treziti-va

!"#2 FEBRUARIE 2012

Ce˘ ar trebui sa stii ¸ despre

retelele ¸ sociale?

CUM ˘ AR TREBUI ˘ SA NE RUGAM? PAGINA 12

CE˘ AR TREBUI SA STII DESPRE ¸

RETELELE ¸ SOCIALE?

3 Tehnologia si¸ dorinta ¸ de a comunica ˆ 4 De ce ıi atrag pe oameni? ˆ ˘ 6 Patru ıntrebari pe care ˘ ar trebui sa ti¸ le pui

!"#2

ˆ 14 Sfaturi ıntelepte pentru ¸ ochiul figurativ

ˆ 10 Un oras¸ de hartie unic

15 „Gloria“ stelelor ˆ ˘ 18 Tinerii se ıntreaba ˘ ˘ Cum pot gasi placere ˆ ın studierea Bibliei?

12 Potrivit Bibliei Cum ar trebui ˘ ˘ sa ne rugam?

21 Opera unui Proiectant? ˆ Viespea-de-hartie si¸ simtul ¸ ei ingineresc

˘ TIRAJUL MEDIU AL FIECAREI EDI ¸TII: 41042 000 ˘ ˆ PUBLICATA IN 84 DE LIMBI

22 Mestecarea nucii de betel — Un obicei inofensiv?

26 Cum a ajuns araba limba ˆ ˘ celor ınvata ¸ ti¸ ˆ 29 Lumea ın obiectiv ˆ 30 De discutat ın familie ˘ 32 „Aceasta carte este ˘ o capodopera“

Tehnologia si¸ dorinta ¸ de a comunica ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Ne aflam ıntr-o zona rurala din Statele Unite, pe ˘ ˆ la jumatatea secolului al XX-lea. Oamenii rad de ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Sam pentru ca de ani de zile refuza cu ıncapat¸ ana˘ ˆ re sa fie ın pas cu tehnologia, care l-ar putea ajuta ˘ ˘ ˘ sa tin ¸ a legatura cu rudele si¸ cu prietenii. Toti¸ cei din ˘ ˘ jur, inclusiv copiii sai adolescenti, ¸ vor sa fie conecˆ tati¸ la noua tehnologie. „Mi-e dor de vremurile cand ˘ ˘ ˆ oamenii vorbeau fat¸ a-n fat¸ a!“, se plange Sam fiicei sale de 16 ani. ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ Sam ıncepe sa-si¸ reevalueze parerea. Ii vin ın ˘ minte oameni pe care nu i-a mai vazut si¸ cu care ˆ ˆ nu a mai vorbit de atatia ¸ ani. Se gandeste ¸ si¸ la unii ˘ ˘ membri ai familiei cu care simte ca a pierdut lega˘ ˘ tura pentru ca acestia sunt foarte ocupati. ¸ ¸ „Daca ˘ ˘ ˆ vreau sa tin ¸ legatura cu toti“, ¸ ısi¸ spune Sam, „tre˘ buie sa apelez la un mijloc modern de comunicare“. Sam cel reticent la orice progres tehnologic ia ˆ ˆ ˆ ˘ ın sfarsit ¸ ın considerare ideea de a-si¸ cumpara un telefon. ˘ ˆ Sa transpunem acum scenariul de mai sus ın anul 2012. Nepotul lui Sam, Nathan, tocmai a terminat de vorbit la telefon cu Roberto si¸ Angela, ˆ ˘ prieteni apropiati¸ care s-au mutat ın cealalta par-

˘ ˘ te a globului. „Nu-mi vine sa cred ca au trecut deja ˆ ˆ zece ani de cand s-au mutat!“, zice Nathan ın sinea lui, uimit de rapiditatea cu care se scurge timpul. ˘ De-a lungul vremii, Nathan s-a multumit sa vor¸ ˘ ˆ ˆ ˆ beasca din cand ın cand la telefon ˆcu rudele sau ˘ prietenii care s-au mutat departe. Insa acum se ˘ pare ca toti, ¸ chiar si¸ copiii lui adolescenti, ¸ se folo˘ ˘ legatura unii sesc de o retea ¸ ¸ sociala pentru a tine cu altii. ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ Intrucat Nathan refuza sa fie ın pas cu ‘noile tenˆ dinte’, ¸ oamenii rad de el. „Mi-e dor de vremurile ˆ ˘ ˘ cand puteai sa vorbesti ¸ la telefon si¸ sa auzi vocea ˘ ˘ persoanei de la celalalt capat al firului“, spune Naˆ ˘ ˘ than. Dar acum el ıncepe sa priveasca lucrurile di˘ ˘ ˘ ˘ ferit. „Daca vreau sa tin ¸ legatura cu toti, ¸ trebuie sa ˆ apelez la un mijloc modern de comunicare“, ısi¸ spune el. ˘ Te-ai simtit ¸ si¸ tu vreodata asemenea lui Nathan? ˆ ˘ ˘ Prin ınsasi¸ natura lor, oamenilor le place sa comunice unii cu altii ¸ (Geneza 2:18; Proverbele 17:17). ˆ In prezent, multi¸ fac asta prin intermediul retelelor ¸ ˘ sociale. Ce ar trebui sa stii ¸ despre acestea? ˘ Trezi ¸ti-va! februarie 2012

3

R E

T¸ E

L E

L E

S O C I

A L E

De ce ˆ ıi atrag pe oameni? ˘ E METODA de comunicare dintre cele de ˘ mai jos ai folosit luna trecuta?

Discu Scrisoare sau˘ ˘ ˆ ¸tie ˘ fa ¸ta ın fa ¸ta carte postal ¸ a ˘ Convorbire telefonica E-mail SMS Mesaj instant ˘ Chat video Re ¸tea sociala ˘ ˆ Niciodata oamenii n-au avut atat de multe ˘ ˘ posibilita ¸ti de a ¸tine legatura unii cu al ¸tii, fieˆ care mijloc de comunicare avand avantajele si¸ ˘ ˘ ˆ dezavantajele lui. Sa analizam cateva exemple: ˘ ˆ ˘ DISCUTIE ¸ FAT¸ A IN FAT¸ A Avantaj: Permite observarea expresiei fe ¸tei, a tonului vocii si¸ a gesturilor. ˘ Dezavantaj: Ambele persoane trebuie sa fie disponibile. ˘ SCRISOARE SAU CARTE POSTAL A ¸ ˘ ˘ Avantaj: Este personala si¸ transmite cal˘ dura.

Dezavantaj: E nevoie de timp pentru a fi ˘ ˆ scrisa si¸ de cateva zile pentru a ajunge la destinatar.

E-MAIL

C

4

ˆ ˆ mente sau, ın cazul ın care o face, acestea pot fi interpretate gresit. ¸ ˆ ˘ Nu demult ınsa, pe scena tehnologiei au inˆ trat re ¸telele sociale, care, ın opinia unora, sunt ˘ cel mai bun mod de a ¸tine legatura cu al ¸tii. La ˘ ˘ ora actuala, exista sute de re ¸tele de socializaˆ ˘ re, iar cea mai ın voga, Facebook, are aproxi˘ mativ 800 de milioane de utilizatori. Iata ce ˘ ˘ remarca face revista Time: „Daca Facebook ar ˘ ˘ fi o ¸tara, ea ar fi a treia ca marime din lume, ˘ dupa China si¸ India“. Dar ce sunt re ¸telele soˆ ˆ ciale si¸ de ce ıi atrag atat de mult pe oameni?

O re ¸tea de socializare este un site care le ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ permite utilizatorilor sa ımpartaseasc a infor¸ ma ¸tii unui grup de prieteni. „E o modalitate ˘ ˘ excelenta de a ¸tine legatura cu al ¸tii, dar si¸ de ˘ ˘ a le arata poze din vacan ¸ta sau de la unele evenimente“, spune Jean, care are 21 de ani.

Dar de ce nu po ¸ti pur si¸ simplu scrie o scrisoare? „Pierzi prea mult timp“, ar spune unii. ˘ ˘ Iar, daca trebuie sa trimi ¸ti si¸ poze, e costisitor.

˘ ˘ ˘ ACEASTA REVISTA se adreseaza tuturor ˘ membrilor familiei. Ea arata cum putem ˘ ˘ face fa ¸ta problemelor. Prezinta stiri, vor¸ ˘ beste religioase ¸ despre diverse popoare, trateaza subiecte ˘ ˆ si¸ stiin ¸ ¸tifice. Dar nu se opreste ¸ aici. Ea patrunde ın miezul ˘ ˘ problemelor si¸ arata adevarata semnifica ¸tie a evenimentelor ˆ ˆ ˘ ˘ actuale, men ¸tinandu-si¸ ınsa neutralitatea politica si¸ impar ¸tia˘ ˘ litatea rasiala. Dar, ceea ce este si¸ mai important, aceasta ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ revista ıntareste ıncrederea ın promisiunea Creatorului refe¸ ˆ ritoare la instaurarea unei lumi noi ın care vor domni pacea ˆ ˘ si¸ siguran ¸ta si¸ care va ınlocui actualul sistem rau si¸ nelegiuit.

!"#2

Avantaj: Poate fi redactat si¸ trimis repede.

Dezavantaj: Deseori, nu transmite senti-

˘ ˘ ˘ ˆ Aceasta publica ¸tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lu˘ ˘ ˘ ˘ ˘ crari mondiale de instruire biblica, sus ¸tinute prin dona ¸tii. Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

Awake! (ISSN 0005-237X) is published monthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. 5 2012 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate.

Printed in Germany.

Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus.

Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus.

Vol. 93, nr. 2

Monthly

ROMANIAN

˘ ˆ Sau de ce sa nu folosesti ¸ telefonul? Si ¸ ın acest ˘ caz se pierde prea mult timp, mai ales ca nu ˘ po ¸ti apela mai multe persoane o data, iar unii ˘ ˘ ˘ nuˆ sunt acasa sau nu pot sa vorbeasca atunci cand po ¸ti tu. Dar un e-mail? „Nimeni nu mai ˘ raspunde la e-mailuri“, spune Danielle, care ˘ ˘ are 20 de˘ ani. „Si chiar daca unii raspund, fac ˘ ˘¸ ˆ ˆ asta dupa saptamani ıntregi. Pe o re ¸tea de soˆ ˘ ˘ cializare ınsa, e suficient sa postezi un comen˘ ˘ tariu despre ceea ceˆ faci, iar ˘ prietenii ˘ tai sa posteze comentarii ın care sa spuna cum le ˘ ˆ merge si¸ toata lumea e la curent cu ce se ınˆ ˘ tampla. E simplu!“ ˘ ˘ Se poate spune totusi¸ ca pe a ˘ ˘ social ˘ ˆ o˘ re ¸tea oamenii nu fac altceva decat sa palavrageas˘ ˆ ca? Nu, nicidecum. De exemplu, cand are loc un dezastru — precum ˆ cutremurul si¸ tsunami care au lovit Japonia ın 11 martie 2011 —, mul ¸ti se folosesc de re ¸telele sociale pentru a afla care este situa ¸tia celor dragi. ˘ ˆ Iata ce spune Benjamin, care locuieste ¸ ın˘ ˘ Statele Unite: „Dupa ce Japonia a fost lovita ˘ de tsunami, liniile telefonice au cazut. O cu˘ ˘ ˆ nostin ¸ ¸ta mi-a spus ca ıi trimisese ˆ un mail unei˘ dar ca prietene comune care locuia ın Tokyo, ˆ ˘ nu primise niciun raspuns de la ea. In acel moˆ ment am pus mana pe telefon, am intrat pe ˘ net si¸ i-am accesat ˘ ˘ pagina de re ¸tea sociala. Imeˆ diat am vazut ca postase un scurt mesaj ın ˘ ˘ ˘ care spunea ca era bine si¸ ca urma sa ne dea ˆ mai multe informa ¸tii mai tarziu“. ˘ ˘ Benjamin continua: „Ca sa-i contactez pe si¸ care nu aveau prietenii mei care o cunosteau ˘ ¸ ˘ ˘ cont pe o re ¸tea sociala, a trebuit sa le gasesc ˘ ˘ ˆ adresele si¸ sa-i scriu fiecaruia cate un mail.

˘ ˘ ˘ ˘ ˘ LIMBI: afrikaans, albaneza, amharica, araba, armeana, bislama, bulgara, cebua˘ ˘ ˘ no, ceha7, chiBemba, chiChewa, chineza simplificata, chineza tradi ¸tionala7 (forˆ ˘ ˘ ˘ ˘ mat audio numai ın mandarin), chiTonga, coreeana67, croata, daneza7, ebraica, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ engleza67, estona, ewe, fijiana, finlandeza7, franceza687, georgiana, germana67, ˘ ˘ ˘ ˘ greaca, gujarati, hiligaynon, hindi, igbo, ilocana, indoneziana, islandeza, italia˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ na67, japoneza67, kannada, kargaza, kinyarwanda, kiRundi, letona, lingala, li˘ ˘ ˘ ˘ ˘ tuaniana, macedoneana, maghiara, malayalam, malgas¸ a, malteza, myanmar, nor˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ vegiana7, olandeza67, poloneza67, portugheza687, punjabi, rarotongan, romana, ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ rusa67, samoana, sarba, sePedi, seSotho, shona, silozi, sinhala, slovaca, slove˘ ˘ ˘ ˘ na, spaniola67, suedeza7, swahili, tagalog7, tamil, thai, tok pisin, tongana, tson˘ ˘ ˘ ga, tswana, turca, twi, ucraineana, urdu, vietnameza, xhosa, yoruba, zulu. ˘ ˆ 6 Disponibila si¸ ın format audio pe CD. ˘ ˆ 8 Disponibila si¸ ın format MP3 pe CD. ˘ ˆ 7 Disponibila ın format audio si¸ pe www.jw.org.

˘ CUM FUNCTIONEAZ A ¸

1.

Postezi pe pagina ˆ ta un mesaj (ıti¸ actualizezi statusul).

2.

Toti¸ cei din lista ta de prie˘ ˆ ˘ teni vad mesajul cand intra pe pagina lor, iar tu vei veˆ dea mesajele lor cand intri pe pagina ta.

˘ Mi-a luat mult timp. De la unii am primit ras˘ ˆ puns dupa cateva zile, iar de la un prieten, abia ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ dupa doua saptamani! Primisera atat de mulˆ ˆ ˘ ˘ ˘ te mailuri, ıncat le-a fost greu sa raspunda la ˘ ˘ toate. Daca ar fi avut cont pe o reˆ ¸tea sociala, ˆ ˆ n-am fi pierdut atat de mult timp. In cateva mi˘ nute, to ¸ti ar fi fost pusi¸ la curent cu nouta ¸tile!“. ˘ Evident, re ¸telele de socializare prezinta une˘ le avantaje. Dar prezinta ele si¸ unele pericole? ˘ Daca da, care sunt acestea si¸ cum le po ¸ti evita?

DORITI¸ MAI MULTE INFORMATII ¸ SAU UN STUDIU BIBLIC GRATUIT ˘LA DOMICILIU?

Scrie ¸ti-le Martorilor lui Iehova la una dintre adresele de mai jos. Pentru o lista cu toate adresele postale, vezi www.watchtower.org/address. Australia: PO Box 280, Ingleburn, NSW 1890. Bel¸ gia: rue d’Argile-Potaardestraat 60, B-1950 Kraainem. Canada: PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Fran ¸ta: BP 625, F-27406 Louviers Cedex. Germania: 65617 Selters. Grecia: Kifisias 77, GR 151 24 Marousi. Israel: PO Box 29345, 61293 Tel Aviv. Italia: Via della Bufalotta 1281, I-00138 Rome RM. Marea Britanie: The Ridgeway, London NW7 1RN. Olanda: Noordbargerstraat 77, NL-7812 AA Emmen. Portugalia: Apartado 91, P–2766–955 Estoril. Republica Moldova: PO ˘ ˆ Box 472, MD–2005 Chisin ¸ au. Romania: CP 132, OP 39, Bucuresti. ¸ Spania: Apartado 132, 28850 ´ Torrejon de Ardoz (Madrid). Statele Unite ale Americii: 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483. Ucraina: PO Box 955, 79491 Lviv - Briukhovychi. Ungaria: Budapest, Pf 20, H-1631.

R E

T¸ E

L E

L E

ˆ ˘ Patru ıntrebari pe˘ care ar trebui sa ti¸ le pui

1

S O C I

˘ Ca orice alta utilizare a internetului, si¸ socializarea ˘ online prezinta unele pericole.1 De aceea, ar fi bine ˘ ˘ ˆ ˘ sa meditezi la urmatoarele ıntrebari.

ˆ ˘ Cum ımi afecteaza retelele sociale ¸ ˘ viata ¸ privata?

ˆ „In multimea cuvintelor rostite nu se poa¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ te sa nu fie faradelege, dar cel ce-si¸ ınfra˘ ˘ ˘ neaza buzele este prevazator.“ (Proverbele 10:19)

˘ ˘ Ce ar trebui sa stii.

Dac˘ a nu e ¸sti atent, in¸

forma ¸tiile de pe profilul tau, ˘ pozele, statusul (mesaje scurte care pot fi vazute de to ¸ti cei din˘ lista ta de prieteni) ˘ ¸si comentariile tale (r˘ aspunsurile tale la postarile altora) ˆ pot dezvalui prea multe: unde locuie c and ¸sti, ˘ ˘ e ¸sti sau nu acasa, unde lucrezi ori la ce ¸scoala mergi.

Adresa ta,ˆ precum ˘ ¸si un scurt de ˆ comentariu ˘ genul „Maine plecam ın vacan ¸ta!“ pot fi ˘ suficiente pentru a-i oferi unui ho ¸t ocazia sa dea lovitura. ˘ Daca men ¸tionezi ¸si alte detalii, precum ˘ adresa de e-mail, data na ¸sterii sau ˘ numarul de telefon, ˘ po ¸ti ajunge victima har ¸tuielilor, a intimidarilor sau chiar a furtului de identitate. ˘ ˘ ˘ 1 Revista Trezi¸˘ti-va! nici nu recomand ˘ a, nici nu ˘ condamna˘ vreo re ¸tea ˆ sociala. Cre trebuie s a se asigure c a utilizeaz a ¸stinii ˆ ˆ ˘ ˆ internetul ın a ¸sa fel ıncat sa nu ıncalce principiile biblice (1 Timotei 1:5, 19).

6

˘ Trezi ¸ti-va! februarie 2012

A L E

ˆ ˘ In ciuda acestui pericol, unii dezvaluie astfel de informa ¸tii pe pagina lor de re ¸tea. ˘ ˘ ˘ Oamenii tind sa uite ca, odata ce au postat ceva pe internet, acea informa ¸tie devine pu˘ ˘ ˘ blica. Chiar daca setarile de confiden ¸tialitate ˘ ˘ alese prevad ca statusurile lor sa fie vizualizate doar de prieteni, utilizatorii nu pot ¸sti ce vor face prietenii lor cu acele informa ¸tii. De ˘ fapt, orice informa ¸tie postata pe o re ¸tea so˘ ˘ ciala este publica sau poate deveni foarte u ¸sor ˘ publica. ˘ Ce poti¸ face. Familiarizeaza-te bine cu se˘ tarile de confiden ¸tialitate pe care le pune la ˘ dispozi ¸tie re ¸teaua ta sociala ¸si folose ¸ste-le.

Permite-le accesul la statusul ¸si la pozele tale ˆ doar persoanelor pe care le cuno ¸sti ¸si ın care ˆ ai ıncredere. ˆ ˘ In plus, nu uita ca orice postezi pe re ¸tea ˆ ˆ poate ajunge ın mana mai multor persoane ˆ decat ¸ti-ai dori. Revizuie ¸ste- ¸ti cu regularitate ˆ ˆ ˘ pagina, ıntrebandu-te daca vreuna dintre in˘ forma ¸tiile postate ar putea fi folosita de oameni lipsi ¸ti de scrupule pentru a afla unde locuie ¸sti sau pentru a- ¸ti fura identitatea. Nu ˘ ˘ posta nici macar pentru prietenii tai informa˘ ¸tii care privesc via ¸ta ta privata sau care ar vio-˘ la intimitatea altora (Proverbele 11:13). Daca ˘ vrei sa-i comunici cuiva ceva confiden ¸tial, folose ¸ste-te de alt mijloc. „Convorbirile telefonice sunt mai personale ¸si mai pu ¸tin riscanˆ ˘ ˘ te“, spune o tanara pe nume Cameron. ˆ ˘ ˘ ˘ Concluzia. O tanara pe nume Kim declara: ˘ ˘ „Daca e ¸sti atent la ceea ce faci, po ¸ti sa te ˆ ˆ bucuri cat de cat de intimitate pe o re ¸tea so˘ ˘ ˘ ciala. Vei da de bucluc doar daca permi ¸ti sa ˆ ˆ se ıntample asta“.

2

ˆ ˘ Cum ımi afecteaza retelele sociale ¸ timpul? ˘ ˘ „Sa va asigurati¸ de lucrurile mai importante.“ (Filipeni 1:10)

ˆ ˘ Ce ar trebui sa stii.

Socializarea online ı ¸ti ¸

˘ poate rapi mult timp ¸si te poate distrage de la ˘ ˘ activita ¸ti mult mai importante. Iata ce spune ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ o tanara pe nume Kay ın aceasta privin ¸ta: „Cu ˆ ˆ cat ai mai multe contacte, cu atat vei petrece mai mult timp pe re ¸tea ¸si vei fi mai dependent ˆ ˘ de ea“. Gande ¸ste-te la urmatoarele comenta˘ ˘ ˆ rii facute de persoane care au cazut ın aceas˘ ˘ ta capcana. ˘ ˘ „Este greu sa ie ¸si de pe o re ¸tea sociala, ˘ ˘ chiar daca nu- ¸ti place sa o folose ¸sti. E ca o obsesie.“ (Elise) ˆ ˘ „Sunt atatea de facut: jocuri, teste, fan pa˘ ges pentru pasiona ¸tii de muzica, plus vizionarea paginilor de profil ale prietenilor!“ (Blaine) ˆ ˘ ˘ ˘ „E ca un vartej care te absoarbe fara sa- ¸ti ˆ ˘ ˆ ˘ dai seama, pana cand vine mama acasa ¸si te ˆ ˘ ˘ ıntreaba de ce n-ai spalat vasele.“ (Analise)

˘ ˘ ˆ „Deseori voiam sa plec˘ de˘ la ¸scoala˘ cat mai repede posibil doar ca sa vad cine facuse comentarii ˘ ˘ la ce postasem ˘ ˘ eu. Apoi trebuia ˆ ˘ ¸si eu sa le raspund s a v ad toate pozele ınc arcate˘ ¸si ˆ de ei.˘ Cand eram online,˘ deveneam moroc aˆ ˘ noasa ¸si nu suportam sa fiu ıntrerupta. Stiu ¸ persoane care stau ˆ pe site aproape totˆ timpul, chiar la ore t arzii din noapte sau cand sunt ¸si ˆ ˘ ın vizita la cineva!“ (Megan) Ce poti¸ face. Timpul este un bun de ˆ pre ¸t ˘ pe˘ care nupo permite s a-l irose Incear¸ti ¸ti ¸sti. ˘ ˘ ˆ ca sa ¸tii o eviden ¸ta a modului ın care ¸ti-l foloˆ se ¸sti,˘ a ¸sa cum procedezi ˆ ın cazul banilor. ˘ Noteaza pe o˘ foaie cat timp crezi ca ar fi rezonabil sa petreci pe un site de socializare. ˘ ˘ Apoi, analizeaz a-te vreme de o luna ¸si vezi ˘ dac corespunde cu ce ai notat pe ˆ a realitatea ˘ ˘ hartie. Fa schimbarile necesare. ˘ ˘ ˘ Daca e ¸sti parinte ¸si copiii tˆ ai adolescenˆ ¸ti petrec˘ prea ˘ mult timp socializand online, ıncearca sa- ¸ti daiˆ seama care sunt motivele.

De exemplu, ın cartea sa Cyber-Safe˘ Kids, ˘ Cyber-Savvy Teens, Willard arata ca fo˘ Nancy ˘ losirea peste masur ˘ a a re ¸telelor sociale poate avea drept cauza˘ anxietatea, stresul sau respectul de sine scazut. Ea scrie: „Mul ¸ti adolescen ¸ti sunt˘ foarte preocupa ˆ ¸ti de statutul lor soˆ cial. Dacaˆ adolescen ¸tii ı ¸si stabilesc ˘ ˆ valoarea ın societate ın func ¸tie de masura ın care comu˘ nica electronic cu˘ prietenii, aceasta poate duce la dependen ¸ta“. ˘ Nu permite niciodat a ca re ¸telele de˘ socia˘ lizare sau orice alta activitate online sa- ¸ti afecteze rela ¸tiile ˆ cu membrii familiei. Don Tapscott scrie ın cartea sa Grown Up Digital:˘ „Unul dintre paradoxurile internetului˘ este˘ ca ˆ ˘ acesta ıi ajut a pe membrii familiei sa ¸tina le-˘ ˘ ˆ ˘ ˘ gatura cand se afl a la distan a unul deˆ cela¸t ˆ ˆ lalt,˘ dar, ın acela timp, ıi desparte c and se ¸si ˘ afla acasa“. ˘ ˘ Concluzia. O fata pe nume Emily marturi˘ se ¸ste: „Cred ca˘ re ¸telele sociale sunt o moda˘ litate excelent a de a leg atura cu al ¸tii. ˘Dar, ¸tine ˆ ˘ caˆ ın cazul oric arui alt lucru, trebuie sa ¸stii ˘ cand sa te opre ¸sti“. ˘ Trezi ¸ti-va! februarie 2012

7

R E

T¸ E

L E

L E

S O C I

A L E ˘ Ce ar trebui sa stii.

Prin ceea ce postezi ¸

3

ˆ ˘ Cum ımi afecteaza retelele sociale ¸ reputatia? ¸ ˆ „Un nume bun este mai de dorit decat . . . argintul si¸ aurul.“ (Proverbele 22:1)

˘ DECONECTEAZA-TE! ˘ ˘ ˆ ˘ Daca ramai conectat la reteaua sociala ¸ ˆ ˘ cand pleci de la calculator, exista riscul ˘ ca altii ¸ sa posteze materiale pe pagina ta. Potrivit avocatului Robert Wilson, ˘ „este ca si¸ cum ti-ai lasa portofelul sau ¸ ˘ ˆ telefonul mobil pe o masa ıntr-un loc ˘ public. Oricine «se poate aseza la masa» ¸ ˘ si¸ poate posta ce vrea pe Wall-ul tau“. ˘ ˘ Ce sfat da el? „Nu uita sa te deconectezi!“

TE EXPUI PERICOLELOR?

˘ ˆ pe o re ¸tea sociala ı ¸ti creezi o reputa ¸tie pe ˆ care ı ¸ti va fi, probabil, greu s-o schimbi (Pro˘ verbele 20:11; Matei 7:17). Mul ¸ti par sa nu ˆ sesizeze acest pericol. „Oamenii ı ¸si pierd ˘ ˆ ˘ parca sim ¸tul ra ¸tiunii cand intra pe o re ¸tea so˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ciala“, afirma o tanara pe nume Raquel. ˆ „Spun lucruri pe care ın mod normal nu ˘ ˘ ˘ le-ar spune. Si ¸ nici macar nu realizeaza ca un singur mesaj deplasat le poate distruge reputa ¸tia.“ ˆ ˘ ˘ Cine ı ¸si pateaza reputa ¸tia pe o re ¸tea de so˘ ˘ cializare s-ar putea sa aiba de suportat con˘ ˆ secin ¸te pe termen lung. Iata ce se spune ın ˘ cartea Grown Up Digital: „Nenumara ¸ti utilizatori ai re ¸telelor sociale ¸si-au pierdut locul ˘ de munca sau nu au fost angaja ¸ti din cauza ˘ a ceea ce postasera online“. ˘ Ce poti¸ face. Analizeaza- ¸ti pagina de proˆ ˘ fil a s-o prive ¸sti prin prisma altora. ˆ ¸si ıncearc ˘ ˆ ˘ ˘ Intreaba-te: „A ¸sa ımi doresc eu sa fiu vazut? ˘ ˘ ˘ Daca cineva ar trebui sa ma descrie doar uiˆ tandu-se la pozele mele, cum m-ar cataloga? ˘ ˘ ˘ Ar spune ca flirtez, ca sunt «sexy» sau ca ˘ ˘ ˘ sunt «petrecare ¸t»? Daca da, a ¸sa a ¸s vrea sa fiu ˘ privit ¸si de un poten ¸tial angajator? Dezvaluie aceste fotografii valorile pe care le pre¸tuiesc?“. ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ Daca e ¸sti tanar, ıntreaba-te: „In cazul ın ˘ care unul dintre parin ¸ti, un profesor sau un adult pe care-l respect mi-ar vedea profilul, ˘ mi-ar fi ru ¸sine de ceea ce ar gasi acolo?“. ˆ ˆ Concluzia. Cand este ın joc reputa ¸tia ta, nu uita cuvintele apostolului Pavel: „Ce sea˘ ˘ mana omul, aceea va ¸si secera“ (Galateni 6:7).

˘ Potrivit unui sondaj facut de Consumer Reports, multi¸ utilizatori ai retele¸ lor sociale „se expun riscului de a fi ˘ jefuiti, ¸ urmariti¸ sau de a li se fura identitatea. Dintre acestia, 15% si-au ¸ ¸

˘ ˘ facut cunoscuta adresa ori planurile ˘ ˘ de vacant¸ a, 34% si-au dezvaluit data ¸ nasterii, iar 21% dintre cei care au co¸ ˘ pii acasa au postat poze cu cei mici ˘ si¸ chiar le-au facut publice numele“.

˘

ˆ

Ce poti¸ face. Stabile ¸ste o „politica de ım-

4

ˆ ˘ Cum ımi afecteaza retelele sociale ¸ prieteniile? ˘ ˆ ˆ „Cine umbla cu ıntelep tii ¸ ¸ devine ıntelept, ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ dar cine se ıntovarase ¸ ste ¸ cu cei fara min˘ te o duce rau.“ (Proverbele 13:20)

ˆ ˘ Ce ar trebui sa stii.

Prieteniile ı ¸ti influen¸ ˘ ˆ

(1 Corin¸teaza gandirea ¸si comportamentul ˘ ˆ teni 15:33). Deci trebuieˆ sa fii selectiv ¸si ın privin ¸ta celor cu care te ımprietene ¸sti pe o re˘ ˘ ˆ ¸tea sociala. Unii accepta ın lista lor de prieteni zeci sau chiar sute de persoane pe care le foarte pu ˘¸tin sau chiar deloc.˘ Al ¸tii ˆ cunosc ˘ ˆ ınsa ı ¸si dau seama ca nu ˘ toˆ ¸ti cei din lista sunt asocieri bune.

Prezent am ın continuare ce au ˆ declarat cateva persoane referitor la aceasta. ˘ ˘ „Daca cineva accepta cereri˘ de prietenie din partea oricui, cu siguran ¸ta va da de necaz.“ (Analise) ˘ ˆ „Mul ¸ti accepta ın lista lor de prieteni per˘ soane pe care ˘ nu le prea˘ agreeaz a, iar asta ˘ ˘ doar pentru ca nu vor sa le raneasca sentimentele.“ (Lianne) ˆ ˆ „E ca ˘ ¸si cum ai˘ sta ın compania ˆ ˆ lor ın via¸ta reala. Trebuie sa fii atent cand ı ¸ti alegi prietenii.“ (Alexis)

prietenire“. Unii, de exemplu, ¸si-au fixat ni ¸sˆ te limite ın privin ¸ta prieteniilor pe care le lea˘ ga.1 ˆ „Ii accept ca prieteni doar pe cei pe care-i cunosc bine, nu pe care-i ¸stiu doar din vedere.“ (Jean) ˘ ˆ „Ma ımprietenesc numai cu oameni pe care ˆ ˘ ıi cunosc de mult timp. Niciodata nu adaug ˆ necunoscu ¸ti ın lista mea de prieteni.“ (Monique) ˆ ˆ „Ii adaug ın lista de prieteni doar pe cei pe ˆ care ıi cunosc destul de bine ¸si despre care ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ¸stiu ca ımi ımparta ¸sesc normele morale.“ (Rae) ˘ „Daca primesc o cerere de prietenie de la un necunoscut, pur ¸si simplu o ignor. To ¸ti ˆ prietenii mei online sunt oameni pe care ıi cuˆ ˆ nosc ¸si care ımi sunt deja prieteni ın afara re¸telei.“ (Marie) ˘ ˆ ˘ „Daca un prieten ıncepe sa posteze poze sau statusuri pe care le consider condamnabi˘ ˘ le, sterg acea persoana din lista ¸si nu-mi pare ˘ ¸ rau deloc. Chiar ¸si numai faptul de a vizualiza ce a postat constituie o «asociere nepo˘ trivita».“ (Kim) ˆ ˘ „Cand aveam cont pe o re ¸tea sociala, ˘ ˘ mi-am facut setari de confiden ¸tialitate foarte ˘ stricte. Le permiteam doar prietenilor mei sa ˘ vada ce postam, nu ¸si prietenilor prietenilor ˘ ˘ ˘ mei. Nu ¸stiam daca era bine sa ma asociez cu acele persoane. Nu le cuno ¸steam ¸si nici nu ¸stiam ce reputa ¸tie au.“ (Heather) Concluzia. Dr. Gwenn Schurgin O’Keeffe ˆ ˘ scrie ın cartea sa CyberSafe: „Cea mai buna ˘ ˆ decizie este sa ı ¸ti faci prieteni online doar dinˆ tre cei pe care ıi cuno ¸sti ¸si cu care ai legat deja ˘ o rela ¸tie personala“.2 ˆ 1 In acest articol se face referire la prieteniile obi ¸snuite, nu la parteneriatele de afaceri. ˘2 Pentru mai multe informa ¸tii despre ˘ re ¸telele sociale, vezi numarul din iulie 2011 al revistei Trezi¸ti-va!, paginile 24–27, ¸si cel din august 2011, paginile 10–13.

˘ Trezi ¸ti-va! februarie 2012

9

ˆ N ORAS¸ de hartie? Cum este posibil?, poa˘ ˆ te va ıntreba ¸ti. De fapt, nu este vorba despre ˘ un oras¸ real, ci despre o macheta a orasului ¸ ˘ Praga (capitala Republicii Cehe), exponat gazduit de Muzeul Municipal Praga. Cine a fost realiza´ torul machetei? Antonın Langweil, care a lucrat ˆ ˘ ˆ ˆ la proiect 11 ani — din 1826 pana ın 1837, cand ˘ s-a stins din via ¸ta. Ce l-a determinat pe ˘ ˆ ˘ Langweil sa ınceapa lucrul la un proˆ iect atat de dificil? ˘ ˆ Langweil a vazut lumina zilei ın ˆ anul 1791 ın orasul Postoloprty, ¸ aflat pe teritoriul actualei Republici Cehe. A studiat litografia la Academia de Arte din Viena (Ausˆ tria), deschizand apoi primul atelier litografic din Praga. Totusi, din cauza ˘ ˆ¸ lipsei lui de experien ¸ta ın plan comer´

ˆ ˆ cial, afacerea sa a esuat.

In 1826, ın timp ce vizi¸ ˆ ˘ ta o expozi ¸tie ın Praga, a remarcat o macheta de ˘ ipsos a Parisului. Inspirat de cele vazute, Lang˘ ˆ ˘ weil s-a hotarat sa creeze o reprezentare a Pra˘ ˘ gai, folosind ca materie prima carton si¸ pu ¸tin lemn.ˆ In prima parte a proiectului, Langweil a peˆ ˆ trecut ca ¸tiva ani notand cu aten ¸tie detalii ale orasului.

A luat la picior fieca˘¸ ˘ ˆ re strada, facand schi ¸te care indicau ˘ ˘ ˘ pozi ¸tia exacta a cladirilor, a bancilor din parc, a magaziilor, a statui˘ lor si¸ a copacilor. Ochiului sau ˘ atent nu i-au scapat niciun butoi de ˘ pe strada, niciun geam spart, nicio ˘ ˘ scara proptita de ˆ vreun zid si¸ nicio ˘ ˘ stiva de lemne. In cele din urma, arˆ ˘ tistul a ınceput munca propriu-zisa la

Antonın Langweil

Macheta˘ orasului Praga ¸ realizata de Langweil /

Vedere de aproape a ) machetei lui Langweil 10

˘ Trezi ¸ti-va! februarie 2012

´ ´ ´ ´ Pagina 10, Langweil: S laskavym svolen ım Narodn ıho muzea v Praze; ´ ´ ´ paginile 10 si¸ 11, fotografiile: S laskav ym svolen ım Muzea hlavn ıho mesta Prahy

ˆ UN ORAS¸ DE HARTIE UNIC U

˘ ¸tie permanenta din cadrul Lapidariului Muzeului Na ¸tional“.

O atractie ¸ pentru istorici ˆ Orasul hartie al lui Langweil este un expo¸ de ˆ ˘ ˘ ˆ nat foarte ındragit. Masurand 5,76 m lungime si¸ ˘ ˆ ˆ 3,24 m la ¸time, acesta este ınchis ermetic ıntr-o ˘ vitrina si¸ este iluminat permanent din interior. ˆ ˆ ˆ ˘ Orasul ¸ pare atat de real, ıncat ui ¸ti ca privesti ¸ o reproducere! Langweil a realizat cele peste 2000 ˘ ˆ ˘ ˘ de cladiri ın miniatura cu o minu ¸tiozitate iesit ¸ a din comun, iar aceasta deoarece ¸tinuse o eviden˘ ˘ ˘ ¸ta exacta a tuturor proprieta ¸tilor. ˘ Din orasul nici felinarele, rigo¸ sau nu ˘lipsesc ˆ lele sau piatra cubica. In plus, autorul a reproˆ ˘ dus cu fidelitate pana si¸ bisericile cu vitraliile ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ lor, ˆ fara sa-i scape nici cea mai mica placa spar˘ ˆ ˘ ta. In locurile ın care tencuiala cazuse de pe pe˘ ˆ ˘ ˘ re ¸tii cladirilor, macheta lui ınfa ¸tiseaz a zidurile de ˘ ˘ ˘ ˘¸ ˆ caramida. Langweil nu a uitat sa adauge nici raul ˆ Vltava, care ısi¸ croieste drumul sinuos prin ¸ Praga. ˆ ˆ In prezent, macheta de hartie a lui Langweil ˆ nu este doar un exponat interesant ıntr-un muzeu, ci constituie si¸ un punct de atrac ¸tie pentru ˘ ˘ iubitorii de arta si¸ pentru istoricii care vor sa stie ¸ cum s-a schimbat Praga de-a lungul vremii. Biˆ ˘ ˘ ˆ neın ¸teles, unele zone ale orasului au capatat, ın ¸ ˘ urma reconstruc ¸tiilor sau a renovarilor, o cu to˘ ˆ ˘ ˘ tul alta ınfa ¸tisare cu seama cartierul ¸ ˘ — mai ˘ evreiesc si¸ o zona numita Orasul ¸ Vechi. Cu ajutorul tehnologiei moderne, macheta lui Langweil ˆ are acum si¸ un echivalent electronic ın format ˆ ˘ ˘ 3D, vizitatorii avand astfel posibilitatea sa faca ˘ un ˆ tur virtual al Pragai anului 1837.

In aprilie 1837, Langweil, aflat pe patul de su˘ ˘ ˘ ˘ ferin ¸ta, a cerut ca macheta sa-i fie gazduita de ˆ ˘ Muzeul Patriei de atunci, ınsa cererea sa a fost ˘ ˆ ˘ ˘ respinsa. Cat de dezamagit trebuie sa fi fost ar˘ ˆ tistul! Imagina ¸ti-va totusi¸ ce sentimente ar ıncer˘ ˘ ca el astazi daca ar vizita muzeul sau ar face o ˘ ˘ ˆ ˘ plimbare virtuala prin batranul sau oras!¸ Cu si˘ ˘ guran ¸ta ar sim ¸ti ca eforturile lui asidue n-au fost ˆ ın zadar!

˘ ˘ 1. Taurul pentru jertfa. 2. Faina. 3. Urciorul cu vin.

4. 4 200. 5. B.

˘ ˆ ˘ RASPUNSURILE LA INTREBARILE DE LA P. 30 SI ¸ 31

˘ ˆ ˘ macheta, realizand-o la o scara de 1:480. Pentru a-si¸ suplimenta veniturile modeste, a creat si¸ mo˘ deleˆ dupa casele unor nobili. ˆ ˘ In 1837, Langweil s-a ımbolnavit de tuberculo˘ ˆ ˘ za, iar ın luna iulie a aceluia ¸si an a fost rapus de ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ aceasta boala nemiloasa, lasand ın urma o so ¸tie ˆ ¸si cinci fiice. Trei ani mai tarziu, macheta sa ¸si-a ˘ ˘ ˘ ˆ gasit o noua locuin ¸ta: Muzeul Patriei, ın prezent numit Muzeul Naˆ ¸tional. Cum ¸si-a croit ea druˆ ˘ mul pana acolo? In 1840, so ¸tia lui Langweil i-a ˆ ˆ ˘ vandut macheta ımparatului Ferdinand I, care a ˘ ˘ donat-o apoi cu draga inima muzeului. Lucrarea ˆ ˘ a ajuns la destina ¸tie ın noua cutii. Ulterior, un ˘ ˆ purtator de cuvant al Muzeului Ora ¸sului Praga, ˆ ˘ ˆ unde se afla ın prezent macheta, a declarat: „In ˘ secolul al XIX-lea, macheta realizat a de Langweil ˆ ˘ a fost expusa doar ocazional. In 1891, a fost unul dintre exponatele prezente la Expozi ¸tia Provin˘ ˘ ˘ ciala Jubiliara, cu acea ocazie fiind supus ˆ a unor ˘ ˆ lucrari de restaurare costisitoare. . . . Incepand cu anul 1905, macheta face parte dintr-o expozi-

POTRIVIT BIBLIEI

Cum ar trebui ˘ ˘ sa ne rugam?

AMENII au privilegiul extraordinar de a se adresa Dumnezeului Atotputernic si¸ de a-i ˆ ˘ ˘ ˆ ımpartasi¸ cele mai profunde ganduri. Totusi, ˘ ˘ ˆ¸ mul ¸ti nu stiu cum sa se roage. Al ¸tii vor sa-si¸ ım¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ bunata ¸teasca rugaciunile. Pana si¸ pe unii dintre primii continuatori ai lui Isus Cristos i-a intereˆ ˘ ˘ sat modul ın care trebuiau sa se roage. Iata ce ˆ i-a spus lui Isus un discipol: „Doamne, ınva˘ ˘ ˘ ˘ ¸ta-ne cum sa ne rugam“ (Luca˘ 11:1). Drept raspuns, Isus a prezentat o rugaciune-model, cu˘ ˘ ˘ noscuta sub numele de „Tatal nostru“. Aceasta ˘ ˆ ˘ ˆ rugaciune, pe cat de simpla, pe atat de frumoa˘ ˘ ˘ ˘ sa, ne ajuta nu numai sa ne adresam lui Dumˆ ˆ ˘ ˘ ˆ nezeu ıntr-un mod care ıi este placut, ci si¸ sa ın¸telegem mesajul principal al Bibliei. ˘ Rugaciunea-model ˘ ˘ ˘ Isus a spus: „Voi asa ¸ ˘ sa va rugat¸ i: «Tatal˘ nos-˘ ˆ tru care esti sa fie sfint¸ it numele tau. Sa ¸ ın˘ ceruri, ˘ ˘ ˘ ˆ vina regatul tau. Sa se faca voint¸ a ta, precum ın ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ cer, asa si pe pamant. Da-ne astazi painea noas˘ ¸ ¸ ˘ tra pentru ziua de azi si¸ iarta-ne datoriile, asa ¸ cum si¸ noi le-am iertat datornicilor nostri.

Si nu ne ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ duce ın ispita, ci elibereaza-ne de cel rau».“ (Matei 6:9–13). ˘ ˘ ˘ Sa remarcam cuvintele lui Isus: „Voi asa ¸ sa ˘ ˘ ˘ va ruga ¸ti“. Ce a vrut el sa spuna? Isus nu a do˘ ˘ ˆ rit ca discipolii sai sa ınve ¸te pe de rost aceste ˘ ˆ cuvinte si¸ apoi sa le repete la nesfarsit; ¸ el tocmai descurajase acest lucru (Matei 6:7). Dim˘ ˘ ˘ ˘ potriva, rugaciunea lui arata care trebuie sa ne ˘ ˘ fie priorita ¸tile: ceea ce Dumnezeu considera im˘ ˆ portant, nu noi. Ca sa ın ¸telegem care sunt aces˘ ˘ ˘ te priorita ¸ti, trebuie sa patrundem sensul cuvin˘ ˘ ˆ telor lui Isus. Asadar, sa examinam pe rand ˘ ¸ ideile din rugaciunea-model. ˘ ˘ O analiza a rugaciunii-model

O

˘ ˆ ˘ „Tatal nostru care e ¸sti ın ceruri, sa fie sfin ¸tit ˆ ˘ numele tau.“ Isus i s-a adresat ın mod potrivit 12

˘ Trezi ¸ti-va! februarie 2012

˘ ˆ lui Dumnezeu folosind apelativul „Tata“, ıntruˆ ˘ ˘ cat, asemenea unui tata uman plin de bunatate, ˘ ˘ El manifesta iubire si¸ grija. Dumnezeu are si¸ un nume, Iehova, care nu trebuie confundat cu numeroasele lui titluri precum Atotputernic, Dumnezeu si¸ Domn (Psalmul 83:18).1 Dar de ce ˘ ˆ trebuie sfin ¸tit, sau facut sfant, numele lui Dumˆ nezeu, nume strans legat de reputa ¸tia sa? Deoa˘ rece a fost dezonorat si¸ defaimat. ˆ ˆ Unii oameni ıl ınvinuiesc pe Dumnezeu penˆ ˆ tru suferin ¸tele lor, cand, ın realitate, cauza acestora este probabil factorul uman sau chiar ˆ prezen ¸ta lor ın locul nepotrivit la momentul nepotrivit (Proverbele 19:3; Eclesiastul 9:11). Al ¸tii ˘ ˘ ˘ considera ca Dumnezeu este cel ce provoaca ˘ ˘ dezastrele naturale. Totusi, ¸ Biblia arata ca el „nu ˆ ˆ poate fi ıncercat cu lucruri rele si¸ . . . nu ıncear˘ ˘ ca pe nimeni“ (Iacov 1:13). Multe religii sus ¸tin ca ˆ ˘ Dumnezeu ıi pedepseste ¸ pe cei rai chinuindu-i ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ vesnic ın focul iadului, ınva ¸tatura ce-l jigneste ¸ ¸ profund pe Dumnezeul iubirii (Ieremia 19:5; ˘ 1 Ioan 4:8). Potrivit cu Romani 6:23, „plata pacatului este moartea“, nicidecum chinul vesnic!2 ¸ ˘ ˘ ˘ „Sa vina regatul tau.“ Regatul lui Dumnezeu este un guvern ceresc, Regele fiind chiar Isus ˆ ˆ Cristos, care va prelua ın curand controlul deˆ ˘ ˆ ˘ plin asupra ıntregului pamant. Lui „i s-a dat staˆ ˘ ˆ panire, demnitate si¸ un regat“, se afirma ın Daˆ niel 7:14. Regatul lui Dumnezeu ‘va veni’ ın ˆ ˆ momentul ın care va interveni ın problemele omenirii, zdrobind toate guvernele care i se ˆ ˘ opun si¸ preluand complet controlul asupra paˆ mantului (Daniel 2:44). ˆ ˆ ˆ ˘ 1 In textul original al Bibliei — redactat ın principal ın ebraica ¸si ˘ ˘ greaca —, numele divin aparea de circa 7000 de ori. Din nefericire ˆ ˘ ˆ ˆ ınsa, multe versiuni moderne folosesc ın locul numelui sfant al lui Dumnezeu titlurile sale. ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ 2 Mor ¸tii nu continua sa traiasca sub o alta forma, ci ‘dorm’, adi˘ ˆ ˆ ca „nu sunt con ¸stien ¸ti de nimic“, avand perspectiva de a fi ınvia ¸ti (Ioan 5:28, 29; 11:11–13; Eclesiastul 9:5).

˘ ˘ ˘ ˆ cie, nici boga ¸tie. Sa mananc hrana de care am nevoie“. ˘ „Iarta-ne datoriile, a ¸sa cum ¸si noi le-am ierˆ tat datornicilor no ¸stri.“ Cuvantul „datorii“ se re-

˘ ˘ ˆ ˘ fera aici la „pacate“.1 Cu to ¸tii ıi datoram lui ˆ ˘ Dumnezeu ascultare. Cand nu ascultam de el, ˘ ˘ ˆ cu alte cuvinte pacatuim ımpotriva ˆ ˘ lui, e ca si¸ ˘ cum am ajunge sa-i fim datori. Insa Iehova este ˘ ˆ ˆ dispus sa ne ierte datoriile cand si¸ noi ıi ier˘ ˘ tam cu bunatate pe cei ce ne gresesc (Matei ¸ 18:21–35). ˆ ˘ ˘ „Nu ne duce ın ispita, ci elibereaza-ne de cel ˘ ˘ rau.“ „Cel rau“ este Satan ˆ Diavolul, numit si¸ „Is-

˘ ˘ ˘ ˘ Rugaciunea-model va poate ajuta sa va ˘ stabili ¸ti priorita ¸tile: ceea ce Dumnezeu ˘ considera important, nu voi

˘ ˘ ˆ „Sa se faca voin ¸ta ta, precum ın cer, a ¸sa ¸si ˘ ˆ pe pamant.“ Sub domnia Regatului, omenirea

se va supune voin ¸tei lui Dumnezeu. Ca urmare, ˘ ˆ ˘ pe pamant va domni pacea autentica si¸ to ¸ti oaˆ menii se vor ınchina lui Dumnezeu conform voin ¸tei sale. Nu vor mai exista elemente politi˘ ce dezbinatoare si¸ nici religia falsa. Figurativ vorbind, „cortul lui Dumnezeu“ va fi „cu oame˘ ˆ nii“, asa ¸ cum se arata ˘ ın Revela ¸tia 21:3, 4. „El va sterge orice lacrima din ochii lor si¸ moartea ¸ ˘ nu va mai fi. Nici jale, nici strigat, nici durere ˘ nu vor mai fi. Lucrurile de odinioara au trecut.“ ˘ ˘ ˆ ˘ „Da-ne astazi painea noastra pentru ziua de ˘ ˆ ˆ azi.“ Dupa ce a acordat ıntaietate numelui lui

˘ ˆ Dumnezeu si¸ Regatului sau, Isus a men ¸tionat ın ˘ ˘ rugaciune si¸ necesita ¸tile noastre fizice. Cuvinte˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ le sale arata ca nu trebuie sa cautam sa ob ¸tinem ˆ mai mult decat ne este necesar „pentru ziua de ˘ ˘ ˘ azi“. Dimpotriva, trebuie sa dam ascultare sfa˘ ˘ tului din Proverbele 30:8: „Nu-mi da nici sara-

ˆ ˘ pititorul“ (Matei 4:3). Intrucat carnea noastra ˘ ˘ imperfecta este slaba, avem nevoie de ajutorul ˘ lui Dumnezeu ca sa le ¸tinem piept lui Satan si¸ agen ¸tilor lui umani (Marcu 14:38). ˘ ˘ ˘ Cu siguran ¸ta, rugaciunea-model a lui Isus va ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ poate ajuta sa va ımbunata ¸ti ¸ti rugaciunile. Poa˘ ˘ ˘ ˆ te ca va trebui sa face ¸ti unele modificari ın ce ˘ ˆ priveste a Dar cum scoate ın eviden¸ priorit ˘ ˘ ˘ ¸tile. a rug aciune mesajul fundamental al Bi¸ta aceast ˆ bliei? In armonie cu cele spuse de Isus, tema ˘ principala a Bibliei este sfin ¸tirea numelui divin, ˆ ˘ ˘ ˘ ınlaturarea rauta ¸tii si¸ instaurarea, prin interme˘ diul Regatului lui Dumnezeu, a unei guvernari ˆ ˘ ˆ care va asigura pacea pe ıntregul pamant. ˆ ˘ ˘ Intr-adevar, rugaciunea-model a lui Isus con ¸tine numeroase nestemate spirituale! ˘ 1 Vezi Luca 11:4, unde apare chiar termenul „pacate“.

ˆ ˘ V-ATI ¸ INTREBAT VREODATA?

˘ ˘ ˘ Ce a vrut sa spuna Isus prin cuvintele ˘ ˘ (Matei 6:9) „voi asa ¸ sa va rugati“? ¸ ˆ ˘ ˘ In principiu, ce lucruri trebuie sa ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ mention ¸ am mai ıntai ın rugaciune?

(Matei 6:9, 10)

˘ Care sunt „datoriile“ noastre si¸ de ce ˘ ˘ ˘ ˘ trebuie sa-i iertam pe cei ce pacatuiesc ˆ ˘ ımpotriva noastra? (Matei 6:12) ˘ Trezi ¸ti-va! februarie 2012

13

ˆ SFATURI INTELEPTE ¸ PENTRU OCHIUL FIGURATIV ˘ ˘ ˘ ˘ Ochiul uman este o adevarata capodopera nu doar datori˘ ˘ ˘ ta frumuse tii sale extraordina¸ lui, ci si¸ datorita capacitatilor ¸ ˆ ˘ re. In cartea Visual Impact, Visual Teaching se spune ca „40% din toate fibrele nervoase conectate la creier sunt legate de ˘ ˘ retina“, un tesut subtire, complex, care captuse ¸ ¸ ¸ ste ¸ partea in˘ terioara a ochiului. ˘ Isus Cristos a numit pe buna dreptate ochiul „lampa corpuˆ ˘ ˘ ˘ ˘ lui“. Explicand ce a vrut sa spuna, el a adaugat: „Daca ochiul ˘ tau este simplu [sincer, focalizat pe ceea ce este bine], tot cor˘ ˘ ˘ ˘ pul tau va fi luminos, dar, daca ochiul tau este rau, tot corpul ˘ ˆ tau va fi ıntunecos“ (Matei 6:22, 23). Prin aceste cuvinte, Isus ˆ ˘ a scos ın evident¸ a capacitatea ochiului figurativ de a ne inˆ ˆ fluenta Gandurile poziti¸ gandurile, sentimentele si¸ actiunile. ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ve ne ilumineaza viata, ¸ pe cand cele negative ne-o ıntuneca. ˘ ˘ ˆ Sa luam ın considerare, de exemplu, cuvintele lui Isus din ˆ ˆ Matei 5:28, 29: „Cine priveste ¸ insistent o femeie ın asa ¸ fel ınˆ ˘ ˆ cat s-o pofteasca a si¸ comis adulter cu ea ın inima lui. Ast˘ ˘ ˘ fel, daca ochiul tau drept te face sa te poticnesti, ¸ scoate-l si¸ ˘ ˆ ˘ ˘ arunca-l de la tine [ın sens figurat]“. Ce a vrut sa spuna Isus? ˘ ˘ Cel ce permite ca ochii lui sa priveasca cu pasiune pe cineva ˘ ˘ ˆ poate ajunge sa nutreasca dorinte care ıl vor determi¸ gresite, ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ na, cand i se va ivi ocazia, sa comita acte imorale, pierzand ˘ favoarea divina (Iacov 1:14, 15). ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Cu sigurant¸ a, este mult mai bine sa manifestam stapani˘ re de sine, chiar daca acest lucru ar putea fi la fel de greu ˘ ˘ precum scoaterea unui ochi. La urma urmei, merita oare sa ˘ ˆ ne sacrificam perspectiva vietii pentru cateva momen¸ vesnice ¸ ˘ ˘ te de placere sexuala? ˆ ˘ ˆ Lucrurile spre care ne ındreptam ochii pot alimenta ın noi ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ si¸ lacomia. Biblia ne avertizeaza ın legatura cu „dorinta ¸ ochi˘ lor . . . [care] nu provine de la Tatal, ci provine din lume. Si ¸ lumea trece si¸ dorinta ¸ ei la fel, dar cine face vointa ¸ lui Dumne˘ ˆ zeu ramane pentru totdeauna“ (1 Ioan 2:16, 17). ˘ ˆ ˘ Este oare Biblia exagerat de restrictiva? In niciun caz! Daca ˆ ˘ nesocotim normele ei, nu facem altceva decat sa ne expu˘ nem problemelor si¸ sa ajungem nefericiti¸ (Galateni 6:7, 8). ˆ ˆ Dand ascultare Cuvantului lui Dumnezeu, inclusiv sfaturilor ˆ ˘ ˘ sale ıntelepte pentru ochiul figurativ, vom gasi adevarata fe¸ ˆ ricire. Isus a spus: „Fericiti¸ sunt cei care aud cuvantul lui Dumˆ ˘ nezeu si¸ ıl respecta!“ (Luca 11:28). Dar lucru si¸ mai impor˘ tant, acestia au perspectiva de a trai pentru totdeauna pe ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ pamant. Cei care permit ınsa ca ochiul figurativ sa le fie imoˆ ral sau lacom ısi¸ pierd nu doar fericirea, ci si¸ viata. ¸ 14

˘ Trezi ¸ti-va! februarie 2012

„GLORIA“ STELELOR

A

˘ ˆ ˘ Atmosfera Pamantului da culoare Soarelui ˆ ˆ ˘ Intrucat ac ¸tioneaza asemenea unui filtru, at˘ ˆ ˘ ˆ mosfera Pamantului influen ¸teaza modul ın care ˆ vedem Soarele ın diferite momente ale zilei. De ˘ ˆ exemplu, la amiaza,ˆ Soarele este ın general de un ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ galben stralucitor. Insa cand rasare ori cand apuˆ ˘ ne, momente ın care se afla foarte aproape de li˘ nia orizontului, el poate parea portocaliu sau chiar ˘ ˘ ro ¸su. Aceasta varia ¸tie a culorii se datoreaza mole˘ culelor de gaz, vaporilor de apa ¸si diverselor par˘ ˆ ticule microscopice din atmosfera Pamantului.

˘ ˆ ˘ Datorita compozi ¸tiei sale, atmosfera ımpra ¸stie ˘ ˘ ˘ ˆ lumina solara albastra ¸si cea violeta, rezultatul ın zilele senine fiind un splendid cer albastru. Oda˘ ˘ ˘ ta ce componenta albastra ¸si cea violeta au fost eliminate din spectrul vizibil al Soarelui, lumina ˘ ˆ ce cade perpendicular pe suprafa ¸ta Pamantului la ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ amiaza este preponderent galbena. Cand ınsa Soarele se apropie mult de linia orizontului, ra˘ dia ¸tiile solare formeaza un unghi ascu ¸tit cu ˘ ˆ ˆ suprafa ¸ta Pamantului, parcurgand prin atmosfe˘ ˆ ˘ ˘ ra pana la noi o distan ¸ta mai mare. Astfel, este ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ımpra ¸stiata ¸si mai multa lumina dinˆ domeniul al˘ bastru ¸si cel verde al spectrului. In consecin ¸ta, ˘ ˆ cand apune, Soarele impresioneaza prin culoarea-i de un ro ¸su aprins.

Cerul noptii ¸ — plin de culoare?

ˆ Modul ın care vedem cerul noaptea este influen ¸tat considerabil de sensibilitatea ochilor ˘ no ¸stri. Ochiul uman percepe lumina prin doua ti˘ puri de senzori: celule sub forma de conuri ¸si ce˘ lule sub forma de bastona ¸se. Conurile disting cuˆ ˘ loarea, dar ın condi ¸tii de luminozitate slaba, ele ˆ ˆ nu- ¸si mai ındeplinesc func ¸tia. Bastona ¸sele ın ˘ Trezi ¸ti-va! februarie 2012

15

& NASA, ESA, and the Hubble Heritage (STScI/AURA) -ESA/Hubble Collaboration

˘ ˆ ˘ ˆ TI a bolta ınstelata ıntr-o ¸ contemplat vreodat ˘ ˆ noapte senina? In timp ce privea ¸ti puzderia ˘ de stele, probabil a ¸ti remarcat ca punctele lumi˘ ˆ ˘ noase ce licareau pe cer variau ın stralucire ¸si cuˆ ˘ loare. „O stea se deosebe ¸ste ın glorie de alta stea“, ˘ ˘ afirma pe buna dreptate Biblia (1 Corinteni 15:41). ˆ ˆ De ce se deosebesc stelele ın „glorie“, sau ın ˘ ˘ stralucire? De ce, de pilda, unele par albe, iar al˘ ˘ ˘ tele albastrii, galbui sau ro ¸siatice? Si ¸ de ce licarescˆ ele?

In miezul stelelor, „reactoare“ nucleare imense ˘ ˘ ˘ genereaza uria ¸se cantita ¸ti de energie. Aceasta energie ajunge la straturile externe ale stelei, de ˘ ˆ ˆ unde este emisa ın spa ¸tiu, ın mare parte sub forma luminii vizibile ¸si a radia ¸tiilor infraro ¸sii. A ¸ti ˆ ˘ putea fi surprin ¸si afland ca stelele fierbin ¸ti sunt ˆ albastre, pe cand cele reci sunt ro ¸sii. De ce aceas˘ ˘ ta diferen ¸ta de culoare? ˘ Lumina poate fi considerata un flux de parti˘ cule, numite fotoni, care se comporta ca unde de ˘ ˘ energie. Stelele a caror temperatura este mai mare emit fotoni cu energie mai mare, dar cu lun˘ ˆ ˘ gimi de unda mai mici, aflˆandu-se astfel la capatul albastru al spectrului. In schimb, stelele mai ˘ ˘ reci genereaza fotoni cu energie mai mica, afla ¸ti ˘ spre capatul ro ¸su al spectrului. Soarele, steaua ˘ Sistemului nostru Solar, se afla undeva pe la mijˆ ˆ loc, ıntrucat emite o cantitate mai mare de lumi˘ na din por ¸tiunea verde spre galbenˆ a spectrului. ˆ A ¸sadar, de ce nu pare el verzui? Intrucat emite ˘ ˘ ˘ multa lumina cu lungimi de unda ¸si din domeniul ˆ vizibil al spectrului, Soarele pare alb cand este privit din spa ¸tiu.

Steaua V838 Monocerotis

ˆ acestea, modul ın care le vedem poate fi afectat ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ıntr-o anumita masura de atmosfera. Problema ˆ ˘ ˘ ınsa a fost solu ¸tionata de Telescopul Spa ¸tial Hub˘ ˆ ˘ ˆ ble (TSH), care orbiteaza ın jurul Pamantului. ˘ Capodopera a tehnologiei, TSH poate detecta corpuri cere ¸sti cu o luminozitate de zece miliar˘ ˆ de de ori mai mica decat a celor mai pu ¸tin luminoase stele ce pot fi observate cu ochiul liber!

Drept urmare, cu ajutorul acestui telescop au fost observate corpuri cere ¸sti, galaxii ¸si nebuloase ˆ ˘ (nori de gaz ¸si praf interstelar) foarte ındeparta˘ te. Imaginile ob ¸tinute sunt cu adevarat uluitoare! ˆ In prezent, telescoapele terestre fac concuren˘ ˘ ˆ ¸ta telescopului Hubble, chiar depa ¸sindu-l ın une-

˘ DE CE LICARESC STELELE? ˘ ˘ ˘ ˘ Stelele licaresc, adica par sa-si¸ modifice usor ¸ pozitia ¸ si¸ stralucirea, din cau˘ ˘ ˘ za turbulentelor atmosferice. Imaginati-v ¸ ¸ a ca va uitati¸ la niste ¸ luminite ¸ pe funˆ ˆ ˘ ˆ dul unei piscine. Ce se ıntampla cand suprafata Lumini¸ apei se unduieste? ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ tele licaresc. Asa ¸ ¸ se ıntampla si¸ cu stelele. Luminile mai puternice ınsa sunt ˘ mai putin ¸ perturbate. Lumina emisa de planete este asemenea acestor lu˘ ˘ ˆ mini mai puternice, dar nu pentru ca planetele depasesc ın dimensiune ste¸ ˘ ˘ ˆ lele, ci pentru ca sunt mult mai aproape de Pamant si, ¸ astfel, par mai mari.

16

˘ Trezi ¸ti-va! februarie 2012

V838: NASA, ESA, and H. Bond (STScI); Arp 273: NASA, ESA, and the Hubble Heritage Team (STScI/AURA)

˘ schimb, de ¸si nu sesizeaza culorile, sunt fotorecepˆ tori extrem de eficien ¸ti. De fapt, ın condi ¸tii optime, un bastona ¸s poate fi excitat de un singur foton! Totu ¸si, bastona ¸sele sunt mai sensibile la ˘ lungimile de unda mai scurte ale luminii, de la ca˘ ˆ patul albastru al spectrului. Ca urmare, cand pri˘ vim cu ochiul liber stele a caror intensitate lumi˘ ˘ noasa este slaba le vom vedea doar pe cele ˘ ˘ albastre, nu ¸si pe cele ro ¸sii, chiar daca ele stralucesc la fel. Din fericire, avem la dispozi ¸tie ¸si alte ˆ ˘ sisteme optice pentru a admira bolta ınstelata! ˘ ˘ Binoclurile ¸si telescoapele ne ajuta sa obser˘ ˘ vam obiecte cere ¸sti cu o luminozitate slaba, precum stele, galaxii, comete ¸si nebuloase. Cu toate

ˆ Galaxii ın proces de coliziune Arp 273

˘ REPREZINTA CULORILE DIN IMAGINI REALITATEA? le privin ¸te. Astronomii pot ob ¸tine cu noile telescoape imagini cu o rezolu ¸tie mai mare — cu o mai ˆ mare claritate a detaliilor — decat a celor ob ¸tinuˆ ˆ te cu TSH, ıntrucat aceste instrumente sunt dotate cu sisteme ingenioase de corectare a efectelor atmosferei. Un exemplu este telescopul Keck I, ˘ ˘ care se numara printre cele mai mari telescoape ˘ optice din lume ¸si care se afla la Observatorul W. M. Keck de pe insula Hawaii. Cu ajutorul acestui telescop, astronomul Peter Tuthill de la Universitatea din Sydney (Australia) a descoperit nori de praf, degaja ¸ti de sisteme stelare binare ˘ ˘ ˘ ˘ din constela ¸tia Sagetator, care, vazuta cu ochiul ˘ liber, pare situata aproape de centrul galaxiei noastre, Calea Lactee. ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ Pe masura ce ı ¸si adancesc privirile ın spa ¸tiu, ˘ astronomii descopera tot mai multe stele ¸si galaˆ ˘ ˆ xii. Cate sa existe oare ın imensitatea Universu˘ ˘ lui? Daca pentru noi numarul lor este o necunos˘ cuta, pentru Creatorul nostru, Iehova Dumnezeu, ˆ ˆ lucrurile sunt cat se poate de clare. In Psalmul ˘ 147:4 se spune: „[El] socote ¸ste numarul stelelor, ˘ pe toate le cheama pe nume“. ˘ ˆ Profetul Isaia a facut si¸ el cateva afirma ¸tii ase˘ ˘ manatoare. De fapt, el a precizat cu o exactitate ˘ ˘ ˘ stiin ¸ ¸tifica remarcabila ca Universul este produ˘ sul infinitei energii a lui Dumnezeu. „Ridica ¸ti-va ochii si¸ privi ¸ti!“, a scris Isaia. „Cine a creat ˘ ˘ ˘ aceste lucruri? Este Cel ce face sa iasa, dupa ˘ ˘ numar, armata lor. El le cheama pe toate pe ˘ nume. Datorita marii lui energii dinamice si¸ pu˘ terii sale nemarginite, niciuna nu lipseste.“ ¸ (Isaia 40:26) ˘ Cum a ¸stiut Isaia, care a trait acum circa 2700 ˘ de ani, ca Universul este produsul infinitei ener˘ gii a lui Dumnezeu? Cu siguran ¸ta, aceasta nu a ˘ fost concluzia propriilor cercetari. El a scris ceea ˘ ce Iehova l-a inspirat sa scrie (2 Timotei 3:16).

Prin urmare, Isaia, ca de altfel to ¸ti ceilal ¸ti scrii˘ tori ai Bibliei, a facut ce niciun manual de ¸stiin˘ ˘ ˘ ˘ ¸ta ¸si niciun telescop nu pot sa faca: a dezvaluit ˆ ˆ ˆ cine este Cel care a ınve ¸smantat stelele ın frumuse ¸te ¸si glorie.

J. Hester and P. Scowen (AZ State Univ.), NASA )

Gratie Spatial ¸ Telescopului ¸ ˘ Hubble (TSH) ati¸ vazut probabil imagini ale unor galaxii, nebuˆ loase si¸ stele ın culori uluitoare. ˘ Dar reprezinta aceste culori realitatea? De fapt, imaginile sunt recompuse, fiind un melanj de ˘ ˘ stiin t¸ a si¸ arta. Desi¸ sunt mono¸ Imagine ˘ cromatice, imaginile primite de monocromatica la TSH sunt realizate cu filtre de culoare. Cu ajutorul tehnologiei moderne si¸ al unor programe de calculator, astronomii si¸ speˆ ˘ cialistii ¸ ın imagistica ˆ compun imaginile finale.ˆ Uneori, ei reproduc cat mai fidel culorile care, ın opinia lor, sunt culorile naturale ale obiectelor ce˘ ˆ resti.1 Alteori, astronomii realizeaza ın mod deli¸ berat fotografii cu culori false, tocmai pentru a ˆ ˘ ˆ scoate ın evident¸ a anumite detalii, probabil ın vederea unei analize stiin tifice. ¸ ¸ ˆ ˘ 1 Cand privim noaptea printr-un telescop corpuri ceresti ¸ a caror ˘ luminozitate este slaba, vedem doar cu ajutorul bastonaselor.

De ¸ aceea nu putem percepe culorile.

Cu filtru rosu ¸

Cu filtru verde

Cu filtru albastru

˘ Imagine ˘ finala realizata prin compunerea celor trei culori

TINERII ˆ ˘ SE INTREAB A

˘ ˘ Cum pot gasi placere ˆ ın studierea Bibliei?

˘ De ce ar trebui sa studiezi Biblia? ˆ Gandeste-te: ¸

˘ ˘ Biblia te poate ajuta sa gasesti ¸ ˘ ˘ o comoara. Aceasta carte, cea mai ˆ ˘ vanduta carte din lume, ˘ ˘ ˘ te poate pregati pentru o viat¸ a cum nici n-ai visat, ˆ ˘ ˘ ıti¸ poate dezvalui lucruri despre viitor si¸ despre trecut, pe care altminteri nu le-ai putea afla, ˘ ˘ te poate ajuta sa te cunosti ¸ mai˘ bine ˘ ˘ si¸ sa devii o persoana mai buna.1

Taie

˘ TUDIEREA Bibliei necesita eforturi, recompenˆ ˘ ˘ sele ınsa vor fi uriase! ¸ Ai dori sa stii ¸ cum pro˘ ˆ ˘ ˘ cedeaza unii tineri? Taie si¸ ımpatureste ¸ urmatoarea ˘ ˆ ˆ ˘ pagina. Vei avea astfel la ındemana patru pagini din ˆ ˘ care vei ın ¸telege cum depasesc al ¸ti tineri obstacole¸ ˘ ˘ le si¸ cum reusesc ei sa traga foloase maxime din stu¸ dierea Bibliei. ˘ „Biblia cont¸ ine informat¸ ii pentru oricine. Posibilitaˆ t¸ ile de studiu sunt nesfarsite!“ (Valerie2) ¸

S

˘ ˘ 1 Pentru a afla cum te poate ajuta Biblia sa faci toate acestea, te invitam ˘ ˘ ˘ sa iei legatura cu Martorii lui Iehova din localitate, sa scrii la cea mai conve˘ ˘ ˘ nabila adresa de la pagina 5 sau sa accesezi site-ul www.watchtower.org.

2 Unele nume din acest articol au fost schimbate.

18

˘ Trezi ¸ti-va! februarie 2012

ˆ ˘ Impatureste ¸

ˆ Jordan: Cand aleg un subiect care-mi ˆ ˘ place, pot sa studiez mai mult timp. In plus, ˘ am nevoie de liniste.

Nu pot studia daca e ¸ ˆ mult zgomot ın jur.

Daniela: Micile detalii pot conta foarte ˆ mult. Ia-ti¸ cateva pixuri de diverse culori ˘ si¸ un carnetel ¸ frumos sau creeaza-ti¸ un document pe calculator denumit „Studiu personal“.

ˆ ˘ Kaley: Incepe cu putin; a chiar si¸ ¸ studiaz ˘ numai cinci minute, daca nu poti¸ mai mult, ˘ ˘ ˆ dar fa-o zilnic. Apoi, aloca studiului din ce ın ce 10 minute, 15 minute. . . ˆ mai mult timp: ˘ ˘ In cele din urma, vei vedea ca-ti¸ place!

˘ Zachary: Nu studia doar ceea ce studiaza ˘ ˘ parintii tai sau altii. ¸ ˆ Studiul devine cu ˘¸ adevarat personal cand cercetezi ceva ce ˘ tu doresti ¸ sa afli.

SFATURI DE LA ALTI¸ TINERI

TAIE DE-A LUNGUL LINIEI PUNCTATE

˘ ˆ ˆ ˘ ˆ „Nu ma ıncanta ıntotdeauna ˆ ˘ ˘ ˘ gandul ca trebuie sa stau o ora ˘ si¸ sa studiez.“ (Lena)

Ai nevoie de:

˘ ˘ ˘ Ca sa-ti¸ placa sa studiezi ˘ ˘ UN STIMULENT Biblia, trebuie sa raspunzi la ˆ ˆ ıntrebarea: „Ce foloase ımi va ˘ aduce?“. Vrei sa fii prieten cu ˘ ˆ Dumnezeu? Sa ıntelegi mai bine evenimentele ce au loc ¸ ˘ pe glob? Sa-ti¸ cizelezi personalitatea? Biblia te poate ajuta ˘ sa faci toate acestea, ba chiar mai mult! ˘ „Nu privi studiul Bibliei ca pe o munca sau ca pe o ˘ ˘ tema pentru scoal a, ci ca pe o modalitate de a te apropia ¸ ˆ ˘ de cel mai bun Prieten pe care ıl vei avea vreodata, Iehova Dumnezeu!“ (Bethany) ˆ „Cand studiezi e ca si¸ cum ai petrece timp numai cu ˘ ˆ Iehova Dumnezeu. Daca stai ın compania unei persoane ˆ ˘ ˘ doar atunci cand parintii ti, ¸ tai sunt prezen ¸ se poate ˘ ˘ spune oare ca persoana respectiva e prietena ta? Sau a ˘ ˘ parintilor?

Daca studiezi singur, Iehova poate deveni ¸ ˘ prietenul tau.“ (Bianca) ˘ ˘ Nu uita: „Toata Scriptura este inspirata de Dumnezeu ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ si¸ de folos ca sa ınvete, ¸ sa mustre, sa ındrepte ˆ lucrurile, ˘ ˆ ˘ sa disciplineze ın dreptate“ (2 Timotei 3:16). Intr-adevar, ˆ Biblia te poate ajuta ın multe privinte! ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ „Incerc sa ma concentrez asupra foloaselor. Daca am ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ de facut ımbunatatiri ¸ ıntr-un anumit ˘aspect, ma folosesc de studiu pentru a afla ce trebuie sa fac concret, iar apoi trec la actiune.“ (Max) ¸ ˆ Gandeste-te: ¸ Ce te poate stimula pe ˘ tine sa studiezi Biblia?

ˆ ITI ¸ LIPSESTE ¸ MOTIVATIA ¸

Problema:

˘ CUM SA STUDIEZI BIBLIA

ˆ ˘ IMPATURESTE ¸

Problema:

TE PLICTISESTI ¸

˘ ˆ „Dupa 10 minute de studiu ıncep ˘ ˘ ˘ sa ma cam satur, dupa 20 de ˆ ˘ minute, ımi vine sa fac altceva, ˘ iar dupa 30 de minute, deja mor ˘ de plictiseala!“ (Allison)

Ai nevoie de: ˘ Indiferent ca e vorba de mateˆ CREATIVITATE rialul pe care ıl studiezi, de modul ˆ ın care studiezi sau de locul unde studiezi, foloseste¸ ti¸ imaginatia. ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ „Fa-ti¸ timp sa gasesti ¸ raspunsuri la ıntrebarile tale. Cand ˘ ˘ studiezi un subiect care te preocupa, ajungi sa ai un sentiment de satisfactie, chiar de bucurie.“ (Richard) ¸ ˆ ˘ ˘ „Cand citesti ¸ despre un eveniment, imagineaza-ti¸ ca esti ¸ acolo, fie ca personaj principal, fie ca simplu spectator, ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ urmarind cum se desfasoar a actiunea.

Incearca sa vezi ¸ ¸ scena cu ochii mintii.“ (Steven) ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ „Fa-ti¸ studiul placut. Mergi ın gradina si¸ ia-ti¸ un pahar cu ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ limonada. Imi place sa ront¸ ai ceva cand studiez. Cui nu-i place?“ (Alexandra) ˘ Nu uita: Plictiseala tine de multe ori de propria optica. ¸ ˆ ˘ Prin urmare, ın loc sa spui „studiul e plictisitor“, spune „eu ˘ ˆ sunt plictisit“. Asuma-ti¸ responsabilitatea pentru modul ın care ˆ privesti ¸ studiul. Astfel, tu vei fi factorul decisiv, iar asta ıti¸ va ˘ da taria de a schimba lucrurile (Proverbele 2:10, 11). ˘ „Studiul personal nu trebuie sa fie plictisitor. Va fi asa ¸ cum ˘ vrei tu sa fie.“ (Vanessa) ˆ Gandeste-te: ¸ ˆ Cum poti¸ fi creativ cand studiezi Biblia?

Problema:

NU AI TIMP

˘ ˘ „Mi-ar placea sa studiez mai mult ˘ din Biblie, dar, pentru ca am un ˆ ˆ ˘ program atat de ıncarcat, mi-e ˘ ˘ foarte greu sa gasesc timp pentru studiu!“ (Maria)

Ai nevoie de: ˘ Pentru a deveni adult ˘ ˆ ˘ PRIORITATI ¸ trebuie sa ınveti¸ ‘sa te asiguri de lucrurile mai importante’ (Filipeni 1:10). ˘ ˆ ˘ ˘ „Mama m-a ajutat sa ınteleg ca nu voi avea niciodata ¸ ˘ suficient de mult timp. Eu trebuia sa-mi fac timp pentru ˘ unele lucruri. Odata ce am cultivat dorinta ¸ de a studia, ˆ am introdus ın programul meu si¸ studiul.“ (Natanya) ˘ ˘ ˆ ˘ „Pe masura ce am crescut, am ınteles ca trebuie ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ sa-mi stabilesc o ora anume pentru studiu si¸ sa ma tin ¸ de program, indiferent de situatie.“ (Yolanda) ¸ ˘ ˆ „Daca acorzi prioritate studiului, nu destinderii, ıti¸ ˘ ˆ ˘ ˆ garantez ca ıti¸ va placea mult mai mult, iar, cand te vei ˘ destinde, nu vei avea deloc sentimente de vinovatie.“ ¸ (Diana) ˘ ˘ ˆ Nu uita: Daca nu-ti¸ stabilesti ¸ prioritati, ¸ vei fi mereu ın ˘ ˘ criza de timp si¸ nu vei reusi¸ sa faci nimic din ce-ti¸ propui. ˘ ˘ Cel mai bine este sa iei initiativa si¸ sa-ti¸ rezervi timp ¸ pentru studiu (Efeseni 5:15, 16). ˘ „Fiind la liceu, e foarte usor ¸ sa-mi ocup timpul cu tot˘ felul de lucruri. Totusi, ¸ o prioritate pentru mine este sa inˆ clud ın programul meu studiul personal al Bibliei.“ (Jordan)

ˆ Gandeste-te: ¸ ˆ Ce planificare ıti¸ poti¸ face pentru a studia Biblia?

OPERA UNUI PROIECTANT?

ˆ Viespea-de-hartie si¸ simtul ¸ ei ingineresc ˆ ˘ ˘ Viespile-de-hartie sunt considerate adevarate genii ale ingineriei. Ce le-a adus acest renume? ˆ ˘ Ganditi-v cum reiese chiar din numele ei, ¸ a: Asa ˆ ¸ ˆ ˆ ˆ viespea-de-hartie ısi¸ construieste cuibul ¸ si¸ ısi¸ ıntretine ¸ ˆ ˘ folosind o hartie speciala, pe care o produce chiar ˘ ea.1 Insecta aduna fibre vegetale si¸ lemnoase uscate ˆ de peste tot, culegandu-le din preajma bustenilor, a ¸ ˆ gardurilor, a stalpilor de telegraf si¸ a materialelor de ˘ ˆ ˘ constructii.

Ea mesteca fibrele bogate ın celuloza ˆ ¸ ˘ care, ın combinatie ¸ cu saliva˘ ei ˆ lipicioasa, cu˘ continut ¸ proteic ridicat, devin o pasta. Cand e aplicata, aceas˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ta se usuca si¸ se ıntareˆ ste, rezultand o hartie usoar a, ¸ ¸ ˘ dar tare si¸ rezistenta. In plus, saliva viespii are pro˘ ˆ ˘ ˘ ˘ prietati¸ unice, care permit hartiei sa absoarba si¸ sa ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ degaje caldura, mentin astfel ın zilele racoroase ¸ ˘ and ˆ temperatura adecvata ın fagurele de puiet. ˘ ˘ ˘ Cu fiecare gurit¸ a de pasta produsa de viespe, cui˘ ˘ ˘ bul capata forma. Rezultatul muncii ei asidue este un ˆ ˆ ˘ ciorchine de celule hexagonale, ınvelite ıntr-o foit¸ a de ˆ ˘ ˘ hartie impermeabila. Forma hexagonala a celulelor ˘ ˘ ˘ da fagurelui rezistent¸ a si¸ eficient¸ a. Viespile care ˘ ˆ ˘ traiesc ın zone mai umede pur si¸ simplu adauga pas˘ ˘ ˘ tei mai multa saliva, cuibul devenind rezistent la apa.

Pentru a-si¸ construi cuibul suspendat, viespile aleg un ˆ ˆ ˘ ˆ loc mai ocrotit, de unde ıl atarna cu fata ¸ ın jos de un ˆ ˆ petiol.

Si de indus¸ ¸ nu˘ ın ultimul rˆ and, spre deosebire ˘ tria producatoare de hartie, care polueaza aerul, apa ˆ si¸ solul, viespile-de-hartie nu aduc daune mediului. ˆ ˘ E lesne de ınteles de ce arhitectii ¸ ¸ si¸ cercetatorii ˘ ˆ ˘ studiaza hartia produsa de viespi. Scopul lor este acela de a realiza materiale de constructii ¸ de calitate ˘ puternice, mai flexibile si¸ biodesuperioara, usoare, ¸ gradabile. ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ Ce credeti? ¸ Este oare ıntamplator ca o insecta cu ˘ ˆ ˆ un creier minuscul stapaneste ¸ arta producerii de hartie si¸ a constructiei ¸ de cuiburi? Sau sunt viespea si¸ simtul ¸ ei ingineresc opera unui Proiectant? ˆ ˆ 1 Mai multe specii de viespi ısi¸ construiesc cuibul din hartie. Celulele ˘ ˘ ˘ din interior slujesc drept camarute ¸ pentru oua, din care se vor dezvolta larvele.

˘ Trezi ¸ti-va! februarie 2012

21

˘ ca din fructul de areca cu pu ¸tin var stins. Varul ˘ declan ¸seaza eliberarea de alcaloizi cu efect stimulant. Pentru a accentua aroma nucii de betel, unii ˘ ˆ consumatori adauga mirodenii, tutun sau ındulcitori. ˘ ˘ Preparatul stimuleaza secre ¸tia de saliva ¸si o co˘ ˆ loreaza ın ro ¸su. Acesta este motivul pentru care ˘ consumatorii scuipa des, uneori chiar din autoveˆ ˘ hicule ın mi ¸scare, spre disperarea trecatorilor.

Mestecarea nucii de betel Un obicei inofensiv? ˘ ˆ ˘ E AFLAM ın sudul Asiei. Un trecator ne ˆ ˆ zambe ¸ste prietenos, dezgolindu- ¸si din ¸tii ınne˘ ˘ ˆ gri ¸ti ¸si gura plina de o saliva de culoarea sange˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ lui. Scuipa apoi pe caldaram, lasand ın urma o ˘ ˘ ˘ pata ro ¸siatica, dezgustatoare. Este un consuma˘ tor de nuca de betel. ˆ ˘ ˆ Din estul Africii, Pakistan ¸si India pana ın Paˆ pua Noua Guinee ¸si Micronezia ¸si ın tot sud-es˘ tul Asiei, exista sute de milioane de consumatori ˆ de betel, ace ¸stia reprezentand circa 10% din ˆ ˘ ˆ popula ¸tia lumii. Aici, unii vanzatori de betel, ınˆ ˘ so ¸ti ¸ti uneori de propriii copii, ı ¸si instaleaza taraˆ ˘ bele ın pie ¸te publice ¸si pe marginea strazilor. Alˆ ˆ ˆ ¸tii ı ¸si pun ın valoare marfa iluminand-o puternic ˆ ˆ ˘ sau aducand fete frumoase, sumar ımbracate. ˆ ˘ La nivel mondial, vanzarile de betel aduc profituri de miliarde de dolari. Dar ce este nuca de ˘ ˆ betel? De ce o mesteca atat de mul ¸ti oameni? ˘ ˘ ˘ Cum le este afectata sanatatea? Care este punctul de vedere biblic cu privire la mestecarea nucii de betel? Si ¸ cum pot renun ¸ta consumatorii la acest obicei?

N

Ce este nuca de betel?

˘ ˆ Ceea ce numim „nuca de betel“ este ın realita˘ te fructul carnos al palmierului areca (betel), o ˘ ˘ ˆ planta tropicala ce cre ¸ste ın insulele Pacificului ˆ ¸si ın sud-estul Asiei. Denumirea „betel“ a fost pre˘ ˘ ˆ luata de la piperul betel, o planta care nu este ın˘ ˘ ˘ rudita cu palmierul areca. Cei ce mesteca nuca ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ de betel ınfa ¸soara ıntr-o frunza de betel o buca ¸ti22

˘ Trezi ¸ti-va! februarie 2012

˘ ˘ Nuca de betel si ¸ sanatatea

ˆ ˘ „Nuca de areca se folose ¸ste ınca din Antichiˆ ˆ ˘ tate ¸si a jucat un rol ınsemnat ın via ¸ta sociala, ˘ ˘ ˘ culturala ¸si religioasa“, precizeaza revista Oral ˘ ˘ Health. „Consumatorii o considera inofensiva ¸si ˘ ˘ chiar sus ¸tin ca mestecarea ei le da o stare de bine ˘ ˘ ˆ ¸si de euforie ¸si o senza ¸tie de caldura ın corp . . . ˆ ˘ ˘ ˘ Dovezile ınsa arata ca nu este nici pe departe in˘ ofensiva.“ De ce? ˆ Cei implica ¸ti ın programe pentru prevenirea ˘ ˘ consumului de droguri sunt de parere ca unul dintre alcaloizii pe care-i con ¸tine nuca de betel poa˘ ˘ ˆ ˘ te da dependen ¸ta. De fapt, unii mesteca pana la ˘ 50 de nuci pe zi! La scurt timp dupa ce o persoa˘ ˘ ˆ ˘ na ıncepe sa consume cu regularitate nuca de be˘ tel apar ¸si consecin ¸tele: din ¸ti pata ¸ti ¸si afec ¸tiuni gingivale. Potrivit revistei Oral Health, mucoasa ˘ ˘ ˘ bucala a consumatorilor invetera ¸ti poate capata ˆ ˆ ın timp o culoare ro ¸sie-maronie, adesea zbarcin˘ ˘ du-se. Alta afec ¸tiune ce poate aparea este fibroza ˘ ˘ ˘ ˘ submucoasa orala, adica „cicatrizarea progresiva, ˘ cronica . . . a mucoasei bucale“. ˘ Mestecarea nucii de betel este asociata ¸si cu o ˘ forma de cancer bucal numit carcinom intrabucal cu celule scuamoase, care se poate instala ¸si

Nuci de areca ˆ ˘ ˆ ınfasurate ın ¸ frunze de betel

ˆ ˘ la nivelul gatului. Inciden ¸ta sporita a cancerului ˆ ˆ ˘ oral ın randul adul ¸tilorˆ din sud-estul Asiei pare sa confirme acest lucru. In regiunea Taiwanului, cirˆ ca 85% dintre cazurile de cancer bucal se ınregis˘ ˆ ˆ ˘ treaza ın randul consumatorilor de nuca de betel. ˆ Mai mult, „rata cancerului bucal ın Taiwan — una ˘ dintre primele zece cauze de deces de pe insula — ˆ a crescut de aproape patru ori ın ultimii 40 de ˘ ani“, precizeaza The China Post. ˘ ˆ Situa ¸tia nu este diferita nici ın alte zone ale lumii. Periodicul Papua New Guinea Post-Courier ˘ afirma: „Potrivit cu PNG Medical Society, nuca ˆ ˘ de betel, cel mai ındragit preparat de mestecat din Papua Noua Guinee, ucide anual cel pu ¸tin 2000 ˘ ˘ de oameni ¸si cauzeaza nenumarate probleme de ˘ ˘ sanatate“, printre care ¸si bolile cardiovasculare. ˆ ˘ „Efectele consumului ındelungat de nuca de betel sunt cel pu ¸tin la fel de variate precum cele ale ˘ fumatului“, afirma Ray Sahelian, medic ¸si autor ˘ al unor lucrari pe teme medicale.

ˆ ˘ Consumul ındelungat de nuca de betel poate cauza probleme ˘ ˘ grave de sanatate

˘ Din ¸ti pata ¸ti si¸ gingii bolnave

Punctul de vedere biblic

˘ Biblia nu este o carte de medicina ¸si, ca urma˘ ˆ re, nu men ¸tioneaza ın mod expres mestecarea nuˆ ˘ ˘ cii de betel. Ea con ¸tine ınsa nenumarate principii ˘ ˘ ˘ care ne pot ajuta sa ducem ˆ o via ¸ta mai curata, ˘ ˘ ˘ ˘ mai sanatoasa ¸si mai buna. In continuare, te in˘ ˘ ˆ ˘ vitam sa analizezi versetele ¸si ıntrebarile de mai jos.

˘ ˘ Fibroza submucoasa ˘ orala

˘ ˘ ˘ „Iubiti¸ frati, de tot ce murdares-¸ ¸ sa ne curatim ¸ ˘ ˘ ˆ te carnea si¸ spiritul si¸ sa ne desavarsim sfintenia ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ın teama de Dumnezeu.“ (2 Corinteni 7:1) „Sa va ˘ ˆ ˘ ˘ prezentati¸ corpurile ca o jertfa . . . sfanta si¸ pla˘ cuta lui Dumnezeu.“ (Romani 12:1) Ar putea fi o

˘ ˆ ˘ ˘ ˆ persoana sfanta, sau curata, ın ochii lui Dumne˘ ˘ ˆ ˘ zeu daca ‘ ¸si-ar murdari’ corpul mestecand nuca de betel? ˘ „Prin [Dumnezeu] avem viat¸ a.“ (Faptele 17:28)

„Orice dar bun si¸ orice cadou perfect este de sus.“

(Iacov 1:17) Via ¸ta este un dar pre ¸tios de la Dum˘ ˘ nezeu. Se poate spune oare ca o persoana care se ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ lasa prada unor vicii daunatoare sanata ¸tii mani˘ ˘ festa respect fa ¸ta de acest dar? ˘ ˆ „Nimeni nu poate fi sclav la doi stapani.“ (Ma˘ ˘ ˘ ˘ ˆ tei 6:24) „Nu voi lasa niciun lucru sa puna stapanire pe mine.“ (1 Corinteni 6:12) Ar fi oare po˘ ˘ ˘ ˘ trivit ca o persoana care dore ¸ste sa-i fie placuta ˘ ˆ ˘ lui Dumnezeu sa fie ınrobita de un obicei necuˆ ˘ rat, permi ¸tandu-i sa-i domine via ¸ta?

Carcinom intrabucal cu celule scuamoase

˘ ˘ ˆ „Sa-l iubesti ¸ pe aproapele tau ca pe tine ın˘ suti.“ ¸ (Marcu 12:31) „Iubirea nu face rau aproapelui.“ (Romani 13:10) Am manifesta noi iubire

˘ ˘ ˘ autentica fa ¸ta de semeni daca am avea obiceiul absolut neigienic de a scuipa pe alei, pe trotuare ˆ ˘ ˘ dezgustatoare? ¸si ın ˆ alte locuri o saliva ro ¸sie, ˘ ˘ ˘ In mod inevitabil, ‘seceram ceea ce semanam’, ˘ aceasta fiind o lege fundamentala a naturii (Ga˘ ˘ ˘ lateni 6:7, 8). Prin urmare, daca ‘semanam’ obi˘ ˆ ceiuri rele, vom ‘secera’ ce este rau. Totu ¸si, cand ˘ Trezi ¸ti-va! februarie 2012

23

˘ traim potrivit normelor stabilite de Dumnezeu ˘ pentru noi, ceea ce presupune sa avem obiceiuri ˘ bune, nu doar ca vom ‘secera’ ce este bine, dar ˘ ˘ ˘ ˘ vom ¸si gasi fericirea adevarata ¸si durabila. Ai obi˘ ˘ ceiul de a mesteca nuca de betel, dar vrei sa te ˘ ˘ ˘ ˆ bucuri de o via ¸ta plina de satisfac ¸tii facand ceea ˆ ˘ ce este drept ın ochii lui Dumnezeu? Daca da, ˘ ˆ ˘ ˘ cum te po ¸ti lasa de acest viciu? Te ındemnam sa ˘ ˘ analizezi sub rugaciune urmatoarele trei sugestii ˆ care s-au dovedit utile ın cazul altora. ˆ Trei sugestii pentru a ınvinge viciul ˘ ˘ ˘ 1. Trebuie sa ai o motivatie ¸ puternica. Ca sa

ˆ po ¸ti ınvinge un viciu, ai nevoie de o motiva ¸tie mai ˘ ˆ puternica decat simplul fapt de a cunoa ¸ste riscurile la care te expui. La urma urmei, mul ¸ti oameni ˘ ˘ ˘ ˘ continua sa mestece nuca de betel, sa fumeze sau ˘ ˘ sa se drogheze de ¸si sunt pe deplin con ¸stien ¸ti ca ˘ ˘ ˘ aceste vicii le pericliteaza sanatatea ¸si chiar viaˆ ¸ta. Studierea Bibliei ı ¸ti poate da o motiva ¸tie mai ˘ ˘ puternica, deoarece te va ajuta sa-l cuno ¸sti pe ˘ ˆ ˘ Creator ¸si sa ınve ¸ti despre marea lui iubire fa ¸ta ˆ de tine. „Cuvantul lui Dumnezeu este viu ¸si puˆ ternic“, se spune ın Evrei 4:12. ˆ 2. Cere-i ajutorul lui Dumnezeu. Isus a ındem˘ nat: „Continua ¸ti sa cere ¸ti ¸si vi se va da, continua ¸ti ˘ ˘ ˘ ˘ sa cauta ¸ti ¸si ve ¸ti gasi, continua ¸ti sa bate ¸ti ¸si vi se ˘ va deschide. Pentru ca cine cere prime ¸ste, cine ˘ ˘ cauta gase ¸ste ¸si cui bate i se va deschide“ (Luca ˆ ˘ ˆ 11:9, 10). Cand vede ca ıl cau ¸ti cu sinceritate ¸si-i ˆ ˘ ˘ ceri ın rugaciune sprijin ¸si putere, adevaratul ˘ Dumnezeu, Iehova, nu- ¸ti ignora cererile. „Dum˘ ˆ nezeu este iubire“, se arata ın 1 Ioan 4:8. Apostolul cre ¸stin Pavel a sim ¸tit din plin iubirea lui Dumnezeu. El a scris: „Pentru toate lucrurile am ˘ ˘ ˆ ˘ tarie datorita celui care ımi da putere“ (Filipeni 4:13). ˆ ˘ ˘ 3. Cauta sprijinul altora. Cei cu care te ıntova˘ ˘ ˘ ra ¸se ¸sti pot avea o influen ¸ta puternica asupra ta: ˘ ˘ ˘ ˆ fie pozitiva, fie negativa. „Cine umbla cu ın ¸telepˆ ˆ ˘ ˘ ¸tii devine ın ¸telept, dar cine se ıntovara ¸se ¸ste cu cei ˘ ˘ ˘ ˆ fara minte o duce rau“, citim ın Proverbele 13:20. ˆ ˆ De aceea, alege- ¸ti cu ın ¸telepciune prietenii! In ˆ ˘ randul Martorilor lui Iehova exista multe persoaˆ ˘ ˆ ˘ ne care ın trecut au mestecat nuca de betel. Insa ˆ ˆ studiind Biblia ¸si stand ın compania membrilor ˘ congrega ¸tiei cre ¸stine au gasit ajutorul necesar ˆ pentru a- ¸si ınvinge viciul.

24

˘ Trezi ¸ti-va! februarie 2012

Betty

Pauline

Wen-Chung

Jiao-Lian

Sam

EI AU REUSIT ¸ ˘ Revista Treziti-v persoa¸ a! a intervievat cinci ˆ ˘ ne care ın trecut au mestecat nuca de betel, ˘ ˆ ˘ ˘ dar care au reusit ¸ sa-si¸ ınvinga viciul. Sa vedem ce au declarat acestea. ˆ ˘ ˘ De ce ai ınceput sa mesteci nuca de betel? ˘ ˘ ˘ Pauline: Parintii dat sa mestec nuca ¸ mi-au ˆ ˘ ˘ ˆ de betel ınca de mica. Asa ın sa¸ se obisnuia ¸ tul meu din Papua Noua Guinee. ˘ ˆ Betty: Tata mi-a betel cand ˆ dat nuca de ˘ aveam doi ani. In adolescent¸ a, duceam cu ˘ mine nuci de betel peste tot: aratam ca un ˘ pom cu nuci de betel! Eram dependenta, iar ˘ primul lucru pe care-l faceam dimineata ¸ era ˘ sa mestec betel. ˆ ˘ ˘ Wen-Chung: Am ınceput sa mestec nuca de ˆ ˘ betel cand aveam 16 ani. Cine facea asta era ˘ considerat interesant si¸ matur. Am vrut sa fiu ˆ acceptat de cei de varsta mea. ˆ ˆ ˆ ˆ Jiao-Lian: Imi castigam existenta ¸ vanzand ˘¸ nuci de betel. Ca sa am o afacere de succes, ˘ ˘ ˘ ˆ trebuia sa ma asigur ca vand un produs de ˘ ˆ cea mai buna calitate. De aceea, am ınceput ˘ ˘ sa gust nucile. Asa ¸ am ajuns dependenta.

Cum ti-a afectat acest obicei ˘ ˘ ¸ sanatatea? ˆ Jiao-Lian: Gura, dintii de ¸ si¸ buzeleˆ ımi erau ˆ ˘ ˆ culoarea sangelui. Mi-e rusine cand vad ın fo¸ ˘ ˘ tografii cum aratam atunci. Si ¸ acum sufar din cauza ulceratiilor la nivelul buzelor. ¸ ˆ ˘ Pauline: Aveam mereu ulceratii ¸ ın gura, ˘ senzatie ¸ de great¸ a si¸ diaree. ˆ ˘ Betty: Cantaream 35 de kilograme, cu mult ˘ ˆ ˘ sub greutatea normala a unui adult de ınalˆ ˘ ˆ timea mea. Dintii ımi aratau ıngrozitor si, de ¸ ˆ ˘ ¸ ˆ ˆ ˘ ¸ aceea, ıi curatam si¸ ıi slefuiam cu lana de otel. ¸ ¸ ¸ Sam: Aveam mereu diaree si¸ gingiile infla˘ ˆ ˘ mate. Am ramas cu un singur dinte ın gura! ˘ ˆ Cu sigurant¸ a, lana de otel ¸ nu m-a ajutat la nimic!

De ce ai renuntat ¸ la acest viciu? ˆ Pauline: Am citit ın Biblie cuvintele consemˆ ˘ nate ın 2 Corinteni 7:1, unde se spune ca ˘ ˘ Dumnezeu vrea „sa ne curatim de tot ce mur˘ ˘ ˆ¸ ˘ dareste Am hotarat atunci sa fac tot ¸ carnea“. ˘ ˆ ˘ ce-mi sta ın putint¸ a pentru a-i fi pe plac lui Dumnezeu. ˆ ˆ ˆ Sam: Intrucat voiam ca spiritul sfant al lui ˘ ˆ Dumnezeu sa actioneze ın viata mea, m-am ¸˘ ˘ ˘¸ rugat lui Iehova sa ma ajute sa nu cedez ten˘ ˘ tatiei nuca de betel. El mi-a ras¸ de a mesteca ˘ puns la rugaciuni. Nu mai mestec betel de 30 de ani. ˆ ˆ Jiao-Lian: In timp ce citeam Biblia, am ınˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ talnit cuvintele: „Curata pacato¸ ti-v ¸ ˘ a mainile, ˘ silor“ (Iacov 4:8). Aceasta porunca m-a trezit ¸ ˘ ˘ la realitate. Puteam oare sa consum si¸ sa ˆ ˘ ˆ ˘ vand nuca de betel, stiind cat rau face? Chiar ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ın acea clipa m-am decis ‘sa-mi curat¸ mainiˆ ˆ le’ atat din punct de vedere fizic, cat si¸ din punct de vedere spiritual. ˘ Ce foloase ti-a adus decizia luat a? ¸ ˆ ˘ ˘ Wen-Chung: Am ınceput sa mestec nucaˆ de ˘ betel ca sa fiu acceptat de ceilalti¸ tineri. In ˘ ˘ prezent, ma bucur de prietenii cu adevarat ˆ ˆ pretioase, atat cu Iehova, cat si¸ cu fratii ¸ ¸ mei spirituali. ˘ ˘ ˆ Sam: Sunt mult mai sanatos, nu doar ın ˆ ˘ plan fizic, ci si¸ ın plan spiritual. Si ca ¸ pentru ˘ ˘ ˆ nu-mi mai irosesc banii, reusesc sa ma ıngri¸ jesc mai bine de familie. ˘ ˘ ˘ ˆ Pauline: Ma simt libera si¸ curata. Dintii ¸ ımi ˆ ˘ sunt acum albi si¸ puternici. Iar ın casa si¸ gra˘ ˘ dina mea nu se mai vad coji de nuca de beˆ tel si¸ pete urate, rosiatice. ¸ ˘ ˘ ˘ Betty: Am o constiin t¸ a curata si¸ ma bucur ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ de o sanatate mai buna. De fapt, pot sa luˆ ˘ ˘ ˘ crez ca ınvat¸ atoare si¸ sa si¸ slujesc cu timp integral.

˘ Trezi ¸ti-va! februarie 2012

25

Cordoba

M

I

S P A´ N I A

P Roma

E

Ra ˆ ul O

R Constantinopol I B U L I Z A N T I N

xu s

PERSIA Bagdad

Ierusalim Cairo

ARABIA ˘ Influenta ¸ omeyyada ˘ Influenta ¸ abbasida

CUM A AJUNS ARABA ˘ ˆ LIMBA CELOR INVATA ¸ TI¸ ˆ RABA laˆ randˆ limba predi˘ a fost ˆveacuri ˘ lecta a celor ınva ¸ta ¸ti. Incepand cu secolul ˘ al VIII-lea e.n., erudi ¸tii vorbitori de araba, din diferite orase ¸ ale Orientului Mijlociu, au tradus si¸ au corectat texte stiin ¸ ¸tifice si¸ filozofice, ˆ unele datand chiar din˘ epoca lui Ptolemeu˘ si¸ a lui Aristotel. Astfel, c˘ arturarii buni ˆ cunosc ˘ atori ai limbii arabe au p astrat si au ımbog a ¸ ¸tit opeˆ ra ganditorilor din Antichitate.

A

˘ Un adevarat creuzet de ideologii

ˆ Califii abbasizi ai Bagdadului i-au ıncurajat ˆ ˘ pe ganditorii straluci ¸ti, indiferent de originea ˘ ˘ lor, sa contribuie la dezvoltarea intelectuala a imperiului. Eforturile lor conjugate au avut ˆ ˆ ˘ drept ¸tel strangerea si¸ traducerea ın araba a ˘ zeci de mii de lucrari din diverse domenii stiin¸ ˘ ˘ a, filozofie, fizica, ¸tifice: alchimie, aritmetic ˘ ˘ geometrie, medicina si¸ muzica. ¯ ˆ Califul al-Mans ur, care a domnit ın perioada 754–775 e.n., a trimis soli la curtea bizan˘ ˘ ˘ tina pentru a aduce lucrari de matematica ¯ grecesti. un (813–833 e.n.) si-a ¸ Califul al-Ma’m ˆ ˆ ˆ ¸ ındreptat eforturile ın aceeasi¸ direc ¸tie, dand un ˘ puternic imbold lucrarilor de traducere din ˘ ˆ ˘ greaca ın araba, miscare ce a durat mai bine ¸ ˘ ˆ de doua secole. Prin urmare, spre sfarsitul vea¸ cului al X-lea, aproape toate textele filozofice ˆ ˘ si¸ stiin existente la acea vreme ın greaca ¸ ¸tifice ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ fusesera traduse ın araba. Carturarii arabi ınsa ˘ ˘ nu s-au mul ¸tumit doar sa traduca. Ei au adus ˆ contribu ¸tii considerabile ın domeniul cunoas-¸ terii.

Secolele al VII-lea si¸ al VIII-lea au ˆ fost martorele ascensiunii unor noi puteri ın Orientul ˘ Mijlociu, ˘ reprezentate de dou a dinastii: cea ˘ ˘ ˆ ˆ omeyyada, urmata de cea abbasida. Intruc at ˘ supusii ¸ acestora din Arabia, Asia ˘ Mica, Egipt, Palestina, Persia si Irak fuseser a ¸ ˘ ˘ influen ¸ta ¸ti de˘ cultura greaca si¸ de cea indiana, noii conducatori au avut acces la ˆ un vast tezaur de cunos-¸ tin ¸te. Abbasizii au ¸ Bagdad, ˘ ıntemeiat orasul ˘ noua lor capitala, care a devenit un ˘ adevarat creuzet de ideologii. Aici, arabi alaturi de armeni, berberi, chinezi, cop ¸ti, evrei, greci, inˆ dieni, persi, ¸ turci si¸ sogdieni de dincolo de raul Contributii ¸ de mare valoare Oxus (cunoscut azi ˘ ˘ ˘ ˘ sub numele de Amu-Daria, Lucrarile multor traducatori arabi au vadit din Asia Centrala) au studiat stiin si au ¸ ¸tele ¸ ¸tiˆ ˆ nut dezbateri stiin ¸te si¸ au fost realizate cu o rapi¸ ¸tifice, ımprumutand unii de o mare acurate ˘ ˆ ditate iesit la al ¸tii gandirea proprie culturii lor. ¸ a din comun. Drept urmare, unii is26

˘ Trezi ¸ti-va! februarie 2012

˘ ˘ ¯ Schi ¸ta a ochiului, realizata de Hunayn ibn Ish aq

˘ Trezi ¸ti-va! februarie 2012

27

Schita ¸ ochiului: 5 SSPL/Science Museum/Art Resource, NY; Canonul medicinii: 5 The Art Gallery Collection/Alamy

˘ O pagina din „Canonul“ lui Avicenna

˘ ˘ torici au conchis ca traducatorii trebuie ˘ sa fi fost familiariza ¸ti cu subiectul respec˘ ˆ tiv. E demn de remarcat ca numerosi¸ ın˘ va ¸ta ¸ti au folosit texte traduse ca punct de ˆ ˘ plecare ın propriile cercetari. ˘ ˘ De pilda, medicul si¸ traducatorul ¯ Hunayn ibn Ish aq (808–873 e.n.), crestin

¸ ˆ ˆ ˆ siriac, a avut un rol ınsemnat ın ın ¸telege˘ rea vazului. Scrierile sale, care con ¸tineau schi ¸te anatomice exacte ale˘ ochiului, au ˘ ˆ devenit lucrari de referin ¸ta nu numai ın ˘ ˆ oftalmologia araba, ci si¸ ın cea europea˘ ¯ ¯ na. Filozoful si¸ medicul Ibn Sına, cunosˆ cut ın Occident sub numele de Avicenna ˘ ˆ (980–1037 e.n.), a scris zeci de car ¸ti ın ˘ ˘ care a abordat o gama larga de subiecte, ˘ ˘ ˘ de la etica si¸ logica la medicina si¸ meta˘ ˘ fizica. Marea sa lucrare, intitulata Canonul medicinii, s-a bazat pe cunostin ¸ ¸tele medicale ale epocii, inclusiv pe ideile ceˆ lebrilor ganditori greci Galenus si¸ Aristotel.˘ Canonul lui Avicenna a fost cartea ˘ ˆ de capatai a medicinei vreme de 400 de ani.ˆ ˘ Inva˘ ¸ta ¸tii arabi au adoptat metoda cercetarii stiin ¸tifice bazate pe experiˆ ˘ ¸ ment, ınsasi¸ temelia progresului stiin ¸ ¸tific.

Drept˘ urmare, au recalculat circumferinˆ ¸ta pamantului si¸ au corectat informa ¸tii geografice din lucrarea lui Ptolemeu. ˘ ˘ ˆ ˘ „Au cutezat sa puna sub semnul ıntrebaˆ ˘ rii pana si¸ scrieri ale lui Aristotel“, afir˘ ma istoricul Paul Lunde. ˆ ˘ Cunostin dobandite si-au gasit ne-˘ ¸ ˘ ¸ ¸tele ˆ numarate aplica ¸tii ın societatea araba.

Atunci s-au construit multe bazine de ˘ acumulare, apeducte ˆ ˘si¸ mori de apa, ˘ unele supravie ¸tuind pana azi. Noile car ¸ti de ˘ ˘ agricultura, botanica si¸ agronomie le-au ˘ ˆ dat posibilitatea celor ce cultivau paman˘ ˘ tul sa aleaga cele mai bune plante pentru anumite zone, sporind astfel productivitatea. ˆ ¯ ¯ ˇ¯ ˆ In 805 e.n., califul Harun al-Rasıd a ınˆ ˘ temeiat primul spital din ıntinsul sau imˆ periu. N-a trecut mult si¸ ın fiecare mare ˆ oras¸ a fost construit cate un spital.

ˆ ˘ ˘ ˆ Noi centre de ınvat¸ amant

5 Scala/White Images/Art Resource, NY

˘ ˆ Mai multe orase ¸ din lumea araba se manˆ dreau cu biblioteci si¸ centre specializate de ınˆ ˘ ˘ ˆ ¯ va ¸tamant. In Bagdad, califul al-Ma’mun a pus ˘ bazele unui institut de cercetari si¸ traduceriˆ nuˆ ˘ mit Bait al-Hikma, care ınseamna „Casa In ¸te˘ lepciunii“. Din personalul acestuia faceau par˘ te carturari care primeau un salariu. Se spune ˘ ˘ ca principala biblioteca din Cairo avea peste ˆ ´ un milion de volume, ın vreme ce Cordoba, ca˘ pitala Spaniei omeyyade, gazduia 70 de biblio˘ teci, care atrageau erudi ¸ti si¸ studen ¸ti din toate ˘ col ¸turile lumii arabe. Mai bine de doua secole, ´ ˘ ˘ Cordoba a ramas un centru cultural de seama. ˆ In Persia, tradi ¸tiile matematicii grecesti ¸ s-au ˆ ımpletit cu cele ale matematicii indiene. Mate˘ ˆ maticienii din India elaborasera un sistem ın care se folosea cifra zero si¸ nota ¸tia pozi ¸tiona-

˘ ˘ ˆ la. In acest sistem de numera ¸tie, fiecarei cifre ˘ ˆ i se atribuie o anumita valoare ın func ¸tie de po˘ zi ¸tia acesteia fa ¸ta de simbolul zero. Cifra 1, de ˘ ˆ ˘ pilda, poate ınsemna unu, zece, o suta si¸ asa ¸ ˘ mai departe. Sistemul „nu doar ca a simplifi˘ ˘ cat orice fel de calcul, dar a si¸ facut posibila ˘ ˆ dezvoltarea algebrei“, scrie Lunde. Datorita ın˘ ˘ ˆ va ¸ta ¸tilor arabi s-au facut progrese uriase ¸ si¸ ın geometrie, trigonometrie si¸ naviga ¸tie. ˘ Efervescen ¸ta intelectuala din epoca de aur a stiin cu letargia in¸ ¸telor ˘ arabe a contrastat net ˆ telectuala a altor popoare. Si ın Europa medie¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ vala, mai cu seama ın manastiri, s-au facut ˘ ˘ eforturi de pastrare a lucrarilor anticilor. Reˆ ˘ ˘ ˆ zultatele ınsa au palit ın compara ¸tie cu cele din ˘ ˆ lumea araba. Pe la ınceputul veacului al X-lea, ˆ ˘ ˆ situa ¸tia a ınceput sa se schimbe, cand traduceri ˆ ˘ ˘ ˆ arabe de ınalta erudi ¸tie au patruns ın societa˘ tea occidentala. Desi¸ fira˘ ˆ va la ınceput, influen ¸ta ˘ araba asupra culturii oc˘ ˘ ˘ cidentale a capatat for ¸ta cu trecerea vremii, favoriˆ zand apari ¸tia Renasterii ¸ ˆ stiin ¸ ¸tifice ın Europa. ˘ Paginile istoriei dezva˘ ˘ ˘ ˘ luie fara putin ¸ta de taga˘ ˘ da ca meritele pentru pro˘ ˆ ˘ ˘ gresul facut pana astazi ˆ ˘ ˆ ın stiin ¸ ¸ta si¸ ın alte domenii nu li se cuvin unei singure na ¸tiuni sau unui singur popor. Marile culturi ale epocii moderne le ˘ datoreaza mult culturilor apuse care au pre ¸tuit cercetarea, au pus sub semˆ ˘ nul ıntrebarii fapte deja acceptate si¸ au sus ¸tinut min ¸tile sclipitoare ale vremii.

ˆ Erudi ¸ti arabi ıntr-o ˘ biblioteca din Basra, 1237 e.n.

28

˘ Trezi ¸ti-va! februarie 2012

ˆ LUMEA IN OBIECTIV

˘ ˘ Tineri din Malaysia dornici sa devina imami ˘ ˘ O foarte urmarita emisiune de tip concurs din Malaysia are drept scop alegerea unui bun imam, lider religios ˘ ˆ ˘ islamic. Ea este intitulata „Imam Muda“, sau „Tanarul ˘ conducator“, ¸si se transmite din Kuala Lumpur. Concuˆ ren ¸tii, care au ıntre 18 ¸si 27 de ani ¸si provin din diverse ˆ medii sociale, sunt elimina ¸ti pe rand. Premiile oferite conˆ ˆ ˘ stau ın sume de bani, un automobil nou, iar ca ¸stigatoru˘ ˘ ˆ lui i se acorda ¸si un loc de munca ın calitate de imam, o ˘ ˆ ˘ bursa de studii ın Arabia Saudita ¸si un pelerinaj la Mec˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ca. Competitorii trebuie sa stapaneasca bine ındatoririle ˘ ˆ ˘ unui imam, sa fie ın stare sa participe la dezbateri pe ˘ teme religioase ¸si de actualitate ¸si sa citeze din Coran. ˘ ˘ Realizatorul emisiunii a marturisit ca are drept scop „atragerea tineretului“ la islamism.

˘ „E surprinzator cum pre tia ¸ ¸ te poate face ˘ sedin sa simti¸ nevoia de a te ruga.“ (BARACK OBAMA, PRESEDINTELE ¸

Indiscretie ¸ online ˘ Mul ¸ti utilizatori ai re ¸telelor sociale nu prevad conse˘ cin ¸tele pe care le-ar putea avea dezvaluirea unor informa˘ ¸tii ce ¸tin de via ¸ta privata.˘ Cu toate acestea, indiscre ¸tia online te poate afecta dupa ani de zile. Potrivit directorului ˘ ˆ ¸scolar Timothy Wright, ale carui cuvinte au fost citate ın ziarul australian Sydney Morning Herald, „tehnologia mo˘ ˘ ˘ derna face ca o vorba necugetata, un comentariu calom˘ ˘ niator, o fotografie indecenta sau dezvaluirea unor ches˘ ˘ ˘ ˆ ˘ tiuni ce ¸tin de via ¸ta privata a cuiva sa ramana permanent ˘ ˘ stocate ¸si sa poata fi accesate de anumite persoane“. Cu ˘ alte cuvinte, „gre ¸seli facute la 15 ani pot fi descoperite de ˘ ˘ un angajator chiar ¸si dupa zece ani“, afirma Wright.

din alimentele produse la nivel mondial pentru ˘ consumul uman, adica circa 1,3 miliarde de tone, ˘ se pierd sau se arunca“.

STATELOR UNITE ALE AMERICII)

ˆ ˆ Cand au fost ıntrebati¸ cum si-ar ¸

ˆ ˘ exprima mandria national a, ¸

ˆ 56% dintre argentinienii cu varsta ˘ ˆ cuprinsa ıntre 10 si¸ 24 de ani au ˘ ˘ ˘ marturisit ca ar prefera sa poarte tricoul echipei nationale de fotbal. ¸ ´ (LA NACION, ARGENTINA)

˘ ˘ Un studiu a dezvaluit ca, „anual, aproximativ o treime

(ORGANIZATIA UNITE PENTRU ¸ NATIUNILOR ¸ ˘ ALIMENTATIE ¸ SI¸ AGRICULTURA, ITALIA)

ˆ ˘ „In prezent, razboaiele si¸ stirile ¸ ˘ despre razboaie sunt la ordinea zilei pe tot globul, iar armata

˘ patriei noastre trebuie a ˆ ˘ s ˘ fie gata ın orice clipa sa

˘ ocroteasca de dusmani si¸ de ¸ pretentiile acestora poporul rus si¸ ¸ ˆ tot ce are el sfant.“ (PATRIARHUL KIRIL, CAPUL BISERICII ORTODOXE RUSE)

˘ Numarul maxim de accidente rutiere raportate

ˆ ın 2010 unei companii germane ˘ ˆ ˆ de asigurari s-a ınregistrat ıntre orele 7.00 si¸ 8.00 dimineata. ¸ ˘ „Una dintre principalele masuri de preventie ¸ a accidentelor rutiere este pornirea spre serviciu cu ˆ ˘ suficient timp ınainte“, precizeaza un reprezentant al companiei.

(PRESSEPORTAL, GERMANIA) ˘ Trezi ¸ti-va! februarie 2012

29

ˆ DE DISCUTAT IN FAMILIE

DE DISCUTAT: Cum au dorit ˘ ˘ parintii ¸ lui˘ Samuelˆ ca fiul lor sa-si¸ foloseasca viata? ¸ In ce fel l-a ˆ binecuvantat Iehova pe Samuel?

INDICIU: Cititi¸ 1 Samuel 3:19–21.

Ce obiective v-ati¸ putea fixa pentru a-l onora pe Iehova? INDICIU: Cititi¸ Eclesiastul 12:13; 1 Timotei 4:6–8, 12, 13.

Ce lipseste ¸ din imagine?

Cititi¸ 1 Samuel 1:24–28; 2:11. Apoi priviti¸ imaginea. ˘ Ce elemente lipsesc? Scrieti¸ mai jos raspunsurile. Pentru a completa imaginea, uniti¸ punctele numerotate si¸ colorati-o. ¸ 1 ˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝ 2 ˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝

ˆ ACTIVITATE IN FAMILIE: Un

3 ˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝

membru al familiei ar putea mima rolul unuia dintre ˘ personajele din relatarea biblica de mai sus. Ceilalti¸ membri ai ˘ ˘ familiei vor trebui sa ghiceasca despre ce personaj este vorba.

˘ ˘ ˘ Raspunsurile se afla la pagina 11

41 42 40

34

43

39 35 33 32

36

45

44

37

38

31

30

4

46

29 27

FINAL

26

5 3

28

6

2

ˆ INCEPUT 25

24

1

7

23 22

9

8 10

21 20

11 12

19

18

13

30 16 17

15 14

˘ Pentru a tipari mai multe exemplare ale rubricii ˆ „De discutat ın familie“, accesa ¸ti site-ul www.jw.org

ˆ ˘ Colectiona ti¸ si ¸ ¸ ınvata ¸ ti¸ Scrierea ultimei ˘ car ti¸ biblice

˘ S-a nascut la Rama — S-a mutat la Silo ¸

Ierusalim

S A M U E L ˘ A trˆ ait probabil ın secolul ˆ al XII-lea ı.e.n.

SAMUEL

˘ ˘ DESCRIERE Parin ¸tii lui ‘l-au daruit lui Ieˆ ˆ ˘ ˘ hova’ si¸ l-au ındemnat ınca din frageda ˘ ˘ ˘ copilarie sa faca din serviciul pentru Iehova cariera vie ¸tii lui (1 Samuel 1:24, 28). ˘ ˘ Desi¸ a vazut ca preo ¸tii corup ¸ti profitau de ˘ pe urma altora, Samuel a ramas loial, cinstit si¸ a fost plin de curaj (1 Samuel 2:22–26; 3:18, 19; 12:2–5, 17, 18). ˘ R ASPUNS URI A. Elcana si¸ Ana (1 Samuel 1:19, 20). ˘ B. Judecatorii, Rut si¸ o parte din 1 Samuel. ˘ ˆ C. „. . . langa Iehova“ (1 Samuel 2:21).

Crearea lui Adam

ˆ ˘ INT REB ARI ˘ A. Parin ¸tii lui Samuel se numeau si¸ . ˘ ˘ B. La scrierea caror car ¸ti biblice l-a folosit Iehova pe Samuel? ˘ C. Completa ¸ti afirma ¸tia Bibliei: „Si ¸ baiatul Samuel crestea . . .“ ¸

ˆ 4026 ı.e.n.

˘ FI S¸ A C U SUBIECT BIBLIC

14

Silo ¸

Rama

1 e.n.

98 e.n.

ˆ ˘ Decupati, ¸ ındoiti¸ si¸ pastrati¸

˘ Popoare si ¸ t¸ ari 4. Suntem Oskar si¸ Saskia si¸ avem 10 si¸ 7 ani. ˆ ˆ Locuim ın Estonia. Sti cati¸ Martori ai lui ¸ ti¸ cam ˆ ˘ Iehova sunt ın Estonia? Sa fie 2400, 4200 sau 6800? ˆ ˘ ˘ 5. Ce bulina arata unde locuim? Incercuiti-o, ¸ ˘ ˘ apoi desenati¸ o bulina care sa indice unde locuiti¸ ˘ voi si¸ vedeti¸ ce distant¸ a ne desparte.

Copii, ˘ cautati¸ imaginile! ˘ ˆ ˘ Cautati¸ aceste imagini ın revista.

Descrieti¸ cu propriile cuvinte ce ˆ ˆ ˘ ˆ se ıntampla ın fiecare imagine.

A

B C

D

˘ „Aceasta carte ˘ este o capodopera“ ˘ ˘ ˘ V-ar face placere sa cunoaste ¸ ti¸ viata ¸ lui Isus Cris˘ ˆ ˘ ˘ tos, precum si¸ ilustrarile sale de neuitat si¸ ınvat¸ aturile sale, care au avut un efect semnificativ asupra ˘ ˘ ˘ ˘ vietii ¸ oamenilor? Daca da, va invitam sa cititi¸ cartea ˘ ˘ Cel mai mare om care a trait vreodata. ˘ ˘ Dupa ce a studiat-o, iata cum si-a exprimat un ¸ ˘ ˘ ˘ barbat recunostin ¸ ta ¸ fat¸ a de ea: „Desi¸ este scrisa ˆ ˘ ˘ ˘ ıntr-o maniera foarte simpla, aceasta carte este o ˘ ˆ capodopera, deoarece ne aduce ın atentie ¸ detalii ˘ ˆ ˘ deosebite din viata ¸ pamanteasca a Domnului nostru Isus Cristos“. ˆ ˆ Din cate se stie, evenimentele sunt relatate ın or¸ ˆ ˘ dinea ın care s-au petrecut. Cartea se bazeaza pe scrierile inspirate ale evanghelistilor — Matei, Marcu, ¸ Luca si¸ Ioan —, care au fost contemporani cu Isus. ˘ ˘ ˘ Matei si¸ Ioan au fost apostoli si¸ tovarasi¸ de calatorie ai lui Isus. Marcu a fost prieten apropiat al lui Petru, ˆ unul dintre apostolii lui Isus. Iar medicul Luca l-a ınˆ ˘ ˘ sotit Pavel ın calatoriile sale. ¸ pe apostolul crestin ¸ ˘ Puteti¸ solicita un exemplar al acestei carti¸ comˆ ˆ pletand cuponul de mai jos si¸ trimit¸ andu-l prin pos-¸ ˘ ˘ ˘ ta la cea mai convenabila adresa dintre cele men˘ tionate la pagina 5 a revistei de fat¸ a. ¸

˘ ˘ ˘ Q As¸ dori, fara sa-mi asum vreo obliga ¸tie, un exemplar al ˘ car ¸tii prezentate aici. ˆ ˘ Preciza ¸ti ın ce limba.

CEL

MAI MARE

˘ ˘ ˘ Q Va rog sa lua ¸ti legatura cu ˆ mine ın vederea unui studiu biblic gratuit la domiciliu.

www.watchtower.org/m

OM

˘ CARE A TR AIT ˘

VREODATA

Numele

Adresa

Localitatea

Jude ¸tul

Codul

g12 02-M