Design Thinking pentru inovare socială

Design thinking pentru inovare socială - ghid practic -

În România este o mare nevoie de a rezolva problemele care contează cu adevărat. De cele mai multe ori, de soluționarea lor se ocupă ONG-urile care, după cum știm, au o putere financiară mult mai mică față de mediul de business. De aceea, multe din aceste organizații au un impact limitat, bazat pe muncă voluntară și consum mare de resurse. Dacă vrem să găsim cu adevărat soluții la aceste probleme, trebuie să încercăm o altă abordare, care să împace sustenabilitatea cu impactul la scală largă.

De aceea ne-am decis să aducem laolaltă societatea civilă, tehnologia și inovația în cadrul unui proiect experiment numit D’inno Lab – laboratorul de soluții creative la problemele comunității.

Folosindu-ne de metodologia Design Thinking, ne-am asumat găsirea și construirea a 4 soluții tehnologice pentru 4 ONG-uri din București. Lecțiile pe care le-am învățat, pașii concreți pe care i-am urmat, precum și rezultatele la care ne-au condus, le vei regăsi în acest material.

Horațiu Țicău, coordonatorul proiectului D’inno Lab

CUPRINS Ce vei găsi în acest ghid

Ce înseamnă Design Thinking

• • • •

De ce o metodologie Cum să o foloseşti Etapele Design Thinking Design + Tehnologie + ONG-uri

Atelierele de creaţie pentru inovare socială - Metode & Sfaturi facilitare • • Prototipurile D’Inno Lab • • Lecţii şi perspective

Scaunul care generează curent electric Coş de gunoi interactiv pentru şcoli Kit pentru îmbunătăţirea scărilor de bloc Pachet de mobilitate pentru scaunul rulant

Ce înseamnă “design thinking”

Deși termenul de design este asociat, în general, cu produse sau cu estetica, scopul principal al design-ului, ca disciplină, este de a promova bunăstarea în viețile oamenilor. Principala preocupare a designerilor este, astfel, de a căuta experiențe care sunt dăunatoare emoțional, cognitiv sau estetic și de a genera soluții pentru a le rezolva.

După cum spune și denumirea, Design Thinking (DT) se referă la modul în care gândește un designer. Acest mod de gândire presupune o înțelegere foarte bună a problemei și a contextului problemei, ca mai apoi să fie generate soluții plecând de la reformulări ale problemei inițiale.

Charles Burnette o definea ca un proces în care se folosește atât gândirea creativă, cât și cea critică, care permite informațiilor și ideilor să fie organizate, situațiilor să fie îmbunătățite, și cunoștiințelor să fie acumulate. (2009)

Când se folosește DT și când sunt oportune metodele analitice de rezolvare a problemelor?

Design Thinking funcţionează când

Modelele analitice liniare ar fi mai potrivite cînd

Problema implică oameni

Avem o înţelegere profundă a factorului uman implicat

Sunt puţini oameni implicaţi în problemă sau în soluţie

Cât de bine înţelegi problema

Avem nevoie să explorăm şi să înţelegem problema mai bine

Înţelegem problema clar şi suntem siguri că o rezolvăm pe cea care trebuie

Care este nivelul de certitudine

Sunt multe necunoscute şi este puţin probabil ca datele din trecut să ne ajute

Trecutul este un bun indicator al viitorului

Ce date îţi sunt deja disponibile

Sunt puţine date relevante de analizat

Sunt mai multe surse clare de date disponibile

Sursa: University of Virginia

Etapele procesului

Poţi să mai vezi procesul de design thinking ca o succesiune de paşi. Imagineazaţi că mergi pe o insulă şi te afli în situaţia de a descoperi ce capcane sau comori ascunde ea, de a învăţa să te orientezi şi să te descurci singur, să ţinteşti oportunităţile din jur şi să experimentezi drumuri noi.

1-2 ani

Sursa: IDEO, Creative Commons

De ce... design thinking?

Noi înţelegem designul ca un mod structurat de a crea lucruri noi. Avem nevoie de asta pentru a adresa provocări ale căror soluţii nu ne sunt evidente. Mediul, educaţia, dezvoltarea urbană, discriminarea sunt doar câteva dintre ele. Pentru asta trebuie să ne dezvoltăm abilităţi de a aborda probleme complexe şi un mod de gândire care să faciliteze noi legături şi soluţii. Iar apoi să ne adunăm curajul de a ne pune ideile în practică.

Inovația ghidată de design a apărut pentru a completa viziunea clasică conform căreia, pentru a inova trebuie să te concentrezi pe dezvoltarea și integrarea de noi tehnologii sau pe intrarea și servirea de noi piețe. Pe lângă această viziune de marketing și de tehnologie, consultanța în Design Thinking inovează în primul rând prin înzestrarea produselor și a serviciilor cu scopuri noi.

Cei care utilizează DT produc soluții care generează scopuri noi prin activarea unor elemente diverse (cognitive, emoționale, senzoriale), pe care le implică experiența umană.

Design Thinking Business Innovation MauricioVianna et al.

De ce... această metodologie

Pentru a împărtăși cât mai concis lecțiile învățate în cadrul proiectului D’Inno Lab - laboratorul de soluții creative la problemele comunității.

Deși citisem și aplicasem și înainte procesul de Design Thinking, nu am făcut-o niciodată în contextul inovării sociale. Practica ne-a arătat ce funcționează, ce nu funcționează și cum toate metodele se leagă pentru a produce un rezultat final.

Pentru că oamenii sunt experții. Ei sunt cei care știu cel mai bine care sunt cele mai bune idei. Această metodologie nu oferă soluții, ci oferă tehnici, unelte, metode, sfaturi și lecții învățate, care să te ghideze printr-un proces care dă voce beneficiarilor proiectelor tale și permite ca dorințele lor să ghideze crearea soluțiilor.

Pentru a facilita procesul de inovare socială în cât mai multe organizații din România. (Indiferent dacă suntem noi prezenți sau nu). Speram că acest tip de proiect va fi replicat - fie că o vom face noi, fie că vor alege și alte organizații să mai facă acest proiect și în alte regiuni.

Cum să o foloseşti Această metodologie este dedicată facilitatorului procesului de inovare socială.

Facilitatorul are cel mai important rol deoarece este cel care îi conduce pe toți ceilalți prin acest proces (mai jos, vei găsi indicații despre cum să te comporți în acest rol).

Materialul trebuie folosit foarte flexibil, scopul lui fiind de a-ți arăta pașii principali ai inovării sociale prin Design Thinking, a-ți arăta câteva metode create de noi ori inspirate din alte surse, dar și de a-ți da îndeajuns de multe resurse încât să-ți poți crea propriul tău traseu de inovare socială.

Etapele procesului design thinking Privire de ansamblu

1

2

3

4

Prima etapă a procesului este despre a înțelege cât mai bine contextul în care se află proiectele și organizațiile, de a defini problema ce urmează a fi rezolvată, și de a explora cât mai bine provocarea. De asemenea, scopul acestei etape este de a identifica nevoile și dorințele beneficiarilor și de a înțelege experiențele ce au legătură cu problema identificată.

Cum începi - cu o problemă şi dorinţa reală de a o rezolva.

Ce este important - să păstrezi entuziasmul pentru problemă fără să sari la soluţii.

Când se termină - când provocarea proiectului este clară pentru toată lumea implicată.

1

Discovery (descoperire) În această etapă, se generează soluțiile și ideile prin tehnici care facilitează colaborarea și creativitatea. (De abia) În această etapă găsim foarte cunoscutul proces de brainstorming. După generarea cât mai multor idei (pe principiul cantității, nu al calității), sunt selectate cele mai bune idei. Criteriile de selecție pot ține de fezabilitate, obiectivele organizației, măsura în care rezolvă nevoile identificate anterior etc.

3

Ideation (ideaţie)

Cum începi - cu multe întrebări, de obicei copleşitor de multe.

Ce este important - să selectezi şi să cauţi răspuns la cele mai grele dintre întrebări.

Când se termină - când simţi că perspectiva echipei asupra problemei a evoluat considerabil, însă înainte de a vă bloca în prea multă analiză

Deși etapele standard ale proceului se regăsesc sub diferite denumiri in diversele materiale pe care le vei citi, toate au la bază aceiași pași și aceleași momente cheie. În proiectul D’Inno Lab, fiecărei etape i-a corespuns câte un atelier.

Etapa anterioară generează foarte multe informații, ceea ce îngreunează procesul de identificare a oportunităților. De aceea, rolul aceasteia este de a analiza și sintetiza informațiile adunate în prima etapă și formularea unor oportunități și reformularea provocărilor.

Cum începi - cu mintea încărcată de informaţii şi perspective.

Ce este important - să generezi soluţii cât mai multe şi mai variate.

Când se termină - când ai câteva soluţii în care să ai încredere şi Interpretation claritate asupra ipotezelor ce urmează a fi testate. (interpretare)

2

4

Prototyping (prototipare)

În această etapă, ideile devin tangibile, fie că este vorba de simple schițe, machete la dimensiune redusă, reprezentări din Lego, hârtie etc. Scopul este să reprezinte cât mai simplu soluțiile generate pentru a putea fi testate și validate. Principiul după care ne ghidăm în această etapă este “eșuează mai rapid pentru a avea succes mai devreme”.

Cum începi - cu o listă organizată (în timp şi în funcţie de importanţa elementelor ce trebuiesc testate).

Ce este important - testează repede şi fii pregătit să modifici, să te răzgândeşti.

Când se termină - când ai doveyi suficiente că prototipul poate deveni un produs sănătos.

De ce... design thinking, tehnologie şi ONG-uri?

ONG-urile petrec foarte mult timp cu beneficiarii și îi cunosc foarte bine, de aceea procesul de Design Thinking folosit cu scopul de a scoate la suprafața aceste cunoștințe, te poate conduce la soluții extrem de valoroase.

Totodată, majoritatea soluțiilor oferite de ONG-uri și grupuri locale de inițiativă la diverse probleme sociale (poluare și mediu, diverse interacțiuni în spațiul public, promovarea culturii, sănătate, educație etc.) se opresc la activități soft (ateliere, conferințe, grupuri de lucru, campanii de informare prin pliante, afișe și site-uri etc.), neținând cont de potențialul tehnologic actual în rezolvarea de probleme. Noile tehnologii informatice și de fabricație digitală oferă o oportunitate uriașă cauzelor sociale, de a trece dincolo de obiective de tip “conștientizare / informare” și de a produce soluții sociale și tehnologice intregrate la probleme ale comunității - care să fie relativ ieftine, scalabile, măsurabile, sustenabile. Toate acestea se pot face folosind tehnologia și gândirea orientată către design ca motor pentru inovare civică. Exemple de astfel de oportunități sunt costul unei imprimate 3D care a scăzut de 100 de ori în ultimii 5 ani, costul foarte mic al diferitelor tipuri de senzori, actuatori, micro-procesoare etc. De asemenea, apar comunități deschise care coagulează competențele necesare de a îmbina astfel de tehnologii (ex: modulab.ro, inventeaza.ro).

O nevoie transversală a multor ințiative sociale și civice este creșterea vizibilității și atractivității proiectelor lor. Există o tendință a tinerilor de a se implica în activități care sunt în primul rând atractive și abia apoi educaționale sau civice. Această tendință poate fi valorizată prin crearea unor proiecte mai atractive - prin concept, natura activităților și prezența în mediul online - care să scadă bariera de intrare a tinerilor în activități de voluntariat.

Noi considerăm că un pas important în inovarea civică poate fi făcut prin folosirea tehnologiei și creativității aplicate (design) și făcând cauzele sociale mai atractive pentru publicul larg si mai sustenabile pe termen lung. În cadrul proiectului D’Inno Lab, am văzut că putem găsi soluții tehnologice, care să rezolve probleme de mediu, de educație a copiilor, de sănătate, de accesibilizare sau de discriminare. Aceste soluții sunt ușor de replicat la o scală largă, cu costuri relativ mici, reprezentând totodată și potențiale surse de venit pentru organizațiile care le implementează. Câteva exemple de astfel de soluții vei găsi în secțiunea dedicată prototipurilor.

+

Tech

+

Atelierele de creaţie pentru inovare socială Procesul de design al inovațiilor sociale poate fi parcurs prin 4 ateliere - de la faza de explorare a problemelor de rezolvat, la cea de prototipare a soluțiilor. În continuare, vom descrie procesul pe care noi l-am testat, în 4 faze, organizate sub forma a 4 ateliere de câte o zi, la care au participat aproximativ câte 15-20 de persoane.

Participanții erau membri ai unor organizații cu misiuni sociale foarte variate - de la educație formală, la sprjinirea persoanelor cu dizabilități, ori dezvoltare urbană.

El poate servi drept inspirație pentru organizațiile ce doresc stimularea inovării sociale prin implicarea directă a activiștilor diverși ai societății civile.

Atelierul 1 - Descoperire Privire de ansamblu

De ce?

Ajută participanții să înţeleagă mai bine provocările cu care se confruntă beneficiarii inovațiilor sociale și să formuleze problemele ce urmează a fi abordate.

Cum? • Crează-le participanților un spațiu de creație relaxat și prietenos; • Oferă-le inspirație și încurajează-i să îndrăznească să viseze; • Stimulează-le curiozitatea, imaginația și creativitatea.

Metoda 1 - Jocul “Cutiile colorate” Obiectiv: Mutarea atenției de la problemă spre soluții creative, printr-o mai bună definire a funcțiilor soluției, a resurselor necesare soluționării și a beneficiarilor.

1. Fiecare participant va alege oricâte cutii făcute din hârtie colorată pe care să poate scrie răspunsuri la întrebările Ce face cutia? Cine construiește cutia? Pentru cine?

2. Facilitatorul va stimula participanții să vină cu idei cât mai inovative, fără a ține cont în această fază de dificultatea realizării lor în realitate.

3. Este important ca spațiul de lucru să fie amenajat astfel încât să creeze un mediu de lucru relaxat și interactiv, în care participanții să poată schimba lejer idei și materiale.

4. La finalul exercițiului, cutiile sunt expuse în centru, astfel încât fiecare să poată analiza cutiile produse de ceilalți și să poată pune întrebări de clarificare sau contribui cu idei.

Resurse: • Cum faci o cutie din două coli de hârtie colorată A4 http://preservinghomebasics.com/2011/08/how-to-make-a-little-paper-gift-box

Metoda 2 - Harta empatiei Obiectiv: Crearea unei imagini de ansamblu asupra dorințelor și nevoilor “clienților” față de “produsul” pe care dorim să-l realizăm.

Indicații de facilitare: 1. Participanții vor fi grupați câte 2-3, în funcție de zona de intervenție comună / același grup de beneficiari cu care aceștia lucrează; 2. Fiecare grup va primi câte un exemplar tipărit al hărții necompletate și vor fi clarificate secțiunile de completat de pe hartă; 3. Se vor aloca cel puțin 20 de minute pentru completarea hărții; 4. Se recomandă prezentarea, la final, între grupuri a rezultatelor obținute, cu solicitarea de clarificări din partea facilitatorului și a participanților.

Resurse: • Cum faci o cutie din două coli de hârtie colorată A4 http://preservinghomebasics.com/2011/08/how-to-make-a-little-paper-gift-box • Formular “Empathy map” - template disponibil online sub Creative Commons

Metoda 3 - Studii de caz motivaţionale Obiectiv: Oferirea de inspirație pentru formularea de soluții inovative și mai bine ancorate în realitate.

Indicații de facilitare: 1. Vor fi selecționate clipuri video scurte de prezentare a unor proiecte de inovare socială deja implementate.

2. Va fi facilitată o discuție pe marginea fiecărui caz, pentru a extrage factorii de succes ai unui proiect de inovare socială.

Resurse (exemple de proiecte de inovare socială) • Piano Stairs (accesibil la http://www.youtube.com/watch?v=2lXh2n0aPyw ) • Hand Made Solar Plastic Bottle Light Bulb http://www.youtube.com/watch?v=bLg-K97sWxA ) • The cheap all-terrain wheelchair http://www.ted.com/talks/amos_winter_the_cheap_all_terrain_wheelchair.html • miLES Storefront Transformer (accesibil la http://www.kickstarter.com/ projects/1215719462/made-in-the-lower-east-side-miles-storefront-trans ) • The Copenhagen Wheel http://www.youtube.com/watch?v=S10GMfG2NMY

Atelierul 2 - Interpretare

De ce? Îi ajută pe participanți să pună cap la cap datele adunate din teren și să formuleze oportunități de soluționare mai ancorate în realitate.

Cum? • Fă legătura cu cele întâmplate la ultimul atelier și cu datele adunate de participanți între timp.

• Ajută-i pe participanți să se conecteze cât mai bine la realitatea beneficiarilor.

Metoda 1 - Exerciţiu “Why-how Laddering” Obiectiv: Identificarea de detalii care fac diferența în formularea soluțiilor de inovare socială.

Indicații de facilitare: 1. Fiecare problemă identificată va avea o fișă pe care se va răspunde iterativ, de cel puțin 3-5 ori, la întrebările DE CE este așa? / CUM se manifestă?

2. În urma acestui exercițiu, participanții vor trebui să facă sinteza unei argumentări construită după structura: Cine este publicul? / Care este nevoia? / Ce ne motivează să soluționăm problema asta?

Resurse: • http://dschool.stanford.edu/wp-content/themes/dschool/method-cards/why-howladdering.pdf

Metoda 2 - Wiki cu întrebări colaborative Obiectiv: Oferirea de suport pentru a continua căutarea de date şi informaţii relevante din mediul beneficiarilor Indicaţii de facilitare: 1. Participanții vor fi asistați în a-și crea un wiki al grupului, în scopul sprijinirii etapei de căutare de date.

2. Fiecare organizație / grup tematic va avea de răspuns la o serie de întrebări care să ajute la înțelegerea peisajului în care există problema.

3. Facilitatorul se va asigura că fiecare întrebare a fost înțeleasă și că participanții au identificat surse și modalități de colectare a informațiior de la beneficiari.

Resurse: • Tutorial Create a Google Sites Wiki (accesibil la http://www.youtube.com/ watch?v=kR1KB63G8LM ) • Listă de întrebări Identificarea persoanelor cheie 1. Cine știe cele mai multe despre asta?

2. Cine e afectat de asta?

3. Cine poate sa contribuie?

4. Cine comunica despre asta?

5. Ce institutii sunt implicate in asta?

6. Cine influenteaza in mod critic situatia asta?

Metoda 3 - Exerciţiu “Arena Leilor” Obiectiv: Confruntarea cu întrebări noi și verificarea temelor de cercetare efectuate pe teren.

Indicaţii de facilitare: 1. Arena va fi formată din cel puțin trei lei: un susținător, un critic și un sponsor; 1. Fiecare problemă va fi prezentată în arenă; 2. Fiecare cauză va avea alocate 15-30 minute pentru prezentare și reacţii; 3. Pot fi stimulate și contribuțiile critice ale celorlalți participanți din sală.

Sugestii de întrebări pentru “lei”: 1. Ce beneficii oferă soluția utillizatorilor?

2. Câți beneficiari poate deservi?

3. Ce costuri implică confecționarea soluției? Dar utilizarea?

4. Ce experiență au propunătorii în implementarea unei astfel de soluții?

5. Cum îi pot asigura sustenabilitatea?

6. Cât de scalabilă este soluția imaginată? etc.

Atelierul 3 - Ideaţie

De ce?

Conduce participanții spre formularea de revelații creative și generarea de soluții fezabile.

Cum? • Stimulează creativitatea participanților (de exemplu, exerciții de improvizație); • Construiește contexte cât mai autentice din viața beneficiarilor, ajutându-i pe participanți să dea soluțiilor propuse detalii cât mai ancorate în realitate;

Metoda 1 - Brainstorming clasic Obiectiv: Generarea unui număr cât mai mare de idei, într-un grup cât mai eterogen.

Indicaţii de facilitare: 1. Este recomandat ca la acest exercițiu să participe și oameni din exterior, mai ales dintre cei care lucrează în domenii creative, precum artă, publicitate, design; 2. Participanții vor fi împărțiți în echipe de câte 3-4 plus încă 2-3 creativi, fiind ajutați de câte un facilitator să genereze cât mai multe idei de soluționare pentru cauzele sociale grupate tematic (de exemplu, experiența conviețuirii urbane de zi cu zi într-un oraș mare precum Bucureștiul).

Resurse: Sugestii de întrebări pentru generare de idei: Ce ar putea să le facă oamenilor ăstora viața mai bună în acest mediu?

Cu ce probleme se lovesc ei cel mai des? Cum am putea să prevenim sau să combatem astea?

Dacă ați fi în locul lor, ce v-ar plăcea să vedeți / să vi se întâmple…?

Metoda 2 - Joc de rol “O zi din viaţa unei/unui...”

Obiectiv: Ancorarea participanților în realitatea de zi cu zi a celor ce vor utiliza prototipul inovației sociale generat.

Indicaţii de facilitare: 1. Participanții, grupați tematic, vor avea de completat un fir de poveste care să descrie cât mai detaliat provocările cu care se confruntă un personaj ce reprezintă beneficiarii vizați de inovația socială (de exemplu, o persoană în scaun cu rotile, care trebuie să ajungă în diverse locuri din oraș, în activitățile sale de zi cu zi - la toaletă dimineața, la școală, în oraș pentru o întâlnire cu prietenii etc.); 2. Fiecare grup va regiza, de asemenea, o scurtă scenetă pentru a prezenta povestea imaginată pe hârtie; 3. Ceilalți participanți vor trebui să pună, la finalul fiecărui joc de rol, cât mai multe întrebări pentru a înțelege mai bine povestea personajului și provocările din spatele ei; 4. Echipa care prezintă își va lua notițe, pentru a completa imaginea de ansamblu a problemei și soluțiilor imaginate.

Resurse: http://socialinnovation.typepad.com/silk/2008/10/a-day-in-the-li.html

Metoda 3 - Brainstorming selectiv Obiectiv: Alegerea a 3 idei cu care participanții să meargă mai departe în etapa de prototipare.

Indicaţii de facilitare: 1. La finalul exercițiului de brainstorming clasic pe grupuri mici, membrii fiecărui grup vor alege 3 idei pe care le vor avea de documentat pentru acasă și care vor fi canditate la prototiparea din ultimul atelier.

2. Acestea vor fi obținute în urma filtrării listei generate inițial, cu ajutorul creativilor, pe baza suspunerii unor criterii ca cele din întrebările de mai jos.

Resurse: • Sugestii de întrebări pentru filtrarea ideilor: • Care dintre ideile generate ar aduce cea mai multă valoare beneficiarilor?

• Pe care dintre el v-ar plăcea să o vedeți cel mai repede implementată? Care ar fi mai fezabilă din punctul vostru de vedere?

Atelierul 4 - Prototipare

De ce?

Sprijină aducerea în concret a ideilor generate de participanți, pe baza datelor adunate, sub formă de machete și schițe de prototip.

Cum? • La atelier este recomandat să fie din nou prezenți participanți din afară, mai relevanți fiind dintre cei cu experiență în a construi lucruri: ingineri, designeri de produs sau arhitecți.

• Este necesar a pune la dispoziția participanților cât mai multe materiale de construcție - de la carton, la plastelină, piese de Lego sau traforaj.

Metoda 1 - Explicarea conceptului Obiectiv: Explicarea amănunțită a celor 3 idei.

Indicaţii de facilitare: 1. Pe o foaie de flipchart dedicată fiecărei idei finaliste, participanții vor răspunde la următorul set de idei: Ce trebuie să facă? / Cum ar trebui să arate? / Cum ar trebui să se simtă?

2. Pentru o mai bună claritate, vor fi încurajați să reprezinte vizual prin desene imagini ale posibilelor prototipuri generate pe baza ideilor pe care le-au formulat; 3. Foile produse vor fi expuse sub formă de galerie și oricine va putea pune întrebări de clarificare la cele prezentate Resurse: • Carte despre prezentarea grafică a ideilor: “Pe spatele şerveţelului” Dan Roam, 2009

Metoda 2 - Crearea unei machete Obiectiv: Modelarea unei reprezentări cât mai apropiate de prototipul imaginat, pentru a da concretețe ideii și a o putea testa scenarii simple împreună cu ceilalți participanți.

Indicaţii de facilitare: 1. Se va pune la dispoziție participanților carton, hârtie, lemn sau alte materiale care se pot procura și prelucra mai ușor.

2. Se va da următoarea indicație - Un prototip este orice reprezentare fizică a cum va arăta sau cum va funcționa soluția propusă de voi. Acesta poate fi un simplu desen sau poate prinde formă din plastelină, lemn, hârtie, traforaj etc. Foarte important este să scoateți în evidență funcțiile prototipului.

3. La finalul exercițiului de creație, fiecare produs va fi prezentat și supus testărilor de către cei prezenți.

Resurse: • Carte - “Serious Play: How the World’s Best Companies Simulate to Innovate” Michael Schrage (Harvard Business Press 2009)

Metoda 3 - Definirea specificaţiilor de prototipare Obiectiv: Generarea detaliilor necesare selecției ideilor care vor intra în faza de prototipare.

Indicaţii de facilitare: 1. Fiecare echipă propunătoare a unei idei finaliste, va avea de răspuns la un set de întrebări care să ajute echipa de dezvoltare de prototipuri să ducă ideea de la schiță la produs finit.

2. Răspunsurile vor fi construite pe baza tuturor informațiilor și ideilor adunate pe parcursul exercițiilor efectuate în cele 4 ateliere de creație.

Resurse: Sugestii de întrebări pentru definirea specificațiilor de prototipare: • Ce este? / Cum funcționează? (atribute și funcționalități) • Cine este persoana responsabilă / echipa pe parcursul creării prototipului?

• Ce costuri impune crearea prototipului? Dar producerea lui în serie?

• Ce urmăriți să verificați în stadiul de prototipare?

• Ați văzut implementări similare sau conectate? (Dacă da, recomandă-ne prin link-uri).

• Ce ai face cu ideea dacă proiectul nu ar fi selectat?

Ateliere - ghid general de facilitare Aspecte de care să ai grijă, în facilitare, pe parcursul întregului proces de inovare

Înainte de începerea atelierelor • Faceţi cunoştinţă cu participanții atelierului (ei trebuie să ştie că se pot baza pe voi); • În funcţie de câţi oameni participă, aranjaţi sala; • Strângeţi oamenii la locul de întâlnire; • Asigură-te că ai în sală măcar câţiva din oamenii de tehnologie care vor realiza prototipurile. În timpul atelierelor • Reamintiţi scopul atelierului; • Rugaţi participantii atelierului să se prezinte; • Luaţi întrebări de clarificare asupra proiectului si a motivației de a participa la atelier; • Oferiţi cuvântul dacă cineva nu este luat în seamă; • Adresaţi întrebări relevante pentru grup; • Ţineţi timpul conform agendei; • Luaţi notiţe sau asigurați-vă că cineva le ia.

• Provoacă-i pe invitaţii creativi şi/sau tehnici să contribuie pe parcurs.

• Înainte să închei, asigură-te că ai atins obiectivele esenţiale ale fiecărei etape de design (cum încep - când se termină).

• Încheie şi deschide fiecare atelier cu o revizuire a ce a fost discutat (inclusiv între ateliere) După ateliere • Reveniți cu un follow-up către participanți, în care reaminiți ideile principale discutate, pașii următori ai proiectului, saricinile atribuite fiecărui participant. Atașați și notițele adunate și pozele făcute.

• Monitorizați constant stadiul în care se află fiecare participant cu sarcinile, reveniți cu reminder-uri și cu resurse care i-ar putea ajuta.

Resurse suplimentare pentru facilitatori • GHID: Human Centered Design toolkit. Second edition. IDEO. Accesibil la: http://www.ideo.com/images/uploads/hcd_toolkit/IDEO_HCD_ToolKit.pdf • GHID: Toolkit for Social Innovation. Harvard Kennedy School.

Accesibil la http://www.socialinnovation.ash.harvard.edu/innovators-toolkit.html • ARTICOL: Learn How to Start a Social Innovation Project, Learn to Create a Better Society.

Accesibil la http://www.mad.asia/posts/515/MaD-School/Learn-How-to-Start-a-Social-InnovationProject_Learn-to-Create-a-Better-Society • CURS: Human-Centered Design for Social Innovation Accesibil la http://plusacumen.org/courses/hcd-for-social-innovation/ • CURS: Design Thinking Calisthenics Accesibil la https://p2pu.org/en/groups/design-thinking-calisthenics •

CARTE: The Ten Faces of Innovation: IDEO's Strategies for Defeating the Devil's Advocate and Driving Creativity Throughout Your Organization. (2005) de Tom Kelley și Jonathan Littman.

•

CARTE: Change by Design: How Design Thinking Transforms Organizations and Inspires Innovation.

(2009) de Tim Brown.

Lucrând cu tehnologia La ce să ai grijă când treci de la idei la prototipuri

În etapele iniţiale ale D’Inno Lab am căutat să ţinem tehnologia relativ departe de procesul de design. Am făcut asta pentru că ne-am dorit ca participanţii să nu se teamă de “ce nu se poate face”. Ce poţi face în acest sens: • Presupune că orice este posibil din punct de vedere tehnic; • Ţine oamenii de tehnologie în sală (ca să se inspire), dar nu îi lăsa să monopolizeze discuţia; • Informează procesul de design cu soluţii tehnologice ingenioase: inspiră-i!

Nimic nu este imposibil, însă nu totul este posibil Fazele mai avansate de design precum modelarea funcţionalităţilor în cadrul activităţilor de prototipare sunt foarte importante. În aceste momente poţi prevedea şi potenţial evita multe probleme de mai târziu: • Atenţie la costuri - întreabă de mai multe ori “cât ar costa asta?”

• Nu te repeta - verifică să nu fi rezolvat altcineva problema adresată de tine, în acelaşi fel - ar fi păcat să reinventezi roata.

• Simplifică - alege cu grijă ce consideri esenţial a fi testat prin prototipare - scopul este să dovedeşti funcţionalitatea reală imediată, nu să lucrezi încă la detalii.

Când ajungi la prototiparea funcţională: • Ia momentul ca pe o oportunitate de a interacţiona şi mai mult cu potenţialii utilizatori: • Pune echipa de design şi cea tehnică în aceeaţi cameră, cât mai des, chiar dacă fac lucruri diferite.

• Orice prototip este mai bun decât nimic - faptul că îl poţi arăta generează entuziasm şi feedback.

• Nu te teme dacă nu iese din prima - învaţă şi repetă procesul, la următorul nivel.

Prototip 1

Scaun care produce energie electrică

Context

Soluţie Evoluţie

Trăim în orașe în care spațiul public nu își poate îndeplini rolul de catalizator și generator de interacțiuni sociale, în care această parte esențială a mediului urban este neglijată, nevalorificată și folosită prioritar pentru tranzit. Astfel, provocarea noastră (Urban2020) se referă la găsirea de modalități prin care să facem oamenii să folosească spațiul public mai des și să se implice în protejarea, dezvoltarea și valorificarea acestui bun COMUN.

Construirea unui scaun care produce energie electrică prin balansarea în el. Scaunul este dotat cu ieșire de USB și priză, ceea ce permite încărcarea telefonului sau a laptopului.

Soluția atribuie o nouă utilitate spațiului public, adresând o nevoie frecventă a utilizatorului (interes față de spațiul public prin adresarea interesului privat al utilizatorului) – aceea de a-și încărca telefonul sau laptopul. Astfel, printr-o abordare creativă, cetățenii sunt reapropiați de spațiul public.

Cum se poate transforma într-o afacere socială Obiectul poate deveni emblema unui atelier de soluții pentru oraș, care ar putea pe termen lung să cerceteze și să implementeze asemenea idei, fie pentru sfera publică, fie pentru cea privată, folosind noi metode de gândire creativă sau co-design. Dacă obiectul s-ar dovedi funcțional, în primă faza ar putea fi vândut către companii private, și, odată devenit suficient de vizibil, ar putea fi promovat către administrațiile locale. De asemenea, principiul de transformare a diverselor forme de energie generate de activitatea umană în energie electrică, poate forma o serie de obiecte de mobilier urban, iar obiectul poate servi unor campanii de awareness privind consumul de energie/surse alternative de energie. Se pot dezvolta și alte idei pe acest principiu, precum: “Urban Spinning Wheel”, “Pedalling Chair” etc.

Echipa

Organizaţie: Urban2020 • Gabi Toma • Ioana Ivanov • Reini Stadler Contact: urban2020.weebly.com

Prototip 2

Coş de gunoi interactiv pentru şcoli

Context

Soluţie Evoluţie

În multe familii, fie ele din medii defavorizate sau nu, copiii nu sunt învățati să-și arunce mizeria la coșul de gunoi. Acest lucru impactează în mod direct mediul și comunitatea, primul loc în care este cel mai vizibil fiind școala în care acești copiii învață. Deși se încearcă multe programe de educare civică în școli, acestea rareori au rezultate vizibile. Pentru a obișnui copiii să arunce la coșul de gunoi este nevoie de o metoda mult mai interactivă, pe gustul acestora și cu impact imediat.

Un coș de gunoi interactiv, care să-i determine pe copii să arunce orice gunoi și de a nu-l lăsa la voia întâmplări.

Implementarea unui astfel de proiect va stimula interesul copiilor pentru curățenie, îi va amuza, le va forma deprinderi necesare protecției mediului.

O astfel de inițiativă este binevenită în cât mai multe instituții de învățământ / publice, întrucât curățenia în astfel de locuri lasă de dorit din cauza neglijenței și nepăsării oamenilor.

Cum se poate transforma într-o afacere socială Cu minimum de efort, elevii mai mari ai școlii pot învăța cum să construiască astfel de coșuri, iar mai târziu îi pot învăța pe colegii lor mai mici. În cadrul unor ateliere extrașcolare, ei pot realiza coșuri de gunoi interactive, pe care să le vândă altor instituții publice, iar banii încasați pot acoperi alte nevoi ale elevilor școlii.

Organizaţie: Şcoala Ferdinand • Alina Perţea • Violeta Dascălu

Echipa

Contact: www.scoalaferdinand.com

Prototip 3

Kit de îmbunătăţire a spaţiilor la bloc

Context

Blocurile-dormitor omniprezente în Estul Europei sunt emblematice pentru valorile socialiste ale anilor în care au fost construite (‘70-’80).

Blocurile au rămas, însă, neschimbate după căderea comunismului în 1989: aceeași infrastructură inconfortabilă și de care noii orășeni nu s-au îngrijit.

Probleme: • Lipsa de proactivitate și responsabilizare a locatarilor la bloc • Lipsa lor de informare vizavi de posibilitățile cost-efficient prin care își pot îmbunătăți considerabil spațiul de zi cu zi.

• Confortul scăzut al locatarilor din cauza problemelor ce țin de spațiu comun Blocativ este o trusă de intervenție rapidă gândită să vină cu plusvaloare estetică și funcțională în spațiile comune din fiecare bloc: scara, palierul, ghena, acoperișul și spațiul din fața blocului.

Soluţie

Kit-ul conține: • Şablon + spray vopsea pentru pictat rapid cutiile poștale în culori vii și modele simpatice, care relaționează cu suprafața pe care sunt aplicate.

• Cernoziom și semințe de plante aromatice și condimente (busuioc, patrunjel, mărar, oregano) pentru a fi plantate pe palier (vezi fotografia alăturată).

• Pedală pentru a fi montată la ghenă pentru ridicarea capacului ghenei (locatarii vor fi scutiți de ridicarea cu mâna a capacului).

• Sistem de colectarea uleiului de gătit folosit în gospodării. Uleiul folosit dăunează țevilor și mediului dacă e debarasat pe căi convenționale (aruncarea la chiuvetă).

Organizaţie: Funky Citizens • Alina Calistru • Cosmin Pojoranu

Echipa

Contact: www.funkycitizens.org

Evoluţie

Cum se poate transforma într-o afacere socială Simplitatea kit-ului îl face implementabil din resurse proprii care sunt lunar la dispoziția Asociațiilor de Proprietari. Excluzând soluția de colectare a uleiului și exceptând manopera, celelalte componente ale kit-ului ajung la maxim 50 de EUR (flat fee), fonduri care putea fi obținute rapid prin convingerea Asociației să aloce bani din fondurile proprii de rezervă.

Sistemul de colectare al uleiului va fi tarifat separat pentru că necesită manoperă, pentru care se pot oferi și soluții creative (e.g - multe blocuri au un fel de „handyman” care s-ar putea ocupa de implementare - montarea tubului și a filtrului din rezervorul colector de la parter). Acesta ar putea produce fonduri suplimentare prin colaborarea cu firmele care colectează uleiul de la restaurante și de la alți locatari.

Prototip 4

Pachet de mobilitate pentru scaunul rulant

Context

Despre dizabilitate În România există 700.736 persoane cu dizabilități, adică 3,48% din totalul populației are o dizabilitate (în UE procentul este aproximativ 10%).

Media persoanelor cu dizabilități angajate în Uniunea Europeană, este de 45,8%, însă există diferențe mari între state. Rata angajării este cea mai scăzută în România (sub 5%), Irlanda și Grecia, în timp ce Finlanda, Luxembourg și Danemarca au 70% dintre persoanele cu dizabilități incluse pe piața muncii.

Despre accesibilizare Accesul la lumea înconjurătoare este fundamental pentru persoanele cu dizabilități. Accesul înseamnă a merge la grădiniță și la școală, a putea alege orice formă de educație superioară și a o putea urma, ca și ceilalți, a alege o carieră și a te bucura de ea ulterior. În țara noastră, chiar și persoanele care dețin un fotoliu rulant au acces limitat sau, în cea mai mare parte a cazurilor, nu au acces deloc la spații de locuit conforme cu standardele prevăzute prin lege, la instituții publice dintre care unele ar trebui să le deservească în mod direct, la instituții de educație, mijloace de transport în comun accesibile ori la locații pentru evenimente culturale, sportive sau de petrecere a timpului liber.

Soluţie

Adaptarea scaunului rulant cu un pachet de mobilitate, care să ușureze deplasarea utilizatorului în jungla urbană. Acest pachet este compus dintr-un sistem unidirecționat de blocare prin zimți a roților principale (pentru situații de urcare atunci când utilizatorul este nevoit să depună dublu efort pentru a nu o lua la vale) și un sistem de pârghii + structură de 3 roți în partea frontală pentru a putea urca bordurile sau trecerile de nivel mult mai ușor și fără a fi nevoit să folosească tehnica echilibrului (wheelie).

Produsul îl va ajuta să devină mai mobil și independent, să salveze timp și energie, și să fie mai puțin obosit. Cu ajutorul său, persoana cu dizabilități va urca/coborî mai ușor rampe, borduri, treceri de nivel, chiar și 1-2 trepte.

Credem că soluția identificată poate fi realizată sub 500 de euro și are mare avantaj de a fi un sistem independent și atașabil fotoliului rulant, nefiind nevoie de construirea de la 0 a unui scaun special.

Evoluţie

Acoperind o nevoie reală și critică a acestei categorii de beneficiari, precum și prețul scăzut (la care se poate ajunge printr-o producție în serie), credem că rata de adopție a produsului nostru poate fi mai ridicată în raport cu alte soluții tehnologice adresate mobilității.

Pentru producția în serie, putem aborda la nivel național cel puțin 2 ateliere (care lucrează ca unități de economie socială) specializate în adaptarea fotoliilor rulante, care au propria linie de producție/ asamblare și care lucrează direct cu beneficiarii de scaun rulant.

Am încerca să vindem produsul în parteneriat cu aceste ateliere de producție, în primă fază beneficiarilor lor și ulterior, am încerca un contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, responsabilă cu decontarea cheltuielilor pentru mijloace asistative.

Organizaţi: ActiveWatch, ONPHR • Laura Orlescu • Silvia Ursu

Echipa

Contact: www.activewatch.ro / www.onphr.ro

Reflecţii finale 7 greşeli pe care le-am făcut dar vă invităm să le evitaţi şi 10 lecţii învăţate din ele

1. Business case-urile au rămas nevalidate.

Deși am construit niște soluții care rezolvă probleme pentru ONG-urile implicate și ar putea crește impactul misiunii acestora, ne-am dori ca aceste soluții să devină și surse de venit pentru ele. Problema a fost că neam concentrat pe a crea aceste tehnologii, însă nu știm încă dacă ele sunt sustenabile și dacă pot fi scalate de către ONG-urile participante în proiect.

Lecția pe care am învățat-o este că mereu trebuie să te gândești la care este scopul mai mare al proiectelor de inovare pe care le desfășori.

2. A existat un flux prea mare de participanți. Nu toate organizațiile au reușit să-și trimită aceiași participanți la toate atelierele, de aceea procesul de creație a fost unul sacadat și întrerupt. În cel mai extrem caz, în care organizația participantă și-a trimis de fiecare dată alți membri, ideea pe care au avut-o în primul atelier a fost și ideea cu care au aplicat, deși pe parcursul atelierelor au apărut și alte idei interesante.

Lecția învățată este că ideile au nevoie de timp de incubare în mintea unei singure persoane, pentru că frânturile de idei nu pot fi pasate de la o persoană la alta, fie ele din cadrul aceleiași organizații sau nu.

3. Propunătorii ideilor au fost mai puțin implicați în construirea prototipurilor. Din cauza faptului că nu am avut un spațiu permanent de lucru în care organizațiile participante știau că pot veni și ne pot găsi lucrând pentru soluțiile lor, construcția prototipurilor a fost întârziată de organizarea întâlnirilor în care să putem participa noi (facilitatorii), Modulab (partenerul de tehnologie) și ONG-urile. De asemenea, pe măsură ce ideile se clarifică și devin tot mai concrete, nivelul de muncă începe să crească, iar noi nu am contractat foarte bine de la început acest lucru cu participanții de la începutul proiectului.

Lecțiile învățate sunt: că trebuie să implici îndeaproape, în fiecare etapă a proiectului organizațiile participante și că trebuie să ai un spațiu permanent de lucru în care să poți lucra în orice moment la construirea soluțiilor și în care să poți oferi asistență personalizată.

4. Nu am petrecut îndeajuns de mult timp în mediul beneficiarilor.

Când vorbim de beneficiari, nu ne referim la organizațiile cu care am lucrat, ci la beneficiarii soluțiilor pe care le-am creat.

Deși aveam în minte să-i implicăm în proces, lecția învățată este că ei trebuie implicați cât mai repede posibil, dacă se poate chiar din prima zi. Ei sunt cei care știu cel mai bine ce idei sunt bune sau nu și sunt singurii care îți pot valida sau desființa o soluție.

5. Am ajuns repede la soluții - mult mai repede decât ne-am fi dorit. Nu ne-am concentrat cât ne-am fi dorit pe a explora și a înțelege problemele pe care voiam să le rezolvăm. Acest lucru s-a întâmplat din două motive: în primul rand, încă din primul atelier ne-am entuziasmat împreună cu participanții la diverse idei care au apărut și am continuat să construim la ele; în al doilea rând, o parte din participanți au venit cu soluțiile “de acasă”, și deși eram pregătiți să îi provocăm, nu ne-a ieșit în 100% din cazuri. Ca atare, în cazurile în care ne-a ieșit, am transformat o bancă cu pedale într-un scaun ce generează energie electrică, iar o cameră ce simulează empatia pentru diverse persoane cu dizabilități, la un atașament pentru scaunul rulant.

Lecțiile învățate sunt: Ai răbdare, nu-ți fie frică de ambiguitate și nu încerca să sari direct la soluții. De asemenea, fii pregătit să gestionezi cât mai bine rezistența la schimbare a participanților.

6. Nu am alocat suficient de flexibil bugetul pentru realizarea prototipurilor.

Inițial, am calculat ce sumă de bani avem alocată pentru construirea prototipurilor și am împărțit-o la 4, pentru a aloca bugetul pentru fiecare prototip. În realitate însă, pentru unele prototipuri am avut nevoie de o sumă mai mică de bani, iar pentru altele care aveau potențial mai mare de impact, era necesară o sumă mai mare de bani.

Lecția pe care am învățat-o este că trebuie să fii foarte flexibil cu bugetul alocat prototipurilor pentru că nu vei ști niciodată de câți bani ai nevoie și de câte prototipuri este nevoie pentru a ajunge la o variantă funcțională.

7. Platforma online nu a funcționat suficient de bine. Noi am creat un wiki site care am fi vrut să ne permită 2 lucruri: să construim o comunitate a oamenilor pasionați de inovare socială, dar în același timp să ne permită să dăm task-uri și să vedem în timp real stadiul de dezvoltare al fiecărui proiect de inovare.

Lecția învățată este că un simplu grup de Facebook își face foarte bine partea de consolidare a comunității, însă pentru procesul de monitorizare ale proiectelor este nevoie de o platformă mai avansată.

Ce credem că ar fi de făcut mai departe Replicare - Dezvoltare - Follow-up

Tema Design Thinking este încă la început în România, ceea ce înseamnă multe oportunități, dar și multe lucruri pe care trebuie să le învățăm. În urma acestei experiențe, noi am rămas cu 3 întrebări care ne provoacă să mergem mai departe: • Cum putem face acest proiect <<on a regular basis>>, nu doar punctual?

• Care este cea mai bună formă de a-l replica în cât mai multe comunități din România?

• Cum putem folosi Design Thinking pentru a crea afaceri sociale sustenabile și nu doar produse?

Această metodologie ne-a ajutat să găsim răspunsuri la întrebări grele și ne-a dat încrederea de a ne asuma provocări și mai mari. De aceea, sperăm că îți va da și ție curajul de a porni în soluționarea unor probleme al căror răspuns încă nu-l poți anticipa. Și pentru că acest proces este despre întrebările care contează, nu pot decât să te întreb: Care sunt provocările (încă) nerezolvate care contează pentru tine?

Echipa D’Inno Lab: • • • •

Florian Besnea Horațiu Țicău Violeta Maria Șerbu Vlad Atanasiu

• Ioana Calen • Matei Popescu • Paul Eugen Popescu • Bogdan Theodor Olteanu • Ioana Pelehatăi

Parteneri D’Inno Lab este rezultatul unui parteneriat multidisciplinar între 3 ONG-uri

CROS este o organizaţie de tineret dedicată organizaţiilor nonguvernamentale studenţeşti (ONGS-uri) şi voluntarilor acestora.

Misiunea CROS este să crească impactul celor peste 200 de organizaţii studenţeşti din România. CROS a dezvoltat programul Universitatea Alternativă care are la bază principiul comunuităților de practici și învățarea în contexte reale de viață.

- www.cros.ro Asociaţia SUB25 este o organizaţie având drept scop sprijinirea artiştilor tineri, creşterea interesului opiniei publice fată de cultură, încurajarea participării directe la actul cultural, creşterea numărului de consumatori avizați de cultură prin sprijinirea proiectelor culturale din arii precum arte vizuale şi arhitectură, producţie audio-vizuală, cultură scrisă, educație culturală, intervenție culturală, teatru, dans, muzică, patrimoniu cultural național, patrimoniu imaterial, management cultural, formare profesională in cultură.

- www.sub25.ro Modulab este o platformă inter-disciplinară care promovează cercetarea și dezvoltarea noilor metode și tehnologii de exprimare umană în cadrul artei și industriilor creative, dar și la nivel de hobby.

Modulab are patru direcții de dezvoltare: arta trans-media (a participat la diferite evenimente locale și internaționale de profil), cercetare și inovație (multe dintre instalațiile laboratorului au la bază idei inovative din punct de vedere tehnologic), educație (Modulab organizează workshopuri de design parametric, design interactiv, fabricație digitală etc. ce se adresează tinerilor artiști, designeri, arhitecți sau creativi din diferite domenii) și cercetare teoretică (arii de interes: etica noilor tehnologii, filosofia designului, neuroștiințe și interfețe neuronale, teorii post/transumaniste etc.).

- www.modulab.ro -

Scrie-ne pe pagina de Facebook: www.facebook.com/dinno.lab sau pe mail la ticau.horatiu@gmail.com

Această publicație este parte a proiectului “D’Inno Lab - laboratorul de soluții creative la problemele comunității”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.