privind preocupările geografilor români în domeniul geografiei transporturilor, Sesiunea jubiliară a Facultății de Geografie din București, 2-3 noiembrie 2000.

80. Considerații privind orașele porturi dunărărene, Sesiunea anuală a studenților și cadrelor didactice de la Facultatea de Istorie-Geografie, Universitatea Valahia, Târgoviște, octombrie 2000.

81. Transporturile și relațiile sat-oraș, Sesiunea anuală de comunicări a Institutului de Geografie, 4 iunie 1999.

82. Influența transporturilor asupra structurii populației active din orașele României, Sesiunea anuală a Facultății de Geografie din București, 11 decembrie 1999.

83. Locul așezărilor rurale cu funcție de loc central în dezvoltarea regională din România, Conferința internațională “Rural space and regional development”, Turda 2-3 iulie 1998 (în colaborare cu Ioan Ianoș).

84. Development of public servicies policies in Bucharest, IGU Commission Conference on Urban Development and Urban Life, “Integrated Urban Systems and Sustainability of Urban Life, București și Sinaia, 17-22 august 1998 (în colaborare cu George Erdeli și Claudia Popescu).

85. Considerații privind strategia dezvoltării serviciilor publice de transport în București, Sesiunea anuală de comunicări a Facultății de Geografie din București, 14 noiembrie 1998.

86. Modificări recente în profilul funcțional al Bucureștiului, Ședința publică de comunicări a Institutului de Geografie, București, 17 aprilie 1997 (în colaborare cu Claudia Popescu și L.Dobraca).

87. Scenarii de dezvoltare a viitoarei zone metropolitane București, Sesiunea anuală a Institutului de Geografie, București, 19 iunie 1997 (în colaborare cu Claudia Popescu). ~ 133 ~

88. Aspecte privind activitatea de transport din orașele României, Sesiunea anuală de comunicări a Catedrei de Geografie, Universitatea de Vest din Timișoara, 23-25 mai 1997.

89. Indici folosiți în caracterizarea rețelelor de transport din România, Congresul național de geografie, Bușteni, 27-28 septembrie 1997.

90. Rolul transporturilor în structurarea internă a așezărilor urbane, Ședința publică de comunicări a Institutului de Geografie, București, 28 martie 1996.

91. Probleme privind transporturile în zona metropolitană a Bucureștiului, Colocviul geografic româno-polon, București, 2 iulie 1996.

92. Considerații privind funcția de transport a orașelor României, A doua Conferință regională de geografie, Univ. de Vest din Timișoara, Buziaș, aprilie 1996.

93. Structura și dinamica funcțională a orașelor mici din România, A doua Conferință regională de geografie, Univ. de Vest din Timișoara, Buziaș, aprilie 1996 (în colaborare cu I.Ianoș).

94. Estimări

asupra

potențialului

agricol

al

zonei

periurbane

a

Bucureștiului, Sesiunea anuală de comunicări și referate a Facultății de Geografie din București, 16 noiembrie 1996 (în colaborare cu Gh.Iacob).

95. Elemente de prognoză în organizarea spațiului geografic, Sesiunea “Sănătatea ecosistemelor și dezvoltarea economico-socială”, Institutul de Arhitectură, București, 29 martie 1995 (în colaborare cu L.Dobraca).

96. Evoluția demografică a orașelor României pe tipuri funcționale, Sesiunea anuală a Catedrei de Geografie a Univ. de Vest din Timișoara, 5-7 mai 1995.

97. Integrarea României în sistemul european de transport, Sesiunea anuală de comunicări a Catedrei de Geografie, Academia de Studii Economice, București, 17 noiembrie 1995. ~ 134 ~

98.

Geografia umană oglindită în publicațiile Societății de Geografie din România, Sesiunea aniversară a Societății de Geografie din România, București, 2 decembrie 1995.

99.

Adventiștii de ziua a șaptea din România, Conferința regională “Grupări religioase în lumea veche și nouă”, Regensburg, Germania, 30 iunie-1 iulie 1995.

100. Sistemul de transport al zonei metropolitane București, Ședința publică a comunicări a Institutului de Geografie, București, 20 aprilie 1995.

101. Al VII-lea Congres Internațional de Studii Sud-Est Europene în vizune geografică, Ședința publică de comunicări a Institutului de Geografie, București, 9 februarie 1995 (în colaborare cu Sorina Vlad și Floarea Bordânc).

102. Aspecte ale conservării și valorificării mediului geografic în Marea Britanie, Ședința publică de comunicări a Institutului de Geografie, București, 10 martie 1994 (în colaborare cu I.Zăvoianu și Cristina Muică).

103. Tipologia porturilor românești după riscul degradării potențiale a mediului, Conferința regională de geografie, Timișoara, 15 aprilie 1994.

104. Transporturile și restructurarea eonomică în România, Conferința Societății de Geografie din România, București, 28-29 mai 1994.

105. Relațiile comerciale ale României cu țările balcanice în secolul XX, Al VII-lea Congres Internațional de Studii Sud-Est Europene, Salonic, Grecia, 29 august-4 septembrie 1994.

106. Considerații geografice privind populația activă în transporturi și comerț din orașele României, Sesiunea jubliară a Institutului de Geografie, 30 august 1994 (în colaborare cu L.Dobraca).

107. Analiza comparativă a opțiunilor electoratului român la alegerile legislative din perioada post-comunistă, Sesiunea anuală a Catedrei de ~ 135 ~

geografie, Universitatea de Vest din Timișoara, 26-27 martie 1993 (în colaboare cu I.Ianoș).

108. Rețea și sistem de transport. Aspecte teoretice, Ședința de comunicări și referate a Grupului pentru Analiza și Organizarea Spațiului Geografic, Inst. de Geografie, martie 1993.

109. Dinamica așezărilor umane într-un spațiu restrictiv, Delta Dunării, Sesiunea anuală a Institutului de Cercetări “Delta Dunării”, Tulcea, 26 aprilie 1993 (în colaborare.cu I. Ianoș și L.Dobraca).

110. Considerații teoretico-metodologice asupra sistemelor de transport, Sesiunea anuală a Institutului de Aviație Aurel Vlaicu, Boboc, 24-26 mai 1993.

111. Considerații geografice privind punctele de convergență feroviară din România, Sesiunea anuală de comunicări a Institutului de Geografie, București, 21 mai 1993.

112. Romanian village - restructuring industrial activities, Seminarul britanic-român de geografie, Leicester-Sunderland-Luton, Marea Britanie, 31 aug.-8 sept.1993.

113. Demographic

changes

in

Romania’s

towns

today,Conferința

internațională privind Modificări urbane și industriale în țările foste comuniste în condițiile noii ordini economice, Lodz, Polonia, 11-15 octombrie 1993 (în colaborare cu I.Ianoș și L.Dobraca).

114. Sistemul aerian de transport din România.Considerații geografice, Sesiunea jubiliară a Academiei de Studii Economice, București, 30 octombrie 1993.

115. Aspecte geografice actuale privind telecomunicațiile în România, Seminarul geografic “Dimitrie Cantemir”, Iași, 29 octombrie 1993.

116. Presiunea fostelor reședințe de județ asupra sistemului urban românesc, Ședința publică de comunicări a Institutului de Geografie, București, martie 1992 (în colaborare cu I.Ianoș și Al.Ugron). ~ 136 ~

117. Evoluția contradictorie a populației orașelor României în perioada 1990-1991, Sesiunea anuală de comunicări a Institutului de Geografie, București, mai 1992 (în colaborare cu I.Ianoș).

118. Rolul transporturilor în evoluția sistemelor de așezări.Aspecte teoretice, Congresul național de geografie, Iași, august 1992.

119. L’option électorale actuellé des citoyens roumains, Universitatea Sorbona, Paris, decembrie 1992 (în colaborare cu I.Ianoș).

120. Implicații geografice ale exploatărilor miniere de la Roșia Poieni,Ședința publică de comunicări a Institutului de Geografie, martie 1991.

121. Geografie și turism în Moldova de Nord și Bucovina, Conferință în cadrul cursului de ghizi al Companiei Autonome de Turism pentru Tineret, București, martie 1990.

122. Implicații ale exploatărilor miniere de la Roșia Poieni asupra demografiei regionale, Seminarul geografic “Dimitrie Cantemir”, Iași, octombrie 1990 (în colaborare cu I.Ianoș).

123. Modificări în structura actuală a fondului funciar în Delta Dunării, Simpozionul național de geografie agrară, Orșova, iunie 1989 (în colaborare cu Claudia Popescu).

124. Corelații între dezvoltarea economică și creșterea numerică a populației în depresiunile Giurgeu, Ciuc și Țara Zarandului, Ședința publică de comunicări a Institutului de Geografie, București, martie 1989 (în colaborare cu Claudia Popescu).

125. Caracteristici ale evoluției demografice a orașelor mijlocii din România în secolul XX, Sesiunea anuală de comunicări a Filialei București a Societății de Științe Geografice, mai 1989 (în colaborare cu Claudia Popescu).

126. Locul și rolul industrializării în organizarea spațiului geografic, Sesiunea anuală a Institutului de Geografie, București, decembrie 1989 (în colaborare cu I. Ianoș și Claudia Popescu). ~ 137 ~

127. Popasuri transilvane - oameni și locuri, Conferință la Cercul Militar Național, martie 1989 128. Sensul și limitele actuale ale unor elemente geodemografice în Delta Dunării, Ședința publică de comunicări științifice a Inst. de Geografie, 28 aprilie 1988 (în colaborare cu I.Ianoș și Claudia Popescu).

129. Dezvoltarea economico-socială a Deltei Dunării în prezent și în perspectivă, Sesiunea anuală a Filialei București a Societății de Științe Geografice, București, 11 iunie 1988.

130. Potențialul turistic al zonei Maramureș-Oaș, Conferință la Cercul Militar Național, București, 16 iunie 1988.

131. Coordonate ale industrializării satului românesc, Congresul național de geografie, Bușteni, 23-25 sept. 1988 (în colaborare cu I.Ianoș).

132. Repere geografice în dezvoltarea industrială a Municipiului București, Congresul național de geografie, Bușteni, 23-25 sept. 1988.

133. Coordonate geodemografice actuale în depresiunile Giurgeu și Ciuc, Seminarul geografic “Dimitrie Cantemir”, Iași, 28-29 octombrie 1988 (în colaborare cu Daniela Nancu).

134. Rolul și locul centrelor agroindustriale în dezvoltarea industriei românești, Sesiunea anuală a Institutului de Geografie, București, 19 decembrie 1988 (în colaborare cu I. Ianoș și Claudia Popescu).

135. Evoluția comparativă a numărului de locuitori din Țara Zarandului și Câmpia Aradului, Sesiunea anuală a Filialei București a Societății de Științe Geografice, București, iunie 1987 (în colaborare cu I.Ianoș și Claudia Popescu).

136. Tendințe actuale în geodemografia Deltei Dunării, Simpozionul “Geografia Moldovei”, Vaslui, octombrie 1987 (în colaborare cu I.Ianoș și Claudia Popescu). ~ 138 ~

137. Evoluția numerică a populației Deltei Dunării în secolul XX, Simpozionul “Geografia Moldovei”, Vaslui, octombrie 1987 (în colaborare cu I.Ianoș).

138. Valorificarea acțiunilor turistice în munca de educare a elevilor, Consfătuirile cadrelor diadctice, București, mai 1986.

139. Evaluarea nivelului de cunoștințe la geografie, Sesiunea de comunicări și referate organizată de Insp. Școlar al Mun.București, Liceul Gh.Lazăr, București, 17 iunie 1986.

140. Diason-ul, mijloc de învățământ cu valențe interdisciplinare, Sesiunea anuală a Filialei București a Societății de Științe Geografice, București, 18 mai 1985 (în colaborare cu Jenica Golcea).

141. Caietul de geografie pentru clasa a V-a și rolul lui în procesul de predare învățare a geografiei fizice, Congresul național de geografie, București, 1-4 august 1984.

142. Zonele funcționale ale sectorului 5, Sesiunea anuală a Filialei București a Societății de Științe Geografice, 20-22 mai 1983.

143. Considerații geografice privind corelația dintre populație și evoluația teritorială a orașului București, Colocviul național de geografia populației și așezărilor umane, București, 11-12 aprilie 1983.

144. Influența orașului București asupra mediului înconjurător, Facultatea de geologie - geografie, București, Sesiunea anuală a cadrelor didactice, cercetătorilor și studenților, 26 aprilie 1979.

145. Asupra conținutului volumului “Lecturi geografice Africa”, Sesiunea științifică a Societății de Științe Geografice, Tulcea, 12-13 august 1979.

146. Evoluția teritorială a orașului București, Facultatea de geologie geografie, București, Sesiunea anuală a cercurilor științifice studențești, 3 mai 1978.

147. Evoluția teritorială a orașului București, Conferința națională a Cercurilor științifice studențești, Craiova, 19 noiembrie 1978, premiul III. ~ 139 ~

~ 140 ~

Un traseu de viaČ›Äƒ, prin fotografie!

~ 141 ~

Tânăr liceean, viitor universitar (1973)

Dirigintă tânără, băieți frumoși (primul din stânga – Cristian Tălângă)!

(1973, la absolvirea liceului) ~ 142 ~

Cel mai important moment din viață: căsătoria cu aleasa inimii, Cornelia! (1986) (în mijlocul elevilor din clasa a VII-B, al cărui diriginte era)

Același moment minunat, în mijlocul profesorilor de la Școala „M. Sântimbreanu”

~ 143 ~

Nu puteau lipsi, la un asemenea moment, noii colegi de la Institutul de Geografie.

A venit și Nunta de Argint (1986-2011), având în frunte iubita familiei: Mihaela! ~ 144 ~

Mihaela, la ceremonia de finalizare a cursurilor Liceului Madgearu (2017)

Familia în gând și în fapte! Vizitând Parisul, împreună cu soția Cornelia și fiica Mihaela ~ 145 ~

Susținerea tezei de doctorat la Institutul de Geografie al Academiei Române (1999)

Activitatea depusă în cadrul Societății de Geografie, răsplătită de Președintele acesteia, Prof. univ. dr. doc. Grigore Posea, cu prilejul a 125 de ani de la înființare

~ 146 ~

În mijlocul colegilor de la Facultatea de Geografie (2003)

La aniversarea a 80 de ani de viață ai prof. univ. dr. Vasile Cucu (2007) ~ 147 ~

La susținerea tezei de doctorat a Biancăi Mitrică (2007)

În calitate de conducător de doctorat, la susținerea tezei Florentinei Ion (2012) ~ 148 ~

Alături de prof. univ. dr. Ioan Ianoș la decernarea titlului de Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea (2011)

În practica studenților de la Planificare Teritorială (2011), Facultatea de Geografie, Universitatea din București ~ 149 ~

Viceprimarul municipiului Iași prezentându-le studenților, în practică, experiențele și prioritățile în dezvoltarea urbană locală (2018)

Împreună cu ministrul învățământului, prof. univ. dr. Sorin Câmpeanu, în mijlocul absolvenților de Planificare Teritorială, Facultatea de Geografie, Universitatea din București (2015) ~ 150 ~

La ceremonia de absolvire a licențiaților din domeniul GEOGRAFIE (2019)

Ce repede au trecut anii!

40 de ani de la absolvirea facultății (1979-2019)

~ 151 ~

~ 152 ~

Traversând lumea științifică internațională (prin fotografii)

~ 153 ~

Participare la ultimul seminar Britanic-Român (1993) Al treilea Seminar Britanic-Român (și ultimul) s-a desfășurat în perioada 31 august - 8 septembrie 1993, în Marea Britanie, în organizarea prof. dr. David Turnock de la Departamentul de Geografie a Universității din Leicester.

Delegația română a fost formată, la vremea respectivă, din șase persoane: dr.

Ioan Ianoș (coordonatorul delegației românești), dr. Ioan Zăvoianu, și Cristian Tălângă de la Institutul de Geografie al Academiei Române, prof. univ. dr. Grigor P. Pop de la Universitatea Babeș-Bolyai, lector Nicoleta Ionac de la Universitatea din București și lector Marcel Vârlan de la Universitatea Al. I Cuza din Iași. La această delegație, în Marea Britanie, sau adăugat alte două persoane, respectiv Cristina Muică (București) și Ioan Abrudan (tânăr doctorand, astăzi Rectorul Universității Transilvania din Brașov).

Participanții la Seminarul Britano-Român, în drum de la Sunderland (la Marea Nordului) la Sellafield (la Marea Irlandei), în 5 septembrie 1993. În rândul din spate (în picioare, de la stânga la dreapta): șoferul microbuzului, Ion Zăvoianu (București), Marcel Vârlan (Iași), Cristina Muică (București), Derek Hall (Sunderland), Nicoleta Ionac (București), Grigor P. Pop (Cluj-Napoca), Ioan Abrudan (Brașov); în rândul din față (jos), tot de la stânga la dreapta: Ioan Ianoș (București), Alison McClery (Edinburg), Cristian Talangă (București). ~ 154 ~

Prof. Cristian Tălângă primind felicitări publice din partea prof. dr. Denise Pumain (Universitatea Sorbona 1, Paris), pentru contribuția științifică și implicarea organizatorică în desfășurarea primei întâlniri a unei Comisii a Uniunii Internaționale de Geografie în România (1998)

Participând la Sesiunea internațională organizată de Universitatea din Potsdam (2001) ~ 155 ~

Un moment de relaxare, în pauza derulării seminarului internațional 2H2S, organizat de prof. Jean-Baptiste Humeau, la Universitatea din Angers (2007)

După sesiunea de Comunicări, nu strică o „fugă” până la Cabo da Roca – Portugalia, alături de prieteni (prof. Cristian Braghină și conf. Daniela Zamfir) (2007)

~ 156 ~

Profesorul Cristian Tălângă prezentând o comunicare științifică la Societatea Regală de Geografie (Londra – 2011)

Nu este greu să ții unite cele două emisfere!

Pe meridianul „0”, în anul 2011!

~ 157 ~

~ 158 ~

SEMNE ALE RECUNOAȘTERII (DIPLOME SELECTATE)

~ 159 ~

~ 160 ~

~ 161 ~

~ 162 ~

~ 163 ~