daniel_rosu_thesis

INSTITUTUL NATIONAL DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT AL REPUBLICII MOLDOVA Cu t i t l u d e ma n u s c ris C.Z.U.: 796.853.23+796.02 R OŞ U DANIEL

OPTIMIZAREA CĂDERILOR COMPETIŢIONALE ÎN PREVENIREA ACCIDENTELOR CE AFECTEAZĂ MEMBRELE SUPERIOARE, LA JUDOKA PUBERTARI (12-14ani) S p e c i a l i t a t e a : 1 3 . 0 0 . 0 4 – T e o r i a ş i m e t o d i c a e d u c aţ i ei f i zi c e , antrenamentului sportiv ş i c u l t u r i i f i zi c e d e a s a n a r e TEZĂ DE DOCTORAT ÎN PEDAGOGIE C o n d u c ă t o r ş t i i nţ i f i c : d o c t o r h a b i l i t a t î n ş ti i n ţ e p e d a g o g i c e , profesor universitar, antrenor emerit al Republicii Moldova MANOLACHI Veaceslav A u t o r u l R OŞ U D A N I E L

CHI Ş I N Ă U 2004

CUPRI NS I N T R O D U C E R E … … … … … … …… … … … … … … … … … … … … … … . .5 CAPITOLUL 1 ANALIZA

LITERATURII

PROBLEMELE

Ş TII N ŢI FI C O- M E T O DI C E,

PRODUCERII

ŞI

PE

P R EV E NI RI I

A C C I D E N T E L O R , L A J U D O K A D E V Â R S TĂ P U B E R T A RĂ ....12 1 . 1 . C e r c e t ăr i c u p r i v i r e l a p r o d u c e r e a a c c i d e n t e l o r d i n j u d o … 1 2 1 . 1 . 1 . T i p o l o g i a a c c i d e n t el o r d i n j u d o … … … … … … … … … . 1 5 1.1.2 .

Structur i

an ato mi c e

afect at e

de

trau matis mel e

s p e c i f i c e j u d o u l u i …… … … … … … … … … … … … … … … … … . 1 8 1 . 2 . A s p e c t e a l e c a p a c i t ăţ i i d e p e r f o r m a n ţ ă , în l eg ăt u r ă cu a c c i d e n t e l e s p e c i f i c e l a j u d o k a d e v â r s t ă pube rt a r ă … … … … . … 2 5 1 . 2 . 1 . P a r t i c u l a r i t ăţ i f i z i o l o g i c e a l e v â r s t e i p u b e r t a r e … … 2 5 1 . 2 . 2 . C e r i nţ el e ef o r t u l u i î n j u d o … … … … … … … … … .. … . . .2 9 1.3. Componente ale antrenamentului sportiv din judo în aflate leg ăt u r ă c u p r o d u c e r e a a c c i d en t el o r … … … … … … … … … … … … 3 4 1.3.1.

Factorii antrenamentului din judo, în raport cu

p r o d u c e r e a a c c i d e n t e l or . . … … … … … … … … … … … … … … . . . 3 4 1 . 3 . 2 . D e l i m i t a r e a căd e r i l o r d i n a n t r e n a m e n t d e c ăd e r i l e co mp etiţ i o n al e … … … … … … … … … … … … … … … … … … … .. 4 1 1 . 3 . 3 . Î n c ăl z i r e a p r e m e r g ăt o a r e e f o r t u l u i s p o r t i v … … … … . . 4 4 1 .4 . Co n cl u zii l e c ap i t o l u l u i … … … … … … … … … … … … … … … . .4 6 CAPITOLUL 2 METODELE DE CERCETARE, ORGANIZAREA ŞI VALIDAREA C E R C E T Ă RII … … … … … … … … … … … … .. …… … … … … … . … … … 4 7 2 .1 . M et o d el e d e cer c et ar e … … … … … … … … … … … … … … … … 4 7 2 . 2 . O r g a n i z a r e a c e r c e t ăr i i … … … … … … … … … … … … … … … … 6 8 2 . 3 . A p r o b a r e a ş i apli car e a d at e l o r cer cet ăr i i … … … … … … … … 6 9

2

CAPITOLUL 3 A P L I C A R E A C ĂD E R I L O R C O M P E T I ŢI O N A L E D I N J U D O , Î N L E G Ă T U RĂ

CU

PREVENIREA

ACCIDENTELOR

DE

LA

N I V E L U L M E M B R E L O R S U P E R I O A R E … … … … … … … … … … .7 1 3.1.

Chestionarea

antrenorilor

pe

problem ati c a

p r ev enirii

accid entelor în p r eg ăt i r e a s p o r t i v ă a j u d o k a p u b e r t a r i … … … . . . 7 1 3 . 2 . I n t e r v i u p e p r o b l e m e l e p re v e n i r i i a c c i d e n t e l o r s p o r t i v e adresat

judoka

de

diferite

vârste,

ce

au

s u p o r t at

m a c r o t r a u m a t i s m e …… … … … … … … … … … … … … … … … … … … 7 8 3 . 3 . S t u d i i d e c a z c u p r i v i r e l a asocierea cauzel o r î n p r o d u c e r e a a c c i d e n t e l o r s p o r t i v e… … … … … … … … … … … … … … … … … … . .8 5 3.4.

Studiu

r e f e r i t or

la

folosirea

căd e r i l o r

în

cadrul

antr en ament elor d e j u d o … … … … … … … … … … … … … … … … … .8 8 3.5. Stu d iu cu p r ivire la utilizarea căd er i l o r î n c o mp e t iţ i i l e d e j u d o … … … … … … … … … … … … … … …… … … … … … … … … … … . 9 0 3.6.

Analiza

biomecanică

a

căd er ilor

defectuo as e

din

j u d o … … … … … … … … … … … … … … …… … … … … … … … … … … . 9 5 3 . 6 . 1 . C o n s t r u cţ i a

mo d el u l u i

matematic

(geometric)

al

c ăd e r i l o r d e f e c t u o a s e d i n j u d o … … … … … … … … … … … … . . 9 1 3.6.2 . Car a ct eri z ar ea pri n cip al el o r ar ti cu laţ i i al e membru lui s u p e r i o r a f e c t a t e d e căd e r ile d ef e ctu o as e d i n j u d o … … … 1 0 2 3 . 6 . 3 . E v a l u a r e a i n t e r a cţ i u n i l o r m e c a n i c e i n t e r n e ş i ext ern e d i n z o n e l e s u p r a s o l i ci t at e … … … … … … … … … … … … … … 1 0 4 3 . 6 . 3 . 1 . C ăd er e a d ef e ctu o as ă a l u i U k e ( a p ăr ăto rul), în urma

atacului

cu

Ko

U ch i

Gari

(secerarea

mică

interio ar ă) … … … … … … … … … … … … …… … … … … … .1 0 4 3 . 6 . 3 . 2 . C ăd er e a d ef e ctu o as ă a l u i U k e ( a p ăr ăto rul), în u r m a a t a c u l u i c u Hi za Gu ru ma (ro at ă l a g e n u n c h i ) … . 1 0 7

3

3 . 6 . 2 . 3 . C ăd er e a d ef e ctu o as ă a l u i Uk e ( ap ăr ătorul), în u r m a a t a c u l u i c u K a t a G u r u m a ( r o a t a p e s t e u măr ) … . . 1 1 1 3.7.

Stabilirea

m e c an i s m e l o r

tehnice

de

căd er e

co mp etiţ ional ă … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … 1 1 9 3 . 8 . C o n c l u z i i l e c a p it o l u l u i … … … … … … … … … … … … … … … . 1 2 4 CAPITOLUL 4 ARGUMENTAREA

A P L I C Ă RI I

P R OG R AM EI

EXPERIMENTALE ÎN PROCESUL DE ANTRENAMENT, LA J U D O K A P U B E R T A R I … … … … … … … . . … … …… … … … … … … … 1 2 6 4 . 1 . R e z u l t a t e l e t e s tăr i l o r p r e g ă t i r i i f i zi c e … … … … … … … … . .1 2 6 4 .2 .

I n t er p r et ar e a

d at el or

re z ul t a t e

di n

t e s t ăr i l e

p r e g ăt i r i i

f i zi c e … … … … … … … … … … …… … … … … … … … … … … … … … 1 2 8 4 . 3 . R e z u l t a t e l e t e s tăr i l o r p r e g ă t i r i i t e h n i c o - t a c t i c e … … … … . 1 3 7 4 .4 .

I n t er p r et ar e a

d at el or

re z ul t a t e

di n

t e s t ăr i l e

p r e g ăt i r i i

t e h n i c o - t a c t i c e … … … …… … … … … … … … … … … … … … … … … 1 4 0 4 .5 . D at el e r ezu l t at e d i n t es t ăr i l e f i zio l o g i c e … … … … … … … . .1 4 6 4 . 6 . I n t e r p r e t a r e a d a t e lor r ezu lt at e din tes tăr i l e f i z i o l o g i c e . . . 1 4 7 4 .7 . Co n cl u zii l e c ap i t o l u l u i … … … … … … … … … … … … … … … 1 4 9 C ON C L U ZI I L E T E ZE I … … . … … … … … … … … … … … … … .. . .… …1 5 1 RECOM A ND Ă R I P R A C T I C O - M E T O D I C E … … … … … … … . . … . .1 5 3 BI B LI O G RA FI E … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … .. . .1 5 6 A N EX E … … … … … … … … … …… … … … … … … … … … … … … … … …1 8 0

4

INTRODUCERE A c t u a l i t a t e a t e m e i . Ter menii prev en ţ i e , asigu r ar e, ap ăr ar e s e aud tot mai d es în et ap a actu al ă, car acter izând , s e p ar e, dezvolt a rea ş i p r o g r e s u l s o c i e t ăţ ii . Cu cât o s o ci et at e est e mai dezvol t at ă , cu atât p u n e m ai mare preţ p e g r i j a p e n t r u o m î n a n s a m b l u , r e c o n s i d e r â n d practic

val o a r e a v i eţ ii lui, a s ă n ăt ăţ i i ş i i n t eg r i tăţ i i s al e f i zi c e ş i

psihice. În

cadrul

t e n d i nţ elo r

mani fest at e

de

co mp etiţ i i l e

şi

a n t r e n a m e n t e l e s p o r t i v e c o n te m p o r a n e , t i n e r i i p r a c t i că s p o r t u l î n t r u n n u măr d i n c e î n c e m a i m a r e, i ar d o r i n ţ a lor de a r e ali za p e r f o r m a n t e s p o r t i v e c o m p e t i t i v e , c o n d u c e l a o c r eş t er e p er ma n e n tă a

nu mă r u l u i

sportivilor

a c c i d en t aţ i

sau

a f e c t aţ i

traumatologic.

S p o r t u l d e p e r f o r m a nţ ă e s t e o a c t i v i t a t e s p e c i f i că d e l i m i tă a p o s i b i l i t ăţ i l o r f i z i c e ş i p s i h i c e

a l e i n d i v i d u lu i . ( E p u r a n M . , 1 9 9 0 ) ,

c e e a c e i mp l i că o o a r e c a r e a c c e p t a r e a f a p t u l u i c ă ating er e a ş i dep ăş ir ea acesto r li mit e poate det er min a ap ari ţ i a a c c i d e n t e l o r c u u r măr i t r au ma t o l o g i c e .

Acest e ev eni me n te n ed o rite d e ter min ă i mp l i c aţ ii d eo s ebit de i mp o r t a n t e p e m a i mu l t e p l a n u r i , c u n o aş t e r e a l o r f i i n d b e n e f i că t u t u r o r f a c t o r i l o r i mp l i c aţ i î n a c t i v i t a t e a s p o r t i v ă de orice fel. În tre a c e s t e a , s e r e m a r că î n p r i mu l r â n d u r măr i l e s u p o r t a t e d e s p o r t i v u l accid ent at , car a ct eri z at e prin s u ferinţ e, într eru p eri t e mpor al e ale activit ăţ ilor coti dien e ş i sech el e mai mul t sau ma i pu ţ i n i m p o r t a n t e .

P e n t r u s p o r t i v i i d e p e r f o r m a n ţ ă, a c c i d e n t u l r e p r e z i n t ă un fapt mai g r a v d e c â t p e n t r u a l ţ i i n d i v i z i , d e o a r e c e c o rp u l e s t e , , i n s t r u m e n t u l d e p r a c t i c a r e a r es p e c t i v e i a c t i v i tă ţ i ş i o l e z i u n e c â t d e m i că influen ţ e a z ă r e z u l t a t u l s p o r t i v . s p i t a l i ză r i l o r

sau

S u n t d e l u a t î n s e a mă ş i c o s t u r i l e

r e c u p e r ăr i l o r ,

suportate

de

c ăt r e

individul 5

a c ci d en t at , f a mi l i a a c e s t u i a , s t a t ş i comp aniil e asigur atorii. De a s e m e n e a t r e b u i e ţ i n u t c o n t d e f a p t u l că i mp r e s i i l e n eg a t i v e i n d u s e sportivilor

a c c i d e n t aţ i ,

sportivilor

martori,

spectatorilor

şi

t e l e s p e c t a t o r i l o r , c o n d u c l a c a r a c t e r i z a r e a d e f a v o r a b i l ă a a c t i v i t ă ţ ii s p o r t i v e r e s p e c t i v e ş i ch iar a mi ş c ării sp ortive în ansamb lu. Av ân d î n v e d e r e p o s i b i l i tă ţ il e r e cidiv an te

ş i po tenţ i a l u l e v o l u t i v - a g r a v a n t

a l a c c i d e n t e l o r s p o r t i v e, în perio ad a actu al ă s e p u n e u n m a r e a c c e n t pe

r e s p o n s a b i l i tăţ i l e

a c c i d e n t aţ i l o r ,

antrenorilor,

medicilor,

c o n d u c ă t o r i l o r ş i o r g a n i z a t o r i l o r d e a c t i v i tăţ i s p o r t i v e , c u i mp li c aţ i i mor al e, ad minist rativ e ş i chi ar medi co-l eg al e (S tăn e s c u N . , 1 9 7 2 ) . Î n p o fida divergen ţ elo r de p ă re ri î n pri vi n ţ a r e s p o n s a b i l i t ăţ i l o r leg at e d e aces te ev eni me n te, se ad mit e co ncep ţ i a r i s c u l u i a c c e p t a t d e c ăt r e practican ţ i . A s t f e l , c â n d u n s p o r t i v p r o v o a că u n a c c i d e n t a l t u i s p o r t i v , f a p t a î ş i p i e r d e a t r i b u t u l d e , , a n t i s o c i a l ” ( P o e n a r u ş i col a b., 1985).

C u n o aş t e r e a p r o b l e m a t i c i i t r a u m a t o l o g i e i s p o r t i v e f a c e t r i mi t e r e la cunoş tin ţ ele d in mai mult e ş t i i n ţ e p ar ticul ar e adi acent e sportu lui p r e c u m f i z i o l o g i a , a n a t o m i a , b i o me c a n i c a , b i o c h i mi a , p s i h o l o g i a , igien a ş i p e d a g o g i a , p e d o u ă d i r e cţ i i f u n d a m e n t a l e : p r e v e n t i v ă ş i recuperatorie (Wasmund-Bodenstedt U., 1982; Joch W., 1995). Î n r a p o r t c u j u d o u l d e p e r f o r m a nţ ă, v â r s t a p u b e r t a r ă d e v i n e deosebit

de

i m p o r t a n tă ,

reprezentând

pe

de

o

parte

debutul

co mp etiţ i o n a l , i a r p e d e a l t ă p a r t e r e p r e z e n t â n d o e t a p ă de l i c a t ă a v i eţ i i , î n c ar e s e d es f ăş o a r ă p r o c e s e b i o l o g i c e i m p o r t a n t e ş i raportu ri de vulnerabilitate, pe diverse planuri, între care se distinge cel trau mato logic.

S t u d i i l e c o m p l e x e p r i v i n d a p a r i ţ ia sau prev enirea trau melor d e o r i c e t i p d i n j u d o s u n t e x t r e m d e r a r e ş i i n co mp l e t e , p u ţ in el e lu cr ă ri av ând d o ar un car a ct er t eo r e t i c , c o n s t a t a t i v .

6

Cer c et ar ea d e f aţ ă , p l e a c ă d e l a p r e mi z a că a c c i d e n t e l e d i n t r - u n s p o r t d e l u p tă ş i c o n t a c t d i r e c t , aş a c u m e s t e c a z u l j u d o u l u i , n u p o t fi eli min at e d ar î n ţ el eg er ea l egit ă ţ ilor de producere a acestora poate c o n d u c e l a s t a b i l i r e a u n o r j a l o a n e d e p r e g ătire ş i c o n d u i tă s p o r t i v ă av ând ca r e zult at e r ed u cer e a acestor ev eni me n te, ca nu măr ş i gravit at e, al ătu ri de opti mi z ar ea, în ansamblu , a antr en amen t u lui sportiv.

I p o t e za d e l u c r u a c e r c e tă rii: S - a p r e s u p u s că el abo r ar ea ş i apli car e a exp er i ment al ă a u n e i p r o g r a m e d e p r e g ăt i r e t e h n i c ă, r ap o r t at e

la

mo d el el e

de

că der e

co mp etiţ io nal ă ,

va

determina

s c ăd e r e a r i s c u l u i d e ac c i d e n t a r e l a n i v e l u l m e m b r e l o r s u p e r i o a r e ş i va optimiza antrenamentul sportivilor judoka de vârstă pubertară.

O b i e c t u l c e r c e t ă rii î l c o n s t i t u i e căd eri l e defectu o as e din cadru l preg ăt i r i i s p o r t i v e c e p o t d e t e r m i n a p r o d u c e r e a d e a c c i d e n t e , l a n i v e l u l m e m b r e l o r s u p e r i o a r e , l a judoka pubertar i ( 1 2 - 1 4 a n i ) .

Subiectul

c e r c e t ă rii

îl

constituie

metodica

de

î n s u ş ire

a

c ăd e r i l o r c o m p e t iţ ional e ce ar e l a b a z ă pr ev enir ea accid ent e lor s p o r t i v e , a l e m e m b r e l o r s u p e r i o a r e, l a j u d o k a p u b e r t a r i ( 1 2 - 1 4 a n i ) .

Scopul cercet ă r i i est e perf ecţ i o n a r e a p r o c e s u l u i d e p r e g ăt i r e sportivă

la

judoka

pubertari,

prin

folosirea

unei

programe

exp eri m ent al e d e prev enire a accid ent e lor ce se pot înregistr a la nivelul membrelor superioare.

O b i e c t i v e l e c e r c e tă rii Pentru

atingerea

scopului,

au

fost

f o r mu l a t e

u r mă to ar el e

obiective: 1. Studiul

prevenirii

accidentelor

din

judo,

in

cadrul

literaturii de specialitate.

7

2. Cer c et ar ea retro s pectiv ă , o b s e r v aţ i o n al ă ş i experimental ă a accid entelor s portive cu ur mă ri macro trau mati c e, pr ecu m ş i a mo d al i t ăţ ilo r t ehni ce d e pr ev enir e a l o r.

3. Elaborarea si argumentarea experimentală a unei programe operaţionale de prevenire a accidentelor sportive la nivelul membrelor

superioare.

Programa

are

la

bază

căderile

competiţionale şi s-a aplicat în procesul de antrenament sportiv, la judoka pubertari.

Pe lâng ă o b i e c t i v e l e d e b a z ă enu mer at e mai s u s, pe p ar cursul lucr ării au fost r e zolv at e ş i alt e obiectiv e cu car a ct er p a rticul ar car e s u n t p r e z e n t a t e î n c a p i t o l e l e c o r e s p u n zăto ar e ale l u cr ăr i i .

Metodele de cercetare Pentru

soluţionarea

obiectivelor

propuse,

au

fost

utilizate

u r măt o a r e l e m e t o d e : • An ali z a si g en er ali zar e a dat elo r l i t e r a t u r i i d e s p e c i a l i t a t e ; • Obs erv a ţ i a p e d a g o g i c ă; • An ch et area

pri n

ch es tionar ,

interv iu

şi

convorbire,

a

s pecialiş t i l o r ş i s p o r t i v i l o r ; • Studiul de caz; • A n a l i z a b i o m e c a n i c ă; • Test ar ea

preg ăt i r i i

fizice,

tehnico-tactice

şi

a

c a p a c i tăţ i i

f u n cţ i o n al e ; • M etod a ev alu ăr i i e x p e r t e ; • Experimentul pedagogic; • M e t o d e d e p r e l u cr ar e s t a t i s t i că ş i d e i n t er p r et ar e a d at el o r .

S u b i e cţ i i exp e ri m entali au fos t co mpo n en ţ i a i e c h i p e l o r d e juniori II şi III, din cadrul Liceului cu Program Sportiv Piteşti, C l u b u l S p o r t i v M u n i c i p a l P i t eş ti ş i C l u b u l S p o r t i v U n i v e r s i t a r

8

P i t eş t i . Î n c a d r u l c e r c e t ăr i l o r p r e al ab i l e , d at el e au f o s t cu l es e î n mod direct de la judoka de diferite vârste din cadrul Lotului N aţ i o n a l , C l u b u r i l o r S p o r t i v e d i n P i t eş t i ş i î n m o d i n d i r e c t ( p r i n î n r e g i s t r ăr i s t a t i s t i c e ) d e l a j u d o k a p a r t i c i p a nţ i în co mp eti ţ i i l e Campionatelor

N aţ i o n a l e ,

C a m p i o n a t el o r

Europene

şi

J o cu r i l o r

Olimpice.

E t a p e l e i n v e s t i g aţ iei Cer c et ar ea d e f aţ ă s- a ef ectu at în trei et ap e, dup ă c u m u r m e a z ă: Etapa I-a (1999-2000) a cuprins studierea izvoarelor literaturii d e s p e c i a l i t a t e p e p r o b l e m a t i ca p r o d u c e r i i a c c i d e n t e l o r î n l e g ăt u ră cu tehnica judoului.

E t a p a a I I - a (2 0 0 0 - 2 0 0 1 ) a c o n s t a t î n o r g a n i z a r e a c er cet ăr i l o r p r e a l a b i l e c e a u s tat l a baza el aborării metodicii ex p e r i m e n t a l e d e pred ar e a c ăd eri l o r co mp eti ţ i o n a l e .

E t a p a a I I I - a (2001-2002) a constat în ef e c t u a r e a e x p e r i m e n t u l u i pedagogic

şi

t o t o d at ă

în

verificarea

eficienţei

metodicii

experimentale propuse de noi.

Ba za ex peri m en t al ă a l u c r ăr i i e s t e r e p r e z e n t a t ă d e u r măto ar el e ap ar at el e ş i ins tru ment e: crono metru , met r u , r a p o r t o r , d i s p o z i t i v p en t r u mă s u r a r e a e c h i l i b r u l u i s t a t i c , p l a s ă v er ti c al ă gr ad at ă

p en tr u

o b s e r v a r e a d e v i aţ i i l o r s e g me n t e l o r c o r p o r a l e î n c a d r u l măs u r ă rii p r e ci zi ei miş că r i l o r , a p a r a t d e f i l m a t , v i d e o , f i ş e d e î n r eg i s t r ar e , f iş e d e i n t e r v i u ş i ch estio n ar e.

Ba za t e oreti că a lu cr ăr i i e s t e r e p r e z e n t a t ă de lit er atur a d e specialitate

din

domeniul

a n t re n a m e n t u l u i

sportiv,

medicinii

s p o r t i v e , f i z i o l o g i e i , a n a t o m i e i , i g i e n e i , p s i h o l o gi e i , p e d a g o g i e i ş i b i o m e c a n i c i i p r e c u m ş i d e cercet ăr i l e ş i exp eri en ţ a p r o p r i e .

I n o v a ţ i a ş tiin ţ i f i că c o n s tă în ev iden ţ i e r e a u n o r t e h n i c i n o i d e c ăd e r e ( n u mi t e d e n o i căd eri co mp eti ţ i o n al e) , c ar e ap l i c at e co r e ct , 9

d e t e r m i n ă d i m i n u a r e a a c c i d e n t e l or s p o r t i v e c e a f e c t e a ză membr e le s u p e r i o a r e ş i s i m u l t a n o p t i mi z e a ză evo lu ţ i a j u d o k a î n c o n c u r s .

A c e s t e t e h n i c i n o i a s i g u ră to to dat ă , o î mb o g ă ţ i r e a a r s e n a l u l u i tehnico-tactic

pus

la

îndemâna

judoka,

spre

deosebire

de

m e t o d o l o g i i l e c o n s a c r a t e c a r e , î n s c o p u l d i m i n uăr i i a c c i d e n t e l o r sportive,

elimină

de

regulă

a n u mi t e

m a n i f e s t ăr i

sau

procedee

tehnice. Însemn ă t a t e a t e o r e t i c o - ş ti i n ţ i f i că a lu crăr i i e s t e c o n s t i t u i tă d e m e t o d i c a î n v ăţ ăr i i ş i p e r f e cţ i o n ăr i i căd er i l o r c o m p e t iţ i o n a l e l a j u d o k a d e v â r s t ă pubertar ă . Însemn ă t a t e a

p r a c t i că

a

lu cr ăr i i

c o n s tă

în

d i mi n u a r e a

n u măr u l u i ş i gravit ăţ i i a c c i d e n t e l o r s p o r t i v e s u f e r i t e d e j u d o k a , p r e c u m ş i d e p o s i b i l i t a t e a u t i l i z ăr i i p r o g r a m e i e x p e r i m e n t a l e d e prev enir e a acci dent elor s p o r t i v e , c e a f e c t e a z ă m e m b r el e s u p e r i o a r e , î n p r o c e s u l a n t r e n a m e n t u l u i s p o r t i v a l j u d o k a p u b e r t a r i , d e către instructorii şi antrenorii de judo.

R e zu l t a t e l e c e r c e t ă rii a u f o s t p u b l i c a t e î n o p t s e s i u n i d e c o m u n i c ăr i ş t i i n ţ ifice d i n Ro mâ nia ş i R e p u b l i c a M o l d o v a , î n c a d r u l a d o u ă r ev i s t e d e s p ec i al i t at e ş i o car t e d e s p ec i al i t at e .

T e ze l e d e b a ză a l e l u c r ă rii p en tr u s u sţ in er e: 1 . Cele mai mu lte ac c i de nt e l a s p o r t i v i i d e j u d o s e s o l d e a ză cu t r a u m a t i s m e l a n iv e l u l m e m b r e l o r s u p e r i o a r e .

2. Vârsta

pubertară

prezintă

o

fragilitate

osteo-articulară

p r o n u n ţ a tă , d a r t o t o d a t ă ş i o a n t r e n a b i l i t a t e m o t r i că m a r e .

3 . Cel e ma i mult e accid ent e sporti ve cu u r măr i t r a u m a t o l o g i c e d i n j u d o s e p r o d u c î n c a d r u l căd e r i l o r d e f e c t u o a s e , c a u r m a r e a

t e n d i n ţ ei

de

evit ar e

a

c ă de ri l or

pe

s pa t e

în

cadrul

c o n cu r s u r i l o r . S o l u ţ i o n a r e a a c e s t e i p r o b l e m e s e r e a l i z e a z ă p r i n reconsid er ar ea

c ăd e r i l o r

ventrale,

a d i că

prin tr-o

ex ecu ţ i e 10

ef i ci en t ă a c ăd e r i l o r î n c o n c u r s , c u e f e ct e b en ef i c e î n p l a n u l securit ăţ ii corpor al e ş i a p u n c t a j u l u i .

4 . S o l u ţ i o n ăril e al es e d e noi în prev enir ea accid ent elor de l a n i v e l u l m e m b r e l o r s u p e r i o a r e , r e z o l v ă s i m u l t a n ş i cerin ţ ele de o p t i mi z a r e a a n t r e n a m e n t u l u i .

S t r u c t u r a ş i v o l u mu l t e ze i T e z a a f o s t s t r u c t u r a t ă în patru capitole, con clu zii, reco mand ăr i practico-metodice, bibliografie şi anexe constituind 203 pagini de t e x t d a c t i l o g r a f i a t , 1 9 d e s e n e , 8 g r a f i ce, 31 de tabele ş i 8 a n e x e .

B i b l i o g r a f i a c u p r i n d e u n n u m ăr d e 2 3 2 d e t i t l u r i .

11

CAPITOLUL 1 ANALIZA

LITERATURII

PROBLEMELE

Ş TII N ŢI FI C O- M E T O DI C E,

PRODUCERII

ŞI

PE

PREVENIRII

A C C I D E N T E L O R , L A J U D O K A D E V Â R S TĂ P U B E R T A RĂ 1 . 1 . C e r c e tă r i c u p r i v i r e l a p r o d u c e r e a a c c i d e n t e l o r d i n j u d o Î n l i t e r a t u r a d e s p e c i a l i t a t e , d a r ş i î n l i mb a j u l c u r e n t ,

se

întâln es c t er men ii de ,,accid ent sportiv” sau ,,tr au matis m” ap ăr u t c a u r m a r e a u n u i a c c i d e n t s u f er i t î n c a d r u l p r a c t i c ării spo r tului. Din Di cţ i o n a r u l e x p l i c a t i v a l l i mb i i r o m â n e ( 1 9 8 0 , 1 9 9 8 ) , r e i e s e că, a c c i d e n t u l s e d e f i n eş t e c a u n e v e n i m e n t f o r tu i t c a r e n u r e s p e c tă o leg e d e d e cl anş a r e , î n t r e r u p e m e r s u l n o r m a l a l l u c r u r i l o r , p r o v o c â n d r ăniri , i ar tr au m atis mul est e o l e ziun e s u ferit ă d e u n o r g a n i s m v i u prin lovire violentă.

Accid en tel e spo r tive, pr in frecv en ţ ă ş i g r a v i t a t e , c a r a c t e r i z e a ză d i f e r i t f i e c a r e s p o r t î n p ar t e . Co mit et u l I n t er n aţ i o n al Ol i mp i c (1990), consider ă c ă j u d o e s t e u n s p o r t c u r i s c r i d i c a t d e p r a c t i c a r e , al ăt u r i d e a l t e 1 7 d i s c i p l i n e o r i r a m u r i s p o r t i v e . J u d o e s t e u n s p o r t de

luptă

şi

este

expus

producerii

de

accidente,

în

special

trau mati s me, pr in con t actul di rect , m anif est ar ea cap a cit ăţ i l o r d e f o r ţă , acţ i u n i l o r d e p r o i e c t a r e - căd er e, p r e cu m ş i alte manifest ăr i co mpl ex e det er min at e de speci f icul l u p t e i . Î n c a d r u l s p o r t u r i l o r d e c o n t a c t , j u d o e s t e p r i n t r e p u ţ i n el e car e nu a ofici ali zat p ân ă î n p r e z e n t n i c i u n f e l d e e c h i p a m e n t d e p r o t e cţ i e . În prezen t, structur ile organizatorice

ale

judoului

se

implică

activ

în

prevenirea

a c ci d en t el o r i ar mă s u r i l e c o n c r e t e v i z e a ză , î n s p e ci al , l at u r a t eh n i c ă a j u d oului. Cu toate aces t e a s e produc a c c i d e n t e s p o r t i v e î n f i e c a r e sal ă d e a n t r e n a m e n t ş i ap roap e l a fiecar e co mp etiţ i e .

12

D i n p u n c t d e v e d e r e a l o r i g i n i i c a u z e l o r p r o d u c ăto ar e d e a c ci d en t e

sportive

S t ăn e s c u

respectiv

p r e g ăt i r e a

N.

(1972)

n e c o r e s p u n zăto ar e,

descrie:

cauze

d efi ci en ţ e

interne,

fizi ce

şi

f u n cţ io n al e , teh n ică d e f e c t u o a s ă , înc ăl z i r e n e c o r e s p u n z ăt o ar e, lip s ă de aten ţ i e s a u o b o s e a l a p s i h i că ş i cau z e ext er n e s au leg at e d e adv ers ar

în

car e

se

încadreaz ă

l ovi ri l e

i nt e nţ i o n a t e

sau

neinten ţ i o n a t e , t e h n i c a p e r i c u l o a s ă ş i j o c u l d u r a l a d v e r s a r u l u i .

Lu cr ăr i l e p u b l i c a t e c u t e m a t i c ă d i n j u d o , d eş i n u mer o as e , s e refer ă î n g en er al l a d es cr i er e a p ro c e d e e l o r d e j u d o p e c a l e a tradiţ i o n al ă , i ar incid en ţ a pr act ic ăr i i a c e s t u i s p o r t c u a c c i d e n t e l e s p o r t i v e s e r e z u mă do ar la asp e ct el e st atisti ce d e pun er e în ev id en ţ ă a cotelor de accidentare în raport cu alte sporturi. Astfel, se poate afir ma

că

studiile

complexe

privind

a p a r i ţ ia

s au

preven irea

t r a u m e l o r d e o r i c e t i p d i n j u d o s u n t e x t r e m d e r a r e ş i i n co mp l et e .

Dr ăg a n I . ( 1 9 9 4 ) a r a t ă c ă j u d o î n r e g i s t r e a z ă 8 , 4 % d i n t o t a l u l t r a u m a t i s m e l o r s p o r t i ve d i n R o m â n i a ( p o z i ţ i a 4 - 5 î n c l a s a m e n t u l peri culo zit ăţ i i ) . T o t a c e s t a u t o r a r a t ă c ă t r a u m a t i s m e l e s e p r o d u c asupr a p ă r ţ i l o r m o i , p r i n c o n t u z i i , p l ăg i ş i leziun i mu s cul ar e, asu p ra articula ţ i i l o r , p r i n e n t o r s e ş i l u x aţ ii ş i asupra o a s e l o r , p r i n f i s u r i ş i fracturi.

L u â n d c a p u n c t d e p l e c a r e s t r u c t u r i l e a r t i c u l a r e ş i p eri art icul ar e , d u p ă p ă rerea lui Reginato M. (1980), Dr ăg a n I . ( 1 9 9 4 ) , î n c a d r u l a c c i d e n t e l o r d i n s p o r t s u n t a f e c t a t e u r mă t o ar el e st ructuri: ligament e, t e n d o a n e , c a r t i l a j e , m e n is c u r i , b u r s e , f a s c i i , mu ş chii , oas e ş i ţ e s u t u l n er v o s .

C e l e m a i mu l t e c e r c e t ă ri privi nd acci d ent el e grav e s p ecifi ce j u d o u l u i , d i n t r e c a r e a mi n t i m p e c e l e î n t r e p r in s e d e , B a r r a u l t D . ş i colab.(1983), Sterkowics S. (1986), arată că acestea arti cul aţ i i l o r

şi

oaselor

m e m b r el o r

inferioare

şi

s e a d r e s e a ză superioare, 13

af ecţ iun ile

p ăr ţ i l o r

mo i

fiind

reduse,

în

general,

la

n i v el u l

contuziilor. Comparând localizarea accidentelor produse în cadrul a 1 8 d i s c i p l i n e s p o r t i v e , F i b a k J . ş i K r u p p i k T . ( 1 9 7 3 ) c o n c l u z i o n e a ză c ă, t i p i c e j u d o u l u i , s u n t a c c i d e n t e l e a r c u l u i s c a p u l a r i a r a p r o a p e ju măt a t e d i n t o t a l u l a c c i d e n t e l o r a u f o s t r e p r e z e n t a t e d e f r a c t u r i ş i d e v i aţ ii arti cul ar e . Spr e deos ebir e d e alţ i au t o r i , Cr iş a n V . ( 1 9 9 5 ) , consider ă că , l a j u d o c an i , a c ci d en t el e c a p u l u i s u n t l a f e l d e n u m e r o a s e p r e c u m c e l e a l e m e m b r e l o r s u p e r i o a r e ş i i n f er i o ar e ( c ât e 30%).

G l o r i o n B . ( 1 9 7 3 ) a r a t ă c ă 1 5 % d i n l u x a ţ ii le acro m io-cl avi cul are sportive apar la judocani. Von Appel J. (1978) constată că în judo nu este necesar studiul asupra accidentelor coloanei vertebrale, acest sport fiind destul de ferit de astfel de riscuri, iar Sterkovics S. (1986), arat ă c ă a c c i d e n t e l e c a p u l u i l a j u d o c a n i s u n t r a r e ş i d e gravit at e s că zu t ă ş i s u n t în g en e r al , d e t i p u l c o n t u z i i l o r .

Pe

baza

c e r c e tăr i l o r

efectuate

de

Forrisier

G.

(1975),

C h e v a l e r a n d J . ( 1 9 7 8 ) ş i S t e r k o w i c z S . ( 1 9 8 6 ) , s - a d e m o n s t r at d e p e n d e n ţ a dint re lo cali zar e a an ato mi că a a c c i d e n t e l o r d e j u d o şi v â r s t a p r a c t i c a nţ ilor. Di n c e rc e t ările co mplex e ale ultimului autor men ţ i o n at , r ei es e că r i s c u l d e a c c i d e n t a r e a l s e n i o r i l o r e s t e d e p a t r u ori mai mar e d ecât al s p o r t i v i l o r m a i t i n e r i ş i , t o t o d a tă , inv e rs p r o p o r ţ i o n a l c u n i v e l u l d e c u n oş tin ţ e a c u m u l a t e . D e a s e m e n e a s - a stabilit că judoka pubertari (10-13 ani) şi post pubertari (14-15 ani) p r ezi n t ă valori ridicate ale r ăn i r i l o r m e m b r e l o r s u p e r i o a r e ş i a l e ar cului scapul ar (82,6 % ş i 7 2 %) c ar e s c ad l a v â r s t e ma i mar i . C el e mai frecvent e accid ent e de aces t tip au însemn at fracturi ş i l u x aţ ii iar mecanismul de producere a

fost determinat a fi, contactul cu

s o l u l î n f i n a l i z a r e a p r o i e c t ăr i l o r .

L a v â r s t e l e mi ci, autorul

a

c o n s t a t a t o p l a j ă s c ă zut ă d e t ip u r i d e a c cid ent e g r a v e . Î n c a d r u l 14

a c e l o r aş i

cercet ăr i ,

accidentele

genunchiului

la

seniori

ocupă

p r i mu l r a n g c u a f e cţ iuni ligament ar e ca u r mar e a rezi st en ţ ei bru ş t e a a d v e r s a r u l u i ( c o n t r e l o r ) , o r i f r e c ăr i l o r e x c e s i v e . R ef e r i t o r l a a c e s t e af ecţ i u n i a l e g e n u n c h i u l u i , D r ăg a n I . ( 1 9 9 4 ) a r a tă c ă , d i n c a d r u l d i s c i p l i n e l o r s p o r t i v e , j u d o o c u p ă p o z iţ i a a 4 - a ( 1 1 , 8 % ) , d u p ă trei s p o r t u r i d e c o n t a c t d i n a l e r g a r e : f o t b a l , b a s c h e t ş i rugby. O alt ă con clu zi e fo art e inter es a ntă a lui Sterkowi cz S. (1986), men ţ i o n e a z ă c ă,

în

f u n cţ ie

de

vârst ă ,

aceleaş i

mecanisme

tehnice

( c o r e s p u n z ăto ar e proced eelor t eh n ice) , p o t p r o v o c a a c c i d e n t e d e t i p diferit.

1.1.1. Tipologia accidentelor din judo A bord ăr ile autor ilor car e s-au r e ferit l a accid ent el e spor tive au v i z a t d e - a l u n g u l t i mp u l u i c r i t e r i i d i f e r i t e , d i n t r e c ar e , p e c el e m a i reprezentative le vom prezenta în continuare.

D i n p u n c t d e v e d e r e b i o m e c a n i c aş a cu m ar at ă Cerbul es cu C. şi c o l a b . ( 1 9 8 3 ) , C o m i t e t u l I n t e r n aţ i o n a l O l i m p i c ( 1 9 9 0 ) , D r ăg a n I . ( 1 9 9 4 ) , a c c i d e n t e l e s e p ro d u c l a n i v e l u l a r t i c u l aţ i i l o r ş i l a n i v e l u l structurilor biologice compacte.

Din p u n ct d e v ed er e al l o c a l i z ă r i i b i o l o g i c e , din descrierile ef ectu at e d e Cer bules cu C. ş i colab . ş i C r iş a n V . ( 1 9 9 5 ) , a c c i d e n t e l e sunt: a . C r a n i o - c e r e b r a l e , c e l m ai r e p r e z e n t a t i v f i i n d c o m oţ i a c e r e b r a l ă datorată lovirii capului de

s al t e a , a c e a s t a r e p r e z e n t â n d o

g r eş eal ă t e h n i c ă în cazu l căd e r i l o r . D e a s e m e n ea,

în practica

s t r a n g u l ăr i l o r s e p r o d u c e u n e o r i p i e r d e r e a b r u s c ă a cuno ş tin ţ e i adversarului,

cu

tulburarea

f u n cţ i i l o r

cardio-circulatorii,

r e s p i r a t o r i i ş i n er v o as e, d e r eg u lă , f ăr ă u r măr i t r a u m a t o l o g i c e ;

15

b . Al e

f eţ e i ,

din

care

mai

i m p o rt a n t e

pentru

judo

sunt

sâng er ăr i l e n a z a l e d i n c a d r u l l u p t e i p e n t r u p r i z e , a l l u p t e i d e s o l ş i , u n eori , în efectuar e a c ăd er ilo r ; c. Ale

gâtului,

întâln eş t e

reprezentativ

fiind

torticolisul

traumatic.

Se

l a i e ş i r i l e d i n f i x ăr i ş i l a s t r a n g u l ă r i as o ci at e cu

f i x ări; d. Ale toracelui, din care se evidenţiază fracturile ori fisurile cost al e ş i sinco p a respirator i e c a u r mar e a c ăd e r i i a t a c a n t u l u i peste ap ăr ăt o r ; e . V e z i c u l o - g e n i t a l e , p r e z e n t e p r i n l o v i r i l e i n v o l u a t ar e t e s t i c u l a r e î nregistrate d e ap ăr ăt o r , î n c a d r u l p r o c e d e e l o r : , , s e c e r a r e a c o apsei interio are’’ (Uc h i -Mat a ) , , , p r o i e c t a r e a î n c o lţ ’ ’ ( S u mi G a e s h i ) ş i ,,arun car e a p e ste br aţ ’ ’ ( Te- Gu r u ma) ; f . Al e p ăr ţ ilor moi al e ap ar atul ui loco motor , repr ezen tat e d e î n t i n d e r i l e m u s c u la r e ş i d e b u r s i t e ; g . A l e a r t i c u l aţ i i l o r , d e s î n t â l n i t e î n j u d o , r e p r e z e n t a t e d e : - Entorsele

articulare

cu

acro mio - cl avi cu lar ă ,

incidenţă co t u l u i ,

mai

mar e

d eg et el o r

în

zona

mâi n i i ,

genunchiului, gleznei; - Lux aţ ii ş i d i s j u n cţ ii ar t icul ar e , cu in cidenţ ă s p o r i t ă î n regiunea

u măr u l u i

(de

r e g u lă

acr o mi o - cl av i c u l ar ă) ,

co t u l u i , d eg et el o r mâi n i i , g en u n ch i u l u i . Du pă ev eni me n te,

chiar

arti cul aţ i i l e

c a păt ă

în o

cazu l l ax i t a t e

recup er ăr i l o r ma i

mar e,

a

asemenea co r ec t e , f av o r i z ân d

p r o d u c e r e a a l t o r a c c i d e n t e ş i cron ici z ar ea af ecţ iun ii. h . A l e o a s e l o r , r e p r e z e n t a t e d e f r a cturi o r i fisuri, întâlnite mai al es

în

zon a

cl avi cul ei ,

cot u lui,

antebr aţ u l u i ,

pumnului,

f al an g el o r , r o t u l ei ş i l a b e i p i c i o r u l u i .

16

Din

punctul

de

vedere

al

cauz elor

d e c l a nş ato ar e

al e

accid ent elor spo r tive, ap ar r ef eri ri sau ch iar r e zul tat e exp eri ment ale, d e l a u r mă torii autori: Clel and N. (1989), Dr ăg a n I . ( 1 9 8 9 , 1 9 9 4 ) , H a n t ău I . ( 1 9 8 9 , 1 9 9 6 ) , E p u r a n M . ( 1 9 9 0 ) , A l e x e N . ( 1 9 9 3 ) , M u r a r u A . ( 1 9 9 4 ) , G r i m a l s c h i T . , B a c i u G . ( 1 9 9 9 ) , T u d o r V . ( 1 9 9 9 ) . A c eş tia au d et er min at pr in studiile ş i cercet ări l e l or, c ă a c c i d e n t e l e s p o r t i v e sunt datorate următorilor factori (cauze): a . C o n d iţ i a

fizică

r o b u s t eţ e,

n e c o r e s p u n z ăto ar e,

agilitate,

anduran ţ ă ,

făcându-se putere,

referiri

la

coordonare

şi

rezist en ţ ă , f i e c a r e p u t â n d i n f l u e n ţ a a p a r i ţ i a a c c i d e n t e l o r . b . Preg ăt i r e a t e h n i c ă insu f ici ent ă , prin ap l icar e a d ef e ctuo as ă a c ăd e r i l o r ş i apli car e a d e fectuo as ă a t ehni cilor d e at ac; c . Preg ătirea teo r etic ă ins u fici ent ă , r e f e r i t o r l a a p l i c a r e a u n o r tehnici ş i miş c ăr i i n t e r z i s e p r i n r e g u l a me n tul de arbitr aj (act e i n t e r z i s e m e n it e să p r e î n t â m p i n e u n el e a c ci d en t e) ; d . C o n d iţ i i le mat er ial e n ecorespun z ăt o a r e d i n c a d r u l a c t i v i t ăţ ii sportive; e . O r g a n i z a r e a m e t o d i c ă defectuoas ă a a c t i v i t ăţ ii sp ortive; f . Perturb ă r i l e n u t r iţ i o n a l e s p e c i f i c e s a u n u j u d o u l u i .

Din p u n ct d e v ed er e a l m o d u l u i d e p r o d u c e r e, a c ci d en t el e sportive

pot

fi

acute

sau

cronice.

Aş a

cu m

ar at ă

Comitetul

I n t e r n aţ i o n a l O l i mp i c ( 1 9 9 0 ) , a l t e r ăr i l e a c u t e sunt degrad ăr i a l e s t r u c t u r i l o r b i o l o g i c e c a u z a t e d e f o rţ e m a i m a r i d e c â t l i mit e l e d e rezist en ţ ă ale ţ e s u t u r i l o r săn ăt o a s e , c a u z a t e d e f o r ţ e bru ş te ş i p r e a ma r i c ar e r e zu l t ă a d e s e a d i n e x e c uţ i a d e f e c t u o a s ă a u n ei miş c ăr i .

Alt er ăr i l e c r o n i c e s u n t p r o v o c a t e d e f o r ţ e i n f e r i o a r e l i m i t e i d e s o l i c i t a r e a s t r u c t u r i l o r m u s c u l o -s c he l e t i c e , s t ruc t uri c a re n u m a i p r ezi n t ă î n să c ap a cit at e a n o r m al ă d e rezist en ţ ă l a s a r ci n i , d a că acestea sunt repetitive. În cazul judo-ului, solicitarea unei structuri 17

mus culo - arti cul a re

d ej a

af ectat e

şi

r e f ă cu t e

i n co mp l et ,

p o at e

p r o v o c a a s t f e l d e a l t e r ăr i c r o n i c e . R e f e r iri l a c a uz a r ăn i r i l o r c r o n i c e i n c r i m i n e a ză an tren ame n tul specifi c un ilat er al (Dr ăg a n I . , 1 9 9 4 ; Weineck J., 1994; Rost K, 1996).

D i n p u n c t d e v e d e r e a l u r mă r i l o r , a c ci d en t el e p o t f i : c u u r mă r i major e , medii s a u minore s au fă r ă u r mă r i. Acci dent el e cu u r mă r i major e s e r ef er ă l a f r a c t u r i ş i l u x aţ i i c e n e c e s i tă î n t r e r u p e r i l u n g i al e act i v ităţ i i s p o r t i v e , c u p r e t e n ţ i i s e r i o a s e p r i v i n d r e v e n i r e a s p e c i f i că; cele cu u r mă r i m e d i i pri ve s c e nt ors e ş i d i s j u n cţ i i c e n ecesi t ă întreru p eri medii ale activit ăţ ii sportive; celo r cu u r mă r i m i n o r e l e c o r e s p u n d mi c r o t r a u m a t i s m e l e mu s c u l a r e ş i es cori aţ i i l e c e nu

necesită,

Accid en tel e

obligatoriu, fă r ă

ş t r a n g u l ăr i l o r

urmări

urmate

de

întreruperea în

planul

pierdere

a c t i v i tăţ i i

s ăn ăt ă ţ i i a

sunt

c u n oş tin ţ e i ,

sportive. specifice s in co p elo r

r e s p i r a t o r i i , l o v i t u r i l o r t e s t i c u la r e uş o ar e, ep i s tax is - u l u i ş i a l t o r a c c i d e n t e u ş oare ce n ecesit ă î n t r e r u p e r i d e s c u r tă d u r a t ă în cad r ul întâlnirilor sportive.

Tr au mat is mel e s portive sunt cl asificat e de St ăn e s c u N . ( 1 9 7 2 ) în macrotraumatisme, microtraumatisme, afecţiuni cronice sau sechele ş i a f e cţ i u n i h i p e r f u n cţ io nal e d et er min at e de supr a- antr en ament s au suprasolicitare.

1 . 1 . 2 . S t r u c t u r i a n a t o mi c e a f e ct a t e d e t ra u m a t i s m e l e s p e c i f i c e judoului Af ecţ iunile cel mai des întâlnite la judoka sunt cele de la nivelul o a s e l o r ( f i s u r i ş i f r a c t u r i ) p r e c u m ş i l a n i v e l u l a r t i c u l aţ i i l o r ( e n t o r s e şi

l u x aţ ii).

Luxaţ i i l e ,

prin

definiţie,

c onduc

la

a fe c t ări

al e

l i g a m e n t e l o r ( C o s t i l l D . L . ş i c ol a b., 2002) ş i r e p r e z i n tă , pr in gravit at ea ur mă r i l o r , c e l e m a i s e m n i f i c a t i v e ev eni ment e trau mati ce, 18

d u c â n d l a l i m i t ă r i , d i s f u n cţ ii ş i r e a c c i d e n tăr i m u l t i p l e . Î n t i n d e r i l e mus cul are au o mi c ă i n cid enţ ă î n j u d o d a t o r i tă f ap tu lu i c ă î n s p o r t u r i l e d e l u p tă se manifest ă r eg i mu r i s p e ci fi c e d e s cu r t ar e ş i n u de

alungire

m u s c u l a ră

(Gautschi

R.,

Albert

K.,

2002).

Tr au mat is mel e oas elor ş i a r t i c u l aţ i i l o r s u n t d e n u m i t e , î n l i m b a j m e d i c a l , , ,t r a u m a t i s m e o s t e o - a r t i c u l a r e ” .

Osul est e un ţ e s u t v i u , c u m o d i f i cări st ructur al e c o n t i n u e , p r i n proces e con co mi tent e d e constru cţ i e ş i r e a b s o r b ţ ie ş i e s t e d es e o r i s e d i u l u n o r l e z i u n i t r a u m a t i c e î n d i f e r i t e d i s c i p l i n e s p o r t i v e ( D r ăg an I., 1994).

P r i n c o n s t i t u ţ i a s a , o s u l c u u n m i n i m d e m a t e r i a l ( c o n s t r u cţ i e f o a r t e e c o n o m i c ă) o f e r ă o m a x i mă r ez i s t enţ ă l a el e me n t el e d e f o rţă c a r e a cţ i o n e a z ă asupra lu i : t ra cţ i une, tor s iune, p r esiun e ( Baciu C., 1 9 7 7 ; I f r i m M . , 1 9 8 1 ; N i ţ e s c u V . , 1 9 9 5 ) . A c e e i aş i au t o r i a r a t ă că ţ e s u t u l o s o s e s t e s t r u c t u r a t d i n t r - o p a r t e d u ră mi ner ali zat ă , nu mi t ă ş i substan ţ ă o s o a s ă ş i s p aţ i i c o n j u n c t i v o - v a s c u l a r e i n c l u s e î n s u b s t a n ţ a osoas ă . S u b s t a n ţ a o s o as ă est e al c ăt u i tă d in c elu l e ş i s u b s t a n ţa intercelular ă , f o r mat ă, l a r â n d u l e i , d i n s u b s t a nţ ă f u n d a m e n t a l ă ( mas a amorf ă) ş i un sist em fibri lar . Sis t emul fib r ilar con f er ă o s u l u i solidit at e, r e zist en ţ ă ş i e l a s t i c i t a t e .

R e g l a r e a p r o c e s e l o r d e o s t e o g e n e ză ş i osificar e se efectu eaz ă d e c ăt r e urm ă t o r i i f a c t o r i ( B a c i u C , 1 9 7 7 , N i ţ e s c u V . , 1 9 9 5 ) : h o r mo n a l i , v i t a m i n e ( v i t a m i n a A c u r o l î n r e s o r b ţ ie ş i r e mo d el ar e a o as el o r , vitamin a C în pr oces el e d e o x i d o - r e d u c e r e , v i t a m in a D 2 î n o s i f i c a r e a c a r t i l a j u l u i d e c r eş t er e) ,

v as c u l ar i ,

me c an i c i ,

met ab o l i ci ş i

ali me n t a r i . A c ei aş i autori arată c ă , î n mo d n o r m a l , o s u l e s t e s o l i c i t a t în

cadr ul

ex er ci ţ i i l o r

fizice,

de

f o rţ e l e

mecanice

cunoscute,

manif est at e prin co mpr esiun e, tracţ iun e , în co voiere, torsiune ş i f o r f e c ar e , d ar el r ez i s tă ş i l a alt e t i p u r i d e a cţ i u n i .

19

S t u d i i n d e f e c t e l e a c t i v i tăţ i i s p o r t i v e a s u p r a s t r u c t u r i i o s o a s e , Tittel K. ş i S c h m i d t H . ( 1 9 7 4 ) , S l e m e n d a C . W . ş i c o l a b . ( 1 9 9 1 ) , ar at ă c ă t e n s i u n i l e r i d i c a t e d at o r a t e e f o r t u r i l o r r ep et at e d u c , î n t i m p , l a o h i p e r t r o f i e o s o a să c a r e , î n c a z u l în care sarcin a r ă mâ n e i d en t i că , p e r m i t e d i min u a r e a t e n s i u n i i a s u p r a o a s e l o r . D i s t r u g e r e a ş i r e f a c e r e a z i l n i că a m a t e r i e i o s o a s e , e c h i l i b r e a z ă o s u l î n f u n cţ i e d e n e ce s i t ăţ i, a c e s t a d e v e n i n d a d a p t a t f u n cţ ion al. Medv ed R. ş i P e t r o v i c F . ( 1 9 6 1 ) , I sr aael ş i c o l a b . ( 1 9 8 3 ) W e i n e c k J . ( 1 9 9 5 ) , d e s c r i u p r o c e s u l d e ad apt ar e a o as el o r în urmă to ar el e et ap e: hipertr o fia ţ e s u t u l u i o s o s co mp act , hip ertr o fia ţ e s u t u l u i s p o n g i o s , c o n s o li d a r e a p u n c t e l o r d e inser ţ i e p e o a s e ş i a m e l i o r a r e a m o b i l i t ă ţ i i j o n cţ i u n i l o r o s o a s e .

T o t W i e n e c k J . ( 1 9 9 5 ) a t r a g e î n s ă aten ţ i a c ă , a t u n c i c â n d sistemul osos este suprasolicitat, survin fracturi datorate oboselii şi e p u i z ăr i i ( f r a c t u r i d e s t r e s ) ca u r mar e a demin er ali zăr i i s t r u c t u r i l o r o s o a s e , s p o r t u l d e mar e p er f o r ma nţ ă c r e â n d n i ş t e c o n s t r â n g e r i d e ad apt ar e , situ at e ades ea la li mit a posibilit ăţ i l o r f i z i o l o g i c e ş i u n e o r i dep ăş i n d a c e a s tă l i mit ă , n ăs c â n d c h i a r m o d i f i căr i p at o l o g i c e .

Tr au mat is mel e sportive ap ar î n rel a ţ i e s t r i c t ă cu d ensit at ea min er al ă osoas ă , d e n u m i tă în multe cercet ăr i D M O ( B o n e M i n e r al D e n s i t y ) . B u h l m a n n U ( 2 0 0 1 ) a t r a g e a t e nţ i a că l a v â r s t a p u b e r t a ră , D M O t r e b u i e s ă f i e o p t i m ă , în caz contr ar av ând cons ecin ţ e t r a u m a t o l o g i c e n u n u m a i l a a c e a s tă v âr s t ă c i t o t r e s t u l v i eţ i i . A c e l a ş i cercet ăt o r al ăt u r i d e A r k i n A . M . ş i c o l a b . ( 1 9 5 6 ) , M a l i n a R . M .

(1969), Alekseev B.A. (1977), Houston C.S. şi colab. (1978) arată c ă activ itatea sp ortiv ă in fluen ţ e a z ă p o zi t i v cr e ş t er e a ş i c o n s o l i d a r e a osoas ă , iar un mod el d if e r i t d e s a r c i n ă , cu alt ern anţ e de for ţ e d e î mp i n g e r e ş i t r a cţ i u n e , î n d i f e r i t e d i r e cţ i i ( c a z u l j u d o u l u i ) , e s t e m a i b e n e f i c d e c â t u n mo d el d e s ar ci n ă cu u n nu măr l i m i t a t d e l i n i i d e f o r ţă . Totu ş i in fluenţ a pozitiv ă a activ ităţ i i f i z i c e a s u p r a D M O s e 20

p o a t e m a n i f e s t a n u m a i d a c ă d e z v o l t a r e a h o r m o n a l ă e s t e n o r m a lă , ali me n t aţ ia est e ad ecv at ă , i a r a p o r t u l d e c a l ciu est e cor espun zăt o r .

Dup ă cu m afir m ă B a i l e y D . A . ş i c o l a b o r a t o r i i ( 1 9 9 4 ) , t oţ i ace ş ti f a c t o r i t r e b u i e s ă fi e co nsider aţ i c a s in e r g ici , d e ci d ep in d u n ii d e alţ i i . Î n c a z u l j u d o - u l u i , m e n ţ i n e r e a o r i i n t r a r e a î n c a t e g o r i i l e d e g r eu t at e p o at e d et e r m i n a p e r t u r b ări al e f a ctorilor ali ment ari ş i a l e aportului

de

calciu.

A ce s t

fenomen,

întâlnit

şi

în

cazul

a d o l e s c e n t e l o r o r i f e m e i l o r c a r e î n c e a r că ating e rea un ei silu et e, p o at e d et er mi n a , aş a cu m ar at ă S a n d l e r R . B . ş i co l ab . ( 1 9 8 5 ) , Matkovic

V.

şi

colab

(1990),

Johnson

C.

şi

colab.

(1992),

Hergenroeder A.C. (1995), degradarea osoasă.

Mur eş a n P . ( 1 9 8 8 ) a c e r c e t a t m o d i f i c ăr i l e f u n cţ i o n a l e c a r e p o t influen ţ a n eg ati v rezist en ţ a a p a r a t u l u i o s o s î n r a p o r t c u f o r ţ el e interne

şi

externe

datorate

stresului.

O

manifestare

s p e c i f i că

s p o r t u l u i e s t e a p a r iţ i a s t r es u l u i co mp et iţ ional ce po at e d et er min a s c ăd e r e a n e o b iş n u i t d e r a p i d ă a procentului de lipid e cu mare d e n s i t a t e ( L H D ) . A c e a s t ă s căd e r e f a c e s ă cr eas c ă v u l n e r a b i l i t a t e a p er s o an e i la ac ţ iunea n o civ ă a c e l o r l a l t e l i p i d e d i n s â n g e . D e a s e m e n e a , s t r e s u l c o n t r i b ui e l a el i mi n ar e a i n t en s ă d e min er al e: zin c , sodiu, potasiu, magneziu, mangan, crom, seleniu etc. El inhibă şi ab so r b ţ i a d e vi tamin e , gland a suprar en al ă consu mân d în acest e c o n d iţ i i , c a n t i t ăţ i mai ma ri de v it a min a C, influ en ţ â n d , d e a s e m e n e a , s e c r eţ i a d e e n d o r f i n e . .

Articulaţiile

sunt

f o r m a ţ iuni

an ato mi c e

s p eci ali zat e

ale

ap ar atul ui loco m o tor, car e l e ag ă d o u ă sau mai mu lte o ase între ele ( Baciu C. 1977, Ni ţ es cu V.19 95). El e au u n r o l i mp o r t an t î n depl as ar ea seg m ent elor o s o a s e , d i r i j â n d d i r e cţ i a ş i sensul mi ş c ăr i i ş i l i mit â n d a mp l i t u d i n e a m i ş c ăr i i g e n e r a t ă d e co n tr a cţ i a mu s cu l ar ă .

21

T r a u m a t o l o g i a s p o r t i v ă est e aso ci at ă d e r e g u l ă , cu arti culaţ i i l e c u m a r e mo b i l i t a t e ( a r t r o d i i l e ) . A c e s t e a r t i c u l aţ i i p o t f i u n i a x i a l e ( miş c a r e a e f e c t u â n d u - s e î n t r - u n s i n g u r a x ) , b i a x i a l e ( c u m iş c a r e a î n d o u ă ax e p erp en dicul ar e ) ş i poliaxiale ( cu miş carea în jurul a trei sau mai mult e ax e). Articul aţ i a s c a p u l o - h u m e r a l ă este cea mai mobil ă d i n t r e a r t i c u l aţ i i l e ma j o r e ş i , î n mo d i n e r e n t , c e a ma i i n s t a b i lă ( C o s t i l l D . L . ş i c o l a b . , 2 0 0 2 ) . Î n s t r u c t u r a u n e i a s t f e l d e a r t i c u l aţ i i , s e g ăs eş t e s u p r af aţ a arti cul ar ă

protejată

c av i t at e a

ar t i c u l ar ă ,

de

cartilajul cartilaje

articular,

capsula

intraarticulare

sau

a r t i c u l a r ă, meniscuri,

ligamente intraarticulare, bureletul articular şi ţesutul conjunctiv p e r i a r t i c u l a r ( N iţ e s c u V . , 1 9 9 5 ) .

Cartil aj ul arti cular est e un ţ e s u t f i b r o s , h i a l in sau el asti c (Weineck J, 1995). Cartilagiul hialin prezintă un interes deosebit în activitatea

sportivă.

Datorit ă

acestuia,

e x t r e m i t ăţ i le

o s o as e

arti cul at e pot al uneca u n a p est e ceal alt ă f ăr ă o f r e c a r e p r e a m a r e ş i f ăr ă u n t r a u m a t i s m i r e v e r s ib i l , a t u n c i c â n d s u n t s u p u s e u n o r e f o r t u r i f o a r t e i n t e n s e , d at o r i t ă g li c o p r o t e i n el o r c a r e i n t r ă în co mpo zi ţ i a s a , a s i g u r â n d u - i p r o p r i e t ăţ i el asti ce (Heil ma nn H. , H a n s c h k e M , 1 9 7 9 , Speer D., Dahners L., 1979).

Cartilajul

hialin

r e a cţ i o n e a z ă

la

efortul

de

scurtă

durată

mă r i n d u - ş i p e n t r u mo m e n t g r o s i me a ( 1 2 - 1 3 % ) p r i n a b s o r bţ ie de l i c h i d s i n o v i a l ş i c r e s c â n d u - i a s t f e l ş i cap a cit at e a el asti că. Î n c a z u l e f o r t u r i l o r d e l u n gă d u r a t ă , cu m ar fi antr en amentul sistemat ic, Astr and P.O. ş i R o d a h l K . ( 1 9 7 0 ) , P a u l B . ş i c o l a b . ( 1 9 7 9 ) , a r a t ă c ă, p r i n t r - o ac t i v i t at e met ab o l i că cr es cut ă a c o n d r o n i l o r , a c eş t i a îş i mă r e s c v o l u mu l , d e t er m i n â n d o h i p e r t r o f i e a c a r t i l a j e l o r c a r e l e permite s ă s u p o r t e s o l i c i tăr i m e c a n i c e fă r ă a s e d e t e r i o r a . A c e l e aş i m e c a n i s m e d e a d a p t ar e s e ma n i f es t ă ş i î n c a z u l c a r t i l a j e l o r f i b r o a s e 22

ş i e l a s t i c e ( W e i n e c k J , 1 9 9 5 ) , d a r s i n t e z a d i f e r i t e l o r păr ţ i a l e c a r t i l a j e l o r s e f a c e d i f e rit.

Krakovits G.(1969) a ra t ă c ă, o d a t ă cu

vârst a , cap a cit at e a d e ad apt ar e a cel u l e l o r c a r t i l a g i n o a s e s c a d e . P r i n ur mar e, scad e ş i p o s i b i l i t a t e a l o r d e a s u p o r t a e f o r t u r i m a r i .

Altf el s e co mpo r tă carti laj el e at unci cân d efortu rile d e adapt ar e s u n t d e p ăş ite d e cele m e c a ni c e Ni ţ e s c u V . ( 1 9 9 5 ) , a r a t ă c ă în c a r t i l a g i u n u pă t r u n d v a s e s a n g v i n e s a u n er v i . F i i n d a v a s c u l a r î n m a r e p a r t e , c a p a c i t a te a d e r e g e n e r a r e a a c e s t o r a e s t e p r a c t i c n u l ă , astf el că , la ap ari ţ i a l e z i u n i l o r d a t o r a t e t rau m atis me lo r s au u z u r ii, s u p r a f eţ el e ar ti cular e nu î ş i m a i p o t r e căp ăt a m o r f o l o g i a n o r m a l ă , i n iţ i al ă.

T o t uş i ,

af e cţ i u n i l e

produse

la

exteriorul

cartilajelor

b e n e f i c i a ză d e v as cul ari z ar e ce poat e r e gen er a cartil aju l.

Lig a men tel e sunt stru ctur i arti cul ar e af ectat e foar te frecv ent de a c c i d e n t e l e s p o r t i v e . Î m p r e u n ă cu caps ula arti culaţ i i l o r , î n c a r e s e afl ă i n c l u s e , s u b f o r ma u n o r b e n z i de fi bre pa ra l e l e c e a s i g u r ă o rezist en ţ ă cr es cu tă , ele se opun mi ş c ăr i l o r c u a m p l i t u d i n e e x c e s i v ă sau

anormale.

Leziunile

ligamentare

se

produc

în

urma

unor

s u p r a s o l i c i t ăr i p r i n f o r ţ e e x c e s i v e c e d e t e r m i n ă r u p t u r i a l e f i b r e l o r .

C e l e m a i f r e c v e n t e l e z i u n i l i g a m e ntare întâln ite în accid entele s p o r t i v e s u n t c e l e d e l a n i v e l u l g e n u n c h i u lu i , g l e z n e i , c o t u l u i , u măr u l u i ş i p u m n u l u i . ( D r ăg a n I . , 1 9 9 4 ) T i t t e l K . ( 1 9 7 8 ) a r a t ă c ă mă rir e a exig en ţ e l o r a n t r e n a m e n t u l u i î n l i mit e

accesibile,

determină

ad apt a rea

fib r elor

t endino as e

şi

cr eş t er e a r e zist enţ e i l o r l a t r a cţ i u n e î n p r i m u l r â n d c a l i t a t i v , consolidând

structurile

mi c e l a r e,

apo i

cant it ativ ,

multiplicând

n u măr u l mi c e n e l o r , c e e a c e are ca drept consecin ţ ă h i p e r t r o f i a tendonului.

R e f e r i n d u - s e l a p atologia trau matic ă a ap ar atul ui lo co motor l a c o p i i , J i a n u M . ş i Zamfir T. (1995) arat ă c ă exis t ă o serie de 23

p a r t i c u l a r i t ăţ i

car e deo s eb es c apar atul loco mot o r al co pilului de

cel al ad ultului. Astf el el asti ci t a t e a o a s e l o r c a r e f a c e c a n u mărul de fracturi sa fie mult mai red u s l a c o p i i d e c â t l a a d u lţ i , cu toat e c ă, frecv en ţ a mare a tr au m atis melo r est e ap an ajul vârst elo r tiner e.

De

as emen ea, cartil aj el e d e cr eş t e r e s u n t i n t e r p u s e î n t r e d i a f i z a ş i epifi z e ş i a u u n m a r e r o l î n a m o r t i z a r e a ş i atenu a rea tr au matis me lor.

Cartil aj ele arti cular e , foart e g r o a s e l a c o p ii , c o n s t i t u i e ş i el e un factor anato mi c car e el i min ă o b u nă p ar t e d i n i n t e n s i t a t e a ş o c u l u i t r a u m a t i c . F r e c v e n ţ a mai redus ă a f r a c t u r i l o r ş i a a l t o r l e z i u n i osteo arti cul ar e î n cazu l copiilor se dato reaz ă ş i g r eu t ăţ ii reduse a a c e s t o r a ş i taliei mai mici, ceea ce face c a i m p a c t u l c u s o l u l , î n u r m a u n u i a c c i d e n t , s ă fie mai redus ca inten s i t a t e . M as a mu s cu l ar ă slab

r e p r e z e n t a tă

c o n t r a cţ i i

care,

nu la

determină adult,

c o n t r a cţ i i

c o mbin at e

cu

musculare

violente,

demin er ali zar ea

şi

el asti ci t at e a s că zut ă a o s u l u i , p o t g e n e r a f r e c v e n t e f r a c t u r i .

Con clu zii • J u d o f i i n d u n s p o r t d e l u p tă , j u d o k a s u n t e x p u ş i p r o d u c e r i i d e a c ci d en t e ,

în

s p e ci al

t r au ma t is m e ,

prin

contactul

direct,

m a n i f e s t a r e a c a p a c i t ăţ ilo r de forţă , acţ i u n i l o r d e p r o i e c t a r e c ăd er e, p r e cu m ş i alte manifest ări co mplex e d etermin ate d e specificul luptei.

• Tipologia

traumatismelor

sau

accidentelor

suportate

de

j u d o c a n i v i z e a ză , în cad r ul lit er aturii d e speci al i tat e, cri terii multipl e d e an ali ză.

• Studiil e co mpl ex e privin d apar i ţ i a sau pr ev enir ea trau mel o r de o r i c e t i p d i n j u d o s u n t r a r e ş i i n c o mp l et e .

• Leziunile traumatice grave din judo se produc, în general, a s u p r a o a s e l o r ( î n l e g ătu r ă d i r e c tă cu pr oces el e continu e de ad apt ar e , supr as olici tar e, cu d e nsitat ea min er a l ă o s o a s ă) ş i 24

asupr a

arti cul aţ i i l o r ( î n r e l aţ i e c u s t a r e a c a r t i l a j e l o r ş i

ligamentelor).

1.2. As pect e al e capa cit ă ţ i i d e p e rf o r ma nţ ă , î n l e gă t u ră cu a c c i d e n t e l e s p e c i f i c e l a j u d o ka d e v â r s t ă p u b e r t a r ă 1 . 2 . 1 . P a r t i c u l a r i t ă ţ i m o r f o - f u n cţ i o n a l e a l e v â r s t e i p u b e r t a r e Dup ă m aj o r i t at e a au t o r i l o r , b ăi eţ i i d e 1 2 - 1 4 a n i s e î n c a d r e a ză l a d e b u t u l v â r s t e i p u b er t a r e s a u v â r s t a ş col a ră mijlo cie. Aceast ă v âr s tă est e car a ct eri z at ă , î n p r i n c i p a l d e m a r i mo d i f i c ăr i m o r f o l o g i c e ş i f u n cţ i o n a l e . ( D e m e t e r A . ş i c o l a b . , 1 9 7 9 ; I f r i m M . , 1 9 8 6 ; D r ăg an I ., 1 9 8 9 ) . V â r s t a c r o n o l o g i c ă l a care apar semn el e instal ăr i i p u b e r t ăţ ii ( p r i m a p o l u ţ i e l a b ăi eţ i ) , p r e z i n t ă m a r i v a r i aţ i i i n d i v i d u a l e d a t o r i tă u n o r f a c t o r i e r e d i t a r i , a l i m e n t a r i , c o n d iţ i i d e m e d i u f i z i c ş i soci al , c u o r e f e r i r e s p e c i a l ă l a u r b a n i z a r e . Î n a c es t mo m e n t , s e r e m a r că o cr eş t e r e a c c e l e r a tă , det er min at ă d e f a c t o r i i m a i s u s men ţ i o n aţ i , c ar e coboar ă v â r s t a p u b e r t ăţ i i c u 1 - 2 a n i , f a ţă d e d e c e n i i l e t r e c u t e .

Aş a

cu m

ar at ă

Buhlmann

U.

(2001),

53%

din

leziunile

t r a u m a t i c e s p o r t i v e s e r a p o r t e a ză l a c at eg o r i a d e v âr s tă c u p r i n s ă î n t r e 1 2 - 1 5 a n i , i a r D e v i s J . M . ş i c o l a b . ( 1 9 9 3 ) a r a t ă c ă , d i n t o t al u l traumatismelor suportate la această vârstă, 18% sunt de origine s p o r t i v ă . Au t o r i i ex p l i că a c e s t e s c o r u r i m a r i p r i n p a r t i c u l a r i t ăţ i le s p e ci f i c e v âr s t ei p u b er t a r e .

A c e a s t ă vârst ă , car a ct eri z at ă d e u n i mp o r t a n t p u s e u d e c r eş t e r e , f ace ca organismul puberi l or s ă fie, pe de o p ar te, fo art e antr en abil d ar p e d e alt ă p a r t e f o a r t e s e n s i b il la sarcinile ce dep ăş es c tol er a n ţ a individuală

la

efort,

struct urile

apar atulu i

loco motor

pasiv

p r e z e n t â n d u n r i s c mări t pen tru trau mati s me s au l eziuni. (W ein e ck J . , 1 9 9 4 ) . P e n t r u s u s ţ iner ea aces t ei afir m aţ i i a u t o r u l f a c e t r i mi t e r e ş i la L e g e a l u i M a r k - J a n s e n , car e ar at ă c ă s e n s i b i l i t a t e a ţ e s u t u r i l o r 25

e s t e p r o p o r ţ i o n a lă c u v i t e z a l o r d e c r eş t e r e . S p o r t i v i i p u b e r t a r i p r ezi nt ă u n r i t m a c c el er at d e cr eş t er e ş i dezvol t ar e, at ât în privin ţ a organ elo r, ap ar at elor ş i s i s t e m e l o r d i n s f e r a s o m a t i c ă c â t ş i a celor d i n s f e r a v e g e t a t i vă .

Cr eş t er e a ş i d e z v o l t a r e a n e u n i f o r me, d ar co n t i n u e ş i a r m o n i o a s e pân ă l a p u b e r t a t e , d e v i n d e o d a t ă p ar c ă h a o t i c e ş i n e a r m o n i o a s e l a a c e a s t ă vârst ă . Anu mit e seg men te al e co rpului î ş i c o n t i n u ă cre ş t er e a, u n e o r i c h i a r c u u n r i t m a c c e l e r a t , î n t i m p c e a l t e l e s t a g n e a z ă.

Dezvoltarea

s o m a t i că .

Demeter

A.

şi

colaboratorii

(1979),

I o n e s c u N . A . ( 1 9 8 8 , 1 9 9 0 ) , r e m a r că la aceasta vârst ă o cr eş t er e a taliei ş i o u ş oar ă încetinire a creş t e r i i p o n d e r a l e , m e m b r e l e c r e s c â n d î n r ap ort cu tru n chiul M.(1986),

şi determinând o asimetrie corporală. Ifrim

Dr ăg a n I . ( 1 9 8 9 ) , a r a t ă c ă o a s e l e s e d e z v o l t ă m ai al es p e

seama creş t e r i i l o r î n g r o s i m e , p r i n d e p u n e r e a d e s ăr u r i min er a l e (cal ciu ş i f o s f o r ) ş i p r i n c o n s o l i d a r e a s t r u c t u r i i f u n cţ i o n al e i n t i m e .

To ţ i sp ecialiş t i i

s u n t d e p ăr er e c ă l a a c e a s t ă v â r s t ă s e r e ma r că o

hiperl ax itat e a t u turor articul aţ i i l o r , i a r l i g a m e n t e l e n u a s i g u r ă în sufici ent ă mă s u r ă , r e zist en ţ a l a tracţ i u n e ş i r ă s u cir e . M ăn es cu S . , ( 1 9 9 1 ) arat ă c ă , la b ă ie ţ i i d e 1 2 - 1 5 a n i , s p o r u l p o n d e r a l ş i st atur al est e max i m.

Aş a cu m ar at ă W e i n e c k J . ( 1 9 9 4 ) , B u h l m a n n U ( 2 0 0 1 ) , p u s e u l d e cr eş t e r e p u b e r t a r ă g e n e r e a z ă o f r a g i l i t a t e o s t e o - a r t i c u l a r ă c a r e c r e ş te consid er abil

r is cul

de

accid ent a r e ,

sarcinile

de

antrenament

d e v e n i n d l a a c e a s t ă v â r s t ă , ex cesiv e ş i a n t i f i z i o l o g i c e . Î n t i m p u l p e r i o a d e i d e v â r f a p u s e u l u i d e c r eş t e r e , c ap a cit at e a d e ef o r t a zon elor în cr eş t er e es t e min i mă . Dintr e rel aţ i i l e c ri t i c e a l e a c e s t e i v â r s t e , s e e v i d e n ţ i a z ă u r măto ar ele asp ecte: o as e le sunt mai sup le, rezist en ţ a lor l a tr acţ i u n e ş i presiun e este mai mic ă, ceea ce l i mit e a z ă cap a ci tat e a an samblul u i sist emu l u i s c h e l e t i c d e a s u p o r t a 26

s ar ci n i r i d i c at e , ţ e s u t u r i l e t e n d i n o a s e ş i l i g a m e n t a r e n u s u n t î n c ă d e s t u l d e r e z i s t e n t e l a t r a cţ iun e , datorit ă s t r u c t u r i i l o r mi c e l a r e s l a b dezvoltate

şi

p r o p o r ţ iei

mai

mari

de

sub s tanţ ă

intracelulară,

c ar t r i l aj el e d e co n j u g a r e n u s u n t î n c ă os ificat e ş i prezin tă u n r i s c f o ar t e ma r e d e a c ci d en t ar e î n c a z u l p r e s i u n i l o r p u t e r n i c e s a u f o r f e c ăr i l o r .

În

a c e l aş i

t i mp ,

raporturile

p âr g h i i l o r

f aţ ă

de

poten ţ i a l u l mu s c u l a r d e v i n m a i p u ţ i n f a v o r a b i l e . D a t o r i t ă adapt ăr i l o r mai l ent e al e ap ar atului lo co mot o r pasiv în co m p ar aţ ie cu cel activ î n r a p o r t c u s o l i c i t ăril e fizi ce, se i mpun e ca do zar e a efo r tului s ă se facă după o progresie riguroasă.

S i s t e m u l n e r v o s ş i a n a l i z a t o r i i s e d e z v o l tă r a p i d l a a c e a s t ă vârst ă . D e m e t e r A . ( 1 9 8 1 ) , a r a t ă c ă, l a s p o r t i v i i d e v â r s t a p u b e r t ăţ ii toat e

parti cul arit ăţ i l e

ac t i v i tăţ i i

sistemului

nervos

central,

influen ţ e a z ă î n mo d d i r e c t v i t e z a d e f o r m a r e ş i s t a b i l i z a r e a d e p r i n d e r i l o r mo t r i c e , f a v o r i z e a ză ap ari ţ i a o b o s e l i i , s l ăb e ş t e î n t r - o oarecare

măs u r ă ,

voin ţ a

şi

pers ev er en ţ a .

În

s ch i mb ,

m ar e a

p l as t i c i t at e a s co arţ e i c e r e b r a l e f a v o r i z e a ză el abor ar ea iniţ i a lă a u n o r r e f l e x e c o n d i ţ i o n at e mo t r i c e ş i chi ar st er eotipu ri din a mi c e co mpl ex e a c ăr o r s t a b i l i z a r e ş i f i x a r e n e c e s i tă u n n u mă r s c ă zut de repet ăr i ş i exer s ăr i . An a l i z ato r i i s e p r e zi n tă , la aceasta vârst ă , l a u n nivel fo art e ridi cat , apr o ap e d e săv âr ş i t , a t â t d i n p u n c t d e v e d e r e m o r f o l o g i c c â t ş i f u n cţ io nal.

Musculatura

scheletică

se

dezvoltă

prin

alungirea

fibrelor

m u s c u l a r e , g r o s i m e a l o r f i i n d r e d u să . Î n c o n s e c i nţă ş i f o r ţ a lor este mi c ă. Gr eu t at e a t o t al ă a mu ş c h i l o r r e p r e z i n t ă l a p u b e r i , 2 5 - 3 0 % d i n greut at e a corpo r al ă , fa ţă d e 4 0 % c ât er a la n aş t er e . Î n p r i ma p e r i o a d ă a p u b e r tăţ i i ( 1 0 - 1 2 a n i ) s e r e m a r că o c r eş t er e î n s al t u r i a f o r ţ ei m u scul ar e, în sp ecial l a ni velul mu ş c h i l o r e x t e n s o r i .

27

L ab i l i t at e a

n eu r o v eg et at i vă

r ep r e zi n t ă

un

handicap

serios

p e n t r u p u b e r i d i n t o a t e p u n c t e l e d e v e d e r e , d a r m a i a l e s î n p r i v i n ţa p er f o r m an ţ ei sportive. Tul bura re a m e t a b o l i s mu l u i , a t â t p r i n a cţ i u n e a p u t e r n i c a n a b o l i z a n t ă a h o r mo n i l o r s e x u ali , s teroi zi cât ş i p r i n ap ari ţ i a

în

sânge

hiper ex c itabi lit at e

a

unor

me t a b o l iţ i

cort i co-vis ceral ă

acizi

m ar c at ă,

noi,

duce

la

perturbând

o

serios

homeostazia organismului în ansamblu şi reducând considerabil rand ame n tul

fizic

şi

psihic.

( D e met er

A.

şi

colab.,

1979).

D e z v o l t a r e a mo r f o l o g i c ă a s i s t e m u l u i c a r d i o v a s c u l a r e s t e î n c u r s d e desf ăş u r a r e .

F u n cţ ion a l,

îns ă,

aceasta

p r e z i n tă

o

labilitate

p r o n u n ţ a tă , ad ap tar e a lu i la ceri n ţ el e ma i mari ale antr enamentu lui s p o r t i v f i i n d î n c ă d ef i c itar ă . Rezult ă c ă p o s i b i l i t ă ţ il e aerob e al e a c es t ei v âr s t e s u n t l i mit at e , i ar p ână l a s f ârş i t u l v â r s t e i p u b e r t a r e n u p o t f i a t i n s e l i m i t e l e s u p e r i o a r e a l e c a p a c i t ăţ i i d e e fort .

P r i v i n d d e z v o l t a r e a ca l i tă ţ i l o r m o t r i c e l a p u b e r i , W e i n e c k J .

(1994), arat ă c ă l a a c e a s tă v âr s tă a n t r e n a b i l i t a t e a c o n d iţ iei fizice est e maxi mă . Astfel su nt semn al at e câ ş t i g u r i î n s e m n a t e d e v i t e z ă, ating ând valori echivale nt e a dul ţ i l o r. Despr e exer ci ţ i i l e d e f o rţă , p ăr er e a s p e ci al iş t i l o r s - a mo d i f i c a t î n t i m p . P o p o v i c i V . ş i c o l a b . ( 1 9 7 2 ) a răt au c ă n u e s t e p e r m i s ă e f e c t u a r e a i n t e g r a l ă a a c e s t o r a la v â r s t a p u b e r t ăţ ii. Aş a c u m a r a t ă I f r i m M . ( 1 9 8 6 , 1 9 9 3 ) , D e m e t e r A . ş i c o l a b . ( 1 9 7 9 ) , e s t e a b s o l u t n e c e s a r ă r e v i z u i r e a c o n c e pţ i i l o r v e c h i car e con traindi cau folos irea ex erci ţ i i l o r d e f o rţ ă l a a c e a s t ă v âr s tă , invocându-se

argumente

morfologice

şi

f u n cţ i o n al e ,

d ar

este

c o n t r a i n d i c a t ă u t i l i z a r e a u n o r e f o r t u r i m a x i m a l e d e f o rţă ş i m a r i încord ăr i n e u r o m u s c u l a r e , c a r e p r e z i n t ă p e r i c o l u l s u p r a s o l i c i tă r i i a p a r a t u l u i mu s c u l o - l i g a m e n t a r . W e i n e c k J . ( 1 9 9 4 ) , e s t e d e păr er e că d e z v o l t a r e a f o r ţ e i ş i a mobilit ă ţ i i t r e b u i e să ţ in ă c o n t d e c a r t i l a j e l e d e c o n j u g a r e c ar e s u f e ră m o d i f i c ăr i m o r f o l o g i c e ş i f u n cţ ion a le, 28

p r e c u m ş i de fr agilit at ea colo an ei vert ebr al e . Astf el , un el e efortur i u n i l a t e r a l e a d r e s at e c o l o a n e i v e r t e b r a l e p r o v o a că af ecţ i u n i c r o n i c e ş i d u r e r i d e l u n g ă durat ă . L a v âr s t a p u b er t ar ă, d e z v o l t a r e a r e z i s t e n ţ ei es t e o p t i mă D e m e t e r A . ş i c o l a b . ( 1 9 7 9 ) , W e i n e c k J . ( 1 9 9 4 ) , i a r m e t o d e l e c e l e m a i i n d i c a t e s un t c e l e a l e e f o r t u l u i c o n t i n u u ş i p e interv al e al act a cid e . Datorit ă p o s i b i l i t ă ţ i l o r r i d i c a t e d e a f u r n i z a ş i s u p o r t a e f o r t u l f i z i c , s e p o a t e a f i r m a că , l a a c e a s t a v â r s t ă v o r f i c o n s t i t u i t e b a z e l e c a p a c i t ăţ i i u l t er i o ar e d e p e r f o r m a n ţ ă. Martin D. ( 1 9 8 2 ) a a r ăt at c ă, înce pâ nd c u vâ rs t a pube rt ăţ i i , c o o r d o n a r e a d i n c a d r u l î n văţ ăr i i mo t o r i i es t e ma i r aţ i o n a l ă ş i n u s p o n t a n ă c a l a v â r s t e mai mi ci . Aş a cum ara t ă S t a r o s t a W . ( 1 9 8 5 ) , d a c ă s e r a t e a ză p e r i o a d a p u b e r t a r ă, v a f i m a i g r e u u l t e r i o r să s e i n f l u e n ţ e z e procesele pubertar ă ,

de

coordonare.

c o o r d o n ăr i l e

După

Weineck

specializate

J.

sunt

(1994),

puternic

la

vârsta

d i min u a t e ,

datorit ă , în special , cre ş t er i i r ap i d e a t al i ei ş i g r e u t ăţ i i î n r ap o r t cu f o r ţ a. Capacit ăţ i l e c o o r d i n a t i v e , l a a c e a s t ă v âr s tă , tr ebuie ast f el r e a d a p t a t e n o i l o r ş i a m p l e l o r d e z v o l tăr i d e s i s t e m e ş i cap a cit ăţ i . Cu toate

acestea,

trebuie

continuată

ameliorarea

şi

consolidarea

t e h n i c i l o r s p o r t i v e ş i a miş c ăr i l o r d ej a î n văţ at e.

Din cer c et ăr i l e l u i W o l a n s k i N . ( 1 9 7 9 ) , v â r s t a p u b e r t ăţ i i e s t e c e a m a i p r o p i c e p e r i o a d ă d e î mb u n ă tăţ i re a e c hi l i bru di nam ic, ech il ibru î n miş c ă r i l e d e r o t aţ i e , f o rţ a u m erilor , v iteza mi ş c ăr i l o r d e r o t aţ i e , viteza de mi ş care a mâini l or, p r e ci zi a d e d ep ărt ar e a m âinii st âng i d e c o r p , p r e c i z i a d e d e p ăr t a r e a m â i n i i d r e p t e d e c o r p .

1.2.2.Cerinţele efortului în judo. , , A d a p t a r e a o r g a n i s mu l u i l a c o n d iţ i i l e e f o r t u l u i s p o r t i v n u s e face

întotdeauna

f ăr ă

pericole”

( S t ăn e s c u

N,

1972).

Astfel

ex ag er ăr ile în do zar e a ef ortului cres c r i s c u l d e a c c i d e n t a r e s p o r t i vă , 29

î n t i m p c e o c o r e s p u n zăt o ar e int r ar e în for m ă s p o r t i v ă d e t e r m i n ă ad apt ăr i s u p e r i o a r e l a î n căr c ăt u r i u r m a t e d e r e c u p e r ăr i r a p i d e ş i profunde (Bocioacă L, 2003).

H a n t ău I , M a n o l a c h i V . ( 2 0 0 0 ) c o n s i d e r ă c ă, î n c a drul j u d o u l u i , e f o r t u l s p e c i f i c d e con c urs est e mar e ş i mediu, pres ăr a t c u f r e c v e n t e mo ment e d e încordar e maxi m ă dar ş i momente de efort mediu ş i mi c, det er min at e de pr ev ed eril e regu l a ment ar e. În car acteri z ar ea efortul u i, se fo loses c d iferiţ i t e r m e n i : s i s t e m e e n e r g e t i c e m i x t e , d u pă G u y t o n A . C . ( 1 9 9 4 ) , s i st emel e gl icog en/ a cid lactic ş i a e r o b , d u pă H a n t ău I . , B o c i o a c ă L. (19 98), Dr ă g a n I ( 1 9 8 9 ) s i s t e m e a n a e r o b - a e r o b , a lăt u r i d e A T P - u l p r o d u s p r i n c o n s u m a r e a fosfocr e atin ei ( CP) . În mo men tel e d es f ăş u r ăr i i l u p t ei l a s o l , s e î n r e g i s t r e a ză î n c o r d ări i z o me t ri c e , l a i n t e ns i t ă ţ i mar i ş i maxime, u n e o r i î n c o n d iţ ii d e ap n e e v o lu n tar ă , c a re poa t e de p ăş i 1 0 s e c. Î n c o n d i ţ i i o p t i m e , s i s t e m u l g l i c o g e n /a c i d l a c t i c e s t e c a p a b i l d e a a s i g u r a 1 , 3 - 1 , 6 m i n u t e d e a c t i v i t a t e m u s c u l a ră maxi mal ă ( G u y t o n A . C . , 1 9 9 4 ) , d u p ă c ar e i n t r a î n a ct i v i t at e s i s t e m u l a e r o b . A v â n d î n v e d e r e s p e c i f i c u l m e c i u l u i d e j u d o , c a r e p ra c t i c s e p o a t e t e r m i n a chi ar ş i în primel e s e cund e ale în t âl n irii, pu tem con s ider a c ă , în d e b u t u l î n t â l n i r i i , i n t r ă în acţ i u n e s i s t e m u l f o s f aţ i l o r c a r e p o a t e f u r n i z a e n e r g i e p e n t r u p r i mel e 8 - 10 s e c.

Volu mul ş i inten s itatea efortului de l a an tren ame n te, tr eb uie s ă semen e cât mai mult pos ibil cu c e l c a r a c t e r i z a t d e c o mp e t i ţ i e ( A l e x e N . , 1 9 9 3 ) , d a r î n s p e c i al l a v â r s t a c o p i i l o r ş i a ad oles cen ţ ilor, ap ar mult e antren am ent e cu efortur i sc ă zut e , caracteri z ând lecţ i i l e d e î n v ăţ ar e. În gen e ral efort u l de l a antr en ament e tr ebui e s ă vizeze o cr eş t e r e p r o g r e s i v ă ş i p er ma n en t ă , î n con co r dan ţ ă cu ceri nţ el e ad apt ăr i i o r g a n i s m u l u i ( Ş tef ăn u ţ S . , 1 9 8 3 ) .

30

Aş a cu m ar at ă L aş cu V.G., Got e leţ V . ( 1 9 8 1 ) , H a n t ău I . ( 2 0 0 0 ) , M a n o l a c h i V . ( 2 0 0 3 ) , g r a d u l d e o b o s e a l ă , r ef ac er e a c ap a cit ăţ i i d e efort ş i m o d i f i c ă r i l e e f o r t u l u i a s u p r a o r g a n is m u l u i s u n t i n d i c a t o r i i car e po t car a ct eri z a efor t u l.

T h o m a s R . , E c l a c h e J . P ( 1 9 9 7 ) , a r a t ă c ă , d a torit ă o b o s e l i i ap ăr u t e

în

f in a l u r i l e

eforturilor

fizice,

se

produce

declinul

co n t r olu lui moto r, însoţ it d e r ăn i r e .

O b o s e a l a e s t e d e f i n i tă d e căt r e W e i n e c k J . (1 9 9 2 ) , c a d i m i n u a r e a r e v e r s i b i lă a c a p a c i t ăţ i i d e p e r f o r m a nţ ă f i z i c ă ş i / s a u p s i h i c ă . Spre deos ebir e d e epu izar e , o b o s e a l a p e r m i t e t o t u ş i c o n t i n u a r e a e f o r t u l u i , d a r c u p r eţ u l u n u i s u p r a c o s t e n e r g e t i c c o n s i d e r a b i l ş i a l u n e i s că d e r i a preciziei motrice. G e o r g e s c u M . ( 1 9 7 3 ) , Dragnea A., T e o d o r e s c u M . , ( 2 0 0 2 ) , F r o h n e r G . ( 2 0 0 2 ) , d e f i n e s c o b o s e a l a c a o s căd er e a poten ţ i a l u l u i f u n cţ i o n a l a l o r g a n i s mu l u i , c a u r m a r e a u n e i a c t i v i tăţ i prelungite sau excesive.

Cei mai mulţ i sp ecialiş t i d e s c r i u u r mă t o a r e l e t i p u r i d e o b o s e a l ă ( S t e g e m a n n J . ( 1 9 7 1 ) ; D e M a rc e e s H . ( 1 9 7 9 ) ; F i n d e i s e n D . ş i colab .

(1980); Groza P. (1991); Lehto M. U. (1991); Dumitru G.(1994); A p o s t u M . ( 1 9 9 9 ) ; H a n t ău I . , 2 0 0 0 ) : mu s c u l a r ă sau acu t ă p er i f er i că, acu t ă

centrală,

c r o n i că

lo cal ă

şi

cr o n i că

g en er al ă

sau

supraantrenamentul.

Dahnovschi V.C., Le s c e n k o S . S . ( 1 9 9 0 ) , a r a t ă c ă o b o s e a l a s e n zo r i a lă s au s c ăd er ea s en s i b i l i tăţ i i a n a l i z a t o r i l o r , f a c e să s c a d ă consid er abil sig u ran ţ a ef ectu ăr i i p r o c e d e e l o r f av o r i t e . D e a c e e a , rezist en ţ a sp ecif ic ă a l u p t ători l o r trebu ie s ă in clud ă d e z v o l t a r e a s t a b i l i t ă ţ ii sen zo r iale.

R e f a c e r e a î n u r m a u n u i e f o r t f i z i c î n care a fost atin s p r a g u l d e o b o s e a l ă , cap ă tă o i mp o r t a n ţ ă d e p r i m o r d i n , e a e s t e m e n i t ă s ă g r ăb e as c ă r e cu p er ar e a, să p r e v i n ă a c c i d e n t ăr i l e ş i s ă d e z v o l t e 31

cap a cit a tea d e perfor m an ţ ă a s port i vul ui (C i c c oz z i G., 2 0 0 2 ) .

Aceast a trebui e s ă aib ă o d u r a t ă , astfel în cât nou a sarcin ă s ă î n c e a p ă ex a ct în p er io ad a d e s u p r a co mp en s ar e .

Aş a

cu m

ar at ă

Robert

L.

(1964),

L aş c u

G.V.

(1986),

Al ex and r es cu C. ş i D i m i t r i u V . L . ( 1 9 9 2 ) , W e i n e c k J . ( 1 992), Alexe N.(1993), Guyton A.C. (1994), Brovns F.(1995), în cadrul sportului d e m a r e p e r f o r m a nţ ă, mai al es la copi i ş i ado les cen ţ i , es t e f o ar t e i mp o r t a n tă o n u t r i ţ i e ad apt at ă e f o r t u l u i .

C e a ma i i mp o r t a n tă c a u ză c ar e d et er mi n ă î n j u d o n e r e s p e c t a r e a cerin ţ e l o r p r i v i n d o r aţ i e ali me n t ar ă corect ă e s t e s că d er e a în g r eu t a t e p e t er m en s cu r t, în v ed e r e a p ar ti cip ăr i i î n co mp e t iţ i i .

Mulţ i autori fac referi r e l a f ap t u l că n u e s t e i n d i c a t c a p u b e r i i ş i copiii s ă e f e c t u e z e s lăb ir i o r i păs t r ări ale cat egori ei pe ter m en e d i f e r i t e . S lăb ir il e d e p ân ă l a 1 - 2 k g s u n t c o n s i d e r a t e n e v ă tă mă to aare l a c o p i i ş i a d o l e s c e n ţ i , dar s e p o at e con s tat a c ă s e p r a c t i c ă a cţ i u n i c o n d a m n a b i l e , d e s l ăb i r i m a r i ( d e 6 - 1 0 % di n gre ut a t e a c orpo r a l ă) ş i c u m i j l o a c e t o t a l n e p o tr i v i t e c a r e d u c l a o dimin u are a cap a cit ăţ i i d e p er f o r m an ţ ă . Metodele de sl ăb i r e n e p o t r i v i t e p e n t r u o r g a n i s m a u f o s t d e s c r i s e d e n u m e r oş i cercet ăt o r i d i n t r e c a r e m e nţ i o n ă m:

Doscer

R.(1994), Singer R.M., Weiss S.A. (1968), Petrofski J.S. (1973), Ribisl P.M. (1974), Torranin C. şi colab. (1979), Weineck J. (1992), Dr ăg a n I . ( 1 9 9 4 ) . A c eş tia se refer ă l a d e s h i d r a t a r e a p r i n î n s e t a r e , s u d o r aţ i e ex c es i vă , diur eti c e (în s cris e d e altf el ş i p e l i s t a d o p i n g ) , purgative, saună.

P r i v i n d i mp l i c aţ i i l e n u t r iţ ional e al e sl ăb i r i l o r , B r o v n s F . ( 1 9 9 5 ) co n st a t ă c ă în as tfel de cazuri ap ar d efi ci en ţ e d e min er al e , în special fier , ma gneziu , cal ci u , c u i mp l i c aţ ii dir e ct e în r e zist en ţ a o a s e l o r ş i arti cul aţ i i l o r l a a cţ i u n i l e c o m p l e x e d e t r a cţ i u n e , t o r s i u n e , r ăs u c i r e , e t c . . G r o z a P . P . ( 1 9 9 1 ) f a c e r e f e r i r i l a i m p l i c aţ i i l e c ar enţ e l o r 32

v i t a m i n i c e : î n c a z u l v i t a m i n e i D - u r măr i î n f i x a r e a i n s u f i c i e n t ă a c a l c i u l u i ş i osificar e defectuo as ă , musculare, B12 - anemia,

pentru vitamina E - distrofii

v i t a m in a C - dezv oltar e a cartil aju lui,

t o a t e a c e s t e e f e ct e av ân d leg ă t u r i c u p r o d u c e r e a a c c i d e n t e l o r . Aş a cu m ar ată Măn e s cu S . ş i c o l a b . ( 1 9 9 1 ) , a p a e s t e u n c o n s t i t u e n t es en ţ i al al materi ei v ii, conţ ine sub s tan ţ e min er al e , n u mit e ş i bioelemente fiziologice de

sau

v i t a m ine

min er al e ,

i ar

rolul

ei

în

proces el e

a b s o r b ţ ie, difuziu n e ş i ex cr eţ i e , o s mo z ă, men ţ in erea

e c h i l i b r u l u i a c i d o - b a z i c , t er mo r eg l ar e , met ab o l i s mu l i n t er me d i ar , c o n d u c e l a c o n c l u z i a c ă s l ăb i r i l e p r i n d e s h i d r a t a r e s u n t n o c i v e organismului Demeter A. (1981), Nocker J. (1983), Weineck J. (1992), arată c ă s p o r t i v i i , c o p i i i ş i a d o l e s c e n ţ ii ar trebui s ă aib ă r e z e r v e î n f o l o s i r e a a l i m e n t aţ i ei v eg et al e , d at o r i tă f a p t u l u i că ne c e s i t ă ţ ile protei ce, calori ce, precu m ş i a p o r t u l d e f i e r n u p o t f i a c o p e r i t e p r i n i n t e r m e d i u l u n e i a l i m e n t aţ ii d e acest tip .

Conclu zii • V â r s t a p u b e r t a r ă e s t e c a r a c t e r i z a tă d e u n i mp o r t a n t p u s e u d e cr eş t e r e , o r g a n i s m u l p u b e r i l o r f i i n d f o a r t e a n t r e n a b i l d a r şi f o a r t e s e n s i b i l l a s a r c i n i l e c e d ep ăş es c tol er an ţ a i n d i v i d u a l ă l a efort , st ructuril e ap ar atul ui lo c o m o t o r p a s i v p r e z e n t â n d u n r i s c mă r i t p e n t r u t r a u m a t i s m e s a u l e z i u n i .

• Efortul specific este mare ş i med iu , d ar cu p r in d e ş i mo m e n t e d e e f o r t m e d i u ş i mi c . O b o s e al a s en zo r i al ă s a u s că d e r e a s en s i b i l i tăţ i i

analizatorilor,

face

să

scad ă

consi d er abil

siguran ţ a e f e c t u ăr i i p r o c e d e e l o r .

• O at en ţ i e d eo s eb i tă tr ebu ie acord at ă p r o g r a m e l o r d e r e d u c e r e a

gr eu tăţ i i

deshidratarea

în prin

r el aţ i e

cu

însetare,

practi cil e sudoraţia

caract eri z at e

ex c es i v ă ,

de

diuretice, 33

p u r g a t i v e , s a u n ă ş i i mp l i c aţ i i l e n u t r i ţ i o n a l e

cu

efecte

direct e în r ezis ten ţ a o a s e l o r ş i articu laţ i i l o r l a a cţ iu nile co mpl ex e de tr ac ţ i u n e , t o r s i u n e ş i r ăsu cire.

1.3. Componente ale antrenamentului sportiv din judo aflate în leg ă t u ră c u p r o d u c e r e a a c c i d e n t e l o r 1.3.1.

Factorii

a n t r e n a m e n t ul u i

din

judo,

în

raport

cu

producerea accidentelor Din car a ct eri z ar ea dif eriţ ilor factori ai an tren ame n tului sportiv, rezult ă c ă p r e v e n i r e a a c c i d en t e l o r d i n j u d o e s t e s t r â n s l e g a t ă d e t o ţ i factorii

preg ăt i r i i

sportive.

T o t u ş i,

ţinând

cont

de

faptul

că

preg ăt i r e a t e h n i că r ep r e zi n t ă ba z a pre g ă t i r i i u n u i j u d o k a M a h i t o O .

(1972),

Shozo A. (1974), Coche R . ( 1 9 7 5 ) , M u r a r u A . ( 1 9 8 8 ) ,

H a n t ău I . ( 1 9 9 6 ) , r e z u l t ă c ă a c e a s t a e s t e c e a m a i re s pons a b i l ă d e p r o d u c e r e a a c c i d e n t e l or d i n j u d o , c e i l a lţ i f a c t o r i f i i n d i m p l i c aţ i î n mă s u r a î n c ar e i n f l u enţ e a z ă m a n i f e s t a r e a t e h n i că optimal ă . St ăn e s cu N ( 1 9 72) este de p ărere c ă e m p i r i s mu l ş i i mp r o v i z a r e a î n p r e g ă t i r e a s p o r t i v ă sunt pri n cip al el e cau ze gen er ato ar e d e tr au matis me.

Nu mero ş i

c e r c e tători

ar at ă

că

principala

c o n d iţ i o n a r e

a

preg ăt i r i i t eh n i c e es t e p r eg ăt i r e a f i z i c ă , d ar î n s p e ci al c ap a cit ă ţ i l e coordinative

( J o c h W . 1 9 8 8 , 1 9 9 5 , B o r d e a C. , 2 0 0 0 ) . Î n s p r i j i n u l

s u s ţ i n e r i i a c e s t e i i n t e r c o n d iţ i o n ăr i D a h n o v s c h i V . C . ş i L e s c e n k o S.S. (1990), arată că, în cadrul judoului, sportivii folosesc unele m i j l o a c e d e p r e găt i r e f i z i c ă , î n ch i p d e mij l o a c e aj u t ăt o a r e d e cr eş t er e a mă i e s t r i e i t e h n i c e . Î n c a d r u l p r e g ăt i r i i f i z i c e o a t e nţ ie prioritar ă e s t e î n d r e p t a t ă a s u p r a d e z v o l t ă rii calit ă ţ i l or m o t ri c e . Î n t r e acest ea este o strâns ă l eg ăt u r ă , i n f l u e n ţ â n d u - s e r e c i p r o c , d i n c a r e c a u ză ş i man i f e s t ar e a l o r es t e co mb i n a tă ( P o p o v i c i V . ş i c o l a b .

1972).

34

Î n c e e a c e p r i v eş t e vi teza s e d i s t i n g e vit eza de r ea cţ ie , c e c r e e a z ă c o n d iţ i i l e p r o p i c e e x e c u t ării unei ap ăr ăr i p o t r i v i t e , p r i n c ăd er e, es chiv ă o r i c o n t r a a t a c . A c e s t t i p d e v i t e z ă d et er min ă î n m a r e part e v a lorile capacit ăţ ii de an ti cip ar e ( D emete r A . , 1 9 8 1 ; A r d e l e a n T . 1 9 9 1 ; W e i n e c k J . , 1 9 9 2 ; B o mp a T . , 1 9 9 0 ; H a h n E . , 1 9 9 6 , Christ in a R. ş i C o r c o s D . , 1 9 9 9 ) . O p l a f o n a r e a r t i f i c i a lă a v i t e z e i d e r e a cţ i e ar e ca origine chi ar an tren am e n tul ex cesiv d e auto matizat ( D e H i l l e r i n J . S . , 1 9 9 7 ) . Î n s po r t u r i l e c u a d v e r s i t a t e d i r e c t ă, S t i h i G. ş i c o l a b . ( 1 9 9 4 , 1 9 9 7 ) p r o p u n , î n c a z u l a u t o m a t i zăr i l o r e x c e s i v e , r e a l i z a r e a u n o r a n t r e n a m e n t e s p e c i al e d e d e s t r u c t u r a r e a a c e s t o r a .

M an i f es t ar e a f o rţ ei î n c a d r u l l u p t e i e st e d e t i p d i n a m i c ş i poate p r o d u c e a c c i d e n t e a t u n c i c â n d f o r ţ el e m axi mal e al e adv e rsarilor au s e n s u r i d i f e r i t e . U n s p o r t i v c u i n d i c i s u p e r i o r i d e f o rţă , se po at e r e c u n o aş te u ş o r , s u b a p e l a t i v u l d e , , r o b u s t f i z i c ” d e s i n v o c a t î n analizele de prevenire a accidentelor din judo.

Rezisten ţ a

este

calitatea

m o t r i că

ce

permite,

efectuarea

p r o c e d e e l o r c u i n d i c i c o r e s p u n z ă t o r i d e p r e ci zi e ş i s i gura n ţă p e to a tă durata luptei. Î n d e m â n a r e a es t e cap a ci tat e a or ganis mu l u i d e a c o o r d o n a p r e c i s a cţ i u n i l e , m a i a l e s î n t i m p u l a n g a j ăr i i , c â n d p o t s ă ap ar ă s i t u aţ i i n o i , schimb ă t o ar e , n eî n t âl n i t e an t er i o r ( P o p o v i ci V.ş i c o l a b . , 1 9 7 2 , H a h n E., 1996, Tudor V., 1999, Dragnea A., Teodorescu M., 2002). Între a c e s t e s i t u aţ ii i n edit e s e îns cri u ş i c e l e c o r e s p u n z ăt o a r e p r o d u c e r ii a c c i d e n t e l o r s p o r t i v e . O b u n ă î n d e m â n a r e p e r m i t e j u d o c a n u l u i să - ş i men ţ in ă sau s ă- ş i r e f a că e c h i l i b r u l , să ev ite un el e situaţ ii diferite ş i d i f i c i l e , să s e o r i e n t e z e î n s p aţ i u ş i s ă e x e c u t e o c ăd e r e s i g u r ă ş i r aţ i o n al ă î n e co n o mi a p u n ct el o r , i n d i f e r e n t d e e x e c uţ i a a t a c a n t u l u i .

E p u r a n M . ( 1 9 9 2 ) a d a u g ă l a acest e as pect e agilit at ea, preci z ia, st ab i l itatea

mi ş c ăr i l o r ,

aprecierea

o p o r t u n i tă ţ i i ,

lateralitatea 35

şi

sch e ma

corpor al ă .

Hirtz

P.(1979)

consider ă

că

pe rfor m a n ţ a

c o o r d o n ăr i l o r e s t e b a z a p e r f o r m a n ţ e i s p o r t i v e p e t e r m e n l u n g .

P o p o v i c i ş i c o l a b . ( 1 9 7 2 ) a r a t ă c ă , î n t i m p u l a r u n c ăr i l o r , o r i e n t a r e a s p aţ i al ă s e f a c e r e s p o n s a b i l ă d e ef i ci en ţ a acţ i u n i i d e c ăd er e a j u d o c a n u l u i a r u n c a t . T o t î n a c e st s e n s , D a h n o v s c h i V . C . , L e s c e n k o S.S.

(1990)

c ăd e r i l o r ,

arată

se

că,

pentru

recomandă

prevenirea

l u p t ăt o r i l o r

să- ş i

a c ci d en t el o r

d at o r at e

î n s uş e a s că

s ăr i t u r i l e

a c r o b a t i c e l a s o l ş i l a pl as a el ast ic ă , în v ed er e a d e zv o lt ăr i i o r i e n t ăr i i s p aţ i al e ş i c o n t r o l u l u i . A c eş ti a consid er ă c ă s ă r i t u r i l e a c r o b a t i c e p e r m i t o c r eş t er e a gradului de an tren ame n t al anali z ato r ului v e s t i b u l a r î n aş a mă s u r ă în cât căd eril e peri cul o as e su nt, în mo d p r a c t i c , a n u l a t e . D u pă W e i n e c k J . ( 1 9 9 4 ) , c a p acitatea de orientare s p aţ i al ă s e p er f e cţ i o n e a z ă opti m într e cl as el e 7 - 9 d e s t u d i u , a d i c ă între 13-15 ani.

Aş a cu m ar at ă H a h n E . ( 1 9 9 6 ) , s u p l eţ ea est e cap a cit a tea d e a o b ţ i n e un maxim de pos i bi l i t ăţ i a l e mo b i l i tăţ i i ar t i cu l ar e , i ar mo ment ul cel mai f a v o r a b i l d e z v o l tăr i i e i e s t e 1 2 - 1 4 a n i . G a u t s c h i R. ş i Albert K. (2002), arat ă c ă s u p l eţ ea ar e dou ă l a t uri : m ob i l i t a t e a arti cul ar ă ş i cap a cit at e a de întin d er e. Î n s p o r t u r i l e d e l u p tă , ar e l o c o t e n d i n ţă d e s c u r tar e a mus c u l a t u r i i d a t o r i t ă r o l u l u i p r o t e c t o r a l a c e s t e i a î n t r a u m a t i s m e . A c e a s t ă t en d i n ţă d e s c urtar e p o at e af ect a , î n să , î n t i n d e r i l e s p e c i f i c e , c e e a c e d e t e r mi nă n e c es i t at e a ab o r d ăr i i ex er ciţ i i l o r s p e c i a l e d e î n t i n d e r e , r e s p e c t i v d e d e z v o l t a r e a s u p l eţ ei .

De asemenea, în cadrul e fe c t u ăr i i căd e r i l o r , j u d o c a n i i t r e b u i e s ă î n v eţ e s ă ating ă un st ad iu de d e con e ct ar e fi zi c ă , c e e a c e a d u c e î n at en ţ i e î n co r d ări le mus c ular e ir a ţ i ona l e . R e fe ri ri l a a c e s t e a , M a t v e e v L.P.,

Novikov

influen ţ e a z ă

A.D.

n eg at i v

(1980), rezultatele

a r ăt ă

că,

sportive

crisp ar e a datorită

mi ş c ăr i l o r faptului

că

miş c a r e a e s t e r e z u l t a t u l î m b i n ăr i i ex c i t aţ i ei ş i r el ax ăr i i m u s c u l a r e .

36

În

s p o r t u r i l e d e l u p tă c u c o n t a c t d i r e c t , t e h n i c a e s t e o a r e c u m

i n s e p ar a b i lă

d e ta cti c ă, ş i îş i g ăs eş t e e x p r es i e î n n oţ i u n e a , , a cţ i u n i

t e h n i c o - t a c t i c e “ ( N o v ik o v A . A , 1 9 7 4 , 1 9 9 0 ; M at v e e v L . P , 1 9 7 6 , 1 9 9 1 , 1 9 9 5 ; H a n tău I . , M a n o l a c h i V . , 2 0 0 0 ) . Î n d o m e n i u l l u p t e l o r sunt mu lte lucr ă r i c o n s a c r a t e p r o b l e me l o r d e i n s t r u i r e ş i î n s u ş ire a a cţ i u n i l o r t a c t i c o - t e h n i c e ( H a r l a m pi e v A . A . , 1 9 6 8 ; B o g o l e p o v V . A , 1 9 5 8 ; L e n ţ A. N. , 1979; Vol ovi c E, A, 1 9 7 0 ; G a l k o v s k i N . M . , 1 9 7 2 ; A . D . N o v i k o v , 1 9 7 4 ; K a r p i n c k i A . A . , 1 9 7 6 ; C i u m ak o v E . M . , 1 9 7 6 ; V e r h o ş a n s c h i I . V . , 1 9 9 3 ; B u l c h i n V . A . , 1 9 9 6 ; ş .a.). Aut o rii mai sus men ţ i o n e a z ă î n u n a n i m i t a t e f a p t u l că a s i mi l a r e a t e h n i c i i ş i t a cti ci i d e l u p t ă t r e b u i e să d e v i n ă în că d e l a d e b u t o b i e ctivul p r incip al al i n s t r u i r i i . Î n p r a c t i c a i n s t r u i r i i i n t e r a cţ iunea t a cti cii ş i t eh n i cii î n l u p tă s e e x a m i n e a ză, î n g e n e r a l , l a n i v e l d e î n a l t ă p er f o r manţ ă, e a f i i n d n e g l i j a tă s au n er es p e ct at ă în et apa de ini ţ i e r e c â n d s e p u n e temelia mă i e s t r i e i t e h n i c o - t a c t i c e ( K u pţ o v A . P . , 1 9 7 8 ;

Neliubin

V.V., 1983; Manolachi V., 1993, 2000). Fidarov M.S. (1997) apr e ci az ă c ă , cel mai important criteriu al măi es triei t eh n ice tr ebuie consid er at

a

fi

execut ar ea

ra ţ i o n a lă

a

structurilor

motrice

la

m o m e n t u l o p o r t u n ş i î n c o n d i ţ iil e d e sup r as olici tar e ap ăr u t e p e parcursul luptei sportive.

Popovici V. ş i c o l a b . ( 1 9 7 2 ) , o b s e r v ă c ă î n g o a n a d u p ă r e z u l t a t e , a n t r e n o r i i n e g l i j e a ză, u n eori , î n v ăţ ar ea cor e ct ă a t e h n i c i l o r , i a r e f e c t e l e n e g a t i v e v o r a p ăr e a ş i î n p l a n u l i n c i d e n ţ ei mai cr es cut e a trau mati s melor Î n s u ş i r e a t e h n i c i i c ăd e r i l o r e s t e n e c e s a r ă î n o b ţ i n e r e a u n e i siguran ţ e d e p l i n e î n p r a c t i c a r e a j u d o u l u i . O r i c e j u d o c a n v a e f e c t u a p r o i e c t ă r i ş i căd e r i , i n d i f e r e n t d e valo area sa trecut ă, p r e z e n t ă s a u v i i t o a r e , f i i n d p r a c t i c e x p u s r i s cul ui de a c c i de nt a re a t unc i c â n d apli c ă g r e ş i t t e h n i c a c e r u t ă d e s i t u a ţ i a co n cr et ă .

37

Neumeier A., Ritzdorf W. (1992), Wiemeyer J. (1995), îşi pun întreb area

,,din

ce

moment,

o

varia ţ i e

individuală

a

teh n icii

r e p r e z i n tă o g r eş eal ă ş i n u o a d a p t a r e i n d i v i d u a l ă , ev entu al o evolu ţ i e ? ” . C e r c e t ăt o r i i co n s t ată ca r ă s p u n s u l e s t e d e o s e b i t d e d i f i c i l , d e o a r e c e , d i n f i e c a r e s p o r t , l i p s eş t e u n mo d e l ş t i i n ţ i f i c v e r i f i c a t p r i v i n d t e h n i c a i d e a lă. La f el s e î n t â mp l ă ş i î n c e e a c e p r i v eş t e ap ari ţ i a a c c i d e n t u l u i . A cţ i u n i l e c u p l u l u i d e s p o r t i v i n u p o t f i măs u r a t e d e o a r e c e f i e c a r e c a u tă , în p er man en ţă , s ă- ş i s u r p r i n dă adv ers ar ul, iar cap a cit ă ţ i l e i n d i v i d u a l e ( r e z i s t en te, mo trice) sun t c u n o s c u t e d o a r p a rţ i al .

Autorii

Novikov

A.

D.

(1966),

Kupreişvili

O.

M.(1974),

C a r a p e t a n A . S . ( 1 9 8 1 ) , . K o d j a s p i r o v I . G . ( 1 9 8 2 ) , s u sţ i n că el evii n u r euş es c s ă- ş i î n s u ş e a s că t e h n i c a p â n ă l a u n g r a d î n a l t d e p e r f e cţ i u n e ş i d e a c e e a s e o b i ş n u ies c să s t u d i e z e s u p er f i ci al ma t er i a programată. Cel de-al doilea grup de opinii propun diversitatea, adi c ă p e r f e cţ i o n ar e a v as t ă a t e h n i c i i . S o r o k i n N . N . ( 1 9 5 6 ) ; T u r i n A .

V.(1963), Len ţ A. N.(1967), Vol c ov V. P . ( 1 9 7 2 ) , O . A . P a h o m o v , ( 1 9 8 3 ), Levi ţ c h i A . G . ( 1 9 9 4 ) , s u sţ i n c ă s c o p u l i n s t r u i r i i n u c o n s tă at ât în însu ş i r e a m i j l o a c e l o r ş i sch e m elor s tri ct e d e reali z ar e a luptei , cât mai al es î n dezvo ltar e a cap a cit ăţ i i d e a m a n i f e s t a i n iţ i at i v ă

în

activitatea

c o m p e t iţ i o n a l ă ,

utilizând,

în

s i t u aţ iile

c o n c r e t e , a c e l e m i j l o a c e ş i mo d a l i tă ţ i c a r e s u n t c e l e m a i p o t r i v i t e .

D e o a r e c e o p a r t e d i n r e s p o n s a b i l i tă ţ i l e t e h n i c i i î n p r o d u c e r e a accid ent elor sun t prelu at e , aş a cum am ar ăt a t , d e r e g u l a m e n t e l e d e concurs (prin excluderea unor tehnici periculoase), rămân de luat în s e a mă p o s ib ilit ă ţ i l e d e o p t i mi z a r e a p r e d ări i ş i î n s uş irii de c ăt r e s p o r t i v i a m o d a l i t ăţ i l o r t e h n i c e p r i n c a r e a c eş tia se p o t ap ăr a î n u n el e s i t u aţ i i c r i t i c e .

38

Principalii tehnice

factori

optimale,

psihologici,

sunt

în

p erturbatori

l e g ăt u r ă

cu

ai

manifest ăr i i

anxiet at ea

şi

s t r es u l

co mp etiţ i o n a l r a p o r t a t l a p e r s o n a l i t a t e a s p o r t i v u l u i , o r i m a n i f e s t a r e a agr esivit ăţ ii. De consecin ţ e l e s t r e s u l u i s p o r t i v s - a u o c u p a t n u m e r o ş i cercet ăt o r i , i n s i s t â n d p e p r o b l e m e c u m a r f i : m o t i v e l e a b a n d o n u l u i sportiv (Gould D. ş i P e t l i c h k o f f

L . , 1 9 8 8 ) , i n s o mn i i ş i p i e r d e r e a

poftei de mâncare (Skubic E.,1 9 5 5 ) , p i e r d e r e a b u n e i d i s p o z i ţ ii ş i a sentimentului

de

s a t i s f a cţ i e

( S c an l an

şi

Passer,

1978,

1979),

a c c i d e n t ăr i f r e c v e n t e ( S m i t h R . E . ş i c o l a b . 1 9 9 0 ) e t c. Mult e di ntre a c e s t e a a u c o r e l aţ i i c u p r o d u c e r e a a c c i d e n t el o r . E p u r a n M . ( 1 9 9 0 ) , A l e x e N . ( 1 9 9 3 ) a r a t ă c ă , at ât cerin ţ e l e d e o r d i n e x t e r i o r , c â t ş i auto exig enţ el e f o r mează , p e n t r u s p o r t i v i , u n c o mp l e x d e f a c t o r i stresan ţ i , c a r e p u n î n t r e g s i s t e m u l p siho - co mpor tament al în st ar e de t en si u ne.

T oate

aceste a

produc

încordare,

tensiune

p s i h i că ,

p r e t i n z â n d e f o r t u r i f i z i c e ş i p s ihice d e adap t ar e ş i echilibr ar e.

A c e i aş i autori ar at ă c ă, s p re d eos ebir e d e antr en ament , co ncursul ar e o f o ar t e mar e î n căr c ătu r ă emo ţ ional ă , car e d u c e s i s t e m u l p s i h o co mport a ment al în star e de li mit ă . Cah il l B.R. ş i P e a rl A.J . ( 1 9 9 8 ) afir mă c ă s t r e s u l p s i h o l o g i c d e p ar t i ci p ar e i n t en s i vă î n s p o r t p o a t e f i at ât d e puterni c, încât s ă d u c ă l a o d e z o r d i n e p s i h i c ă n es ăn ăt o a s ă .

De as emen ea, ap ari ţ i a u n u i a c c i d e n t p o a t e p r o v o c a s t r e s u l d e reaccidentare.

A n x i e t a t e a s a u , , t e a m a f ă r ă o b i e c t ” s e d e f i n eş t e î n s port c a f i i n d o r e a cţ i e d e t i p ad ap t at i v l a s i t u aţ i i l e c a r e p o t c o n s t i t u i a m e n i n ţăr i p e n t r u e c h i l i b r u l e u l u i s p o r t iv u l u i . A n x i e t a t e a s e m a n i f e s t ă d e o b i c e i p r e co mp etiţ i o n a l . Făr ă v o i a s a , s p o r t i v u l î ş i i m a g i n e a z ă î n t r e c e r e a , s tăr i l e c o n f l i c t u a l e , s u c c e s u l s a u eş ecu l et c… . Ea es t e înso ţ it ă d e i n s o mn i i ,

astenie,

n er v o zi t a t e ,

confuzie

mentală,

t u l b u r ăr i

ale

dispoziţ i e i , d e z o r d i n e p s i h o mo t o r i e , l i p s ă d e c o n c e n t r a r e , t u l b u răr i 39

digestive ş i în c ă mult e alt e man ifest ăr i p s i h o - f i z i o l o g i c e

(Epuran

M ., 1 990). T oate aceste a s c a d e fi c i e n ţ a manif est ăr i i î n c o n c u r s ş i pot con s titui cau z e f a vorizant e al e accid ent e lor, aş a cu m a r at ă P o p e s c u C . ( 1 9 7 9 ) , H o l d e v i c i I . (1 9 9 3 ) . C r a t t y B . J . ( 1 9 7 3 ) e s t e d e p ăr er e c ă , deş i to ţ i o a m e n i i s u n t a n x i o ş i, l a unii anx iet at ea ar e valori at ât d e ma ri în cât î mpi edi că a cţ iun e a.

D i n u n e l e p u n c t e d e v e der e, ap ari ţ i a a c ci d en t el o r s p o r t i v e ar p u t e a a v e a l e g ăt u r ă ş i cu ma nifest ar ea agr esi vităţ ii. Apr e ci er ea sp eci aliş t i l o r

în

ceea

ce

p r i v eş t e

as pect el e

agr esi vit ăţ ii

este

î mp ăr ţ it ă ş i , o a r e c u m , c o n f u ză. A l d e r m a n R . B . ( 1 9 7 4 ) ş i T i m s i t M . , Bruyer de Guyt er (197 5) ar at ă c ă î n t r e c e r e a s p o r t i vă a c c e n t u e a ză tendin ţ ele agr es ive, îns ă l a s f âr ş i t u l s e z o n u l u i c o m p e t iţ i o n a l s e co n st a t ă o agresivitate mult ma i sc ă zut ă a s p o r t i v i l o r d e c â t a c e l o r c e n u p r a c t i că s p o r t u l , p r i n f e n o m e n u l d e c a t a r s i s s a u e x t e r i o r i z a r e a agr esivit ăţ ii. Ep uran M. ş i H o l d e v i c i I . ( 1 9 8 0 ) f a c d i s t i n cţ i a î n t r e ag r es i v i t at e

şi

combativitate,

aceasta

din

u r mă

definind

lupta

s p o r t i v ă , s tăr i l e a f e c t i v e f i i n d p r e p o n d e r e n t p o z i t i v e , i a r g â n d i r e a s p o r t i v u l u i f i i n d c a r a c t e r i z a t ă d e l u c i d i t a t e . Aş a c u m r e m ar că Mc.Pherson B.D. şi colab. (2001), se pot observa două tipuri de comportamente agresive: cele care încalcă regulamentul şi cele care î l r es p ect ă . Acestor d o u ă t i p u r i l e co r es p u n d ş i d o u ă m o d u r i antagonice

de

r e z o lvare

a

agresivit ă ţ ii.

În

urma

cercet ăr i l o r

î n t r e p r i n s e d e M i s o u m G ., C a r t o n M . ( 1 9 8 5 ) r e z u l t ă ex i s ten ţ a u n e i tendin ţ e a g r e s i v e ş i a unei co mb ativit ăţ i s p o r i t e l a s p o r t i v i i c e p r a c t i c ă s c r i mă , t e n i s d e m a s a , j u d o , e tc … P u t e m c o n c l u z i o n a c ă a g r e s i v i t a t e a î n j u d o n u p o a t e f i i n c r i mi n a t ă p e n t r u p r o d u c e r e a accid ent elor , as pect el e neg ativ e f i i n d n e t o l e r a t e d e r e g u l a m e n t .

C a r a c t e r u l d e l u p tă a l a c e s t u i s p o r t l e g i t i m e a ză ş i apr e ci az ă o co mb ati v itat e cr es cut ă .

40

1 . 3 . 2 . D e l i m i t a r e a că d e r i l o r d i n a n t r e n a m e n t d e c ă d e r i l e co mp eti ţ ionale F i e c a r e p r o c e d e u t e h n i c d i n c a d r ul lup tei în p icio ar e (Nag eW a z a ) s e t e r m i n ă cu o p r oiect ar e . Aceas ta est e car a ct eri z at ă d e f o rţă intens ă ş i miş care r apid ă ( L aş c u V . G . , 1 9 9 2 ) . Î n f u n cţ i e d e s t r u c t u r a t e h n i c ă a p r o c e d e u l u i f o l o s i t , a m p l i t u d i n e a a r u n c ării p o at e fi mai mar e s a u mai mi că. A s t f e l l a p ro c ed e el e d e u mă r ( K a t a - W a z a ) s a u d e ş o l d ( G o s h i - W a z a ) , a mp l i t u d i n e a e s t e m a i m a r e d e c â t l a p r o c e d e e l e de picior (Ashi-Waza).

Deo ar ece to at e arun c ăr i l e s u n t u r m a t e d e c ăd eri m a i m u l t s a u m a i p uţ i n d u r e , î n v ăţ a r e a a c e s t o r a v a f i , î n mo d o b l i g a t o r i u , p r e c e d a t ă d e în s uş i r e a c o r e c t ă d e c ăt r e s p o r t i v a u n u i m i n i m u m d e p r o c e d e e d e c ăd er e, pen tru a s e auto asig ura, p entru a evi ta ş o cu r ile p r o v o c a t e d e a r u n c ări s a u even tu al e acci d ent e .M ajorit at ea au toril o r p r ezi n t ă u r măto ar el e c ă d e r i c a r a c t e r i s t i c e j u d o u l u i : căd er e a l at e r al ă ( y o k o - u k e m i ) , c ăd e r e a î n a p o i ( u s h i r o - u k e m i ) ,

c ăd er e a înaint e p r in

r o s t o g o l i r e ( z e m p o - k a i t e n - u k e m i ) ş i căd e r e a v en t r al ă ( m a e - u k e m i ) .

C ăd e r i l e a u c â t e v a c a r a c t e r istici co mu n e , pe care Laş c u G . V . ( 1 9 8 6 ) l e p r e z i n t ă a s t f e l : c ăd er e a tr ebui e s ă f i e t r ep t at ă ;

s u p r a f aţ a

de con tact a cor pului cu salt eau a s ă fie extins ă l a m a x i m u m p e n t r u a d i min u a ş o c u r i l e ; c a p u l să f i e p r o t e j a t p r i n c o b o r â r e a b ăr b i ei î n p i ep t ; r el ax ar e me n t ală ş i mu s c ul a r ă î n t i mp u l c ăd erii cu ex cep ţ i a g r u p e l o r d e muş c h i e f e c t i v f o l o s iţ i ; r e s p i r aţ i a n o r m a l ă, p r o f u n d ă , c o n t r i b u i n d l a r e l ax a r e a o r g a n i s m u l u i ş i l a c o o r d o n a r e a î n a cţ i u n e .

S a c r i p a n t i A . ( 1 9 8 9 , 1 9 9 1 ) a r a t ă c ă, în cadrul c ăd e r i i , s p o r t i v u l nu trebu ie s ă c r e e z e u n g h i u r i a r t i c u l a r e p e r i c u l o a s e p r o p r i e i s a l e i n t e g r i tă ţ i, s ă e f e c t u e z e c o o rdon ar ea aut o mat ă, î n c ât ev a f r a cţ i u n i d e s e c u n d ă, a miş c ă r i l o r o p o r t u n e ş i s ă b e n e f i c i e z e d e o b u n ă o r i e n t a r e s p aţ i al ă în cursul f azei co nş t i e n t e d e z b o r .

41

Una

dintre

cele

mai

mari

discrepanţe

din tre

con ţ i n u t u l

antr en ament elor ş i aplicabilitatea lui în co mp eti ţ i i l e d e j u d o s e refer ă l a ex ecut ar ea c ăd er i l o r . Î n l i t er at u r a d e s p e ci al i t a t e

se fac

r e f e r i r i a s u p r a f a p t u l u i c ă cea mai mar e par te a c ăd e r i l o r s i g u r e d i n j u d o s e e f e c t u e a z ă p e s p at e . D e f ap t , î n c a d r u l î n v ăţ ăr i i , t o at e tehni cil e luptei î n picio a re ( N ag e-Waza) se sf ârş es c prin c ăd er ea p e spat e a part en er ului. În con curs , apli car e a acesto r a duce l a pi erderea prin

IPPON

a

meciurilor.

O

singură

c ăd e r e

este

sigură

şi

n e p u n c t a b i l ă . Aceasta este c ăd e r e a v e n t r a l ă s a u M a e - U k e m i . A c e a s t ă c ăd e r e e s t e d e f a p t , s i n g u r a m o d a l i t a t e d e a r e z o l v a f a v o r a b i l s i t u aţ i a . Î n c o n c u r s , t oţ i s p o r t i v i i î n c e a r că s ă o a pl i c e , da r n u m a i unii reu ş e s c a c e s t l u c r u , p e n t r u c ă în an tren ame n te nu s e d e zvol tă aceste abilit ăţ i . S p o r t i v i i c a r e n u r e uş es c evit ar ea căd eri l o r pe sp at e în co mp eti ţ i i î n r e g i s t r e a z ă ef e ct e î mp o t r iv a p e r f o r m a n ţ e i s p o r t i v e , adi c ă f i e s e a c c i d e n t e a z ă ( n e r e u ş i n d o c ăd e r e s i g u ră) , fi e pierd p u n c t e l e s a u î n t â l n i r e a c a u r m a r e a u n e i c ăd e r i s i g u r e p e s p a t e .

Repetarea

c ăd er i i

v en t r al e

( M a e- Uk e mi) ,

în

f o r ma

a ct u al

acceptat ă , adi c ă l a f i n a l u l p ăr ţ i i d e î n c ăl zi r e , n u r e zo l vă nici pe departe cerin ţ el e apli căr ii ei co mp etiţ i o n a l e . Î n c o n d i ţ i i l e e x p u s e mai sus , M a e- Uk emi trebui e practi c reconsid er at ă . Pentru a se m i n i m i z a p u n c t a j u l a c e s t e a cţ i u n i , mi ş c ăr i ş i gesturi efectu ate în c ăd e r e d e s p o r t i v u l a r u n c a t , s e p o t c o n s t i t u i î n t r - u n c a p i t o l s e p a r a t a l t e h n i c i i j u d o u l u i , n e d e z v o l t a t î n mo m e n t u l a c t u a l , d a r c a r e p o at e f i o b i e c t i v i z a t p e b a z a o b s e r v aţ i i l o r p r a ct i ci i co mp etiţ i o n a l e a c t u a l e . ( d e s e n u l 1 ) .

42

D e s e n u l 1 . T e h n i c a că d e r i l o r p r e z e n t a tă î n l i t er a t u r a d e specialitate Accid en tel e pot s ă ap ar ă î n c a d r u l p r o i e c t ăr i l o r ş i în leg ăt u r ă cu a cţ i u n e a a t a c a n t u l u i . A c ţ i u n i l e a c e s t u i a s u n t î n s ă b i n e m o n i t o r i z a t e de regulamentele de judo. Conform

R e g u l a m e n t e l o r I n t e r n aţ i o n al e , 43

s u n t s a n cţ i o n a t e c u e x c l u d e r e a d e p e s a l t e a u a d e c o n c u r s , a c e l e a cţ i u n i c a r e p o t d u c e l a r ăniri grav e al e adv e rsarul î n speci a l la nivelul

gâtului

sau

c olo an ei

vert eb ral e .

De

as emen ea

san cţ i o n at e a cţ i u n i l e c e c o m b i n ă l u x ar e a b r aţ u l u i c u

s unt

aruncarea

( W a k i - G a t a m e ) , c ăd e r i l e v o l u n t a r e c u a d v e r s a r u l a g ăţ at pe sp at e în c o n t r o l r e c i p r o c , s a u p l o n j a r e a c u capu l înaint e în salt ea apl ecat în f aţ ă ş i î n j o s . Î n s p r i j i n u l ev i tăr i i a c c i d e n t e l o r p r o d u s e d e p r o i e c t a n t , r e g u l a m e n t e l e d e j u d o î l o b l i gă pe aces ta, s ă e f e c t u e z e a s i g u r a r e a p a r t e n e r u l u i p r o i e c t a t p r i n s u sţ i n er e a m ă car a unei prize pân ă la f i n a l i z a r e a a cţ i u n i i ( R e g u l a m e n t ul d e j u d o , 1 9 9 8 ) .

1 . 3 . 3 . Î n c ă l zi r ea p r em erg ă t o a r e e f o r t u l u i s p o r t i v .

P r i n t e r m e n u l d e în că l z i r e s e î n ţ el eg toat e mă suril e car e, î n a i n t e a u n u i e f o r t s p o r t i v , c o mp e t iţ i o n a l s a u d e a n t r e n a m e n t , contribuie

la

instalarea

s e n zo r i a lă

şi

chinestezică

unei

s tări

optimale,

de

preg ăt i r e

precum

şi

psiho-fizică

la

prev en irea

accidentelor (Weineck J., 1992).

R o l u l m a j o r a l î n c ăl z i r i i î n p r e v e n i r e a r ăn i r i l o r e s t e r e c u n o s c u t de mulţ i s p e ci al i ş t i , d in t r e c a r e a m i n t i m : D e v r i e s H . ( 1 9 5 9 ) , A d a m K. ş i W e r c h o s h a n s k i j J . ( 1 9 7 4 ) , R o l l o f K . ( 1 9 7 6 ) ,

Gottschalk S.

( 1 9 9 1 ) , W e i n e c k J . ( 1 9 9 2 ), H a h n E . ( 1 9 9 6 ) . A c e ş tia clasifică î n c ăl z i r e a î n g en er a l ă ş i s p e c i f i că , activ ă ş i p a s i v ă . Î n v e d e r e a e f o r t u l u i s p o r t i v , s e r e c o m a n dă î n c ă l z i r e a g e n e r a l ă , inclu z ân d

ex er ci ţ i i

active,

urmată

de

î n c ăl z i r e

specifică.

Temper atura mu scul ar ă trece d e la circa 34˚ C l a 4 0˚ C., i ar prin c i r c u i t u l s a n g u i n a c e a s t a t r e c e î n r e s t u l c o r p u l u i ş i p r o d u c e c r eş t e r e a temp er at urii int e rioar e a acestui a. Temp er atur a op ti m ă e s t e d e 3 8 , 5 39˚

C

şi

este

d et e r mi n a n t ă

pentru

n u mer oş i

parametrii

ai

p er f o r m an ţ e i ( I s r a e l S . , 1 9 7 7 ) . I n t e n s i f i c a r e a r e a cţ i i l o r m e t a b o l i c e 44

s e f a c e î n r ap o r t cu r i d i c ar e a t e mp er atu r ii corp ului. P e ntru fiecar e grad d e cr eş t e r e , p r o c e s e l e m e t a b o l i c e p r e z i n t ă o c r eş t er e d e 1 3 % ( L u l l i e s H . , 1 9 7 3 ) . D e a s e m e n e a , p r o c e s e l e b i o ch i m i c e s e d e s f ăş o a ră mai rap i d.

W e i n e k J . ( 1 9 9 2 ) a r a t ă c ă mă r i r e a t e m p e r a t u r i i c o r p u l u i d u p ă î n c ăl z i r e a

activă

g en er al ă

pr evine

ap ari ţ i a

a c ci d en t e l o r ,

prin

d i min u a r e a r e z i s t e n ţ elor el asti ce ş i v â s c o a s e p r i v i t o a r e l a f r e c ăr i l e i n t er n e. Musculat u r a , t e n d o a n e l e ş i l i g a m e n t e l e d e v i n a s t f e l m a i el asti ce ş i mai rezistente l a î nt i nde re , d u c â n d l a d i min u a r e a r i s c u l u i d e r u p e r e a a c e s t o r ţ e s u t u r i , î n c a z u l a cţ i u n i l o r s p o r t i v e c a r e s u p u n ap ar atul loco mo tor activ ş i p as i v l a n iş t e e f o r t u r i m a x i m a l e . U n a l t e f e c t i m p o r t a n t a l î n căl zi r i i es t e a me l i o r ar e a p r e ci zi ei a cţ i u n i l o r m o t r i c e ( I s r a e l S . , 1 9 7 7 ) . D e a s e m e n e a , s tăr i l e d e h i p e r e x c i t aţ i e s au d e i n h i b iţ i e s u n t i n f l u e n ţ at e de în c ăl z i r e a a c t i v ă g en er al ă. Î n c ăl z i r e a a c t i v ă s p e c i f i că r ep r e zi n t ă p r e l u n g i r e a p a r t i c u l a r i z a t ă a în c ăl z i r i i a c t i v e g en e r a l e . Aş a cu m ar at ă K u n t o f f R . , D a r w i s h Z .

(1975), exerci ţ iile trebu ie s ă ţ i n ă s e a m a d e c o r e s p o n d e n ţ a l o r d i n co mp etiţ i e , î n c e e a c e p r i v eş t e s t r u ctu r a l o r d i n a m i c ă ş i c i n e ma t i că .

G o t t s c h a l k S . ( 1 9 9 1 ) a r a tă c ă s p o r t i v i i c u o s l a b ă preg ăt i r e , p o t o b o s i d a t o r i tă u n e i î n c ăl z i r i p r e l u n g i t e ş i pre a i nt e ns e , c e e a c e p o a t e p r o v o c a s c ăd er e a c ap a cit ăţ i i d e ef o r t ş i n a ş t er e a p e ricolulu i de a c ci d en t ar e. La co p i i , î n căl z i r e a t r e b u i e s ă f i e mai s c u r t ă ş i s u b f o r mă d e j o c , d e o a r e c e a c eş ti a p e rcep înc ăl z i r e a c a o p i e r d e r e i n u t i lă d e t i m p , c a r e l e r e d u c e ti m pul de pra c t i c a re a d is c i p l i n e i l o r f a v o r i t e (Bignasca N.,1994).

Con clu zii • Preg ăt i r e a t e h n i c ă insuf ici ent ă e s t e c e a ma i r e s p o n s a b i lă d e producerea accidentelor din judo.

45

• Î n c a d r u l p r e g ăt i r i i t e h n i c e , a p a r c a ev i d ent e di scr ep anţ el e d i n t r e c o n ţ i n u t u l t e h n i c a l antr en amen t elor ş i a p l i c a b i l i t a t e a l u i î n c o n c u r s , î n s p e c i a l î n c e e a c e p r i v eş t e ex ecu tar ea c ăd e r i l o r p e s p a t e c a r e , î n c o mp e t iţ i e, su nt evit at e.

• Laturile

î n d e m â nă r i i

i n f l u e nţ e a z ă

es en ţ i al

pr ev enir ea

accidentelor sportive.

• Î n că l z i r e a s e c o n s t i t u i e c a u n u l d i n t r e c el e m ai i mp o r t an t e m i j l o a c e a c t i v e d e a n t r e n a m e n t ş i con cu r s, cu ro l însemn at în prevenirea accidentelor sportive.

1 . 4 . C o n c l u zii l e c a p i t o l u l u i Judo este un sport de luptă şi judoka sunt expuşi producerii de accid ente,

în

special

trau mati s m e ,

prin

contactul

direct,

m a n i f e s t a r e a c a p a c i t ăţ ilo r de for ţă , acţ i u n i l o r d e p r o i e c t a r e - căd e r e , p r e c u m ş i alte manifest ăr i c o mp l ex e d et er m i n at e d e s p e ci f i cu l luptei.

Accidentele grave din judo, se produc în general asupra oaselor ş i arti cu laţ i i l o r .

V â r s t a p u b e r t a r ă est e fo arte antr enabil ă d ar ş i f o a r t e s e n s i b i lă l a s a r c i n i l e c e d e păş es c toler an ţ a i n d i v i d u a l ă l a ef o r t , s t r u c t u r i l e ap ar atul ui

loco motor

pas i v

prezentând

un

risc

mă ri t

pentru

traumatisme sau leziuni.

Preg ăt i r e a t e h n i că insuf ici ent ă e s t e c e a m a i r e s p o n s a b i lă d e accidentele din judo, în

i n t e r d e p e n d e nţ ă c u cei l al ţ i facto r i ai

antrenamentului sportiv.

Ap ar

ca

evid ente

dis cr ep an ţ e

între

c o nţ i n u t u l

tehnic

al

antr en ament elor ş i aplic a bi l i t a t e a l u i î n c o n c u r s î n c e e a c e p r i v e ş t e ex ecut ar ea c ăd er ilor p e s p at e car e , în co mp eti ţ i e s u n t ev i t at e , p en t r u a n u s e p i e r d e p u n c t e s a u ch i ar î n t âl n i r e a .

46

CAPITOLUL 2 METODELE

DE

CERCETARE,

ORGANIZAREA

ŞI

V A L I D A R E A C E R C E T Ă RII 2.1. Metodele de cercetare A n a l i za l i t e r a t u r i i d e s p e c i a l i t a t e Î n s c o p u l e l u c i dării as pect elor leg at e d e t e ma d e f aţ ă , au fos t an al i za te

manuale,

ma t e r i a l e

didactice,

monografii,

articole,

r ef er at e, t e z e c a r e s - au r ef er i t l a p r o b l e m a t i c a a c c i d e n t e l o r s p o r t i v e şi prevenirii traumelor din sport în general şi din judo în special.

S t u d i i n d l i t er a t u r a d e s p e ci al i t at e , a m ţ i n u t c o n t d e r e c o m a n d ăr i l e a c e s t u i d e m e r s ş tiin ţ ifi c , ef ectu at e d e nu meroş i a u t o r i p r e c u m: Th o ma s R.J., Nelson K. J . ( 1996), Gagea A. (1999), Maroti Ş . ( 2 0 0 0 ) , N i c u l e s c u M . ( 2 0 0 3 ) . Î n a c e s t s e n s a m î n c e r ca t a p r o f u n d a r e a d i f e r i t e l o r p u n c t e d e v e d e r e c u s u sţ iner e ş tiin ţ i f i că al e t e mei d e f aţ ă , ale

medicinii

sportive,

biologiei

sportului,

fiziologiei,

igienei

s p o r t i v e , b i o m e c a n i c i i , p s i h o l o g i e i ş i, nu în ultimul rân d , al teo r iei ş i metod icii antr en amen t u lui sportiv. Au fost st u d i a t e u n n u măr de 2 3 2 d e s u r s e d e i n f o r m a r e a l e a u t o r i l o r r o m â n i ş i str ăi n i ( t r a t a t e , d i cţ i o n a r e , c u r s u r i , m o n o g r a f i i , b u l e t i n e ) , p r e z e n t a t e î n b i b l i o g r a f i a selectiv ă a lucr ă rii.

Obs e rva ţ i a p e d a g o g i că Obs erv a ţ i i l e p e d a g o g i c e a u f o s t e f e c t u a t e r e s p e c t â n d c e r i n ţ ele ş tiin ţ ifi c e prezen tat e pe larg de numeroş i cer cet ăt o r i , p r i n t r e c a r e Pi ag et I (1972), Ceau ş e s c u N . N . ( 1 9 7 6 ) , C e r g h i t I . ( 1 9 7 6 ) , F i r e a E .

(1988), Nicolau A., Cosma Th. (1990), Epuran M. (1992), Stoica M. (1995), Thomas J. R., Nelson K. J. (1996), Peasenta J. (1998).

47

Obs erv a ţ i i l e au v i z at î n s p e ci a l co m p o r t a m e n t u l s p o r t i v u l u i d i n ap ăr ar e, d ar ş i a a m b i l o r s p o r t i v i d i n c a d r u l c o n f r u n tăr i l o r s p e c i f i c e j u d o u l u i . Î n a b o r d a r e a c e r c e t ăr i i f e n o m e n u l u i s p o r t i v d i n p u n c t u l d e v e d e r e a l s p o r t i v u l u i d i n a p ărare, am ţ i n u t c o n t d e r e c o m a n d ăr i l e rezult at e din cer c et ăr i l e a u t o r i l o r : Răd u ţ C . ( 1 9 6 7 , 1 9 8 9 ) , H e b b e l i n k M.

(1980),

M u r eş an

P.

(1980),

Mitra

G.,

Mogo ş

A.

(1982),

Teodorescu L. (1989).

Obs erv a ţ i i l e p e d a g o g i c e a u f o s t e fectuate asupra c o n c u r s u r i l o r ş i a antr en ament el o r vizio n at e dir e ct s au înregis tr at e vid e o. Utili z at e p e p ar c u r s u l î n t r e g i i c e r c e t ăr i , o b s e r v aţ ii l e p ed ag o g ic e n e - au p er mis s ă s t ab i l i m: • S i t u aţ i i l e t i p i c e î n c a r e s e p r o d u c t r a u m a t i s m e l e d i n j u d o , • O b s e r v a r e a t i p u r i l o r d e c ăd ere fo losite în antren amente, • N i v e l u l t e h n i c a l ju d o c a n i l o r p u b e r t a r i , • Mod alit ăţ i l e

tehnice

de

soluţionare

a

s i t u aţ i i l o r

cr i t i c e ,

f o l o s i t e d e j u d o k a e x p e r i m e n t aţ i , • M o d u l c u m s - a u d e s f ăş ur at t est el e de con trol.

Această

meto d ă ,

utilizat ă

ades eori

conco mit ent

cu

crono me trar ea, a fost u n a d i n t r e c e l e mai eficiente în ob ţ i n e r e a dat elor

rezult at e

din

cer c et ăr i l e

p r e al ab i l e

precum

şi

din

e x p e r i m e n t u l p e d a g o g i c i a r r e z u l t a t e l e a u f o s t î n r e g i s t r a t e î n f i ş el e de observaţie.

A u f o s t f o l o s i t e , d e a s e m e n e a , ş i o b s e r v aţ i i i n d i r e c t e , e f e c t u a t e d e a n t r e n o r i i ş i s p e c i a l iş t i i d i n p r e a j m a s p o r t i v i l o r c e r c e t aţ i , î n ved er e a stabil irii sc ăr i l o r d es cr i p t i v e p r i v i n d m a n i f e s t ăr i l e t e h n i c e şi aptitudinale ale acestora.

48

An ch eta r ea pri n ch est ionar ş i intervi u a specialiş tilor ş i sportivilor A n c h e t a r e a s p e c i a l iş t i l o r ş i s port i vi l or a fos t e fe c t ua t ă î n c a d r u l cercet ăr i l o r p r e a l a b i l e , d u pă c e r i n ţ el e ş tiin ţ ifi c e r eco m and at e de n u m e r o ş i cercet ă t o r i p r i n t r e c a r e E p u r a n M ( 1 9 9 2 ) , G u g i u m a n A . Ş i colab. (1993), Gagea A. (1999), Th o m a s J . R . , N e l s o n J . K . ( 1 9 9 6 ) .

Ch estio n area a ntreno ri lor Ch estion arul d e tip direct adr e sat sp ecialiş t i l o r î n p e r i o a d a anului ş c o l a r 1 9 9 9 - 2 0 0 0 , a v i z a t o b ţ i n e r e a î n t r - u n t i mp s c u r t , a u n u i v o l u m ma r e d e i n f o r maţ i i . 5 3 d e p r o f e s o r i ş i a n t r e n o r i d e j u d o d i n Ro mâni a au r ăsp uns la 1 2 întreb ăr i , r e f e r i t o a r e l a t e m a t i c a p r e v e n i r i i trau mati s melor l a niv el u l s p o r t i v i l o r d e p â n ă l a 1 3 an i . P e mă s u r a o b ţ i n er i i răs p u n s u r i l o r , a m e f e c t u a t ş i c o n v o r b i r i c u s p e c i a l iş t i i , p e n t r u o m a i b u nă în ţ elegere a problemelor v i z a t e . R e z u l t a t e l e ş i i n t er p retarea ch estionaru l ui s unt p r e z e n t a t e î n c a d r u l s u b c a p i t o l u l u i 3 . 1 . ş i anex a 1 .

Interviuri adresate sportivilor P r i mu l i n t e r v i u s - a a d r e s a t u n u i n u m ăr de 34 de sportivi care au î n r e g i s t r a t d e - a l u n g u l p r a c t i c ăr i i j u d o u l u i î n t r e r u p e r e a t e m p o r a r ă a activit ăţ i i s p o r t i v e p e n t r u c e l p u ţ i n 2 - 3 s ăp t ă m â n i c a u r m a r e a u n o r a c c i d e n t e s p o r t i v e . S - a u r măr i t r e a l i z a r e a a n a m n e z e i s p o r t i v e ş i o b ţ i n e r e a u n o r d a t e r e f er i t o a r e l a a c c i d e n t e l e s u p o r t a t e . D i s c u ţ i i l e s au p u r t at î n s p e ci al î n p r i v i nţ a m o d u l u i î n c a r e s - a u p r o d u s a c ci d en t el e ş i a s u p r a o p i n i i l o r s p o r t i v i l o r r e f e r i t o a r e l a p o s i b i l i t ăţ i l e de pr ev enire a r e spectiv elor ev en i ment e . Rezult at el e ş i i n t e rp r e t a r e a acestui interviu sunt prezentate în cadrul subcapitolului 3.2. şi an ex a 2 .

A l d o i l e a i n t e r v i u s - a a d r e s a t u n u i n u măr d e 2 2 d e j u d o k a s e n i o r i r o m â n i c u p r e z e n ţ e r e mar c abil e p e ar en a int e rna ţ i o n a lă .

49

Întreb ăr i l e a u v i z a t p r o b l e m e re fe ri t o a re l a pos i b i l i t ăţ il e efi ci ent e de executare a unor c ă deri în con curs av ân d î n v e d e r e e x p e r i e n ţ a personal ă .

Re z u l t at el e

şi

interpretarea

acestui

interviu

sunt

p r e z e n t a t e î n c a d r u l s u b c a p i t o l u l u i 3 . 5 . ş i an exa 4.

Studiul de caz Ca metod ă de cercet a re , s t udiu l d e c a z î n c e a r că s ă p ă t r u n d ă în es en ţ a u n ei situ a ţ i i s a u a u n u i f e n o m e n u n i c ş i a r e o m a r e u t i l i z a r e î n ş tiin ţ el e l eg at e d e s ăn ăt at e p r e cu m ş i î n ş tiin ţ a miş c ăr i i , s p o r t u l u i ş i edu c aţ i e i f i z i c e ( T h o m a s J . R ., N e l s o n J . K . , 1 9 9 7 ) . În cercetar ea no astr ă a m e f e c t u a t d o uă s t udi i de c a z î n v e d e r e a d e t e r m i n ăr i i

c a u z a l i t ăţ i i

complexe

din

cadrul

producerii

unor

accid ent e sporti ve, sold at e cu macrotr a u matis m e al e me mbrel or superioare.

Rezultatele studiilor de caz sunt prezentate în subcapitolul 3.3.

A n a l i za b i o m e c a n i că Utili z ar ea an al izei b i o m e c a n i c e c a m e t o d ă de cercetare în i n v e s t i g a r e a o r g a n i s mu l u i u m a n , s e d o v e d eş t e , î n c a z u l c e r c e tăr i i noastre, a fi deosebit de fructuoasă. Se poate spune că progrese notabile în medicin ă n u s - a u o bţ i n u t d e c â t a t u n c i c â n d o r g a n i s mu l n u a mai fo st privit ca cong lo merat indiv i z i b i l , c i c a o s u p r a p u n e r e d e mai mu lte sisteme, ap a r a t e , o r g a n e , f u n cţ i i e t c ., c a re s u n t b i n e d e l i m i t a t e f i z i c ş i f u n c ţ i o n a l , f i i n d i n t e r c o n e ct at e co m p l ex , d u pă legi bin e det er min at e. În acest mod , s - au evi d enţ i at în apar atul locomotor

sistemul

o s t e o - a r t i c u l ar ,

sistemul

m u s cu l a r ,

sistemul

n e r v o s e t c . L a r â n d u l său , fi ecar e sist em sau subs istem es te an ali z at d i n p u n c t d e v e d er e a n a t o mi c ş i f i z i o l o g i c , î n c o n d iţ ii n o r mal e s au patologice.

50

Î n c e e a c e p r i v e ş te an al i z a bio m ecani c ă a ap ar at ului lo co motor , distingem

două

mari

et ap e,

reali z ar ea

fi ecă r ei a

n e c es i t ân d

o

a b o r d a r e s p e c i f i c ă ş i astf el t ehni ci d e an al iz ă ş i m o d e l a r e p r o p r i i : a.

Modelarea

propriu-zisă

a

aparatului

locomotor

(a

sistemului biomecanic) Î n c a d r u l a c e s t e i e t a p e , e s t e n e c e s a r c a , p e b a z a u n o r măs u r ăt o r i exp eri m ent al e d irect e, s ă s e d e t e r m i n e p r o p r i e t ăţ ile mecanice ale f i e c ăr e i c o m p o n e n t e i n d e p e n d e n t e a l e ap ar atului loco mot o r, adi c ă a f i e c ărei co mpon ente a sisteme l o r o s t e o - a r t i c u l a r ş i a celui mu scu l ar, p r e c u m ş i i n t e r a cţ i u n i l e m e c a n i c e d i n t r e a c e s t e a . S e c o n s t r u i e ş te astf el m odelul b io mecan ic al ap aratului l o co moto r.

Acest ti p de cer c et ar e a celor d o u ă s i s t e m e s u b a s p e c t m e c a n i c s e p o a t e f a c e c u s u c c e s u t i l i z â n d m e t o d e i n g i n e r eş ti , clasi c e o r i mo d er n e , d e c al cu l ş i experi me ntal e. Astfel , an samblul celor d o u ă sisteme este v ă zut de un fizi ci an mecani cist ca o struct ur ă s p aţ ial ă d e f o r m a b i lă , av ând o co mpl exit at e apr e ci abil ă î n c e e a c e p r i v e ş t e g e o m e t r i a , p r o p r i e t ăţ i l e e l a s t i c e ş i p l a s t i c e o r i s a r c i n i l e .

M ăs u r ăt o r i l e r e s p e c t i v e v i z e a z ă u r măto arel e asp e ct e: • mă s u r ă t o r i

g e o m e t r i c e:

d et er m i n ări

d i rect e

al e

for me i

şi

d i m e n s i u n i l o r o a s e l o r ş i mu ş c h i l o r , p r e c u m ş i a a r t i c u l aţ iilor, • mă s u r ă t o r i r e o l o g i c e: d et e r m i n ă ri a l e propri e t ăţ i l o r m e c a n i c e intrinseci

ale

componentelor

( el as t i ci t a t e ,

p l a s t i cit at e ,

s tructur ă m e c a n i că i n t e r n ă , fr ec ăr i, v âs co zit ăţ i et c .) , • mă s u r ă t o r i g o n i o m e t r i c e: d et e r m i n ăr i a l e p o s i b i l i t ăţ i l o r d e miş c a r e r e l a t i v ă a co mp onent elo r per mis e d e f el u l ş i n a t u r a con cr et ă a arti cu laţ i i l o r d i n t r e a c e s t e a . În ved er e a el abo r ăr i i u n u i mo d e l e f i c i e n t t r e b u i e c a , p e b a z a a n a l i z e i c u n o s c u t e a f e n o m e n u l u i c a r e i n t e r e s e a ză ş i î n f u n cţ i e d e s c o p u l u r măr i t , s ă s e f a c ă o s in t e z ă a m o d e l u l u i c a r e s ă ţ in ă s e a m a 51

de

un el e

asp ecte

p arti cul ar e.

Deş i

modelarea

în

biomecanica

s i s t e m u l u i o s t e o - a r t i c u l a r ş i a celui muscular s e s u p u n e a c e l o r aş i legi ş i p r incipi i gen er al e al e teor iei mod e lăr i i , t r e b u i e a v u t î n v e d e r e c ă exist ă o s er i e d e d e o s ebi r i c a r e l i m i t e a ză p o s i bi l i t ă ţ i l e a c e s t e i m e t o d e d e c e r c e t a r e . As t f el , în b io mecan ic ă , n u mai r ar eo r i ş i nu mai î n t r - o mic ă măs u r ă se p o t verifi ca rezul tat el e o b ţ i nut e pri n s t u d i u l unui mo del cu cele obţ i n u t e p e s i s t e m u l o r i g i n a l ( s i s t e m u l u m a n ) .

Pentru aceasta ar tre b u i e f e c t u a t e d e t e r m i n ăr i „ p e v i u ” ( i n v i v o ) , c e e a c e n u e s t e c a z u l . D e î n d a tă c e ţ e s u t u l s a u o r g a n u l e s t e îndep ăr t a t

de

o r g a n i s mu l

viu

(a

se

ţ ine

cont

că

majori tat e a

d e t e r m i n ărilor s e fac d in prel ev ă r i d e l a c a d a v r e … ) e l îş i s c h i mb ă structur a ş i pro p riet ăţ i l e m e c a n i c e . O s u p l i n i r e a a c e s t u i i mp e d i m e n t s e p o a t e r e a l i z a p r i n efectu ar ea de studii co mp ar ativ e, pe div er s e v a r i a n t e d e m o d e l a r e a f e n o m e n u l u i r e a l . Aceasta presupune c ă f i e c a r e m o d e l s ă f i e o b ţ i n u t p r i n s i m p l i f i c a r ea înt r-un anu mit mod a m o d el u l u i o r i g i n a l , a s t f e l încât d ivers el e vari ant e să fi e co mp ar ab ile între el e ( au f o st con c eput e t o cmai î n acest sens) , putând u -se det er min a

care

vari an tă

m o d e l e a ză

cel

mai

bine

problema

investigat ă . b . M o d e l a r e a r e p a u s u l u i s a u m i ş că r i i o r g a n i s m u l u i u m a n (a fenomenului biomecanic) Od at ă p u s la pu nct mod elul n eces ar al ap ar atul ui loco motor , în cadrul acest ei et ap e s e ur măr eş t e d et er mi n ar e a car a ct er i s t i c i l o r acestuia

în

mişcarea

(sau

repausul)

c o n s i d e r a t ă:

coordonate

c a r t e z i e n e s a u u n g h i u la r e , v i t e z e , a c c e l e r aţ i i , v i t e z e u n g h i u l a r e , f o r ţ e, m o ment e, en ergii etc.

A c e s t e a n e s u n t n e c e s a r e s u b d o u ă a s p e c t e . P r i m u l , s e r e f e r ă la p o s i b i l i t a t e a c l a s i f i c ăr i i mi ş c ăr i i c o r p u l u i , c a o mi ş c a r e m e c a n i c ă s i mp l ă ( t r an s l aţ i e , r o t aţ i e c u p u n c t f i x e t c . ) s a u o c o m b i n aţ i e a 52

a c e s t o r a ş i cun o aş t e m , î n p l u s , c o n d i ţ i i l e i n i ţ iale ale acesteia, n e c e s a r e î n i nt e g r a r e a e c u aţ i i l o r d i f e r e nţ i al e c e s e v a s t ab i l i u l t er i o r .

Al do il ea asp e ct se r ef e ră l a f a p t u l că , o d a t ă i nt e gra t e , a c e s t e e c u aţ i i ( a n al i t i c , c â n d e s t e p o s i b i l , s au n u m e r i c , î n c e l e m a i mu l t e cazuri),

valorile

verificându-se

o bţ in ute

prin

pot

aceasta

fi

co mp ar at e

m o d el u l

cu

biomecanic

cele

extr eme,

construit,

în

ans a mbl u l s ău. Î n c a z u l c e r c e t ă rii n oa s t re a m a na l i z a t b i o m e c a n i c t r e i s i t u aţ ii de c ăd er e d ef e ct u o as ă , c a r e p r e z i n t ă r i s c u r i t r a u m a t o l o g i c e s p o r i t e .

Od at ă d e m o n s t r a t ă aceast ă s u p o z iţ i e , prev en irea tr au matis m elor leg ate d e situ aţ i ile in cri min at e s e po at e reali z a p r in evit area aces tor s i t u aţ i i . R e zu l t at el e a c e s t o r c e r c e t ăr i s u n t p r e z e n t a t e î n c a d r u l subcapitolului 3.6.

Testarea A c e a s t ă metod ă de cer c et ar e a ur măr i t o bţ in er e a d e d at e în cadrul

d e s f ă ş u r ăr i i

experimentului

p ed a g o g i c .

S-au

testat

c a p a c i t ă ţ i l e mo t r i c e , t e h n i c o - t a c t i c e , f i z i o l o g i c e ş i p s i h i c e , i a r rezult at ele ş i i n t e r p r e t a r e a l o r s u n t p r e z e n t at e î n c a drul c a pi to l u l u i 4 ş i an ex ei 7.

T e s t a r e a p r e g ă t i rii f i zi c e Niv elul preg ătiri i fi zi ce a fos t t est at pri n tr-o s e rie d e t est e ş i p r o b e , r e c u n o s c u t e ş i a c c e s i b i l e . E l e a u f o s t s e l e cţ i o n a t e d u p ă cr i t er i u l i mp l i căr i i i n d i c a t o r i l o r t e s t aţ i î n c a u z a l i t a t e a p r o d u c e r i i a c ci d en t el o r

( a s p e ct el e

d e zv ă l u i t e

de

analiza

literaturii

de

s p e ci al i t at e) .

C o o r d o n a r e a s e g m e n t a ră , măs u r at ă p r i n t r - o b a t e r i e d e 3 t e s t e, p e c ar e l e- au aplicat spe c i a l iş tii sovietici în preg ăt i r e a t i n e r i l o r g i mn aş t i ( 2 0 0 , 1 9 7 6 ) . A c e s t e t e s t e s u n t d e s c r i s e î n o r d i n e a a p l i c ăr i i , 53

u r măr i n d c r eş teri progr esiv e al e co mpl exit ăţ i i miş c ăr i l o r . D u p ă p r e z e n t a r e a f i e căr u i t e s t î n p ar t e , s u b i e cţ i i a u a v u t l a d i s p o z iţ i e 5 m i n u t e p e n t r u î n s u ş i r e a l u i , d u pă c ar e au f o s t aş e z aţ i p e m a r g i n e a s ălii d e antr en ament ş i t e s t aţ i î n o r d i n e a l e a t o r i e .

1 . S t â n d : T i mp i i 1 - 2 – p a s î n a i n t e cu pi cio r ul drep t, cu ducer ea b r aţ u l u i s t â n g î n a i n t e ş i a celui drept su s; 3-4 – p as înai nte cu stângul, cu c o b o r â r e a b r a ţ u l u i d r e p t î n a i n t e ş i d u c e r e a b r a ţ u l u i s t â n g s u s ; 5 - 6 – p a s c u s t ân g u l î n a p o i , c u d u c e r e a b r aţ u l u i stâng înainte ş i a c e l u i d r e p t s u s ; 7 - 8 – a c e e aş i miş care ca la t i mp i i 5 - 6 , p ăş i n d c u p i c i o r u l d r e p t . S e r e p e t ă d e 2 o r i ş i s e c o n t o r i z e a ză n u m ă r u l d e g r eş eli .

2 . Stând: Timpul 1 – pa s î na i nt e c u p i c i o r u l d r e p t , c u d u c e r e a b r aţ u l u i s t â n g î n a i n t e ş i a c e l u i d r e p t l a t e r al ; 2 – r e v e n i r e ; 3 – pas în ai nte cu p iciorul s t â n g c u d u c e r e a b r aţ u l u i d r e p t î n a i n t e ş i a c e l u i s t â n g l a t e r a l ; 4 – r e v en i r e ; 5 -

ducerea piciorului

drept lateral cu vârful spriji n i t p e s o l , c u d u c e r e a b r aţ u l u i s t â n g l a t e r a l ş i a celui drept su s; 6 – r e v e n i r e ; 7 – d u c e r e a p i c i o r u l u i s t â n g l a t e r a l c u v â r f ul s p r i j i n i t p e s o l , c u d u c e r e a b r aţ u l u i d r e p t l a t e r a l ş i a c elu i s tân g s u s ; 8 – r ev en ir e . S e repet ă d e 2 o r i ş i s e c o n t o r i z e a z ă n u m ăr u l d e g r eş eli 3 . S t â n d : T i mp i i 1 - 2 – r i d i c a r e a p i c i o r u l u i s t â n g î n a i n t e , o d a t ă cu d u c e r e a b r aţ u l u i s t â n g l a t e r a l ş i a c el u i d r ep t î n ain t e; 3 - 4 – revenire; 5-6 – ridicarea piciorului drept înainte cu ducerea b r aţ u l u i s t â n g î n a i n t e ş i a c e l u i d r e p t l a t er a l ; 7 - 8 – r e v e n i r e .

1 - 2 – r i d i c a r e a p i c i o r u l u i d r ep t later a l cu ducer ea br a ţ u l u i drept în aint e ş i a c e l u i s t â n g s u s ; 3 - 4 – r e v e n i r e ; 5 - 6 r i d i c a r e a p i c i o r u l u i s t â n g l a t e r a l c u d u c e r e a b r aţ u l u i s t â n g înaint e ş i a celu i drept s u s; 7-8 – r e v e n i r e . S e r e p e t ă d e 2 o r i ş i s e c o n t o r i z e a z ă n u m ăr u l d e g r eş eli .

54

Scar a d e aprecier e pen tru exer ciţ i i l e 1 - 3 , es t e u r măt o a r e a : - 5 puncte

n i c i o g r e ş eală

- 4 puncte

1 - 2 g r e ş eli

- 3 puncte

3 - 4 g r e ş eli

- 2 puncte

g r e ş eli multip le

C o o r d o n a r e a g e n e r a lă , a fost mă s u r a t ă p r i n

Testul Matorin

( D r a g n e a A . , 1 9 8 4 , T h o m a s R . , 1 9 9 5 ) . Testul a constat î n e f e c t u a r e a unei săr ituri cu despr in d er e d e pe lo c, ur mat ă in s t an t an eu d e o r o t aţ ie cât mai ampl ă î n j u r u l a x u l u i l o n g i t u d i n a l a l c o r p u l u i . S - a t r a s a t p e s o l o l i n i e d e 3 0 - 4 0 c m , p e c a r e s - a aş ezat subiectu l, cu tăl p i l e l i p i t e , d e o p a r t e ş i de al ta a lini ei . Test ul s-a ef ectu at d e 2 ori

spre

dreapta

şi

de

2

ori

spre

s t â n g a,

înregistrându-se

p er f o r m an ţ a cea mai bun ă , în ceea ce priveş t e n u măr u l d e g r a d e ef ectu at e spr e st âng a ş i s p r e d r e a p t a . Î n final s-a evid en ţ i a t v a l o a r e a medi e.

P r e c i zi a m i ş că r i l o r î n s p a ţ iu a f o s t t e s t a t ă a s t f e l : Stând cu spat el e spre un ecr an g r ad at , s- a ef ectu at un ex er ci ţ iu con ţ i n â n d

u r măt o ar e

mi ş c ăr i

de

b r aţ e

şi

picioare

(menţinerea

poziţ i i l o r c â t e 3 s e c u n d e ) : p i c i o r u l d r e p t l a t e r a l l a 4 5 º c u b r aţ el e l a t e r a l j o s l a 4 5 º , p i c i o r u l dre pt l a t e ra l l a 90 º c u braţ e l e l at er a l la 9 0 º ; p i c i o r u l d r e p t l a t e r a l l a 4 5 º c u b r aţ e l e l a t e r a l - s u s l a 1 3 5 º ; p i c i o r u l d r e p t j o s ( s e a l ăt u r ă p i c i o r u l u i s t â n g ) , b r aţ el e sus la 1 80º . Î n t i mp u l c o b o r â r i i b r aţ e l o r î n c e i p at r u t i m p i d e s c r iş i mai sus, miş car ea s- a ex ecut at cu piciorul st âng.

Dup ă p r e z e n t a r e a t e s t u l u i , s u b i e cţ i i a u a v u t l a d i s p o z iţ i e 5 m i n u t e p e n t r u î n s u ş i r e a l u i , d u pă c ar e au f o s t aş e z aţ i pe m a r g i n e a s ăl i i d e a n t r e n a m e n t ş i t e s t aţ i î n o r d i n e a l e a t o r i e .

S-au no tat ab at eril e l a fiecar e pozi ţ i e ş i s - a c a l c u l a t m e d i a a r i t m e t i c ă a a c e s t o r a b a t e r i , ţ i n â n d c o n t d e u r măt o a r e l e c a l i f i c a t i v e : 55

- 5 pun cte - ab at eri med i i sub 5˚ - 4 pun cte - ab at er i med i i d e 5 - 1 5˚ - 3 pun cte - ab at er i m e d i i d e 1 5 - 2 5 ˚ - 2 pun cte - ab at eri med i i mai ma ri d e 25 ˚ Test ăr i l e a u f o s t e f e c t u a t e î n c a d r u l e x p e r i m e n t u lu i p ed ag o g ic .

C a p a c i t a t e a d e a p r e ci ere a g rad ului d e î n co rda r e mus cu lară a fost testat ă a s t f e l : 3 s ăr i t u r i î n l u n g i m e d e p e l o c c u m a x i m u m d e f o r ţă ş i apr e ci er ea r e zult atului cel mai bu n, ur mat e d e 3 săr i t u r i c u 5 0 % d i n p o s i b i l i t ăţ i l e m a x i m e c u o c h i i î n c h iş i . S - a u î n r e g is t r a t e r o r i l e m e d i i al e celo r 3 săr i t u r i ( c u 5 0 % d i n p o s i b i l i tăţ i ) c u c a l i f i c a t i v e , d u p ă u r măt o a r e a s c a lă : - 5 puncte - eroare până la 10 cm.

- 4 puncte - eroare de 10 cm.

- 3 puncte - eroare de 11-12 cm - 2 puncte - eroare de peste 12 cm.

S u p l eţ e a s a u m o b i l i t a t e a , a fos t test at ă p r i n t r - o p r o b ă a testulu i compex Edwin Fleishman (Dragnea A., 1984, Thomas R., 1995, H u b l e y - K o z e y C . L . , 1 9 9 7 ) . A c e a s t ă p r o b ă a fost con s ider at ă d e autori c a f i i n d e d i f i c a t o ar e î n v e r i f i c a r e a m o b i l i t a tă ţ ii a r ticula r e ş i elasti cit ă ţ ii musculare p r i n r ă s u c i r e s a u t o r s i u n e . S-a tr as at p e un perete o linie vertical ă , continuat ă p e sol cu o alt a perp end icul ar ă p e ea ş i p e p er et e . To t p e p er et e s - a t r as at , c a m l a î nălţ i me a u mer ilo r , o l i n i e o r i z o n t a l ă grad at ă în c e nt i m e t ri . Li ni a ve rt i c a l ă t r e b u i a s ă cad ă pe scal ă , î n d r e p t u l g r a d aţ i ei 3 8 ,1 cm. Subiecţ i i drept a ci au s t at cu u măr u l s t ân g l a p er et e , cu v â r f u r i l e p i c i o a r e l o r a l i n i at e l a l i n i a d e p e podea. Distan ţ a s u b i e c t u l u i f aţ ă d e p e r e t e , s - a l u a t p r i n î n t i n d e r e a b r aţ u l u i s t â n g l a o r i z o n t a l ă astf el în cât să atin gă z i d u l c u p u m n u l s t r â n s . C u b r aţ u l drept î n tins l at er al , su biectul a ex ecut at ating er ea 56

scal ei g r ad at e d e p e p e ret e , pri n r ăs u c i re s pre dre a pt a ş i î n a p o i, p icio ar e le f ix at e p e s o l, men ţ inerea poziţ i e i 2 s e c u n d e , d i n 2 î n c e r căr i .

S-a

înregistrat

gradaţia

ma x i mă

în

locul

atingerii.

S tăng aci i au ex ecut at t e s t u l , p r i n p o z i ţ i o na re i nv ers a t ă , l a 180 ˚ .

E c h i l i b r u l s t a t i c , s-a mă s u r a t

t o t p r i n t r - o p r o bă a t e s t u l u i

F l e i s m a n d u pă c u m u r m e a z ă: s - a s o l i ci t at menţ i n e r e a e c h i l i b r u l u i p e u n p i c i o r , p e u n d i s p o z i t i v î n f o r mă d e , ,T ” , aş e z a t i n v e r s , c u în ălţ imea de 4 cm, l ă ţ imea de 2 cm. ş i l u n g i m e a d e 6 0 , 9 6 c m .

S u b i e c t u l s - a u r c a t c u u n p i c i o r p e d i s p o z i t i v ş i a men ţ i n u t ech i l i brul cât mai mult t i mp posibil, cu ochii în chiş i . S- au executat d o u ă î n c e r căr i , u n a c u p i c i o r u l d r e p t c e a l a l t ă c u p i c i o r u l s t â n g ş i s au însu mat timp ii.

E c h i l i b r u l d i n a m i c a f o st test at prin 3 probe cu difi cult at e p r o g r e s i vă ( 1 - 3 ) , a p l i c a t e î n o r d i n e t e s t ăr i l o r I , I I , ş i I I I .

1 . Dup ă 6 î n t o a r c e r i , f i e c a r e d e 3 6 0 g r a d e , p r i n pă ş ire (o î n t o a r c e r e î n 2 s e c . ) t r e c e r e î n stând cu spat el e sprijini t de perete (2 sec.), apoi m e r s p e o l i n i e d r e a p t ă , lung ă d e 4 m. S au apreciat devierile corpului, în puncte, după

scal a d e mai

jos.

2 . Dup ă

6

întoarceri,

fiecare

de

360

grade,

prin

păş i r e ,

ex ecut ar ea a 3 rostogoliri înain te ş i r i d i c a r e î n s t â n d . S - a u apr e ci at devi eril e corpu l u i , î n p u n c t e , d u p ă s c al a d e ma i j o s .

3 . Dup ă

12

întoarceri,

fiecare

de

360

grade,

prin

p ăş i r e ,

executarea a 3 rostogoliri înainte şi ridicare în stând.

L a p r o b e l e 1 - 3 s - a u a p r e c i a t d e v i e r i l e î n p u n c t e d u p ă u r m ăto area scal ă ( i n s p i r a t ă d i n d a t e l e s p e c i a l iş t i l o r s o v i e t i c i î n p r e g ătirea g i mn aş t i l o r , 1 9 7 3 ) : - 5 puncte - devieri până la 10 cm.

- 4 puncte - devieri de 10-15 cm 57

- 3 puncte - devieri de 15-20 cm - 2 puncte - devieri de peste 20 cm Test ăr i l e a u f o s t e f e c t u a t e î n c a d r u l e x p e r i m e n t u lu i p ed ag o g ic .

Calită ţ i le parcurgerea

com b inate

for ţ ă - r e zi s t e n ţ ă

au

fost

testate

prin

c â t m a i r a p i dă a u n u i c i r c u i t a l e f o r t u r i l o r s p e c i f i c e,

d u p ă cu m u r meaz ă: • T a n d o k u - R e n t s i u l a z g â r c i u r i e l a s t i c e : 1 0 e x e c uţ i i , • 10 genuflexiuni cu desprindere, • C ăţ ăr a r e p e f r â n g h i e d e 6 m e t r i , • F l e x i a t r u n c h i u l u i p e c o a p s e , d i n c u l c a t d o r s a l , b r aţ el e l a ceaf ă: 1 0 execuţ ii, • 1 0 t r a cţ i u n i l a c h i mo n o u , • S ăr i t u r i d i n g h e m u i t î n g h e m u i t c u b r a ţ e l e l a c e a f ă 1 5 m . x 2 , • N ag e- Ko mi , 1 0 ex e cuţ i i a l e u n u i p r o c e d e u t e h n i c f a v o r i t ( c u a r u n c a r e p e s t e c o r p ) , l a 2 p a r t e n e r i aş e z aţ i l a 3 m u n u l d e altul .

S-a înregistrat timpul în secunde.

T e s t a r e a p r e g ă t irii t ehn ico-ta cti c e Î n c a d r u l e x p e r i m e n t u l u i p e d ag o g i c , t e s t a r e a t eh n i co - t a c t i c ă a avut car a ct er parametri c , s-a ef e c t u a t p r i n i n t e r m e d i u l a n a l i ză r i i î n r e g i s t r ăr i l o r

video

şi

a

stenogramelor

de

concurs

vizând

apr e ci er ea ur mă t o r i l o r i n d i c a t o r i : • A c u r a t eţ e t e h n i c ă , exprimat ă

p r in apr e ci er ea exper ţ i l o r c u

note de la 1 la 5; • I n t e r v a l u l d e a t a c ( t i m p u l mediu de ex ecut ar e a acţ i u n i i tehnice punctate), • Siguran ţ a a t a c u l u i ( p r o c e n t a j u l d e a cţ i u n i t e h n i c e r e uş i t e , d i n n u măr u l t o t al d e at a cu r i r e al e) ,

58

• Siguran ţ a

ap ăr ă r i i

(procentajul

de

atacuri

punctate

de

adv ers ar i, d in nu mă rul to tal d e at acuri r eale al e ad vers aril or), • Div ersitatea teh n ică ( n u măr u l d e p r o c e d e e t e h n i c e d i f e r i t e folosite de subiect în lupta în picioare, lupta la sol, pe dreapta şi pe stânga), • Raportul

dintre

punctele

c âş t i g a t e

şi

cele

pierdute,

sau

ef i ci en ţ a p u n c t e l o r , • Rezultatul rezultate

în

sportiv,

calculat

urma

c a l i f i căr i l o r

prin din

a d iţ i o n a r e a cadrul

punctelor

Campionatului

N aţ i o n a l I n d i v i d u a l , d u p ă cu m ur meaz ă : o Et ap a ju deţ ean ă: l o c u r i l e V - V I - 1 p u n c t ; l o c u r i l e I I I - I V - 2 puncte; locul II-3 puncte; locul I - 4puncte; o Et ap a zo nal ă: l o c u r i l e V - V I - 3 p u n ct e ; l o c u r i l e I I I - I V - 4 puncte; locul II -5 puncte; locul I - 4puncte; o Et ap a fi nal ă: l o c u r i l e V - V I - 5 p u n ct e ; l o c u r i l e I I I - I V - 6 puncte; locul II -7 puncte; locul I – 8 puncte. În

cadrul

t e s t ă rii

inter medi ar e ,

s-au

luat

în

cons ider ar e

u r măto arel e co mpetiţ ii: • P a r t i c i p a r e a î n C a m p i o n a t u l N aţ i o n a l p e E c h i p e - p a r t i c i p a r e apr e ci at ă ca ,,Etap ă F i n a lă’ ’ , d u p ă s c a r a d e m a i s u s . S p o r t i v i i c ar e n u au f ă c u t p a r t e d i n e c h i pă au fost ap reci a ţ i p e b a z a particip ăr i i l a m e c i u r i l e d e s e l e cţ i e p e n t r u f o r ma r e a e c h i p e i . parti cip ar e apr e ci at ă ca ,,Et ap ă j u d eţ ean ă ’ ’ • P a r t i c i p a r e a l a d o uă co mp etiţ ii de p r eg ăt i r e i n t e r j u d eţ en eapr e ci at e ca ,,Et ap e zon a le” dup ă s c a r a d e m a i s u s .

T e s t a r e a c a p a c i tă ţ i i f u n cţ i o n a l e S - a e f e c t u a t p r i n d o u ă p r o b e d e r e c u n o a ş t er e ş tiin ţ i fi c ă:

59

T e s t u l R u f f i e r c a r e r ep r e zi n t ă u n m i j l o c r e c u n o s c u t p e n t r u e v a l u a r e a c o n d i ţ i e i f i z i c e , ş i care const ă î n e f e c t u a r e a u n u i e f o r t standard de 30 de genuflexiuni în 40 de secunde.

Calculul indicelui Ruffier se face după formula: T.R. =

(P1 + P2 + P3 ) − 200

;

10

î n car e

P 1 = p u l s u l î n s t a r e d e r e p a u s , î n a i nt e d e e fort p e 15 s e c u n d e ; P 2 = p u l s u l d u p ă c e l e 30 de g e n u f l e x i u n i , p e p r i m e l e 1 5 s e c u n d e d u p ă efo r t; P3= pulsul după 30 secunde de la P2, pe 15 secunde.

I n t e r p r e t a r e: • v a l o r i s u b 0 = c a p a c i t a t e d e e f o r t f o a r t e b u n ă; • v a l o r i î n t r e 0 ş i 5 = c a p a c i t a t e d e e f o r t b u n ă; • între 5 şi 10 = capacitate de efort medie; • î n t r e 1 0 ş i 1 5 = c ap a cit at e d e ef o r t s at i s f ă c ăt o a r e ; • v a l o r i p e s t e 1 5 = c a p a c i t at e d e e f o r t n es a t i s f a c ăto ar e Indicele

de

refacere

Dorgo

s-a

cal cul at

p r in

mă s u r ar e a

frecv en ţ e i c a r d i a c e ( p u l s / min ) , p r i n palp ar ea art er ei radi al e în o r t o s t a t i s m , d u p ă cu m ur meaz ă : D =

(P1 + P2 + P3 + P4 ) − 300 10

;

în care:

P1 = puls înainte de antrenament P 2 = pu ls în min u tul 1 d u p ă an tr en amen t P 3 = pu ls în min u tul 3 d u p ă an tr en amen t P 4 = pu ls în min u tul 5 d u p ă an tr en amen t Interpretare: • Valori d e l a –10 l a –5

Foarte bine

• Valori d e l a

–5 la 0

Bine

• Valori de la

0 la 5

Mediu 60

• Valori d e l a

5 la 10

• Valori peste

10

S a t i s f ă c ăt o r N e s a t i s f ă c ăt o r

M e t o d a e v a l uă ri i exp e rt e M etod a

ev alu ă rii

exp ert e

s- a

apli cat

pe

p a rcursul

întregi i

cercet ăr i ş i a co ntribuit la obi ectivar ea apr e ci er ii prin ur m ăto arel e atribut e: • Î n d e p l i n i r e a c o r e c t ă d e c ăt r e s u b i e cţ i a s a r c i n i l o r d i n test el e d e con tro l.

• R e c u n o a ş terea calit ăţ ii mi ş c ăril o r ef ect u at e de subiecţ i î n t i mp u l a n t r e n a m e n t u l u i ş i î n c o n c u r s .

G r u p u l d e e x p e r ţ i a f o s t f o r ma t d i n c i n c i s p e c i a l iş t i cu înalt ă c a l i f i c a r e , d i n r â n d u l s p e c i a l iş t i lor care act iv eaz ă î n o r aş u l P i t eş t i .

Niv elul lor de co mp eten ţă r e i e s e d i n u r măt o a r e l e c a r a c t e r i s t i c i : t oţ i exp er ţ i i a u a b s o l v i t s t u d i i s u p e r i o a r e , v e c h i m e a î n j u d o a f o s t d e c e l p u ţ i n 2 0 d e a n i , î n a ct i v i t a t e p r o f e s i o n a l ă d e 2 7 , 2 3 , 1 2 , 1 0 ş i 6 a n i .

Tr ei exp er ţ i au f o st antr enori ai loturilor naţ ion al e al e Ro mâni ei , un expert este antrenor emerit, unul este cadru universitar, iar altul este u n r e p u t a t s p e c i a l i s t j a p o n e z ( C e n t u r ă n e ag r ă 5 D a n ) , p r e z e n t î n R o m â n i a î n t r - o a cţ i u n e d e v o l u n t a r i a t profe s i ona l , pe t oa t ă d u r a t a r e s p e c t i v e l o r c e r c e t ăr i . D i n c e l e p r e z e n t a t e , r ei e s e n i v e l u l r i d i c a t d e p r o f e s i o n a l i s m ş i erudiţ i e a l e x p e r t i z e i , m e m b r i i g r u p u l u i d e e x p e rţ i , p u t â n d u - ş i e x p r i m a o p i n i a î n m o d o b i e ct i v . R e z u l t a t u l î n s c r i s p e f iş el e d e observ a ţ ie a co nstat în valid area op ţ i u n i i c a r e a a v u t c e l e ma i mu l t e v o t u r i .

Experimentul pedagogic E x p e r i m e n t u l p e d a g o g i c a u r m ă r i t e v o l u ţ ia fizic ă , tehnicot a c t i că ş i f i z i o l o g i c ă a d o u ă g r u p e , e x p e r i m e n t a l ă ş i m a r t o r , f o r m a t e 61

din judoka pubertari, de-a lungul unui an şcolar (2001-2002).

Co mp ar area

r e zult at elo r

test ă r i l o r

fizice,

tehnico-tactice

şi

f i z i o l o g i c e n e - a p e r m i s s ă v er if ic ă m dac ă modelul de preg ăt i r e t e h n i c ă p r o p u s d e n o i ş i p a r c u r s d e g ru p a e x p e r i m e n t a l ă , a c o n t r i b u i t s e mn i f i c ati v l a î mb u n ăt ăţ i r e a p a r a m e t r i l o r a c e l o r c a p a c i t ăţ i c ar e influen ţ e a z ă ap ari ţ i a a c ci d en t el o r s p o r t i v e s o l d at e cu t r au ma t i s me al e me mbr elor superio a re l a j u d o k a p u b e r t a r i .

Al c ăt u i r e a p r o g r a m e i ex peri ment al e a ţ i n u t c o n t d e i n d i c aţ iile sp eci aliş t i l o r d i n d o m e n i u ( O z o l i n N . G. , 1 9 7 2 ; O k a n o I . , 1 9 7 7 ; B ăi aş u N . G . ş i c o l a b , 1 9 8 4 ; H a n t ău I . , 1 9 8 9 , 1 9 9 6 ; C â r s t e a G . , 1 9 9 3 , 1 9 9 9 ; A l e x e N . , 1 9 9 4 ; C o l i b a b a - E v u l eţ D., Bo t a I ., 19 98; Dr agnea A . , B o t a A . , 1 9 9 9 ; B o m p a T . O . , 2 0 0 2 ; M i h ăi l e s c u L . , M i h ăi l e s c u N . , 2002 ; Badiu T., 2003; Manolachi V., 2003; Ion-Ene M., 2003).

Program a

exp er i ment al ă

propusă

de

n o i,

se

r ef er ă

doar

la

o

modalitate de prevenire a accidentelor din judo tocmai pentru a d et er mi n a

c ât

mai

p r e ci s

ef e ct e l e

ap l i căr i i

ei.

Aplicarea

exp eri m ent al ă a a l t o r p r o g r a m e c e d e c u r g d i n t a b l o u l g e n e r a l a l p r e v e n i r i i a c c i d e n t e l o r d i n j u d o , p o a t e d e s c h i d e căi n o i d e c e r c e t a r e î n j u d o ş i cu u ş o ar e a ju s t ăr i ş i î n alt e s p o r t u r i .

Car a ct er ul predo min ant al progr amei ex peri ment al e apli cat e în a c e a s t ă cer c et ar e a fost tehni c ş i anu m e a fost bazat p e însu ş i r e a c ăd e r i l o r c o mp e t iţ i o n a l e . A r g u m e n t a r e a c o m p o z i ţ iei lui decurg e din r e z u l t a t e l e c e r c e t ăr i l o r p r e a l a b i l e ( p r e z e n t a t e î n c a drul c a p i t o l u l u i 3 ) , r e z o l v â n d s i m u l t a n a m e l i o r a r e a mai multor asp e ct e defi cit ar e incriminate

de

producerea

accidentelor

sportive

soldate

cu

t r a u m a t i s m e a l e m e m b r e l o r s u p er i o a r e l a j u d o k a p u b e r t a r i ş i anu me : • A fost al eas ă v â r s t a p u b e r t a r ă pe nt ru c ă a c e a s t a p r e z i n t ă o fragilitate

osteo-articulară

p r o n u n ţ at ă

dar

t o t o d a tă

o

antr en ab ilit at e m axi mă a c o n d iţ i e i f i zi c e; 62

• Au fost al es e tr au matis m el e me m b r e l o r s u p e r i o ar e p en t r u c ă a c e s t e a s u n t c e l e m a i n u m e r o as e – el e repr ezen tând , a ş a cu m reiese din cercet ăr i l e p r e l i mi n ar e , l a c o p i i d e 1 0 - 1 2 a n i c i r c a 66%, iar la juniorii III în vârsta de 13-14 ani circa 54,5% din totalul accidentelor; • Cauza

de

prim

rang

în

producerea

accidentelor

grave,

d e s e m n a tă d e i n t e r v i u l s p o r t i v i l o r , a constitu i t-o ,,ev i tar ea c ăd e r i l o r

pe

spate

din

t i mp u l

întâlnirilor”.

Soluţionarea

a c e s t e i p r o b l e m e s e r e a l i z e a z ă p r i n r e c o n s i d e r a r e a c ăd e r i l o r co mp etiţ ionale; • Ex ecu ţ i a

cor e ct ă

interd ep end en ţ ă

a cu

acestor n iv elu l

solu ţ i o n ă r i c ap a cit ă ţ i l o r

t eh n i c e de

es t e

în

coordonare,

e c h i l i b r u , mo b i l i t a t e , c o n t r o l u l s t r u c t u r a l ş i e n e r g et i c . Aş a cu m ar at ă r e z u l t a t e l e c e r c e tă r i l o r a n t e r i o a r e , t o a t e a c e s t e laturi

ale

c a p a c i t ăţ i i

mo t r i c e

i n f l u enţ e a z ă

ap ar iţ i a

trau matismelor; • S e p r e s u p u n e c ă s o l u ţ i o n ăril e al es e d e noi î n prev enirea t r a u m a t i s m e l o r d i n j u d o , r e z o l vă simu ltan ş i cerin ţ el e de o p t i mi z a r e a a n t r e n a m e n t u l u i .

Program a exp eri ment al ă p r o p u s ă d e n o i s - a a p l i c a t p e d o u ă p l a n u r i d i f e r i t e , c o n s t i t u i t e p e c r i t e r i u l p r o g r e s i e i c u n oş tin ţ e l o r ş i d e p r i n d e r i l o r . A s t f e l , m a i î n t â i s - a u r m ăr i t î n d e p l i n i r e a c e r i nţ elor ce vizează

disponibilitatea

fizică

a

subiecţ i l o r ,

apoi

predarea

d es co mp u să a e l e m e n t e l o r t e h n i c e d e r ăs u c i r e v e n t r a l ă ş i abia în f i n a l s - a u a b o r d a t e x e c uţ i i l e g l o b a l e d e î n v ă ţ ar e, con s olidar e ş i p e r f e cţ i o n ar e a î n t o ar c er i l o r v en t r al e c a u r m a r e a p r o c e d e e l o r d e proiect a re a adv ers arulu i. Ex er ci ţ iil e pot fi sint eti z at e astf el:

63

1 . Planul preg ă t i r i i f i z i c e d e f o r m a r e a d e p r i n d e r i l o r n e c e s a r e ex ecută r i i

ef i ci en t e

a

că d erilor

co mp eti ţ i o n a l e .

Acest a

c uprind e : • Ex er ciţ i i p e n t r u f o r m a r e a ş i p er f e cţ ion a rea cap a cit ăţ i i d e coordonare; • Ex er ciţ ii p entru apr e ci er ea pr eci zi ei mi ş c ăr i l o r î n s p aţ i u ; • Ex er ciţ i i

pentru

î mb u năt ăţ i r e a

f u n cţ i ei

apar atulu i

vestibular; • Ex er ciţ i i

pentru

d i f e r e nţ ier ea

gradu l ui

de

încord ar e

aplicare

a

că derilor

m u s cu l a ră .

2 . Planul

preg ă t i r i i

tehnice

de

co mp etiţ i o n a l e . A c e s t a c u p r i n d e : • Î n s u ş i r e a c o m p l e x ă a c ă d e r i l o r t r a d iţ i o n al e ( d o r s al e) : • Î n s u ş irea c ăd e r i l o r c o m p e t iţ i o n a l e . L a r â n d u l l o r a c e s t e a cuprind: o Ex er ciţ i i

s i mp l e

specifice

pentru

formarea

abili ta ţ i l o r t e h n i c e d e r ă s u cir e v en t r ală; o Ex er ciţ i i c o m p l e x e p e n t r u î n v ă ţ a r e a , c o n s o l i d a r e a ş i p e r f e cţ i o n a r e a

a b i l i t ăţ i l o r

tehnice

de

r ăsu cire

ventral ă , î n s i t u aţ ii d e lu pt ă s p e c i f i c ă .

Planifi c ar ea co mpon ent elor mo delului oper aţ io nal d e p r ev enir e a tr au m atis melo r bazat pe reconsider area c ăd e r i l o r v e n t r a l e , n u n ecesi t ă e f o r t u r i s p e c i a l e d e i m p l e me n t a re î n c a drul s tr u c t u r i i a n t r e n a m e n t u l u i , d e o a r e c e a c e s t e a s a t i s f a c s i m u l t a n ş i cerin ţ el e preg ăt i r i i s p o r t i v e . I mp le m e n t a r e a m o d el u l u i î n c a d r u l s t r u c t u r i i p l a n u l u i a n u a l a r e u r măto ar el e par ticul ari t ăţ i ( v e zi an ex a 5 ) : a . ex er ciţ ii le

de

la

pun ct el e

C.C

1-16,

r e p r e z i n tă

mijloace

s p e c i f i c e p e n t r u d e z v o l t a r e a c o o r d o n ări i, fiind ex ecut at e în c a d r u l p ăr ţ i i m i j l o c i i a î n căl z i r i i d i n ai n t e a a n t r e n a m e n t u l u i , 64

b . ex er ciţ i i l e d e l a p u n c t e l e P 1 - 6 , r e p r e z i n t ă m i j l o a c e s p e c i f i c e p e n t r u d e z v o l t a r e a p r e ci zi ei , f i i n d ex e c u t at e d e a s e m e n e a î n c a d r u l p ăr ţ i i m i j l o c i i a î n căl z i r i i d i n ai n t e a a n t r e n a m e n t u l u i , c . ex er ciţ iile

de

la

pun ctel e

A.V.1 -9,

repr ezin t ă

mijloace

s p e c i f i c e p e n t r u î mb u n ă tăţ i r e a f u n cţ i ei ap ar atul ui v e s t i b u l a r , p u t â n d f i e x e c u t at e în cadrul p ăr ţ ii fin ale a în c ăl zi r i i d i n ai n t e a antren amentului, d . ex er ciţ ii le

de

la

pun ct el e

I.M.1-7 ,

repr ezint ă

mijloace

specifi c e p entru for marea cap aci tăţ i i d e d i f e r e nţ i e r e a g r a d u l u i de în cor d ar e mu scul ar ă , putând fi executat e în cad rul păr ţ i i finale a înc ăl zi r i i d i n ai n t e a an t r e n a me n t u l u i , e . ex er ciţ iile

de

la

punctele

C.T.1-5,

r e p r e z i n tă

mijloace

s p e c i f i c e p e n t r u î n s u ş irea co mp lex ă a c ăd e r i l o r t r a d iţ i o n a l e (dorsale), f . ex er ciţ ii le d e l a pun ct el e A.1 -8 sunt ex er ci ţ i i s i mp l e d e formare a deprinderilor de întoarcere ventrală, putând fi ex ecut at e l a sf ârş i t ul î n c ăl z i r i i î n c a d r u l r e p e tă ri i c ăd e r i l o r tradiţ i o n al e ( Uk e mi) s au i med i at d u pă a c e e a î n c a d r u l r e p e t ăr i i p r o c e d e e l o r făr ă a d v e r s a r ( T a n d o k u - R e n t s i u ) , g . ex er ciţ iile B.1-6 se refer ă la secven ţ e sp ecifi c e l uptei în car e se aplic ă d i f e r i t e f o r m e d e căd e r e c o m p e t iţ i o n a l ă . Mo d al i tăţ i l e con cr et e de pr ed ar e pr ecu m ş i d o z a r e a a c e s t o r e x e r c i ţ i i , e s t e men ţ i o n at ă

în

cadrul

i n d i c aţ iilor

metodice

d in

an ex ă

( p r o g r a m a e x p e r i m e n t a l ă) .

D at el e c o n cr et e d e i mp l e me n t ar e a f i e cărui ex erci ţ iu în cadrul p l a n u l u i a n u a l , a f ost d es cris în cadrul an ex ei 6.

65

Met o d e l e

de

p r elu c ra r e

s t a t i s t i că

şi

de

interpretare

a

datelor.

Dezvolt ar e a act u al ă a ş tiin ţ ei activit ăţ i l o r c o r p o r a l e i m p u n e an ali z e viabil e cu aju to r ul mijl oa c e l e l o r m a t e m a t i c e , dintre care un loc d e baz ă îl ocup ă s t a t i s t i c a ( B a r o w H . , M c G e e R . , 1 9 8 0 ; C i u c u G., Craiu V., 1971; Du m i t r e s c u V . , 1 9 7 1 ; M i l t o n S . G . , 1 9 7 1 ; Moin eag u C. ş i c o l a b . , 1 9 7 6 ; G a g e a A . , 1 9 7 9 , 1 9 9 9 ; D r a g n e a A .

1 9 8 4 , 1 9 9 3 ; M a i e r Ş . , 1 9 8 7 ; S ăh l e a n u V . , 1 9 8 7 ; D u c a A . , 1 9 8 9 ; D e n i s i u c L . , 1 9 9 0 ; V a s il e s c u I . P . , 1 9 9 2 ; T u d ö s Ş . , 1 9 9 3 ; S i m i o n Gh., 1998; Niculescu M., 2003). Î n t e z a n o a s t r ă s - au f o l o s i t , p en t r u an a l i z a d at el o r o bţ i n u t e p r i n mă s u r ar e ş i t es t ar e, u r măt o r i i i n d i c i s t a t i s t i c o - m a t e m a t i c i : • M edi a arit meti că - cantitate fictiv ă c a r e a p r o x i m e a ză u n "cen tru" spre car e ş i - n j u r u l c ăr u i a g r a v i t e a z ă d a t e l e p r o v e n i t e d i n t r - o mă s u r ar e r e al ă . A p r o x i m aţ i a est e cu at ât mai bu nă cu cât ex tr emel e sunt mai apropi at e într e el e. Ea rezu lt ă d in a d u n a r e a f i e căr e i v a l o r i a v a r i a b i l e i ( x ) r a p o r t a tă l a n u mă r u l d e c a z u r i ( n ) d u p ă f o r mu l a :

−

x=

∑ fx

;

n

−

u n d e x est e medi a arit meti că

• Ab at er ea st andard - num ă r f i c t i v c a r e a p r o x i m e a ză mă sura în c a r e r e z u l t a t el e l e ( u n u i ş ir de mă s u r ăt o r i r e a l e ) s e î mp ră ş t i e î n j u r u l v a l o r i i c e n t r a l e , d u p ă formula:

s = ±

∑

_   f  x − x   n −1

2

;

unde:

n = nu m ăr u l d e s u b i e cţ i s u p u ş i e x p e r i m e n t u l u i ;

66

_

x = medi a arit meti că a r e z u l t a t e l o r ;

∑

2

_   f  x − x =  

su ma

difer e n ţ elor

păt r a t e l o r

dintre

fiecare

rezult at ş i m e d i a a r i t m e t i c ă.

• S e m n i f i c aţ i a s t a t i s t i c ă a d i f e r e n ţ e i di nt re m e di i

s -a c a l c u l a t

c u a j u t o r u l t e s t u l u i t ( S t u d e n t ) , î n u r m ă to ar el e var iant e: a.

Calculul

semnificaţiei

statistice

p en t r u

eşa n t i o a n e l e

necorela te : _

_

x− y t= S_ _

;

t v er i f i c ab i l î n t ab l a l u i F i s h er

x− y

Und e : S S_

_

x− y

_

est e ab at er ea s t andard a difer en ţ e i d i n t r e m e d i i :

_

x− y

= S _2 + S _2 x

y

S_ = x

Sx nx

S_ = y

Sy ny

Und e: S _ est e ab at er ea st and ar d a medi ei x, x

S x est e a ba t e re a s t a nd a rd a ş i r u l u i d e d a t e x , S _ est e ab at er ea st and ard a me diei y , y

S y est e ab ar er ea st and ard a ş i r u l u i d e d a t e y .

b.

Calculul

s e m n i f i c a ţ iei

sta tistice

pentru

eşa n t i o a n e l e

cor elat e : _

D t= S_

;

t verificabil în tabla lui Fisher

D

_

unde D

este media diferenţelor dintre valorile pereche;

67

S _ est e ab at er ea s t andard a medi ei d ifer en ţ e l o r D

_

D=

∑D

S_ = D

n SD

;

n

u n d e S est e ab at er ea st and ard a me diei dif e ren ţ e l o r _

D

SD =

∑D

(∑ D ) −

2

2

n −1

n

;

u n d e S D e s t e a b a t e r e a s ta n d a r d a d i f i r e n ţ e l o r d i n t r e m e d i i 2 . 2 . O r g a n i za r e a c e r c e t ă rii Cer c et ar ea d e f aţ ă s- a ef ectu at în trei et ap e, dup ă c u m u r m e a z ă:

Etapa I-a (1999-2000) a cuprins studier e a i z v o a r e l o r l i t e r a t u r i i d e s p e c i a l i t a t e , î n n u mă r de cca. 200 de lucr ă r i leg at e d e t e ma cer c et at ă ( a s e v e d e a b i b l i o g r a f i a ) . A c e a s tă a c t i v i t a t e a c o n d u s l a f o r m a r e a u n e i i m p r e s i i c l a r e , î n c e e a c e p r i v eş te stad iu l actu al al cercet ăr i l o r ş i cunoş tin ţ e l o r d i n d o m e n i u ş i a permis deschiderea u n o r s t r a t e g i i n o i d e cerc e t a re e vi de n ţ i at e în et ap el e ul terio ar e al e p r e z e n t e i c e r c e tă r i .

E t a p a a I I - a ( 2 0 0 0 - 2 0 0 1 ) a c o n s t a t î n o r g a n i z a r e a c er cet ăr i l o r p r e a l a b i l e , e f e c t u a t e p e u r măt o a r e l e d i r e cţ i i : a . Ch estion ar e a

speci ali ş t i l o r -

completarea

c u n o ş tin ţ e l o r

p r i v i t o a r e l a p r o b l e m a c e r c e t a t ă prin fructifi c ar ea exp eri en ţ ei practice a 53 de antrenori; b. Intervievarea sportivilor- abordarea problemei din unghiul s u b i e cţ i l o r

a c ci d en t aţ i ,

u r măr i n d

descoperirea

l e g i t ăţ i l o r

inti me al e aces tor ev eni ment e . Au fo st inter v iev aţ i 3 4 d e

68

sportivi de p erfo rman ţ ă cu privi r e l a 77 de acci d ent e gr av e s u p o r t a t e d e a c e ş tia; c . S t u d i i d e c a z r e f e r i t o a r e l a a so c i e r e a c a u z e l o r î n p r o d u c e r e a de accidente; d . Obs erv a ţ i i p e d a g o g i c e e f e c t u a t e l a 1 2 2 d e a n t r e n a m e n t e d e j u d o d e l a d i f e r i t e eş aloane de vârst ă , î n s c o p u l d e t e r mi năr i i m o d u l u i î n c a r e s e a p l i că d i f er i t el e t i p u r i d e căd er e p e p a r c u r s u l p r e g ăt i r i i s p o r t i v e ; e . I n t e r v i u a d r e s a t u n u i l o t d e 2 2 d e j u d o k a s e n i o r i c u p r e z e nţ e remar cabile p e scen a in tern aţ io nal ă , r e f e r i t o r l a m o d a l i t ăţ i l e optime

de

efectuare

a

unor

c ăd e r i

eficiente

în

cadrul

c o n cu r s u r i l o r ; f . S t u d i i b i o m e c a n i c e p e n t r u căd e r i l e d e f e c t u o a s e d i n j u d o ; g . O b s e r v a r e a ş i cl asifi c ar ea mod a li tăţ i lor opti me d e ex ecu tare a c ăd e r i l o r e f i c i e n t e î n c o n c u r s . S - a u o b s e r v a t ş i an al izat p e m a t e r i a l v i d e o , 2 4 5 d e căd e r i e f e c t u a t e c u p r i l e j u l J o c u r i l o r O l i m p i c e , C a m p i o n a t el o r M o n d i a l e , C a m p io n a t e E u r o p e n e ş i C a m p i o n a t e N aţ i o n a l e a l e R o m â n i e i .

Etapa a III-a (2001-2002) a constat în efectuarea experimentului p e d a g o g i c ş i t o t o d a t ă v e r i f i c a r e a e f i c i e nţ ei mod elului experime ntal propus

de

noi

prin

compararea

rezultatelor

t e s t ăr i l o r

i n iţ i a l e ,

i n t e r m e d i a r e ş i f i n a l e a l e g r u p e l o r d e c e r c e t a r e p r e c u m ş i an al iza rezult at elor co mp eti ţ i o n a l e î n r e g i s t r a t e d e s p o r t i v i i c e r c e t aţ i 2 . 3 . A p r o b a r e a ş i a p l i c a r e a d a t e l o r c e r c e tă rii R e zu l t at el e c er c etării no astr e au fost pr ezent at e ş i p u b l i c a t e l a P i t eş ti ş i Ch iş in ău î n u r mă to ar el e s esiun ile d e co muni că r i ş tiin ţ i f i c e n aţ i o n al e ş i i n t e r n aţ ion a le:

69

• ,,Condi ţ ionarea me di c a l ă ş i p s ih o-social ă a p erf or manţ ei ş i a s tăr i i d e s ăn ăt at e ” , P i t eş t i , 1 9 9 9 , • ,,Cul tur a

fi zi c ă:

Problemele

ş tiin ţ i f i c e

în

domeniul

î n v ăţ ă m â n t u l u i ş i s p o r t u l u i ” , I . N . E . F . S . C h i ş in ău , 2 0 0 0 , • ,,S tudii ş i cercet ăr i î n e d u c aţ i e f i zi că , a nt re n a m e nt s p o r t i v ş i a c t i v i t a t e p s i h o - m e d i că, P i t eş t i , 2 0 0 0 , • ,,3 0 d e an i d e î n văţ ă m â n t s u p e r i o r ş i cer c et ar e ş tiin ţ i f i că în edu c aţ i e f i zi c ă ş i s p o r t ’ ’ , P i t eş t i , 2 0 0 1 , • ,,Cul tur a

fi zi c ă:

Problemele

ş tiin ţ i f i c e

în

domeniul

î n v ăţ ă m â n t u l u i ş i s p o r t u l u i ” , I . N . E . F . S . C h i ş in ău , 2 0 0 2 , • ,,Edu c aţ i e f i z i c ă , ma n ag e me n t ş i k i n et o t e r a p i e ” , P i t eş t i , 2 0 0 2 , • ,,Cul tur a

fi zi c ă:

Problemele

ş tiin ţ i f i c e

în

domeniul

î n v ăţ ă m â n t u l u i ş i s p o r t u l u i ” , I . N . E . F . S . C h i ş in ău , 2 0 0 3 .

• ,,Curricula

S p e c i f i că

Î n v ăţ ă m â n t u l u i

Superior”,

Partea

I,

Piteş t i , 2 0 0 3 , De asemenea s-au pu bl i c a t a r t i c o l e r e f e r i t oare la cercet ă rile de f aţ ă î n r e v i s t e d e s p e c i a l i ta t e : R e v i s t a C i t i u s A l t i u s F o r t i u s , n r 1 / 2 0 0 3 ş i n r 1 / 2 0 0 4 , U n i v e r s i t a t e a d i n P i t e ş ti. Dat e exp eri ment al e au fost

publicate

în

cartea

,,Analiza

b i o m e c a n i că

a

c ăd e r i l o r

d e f e c t u o a s e d i n j u d o ”, E d i t u r a U n i v e r s i tă ţ i i d i n P i t eş t i , 2 0 0 3 .

To at e acest e pu blicaţ i i serv es c ca mat e rial met odico- ş t i i n ţ i f i c atât pentru antrenorii cluburilor sportive şi sportivilor cât şi pentru p r o f e s o r i i ş i s t u d enţ i i f a c u l t ăţ i lo r d e p r o f il.

Program a exp er i ment al ă p r o p u s ă de noi, a fost aplicat ă î n a n u l ş c o l a r 2 0 0 1 - 2 0 0 2 l a s e cţ i i l e d e j u d o a l e L . P . S . P i t eş ti, C.S.M. P i t eş t i , C . S U . P i t eş t i, (v ezi ad ev erinţ el e an ex at e) .

70

CAPITOLUL 3 LEGĂTURA

C Ă DERI LOR

COM P ETI ŢI O N A L E

CU

PRODUCEREA ACCIDENTELOR DIN JUDO, LA NIVELUL MEMBRELOR SUPERIOARE 3 . 1 . C h e s t i o n a r e a a n t r e n o r i l o r p e p r o b l e ma t i ca p r e v en i ri i accid ent elo r în preg ă t i r e a s p o r t i vă a j u d o ka p u b e r t a r i La

a p a r iţ i a

accidentelor

sportive,

antrenorii

sportivilor

a c c i d e n t aţ i n u s u n t d o a r s p e c t a t o r i c i s u n t i m p l i c aţ i d i r e c t , u n e o r i f i i n d n u m iţ i chiar r ăs p u n z ăt o r i d e p r o d u c e r e a a c e s t o r e v e n i m e n t e .

E x p l i c aţ i a a c e s t e i r e s p o n s a b i l i t ă ţ i f a c e t r i mi t e r e l a s e m n a l a r e a d i n t i mp d e c ătr e ant r enori , a factoril or car e p r e d i s p u n l a ac c i d e n t a r e , c u privire l a st ar ea de s ăn ăt a t e a s p o r t i v u l u i ş i c a l i t a t e a e c h i p a m e n t u l u i s a u s u p r a f eţ ei de lupt ă , iar în privin ţ a f a ctor ilor declan ş a t o r i c u tri mit er e dir e ct ă l a m e t o d ic a p r e g ăt i r i i s p o r t i v e . În aces t sens am ef ect u at, la nivelul speciali ş t i l o r r o m â n i d i n judo, o anchetă referitoare la prevenirea accidentelor la nivelul j u d o k a m a i m i c i d e 1 3 ani. Aceasta anchet ă a sur p rins r ăs p u n s u r i l e a 5 3 d e p r o f e s o r i ş i a n t r e n o r i d e j u d o d e v â r s t e ş i c a l i f i c ăr i d i f e r i t e ş i s-a ef ect u at prin ch estion ar de tip în chis .

Ch estion arul a con ţ i n u t 1 2 î n t r e băr i , i a r r ăs p u n s u r i l e s i n t e t i z a t e sunt prezentate în anexa 1.

I n t e r p r e t a r e a r e zul t a t e l o r c h e s t i o nă rii antreno rilo r.

1. 98,11%dintre an trenori co nsider ă c ă p r o b l e m a prev enir ii a c c i d e n t e l o r d i n j u d o este imp o rtantă c o n s i d e r â n d c ă p r e a p uţ i n e studii au fost îndreptate spre dezbaterea acestor probleme, iar c o n s e c i n ţ el e af ect eaz ă î n t r - o m a r e mă s u r ă p r o c e s u l d e i n s t r u i r e , p r o g n o z ă sportiv ă ş i ch i a r r ăs p u n d er e d in p ar t ea t ehni ci en ilor.

71

2.

Privind

ca uzel e

sp eci a liş tii au opinat:

care

provoacă

accidentele

în

judo,

preg ă t i r e t e h n i c ă insu fici ent ă- 3 0 . 1 9 % ;

î n c ăl z i r e a i n s u f i c i e n t ă- 1 8 . 8 6 % ; i n d i s c i p l in a - 1 5 . 0 9 % ; p r e gă t i r e a f i z i c ă in sufici ent ă- 9 . 4 3 % ; c o n d iţ iilor mat eri al e necor esp unzăto ar e 7.54%; preg ătiri i teor eti c e pr ecare -1.88 %; r ăs p u n s u r i n e v a l i d a t e 18.89% 35 30 25 20 15 10 5 0

Indisciplina

Tehnica

Teoretica

Materiale

Fizic

Incalzire

Nevalidat

Graficul 1. Cauzele accidentelor Antr eno r ii

ch estionaţ i

au

fost

r u g aţ i

să

indice

cea

mai

i mp o r t a n tă c a u ză c ar e d et er mi n ă ap ari ţ i a a c c i d e n t e l or. Dup ă cu m se v e d e , p ă r e r e a l o r r e f l e c t ă p u n c t e d e v ed e r e f o a r t e d i f er i t e . Î n p r i m u l r â n d s u r p r i n d e n u măr u l mar e d e r ăs p u n s u r i n e v a l i d a t e ( 1 6 , 9 8 % ) .

Ch es tio n ar el e în c au ză au prezent at mai mult e ră s p u n s u r i l a a c e a s tă întreb ar e, tehni ci enii men ţ i o n â n d u -ş i ne hot ăr â rea pent ru aleg erea unei singure variante.

Pr eg ă tirea tehn ică insu ficientă î n r e g i s t r e a ză c el e ma i mu l t e voturi (30,19%). Având în vedere raportul dintre tehnica deosebit de co mpl ex ă s p e c i f i că j u d o u l u i ş i t i m p u l s c u r t d e i n s t r u i r e p e c a r e î l a u l a d i s p o ziţ i e t i n e r i i j u d o k a , n u p u t e m d e d u c e d e c â t c ă i n t r o d u c e r e a 72

a c e s t o r a s u b c e r i n ţ el e perfor m an ţ e i s p o r t i v e s e f a c e u n e o r i c a m r ep ed e,

cu

un

b ag aj

teh n i c

n es ati s fă c ăt o r .

Acest

lucru

este

d e t e r m i n a t d e g o a n a d u p ă r e zult at e a t e hnici eni lor, cu sper an ţ a c ă s p o r t i v i i v o r î n văţ a j u d o u l î n l u p t a p r o p r i u - z i s ă ş i n u î n s al a d e antr en ament . Din p ă c a t e u n i i s p o r t i v i p lăt e s c a c e a s t ă exp eri en ţă cu a c c i d e n t ăr i , s u f e r i n ţ ă ş i chiar trau me psihic e , d e t e r m i n â n d c h i a r a b a n d o n a r e a p r a c t i c ăr i i j u d o u l u i .

Î n că l z i r e a i n s u f i c i e n tă es t e r e m ar c at ă c a f i i n d a l d o i l e a f a c t o r g e n e r a t o r d e a cc i d e n t e ( 1 8 , 8 6 % ) . D i n d i s c u ţ i i l e p u r t at e p e ma r g i n e a r ăs p u n s u r i l o r , a r e i eş i t c ă î n c ăl z i r e a p r i n

r e p et a b i l i t a t e d ev in e

p e n t r u t i n e r i i j u d o c a n i d e o s e b i t d e p li c t i s i t o a r e , i a r s p o r t i v i i f i e c ă transf er ă a c e a s t ă st ar e întregul ui antr enament, fie c ă , n e răb d ăt o r i , sar p est e et ap e al e în căl z i r i i . S e r e c o m a n d ă astf el folosirea, în c a d r u l î n căl z i r i i , a u n o r mij l o a c e c â t mai at ractiv e la niv el u l c o p i i l o r , i a r j u d o u l , p r i n s p e c i f i c u l s ă u, est e foart e gen ero s în privinţa mijloacelor accesibile.

Indiscip lina p o a t e g e n e r a a c ci d e n t e ( 1 5 , 0 9 % ) ş i est e regret abil c ă t o c m a i j u d o u l, c a r e b e n e f i c i a z ă d e u n cad r u s p e ci f i c ar t el o r mar ţ i al e , i ar d i s ci p l i n a e s t e r e cu n o s cu tă c a o v i r t u t e , î n r e g i s t r e a ză l i p su r i

la

acest

c ap i t o l .

D ep ăr t a r e a

de

ritualurile

t r a d iţ i o n a l e

orient al e est e expli c at ă p r i n u n i v e r s a l i t a t e a p e c a r e a c ăp ă tat-o judoul prin acceptarea lui ca sport olimpic.

P u ţ i n i a n t r e n o r i s u n t d e păr er e că preg ă tirea fizică insu ficientă ar fi cau z a princip al ă î n p r o d u c e r e a a c c i d e n t e l o r ( 9 , 4 3 % ) , i a r p ăr er e a g en er al ă ar fi c ă l a n i v e l u l c o p i i l o r d i n R o m â n i a , a c e a s t a este destul de bine dezvoltată, uneori chiar suplinind lipsurile preg ăt i r i i t eh n i c e .

Mat erial el e

n e cor espu n z ă t o a r e

ce

pot

influenţ a

ap ari ţ i a

a c c i d e n t e l o r , f a c t r i mi t e r e l a c h i m o n o u r i d e g r a d a t e , s a l t e l e ş i pr el at e 73

n e c o r e s p u n z ăt o r f i x a t e , s p aţ i i d e l u p tă n e s i g u r e î n r a p o r t c u p e r eţ i i a p r o p i aţ i. F aptu l c ă 7 , 5 4 % d i n t e h n i c i e n i i a u î n c o n s i d e r aţ i e a c e s t factor cau z ator de acci d ent e , atrag e at en ţ i a c ă baza material ă a judoului românesc este deficitară.

3. Cei mai mul ţ i a n t r e n o r i ( 5 4 , 7 1 % ) s u n t d e p ăr er e c ă j u d o k a s u b 13

ani

se

a c c i d e n t e a ză

într-o

măs u r ă

eg al ă ,

atât

în

timpul

antr en ament elor cât ş i a l c o n c u r s u r i l o r ; 2 2 , 6 4 % d i n t r e e i c r e d că accid ent ar e a

su rvine

m ai

mult

în

timpul

antrenamentelor,

iar

2 0 , 7 5 % s u n t d e p ăr er e c ă a c c i d e n t a r e a s u r v i n e m a i m u l t î n t i m p u l concursurilor.

O at en tă anali ză a r ă s p u n s u r i l o r l a a c e a s t ă î n t r e b a r e ne conduce la

con clu zii

antr en ament elor ,

interesante. est e

net

Întru-cât super i o r

timpul

fizic

necesar

timpului

fizic

afectat

c o n c u r s u r i l o r , s e p o a t e p u n e î n t re b a r e a , , d e c e s e p r o d u c a t â t e a a c c i d e n t e î n t i m p u l c o n c u r s u r i l o r ? ” . D e b u nă s e a mă c ă evolu ţ i a s p o r t i v i l o r î n c a d r u l co n cu r s u r i l o r s e f a c e l a l i mit el e ma x i me al e p o s i b i l i t ăţ i l o r i n d i v i d u a l e , c e e a c e i m pl i c a ş i u n n u măr m a i m a r e d e accidente.

4. Majo ritatea antrenor i l o r ( 6 2 , 2 6 % ) c o n s i d e r ă c ă preg ăt i r e a t e h n i c ă est e fact orul ant r en a m e n t u l u i c a r e n e c e s i tă aten ţ i a c e a m ai mare la nivelul judoka sub 13 ani, 13,20 % dintre ei consideră că preg ăt i r e a p s i h o l o g i că es t e c e a ma i i mp o r t an tă , 5 . 6 6 % i n d i c ă preg ăt i r e a f i z i c ă , i a r 1 . 8 8 % p r e g ăt i r e a t a c t i că . Au fost nev alid at e 1 6 , 9 6 % răs p u n s u r i c a r e i n d i c au s i mu l t a n m a i mu lţ i f a c t o r i .

Antr eno r ii con ş t i e n t i z e a ză i mp o r t anţ a prioritar ă a preg ăt i r i i t e h n i c e , d e t e r m i n a t ă î n p r i mu l r â n d d e n u mă rul m a re a l proc e d e e l o r t e h n i c e c e c a r a c t e r i z e a ză j u d o u l ş i care ar fi firesc să fie pr edat e pân ă l a v â r s t a j u n i o r a t u lu i , c â n d î n c e p e s p e c i al i z ar e a p e t eh n i c i l e pref er at e (grafi cul 2).

74

70 60 50 40 30 20 10 0

Tehnica

Fizica

Teoretica

Tactica

Psihologica

Nevalidat

G r a f i c u l 2 . I m p o r t a n ţ a f a c t o r i l o r d e a n t r e n a m e n t î n p r e g ă tirea tinerilor judoka 5 . 8 3 . 0 1 % d i n a n t r e n o r i a p r e c i a z ă c ă apariţ i a a c ci d en t e l o r es t e influen ţ at ă de nivelul pre g ăt i r i i t e h n i c e , c o n s i d e r â n d că execu ţ i i l e cor e ct e protej eaz ă a t â t a t a c a n t u l c â t ş i ap ăr ăt o r u l .

6.

Dup ă

p ăr e r e a

a

77.35%

din

antr enor ii

ch es tionaţ i

c a l i t a t e a m o t r i că c a r e i n f l u e nţ e a z ă în cea mai mar e mă s u r ă ap ari ţ i a accid ent elor est e îndemâ nar e a, 1 3 . 2 0 % d i n t r e e i c o n s i d e ră c ă f o r ţ a est e r ăs p u n z ăt o a r e d e p r o d u c e r e a a c e s t o r e v e n i m e n t e , i a r 3 . 7 7 % d i n t r e e i n u m e s c v i t e z a d r ept cau z ato ar e de accid ent e .

Votul majoritar a fost m o t i v a t p r i n f a p t u l c ă , î n d e m â n a r e a est e v a l o r i f i c a t ă î n s tăp â n i r e a u n o r s i t u aţ i i c a r e c e r a cţ iun e rapid ă ş i r aţ i o n al ă , as em en ea sit u aţ i i l o r c r i t i c e s p e c i f i c e a c c i d e n t ăr i i . P e d e alt ă

parte,

superioritate

manifestarea a

ju d o u l u i ,

î n d e m â n ăr i i

în

se

raport

caracterizează cu

forţa,

raport

printr-o ce

se

evid en ţ i a z ă ş i în cadru l prev enir ii accid entelor .(g rafi cul 3 ) .

75

80.00% 70.00% 60.00% 50.00% 40.00% 30.00% 20.00% 10.00% 0.00%

viteza

forta

rezist.

indem.

G r a f i c u l 3 . I n f l u e n ţ a ca l ită ţ i l o r m o t r i c e a s u p r a a c c i d e n t e l o r 7 . P r i v i n d a c c i d e n t e l e p r o d u s e î n mo m e n t u l i mp a c t u l u i c u s o l u l , 6 0 . 3 7 % d i n antr en ori cons i d er ă c ă a c e s t e a s - a u p r o d u s d a t o r i tă tehni cii def e ctuo as e a c ă d e r i l o r , 1 8 . 8 6 % a c u ză l i p s a d e a s i g u r a r e d i n p a r t e a a d v e r s a r u l u i, 7 . 54%, in cri min eaz ă car a ct erist icile mor f of u n cţ ion al e al e s tructuri l o r an ato mi c e ş i 1 . 8 8 % c o n s i d e r ă c ă g r a d u l p r e a m a r e d e p e r i c u l o z it at e a t eh n i cil o r d et er mi n ă ev eni ment u l (graficul 4) 70.00% 60.00% 50.00% 40.00% 30.00% 20.00% 10.00% 0.00%

caderi

str. anat. periculoz. asigurare

G r a f i c u l 4 C a u z e l e a c c i d e n t e l o r l a i mp a ct u l cu s o l u l 76

8 . 9 2 . 4 5 % d i n a n t r e n o r i c o n s i d e r ă c ă p r o c e d e e l e d e c ăd er e trebui e rep et at e la fiecar e an tr en amen t . Din d iscuţ i i l e p u r t at e p e seama

răs p u n s u r i l o r ,

antrenorii

recunosc

însă

forma

rigidă

a

p r o g r a m e l o r r e f e r i t o a r e l a căd e r i . E i r e c u n o s c c ă s e i m p u n m ăs u r i p e n t r u o bţ iner ea un ei auto mati zări v ar iabil e, ad apt at ă s i t u aţ i i l o r complexe din judo.

9 . D o a r 2 0 . 7 5 % d i n a n t r e n o ri c o n d u c t i n e r i j u d o k a c e a c u z ă d u r e r i c r o n i c e d e s p a t e , u măr , c o t … e t c . V o t u l m a j o r i t a r ( 7 9 , 2 4 % ) d e m o n s t r e a z ă că a n t r e n a m e n t u l l a a c es t n i v e l d e v â r s t ă , n u c r e e a z ă de

r e g u lă

s o l i c i tăr i

unilaterale

asupra

o rg a n i s mu l u i ,

abordarea

variat ă a t eh n i cil o r î n i n s t r u i r e , f i in d ex tr e m d e b en ef i că.

1 0 . 8 3 . 0 1 % d i n a n t r e n o r i s u n t d e p ăr er e că t i n e r i i j u d o k a n u s e î n c ăl z es c în co mpeti ţ i i l a f el d e b i n e c a î n a n t r e n a m e n t . D e d u c e m c ă î n c a d r u l a n t r e n a m e n t e l o r î n că l z i r e a s e e f e c t u e a ză s u b î n d r u m a r e a antrenorului, pe când în concursuri se conduce în general individual.

S e s o l i c i tă astf el d e zv oltar e a cap a cit ă ţ i l o r d e a u t o - c o n d u c e r e ş i auto-org ani z ar e. O l ips a major ă a co mp etiţ i i l o r r o m â n eş t i , e s t e r e p r e z e n t a t ă d e lip s a s p aţ i i l o r s p e c i a l i z a t e p en t r u î n căl z i r e , c e e a c e i mp u n e î n s u ş irea d e c ă t r e s p o r t i v i , a u n o r p r o g r a m e d e î n căl zi r e p e n t r u s p aţ i i i m p r o v i z a t e .

1 1 . 6 7 . 9 2 % d i n a n t r e n o r i s u n t d e păr er e că evolu ţ ia în co ncurs a judoka

sub

13

ani

trebuie

să

r ep r e zi n t e

t eh n i c a

de

b a ză

a

p r o c e d e e l o r , i ar 3 0 . 8 % c o n s i d e r ă c ă a r f i m a i p o t r i v i t e v a r i a n t e l e co mp etiţ i o n al e d e ma r e ef i ci enţ ă . Dis cu ţ i a pe a c e a s t ă t e mă est e în g e n e r a l c o n t r o v e r s a t ă , dar cele mai multe studii conduc (ca ş i r ăs p u n s u l d e m a i s u s ) s p r e p r o m o v a r e a t e h n i c i l o r d e b a z ă . P e d e o p a r t e t i n e r i i j u d o k a c e s tăp â n e s c , , s e c r e t e ”

n u m a i p r o g r e s e a ză

î n v ăţ ând al te t e hnici , d in mo m ent ce au succes . P e d e al t ă p a r te ,

77

p a r t e n e r i i l o r s u n t p uş i î n s i t u a ţ i i s p e ci al e , p en t r u c ar e n u au f o s t î n c ă i n s t r u i ţ i cu m s ă l e r e zolv e ş i r i s că astfel , accid ent ăr i .

1 2 . J u d o k a s u b 1 3 a n i n u s tăp â n e s c b i n e t e h n i c a p r o c e d e e l o r d e b a z ă, s u n t d e p ă r e r e 7 7 . 3 5 % d i n a n t r e n o ri . A c e s t a s p e c t d e t e r m i nă consecinţe evidente şi în planul traumatologic.

Con clu zii • P r e v e n i r e a a c c i d e n t e l o r d i n ju d o e s t e f o a r t e i m p o r t a n t ă .

• C e l e m a i mu l t e a c c i d e n t e l a j u d o k a s u b 1 3 a n i s e p r o d u c datorit ă slab ei pr eg ăt i r i t e h n i c e ş i în c ăl zi r i i i n s u f i ci en t e .

• C e a m a i u t i l ă c a l i t a t e m o t r i că in prev eni r ea acci d ent elor est e îndemânarea.

• În cadrul luptei, c e l e m a i m u l t e a c c i d e n t e s e p r o d u c d a t o r i tă c ăd erilo r d efect uos ef ectuat e.

• În cadru l co mp et i ţ i i l o r , t i n e r i i j u d o k a n u s e î n căl z es c cor e ct ş i sufici ent . De as emenea, aceş t i a n u

s t ăp â n e s c c o r e s p u n zăt o r

tehnicile de bază.

3.2. Int e rviu p e p robl e mel e prev eni ri i accid e ntelo r s p ortiv e adresat

judoka

de

diferite

vârste,

ce

au

suportat

con c ret e

de

prod ucer e

ma crot r aumatis m e.

Pentru

stabilirea

c o n d iţ iilo r

a

t r au matismelor grav e d i n j u d o , a m a p e l a t l a i n f o r m aţ iil e p e c ar e n i l e - a u î m p ăr t ăş i t î n m o d d i r e c t c e i c a r e a u s u p o r t a t a s t f e l d e ev eni me n te.

A u f o s t i n t e r v i e v aţ i 3 4 d e s p o r t i v i d e p e r f o r m a nţ ă j u n i o r i ş i s e n i o r i d i n P i t eş ti, care, de -a l ungul pra c t i c ăr i i j u d o u l u i , a u s u f e r i t cel

puţ in

un

trau m atis m

grav

( macrotr a u matis m ) .

Al eg er ea

eş an t i onului a fost f ă cu tă p e c r i t e r i u l v â r s t ei , s p o r t i v i i j u n i o r i ş i s e n i o r i p u t â n d e x p r i m a î n t r - u n mo d s u p e r i o r f a p t e l e o b i e c t i v e , 78

tr ăi r i l e s u b i e c t i v e ş i c o n d u i t e l e d e s f ă ş urat e cu acel e prileju r i.

I n t e r v i u l s p o r t i v i l o r a f o s t d e t i p nefor ma l, ghid at . Au fos t an ali zate 77 de eveni men te tr au m ati ce gr av e, car e au d et er min at întrerup er ea t e m p o r a ră a antr en amen t elor p en tru mini mu m 2-3 s ăp t ă mâ ni. Dup ă o su cci nt ă an amn e z ă p r i v i n d d a t e l e p e r s o n a l e, v e c h i m e a î n s p o r t , locali zar e a an ato mi c ă a t r a u m a t i s m u l u i p r e c u m ş i d a t e l e s u p o r t ă rii l u i , i n t e r v i u l a f o s t c o n d u s s p re amin tirea în detaliu a fiecăr u i ev eni me n t în p ar te, dup ă u n ş abl on cu 7 î n treb ăr i .

Rezultatele

c o n cr e t e a l e a c e s t o r i n t e r v i u r i s u n t p r e z e n t a t e î n

cadrul anexei 2.

I n t e r p r e t a r e a r e zu l t a t e l o r C e l e 7 7 d e m a c ro t r a u m a t i s m e î n r e g i s t r a t e d e c e i 3 4 d e j u d o k a , a u f o s t s u p o r t a t e î n t r - o p e r i o a d ă în su mat ă d e 3 1 4 a n i d e p r a c t i că .

Din

o b s e r v aţ i i l e

î n t r ep r i n s e

şi

d i s cuţ i i l e

p u r t at e

cu

an t r en o r i i

s p o r t i v i l o r c e r c e t aţ i , s - a s t a b i l i t c ă a c eş tia se antren eaz ă î n j u r d e 400

ore

anual,

ceea

ce

înseamnă

că

s u b i e cţ ii

au

înregistrat

a p r o x i m a t i v 1 2 5 0 0 0 d e o r e d e a c t i v i t a t e s p o r t i v ă . Din accid en tele cercetate cele mai multe s-au produs la 13-14 ani (Tabelul 1).

T a b el u l 1 P r o d u c e r e a a c c i d e n t e l o r d u p ă vâ rstă ( % ) VÂRSTE

Accidente grave (n=77) Plecând

de

COPII JUN JUN 10-12 III 13- II 15ani 14 ani 16 ani

JUN I 17-19 ani

SENIORI peste 20 ani

Total

19,50

19,48

7,79

100

la

28,57

d at el e

de

24,67 mai

sus

şi

raportând

n u măr u l

a c c i d e n t e l o r l a a n i i d e p r a c t i că a r ei eş it c ă p r o b a b i l i t a t e a u n u i judoka de a suporta un accident grav (cu întrerupere temporală a

79

activit ăţ i i d e m i n i m 2 - 3 săp t ă m â n i ) e s t e d e 1 /3 , 9 2 a n i , c e e a c e determină raportul de 1 accident/1568 ore de activitate sportivă. Ţi n â n d c o n t d e n u măr u l a c c i d e n t e l o r g r a v e , c r i t e r i u l d e v âr s tă c â n d a c e s t e a s - a u p r o d u s ş i tr au matis mu l car e a fost sup o rtat se pot d e t e r m i n a p r o c e n t u a l p ă r ţ i l e c orpora l e e xpus e a c e s t o r e v e n i m e n t e (Tab elul 2) Tab elul 2 R a p o r t u l v â r s tă - p a r t e c o r p o r a lă î n a c c i d e n t e l e c e r c e t a t e ( % ) VÂRSTE ŞI PĂRŢI CORPORALE Membru superior Ax corporal Membru inferior Total

COPII JUN III JUN II 10-12 13-14 15-16

JUN I 17-19

66,6 13,3 20 100

40 26,6 30 100

54,5 18,9 27,7 100

63,1 15,7 21,1 100

SENIOR I peste 20 66,6 0 33,3 100

S e r e m a r c ă l a t o at e v âr s t el e că c el e m ai mu l t e a c ci d en t e s - au produs la nivelul membrului superior. Ţi n â n d c o n t d e n u măr u l d e a c c i d e n t e g r a v e s u p o r t a t e d e j u d o k a c e r c e t aţ i p e v âr s t e , r ap o r t at l a u n i t at e a d e t i mp c ât a ceş ti a au activ at l a f i e c ar e v âr s t ă î n p ar t e , s - a p u t u t c a l c u l a r i s c u l t r a u m a t o l o g i c d e practicare pe vârste (Tabelul 3): T a b el u l 3 Riscul traumatologic pe vârste VÂRSTE

Copii

Traumatisme Ani practică Risc %

15 98 15

Jun. III 22 88 25

Juniori II 19 62 30

Juniori I 15 49 31

Seniori 6 17 35

D e r e m ar c at c ă rezult atel e car e indi c ă cr eş t e r e a r i s c u l u i d e a c c i d e n t a r e d i r e c t p r o p o rţ i o n a l c u v â r s t a , a u f o s t r e c o l t a t e ş i de al ţ i 80

sp eci aliş ti,

îns ă

dinamica

de

c r eş t e r e

a

fost

diferită.

Dup ă

S t e r k o w i c z S . ( 1 9 8 7 ) , r i s c u l p r a c t i c ăr i i j u d o u l u i î n P o l o n i a a r e i eş i t a f i d e 4 o r i m a i m a r e la senio r i decât la cop ii . Es t e pos i b i l c a d i f er en ţ el e

să

fie

det er min at e

de

car acterul

i n tensiv

al

antr en ament elor la s p o r t i v i i d e v â r s t ă mi c ă d i n R o m â n i a , î n d a u n a a p r o f u n dăr i i t e h n i c e i m p l i c â n d t o t o d a tă r i s c d e a c c i d e n t a r e s p o r i t (tab elul 4 ş i g r a f i c u l 5 ) .

Tab elul 4 L o caliza rea traum at i s m e l or p e s e g m e n t e c o r p o r a l e ( % ) Membre superioare 58.3 Ax corporal 15.7 Membre inferioare 26

degete

pumn

2.5 cap 4

2.5 coaste

antebraţ 9.1 6.5

gleznă

cot

umăr

20.8 23.4 testicule lombar 1.3 3.9 genunchi

7.8

18.2

16%

26%

membre superioare

58%

membre inferioare

ax corporal

Graficul 5. Localizarea traumatismelor pe segmente corporale (%)

81

S p o r t i v i i c e r c e t aţ i a u d e s e m n a t 1 0 c a u z e p r o d u c ăto ar e de accid ent e gr av e. Cauz el e s u n t d e s c r i s e î n o r d i n e a r a n g u r i l o r d u p ă c u m u r m e a z ă: 1.

2 8 , 6 % - evitarea că d e r i i p e s p a t e când er au aruncaţ i , c e e a c e

p r o d u c e d e r e g u lă tr au matis mu l memb rului superior . C ăd er il e p e s p a t e d i n t i mp u l î n t â l n i r i l o r s e e v i tă d ato r ită f a p t u l u i c ă a c e s t e a s u n t san cţ i o n a b i l e p e t a b e l a d e p u n c t a j . D e a c e ea , s p o r t i v i i p r o i e c t aţ i î n c e a r că , p e c â t p o s i b i l , să ev it e o as tf el d e că d e r e , î n o p o z iţ i e cu adv ers ar ul. Încer c ăr i l e a c e s t o r s p o r t i v i t i n d să r e a l i z e z e o î n t o a r c e r e v e n t r a l ă c ar e es te n es an cţ i o n ab i lă , d ar ner eu ş i t e l e a c e s t o r a cţ i u n i p u n s p o r t i v i i î n s i t u aţ i i c r i t i c e .

2.

2 8 , 6 % - contacte dure specifice judoului (de tip ul c ăd er e a

adv ers ar ului p est e sub iect, cio cni re p e a t a c ) , c e s e p o t t r a d u c e ş i c a o l i p s ă d e r o b u s t e ţ e.

Sportivii care au suferit astfel de traumatisme acceptă faptul că j u d o e s t e u n s p o r t d e l u p tă c u d e s e c o n t a ct e i a r o p a r t e d i n t r e e i a u consid er at

c ă acest e ev eni ment e nu s - a r f i p r o d u s d a c ă er au mai

r o b u ş t i f i z i c . C e i l a lţ i au consid er at c ă, d i n mo m e n t c e n u a u î n c ăl c at r e g u l a m e n t u l , v i n a t r au matismulu i îl po artă ad v er s ar i i l o r c ar e n u au dat dovad ă d e f a i r - p l a y , m a i a l e s î n s i t u aţ i i l e d e ,, c ăd e r e d u r ă ’ ’ peste subiect.

3.

1 4 , 3 % - neaten ţ i e . T r a u m a t i s m e l e p r o d u s e d i n a c e s t e c a u z e

c a r a c t e r i z e a ză s i t u aţ i i d i f e r i t e d e l a g r eş eli tehn i c e p ân ă l a s i t u aţ ii b i z a r e ( c ăl c ar e gr eş it ă) - p e f o n d d e l i p s ă d e c o n c e n t r a r e .

4.

9,1%-

refa cere

inco mplet ă

sau

traumatism

cronicizat.

Tr au mat is mel e d e acest gen au f o st prov ocat e d e gr ăb i r e a r ei n t r ă r i i î n a c t i v i t a t e s p o r t i vă p e f o n d d e r e f a c e r e i n c o m p l e t ă . U n i i s p o r t i v i a u r e c l a m a t d u r e r i n u f o a r t e intense dar de lunga durat ă , pentru care

82

n u a u î n t r e r u p t a c t i v i t a t e a s p o r t i v ă ş i c a re , î n t i mp , a u pr o v o c a t instal ar ea cron i ci z at ă a u n ei af ecţ i u n i m u s c u l a r e o r i l i g a m e n t a r e .

5.

5 , 2 % - a p l i c a r e a u n o r p r o c e d ee interzise de că t r e a d v e r s a r i .

Cu to at e c ă r e g u l a m e n t u l p r e î n t â m p i nă , pri n măs u r i a d e c v a t e , ap ari ţ i a u n o r s i t u aţ i i d e a c c i d e n t a r e o r i e f e c t u a r e a u n o r p r o c e d e e peri culo as e în cadrul lu ptei , un el e a c c i d e n t e s - a u p r o d u s î n s a l a d e a n t r e n a m e n t p e f o n d u l l i p s e i d e c o n trol al antrenorului, iau altele sau prod us chi ar în co m p etiţ i e , p e f o n d u l l i p s e i de prom pt i t u d i n e a ar b itr i lo r d es e mn aţ i s ă c o n d u c ă l u p t a .

6.

3 , 9 % - t r a u m a t i s m u l c o t u l u i î n t i m p u l s u p o r tă r i i l u xă r i i î n

cru c e. Acest e accid ent ăr i f a c o b i e c t u l u n o r s i t u aţ ii de lup tă care de cur ând au fost r e zolv at e de pr ev eder i r eg u lament ar e. Astf el , în cazul î n t i n d e r i i b r aţ u l u i l a e x e c u ţ i a l u xăr i i î n c r u c e , r e g u l a m e n t u l î n vigoar e prev ed e acord ar ea v i c t o r i e i a t a c a n t u l u i , f ăr ă a mai aş t e p t a c e d a r e a l u p t e i d e că tr e ap ăr ăt o r .

7.

3 , 9 % - o r g a n i z a r e d e f e c t u o a să a co mp etiţ iilor ( s a l t e l e , s p aţ i i

d e s i g u r a n ţ ă) . S p o r t i v i i c e r c e t aţ i a u s u p o r t a t a c c i d e n t e d a t o r a t e cont actu lui cu p odeau a la sp aţ i i de l upt ă neasigu r at e r eg u lament ar , o r i î n c a z u l d e p ăr t ăr i i s a l t e l e l o r î n t i m p u l l u p t e i . A c e s t e a c c i d e n te p o t f i u ş o r p r e v e n i t e p r i n o p r i r e a l u p t e i ş i reamen aj ar ea s p a ţ i u l u i o r i de câte ori se impune.

8.

2 , 6 % - în că l z i r e

traumatisme

au

fost

i n s u f i c i e n tă recunoscute

Un ca

mic

fiind

procent datorate

dintre

î n că l z i r i i

i n s u f i c i e n t e d a r s e p r e s u p u n e , p e b a z a o b s e r v aţ i i l o r , c ă p r o c e n t a j u l real ar putea fi mult mai mar e . Sport ivii îş i a mi n t es c cu mu l t e d e t a l i i m o m e n t u l e f e c t i v a l s u p o r tăr i i t r a u m a t i s mu l u i ş i i mp l i ci t leg ar e a cau z ei d e alt e as pect e d a r nu put em fi s i guri c ă m u l t e d i n t r e astfel

de

evenimente

au

fost

produse

pe

fondul

încălzirii

insuficiente.

83

9.

2 , 6 % - g r eş eli metodice . S p o r t i v i i î n c a u z ă r e c l a m ă f a p t u l c ă

u n i i a n t r e n o r i f o l o s e s c , c a m i j l o c d e antren abi litate, l upta cu un adv ers ar superi or fie ca valo ar e, fi e ca gr eutat e . Acest l u cru c o r e s p u n d e p r i n c i p i i l o r d e an t r en amen t nu mai în mă s u r a î n c a r e d i f er en ţ a d i n t r e c e i d o i s p o r t i v i n u e s t e p r e a m a r e . Î n c a z c o n t r a r p o t surveni accid ent e .

1 0 . 1 , 3 % - sl ă b i r i e x a g e r a t e c e a u d u s l a e p u i z ăr i ş i ced ăr i s p r e acceptare

a

unor

situaţii

critice

provocatoare

de

accidente.

E p u i z a r e a , c a u r m a r e a s l ăbir ilo r exag er at e, est e incri mi n at ă ş i de literatura de specialitate.

Tot din interviurile cu sportivii rezult ă ş i u r mă to ar el e date r e f e r i t o a r e l a t r a u m a t i s m el e g r a v e s u p o r t a t e d e a c e ş t i a : • 2 2 , 1 % d i n t r e e l e s - a u p r o d u s e p e f o n d d e s l ă b i r e , ( d eş i n u a c e s t a a r e p r e z e n t a t p r i n c i p a l a c a u z ă).

• 3 5 % d i n t r e e l e au fost ur mat e de s e ch el e s au au n ecesit at u l t e r i o r m o d i f i c a r e a t ehni cilor pr efer at e.

• 13% dintre ele au fost u r m a t e d e r e a c c i d e n t ăr i a l e a c e l e i aş i structur i anato mi c e.

• 8 2 , 3 % d i n s p o r t i v i i c a r e a u s u f e r i t a c c i d e n t ăr i , s e s i m t m u l t mai în siguran ţ ă a t u n c i c â n d a n t r e n o r i i î i c o n d u c d i r e c t d e p e marginea saltelei.

Conclu zii: • P e c r i t e r i u l s e g m e n t e l o r c o rp o r a l e , a c c i d e n t e l e m e mb r u l u i s u p e r i o r s u n t c e l m a i d e s î n t âl n i t e l a t o at e v âr s t el e .

• R i s c u l a c c i d e n t ăr i i c r e ş te apro ap e uni for m od at ă cu vârst a p r a c t i c a nţ i l o r , v â r s t a s e n i o r i l o r p r e z e n t â n d u n r i s c d e d o u ă o r i mai mare decât cea a copiilor.

84

• Co mp eti ţ i a s a u î n t â l n i r i l e d e j u d o c u m i z ă mare r epr ezint ă u n factor mare de risc traumatologic.

• E v i t a r e a căd e r i i p e s p a t e d i n t i m p u l p r o i e c t ării s e evid en ţ i a z ă a fi o cau z ă d e p r i m r a n g î n p r o d u ce r e a t r a u m a t i s m e l o r .

Judoka consider ă c ă ar fi putut evit a accid ent a rea dac ă ar fi a c c e p t a t a r u n c ar e a p e s p a t e ş i i m p l i c i t p i e r d er e a î n t â l n i r i l o r .

S e i m p u n , a s t f e l , mă s u r i d e î n s u ş i r e a u n o r mo d a l i t ăţ i t e h n i c e d e s o l u ţ i o n a r e e f i c i e n t ă a aces tor situaţ i i .

3.3.

Studii

de

caz

cu

privire

la

asocierea

cau zelor

în

producerea accidentelor sportive A n a l i z a a s o c i e r i i c a u z e l o r î n p ro d u c e r e a a c c i d e n t e l o r s p o r t i v e s a e f e c t u a t p r i n m e t o d a s t u d i u l u i d e c a z , p e b a z a d a t el o r f u r n i z a t e d i n p r o d u c e r e a a d o u ă ev eni ment e tr au mati ce. (t ab el ul 5).

T a b el u l 5 Ca u z a li t a tea a cc id en t elo r în ca d r u l a d o u ă s t u di i d e c a z CARACTERIZARE Vârsta Vechime în judo Data producerii accidentului Nivelul performanţelor Localizarea şi tipul accidentului Momentul producerii Tipul acţiunii provocatoare de accident Perioada

ZAMFIRESCU FLORIN 21 ani- senior 12 ani 24. 10. 2001

BĂRÂCĂ FLORIN 17 ani- junior I 8 ani 15.10.2001

internaţionale Disjuncţie acromioclaviculară stânga Antrenament Cădere în urma proiectării de către adversar Competiţională

naţionale Disjuncţie acromioclaviculară stânga Antrenament Cădere în urma proiectării de către adversar Pregătitoare

Acest e ev eni me n te au fost an ali z at e î mpr eun ă c u s u b i e cţ ii, i med i at d u pă p r o d u c e r e a l o r ş i a urm ărit det er min ar ea cau zelor ce au 85

p u t u t i n f l u e n ţ a p r o d u c e r e a r e s p e c t i v e l o r a c ci d e n t e s p o r t i v e ( t a b e l u l 6).

T a b el u l 6 A d a p t a r e a s u b i e cţ i l o r î n r a p o r t c u p r i n c i p a l e l e c a u z e p r o v o c a t o a r e de accidente, în momentul producerii accidentului CAUZE PROBABILE

ZAMFIRESCU FLORIN

BĂRÂCĂ FLORIN

Calitatea încălzirii Nivelul pregătirii tehnice Nivelul pregătirii fizice: Îndemânare Forţă Rezistenţă Dezvoltare somaticărobusteţe fizică Formă sportivă

,,+” : bună

,,+”: bună

,,+”: ridicat

,,+”: ridicat

,,+”: ridicat ,,-”: scăzut ,,+”: ridicat „-”: precară

,,+”: ridicat ,,-”: scăzut ,,+”: scăzut „-”: precară

,,+” : în formă sportivă ,,-”: nivel ridicat datorat apropierii concursului. „+”: crescută

,,-”: nu era în sportivă ,,+” : nivel scăzut

Stres, anxietate Concentrare, atenţie Reaccidentare Nivelul efortului Alimentaţia Organizare, materiale Alte cauze Total

,,-”: structura biologică a mai fost accidentată ,,-’’: efort maximal, cu oboseală accentuată ,,+” : optimală ,,-”: spaţiu de siguranţă deficitar ,,-”: schimbarea orei de antrenament 7 factori deficitari

formă

„-”: scăzută ,,-”: structura biologică a mai fost accidentată ,,+”: efort mediu, adaptare bună.

cu

,,+” : optimală ,,+” : optimal 5 factori deficitari 86

Î n e f e c t u a r e a a c e s t u i s tu d i u , n u a m a v u t p r e t e n ţ i a d et er m i n ăr i i mă surii în car e fi ecar e f a ctor incri mi n at a contribuit ef ectiv la producerea accidentului. Rezolvarea acestei probleme revine unei an ali z e factori al e , car e s ă i a î n c al cu l a mp l e mă s u r ăt o r i p r e a l a b i l e , v i z â n d t oţ i i n d i c a t o r i i p e c a r e î i v o m pre z e nt a î n c ont i nu a r e , p e durat ă l u n g ă . Î n t r u c â t f r e c v e n ţ a p r o d u c e r i i m a c r o t r a u m a t i s m e l o r e s t e d e s t u l d e mi că (din cerc e t ăr i l e a n t e r i o a r e r e i e s e că u n t r a u m a t i s m grav se produce în medie

l a 3 , 9 3 an i ) , r ei es e a f i i mp o s i b i l d e

estimat

ai

parametrii

subiectului)

şi

evenimentului.

e x a cţ i

ex t er n De

( ai

aceea

cadrului

m ed i u l u i ) am

stabilit,

intern în

(ai

organismului

momentul

pe

baza

producerii

discuţiilor,

o

mod alit ate si mpl ă d e ap reci er e a mă s u r i i î n c a r e d i v er ş i f a c t o r i f a v o r i z a nţ i ş i d e cl an ş ato r i se po t consid er a i mpl icaţ i î n p r o d u c e r e a trau mati s melor . Astf el , a fost not at cu ,,+’’ niv elu l consid er at op ti m (nu a influen ţ at ap ari ţ i a t r a u m a t i s mu l u i ) ş i c u , , - ’ ’ n i v e l u l p r e c a r a l factorului cercetat (a putut influenţa apariţia accidentului).

Interpretarea datelor: Î n p r o d u c e r e a t r a u m a t i s m u l u i s u p o rt a t d e s p o r t i v u l Z a m f i r e s c u Florin, au putut concura 6 factori, în timp ce în cazul

sportivului

B ăr â c ă F l o r i n a u p u t u t f i i mp l i c aţ i 4 f a cto r i . Datele recoltate conduc la presupunerea că oricare din aceşti indicatori ar fi putut fi numiţi responsabili de producerea accidentelor, dar se poate accepta ideea că aceste evenimente au putut

fi declanşate ori favorizate de acţiunea

asociată a tuturor factorilor incriminaţi sau doar a unora dintre ei.

Conclu zii: S e p o a t e p r e s u p u n e că a c ci d en t el e me nţ i o n a t e , s - a u p r o d u s d i n i n t e r a cţ i unea s a u aso ci er e a mai multo r factor i (cau ze), car e au determinat,

prin

însumare,

p r o d u ce r e a

evenimentului.

Astfel

program el e de prev enir e a accid ent el o r ar t r ebui s ă a cţ i o n e z e 87

s i mu l t a n p e n t r u a melio ra re a m a i m ul t or f a c t o r i f a v o r i z a n ţ i ş i at enu ar ea celo r d e cl an ş at ori.

3.4.

Studiu

referitor

la

folosirea

că d er i l o r

în

ca d ru l

antrena m ent elo r Î n p er io ad a an u lu i co m p etiţ ional 2001 am ef e c t u a t o b s e r v aţ i i pedagogice în cadrul a 1 2 2 d e a n t r e n a m e n t e d e j u d o d e l a d i f e r i t e eş alo an e d e v âr s tă c u s c o p u l d e a d e t e r m i n a m o d u l î n c a r e s e a p l i că d i f e r i t e l e t i p u r i d e c ăd er e p e p ar cu r s u l p r egăt i r i i s p o r t i v e .

Aş a c u m r e i e s e d i n p a r c u r g er e a man u a l e l o r d e t e h n i că , se pot e n u m e r a u r măto ar el e c ă d e r i f o l o s i t e î n p r a ct i c a j u d o u l u i t : l a t e r a l e (Yoko-Ukemi), înapoi (Ushiro-Ukemi), prin rostogolire (KaitenZ e m p o - U k e m i ) ş i v e n t r a l e ( M a e- U k e m i ) . S c o p u l a c e s t u i s t u d i u a fost d e a d et er min a în ce mă s u r ă c ăd e r ile în v ăţ a t e , c ons oli d a t e ş i p e r f e cţ i o n a t e î n c a d r u l a n t r e n a m e n t e l o r s e r e g ă sesc ş i î n e v o l u ţ ia d e concurs a judoka de diferite vârste.

P e b a z a d a t e l o r c u l e s e s - a p r e s u p u s că i n s t r u i r e a

din cadrul

antr en ament elor nu es te cor el at ă cu evol uţ i a d i n c o n c u r s , î n c e e a c e p r i v eş t e t e h n i c a căd e r i l o r .

R e zu l t at el e co n c r et e al e s t u d i u lu i r e f e r i t o r l a f o l o s i r e a c ăd e r i l o r î n c a d r u l a n t r e n a m e n t e l o r s u n t p r e z e n t a t e î n c a d r u l an ex ei nr 3 .

I n t e r p r e t a r e a r e zu l t a t e l o r S e o b s e r v ă c ă t i m p u l m e d i u a l o c a t p e n t r u î n văţ a re , c ons o l i d a r e ş i p e r f e cţ i o n ar e a c ăd e r i l o r d o r s a l e s c a d e î n r a p o r t c u v â r s t a , d e l a 3,5 minute la copii, la 2,1 minute la juniori până la 1,2 minute la s e n i o r i . F aţ ă d e d u r a t a t o t a l ă a a n t r e n a m e n t u l u i a c e a s tă a b o r d a r e sp eci al ă a înr eg istrat ur mă to ar el e v alori : copii 3 , 8 % , j u n i o r i 2 , 3 5 , seniori 1,6%. Media ti mp u l u i a c o r d a t a b o r d ăr i l o r s p e ci al e ale c ăd e r i l o r r e z u l t ă a f i d e 2 , 5 % d i n t i m p u l t o t a l a l antr en ament elor .

88

D i n o b s e r v aţ i i l e e f e c t u a t e , a b o r dăr i l e m e t o d i c e r e f e r i t o a r e l a c ăd eri , s - au ef ectuat nu m ai î n p ar t e a f i n ală a în c ăl zi r i i , p r i n ex e cuţ ii f ăr ă par t en er.

S - a u o b s e r v a t ş i înregistrat ex ecu ţ i i d e c ă deri pe toat ă p er io ad a a n t r e n a m e n t u l u i , c a urm a re a proi e c t ă r i l o r a d v e r s a r i l o r s u b i e cţ i l o r o b s e r v aţ i, dar aceste execu ţ i i n u s - a u b u c u r a t d e a b o r d ăr i s p e ci al e , nici din partea antrenorilor şi nici a sportivilor.

D i n t o t a l u l c ăd e rilor ef ectu at e p e par cur sul antr en amen t elor (o m e d i e d e 5 7 d e c ăd e r i ) , 4 4 , 5 % a u f o s t c ă d e r i l a t e r a l e , 1 5 , 9 % a u f o s t c ăd e r i s p r e î n a p o i , 3 3 , 8 % a u f o s t c ăd e r i p r i n r o s t o g o l i r e ş i nu mai 5 , 6 % a u f o s t c ă d e r i v e n t r a l e ( r e z u l t ă d i n t a b e l , p u n ct u l 4 ) . R e z u l tă c ă în an tren ame n te se f o l o s e s c 9 4 , 4 % c ăd e r i d o r s a l e ş i 5 , 6 % că deri ventrale (graficul 6).

6% 44%

34%

16%

laterale

inapoi

rostogolire

inainte

Gr a f i cu l 6 . Abordarea diferitelor tipuri de cădere în antrenamente Nu mă r u l m e d i u d e căd eri ex ecut at e în antr en amen t e , s c ade odat ă cu v ârst a . Aceas t ă co n s t at ar e es t e co r el ată c u s p o r i r e a g r e u t ăţ i l o r , 89

forţelor,

vitezelor

şi

în ălţ i m i l o r

c o r e s p u n zăto ar e

proiect ăr i l o r ,

odat ă c u v â r s t a . P e măs u r ă c e j u d o k a i n a i n t e a z ă î n v â r s tă s u p o r t ă m a i g r e u u n n u m ăr m a r e d e p r o i e c t ări î n a nt re n a m e nt A c e i aş i r e l aţ i e d e m a i s u s s e p ă s t r e a z ă ş i î n c a d r u l a b o r d ăr i l o r metodi ce sp eci a le sau al e ef ectu ăr i i căd e r i l o r c a u r m a r e a a cţ i u n i l o r de proiectare.

Conclu zii • Abordarea

c ăd e r i l o r ,

p r i v i tă

din

unghiul

conţinutului

de

antr en ament , p r eg ăt eş t e j u d o k a p e n t r u e f e c t u a r e a c ăd e r i l o r d o r s a l e , î n p r o p o r ţ ie d e 9 4 ,4 % , i a r p en t r u e f e c t u a r e a căd e r ilo r v e n t r a l e , î n p r o p o r ţ i e de 5,6% • Evolu ţ i a j u d o k a î n c o n c u r s i m p u n e f o l o s i r e a c u p r e c ă dere a c ăd e r i l o r v e n t r a l e , s i n g u r e l e căd e r i n e p u n c t a b i l e . A c e s t a s p e c t d e m o n s t r e a z ă, p e n t r u căd e r i , o c o n t r a d i cţ i e e v i d en t ă î n t r e con ţ i n u t u l a n t r e n a m e n t e l o r ş i ap l i c ab i l i t at e a l u i î n co n cu r s .

3 . 5 . S t u d i u c u p r i v i r e l a u t i l i za r e a c ă derilo r în co m p etiţ i i M a j o r i t a t e a s p o r t u r i l o r c a r e i mp l i c ă adv e rsitate p o sed ă u n b a g a j a m p l u d e p r o c e d e e t e h n i c o - t a c ti c e f o l o s i t e p en t r u ce l e d o uă f a z e a l e î n t â l n i r i i s p o r t i v e : a t a c u l ş i ap ăr a r e a . Î n c a z u l j u d o u l u i , t e h n i c i l e s e refer ă, apro ap e în exclusivit at e, l a s p o r t i v u l c a r e a t a că ( T o r i ) .

T e h n i c a a p ăr ăr i i î n j u d o e s t e p r e z e n t a t ă pri n i nt e rm e di u l p uţ i n e l o r p r o c e d e e d e c o n t r a a t a c ş i a c e l o r d e c ă d e r e . C e r c e t ăr i l e p r e c e d e n t e au dezv ăl u i t c ă î n a n t r e n a m e n t e l e d e j u d o se f o l o s e s c a p r o a p e ex clusiv c ăd e r i l e d o r s a l e ( 9 4 ,4 % ) , d a r î n c o n c u r s a c e s t e a t r e b u i e evitate pentru a nu se pier d e î n t â l n i r e a . P e n t r u lă m u r i r e a a c e s t u i asp e ct , am efectu at un int erviu cu 22 de actu ali s a u foş t i c o mp o n e n ţ i d e l o t naţ i o n a l , j u d o k a s e n i o r i ş i jun iori I. Media anilor de p r a c t i c a r e a j u d o u l u i p e n t r u a c eş t i s u b i e cţ i a fos t î n mo m e n t u l 90

i n v e s t i g aţ i e i d e 1 5 , 4 a n i . A f o s t a l e s a c e s t e ş a n t i o n p e c r i t e r i u l exp eri en ţ ei co mp etiţ i o n a l e a s p o r t i v i l o r c o mp o n e n ţ i de lo t naţ i o n al , care, fructificat ă , ar p u tea co ntribui es en ţ i al î n lă m u r i r e a u n o r asp e ct e al e pr eg ăt i r i i s p o r t i v e , p r e c u m ş i s t a bi l i re a t e n d i n ţ elor d e d e z v o l t a r e a t e h n icii mod ern e.

S i t u aţ i a d e s c r i s ă î n c a d r u l i n t e r v i u l u i , e s t e a c e e a c â n d u n j u d o k a est e ,,în c ăr c at ” ş i preg ăt e ş t e i m p a c t u l c u s o l u l .

A c e s t s t u d i u a p l e c a t d e l a i p o t e z a că s i s t e m a t i z a r e a u n o r m i j l o a c e d e a n t r e n a m e n t r e f e r i t o a r e l a p o s i b i l i t a t e a s p o r t i v u l u i d in ap ăr ar e de a ev ita c ăd e r e a d o r s a l ă , p r i n e f e c t u a r e a u n o r m a n e v r e tehnice

în

faza

accidentarea

de

zbor,

membrului

minimalizează superior

deci

punctajul

şi

o p t i m i z e a ză

previne evolu ţ ia

co mp etiţ ional ă .

R e zu l t at el e

co n cr et e

al e

s t u d i u lu i

cu

privire

la

utilizarea

c ăd e r i l o r î n c o m p e t i ţ ii s unt pr ezent at e în cadru l anex ei 4.

I n t e r p r e t a r e a r e zu l t a t e l o r 1.

A b o r d a r e a s i s t e m a t i că î n a n t r e n a m e n t e l e d e j u d o a u n o r

ex er ciţ ii

ref eri toar e

la

r ezolvar ea

efi ci ent ă

a

c ăd er ilo r

co mp etiţ i o n a l e ( d e r e g u l ă v en t r a l e) e st e i mp o r t a n tă ş i b i n e v e n i t ă c a m i j l o c d e o p t i m i z a r e a e v o l u ţ i e i î n c o n cu r s .

2.

Principalul

mo t i v

pentru

care

aceste

mijloace

de

a n t r e n a m e n t s e i mp u n a f i a b o r d a t e e s t e că aju tă s p o r t i v u l d i n ap ăr ar e ( Uk e) s ă î n v eţ e s ă cad ă î n s i g u r a n ţă (63.6%) con co mit ent cu ef i ci en t i z ar e a p u n ct aj u l u i ( ac es t a p i er d e c ât m ai p uţ in e pun ct e) .

2 7 , 2 % d i n t r e s u b i e cţ i r e ma r că drept pr incip al av ant aj al folos irii a c e s t o r m i j l o a c e e v i t a r e a i p p o n u lui, ceea ce permite lui Uke s ă c o n t i n u e l u p t a . M i n i m i z a r e a p u n ct ajulu i pierdu t se po at e ef ectua c h i ar p â nă l a l i m i t a r e a o r i c ărui t i p de punc t a j ş i s e p o t c r e a c o n d iţ i i pentru declanşarea unui eventual contraatac (9,1%).

Prima opţiune 91

r e f e r i t o a r e l a c ă derea în siguran ţă p r i n a c e s t e c o n s t r u cţ ii tehn ice poate p ărea suspect ă datorit ă f a p t u l u i că t e h n i c a c o n s a c r a t ă a j u d o u l u i r e z o l v ă f o a r t e b i n e p r o b l e m a căd erilo r în siguran ţ ă ( d e r eg u l ă p e sp at e) , nu mai că , î n c o n c u r s , a c e s t e a sunt evit at e, cu r e g u l a r i t a t e , i mp u n â n d u -s e a s t f e l v a r i a n t e e c h i v a l e n t e î n p r i v i nţ a siguran ţ e i . . O e x e c u ţ i e ad e cv at ă trebuie s ă în d ep lin e as c ă a t r i b u t e d e decl an ş a r e o p t i m ă , vitez ă mar e d e ex e cuţ ie ş i p r e ci zi e l a ati n g er e a s o l u l u i î n c o n d iţ ii d e s ig u r an ţ ă .

3.

M a j o r i t a t e a s p o r t i v i l o r i n t e r v i e v aţ i ( 6 3 , 6 % ) n u a u e x e c u t a t

niciodat ă ex er ci ţ i i î n s e n s u l a m e l i o r ăr i i a c e s t o r t i p u r i d e c ă d e r i co mp etiţ i o n a l e ( g r a f i c u l 7 ) .

18%

18%

64%

niciodata

rar

des

G r a f i c u l 7 . Mă s u r a î n c a r e j u d o k a a u r e p e t a t d e - a l u n g u l t i m p u l u i că d eril e comp et i ţ i o n a l e C e i 1 8 , 2 % d i n t r e s u b i e c ţ i au ef ect u at ex er ci ţ i i sis t emati z at e do ar cu o singură ocazie, respectiv, atunci când au avut un anumit antr enor , în rest ul ti mpu lui neef ectu ând astf el d e ex erciţ ii. 18 ,2 % e f e c t u e a z ă des astfel d e ex er ci ţ i i , î n c a d r u l î n d e p l i n i r i i u n o r c e r i nţ e 92

tacti c e din cad rul antr en amen t u lui. Rezolv ăr i l e u n o r a s t f e l d e s i t u aţ i i

se

fac

conform

principiului

didactic

, , î n v ăţ ar e

prin

d e s c o p e r i r e ” , î n s u ş irea cor e ct ă a c ăd e r i l o r c o mp e t iţ i o n a l e f i i n d c o n d iţ io nat ă d e n i v e l u l m o t r i c i n d i v i d u a l .

4 . 9 0 , 0 9 % d i n t r e s u b i e cţ i în cear c ă , în co mp etiţ i e s ă m i n i m i z e z e p u n c t a j u l l a a cţ i u n i l e î n c a r e s u n t î n căr c aţ i p en tr u p r o ie ct ar e, cu toat e c ă 63,6 % nu au ef ectu at ni ciod at ă ex er ciţ ii în aces t sens (v ezi punctul3).

9%

91%

evita caderea dorsala

accepta caderea pe spate daca miza e mica

Graficul 8. Determinarea judoka în concurs în legătură cu ef ectuar ea că d er ilo r Nu es t e d e mir ar e că în astfel d e situ aţ i i r ăs p u n s u l mo t r i c e s t e uneori nead ecv at , av ân d ca pr i me con s ecin ţ e accid ent ar e a. Chiar d a c ă s u b i e cţ ii cercet ăr i i n o a s t r e a u r e z o l v a t d e r e g u lă ef i ci en t s i t u aţ i i l e i n c r i m i n a t e ( p e b a z a u n u i b a g a j a p t i t u d i n a l s u p e r i o r ) , s e p o a t e p r e s u p u n e că m ar e a m a să a practican ţ i l o r d e j u d o r i s că ex ecu ţ ii def e ctuo as e în cazul în care dor es c s ă evit e c ăd er e a p e s p a te ş i nu au rep et at n iciod at ă a c e s t e p r o c e d u r i . F a p t u l c a 9 , 1 % j u d o k a d e

93

l o t n aţ i o n a l p r e f e r ă s ă p i a r d ă o î n t â l n i r e c u m i z ă mai mi c ă d e c â t să î n c e r c e o c ăd er e v en t r a lă , s u g e r e a ză f a p t u l c ă a c eş t i a r e s i m t o t e a mă e v i d e n t ă p e n t r u e x e c u t a r e a u n e i î n t o ar c er i v en t r al e r euş ite, cu toat e c ă posed ă o exp eri en ţ ă co mp etiţ io nal ă b o g a t ă . Aceast ă t e m e r e p o a t e i n f l u e nţ a decisiv cap a cit a tea d e l uptă ef i ci en t ă ş i ex i s t ă d u b i i asupr a reu ş i t e l o r u n o r î n t o a r c e r i v e n t r a l e î n c a z u l a ş a zis el o r m e c i u r i c u m i ză .

5.

R ăs u c i r e a

spre

partea

ventrală

r e p r e z i n tă

mecanismul

f u n d a m e n t a l d e e x ecuta re a unor c ăd eri co mp et iţ i o n al e ef i ci en t e .

Faptul c ă 1 3 , 7 % s p o r t i v i r e c u n o s c c ă ar putea ex i s ta ş i a l t e t i p u r i d e m e c a n i s m e t e h n i c e, p e c a r e î n s ă nu le p o t des cr ie, s e p o at e exp lica p r i n f a p t u l c ă e posibil ca ei s ă r e a cţ i o n e z e e x c l u s i v p e b a z a u n o r act e r efl ex e bin e consol i d at e, car e p r o d u c u n c o m p o r t a m e n t a d e c v a t .

Se

pot

lua

astf el

în

cons ider ar e

laturil e

ap tit udinal e

al e

c o m p o r t a m e n t u l u i l or motric, care r ezo l v ă b i n e a c e a s t e s i t u aţ ii, f ăr ă i mpli c ar ea ob lig atori e a con ş tien tului.

6. To ţ i s p o r t i v i i i n t e r v i e v aţ i a u î n t â l n i t î n l u p tă a d v e r s a r i c a r e au evit at efi ci e nt situaţ i i l e d e p r o i e ct ar e p e s p at e , î n s p e ci a l î n cadrul

întâlnirilor

d e m o n s t r e a z ă,fi e sistemat izat

în

că

cu

s p o rt i v i

acest e

cad rul

de

peste

co mport a m ent e

antrenamentelor,

fie

hotare, m o trice că

ceea se

ce

ex ecu t ă

sportivii

care

e v o l u e a z ă l a u n a n u m i t n i v e l i n t e r n aţ i o n a l ( n i v e l v al o r i c s u p er i o r ) rezolv ă r aţ i o n a l a c e s t e s i t u aţ i i p e b az a n i v elu lu i a p t i t u d i n a l r i d i c a t .

7 . Î n a p r o a p e t o a t e c a z u r i l e , s u b i e c ţ ii consider ă c ă, d i n p u n c t d e ved er e f izi c, adv ers arii l o r, car e au r euş i t să p r e v i n ă p r o i e c t ările pe s p a t e , a u e x c e l a t l a c a p i t o l u l mo b i l i t a t e ş i p er c ep ţ i i s p aţ i a l e .

Mecan ismul teh n ic d e baz ă p r in c ar e ac eş t i a a u p r e î n t â m p i n a t p r i mi r e a , , I p p o n u l u i ” a f o s t r ăsu cir e a în jurul ax ul u i l o n g i t u d i n a l a l co r p u lui.

94

8 . M e d i a a n i l o r d e p r a ct i c a r e a j u d o u l u i d e c ă t r e s u b i e cţ i ş i rezult at ele sup er ioar e care i- au pro mov at ş i men ţ i n u t p e a c e ş tia în l o t u r i l e n aţ i o n a l e d a u r e p r e z e n t a t i vi t a t e s t u d i u l u i d e f a ţ ă .

Conclu zii • S i s t e m a t i z a r e a u n o r mi j l o a c e d e antr en ament r e ferito ar e la evit ar ea

co mp eti ţ i o n a l ă

a

c ăd erilor

d o rsal e

est e

ab solut

necesară.

• Aceste mijloace de a n t r e n a m e n t , u t i l i z a t e î n mo d r e g u l a t , p o t influen ţ a

s c ăd e r e a

membrului

superior

ca

n u m ăr şi

şi

gravitate

contribuie,

în

a

accidentelor

a c e l aş i

t i mp ,

la

o p t i mi z a r e a e v o l uţ i e i c o mp e t iţ i o n a l e a s p o r t i v u l u i c a r e s e ap ăr ă.

• Mecan ismul d e baz ă a l a c e s t o r m a n i f e s t ăr i t eh n i c e es t e r o t i r e a în jurul axului longitudinal al corpului.

3 . 6 . A n a l i za b i o m e c a n i că a că d e r i l o r d e f e c t u o a s e d i n j u d o Cercet ăr i l e an t e r i o ar e a u ar ăt at c ă p r e g ăt i r e a t e h n i c ă s e f a c e r ăs p u n z ă t o a r e d e p r o d u c e r e a c e l o r m a i m u l t e t r a u m a t i s m e d i n j u d o iar, în cadrul acestei a , p r o b l e m a t i c a e f e c t u ări i c ă derilor are cea m ai mar e in cid enţ ă î n s o l u ţ ionar e a asp e ct el or de p r ev enir e a aces tor trau me.

P e n t r u l ă murir ea acestor asp e ct e, put em ap el a cu în cred ere ş i l a mijloacele analizelor biomecanice. Acestei ştiinţe îi revine un rol i mp o r t a n t

în

o p t i mi z a r e a

p e r f o r m a nţ ei

spor t ive,

în

an ali z a

şi

cor e cţ i a p r eg ăt i r i i t e h n i c e ( A l e x e N . , 1 9 9 3 ) . D i n p u n c t d e v e d e r e b i o m e c a n i c , e f o r t u l s p e c i f i c d i n j u d o e s t e c a r a c t e r i z a t d e Ş tef ăn u ţ S. ( 1 9 8 3 ) , c a f i i n d p r e p o n d e r e n t d i n a m i c , î mb in a t u n e o r i c u e f o r t static.

95

S t u d i u l d e f aţ ă evid en ţ i a z ă care

pericolul

î n c e a r că

să

mi ş c ăr i l e c u r i s c b i o m e c a n i c î n

s u p r a s o l i c i t ăr i l o r

s t a b i l e a s că

mecanice

l i mi t el e

de

este

r e zis t e nţă

considerabil biomecanică

şi a

s t r u c t u r i l o r mu s c u l o - s c h e l et i c e c a r e i n t e r v i n c u p r e c ăd e r e ( c a r e s u n t c el e ma i s o l i cit a t e) .

An ali z el e tr adiţ i onal e al e acesto r for ţ e c o n s t a u î n c a l c u l a r e a f o r ţ elor ş i mo me ntelor r e zult ant e in ter- seg ment ar e al e art icul aţ i i l o r s p o r t i v u l u i . A c e s t c a l c u l e s t e r e l a t i v u ş o r ş i d ă o est i mar e g en er a lă a a c e s t o r p a r a m e t r i . T o t uş i, aceste for ţ e i n t e r - s e g m e n t a r e n u s u n t singurele care trebui e s c l u a t e î n s e a mă î n c a d r u l a c c i d e n t ă r i l o r s p o r t i v e . M a i e x i s tă o c a t e g o r i e d e f o rţ e, c ar e s e r ef er ă l a t en s i u n i l e ce s e ex er cit ă l a n i v e l u l s t r u c t u r i l o r i n d i v i d u a l e ( s e g m e n t a r e ) ş i , î n speci al , în aprop ier ea ar t icul aţ i i l o r , c ar e s e n u me s c f o r ţ e intern e.

Asp e ct el e

fund ament al e

care

sporturi de luptă se recunosc,

deo s e b e s c

judoul

de

celelalte

î n s p e c i a l , î n c a d r u l a cţ i u n i i o r i

inten ţ i e i d e p r o i e c t a r e a u n u i s p o r t i v ş i ap ăr ar e a o r i căd er e a ef ectu at ă d e c el ăl a l t s p o r t i v . L e g a r e a a cţ i u n i i a d v er s a r u l u i d e a cţ i u n e a p r o p r i e ( p r oiec t a re a e fe c t ua t ă d e u n u l d i n p a r t e n e r i ş i ef ectu ar ea c ăd er ii d e c ă tre cel ăl al t ) p r e zi n t ă to at e însu ş irile u n ei miş c ăr i co mp l ex e . P en t r u at a c an t , d et er mi n an tă est e co rectitudi nea a cţ i u n i l o r p r i v i n d d i r e c ţ ia d e aplicare a for ţ e l o r , t r a i e c t o r i a p e c a r e o efectuează aruncarea, precum şi forţa şi viteza cu care se a cţ i o n e a z ă ( Han tău I., 1998). Pentru ap ăr ăt o r u l a f l a t î n căd er e, i mp o r t a n t es t e s ă a t e r i z e z e î n s i g u r a n ţ ă ş i s ă m i n i m a l i z e z e p u n c t a j u l . Î n p r a c t i c a j u d o - u l u i i n t er e s u l s t u d i u l u i t e o r e t i c ş i p r a c t i c a l c ăd e r i l o r e s t e f u n d a m e n t a l , î n p r i n c i pa l pe nt ru a e v i t a t r a u m e l e f i z i c e , i a r î n d e t a l i u p r i n î nţ el eger ea ş i e f e c t u a r e a u n e i a b s o r bţ ii optime a impactului propriului corp cu solul. Făcând o analiză ş tiin ţ i f i că a controlului c ăd e r i l o r c a u r m a r e a p r o i e c t ării, Sacrip an ti 96

A . ( 1 9 8 9 ) o b s e r v a c ă , a b s o r b ţ ia ener giei cin eti ce a corpul u i proiectat se efectuează prin două procese: • u n p r o c e s d i s i p a t i v : a b s o r bţ ia unei p ăr ţ i a en ergiei ci neti ce (de i mp a ct) car e s e tr an sfor mă î n en ergi e cin et ică r o t a ţ io nal ă , disipându-se; • u n p r o c e s i m p u l s i v - r e a c t i v : a b s o r b ţ i a re s t ul ui de e n e r g i e cin eti că ( c e a r ă mas ă î n u r m a s căd erii energi ei de i mp a ct) prin b ăt ăi a b r aţ u l u i î n s a l t e a , p r o v o c â n d o r e a c ţ i e d e a ten u ar e .

A c e l aş i autor ar at ă c ă

s p o r t i v u l c a r e u r m e a ză a fi proiectat

t r e c e , î n t i mp u l z b o r u l u i , p r i n d o u ă t i p u r i d e f a z e : f a z e i n c o nş t i e n t e ( i n iţ i al e ) ş i faze conş tient e (ul t i m a p art e a z boru lui ş i co ntactul cu solul).

Din p ă c a t e , s t u d i i l e b i o m e c a n i c e d i n l it er at u r a d e s p e ci al i t at e s e refer ă

exclusiv

la

d es cri er ea

situaţ i e i

clasice

de

proiectare

a

ap ăr ăt o r u l u i p e s p a t e . A c e s t t i p d e căd er e es t e f ă r ă î n d o i a l ă cel mai întâlnit

în

cadrul

practicii

judoului,

dar

practica

s p o r t i vă

co mp etiţ ional ă a d u c e î n p r i m p l a n t e n d i n ţ el e d e evit ar e a aces tor c ăd er i . Aş a cu m am mai ar ăt at, acest e aspect e s unt det e r min at e de e c o n o m i a p u n c t a j u l u i d i n j u d o , căd e r i l e p e s p a t e f ii n d p e n a l i z a t e p e tabloul de punctaj.

S t u d i i d e t a l i a t e a s u p r a v i t e z e i d e c ăd e r e a c o r p u r i l o r s p o r t i v i l o r p r o i e c t aţ i p r i n i n t e r m e d i u l t e h n i c i l o r d e N a g e - W a z a ,

a u a r ăt a t c ă

i mp u l s u l p r i mi t d e U k e ( c e l p r o i e c t at) d e l a s alt e a este variabil în f u n cţ i e d e t e h n i c a f o l o s i tă d e T o r i ( a t a c a n t ) , e x i s t â n d d e o s e b i r i ş i î n c a z u l u n g h i u r i l o r d e căd er e ş i o f en s i v ă ( t a b e l u l 7 ) . R e z u l t a t e l e a u ar ăt at , de asemenea, c ă v i t e z a d e c ăd e r e e s t e m a i m i că decât cea p r e s u p u s ă î n c ăd ere lib er ă , datori t ă , f i e m e c a n i s m e l o r d e î n c e t i n i r e an ali z at e ant eri or, fi e raportulu i re c i p r o c î n t r e c e i d o i s p o r t i v i c a r e s e c o n t r o l e a ză altern ativ în orice faz ă, apli când , po at e incon ş t i e n t , 97

c o n c e p t u l p r o t e cţ i e i r e c i p r o c e c a r e , î n a c e s t c a z , s e p o a t e d e f i n i c a r e s p o n s a b i l i t a t e a l u i T o r i ( a t a c a n t u l u i ) î n f aţ a in tegrit ăţ i i f i z i c e a l u i Uk e ( ap ăr ăt o r u l ) .

T a b el u l 7 Cara ct eristi cil e că d er i l o r c a u r m a r e a a p l i c ă r i i u n o r p r o c e d e e t e h n i c e ( d i n c e r c e t ă r i l e l u i T e z u k a A . ş i c o l a b ., c i t aţ i d e S a cr ip a n ti A,1989) TEHNICA

VITEZA

UNGHIUL

UNGHIUL

IMPULSUL

DE

DE

OFENSIVEI

PRIMIT

CĂDERE

CĂDERE

(grade)

DIN

(m/s)

(grade)

IMPACT (Ns/kg )

Seoi Nage

3,37

74

30

239-249

Kata Guruma

5,18

70

65

315-336

Harai Goshi

4,90

70

0

299-318

Tsuri Komi G.

7,00

60

60

445-518

Hiza Guruma

1,95

68

0

130-140

O Soto Gari

1,98

90

0

146-156

Tomoe Nage

5,89

42

68

291-436

Uki Waza

6,02

40

60

249-391

Î n i n t e r i o r u l g r u păr i i b i o m e c a n i c e , f o r m a tă d e c e i d o i s p o r t i v i î n lupta de judo, apare

u r m ăto ar ea cl asifi c ar e d e for ţ e ( S a cr ip an ti

A.,1989): • Forţ e r e z i s t e n t e - f o r ţ el e ext ern e ş i interne ce p o t, ev en tual, contracara mi ş c a r e a : g r a v i t aţ i o n al e , d e f r e c ar e, f o rţ e d e i n erţ i e cr eat e de adv er s ar , reacţ ii d e strâng er e oblig at e, for ţ e de d e f o r m a r e e l a s t i c ă.

98

• Forţ e a g ent e - f o rţ e l e p r i n i n t e r m e d i u l căr o r a s e p o a t e ef ectu a miş c a r e a s a u t e h n i c a d e p r o i ectar e, ch iar fi in d el e intern e sau ext e rne: t en s iuni muscul ar e, forţ a de acţ iu ne, d e r e a cţ i e , de in er ţ i e , r e a cţ i i d e s t r â n g er e.

Astfel, se poat e p r e s u p u n e c ă , în mo mentul apar iţ i ei f a zei con ş tien te, ap ăr ăt o r u l î n c e a r că s ă ev it e căd e r e a d o r s a l ă ş i reuş eş t e a c e s t l u c r u a t u n c i c â n d f o rţ el e ş i e n e r g i i l e p r o p r i i s u n t s u p e r i o a r e celor opuse de

atacant, când momentul de declanşare al acestei

a cţ i u n i e s t e p e r c e p u t î n t i mp u t i l , c â n d v i t e z a d e a cţ i u n e e s t e m a r e ş i c ăd er ea est e ef ectu at ă î n s i g u r a n ţă . C â nd una s a u m a i m ul t e c o n d iţ i i d i n t r e c e l e p r e z e n t a t e n u s u n t î n d e p l i n i t e , d a r s e i n iţ i a z ă t o t uş i evit ar ea c ăd er i i p e s p a t e , s e î n r e g i s t r e a ză o c ăd er e cr iti c ă, ur mat ă , d e r e g u l ă , d e tr au matis m ul memb rului su perior .

Problem el e anal izat e în do meniu l bio mecani c au fost acel e a de s t a b i l i r e a p o z i ţ i i l o r , a p a r a m e t r i l o r m e c an i c i e x t e r i o r i m a x i m i , a t e n s i u n i l o r m e c a n i c e c a r e a p a r d e estimare a limitel o r b i o m e c a n i c e de supo rtabil it ate al e z o n e l o r s u p r a s o l i c i t a t e ş i d e g ăsire a unor miş c ări alt ern ati v e opt i me car e , prin exer ciţ i u r ep et at , s ă d e v i n ă d e p r i n d e r i s p e c i al i z at e , me n i t e să î i p r o t e j e z e d e ef ect el e gr av e amintite mai sus.

3.6.1.

C o n s t r u cţ i a

modelului

matematic

(geometric)

al

că d e r i l o r d e f e c t u o a s e d i n j u d o Co r el ân d d at el e c er c et ă r i l o r a n t e r i o ar e , a m s t a b i l i t s i t u aţ i i l e cl asi c e de prod ucer e a trau ma tis melor membr elor su perio ar e ca u r m a r e a e v i t ăr i i căd erii p e sp at e ( tab elul 8 ) :

99

T a b el u l 8 Situaţiile clasice de producere a traumatismelor membrelor s u p e r i o a r e c a u r m a r e a e v i tă r i i c ă d e r i i p e s p a t e .

Tipul căderii

Acţiunea atacantului

Cădere spre înapoi pe şezut şi coate

spre Aruncări spre Cădere înainte prin înapoi în şezut şi agăţare sau coate încercând să fragmenteze împiedicare: căderea pe spate -O Uchi Gari Ko Uchi Gari Morote Gari

Cădere laterală în sprijin pe braţul întins

Aruncări din lateral: -Uchi Mata -Hiza Guruma -Te Guruma -Sasae T.K.Ashi

Cădere umăr

Acţiunea apărătorului

în Aruncări peste corp, cu întoarcerea spatelui: -Seoi Nage -Tai Otoshi -Harai Goshi -Kata Guruma

Gravitatea accidentului Disjuncţii şi luxaţii scapulohumerale, fracturi de claviculă

Conservarea orientării ventrale a corpului (asemănătoare subrotaţiei)

Entorsa pumnului, luxaţia cotului, fractura oaselor antebraţului.

Subrotaţie sau suprarotaţie a apărătorului în opoziţie cu mişcarea de rotaţie pe care o doreşte atacantul

Disjuncţii şi luxaţii scapulohumerale, fracturi de claviculă

L u â n d c a b a ză d e p l e c a r e s t u d i i l e

prezentate în tabelul 7, şi

apli cat e situaţ iil or cl asi c e d e c ăd er e d ef e ctu o as ă din tab e lul de mai sus,

rezultă

u r măt o a r e l e

r e p r e z e n t ăr i

schematice

şi

parametrii

mecanici exteriori medii:

100

Desenul

2.

parametrii urma

C ă d e r e d e f e c t u o a să şi exteriori

a p l i că r i i

rezulta ţ i

în

p r o c ed eu l u i

, , S e c e r a r e a m i că interioa r ă ” Ko U ch i G a r i v = 198 m/s α = 90

o

p = 146…156 Ns/kg

D e s e n u l 3 . Că d e r e d e f e c t u o a să ş i parametrii

exteriori

rezultaţi

în

u r m a a p l i că r i i p r o c e d e u l u i , , R o a tă la g enun chi”- Hi za Guru ma v = 195 m/s α = 68

o

p = 130…140 Ns/kg

D e s e n u l 4 . Că d e r e d e f e c t u o a să şi parametrii

exteriori

rezultaţi

în

u r m a a p l i că ri i p roced eul u i , ,Roa ta peste umeri”-Kata Guruma V = 518 m/s α = 70

o

p = 315…336 Ns/kg În aces t e s chem e s- au ut ilizat ur m ă to ar el e not aţ i i : • cu cer cu leţ ro ş u s-au mar c at zon e le supr asolici t at e mecani c; 101

• cu “v” s-a notat modulul vitezei de contact cu solul; • cu “ α ” s - a n o t a t u n g h i u l d e i m p a c t c u s o l u l ( u n g h i u l f ă c u t d e v i t e z ă c u n o r m a l ă) ; • cu “p ” s-a not at valo ar ea i mpu l s u l u i s p e c i f i c î n mo m e n t u l a t i n g er i i s o l u l u i .

Gr eut at e a

medi e

a

sp ortivilor

pentru

categoria

de

vîrstă

an ali z at ă s e con s ider ă 5 0 k g , i a r î n ăl ţ i mea me die 1 ,50 m, cu t o at e c o n s e c i n ţ el e ce decurg de ai ci pentru g r eut ăţ i l e ş i l u n g i mil e m e d i i al e s eg ment elor de corp i mpli c at e.

3.6.2 . Cara ct eri za rea p rin cipal elo r a rt icula ţ i i ale m e mb rului superior afectate de căderile defectuoase din judo Arti cul aţ i a s c a p u l o - h u m e r a l ă es te cea mai exp u să î n c e l e t r e i s i t u aţ ii an ali z at e mai sus. Aceast ă ar ticul aţ ie est e o diartro ză sfenoid ă cu miş c ăr i d e m a r e a m p l i t u d i n e , a l c ă t u i tă d i n c a v i t a t e a glenoid ă a o mo p latului ş i cap u l hu merusului. Capsula articu lar ă , lax ă ş i slab ă , d e f o r m a u n u i m a n ş o n , s e i n s er ă p e l a b r u l g l e n o i d a l , d a r s u p e r i o r î l d e p ăş eş t e ş i in clu d e în ea tuber cu l u l s u p r a g l e n o i d a l a l humerusului.

Capsula

este

î n t ăr i t ă

de

fibre

longitudinale

care

l i mit e a z ă miş căr i l e d e e x t e n s i e , r o t aţ i e l a t er al ă ş i d e a b d u cţ i e .

Pr incipalele planuri de m i ş car e al e arti culaţ i ei s c apuloh u mer al e s u n t u r m ăto ar el e (C ălu ş e r L . 1 9 7 5 , C e r b u l e s c u C ş i c o l a b , 1 9 8 3 ) : • F l e x i a d e 9 0 º - 1 1 0 º s e e x e c u t ă î n j urul u nui a x t r a ns v e r s al c e trece

prin

mij l o c u l

c a v i t ăţ i i

glenoide

a

scapulei-

cu

p a r t i c i p a r e a m uş c h i l o r a n t e r i o r i a i b r aţ u l u i ; • Ex t en s i a d e 3 5 º s e f a c e î n j u r u l a c el u i aş i axu lu i tr ansv ers alcu par ti c ipar ea mu ş c h i u l u i t r i c e p s b r a h i a l ;

102

• A b d u cţ i a d e 9 0 º s e r e a l i z e a ză î n j u r u l u n u i a x s a g i t a l , a n t e r o p o s t e r i o r , p r i n c a p u l h u m e r u s u l u i - cu p ar t i ci p ar e a muş c h i u l u i deltoid; • A d d u cţ i a s e r e a l i z e a ză t o t î n j u r u l a x u l u i s a g i t a l , d a r i n v e r s , pân ă l a c o n t a c t u l c u t r u n c h iu l - c u p a r t i c i p a r e a muş chilor p e c t o r a l m a r e , d o r s a l m a r e ş i r o t u n d mar e; • Rot aţ i a l at er al ă ş i r o t a ţ i a me d i al ă , cu v a loar e m axi mă d e 9 0 º se ex ecu t ă î n j u r u l u n u i a x v e r t i c a l î n l u n g u l h u m e r u s u l u i - c u p a r t i c i p a r e a mu ş c h i l o r s u p r a s p i n o s , i n f r a s p i n o s ş i r o t u n d m i c , i a r c e a m e d i a l ă f i i n d e x e c u t a t ă d e a c e e a ş i mu ş ch i ca abd u cţ i a; • Cir cu md u cţ i a î n s u m e a z ă succesi v co mbi n ar ea mi ş c ăr i l o r d e f l e x i e- e x t e n s i e , a b d u cţ i e - a d d u cţ i e ş i r o t aţ i e l at er al ă- me d i al ă A dou a arti cu l aţ i e a m e m b r u l u i s u p e r i o r e x p u să s i t u aţ iilor descrise mai sus, este cea a cotu l u i . D i n p u n c t d e v e d e r e b i o m e c a n i c a c e a s t a e s t e c o mp u s ă d i n t r e i o a s e : h u m e r u s , u l n a ş i r a d i u s .

C o m p o n e n t a h u m e r o - u l n a r ă es t e c e a m ai i mp o r t an t ă ş i s e d es cr i e su mar ca o ,,ar ti cul aţ i e î n bal a ma”. Caps ula aces t ei arti cu lasş i i es at e lax ă ş i u n i t a r ă pentru întreag a articu laţ i e . E a es t e î n tăr i tă d e l i g amente, mai dezvolta t e î n p ă r ţ ile l at er al e al e arti cu laţ i ei . C el e mai importante ligamente în susţinerea capsulei se disting a fi l i g a me n t u l co l at e r al r ad i a l , c el co l at er al u l n ar ş i c el i n el ar . În arti cu laţ i a c o t u l u i s e r e a l i z e a z ă u r m ăto ar el e mi ş c ări : • Flexi a ar e lo c în co mpon ent a hu mer o -ulnar ă a a r t i c u l aţ i ei , atingând maxim 140º raportat la situaţia când cotul este co mplet întins- cu p a rticip area muş c h i l o r b i c e p s b r a h i a l ş i brahial; • Extensia se produce tot prin intermediul componentei humeroulnare, pân ă l a 1 8 0 º s u b a c ţ i u n e a mu ş c h i u l u i b i c e p s b r a h i a l ;

103

• S u p i n aţ i a ş i p r o n aţ i a s e p e t r e c î n a r t i c u l aţ i a r a d i o - u l n a r ă, v a l o a r e a m a x i mă a acest ei m iş c ăr i f i i n d d e 1 4 0 º , p e n t r u s u p i n aţ i e p ar t i c i p ân d m uş c h i u l s u p i n a t o r , i a r p e n t r u p r o n aţ i e mu ş c h i u l r o t u n d ş i p ăt r a t p r o n a t o r .

3.6.3.

E v a l u a r e a i n t e r a cţ iuni l o r m e ca nice int e rn e ş i ext e rn e

d i n zo n e l e s u p r a s o l i c i t a t e Ev alu ar e a

aces tor

inter a cţ i u n i

presupune

s i mp l i f i c a r e a

s e g m e n t e l o r i m p l i c a t e c o n f o r m u n u i mo del mecanic cunoscut (lan ţ cin e mati c) .Vo m consid er a, p e r ând , cel e tr ei s ituaţ ii eviden ţ i a t e a n t er i o r .

3 . 6 . 3 . 1 . Că d e r ea d ef ect u o a s ă a l u i Uk e (ap ă ră t o r u l ) , î n u r m a a t a c u l u i c u K o U c h i G a r i ( s e c e r a r e a m i c ă i n t e r i o a ră ) .

Mo d elu l

me c an ic

s i mp lif ic at

ant ebr aţ sunt consid er at e

cu p r in d e

s eg me n tel e

b r aţ

şi

tij e rigid e arti cul at e mo bil în cot

( a r t i c u l a ţ i e i d e a lă , f ăr ă f r e c ăr i ) , s e g m e n t u l s u p e r i o r a l c o r p u l u i consid er at ca un r i g i d c u l e g ăt u r ă f i x ă c u b r aţ u l la n iv e l u l u măr u l u i ş i mu ş chiul tri c eps , con s ider at ca un ar c, r espon sabil de men ţ i n e r e a u n g h i u l u i d i n t r e b r aţ ş i a n t eb r aţ . În

mo mentul

ating e rii

solului,

acesta

va

ac ţ i o n a

asupra

ant ebr aţ u l u i p r i n t r - u n s i s t e m d e f o rţ e d i s t r i b u i t e î n l u n g u l a c e s t u i a r

mo d el at mat e ma t i c p r i n - - r e z u l t an t a N - ş i a s u p ra braţ u l u i p r i n r

r

n o r m a l a N B . În triceps se va dezvolta for ţ a “ el as t i că ” Fe care prin cupluril e create în rap o rt cu ax el e d e rot a ţ i e d i n c o t ş i u mă r , r r M B , M C ( p u n c t e l e d e a p l i c aţ i e a l e a c e s t e i f o r ţ e fiind la distan ţ a r m d e

ax e – di stan ţ a d i ntre pun ctul d e arti cul aţ i e a l t r i c e p s u l u i ş i ax el e de r o t aţ i e d i n c e l e d o u ă arti cul aţ ii B ş i C) î mp i ed i că mi cş o r ar e a

104

u n g h i u l u i d i n t r e b r aţ ş i a n t e b r aţ ( “ căd e r e a ” b r aţ u l u i p e s t e a n t e b r aţ ) , r e s p e c t i v măr i r e a c e l u i d i n t r e b r aţ ş i corp (dep ăş i r e a l i m i t e l o r f i z i o l o g i c e d e m i ş c a r e a b r aţ u l u i ) . Î n s f â r ş i t , î n t r e b r aţ ş i an t eb r aţ s e r

r

v a d e z v o l t a a cţ i u n e a ş i r e a cţ i u n e a n o r m a l ă N b ,− N b , iar, între b r a ţ ş i r

r

corp , acţ iunea ş i r ea c ţ i u n e a î n l u n g u l “ t i j e i ” a n t e b r a ţ , N C ,− N C . To at e a c e s t e i n t e r a cţ i u n i c o n d u c l a f r â n a r e a c o r p u l u i î n căd er e î n t r - u n i n t er v al

de

timp

τ.

Prezentarea

schematică

a

mo delului

est e

p r e z e n t a tă î n d e s e n u l 5 .

D e s e n u l 5 . R e p r e z e n t a r e a g e o m e t r i că a mo d elu l u i m e ca n ic în ca zul c ă d e r i i d e f e c t u o a se p e c o t ( a pă r a r e l a s e c e r a r e a m i c ă i n t e r i o a ră - Ko Uchi Ga ri) R e a cţ i u n e a s o l u l u i Din cal cul el e î n treprin s e, r e zu ltă c ă s ol ul d e z vol t ă asupr a b r aţ u l u i u r măt o r u l n i v e l d e f o r ţ ă : 105

N ≅ 10,9K11,7 kN

S e o b s e r v ă c ă aceste for ţ e d e z v o l t a t e s u n t e nor me (echiv alentul greut ăţ i i a c i r c a 2 0 d e s p o r t i v i ! ) ; a c e a s t a ne permite, în p r i mu l r â n d , s ă n eg lij ă m gr eut ăţ i l e c e a p a r .

R e a cţ i u n i l e i n t e r s e g m e n t a l e ş i m o m e n t u l i n t e r n Acestea se pot calcula , pe ba z a m o d e l u l u i me c a n i c d ezv o l t at , d i n r e l aţ i i l e

c o r e s p u n zăto ar e

sit u aţ i e i

b i d i m e n s i o n al e

consi d er at e

(neglij ă m ev ent u al el e t e ndin ţ e d e d e p l a s a r e “ l a t e r a l ă ”): Ob ţ i n e m a s t f e l u r măt o a r e l e e v a l u ăr i m e d i i : Fe = 32.850…35.100 N ≈ 32,8...35,1 kN Nb = 45.552…48.672 N ≈ 45,5...48,7 kN NC = 32.850…35.100 N ≈ 32,8...35,1 kN NB = 10.923…11.671 N ≈ 10,9...11,7 kN Pentru

mo me ntel e

i n tern e

dezvo ltat e

de

lig ament e

în

arti cul aţ i i l e B ş i C p e n t r u a o p r i căd er e a o bţ inem: MB ≈ MC ≈ 1.642…1.755 Nm S u p r a s o l i c i t ăr i l e

produse

de

componentele

estimate

sunt

u r măto arel e: r

• N supune la s u p r a t e n s i u n i ţ e s u t u r i l e a n t e b r aţ u l u i , f i i n d r e s p o n s a b i lă d e p r o d u c e r e a d e f r a c t u r i a l e o a s e l o r a c e s t u i a ş i leziuni mecanice de lovire ale pielii şi muşchilor; r

• N b supune la suprat e n s i u n i c o t u l , î n a n s a mb l u l s ău , f i i n d r e s p o n s a b i lă d e p r o d u c e r e a p r i n l o v i t u r i m e c a n i c e ( c i o c n i r e a c u s o l u l ) d e f i s u r i a l e a c e s t u i a ş i de l eziu n i al e p i elii ş i ligamentelor; r

• Fe s u p u n e l a s u p r a â n t i n d e r i t r i c e p s u l ş i c ei l alţ i mu ş chii i mp l i c aţ i , f i i n d r e s p o n s a b i lă d e î n t i n d e r i s a u r u p t u r i a l e fibrelor acestora;

106

r

• N C s u p u n e l a s u p r a c o m p r i m ăr i o a s e l e b r a ţ u l u i ş i u m ăr u l , f i i n d r e s p o n s a b i lă d e p o s ib ile f r a ct u r i a l e a c e s t o r a ; r

r

• M B , M C s u p u n l a s u p r a t o r s i o n ăr i arti cul aţ i i l e c o t u l u i ş i u măr u l u i , f i i n d r e s p o n s a b i l e d e s u p r a â n t i n d e r e a s a u c h i a r ruperea acestora.

L i m i t e l e m a x i m e f i z i o l o g i c e a d mis e p entru acest e co mpon ent e s u n t d e a c e l aş i o r d i n d e măr i m e . S e o b s e r v ă , astfel, ceea ce s u s ţ i n e a m l a î n c e p u t c u p r i v i r e l a e x i s t e n ţ a p eri colul u i apar i ţ i e i trau mati s melor acut e în e f e c t u a r e a a c e s t e i m iş c ăr i d e c ăt r e j u d o k a .

3 . 6 . 3 . 2 . Că d e r ea d ef ect u o a s ă a l u i Uk e (ap ă ră t o r u l ) , î n u r m a a t a c u l u i c u H i za G u r u m a ( r o a t ă l a g en u n c h i ) .

Ca ş i î n c a z u l p r e c e d e n t , mo d e l u l m e c a n i c s i m p l i f i c a t c u p r i n d e s eg me n t el e p al mă , ant ebr aţ ş i b r a ţ . Acest e a, ca u r mar e a co mport ă rii lor, vor fi consider at e ca tij e rigide arti cul at e pl an

între el e

( a r t i c u l a ţ ii id eale, f ăr ă f r e c ăr i ) p r i n c u p l e s i mp l e d e r o t aţ i e; r es t u l c o r p u l u i v a f i c o n s i d e r a t c a u n r i g i d a r t i c u l at , l a r â n d u l său , p r in cupl ă s i m p l ă d e r o t aţ i e c u b r aţ u l l a n i v e l u l u mă r u l u i . Î n î n c e r c a r e a d e a n u c ă dea p e s p at e, ap ăr ăt o r u l î n t i n d e b r aţ u l , o p r i n d r o t aţ i a l a t er al ă a corpului (des enu l 6) În mo ment ul cio cn irii cu solul , ca ş i î n c a z u l p r e c e d ent, acesta va ac ţ i o n a a s u p r a p a l m e i c u o f o r ţă d e r e a cţ i u n e d i s t r i b u i t ă m a x i mă ( a c e s t m a x i m d i n s c u r t u l interv al

de

ci ocnir e

est e

cel

car e

ne

inter es ează ,

trau mel e

p r o d u c â n d u - s e c u c e a m a i m a r e p r o b ab i l i t a t e î n a c e s t m o m e n t ) c a r e , ( p r i n c u p l e l e p r e z e n t a t e î n d e s e n u l 7 ) s e v a t r a n s mi t e î n t r e g u l u i corp .

107

D e s e n u l 6 . R e p r e z e n t a r e a g e o m e t r i că a m o d el u l u i m e c a n i c î n cazul că d e r i i d e f e c t u o a s e p e b r aţ u l î n t i n s ( a p ă r a r e l a R o a t a l a genunchi – Hiza Guruma)

D e s e n u l 7 . S c h e m a m e c a n i c ă a t r a n s m i s i e i f o rţ e l o r î n c a z u l că d e r i i d e f e c t u o a s e p e b r a ţ u l î n t i n s ( a p ă r a r e l a R o a t a l a g en u n c h i – H i z a Guru ma ) 108

F o r ţ a d i s t r i b u i t ă c e a cţ i o n e a z ă as upra p al mei est e consid erat ă a f i u n s i s t e m u n i f o r m d e f o rţ e plan paralele, rezu l t a n t a a c e s t u i a f i i n d r

f o r ţ a de reacţ i u n e R , av ân d ca pun ct d e ap licaţ i e m i j l o c u l p a l m e i ş i u n g h i u l d e î n c l i n a r e f aţ ă d e v e rtical ă α, u n g h i u l d e c ă d e r e . D u pă cu m

se

ş tie,

aceast ă

reac ţ i u n e

oblică

se

descompune

într-o

c o m p o n e n tă î n p l a n u l d e c o n t a c t , c a r e e s t e f o r ţ a d e f r e c a r e l a a l u n e c a r e d i n t r e p a l mă ş i s o l , ş i o c o m p o n e n t ă p e r p e n d i c u l a r ă p e r

acest plan, reacţiunea normală N .

E c h i l i b r a r e a a c e s t e i r e a cţ i u n i a r e l o c c a u r m a r e a i n t e r a cţ i ei d i n t r e p a l mă ş i a n t e b r aţ . A c e a s tă i n t e r a cţ i u n e , d u p ă cu m se obs er v ă , g en er e az ă î n c u p l a p a l mă - an t e b r aţ f o r ţ el e ş i c u p l u r i l e i n t e r n e d e a cţ i u n e / r e a cţ i u n e f i g u r a t e :

(

)

r r r r [ Fpa ,−Fap , (mpa ,−map )]

La fel, acţ i u n e a m e c a n i c ă s e p r o p a g ă î n c o r p p r i n a c e l aş i mecanism,

în

cu p l e l e

a n t e b r aţ - b r aţ

(cot)

şi

b r aţ - c o r p

( u mă r ) ,

g e n e r â n d u - s e f o r ţ el e ş i c u p l u r i l e i n t e r io ar e r e s p e ctiv e:

[(Fr

ba

] [(

)

]

)

r r r r r r r r r r r , Fab = − Fba , (mab , mba = − mab ) , Fbc , Fcb = − Fbc , (mbc , mcb = −mbc )

Î n c e l e c e u r m e a ză v o m î n c e r c a s ă cr eă m model u l mat e mati c al s i s t e m u l u i me c a n i c s i m p l i f i c a t d es c r i s . F i n a l u l a c e s t e i c o n s t r u cţ ii îl constitu i e

est i mar ea

co mpon ent el o r

mecanice

interne

care

se

d e z v o l t ă î n s i s t e m . C a ş i î n c a z ul a nt e ri or vo m c ons i d e ra s i t u a ţ ia „ s t a t i c ă ” , a n u m e a c e e a î n c ar e i n t er a cţ i u n i l e m e c a n i c e s unt max i me ş i , p e n t r u mo m e n t , s i s t e m u l s e g ăs e ş t e î n e c h i l i b r u m e c a n i c s u b a cţ iun ea aces tor a .

E s t i m a r e a r e a cţ i u n i i s o l u l u i C u a c e l e aş i con s ider aţ i i c a î n c a z u r i l e a n t er i o a r e , u n g h i u l d e c ăd e r e f i i n d d e a c e a s t ă dat ă α = 6 8 o , r e a cţ i u n e a d i n p a r t e a s o l u l u i ş i componentele acesteia vor fi:

109

mp ; R = 10 . 833 K 11 .666 N = 10 ,8 K 11, 7 kN 2τ N = R sin α = 10 . 044 K 10 . 816 N = 10 , 0 K 10 ,8 kN F f = R cos α = 4 .058 K 4 . 370 N = 4 ,1 K 4 , 4 kN

R=

Esti ma rea co mp onent el o r i n t e r s e g m e n t a l e Od at ă

esti mat e

co mpo n ent el e

acţ iun ii

ex terioare,

pe

b aza

mod elului mecanic d ezvoltat anterior putem f ace apr e ci eri r el ativ precise ale tensiunilor mecanice care apar în sistemul biomecanic p e n t r u a r e a l i z a f u n cţ i o n a r e a a c e s t u i a .

C u a c e s t e a , s i s t e m u l d e e c u aţ i i d e e c h i l i b r u n e c o n d u c e l a u r măt o a r e l e v a l o r i : F pax = Fbax = Fcax = 4,1K 4,4 kN F pay = Fbay = Fcay = 0 kN m pa = mab = mbc = 0,75K 0,81 kN ⋅ m

Cu m er a d e aş teptat, ca ş i î n c a z u l a n t e r i o r , c o mp o n e n t e l e inters eg ment al e sunt con s ider abil e, cu at ât mai mu lt cu cât ti mpul de a cţ i u n e a l a c e s t o r a e s t e e x t r e m d e s c u r t ( p e r c u ţ i i ) .

Pân ă a i c i p u t e m a p r e c i a d i r e c t , d in p u n c t d e v e d e r e b i o m e c a n i c, ef e ct el e

mo m en t elo r

i n t er se g m e n t a l e .

Prin

valoarea

lor

consid er abil ă , a c e s t e a p o t c o n d u c e l a l u x a ţ i i ( s u p r a â n t i n d e r i a l e mu ş c h i l o r

sau

ligamentelor

implicate)

şi

chiar

d e p l a s ăr i

ale

e l e m e n t e l o r c e c o n c u r ă î n reali zarea cupl ei cu rot aţ i e l i mi t at ă d es p r e c a r e a m d i s c u tat ant erior .

Exist ă î n s ă o s i t u aţ ie mult mai p ericuloas ă , gen er ato ar e de a c c i d e n t e c u f r e c v e n ţ ă fo art e mar e (desen ul 8).

D a c ă, d i n c a u z e d i f e r i t e , b r aţ u l ş i a n t e b r aţ ul nu se afl ă î n l i n i e d r e a p t ă , f o rţ e l e c e s e d e z v o l t ă î n a c e s t e s e g m e n t e , ră mân ân d pe a c e e a ş i d i r e cţ i e i n iţ i al ă, v o r d a n aş t e r e u n u i c u p l u d e f o rţ e f o art e m a r e a căr u i a cţ i u n e e s t e a c e e a d e a m i c ş o r a u n g h i u l d i n t r e a c e s t e a .

D i s t i n g e m d o u ă asp e ct e: 110

• d a c ă înd o irea co tului este în s e n s n o r m a l ( p o s i b i l ) , c a u z a t ă d e f a p t u l că s p o r t i v u l n u a î n t i n s p e r f e c t m â n a , c u p l u l r e s p e c t i v v a c o n d u c e l a îndoirea cotului pân ă când aces ta v a a t i n g e s o l u l ; d i n a c e s t m o m e n t n e a f l ă m în aceeaş i s i t u aţ i e trat at ă l a i eş i r e a d i n p r o c e d e u l K O U C H I G A R I ; • d a c ă î n d o i r e a c o t u l u i e s t e î n s e n s u l o p u s p o s i b i l i t ăţ i i d e r o t aţ i e a a c e s t u i a , c a u z a tă d e o supramo b ilit at e a arti cul aţ i ei s p o r t i v u l u i ş i unei mici iner ţ i i d e r o t aţ i e p r o v e n i n d d e l a d e s c h i d e r e a b r aţ u l u i î n c ăde re , c upl ul re s p e c t i v c o n d u c e , c u foart e mar e prob abili tate l a d islo c ar ea co tului.

Desenul 8. Depăşirea limitelor fiziologice în cazul braţului întins ( a p ă r a r e d ef e c t u o a s ă l a R o a t a l a g en u n c h i – H i z a G u r u m a ) 3 . 6 . 2 . 3 . Că d e r ea d ef e ct u o a s ă a l u i U k e ( a p ă ră tor u l ), în u r ma a t a c u l u i c u K a t a G ur u ma ( ro a t a p es t e u mă r) .

D i n t r e c e l e t r e i s i t u aţ i i , p e s e a m a o b s e r v aţ i i l o r d i r e c t e ş i a discu ţ i i l o r cu s p o r t i v i i a c ci d en t aţ i î n u r m a c ăd e r i l o r d e f e c t u o a s e , s e 111

p o a t e p r e s u p u n e c ă cea m ai per icu loas ă s i t u aţ i e e s t e r e p r e z e n t a t ă d e c ăd er ea în u măr c a u r m a r e a a r u n cării pest e co rp, cu î n toar cer e a spatelui (tipul Seoi Nage, Tai Otoshi, Harai Goshi, Kata Guruma).

Av ân d î n v ed er e d at el e p r e z en t at e î n t ab el u l 8 , v o m a n ali z a î n co n t i n u a r e ef e ct el e căd e rii deficitare, în cazul p r oced eului ,,Ro ata pest e u meri ”- K at a- Guru ma. În d es en u l 9 s u n t p r e z e n t a t e e l e m e n t e l e b i o l o g i c e p r i n c i p a l e i m p l i c a t e î n s t a r e a b i o m e c a n i c ă an ali z at ă.

Desenul 9. Schema biomecanică a căderii în umăr ca urmare a evitării căderii dorsale (cădere defectuoasă la ,,Roata peste umăr) 112

În desenul 10 aceste elemente sunt schematizate în ceea ce p r i v eş t e a n a l i z a e c h i l i b r u l u i m e c a n ic ( m o d e l u l b i o m e c a n i c ) , i a r î n des enul 11 est e s ch e mati zat p r oced eul de i zo lar e a el ement elor m e c a n i c e d i n l a nţ ul m e c a ni c c ons truit cu ev iden ţ i er e a f o rţ elor d i r e c t e , t e n s i u n i l o r i n t e r n e ş i mo ment elor int ern e de r e zis t enţ ă , ce se d e z v o l t ă î n a r t i c u l aţ i i l e i mp l i c a t e ( m o d e l u l me cani c) . T r e c e r e a l a mo d elu l b io me c an i c l a c e l m e c a n i c a m f ă cut-o consid erând , în tr-o p r i mă a p r o x i m aţ i e , f a p t u l c ă ef ect u l mu ş c h i l o r i m p l i c aţ i e s t e d o a r d e at enu ar e a acţ iu nilor mecani ce, el e fiin d astf el asi mil ate cu medii finite disipative mecanic.

Desenul 10Mod elul biomecanic al că d e r i i d e f e c t u o a s e la Roata peste umeri - Kata Guru ma

Pe ntru a realiza îns ă a c e a s t ă a t e n u a r e , m u ş chii v o r prelu a p art ea cor espu n z ăt o a r e d i n a c ţ i u n e a m e c a n i că r es p e ct i v ă; o d at ă es t i mat co efi ci e ntul de at enu ar e ş i t ens iunile atenu at e , valo ar ea at enu ă rii m e c a n i c e d e v i n e t e n s i u n e i n t e r nă a mu ş c h i u l u i r e s p e c t i v c e î l v a s u p u n e u n o r s u p r a s o l i c i t ă ri cu co nsecinţ e b i o m e c a n i c e d e r i s c . Î n mo m e n t u l a t i n g e r i i s o l u l u i , a c e s t a v a a cţ io n a a s u p r a u mă r u l u i p r i n t r - u n s i s t e m d e f o rţ e d i s t r i b u i t e ; c o n s i d e r â n d s u p r a f aţ a d e c o n t a c t f o a r t e r e d u s ă î n r a p o r t c u r e s t u l c o r p u l u i , l a l i m i t ă , putem 113

consid er a aces te for ţ e c a f i i n d c o n c u r e n t e , a s t f e l c ă t o r s o r u l l o r s e r ed u ce

la

for ţ a

rezult ant ă

r F;

această

i n t e r a cţ iu n e

me c an ică

rezult an t ă va fi at enu at ă de mu ş c h i u l d e l t o i d c a r e , a cţ i o n â n d c a u n resort, produce mărirea intervalului de contact)

Desenul 11Izolarea el em ent elor mecanice la că d er ea d e f e c t u o a să d in Ro a ta p es t e umeri- Kata Guru ma

R e a cţ i u n e a s o l u l u i Î n u r m a c a l c u l e l o r , r e i e s e u r m ăt o a r e a e c u aţ i e f i n a lă: Fmax =

H mp 50 ⋅ 336 sin α = sin α = ⋅ sin 70 o ≈ 26.000 N = 26 kN 2τ 2τ 0,6

S e o b s e r v ă c ă aceast ă f o r ţă d e z v o l t a t ă est e enor m ă (echiv al entul greut ăţ i i a c i r c a 5 0 d e s p o r t i v i ! ) .

114

R e a cţ i u n i l e i n t e r s e g m e n t a l e ş i m o m e n t u l i n t e r n A c e s t e a s e p o t c a l c u l a , p e b a z a m o d e l u l u i me c a n i c d e z v o l t a t , d i n r e l aţ i i l e

c o r e s p u n z ăto ar e

bidimensionale

considerate

echilibrulu i

dinami c

şi

(neglijăm

event u al el e

s i t u aţ i e i

tendin ţ e

de

d e p l a s a r e “ l a t e r a lă ”): D e r e m a r c a t că , în cazu l acest ei a, esti mar e a es t e mai co m p lex ă .: -

R

este

ten s iunea

intern ă

d e zv oltat ă

în

a r t i c u l aţ i i l e

a cr o mio cl av i cu l ar ă ( R 2 ) ş i s c a p u l o h u m e r a l ă ( R 1 ) . E x p e r i m e n t a l , s e observ ă c ă ea creş t e p e mă s u r ă c e c reş t e s o l i c i t a r e a l o n g i t u d i n a l ă a el ement elor bio mecan i ce con cur ent e în arti cul aţ iile resp ectiv e p ân ă la o an u mit ă v alo ar e maxi mă ; p e s t e a c e a s t ă v a l o a r e s e p r o d u c d i s l o c ăr i a l e a c e s t o r e l e m e n t e , m ai r e d u s e s a u m a i p r o f u n d e , î n f u n cţ i e

de

valoarea

d e p ăş i r i i

a ce s t ei

l i mit e

m ax i me .

D at el e

e x p e r i m e n t a l e d e c a r e d i s p u n e m c o n d u c l a o va l oa re m e di e p e n t r u R m a x d e c i r c a 2 k N . Î n t r u c â t n e i n t e r e s e a ză c a z u r i l e e x t r e m e , p e a c e a s t a o v o m c o n s i d e r a p e b a z a r e l aţ i i l e a n t e r i o a r e ( a c e a s t ă l i m i t ă corespu nde situ aţ iei în care, d e exemp l u , s p o r t i v u l s u s ţ ine cu br aţ u l o greutate de 200 kg; în jurul acestei valori se vor produce m o d i f i c ă ri in el as tice al e ligament elor i mp licat e ş i ch i ar d i s l o căr i ) .

Cu acest e consid er aţ i i v o m o b ţ in e urmă t o ar el e v alori li mit ă ( c a u r m a r e a c o n s i d e răr i i v a l o r i l o r m a x i me d e mai su s): T1 = 6,5 kN T2 = 4,5 kN Fe ≅ 10 kN N ≥ 9 kN M 1 = 0,32 Nm M 2 ≅ 1,5 Nm

115

L u â n d î n c o n s i d e r aţ i e v al o r i l e d e mai s us, vo m face ap reci eri p e s u p o r t u l p r i n c i p a l e l o r t r a u me: fr acturil e cl avi cul ei , lux a ţ iile scapuloh u mer al e ş i f r a c t u r i l e o mo p l a t u l u i Fra ctur i le cla vi c ulei R e p r e z e n t a r e a g e o m e t r i c ă a for ţ e l o r d e - a l u n g u l c l a v i c u l e i e s t e p r e z e n t a tă î n d e s e n u l 1 2 .

Acest r e zult at geo metri c d et er min ă u r mă to ar el e apr e ci eri: în p u n c t e l e c e n t r a l e a l e c e l o r d o uă a r c e c a r e m o d e l e a ză b io me c an ic cl avi cul a exist ă cel mai mare p eri col d e r u p e r e – d a t o r i tă v al o r i l o r maxi me al e mo mentul u i d e f o r f e c a r e M z – ş i d e t a s a r e – d a t o r i tă v al o r i i ma x i me a co mp o n en t ei t a n g enţ i al e a a cţ i u n i i m e c a n i c e .

D es en u l 1 2 . R ep r ez en ta r ea g eo m etr i că a f o rţ e l o r d e - a l u n g u l cla vi cul ei Conform

datelor

biomecanice

o bţ i n u t e ,

în

cazul

în

care

d i s t r i b uţ ia forţ elor asup ra aces t ei co mp o n e n t e a s i s t e m u l u i o s o s dep ăş eş t e v a l o r i l e d e r u p er e , s e p r o d u c e f r a c t u r a r e a s a î n u n a d i n cele dou ă r eg iu n i d e ma x i m.

Luxaţ i i l e s ca p u l o h u m er a l e C au z a b io me c an ică a a c e s t e i l u x aţ i i o r e p r e z i n t ă d ep ăş i r e a, d e c ăt r e for ţ el e ce acţ i o n e a z ă a s u p r a h u m e r u s u l u i , a li mit ei d e r eţ in er e în articu laţ i a s c a p u l o h u m e r a l ă , rezult ând astf el d e plas ar ea acestui a.

116

Od at ă c o n s i d e r a tă a c e a s tă l i m i t ă maxi mă , în toat e co nsider a ţ i i l e a n t e r i o a r e , c o n d i ţ ia d e reţ in er e a hu m erusului în art i cul aţ i e es t e t r a n s p u s ă î n i n g a l i t a t e a d e f r e c a r e l a a l u n e c a r e s t a b i l i t ă an terior: N ≥ 9 kN

C o n s i d e ră m că a c e a s t a e s t e o v a l o a r e c r i t i că mai al es pentru categoria de vârstă pubertară.

Luxaţ i a c u f r a ct u r ă a ca pului humeral A c es t e l u x aţ i i a p a r î n m o m e n t u l î n c a re t e ns i une a ş i mo ment ul intern ce acţ i o n e a z ă î n

h u m e r u s d e p ăş es c l i mi tel e f i zi ologice de

rezist en ţ ă a o s u l u i .

A c e e a ş i met o d ă a i z o lăr i i p ă r ţ i l o r , a p l i c a t ă pentru cap ăt u l s u p e r i o r a l h u m e r u s u l u i , n e c o n d u c e l a r e l a ţ i a: r r r F1 + R1 + Th = 0 ⇒ Th = F1 − R ⇒ Th = 4,5 kN

S e o b s e r v ă c ă a v e m d e - a f a c e c u o t e n s i u n e u n i f o r mă p e to at ă lungimea humerusului, având valoarea de mai sus. Ea este o tensiune tang en ţ i al ă , de co mpr es ie. Deci , d ac ă p ăs t r ă m s ch e ma b io mecan ic ă ant erio a ră a h u m e r u s u l u i , n i m i c n u a r t r e b u i s ă s e î n t â mp l e. Os u l poat e r e zist a cu u ş u r i n ţă l a ast f el d e t ensiuni . Problema ap ar e în m o m e n t u l î n c a r e c o n s i d e r ă m hu m e rus ul m a i î n d et al i u . Ac e s t a, f aţ ă de mo d e lul liniar, prezin tă u n “ d e f e c t r e l a t i v ” - ş an ţ u l d e t o r s i u n e .

Acest a, prin ad âncitur a ce o r e prezint ă , c r e e a ză o “ s lăb iciu n e ” în a c e a r e g i u n e a o s u l u i , m a n i f e s t a t ă m e c a n i c p r i n s c ă de re a l i m i t e i m a x i m e d e f i s u r a r e / r u p er e (osu l es te m ai sub ţ i r e ) , p r e c u m ş i p r in generarea unor momente interne de torsiune şi forfecare importante..

Accidente ale omoplatului A c cid en tel e p r i n cip al e leg at e d e o mo p l at , c au z at e d e căd er ea an ali z at ă , s u n t g e n e r a t e d e t e n s i u n e a ş i mo me ntel e in tern e ce se r

d e z v o l t ă în acest el ement ca ur ma re a acţ i u n i i c o m p o n e n t e i F2 . La un

117

astf el d e accid en t cel ma i des ap ar e f r a c t u r a d e a cr o m i o n . E a e s t e prev ă zut ă d e m o d e l u l b i o m ec a n i c d e z v o l t a t . r

r

C o m p o n e n t a F2 ş i tensiun e a T1 c o n s t i t u i e u n c u p l u d e f o rţ e consid er abil ce acţ i o n e a z ă a s u p r a a c r o m i o n u l u i . A c e s t c u p l u v a f i e c h i l i b r a t d e m o m e n t u l intern ce apare în aceast ă “ p e n i n s u l ă ” a r

o mo p l a t u l u i , M 1 . Acest m o ment n u poat e av ea ori c e v alo are; el n u p o a t e d e p ăş i o l i m i t ă m a x i mă de r e zi sten ţ ă l a t o r s i u n e a a c e s t u i element.

Valo ar ea esti m at ă p e n t r u mo m e n t u l i n t e r n c e s e d e z v o l tă î n acro mio n în ur ma c ăd er i i î n u mă r es t e, aş a cu m a m stabilit, M 1 = 0,32 Nm

Co mp ar area cu v alo ar ea maxi mă de r e zis ten ţ ă c o r e s p u n z ă t o a r e , M z = 0,10...0,30 Nm f ace co nsider ab il ş i a c e s t t i p d e a c c i d e n t .

Conclu zii • Pe b aza an ali z el or bio mecani ce, se po at e apr e ci a c ă e x p u n e r e a ap ăr ăt o r u l u i ( U k e ) î n t r - u n a d i n s i t u aţ iile d e mai su s, se v a solda cu ap ari ţ i a u n u i m a c r o t r a u m a t i s m a l m e m b r u l u i s u p e r i o r considerat. Atunci c â n d u n u l d i n p a r a m e t r i i c o n s i d e r aţ i d e n o i ( î n ălţ i me a ar u n c ări i , vi t e z a de e xe c uţ i e , u n g h i u l d e c ăd er e) . este

inferior

v al o r i i

c a l cu l a t e ,

sau

când

p a r t i c u l a r i tăţ ile

i n d i v i d u a l e a l e s u b i e c t u l u i s u n t e x c e p ţ ion ale ap ăr ar e a s e p o at e s o l u ţ ion a f ă r ă u r m ă r i t r a u m a t o l o g i c e .

• În af ar a posibili t ăţ i l or de s c ri s e , a p ăr ar ea mai po at e d e zv olta, l a i m p a c t u l c u s o l u l , u n a d i n u r mă to ar el e solu ţ i i : a c c e p t a r e a

că d e r i i p e s p a t e sau efectuarea unei că deri ventrale în ciuda o p o z iţ i e i a d v e r s a r u l u i .

118

A c c e p t a r e a că d er ii p e s p a te în co mp et iţ i e î n s e a m n ă, d e f ap t , a s u m a r e a p i e r d e r i i î n t â l ni r i i , c e e a c e r e p r e z i n t ă o a cţ iun e în opo zi ţ i e cu spiritul judoului, ,,de a lupta pentru a învinge”. Deşi acest tip de s o l u ţ i e p r e z i n t ă siguran ţă ş i p r o t e cţ i e apro ap e totală a c orp u l u i î n s i t u aţ i a d e c ăd e r e , e s t e g r e u d e p r e s u p u s că va fi îmbr ăţ iş a tă d e s p o r t i v i î n c o m p e t iţ ie. Concluziile no a s t r e n u d i m i n u e a z ă i mp o r t a nţ a r e c u n o s c u tă a c ăd er ilo r tr ad iţ i o n a l e , a c e s t e a f i i n d in d is p en s ab ile practicării judoului.

Cel de al doilea tip de soluţionare amintit mai sus, efectuarea u n o r mi ş c ăr i d e c ăt r e a p ăr ăt o r ( U k e ) , d e evitare a că d e r i i p e s p a t e , î n s e n s u l r o t i r i i î n t i m p u l z b o r u l u i, a s t f e l î n c â t c o n t a c t u l c u s o l u l să se fac ă cât mai aproap e de par a m etrii fi zi ci ai c ăd e r i i v e n t r a l e ( M a e U k e m i ) , n e c e s i t ă o a b o r d a r e s p e c i a l ă . Acest tip de acţ i u n e l i p s eş t e din

manualele

u zu a l e

de

tehnică

şi

se

subordonează

tehnicii

co mp etiţ i o n a l e . Î l a p l i c ă d e r e g u l ă s p o r t i v i i c u i n d i c e mo t r i c r i d i c a t f ăr ă o i n s t r u i r e d e o s e b i t ă , îns ă co nsider ă m c ă , pr in ex ers ar e, po at e fi a c c e s i b i l t u t u r o r c a t eg o r i i l o r d e j u d o k a .

3.7.

Stabilirea

m e c a n is m e l o r

tehnice

de

că d e r e

co mp eti ţ i o n a lă Cercet ăr i l e a n t e r i o a r e a u d e m o n s t r a t că t e h n i c i l e d e c ăd er e f o l o s i t e d e j u d o k a î n a n t r e n a m e n t n u s e a măn ă cu c el e f o l o s i t e î n con curs . În antr en amen t e s e fol o ses c c ă d e r i d o r s a l e î n p r o p o rţ i e d e 9 4 , 4 % . Î n c o n c u r s u r i a c e s t e a s u n t d e r e g u l ă evit at e, pentru a m i n i m i z a p u n c t a j u l p i e r d ut . D e o a r e c e e v i t a r e a că d e r i l o r p e s p a t e n u se ex ers eaz ă sistematic l a ni c i u n n i v e l d e v â r s tă , ex ist ă p er i co lu l ca, din dorin ţ a ef ectu ăr i i u n e i a s t f e l d e a cţ i u n i , s ă s e î n d e p l i n e a s c ă c o n d iţ i i l e u n e i a d i n căd e r i l e d e s c r i s e d e n o i ş i an alizat e bi o mecan i c , ceea

ce

va

determina

producerea

unui

macrotraumatism

al 119

m e m b r u l u i s u p e r i o r . D e a c e e a n o i c o n s i d e r ă m c ă , prin ex ers ar ea s i s t e m a t i c ă a acestor c ă d e r i d e t i p c o m p e t iţ i o n a l , s e p o t e v i t a ş i trau mel e fizi ce ş i , î n a c e l aş i timp, se poate o p t i mi z a e v o l uţ i a î n con curs . Pentru apli car e a un ei as t f e l d e p r o g r a m e t e h n i c e e s t e n e c e s a r ă , mai în tâi, cun o aş t er e a î n d et a l i u a me c a n i s m e l o r t e h n i c e neces ar e aces tor ex ecuţ i i . În acest scop , am ef ectu at obs er var e a di rect ă ş i indirect ă a 167 î n t âl n i r i d e l a J o cu r i Ol i mp i c e , C a m p i o n a t e M o n d i a l e , C a m p i o n a t e Eu r o p en e ş i F i n a l e l e C a m p i o n at e l o r N aţ ional e , în car e s - au ef ectuat 2 4 5 d e c ăd e r i p u n c t a b i l e .

R e zu l t a t e 4 8 , 1 6 % ( n = 1 1 8 ) d i n p r o i e c t ă rile pun ct at e s- au fin al izat cu ,,Ippon”, ap ăr ăt o r u l e f e c t u â n d o c ăd e r e d o r s a l ă în sig u ran ţ ă , dar p i er zând întâlnirea.

4 9 , 3 8 % ( n = 1 2 1 ) d i n p r o i e c t ă rile pun ct at e s- au fin al izat cu ,,W azari ”, ,,Yuk o ” ş i ,,Kok a”, î n car e ap ăr ătorul (Uke) a reu ş i t să evite, în siguran ţă , c ăd er e a pe sp at e, ef e c t u â n d , d e r e g u l ă , o c ăd e r e v e n t r a l ă s a u p arţ i al v en t r a lă .

2 , 4 3 % ( n = 6 ) d i n p r o i e c t ări s- au fin al izat cu accid ent ări al e ap ăr ăt o r u l u i , d ar n u p u t e m p r e ci z a g r a v i t a t e a a c e s t o r a . Î n f u n cţ i e d e t i p u l d e p r o i e c t a r e , c ăd er ile co m p etiţ ional e ( c ar e m i n i m i z e a ză p u n c t a j u l p i e r d u t ) , t i n d să s e f i n a l i z e z e p e f o r m a co mp etiţ ional ă a căd er i i t r ad iţ i o n a l e v e n t r a l e ( M a e - U k e m i ) ş i s e s u b o r d o n e a z ă u r mă t o a r e l o r m e c a n i s m e t e h n i c e d e e x e c uţ i e a c ăd e r i i (punctele de la ,,a” la ,,e”): M e c a n i s m e t e h n i c e d e e x e c u ţ i e a că d e r i l o r c o m p e t iţ i o n a l e : a . R o t aţ ia intern ă - î n t o a r c e r i s p r e i n t e r i o r u l c u p l u l u i d e s p o r t i v i , c e s e e x e c u t ă î n j u r u l a x u l u i c o r p u l u i , în ch i zând u n g h i u l f o r m a t d e a x e l e u m e ri lo r s p o rt i v ilo r 120

Apli car e a de c ă t r e U k e a a c e s t u i m e c a n i s m r e p r e z i n t ă t i p u l o p t i m d e r ăs p u n s l a a g ă ţ ă ri int e rioa re ş i î n că r că ri v en t ral e . E s t e d e r e m a r c a t că , î n aces t e situaţ i i , Uke s e poa t e î n t o a r c e s p r e a m b e l e p ăr ţ i . La o intr ar e p e d r eapt a, el po at e răs p u n d e c u î n t o a r c e r e s p r e dreapta

sau

spre

stânga,

în

f u n cţ i e

de

o p o z iţ i a

adv ers ar ului,

miş c a r e a d e b u t â n d s p r e p a r t e a î n c a r e o p o z i ţ i a es t e mai s c ă zut ă. a . 1 . R o t aţ ie intern ă – t i p d e ră s p u n s l a a g ă ţ ă ril e int e ri oare

D e s e n u l 1 3 - Ră s p u n s p r i n r o t a ţ i e i n t er nă l a K o - U c h i - G a r i

D e s e n u l 1 4 - Ră s p u n s p r i n r o t a ţ i e i n t er nă l a O - U c h i - G a r i a . 2 . R o t aţ ie intern ă – t i p d e ră s p u n s l a î n că r că ril e v en t ral e

D e s e n u l 1 5 - Ră s p u n s p r i n r o t a ţ i e i n t er nă l a M o r o t e - G a r i 121

b.

Rota ţ ia ext e rn ă -

întoarceri spre exteriorul cuplului de

s p o r t i v i . E a s e e x e c u t ă î n j u r u l a x u l u i c o r p u l u i , d e s c h i zâ n d u n g h i u l f o r m a t d e a x e l e u m e r i l o r s p o r t i v i l o r . Apli car e a d e c ătr e Uke a acestui m e c a n i s m r e p r e z i n tă t i p u l o p t i m

de

r ăs p u n s l a s e c e r ă ri

D e s e n u l 1 6 - Ră s p u n s p r i n r o t a ţ i e ex t er n ă l a D e - A s h i - H a r a i c . P r o i e cţ i e ci r cu l a ră – sprijinului

pe

b r aţ e ,

întoarcerea ap ă r ătorului cu aju torul cap,

umeri,

la

tehnici

de

aruncare

cir cul ar ă sau rotativ ă p e s t e a d v e r s a r . A p l i c a r e a d e c ătre Uk e a a c e s t u i m e c a n is m r ep r e zi n t ă t i p u l o p t i m

d e răs p u n s l a

p r o i e c tă rile circu l ar e ş i p o at e d es ch i d e c al ea d e continu ar e a l u p t e i l a s o l , î n s i t u aţ i e d e av an t aj p e n t r u j u d o k a c a r e s - a ap ăr at .

D e s e n u l 1 7 - Ră s p u n s c i r c u l a r la To mo e-Nag e 122

d.

S u b rota ţ i e

-

s p e ci f i că

evit ăr i i

c ăd e r i l o r

pe

spate

la

arun căr i l e p e s t e c o r p . Î n t i mp u l z b o r u l u i , U k e n u a c c e p t ă rotaţ ia

co rp ului , p r i n o p o z i ţ ie la miş c a r e a i mp u s ă d e

adv ers ar , î n c e t i n i n d s a u o p r i n d r o t a ţ i e i c or p u l u i . U n e o r i , această

ac ţ i u n e

adv ers ar ului.

se

r e a l i z e a ză

cu

ag ă ţ ar ea

de

spat el e

Apli car e a d e c ă tre Uke a acestui mecanism

r e p r e z i n tă t i p u l o p t i m d e r ă s p u n s la înc ă r că r i l e d o r s a l e .

D e s e n u l 1 8 - Ră s p u n s p r i n s u b r o t a ţ i e l a Mor ot e -S e oi -Na g e e.

S u p r a r o t a ţ ie Î n t i mp u l z b o r u l u i , Uke accept ă ş i c h i a r a c c e l e r e a ză ro t a ţ i a co rpulu i ,

cu

dep ăş i r e a

spat elui) .

Ap li car e a

de

faze c ătre

critice Uke

(expunerea a

acestui

totală

a

mecanism,

r e p r e z i n tă t i p u l o p t i m d e r ă s p u n s la înc ă r că r i l e d o r s a l e .

D e s e n u l 1 9 - Ră s p u n s p r i n s u p r a r o t a ţ i e l a U c h i - M a t a

123

Conclu zii • P rincipalele

mod a l i t ăţ i

de

r ăs p u n s

c o m p e t iţ i o n a l

la

proiect ă r i l e d i n j u d o s e s u b o r d o n e a ză m e c a n i s m e l o r t e h n i c e d es cr i s e mai s u s , p r i n care, simultan , se evit ă t r a u m a t i s mu l me mbrul u i sup er ior ş i s e o p t i m i z e a z ă e v o l u ţ ia ap ăr ătorului (Uke) în concurs.

• S i s t e m a t i z a r e a a c e s t o r t i p u r i d e răs p u n s r e p r e z i n tă o n o u t a t e t e h n i c o - t a c t i că l a î n d e mân a ap ăr ăt o r u l u i ( U k e ) .

• R e p et a r e a s i s t e m a t i c ă a acestor modalit ă ţ i de c ă d e r e n u s e poate

face

f ăr ă

d e z v ol t a re a

i ni ţ i al ă

şi

s e m n i f i c a t i vă

a

percep ţ i i l o r k i n e s t e z i c e ş i s p aţ iale, a vitezei de reac ţ ie ş i ex ecu ţ i e , pr ecu m ş i

c u n o aş t er e a a măn u n ţ ită a t e h n i c i l o r d e

proiectare.

• Folosirea aces to r tehni ci de c ă d e r e ( v e n t r a l e ) n u v a î n l o c u i apli car e a

r egul at ă

şi

p r i o r i t ar ă

a

tehnicilor

de

c ăd er e

c o n s a c r a t e ( d e r e g u l ă , d o r s al e) ci l e v a co mp l e t a , c a o f o r mă s u p e r i o a r ă de ma nifest ar e co mp et i ţ ional ă .

3 . 8 . C o n c l u zii l e c a p i t o l u l u i Preg ăt i r e a t e h n i că insuf ici ent ă e s t e c e a m a i r e s p o n s a b i lă d e p r o d u c e r e a t r a u m a t i s m e l o r î n j u d o ş i est e în interd ep end enţ ă cu ceilal ţ i f a c t o r i a i a n t r e n a m e n t u l u i s p o r t i v . P e p a r c u r s u l c e r c e tăr i l o r , nu s-au evid en ţ iat argu ment e p e b a za căr o r a s ă p u t e m i n cr i mi n a e f e c t u a r e a p r o c e d e elor d e at ac s au ap ăr a r e î n c o n t u l p r o d u c e r i i d e traumatisme.

Este

posibilă,

însă,

prevenirea

unei

categorii

repr ezen tativ e d e tr au m atis me (al e m e m b r u l u i s u p e r i o r ) p r i n t r - o at en ţ i e s p e ci al ă a c o r d a t ă c ăd eri lor. Deo ar ece to at e arun c ăr i l e s u n t u r m a t e d e căd eri mai mu l t sau mai puţ i n d u r e , î n v ăţ a r e a p r o c e d e e l o r 124

de atac ş i ap ăr a r e v a f i , î n mo d obl i ga t o r i u, pre c e d at ă d e în s u ş irea cor e ct ă de c ăt r e s p o r t i v a u n u i m i n i m u m d e p r o c e d e e t r a d iţ i o n al e d e c ădere, pentru a se autoasigura ş i pentr u a evit a ş o c u r i l e p r o v o c a t e d e p r o i e c t ăr i .

Co mp eti ţ ia, îns ă , d e zv ăl u i e n e c e s i t a t e a a b o r d ăr i i u n o r a l t e t i p u r i de c ăd e r i , n u mi t e d e n o i c ăder i co mp etiţ i o n a l e . Î n c o n c u r s , j u d o k a refuză

delib er at

apl icar e a

căderilor

t r a d iţ i o n a l e

(dorsale),

în

f a v o a r e a u n o r că d e r i d e t i p v e n t r a l . R e p e t a r e a c ă d e r i i v e n t r a l e ( M a e U k e m i ) î n f o r m a a c t u a l a c c e p t a t ă , la fin alul p ăr ţ ii de în c ăl zi r e , n u rezolv ă n i c i p e d e p a r t e c e r i nţ ele apli c ării ei co mp etiţ i on a l e . Î n c o n d iţ i i l e e x p u s e m a i s u s , M a e - U k e mi t r e b u i e p r a c t i c reconsiderat ă , iar mod alit ăţ il e de pred are ş i fol o sire a acest ei a trebui e î mbog ăţ i t e .

Cer c et ar ea noas t r ă a evi d en ţ i at d i f i cu l tă ţ i l e m a j o r e î n t â m p i n a t e d e j u d o k a î n e f e c t u a r e a a c e s t o r t i p u r i d e că d e r i ( c o m p e t iţ i o n a l e ) , c e e a ce determin ă cea mai mar e par t e din macrotr au matis me le memb rului su p er i or.

Acest

tip

de

c ăd eri

co mp eti ţ i o n a l e

nu

este

recunoscut

şi

sistematizat în cadrul tehnicii judoului şi, ca atare, judoka nu sunt i n s t r u iţ i î n a c e s t s e n s . A p l i c a r e a p r i o r i t a ră a a c e s t o r c ăd er i în co mp etiţ ie, d e c ă t r e j u d o k a , i mp u n e n eces itat e a ab ord ăr i i s i s t e m a t i c e î n i n s t r u i r e a s p o r t i vă d i n c a d r u l a n t r e n a me n t e l o r , a m i j l o a c e l o r p e n t r u î n v ăţ ar ea, conso l idar ea ş i p e r f e c ţ i o n a r e a a c e s t o r s o l uţ i o n ăr i tehni ce co mp etiţ ionale.

125

CAPITOLUL 4 APLICAREA

PROGRAMEI

EXPERIMENTALE

ÎN

PROCESUL DE ANTRENAMENT LA JUDOKA PUBERTARI R e zu l t at el e b a z al e al e t e s tăr i l o r p r e g ăt i r i i f i z i c e , p r e g ăt i r i i tehnico-tactice şi fiziologice din cadrul experimentului pedagogic sunt pr ezent at e î n cadru l anex ei 7.

4 . 1 R e z u l t a t e l e t e s tă ril o r p reg ă t i r i i f i zi c e T a b el u l 9 R ez u l t a t el e t es tă r i l o r p r e g ă t i r i i f i z i c e OBIECTIVUL TESTĂRII

Eta pa

Grupa experiment x ±δ

Grupa martor x ±δ

t

p

Coordonare segmentară (puncte) Coordonare generală (º)

I II III I II III I II III I II III I II III I II III I II III I II III

3.71±0.61 3.92±0.73 4.21±0.57 402.14±62.90 418.57±46.71 440.00±33.28 2.14±0.36 3.50±0.65 3.78±0.80 3.42±0.85 3.78±0.80 4.28±0.72 55.92±5.21 57.71±5.59 61.78±3.53 24.71±8.23 27.14±7.04 31.14±7.20 3.21±1.12 3.35±0.92 4.21±0.69 91.50±4.98 85.14±5.08 81.14±5.02

3.50±0.75 3.21±0.89 3.07±0.82 407.14±50.60 411.42±46.38 408.57±42.76 2.21±0.42 2.85±0.66 2.92±0.82 3.35±0.84 3.50±0.75 3.71±0.72 57.57±5.65 57.57±5.13 57.92±5.07 22.35±3.79 24.21±6.30 24.64±3.95 3.28±1.20 3.14±0.86 3.21±0.69 92.92±5.07 87.07±4.84 87.35±5.19

0.812 2.307 4.271 0.231 0.406 2.170 0.473 2.625 2.808 0.219 0.955 2.094 0.803 0.069 2.337 0.974 1.160 2.961 0.159 0.623 3.834 0.747 1.029 3.217

>0.05 <0.05 <0.01 >0.05 >0.05 <0.05 >0.05 <0.05 <0.01 >0.05 >0.05 <0.05 >0.05 >0.05 <0.05 >0.05 >0.05 <0.01 >0.05 >0.05 <0.01 >0.05 >0.05 <0.01

Precizia mişcării (puncte) Încordări musculare (puncte) Mobilitate artic. şi elasticitate musc. (cm.)

Echilibru static (sec.)

Echilibru dinamic (puncte) Circuit de F.-R. (secunde)

126

Dup ă cu m s e ob serv ă în tabelul 9, într e grupele experimental ă şi martor nu se înregistrau diferenţ e semnificative statistic la nici unul dintre cei 8 indicatori fizici cercetaţi l a etap a I . Acest f apt demonstrează că , grupele pe care a fost efectuat experimentul pedagogic respect ă cerinţa d e al cătuire a grupelor, respectiv, au fă cut parte din cadrul aceleiaşi p o p u l aţii statistice. Efectele aplicării programei experimentale au devenit evidente încă d e l a etap a a II -a, în cazul coordonăr i i s e g ment ar e şi p r e ci zi ei miş cării. În cazul coordon ării generale, măsur ătorilor privind încordăr i l e mus cu l ar e, mobilit ăţ ii articulare şi elasticit ăţ ii musculare, echilibrului static şi dinamic,

precum

rezult at ele

au

şi

fost

în

cazul

măsur ării

se mnificativ

diferite

eforturilor în

specifice,

favoarea

grupei

exp eri ment al e l a fin alul experimentului p ed ag o g i c .

Un alt set de d at e r e zul t ă din calcularea progreselor realizate de fiecare

grupă în parte pe parcursul efectu ării experimentului.

Astfel, s-au luat în calcul rezultatele înregistrate cu ocazia testăr i l o r iniţi al e ( et ap a I ) , î n c o mp ar aţie cu cele înregistrate în finalul experimentului (etapa III). Acest calcul a fo st efectuat pentru fiecare grupă în parte, prin calcularea semnificaţiei statistice pentru eş antioane

corelate.

Privind

aceast ă

an ali ză

s- au

evid enţiat

u r mătoarele rezultate: Privind rezultatele prezentate în tabelul 10 se remarcă o evoluţie generalizat ă

a

performanţ elor

ambelor

grupe

pe

parcursul

desf ăşur ării experimentului, ceea ce demonstrează î n p r i mu l r â n d veridicitatea concluziilo r rezultate din analiza datelor literaturii de specialitate, respectiv că vârsta pubertar ă prezint ă o antrenabilitate cr es cut ă . Astfel se conf ir mă co nclu zi a că, dezvoltarea biologică a subiecţilor puberi, asigură progresul în preg ătirea sportivă . P e de alt ă parte putem considera c ă şi programa tradiţional ă de instruire 127

(aplicat ă grupei martor), contribuie la îmbun ăt ăţ irea parametrilor preg ătirii fizice la vârsta pubertar ă .

Tabelul 10 Evolu ţ i a r e z u l t a t e l o r p r e g ă t i r i i f i z i c e a l e f i e că r ei g r u p e p e parcursul experimentului OBIECTIVUL TESTĂRII Coordonare generală (º)

Precizia mişcării (puncte) Încordări musculare (puncte) Mobilitate articulară şi elasticitate musc. (cm.)

Echilibru static (sec.)

Circuit de eforturi specifice F.- R. (secunde)

GRUPELE DE CERCETARE Experimentală Martor Experimentală Martor Experimentală Martor Experimentală Martor Experimentală Martor Experimentală Martor

t

p

3,050 0,268 8,251 3,237 4,837 2,687 5,767 0.891 3,198 2,828 6,651 7,948

<0.01 >0.05 <0.01 <0.01 <0.01 <0.05 <0.01 >0.05 <0.01 <0.01 <0.01 <0.01

Din tabelul 10 lipsesc înregistrăr i l e t es t ărilor referitoare l a coordonarea

segmentar ă precum şi

cele

referitoare

la

testarea

echilibrului dinamic, datorită faptului că t es t ări le au fo st ef ect uat e prin probe diferite în cad rul etapelor experimentului.

O an ali z ă mai ampl ă a rezultatelor concrete privind testarea preg ătiri i fi zi ce est e f ă cută în cadrul subcapitolului 4.2.

4 . 2 I n t e r p r e t a r e a d a t el or r e z u l tate d i n t es t ă ril e p r eg ă t i r i i f i zi c e T e s t a r e a c o o r d o n ă r i i s e g m e n t a r e a dorit s ă evalueze măsura în

care se formează, la vârsta pubertar ă , pri cep er ea d e a co mbina miş cările diferitelor p ă rţi ale corpului. Grupa experimental ă a dezvoltat aceste priceperi prin mijloace netradiţionale, inspirate din 128

preg ătirea motrică a g i m n aştilor, în timp ce grupa de control le-a dezvoltat în cadrul antrenamentului tradi ţional de judo. În cadrul cercet ărilor anterioare, s-a demonstrat implicarea coordon ării în problematica traumatologic ă. Toto dat ă nivelul înalt al coordon ăr i i

o p t i mi zează

capacitatea

de

preg ătirea

îmbinare

a

tehnică,

mişcărilor

deoarece

diferitelor

cu

cât

segmente

ale

corpului este mai dezvoltată , cu at ât v a fi mai uşoar ă însuşirea acţiunilor mo trice.

Tabelul 11 R e z u l t a t e l e t e s tă r i i c o o r d o n ă r i i s e g m e n t a r e ( p u n c t e ) Etapele cercetării II

I

GRUPE

x ±δ

t

Experim.

3.71±0.61

Martor

3.50±0.75

x ±δ

p

t

III

x ±δ

p

>0.05

p

4.271

<0.01

4.21±0.57

3.92±0.73 0.812

t

2.307

<0.05

3.07±0.82

3.21±0.89

Datorit ă particularit ăţ i l o r d e c o mpl ex i t at e t eh n i că a sportului judo, mulţi specialiş ti consider ă că simpla exersare a procedeelor tehni ce est e suf ici ent ă pentru dezvoltarea coordon ării segmentare.

Totuşi

c er c et ările

judocani corporale

de în

anterioare

performanţ ă , timpul

au

de

zborului,

demonstrat

a- şi

coordona

realizând

în

dificultatea optim

unor

segmentele

c ădere

unghiuri

periculoase sau accid entându-se singuri chiar în timpul atacului.

An ali za rezult at elor celor dou ă gr upe evid enţi a ză că d e zvo l t ar e a coordon ăr i i s eg me n t ar e p r i n mij l o a c el e gimn asticii sportive conduce la r ezul tat e sup erio ar e, chi ar din et ap a int er medi ar ă (t = 2.307; p<0.05),

diferenţ el e

dintr e

gru pe

cr escând

la

sfâr şi t u l

experimentului (t = 4.271 ; p<0.05). Deci, se poate spune că mijloacele

tradi ţionale

ale

judoului

nu

dezvolt ă

coordonarea 129

segmentar ă în aceeaşi măsur ă î n c ar e

o r euş esc mijloacele

gimn asticii sportive.

Grupa experimental ă a dezvoltat coordonarea prin intermediul mijloacelor C.C.1-16, aplicate în prima parte a experimentului.

Acest ea s-au ex ecut at în ti mpul î ncălzirii, f ăr ă consum suplimentar de timp. Testarea acestor priceperi s-a efectu at cu mijloace diferite în cadru l celor t rei et ap e, în co ncord an ţ ă cu cer inţele metodice de ef ectu ar e a t est ă rilor. Am evitat însuşirea probei prin repetabilitate.

Gr ad u l d e co mp l ex i t at e al t es tărilor a fost în cre ştere de la o etapă la

alta,

grupa

experimental ă

fă când

faţ ă

acest ei

cr eşt e r i

şi

înregistrând rezultate superioare de la o etap ă la alta (3.71; 3.92; 4.21), spre deosebire de grupa mart or care a înregistr at regres pe mă sura

test ărilor

(3.50;

3.21;

3.07).

R e zu l t at el e

co mpl et e a ză

con clu zi a că doar repetarea procedeelor de judo nu este de ajuns pentru dezvoltarea coordon ăr i i s e g ment ar e .

Testarea

coordonării

generale

s- a

ef ectu at

cu

ajutorul ui

Testului Matorin. La sfârşitul experimentului, rezult atel e gru pei experimentale au fost semnificativ superioare rezultatelor grupei martor (t = 2.200, p<0.05).

Tabelul 12 R ez u l t a t el e t es tă r i i c o o r d o n ă r i i g e n e r a l e ( º ) I

GRUPE

x ±δ Experimentală.

Etapele cercetării II

t

402.14± 62.90 407.14± 50.60

x ±δ

t

p

418.57± 46.71 0.231

Martor

p >0.05

x ±δ

t

p

440± 33.28 0.406

411.42± 46.38

III

>0.05

2.170 <0.05

408.57± 42.76

130

Aplicarea mijloacelor C.C.1-16 a dus la creşterea direct ă a parametrilor grupei experimentale. Unele dintre aceste exerciţ ii co mpl ex e au avut în co mpon enţă elemente de rotaţie în jurul propriului ax - element prezent şi în cadrul probei de testare – ef ectu at , însă, în condiţii mu lt îngreuiate faţ ă de condiţi i l e t es t ării.

Prin n at ura aces tor ex er ci ţi i co mpl ex e, r o t aţiil e au necesit at a fi decl an ş ate

cu

viteze

maxime

în

condiţii

de

echilibru

precar,

dezvoltând coordonarea superioar ă a corpului.

Rezultatele grupei experimentale au fost în progres pe parcursul experimentului (402º, 418º, 440º), valorile iniţi a l e şi finale diferind semnificativ (t = 3.050, p<0.01), spre deosebire de cele ale grupei martor care au stagnat în jurul valorii de 410º.

A p r e c i e r e a p r e c i zi e i m iş că rilo r în spa ţ i u ş i a g r a d u l u i d e înco rda r e mus c ulară , se face prin intermediul analizatorilor, în

special

a

analizatorului

kinestezic

care

prelucreaz ă

s en z aţiile

musculare. Se cunoaşte faptul că , în co mpar aţi e c u s en z aţ iile vizuale şi auditive senzaţiile musculare se sesizează mai greu. Cu toate acestea, ele informează cu sufici ent ă precizie (centrii motricit ăţ ii) d e p e s co arţ a cer ebr al ă despre amplitudinea mişcărilor, sensul şi intensitatea de deplasare a unor segmente ale corpulu i în raport cu alt el e p r e cu m ş i despre gradul de încordare mu scular ă .

Necesitatea test ă rii acestor laturi ale capacit ăţ ii motrice, rezidă din faptul că ex ecut ar ea cor espu nzătoare a procedeelor de judo ş i direcţionarea accidente,

mi ş cărilor

trebuie

să

spre

ţin ă

obţinerea

seama

unei

obligatoriu,

autoprotecţi i de

la

îndeplinirea

condiţiilor de în ţel eg er e a miş cărilor pe care sportivul le execută .

Dup ă îndeplinirea condi ţiei de a avea reprezentă ri mentale corecte, este foarte importan t ca subiectul să fie capabil să co mp ar e senzaţiil e mus cu lar e ap ă rute în t i mpul u nei ex ecuţii cor ect e cu cel e 131

al e un ei ex ecuţi i gr eşite. Cu cât această co mp ar aţi e s e f a c e mai r ep ed e, d u pă efectuarea mi ş că ri i, cu at ât est e mai bin e, deo ar ece urmele înregistr ării senzaţiilor musculare disp a r r ep ed e , exi s t ân d şi riscul modificării reprezentărilor cor ect e.

Datorit ă co mpl exităţ ii tehnice a judoului se poate presupune că aceste laturi ale capacit ăţ ii motrice pot fi de zvoltate corespunzăt o r numai prin simp la practi care a acestui sport. Totu şi, ţ inând cont de caracteristica vârstei pubert are de antrenabilitate maxim ă a acestor capacit ăţ i, am încercat să determină m d acă, acţionându-se şi cu alte mijloace de preg ătire, decât

cele specifice judoului, se pot

înregistra creşteri ale indicatorilor corespunz ători. Astfel, grupa exp eri ment al ă a dezvoltat p r e ci zi a miş cărilor prin mijloacele de preg ătire P.1-6 şi p er ceper ea gr adului d e încord ar e mus cul ar ă p r i n mijloacele de preg ătire I.M.1-7, în timp ce grupa martor a efectuat antr en amentul t radiţional.

Tabelul 13 R e z u l t a t e l e t e s tă r i i p r e ci z i ei miş că r i i ( p u n c t e ) Etapele cercetării II

I GRUPE Experim.

x ±δ

t

p

2.14±0.36

x ±δ

2.21±0.42

p

2.625

<0.05

2.85±0.66

x ±δ

t

p

2.808

<0.01

3.78±0.80

3.50±0.65 0.473 >0.05

Martor

t

III

2.92±0.82

Test ar ea preci zi ei mi ş că rilor a arăt at d i f er enţ e semnificative în cr eşt er e a n u mă rului de puncte înregistrat e de grupa experimental ă în raport cu grupa martor, şi chiar de la test ar ea int er medi ar ă (t = 2.625, p<0.05), ca ur mar e a d ezv oltării prioritare a acestei capacit ăţ i la grupa experimental ă în lunile ianuarie şi februarie. S-a constatat accentuarea acestor diferenţ e cu ocazi a t est ărilor finale în favoarea 132

grupei experimental e (t =2.808, p<0.01). Progresul înregistrat de ambele grupe a fost semnif icativ diferit: t = 8,251, p<0.01 în cazul grupei experimentale, faţ ă de t = 3,237 p<0.01 în cazul grupei martor.

Tabel nr.14 R ez u l t a t el e t es tă r i i g r a d u l u i d e î n c o r d a r e m u s c u l a r ă ( p u n c t e ) Etapele cercetării II

I

GRUPE

x ±δ Experim.

3.42±0.85

Martor

3.35±0.84

t

x ±δ

p

t

p

3.78±0.80 0.219

>0.05

III

x ±δ

t

p

4.28±0.72 0.955

>0.05

3.50±0.75

2.094 <0.05

3.71±0.72

În ceea ce priveşt e t estar ea p er cep eri i gradul ui de încord ar e mus cul ară , se pot observa diferen ţ ele semnificativ e statistic între cele două grupe cu ocazia test ărilor finale. (t = 2.094, p<0.05 ).

Ambele

grupe

au

progresat

pe

timpul

experimentului;

grupa

exp eri ment al ă cu o diferenţ ă semnificativ ă a mediilor (0.86 puncte, t = 4.837, p<0.01), În timp ce la grupa martor creşt er e a a f o s t mai redus ă , dar, totu şi, semn ificativ ă (0.36 puncte, t = 2 .6 8 7 , p <0 .0 5 ) .

Ambele seturi de test ă ri de mai sus , condu c la con cl uzi a c ă practicarea judoului determin ă cr eşteri semnificative ale capacit ăţ ii de apr eci er e a mi ş cărilor în spaţiu şi ale gradului de încordare mus cul ară , dar acestea pot fi sporite acţionându-se specializat, cu mijloace împrumutate din gimnastica sportivă .

T e s t a r e a m o b i l i tă ţ i i a r t i c u l a r e ş i a elasticită ţ i i m u s c u l a r e a

fost efectuat ă prin proba specializat ă a Testului Fleis ma n. Tho mas R. (1995, 200) caracterizează acest ă probă ca testând supleţ ea statică sau amplitudinea supleţ ei. Grupa experimental ă a înregistrat rezultate semnificativ superioare în raport cu grupa martor (t = 133

2.337, p <0.05). Deoarece în cadrul cercet ă rilor prealabile s-a demonstrat că aceast ă calitate motrică este mai bine dezvoltată la sportivii cu grad scă zut de accid ent ar e, se poate deduce

eficienţa

modelului propus de noi, în sensul dezvoltării acelor calităţ i

care

pot influen ţ a f av orabil pr ev enir ea accid en telor spo rtive.

T a b el u l 1 5 R e z u l t a t e l e t e s tă r i i m o b i l i tă ţ i i a r t i c u l a r ă ş i elasticită ţ i i m u s c u l a r e (cm.)

Etapele cercetării II

I

III

GRUPE

x ±δ

t

Experim.

55.92±5.21

Martor

57.57±5.65

t

p

57.71±5.59 0.803

Progresul

x ±δ

p >0.05

0.069

de

grupa

t

p

61.78±3.53 >0.05

57.57±5.13

realizat

x ±δ

2.337 <0.05

57.92±5.07

experimental ă

de-a

lungul

experimentului, a fost de 5.76 cm, fiind semnificativ statistic (t = 5.767, p<0.01), în timp ce performanţ ele grupei martor au stagnat în jurul valorii de 57 cm.

T e s t a r e a e c h i l i b r u l u i s t a t i c a înregistrat de asemenea diferenţ e

semnificative între grupa experimental ă şi grupa martor; Diferenţ el e î n r eg i s t r at e l a f i n al u l experimentului sunt semn ificative statistic (t = 2.961,

p<0.01).

Ef ectuarea

exerciţi i l o r

complexe

din

cadrul

modelului operaţional propus de noi, s-a fă cut în condiţi i d e echilibru precar, ceea ce a determinat şi o dezvo ltar e a acest ei l atur i a cap aci tăţ ilor coordinative. Totuşi, trebuie ţinut cont de faptul că progresul

mediu

înregistrat

de

ambele

grupe

pe

parcursul

evenime ntului a reieş it a fi semnificativ sta tistic (t experimental = 3.198, p<0.01 şi t m a r t o r = 2 . 8 2 8, p<0.01). Dac ă cr eşterea nivelului grupei experimentale este explicabil ă prin aplicarea programului 134

propus de noi, progresul înregistrat de grupa martor poate conduce la ideea că şi mijloacele de antrenament tradiţionale din cadrul judoului influen ţ ează, î n b u nă mă sură dezvoltarea echilibrului static.

Tabelul 16 R e z u l t a t e l e t e s tă r i i e c h i l i b r u l u i s t a t i c ( s e c . ) Etapele cercetării II

I

GRUPE

x ±δ Experim.

24.71± 8.23

Martor

22.35± 3.79

t

p

x ±δ

t

p

27.14± 7.04 0.974

>0.05

III

x ±δ

t

p

2.961

<0.01

31.14± 7.20 1.160

>0.05

24.21± 6.30

24.64± 3.95

E c h i l i b r u l d i n a m i c a fost testat cu ajutorul a trei probe,

câte

una la fiecare testare ini ţial ă , i n t er me d i ară şi finală , prezentând, ca principală caract erist ică , sporirea comp lexităţ ii probei.

Tabelul 17 R e z u l t a t e l e t e s tă r i i e c h i l i b r u l u i d i n a m i c ( p u n c t e ) I

GRUPE

x ±δ Experim.

Martor

Etapele cercetării II

t

p

0.159

>0.05

3.21±1.12 3.28±1.20

x ±δ

t

p

0.623

>0.05

3.35±0.92 3.14±0.86

III

x ±δ

t

p

3.834

<0.01

4.21±0.69 3.21±0.69

Plecând de la valori sens ibil egale în cadrul test ă rii iniţi a l e , l a sfâr şitul experimentului grupa experimental ă s e d et aş ează cu o diferenţ ă semnificativ ă statistic de 1.00 puncte, t = 3.834, p<0.01.

Progresele grupelor nu pot fi luate în seamă deoarece test ările au fost f ă cute prin probe diferite. Diferen ţa semnificativ ă menţionat ă mai sus, se poate pun e pe seama contribu ţiei mijloacelor de însuş ire 135

a căderilor competiţ ionale simple (A. 1-8) şi co mpl e x e ( B1 - 6 ) ef ectu at e d e gru pa exp er i ment al ă care au ca principal ă caracteristică efectuarea unor acţiuni în condiţ ii de echilibru precar.

Testarea

calităţilor

combinate

de

f o rţ ă - r e zi s t enţ ă

a

fost

ef ectu at ă cu ajutorul metodei circuitului standardizat, în care se ex ecut ă, într-un ritm cât mai rapid, secvenţ e de eforturi specifice.

Aceast ă metod ă est e reco mand at ă d e n u mer o şi s p e ci al işt i (Şt ef ă nuţ S., 1983, Muraru A.,1994, Hant ău I.,

Manolachi V. 2000, Ion-Ene

M., 2003) şi vizează at ât dezvol tar ea cal ităţ ilor f izi ce co mbin at e cât şi ev alu ar ea lor . Diferen ţe semnificative într e mediile celor dou ă grupe

apar

în

finalul

experime ntului,

în

favoarea

grupei

exp eri ment al e ( 7.57 s ec, t = 3.217, p<0.01). Rezultatele superioare al e grup ei exp eri ment al e se d ator eaz ă în special folosirii mijloacelor B 1-6 în condi ţ ii de luptă specifică sau repet ă ri intensive, care cuprind eforturi specifice în regim de for ţă-rezisten ţ ă .

Tabelul 18 R e z u l t a t e l e t e s tă r i i p r i n c i r c u i t u l d e e f o r t u r i s p e c i f i c e ( s e c u n d e) Etapele cercetării II

I

GRUPE

x ±δ Experim.

91.50± 4.98

Martor

92.92± 5.07

t

x ±δ

p

t

p

85.14± 5.08 0.747

>0.05

x ±δ

t

p

3.217

<0.01

81.14± 5.02 1.029

87.07± 4.84

III

>0.05 87.35± 5.19

Progresele înregistrate de-a lungul experimentului de căt r e cele dou ă grupe sunt semnificative statistic, rezultând pentru grupa exp eri ment al ă 10.36 secunde, t = 6.651, p<0.01, iar pentru grupa martor de 5.57 secunde,

t = 7.948, p<0 . 01 , asp ect exp l icabil pr in

antrenabilit atea mare a calităţ ilor comb inat e de for ţă-rezistenţ ă .

136

4 . 3 . R e z u l t a t e l e t e s tă ril o r p reg ă t i r i i t e h n i c o - t a c t i c e

Ef e ct el e apl i cării programei experimentale în planul pregătirii tehnico-tactice

au

fost

verificate

având

în

vedere

indicatorii:

acurateţ ea tehnică, intervalul de atac, siguran ţ a at acului , siguran ţa ap ăr ării,

diversitatea

tehnică,

efi ci e nţa

şi

rezultatul

sportiv.

Parametrii pentru aceş ti indicatori au fost înregistraţ i

î n u rma

particip ării sportivilor la competiţii individuale naţionale, prin an ali za stenogr amelor d e con cu rs şi a înregistr ărilor video, pentru fiecare sportiv în parte. To ţi indicatorii prezentaţi sunt în leg ăt u ră strâns ă cu problematica optimizăr i i căderilor comp etiţionale, prin car e con sider ă m că se previn accidentele ce produc trau m a t i s m e a l e membrului superior şi s e o p t i mi z e a ză evoluţia judoka în concurs.

Au fost obţinute trei secţiuni de date: Primul set, numit de noi testarea iniţi al ă, a fost obţinut cu ocazia participării sportivilor în Campionatul

Naţional

Individual

din

aprilie-mai

2001

(fazele

judeţ ean ă , zon al ă ş i final ă) . Al d o i l ea s et , t es t ar e a i n t er me d i ară , a fost

constituit

pe

baza

particip ării

sportivilor

la

Campionatul

Naţional pe Echipe, (pentru sportivii care nu au fă cut parte din echip ă, s-au luat în calcul întâlnirile din cadrul selecţi ei p en t r u formarea echipei) şi d o u ă co mp etiţ ii ami cal e, cel e tr ei co mp et iţii fiind

organizate

în

oct.-dec.2001.

Al

tr eilea

set

de

date,

cor espu nzător test ării finale, a fost recoltat în urma participăr i i sportivilor în Campionatul Naţional Individual – 2002 (fazele judeţ ean ă , zon al ă şi f i n a lă) .

Dup ă cu m s e obs erv ă în tabelul 19 între grupele experimental ă şi martor nu se înregistrau diferenţ e semnificative sta tistic la nici unul d i n t r e c ei 7 i n d i c at o r i t eh n i co - t a cti ci t e s t aţi i n iţ i al ( et ap a I ) . C a şi în cazul test ărilor fizice se demonstrează că, grupele pe care a fost 137

ef ectu at exp eri mentul respect ă cerinţ a de alcătuire a grupelor, respectiv, au f ă cut parte din cadrul aceleiaşi populaţii statistice.

Ef e ct el e apl i cării programei experimentale au devenit evidente încă de la etapa a II-a , în cazul test ăr i l o r s i g u r a n ţei at acului şi a calcul ării raportului dintre punctele câ ştigate şi pierdute (p <0.05).

T a b el u l 1 9 R e z u l t a t e l e t e s tă r i l o r p r e g ă t i r i i t e h n i c o - t a c t i c e OBIECTIVUL

Eta

Grupa

Grupa

TESTĂRII

pa

experiment

martor

x ±δ

x ±δ

2.71±0.72 3.28±0.61 3.92±0.73 29.42±2.92 28.78±3.19 23.35±3.87 51.28±6.52 56.07±5.03 60.71±6.14 60.00±7,41 62.50±6.93 81.57±10.81 3.78±1.36 4.14±0.94 6.35±1.15 2.46±1.10 2.97±0.78 3.47±0.59 9.35±3.10 10.35±3.97 12.57±3.00

2.85±0.77 2.92±0.73 3.35±0.64 29.21±2.99 30.50±4.07 29.21±3.26 49.14±7.93 50.92±5.38 52.85±5.50 57,78±7,24 57.78±6.05 68.28±6.66 4.28±1.38 4.00±1.17 5.28±1.20 1.92±0.94 2.34±0.60 2.78±0.35 9.07±2.92 9.07±2.92 10.28±2.30

Acurateţe tehnică (puncte) Interval de atac (sec.)

Siguranţa atacului (atacuri %) Siguranţa apărării (acţiuni tehnice %) Diversitatea tehnică (nr. procedee) Raportul punctelor câştigate şi pierdute (puncte) Rezultat sportiv (puncte)

I II III I II III I II III I II III I II III I II III I II III

t

p

0.496 1.415 2.196 0.188 1.244 4.333 0.779 2.616 3.567 0.801 1.919 3.916 0.965 0.349 2.408 1.396 2.395 3.763 0.246 0.971 2.266

>0.05 >0.05 <0.05 >0.05 >0.05 <0.01 >0.05 <0.05 <0.01 >0.05 >0.05 <0.01 >0.05 >0.05 <0.05 >0.05 <0.05 <0.01 >0.05 >0.05 <0.05

În cazul aprecierii acurateţ ei t eh nice, a mă sur ării intervalului de atac, a siguranţei ap ăr ării, a diversit ăţ i i t eh n i c e p r e cu m şi a interpret ării rezultatului sportiv, rezult at el e au fost s emnifi cativ

138

diferite în favoarea grupei experimentale la finalul experimentului pedagogic (p<0.05 şi p < 0.01).

Ca şi în cazul test ărilor pregăti rii fizi ce, am anali zat evoluţi a indicatorilor preg ătirii tehnico-tactice de-a lungul experimentului, luând în calcul rezultatele înregistrate cu ocazia test ărilor iniţiale (etapa I), în comparaţie cu cele înregistrate în finalul experimentului (etapa III). Acest calcul a fost efectuat pentru fiecare grup ă în parte, prin calcularea semnificaţiei statistice pentru eş antio an e cor el at e.

Rezult at el e sunt evid enţiate în tabelul 20.

Tabelul 20 Evolu ţ i a r e z u l t a t e l o r p r e g ă t i r i i t e h n i c o - t a c t i c e a l e f i e că r ei g r u p e pe parcursul experimentului OBIECTIVUL TESTĂRII Acurateţe tehnică (puncte)

Interval de atac (sec.)

Siguranţa atacului (atacuri %) Siguranţa apărării (acţiuni tehnice %) Diversitatea tehnică (nr. procedee) Raportul punctelor câştigate şi pierdute (pct.)

Rezultat sportiv (puncte)

GRUPELE DE CERCETARE Experimentală Martor Experimentală Martor Experimentală Martor Experimentală Martor Experimentală Martor Experimentală Martor Experimentală Martor

t

p

4,050 2,876 4,164 0 3,862 3,856 6,285 3,110 5,146 2,081 3,741 4,044 3,193 2,645

<0.01 <0.05 <0.01 <0.01 <0.01 <0.01 <0.01 <0.01 <0.05 <0.01 <0.01 <0.01 <0.05

Privind rezult atel e pr ezentate în tabelul 20 ca şi în cazul test ăr i l or f i zi ce se remarcă o evoluţie generalizat ă a performan ţ el or ambelor grupe pe parcursul desf ăşurării experimentului. Se confirmă astfel şi la nivelul pregă tirii tehnico-tactice antr en abili tatea cr es cu t ă a vârstei pubertare, precum şi faptul că programa tradi ţional ă de 139

instruire (aplicată grupei martor), contribuie la îmbunăt ăţ i r e a parametrilor preg ătirii tehnico-tactice.

An ali za fiecărui indi cat or al pr eg ătirii tehni co- tacti ce an ali zat de noi este f ă cut ă în cadrul subcapitolului 4.4.

4 . 4 . I n t e r p r e t a r e a d a t el or r e z u l tate d i n te s t ă r i l e p r e gă t i r i i tehnico-tactice T e s t a r e a a c u r a t eţ ei t eh n i c e a fost impusă de d atel e cer cet ăr i l o r

anterioare care dovedesc că o bună acurateţ e tehnic ă d i min u e a ză ap ariţia accidentelor ş i implicit a traumatis m el o r . D a t el e t es tării prezentate

mai

jos

a

demonstrat

o

superioritate

a

grupei

exp eri ment al e f aţ ă de grupa martor; în finalul experimentului s-au înregistrat 0.57 puncte, t = 2.196, p<0.05. Diferen ţ a s e poat e pu ne pe seama lucrului specializat al grupei experimentale în privinţa dezvolt ă rii

capacit ăţ ilor

fizice

care

influenţ ează

manif est ar e a

tehnică . Ex er ciţ iile speciale de dezvoltare a coordon ării generale, echilibrului, ameliorare a

preciziei şi încord ă rilor mu sculare au

influenţ at şi exprimarea tehnică a sportivilor grupei experimentale, ajutându-i pe ace ştia s ă manifeste o acurateţ e tehnic ă mai mar e.

Tabelul 21 R e z u l t a t e l e t e s tă r i i p r i v i n d a c u r a t eţ e a t e h n i că a ex ecu ţ i i l o r ( p u n c t e ) Etapele cercetării II

I GRUPE Experim.

x ±δ

t

p

2.71±0.72

x ±δ

2.85±0.77

p

1.415

>0.05

3.28±0.61 0.496 >0.05

Martor

t

2.92±0.73

III

x ±δ

t

p

2.196

<0.05

3.92±0.73 3.35±0.64

140

Progresul realizat pe parcursul experimentului de cele două grupe este semnificativ, confirmând previziunile impuse de creşt er e a şi dezvoltarea sistemelor şi aparatelor biologice la vârsta pubertar ă .

Grupa experimental ă a înregistrat un progres de 1.21 puncte, t = 4.050, p<0.01, iar grupa ma rtor a înregistrat o creş t e r e d e 0 .5 0 puncte, t = 2.876, p<0.05.

T e s t a r e a i n t e r v a l u l u i d e a t a c a fost efectuat ă ca ur mar e a

convingerii noastre c ă un sportiv care se simte în siguranţ ă ( a r e convingerea c ă nu se poat e acci dent a ca urmar e a desf ăş urării luptei) ar e ini ţiativ ă superioar ă în ceea ce prive şte declan şarea atacurilor.

T a b el u l 2 2 R e z u l t a t e l e t e s tă r i i i n t e r v a l u l u i d e a t a c ( s e c . ) Etapele cercetării II

I GRUPE

x ±δ

t

Experim.

29.42±2.92

Martor

29.21±2.99

x ±δ

p

t

p

28.78±3.19 0.188 >0.05

III

x ±δ

t

p

23.35±3.87 1.244 >0.05

30.50±4.07

4.333 <0.01

29.21±3.26

T e s t a r e a d e f aţ ă a u r mă r i t d e t e r m i n a r e a t i mpu lu i med i u î n c ar e sportivul

a

semnificative

executat

o

stati stic

acţiune au

fost

tehnică

punctat ă .

înregistrate

la

Deos ebiri sfârşitul

experimentului, în favo area grupei experimental e care a înregistrat un timp mediu între atacuri de 23.35 sec., cu 5.86 sec. mai scurt decât cel înregistrat de grupa martor, t = 4.333, p<0.01. Acest parametru a fost influenţ at de întregul model operaţional propus de noi, contribu ţi a f i e cărui

mijloc de preg ătire putând influen ţa

intervalul de atac.

Pe timpul experimentului, scăd er ea evid entă a timpului mediu de at ac a f ost observat ă doar în cazul grupei exp er i men t al e , d i f er e nţa 141

dintre testarea iniţi al ă şi final ă

mat er iali zând u-se în 6.07 sec.,

cor espu nzător cu t = 4.164, p<0.01. Grupa martor a înregistrat o uşoar ă variaţie a acestui indicator în jurul valorii de 30 sec, nesemnificativ ă statistic.

Siguran ţ a

consideraţii

a

atacului

f ă cute

în

fost

cazul

testat ă

test ării

plecând

de

intervalului

la de

aceleaşi atac,

cu

specificarea că testarea intervalului de atac ne ofer ă o apr eci ere cantitativă , p e c ân d t es t ar e a s i g u r anţ ei ne d ezv ă luie latura calitativă a aceluiaşi indicator. Evaluarea a fost efectuată prin calc ula re a raportului dintre numărul de acţiuni tehnice reu şite, faţ ă de numă r u l atacurilor reale.

Încă din timpul test ărilor intermediare, sportivii

grupei experimentale au înregistrat o superioritate semnificativ ă a acestui i ndicator , car e a fost apr eci at ă în aceeaşi mă sur ă ş i cu ocazia test ării finale (p<0.01).

T a b el u l 2 3 R e z u l t a t e l e t e s tă r i i s i g u r a n ţ e i a t a c u l u i ( a t a c u r i % ) Etapele cercetării II

I GRUPE Experim.

x ±δ

t

x ±δ

p

51.28±6.52

Martor

p

x ±δ

t

p

60.71±6.14

56.07±5.03 0.779 >0.05

49.14±7.93

t

III

2.616 <0.05

3.567 <0.01

52.85±5.50

50.92±5.38

Cr eşterea valoric ă a acestui indicator se explică prin în cr ed er ea sporită î n şansele atacului, pe care au dobândit-o sportivii grupei experimentale, în ur ma parcurgerii programe i experimentale. Deşi programa nu s-a adresat direct îmbunăt ăţ irii atacului, a contribuit indirect şi l a î mb u năt ăţ irea acestui indicator. În

privinţa

progresului

înregistrat

de

ambele

grupe,

s-au

co n s t at a t cr eş teri semnificative statisti c atât de grupa experimental ă 142

- cu o diferenţ ă d e 9 .4 3 % at a c u r i , t = 3.862, p<0.01 - cât ş i d e grupa martor - 3.71% atacuri corespunzător pentru

t = 3.856,

p<0.01.

Siguran ţ a a p ă r ă rii a fost testat ă ca o consecinţ ă direct ă a

cercet ărilor anterioare, în care s-a demonstrat c ă o rată mare a traumatismelor din judo se produc ca urmare a proiect ă rilor. Cu m proiect ă rile sunt urmate de căderi, iar judoka aflat în situaţi a d e a ex ecut a căd er ea ar e t end inţa de a limita pierderea

de puncte în

concurs, un rezultat superior al siguranţ ei ap ăr ări i ar at ă că subiectul ştie s ă cad ă î n s i g u r anţ ă şi cu ef i ci enţ ă .

Tabelul 24 R ez u l t a t el e t es tă r i i s i g u r a n ţ ei ap ă r ă r i i ( a c ţ i u n i t e h n i c e % ) Etapele cercetării II

I GRUPE

x ±δ

Experim.

60.00±7,41

Martor

57,78±7,24

t

p

x ±δ

t

p

III

x ±δ

t

81.57±10.81

62.50±6.93 1.919 >0.05

0.801 >0.05

p

3.916 <0.01

68.28±6.66

57.78±6.05

Rezult at el e pr ezintă d i f er enţ e semnificative statistic atât la testarea intermediar ă cât ş i la cea final ă . Superioritatea grupei exp eri ment al e, la testarea finală , f aţ ă de grupa martor, a fost evid ent ă : o diferenţ ă a siguranţei ap ă rării de 13.29 % acţi u n i , con cr eti zat ă în t = 3.916, p<0.01. Aceste diferenţe au fost aşt ep t at e , datorit ă

caracterului

de

dezvoltare

a

exprimărilor

tehnice

din

ap ărare, preponderente în cadrul programei propuse de noi şi parcurse de grupa experimental ă . Progresul înregistrat de ambele grupe a fost semnificativ st atistic, grupa experimental ă înregistrând o diferenţă de 21.57 % acţiuni, cu un puternic indice de semnificaţi e

143

t = 6.285, p<0.01, iar grupa martor de 10.50 % acţiuni, t=3.110, p<0.01.

T e s t a r e a d i v e r s i t ă ţ i i t e h n i c e a u r mărit identificarea folosirii de

către sportivi a proc edeelor tehnice diferite în lupta în picioare, în lupta la sol, execut ate pe partea favorit ă , l a car e s-au ad ăugat cele efectuate pe cealaltă p ar t e .

T a b el u l 2 5 R e z u l t a t e l e t e s tă r i i d i v e r s i t ă ţ i i t e h n i c e ( n r . p r o c e d e e ) Etapele cercetării II

I GRUPE

x ±δ

Experim.

3.78±1.36

Martor

4.28±1.38

t

p

x ±δ

t

p

4.14±0.94 0.965

>0.05

III

x ±δ

t

p

6.35±1.15 0.349

4.00±1.17

>0.05

2.408 <0.05

5.28±1.20

Aceast ă testare a fost impus ă tot de rezu lt atel e cer cet ărilor anterioare care au ar ăt at că sportivii mai tehnici se accidentează mai greu. În cadrul testărilor iniţi al e ş i intermediare nu au ap ăr u t diferenţ e semnificative între grupe, ace s tea fiind semn al at e do ar în cadrul test ărilor finale t = 2.408, p<0.05.

Pe parcursul experiment ului, grupa experimentală a avut un progres constant al diversităţ i i t e h n i c e , at ât l a t es tările iniţ iale cât şi la cele finale existând o diferenţă de 2.57 procedee, t = 5.146, p<0.01, în timp ce rezultatele grupei martor au fluctuat, în final realizând un progres de 1.00 procedee fat ă de testarea iniţi al ă , nesemnificativ statistic, corespunzăt o r l u i t = 2 . 0 8 1 , p >0 .0 5 .

R a p o r t u l p u n c t e l o r c â ş tigate ş i p i e r d u t e , a fost calculat ca

ur mar e a consi der aţiilor referitoare la nivelul tehnic ş i ef i ci e nţa ap ăr ării, care, a şa cu m s-a d emonstrat , sunt superioare la sportivii care au un indice scă zut al accid ent ării. Acest raport a fost numit de 144

noi ,,indicator de eficienţ ă în luptă ” şi a dezv ăluit deosebiri semnificative într e mediile celor dou ă grupe, încă d e l a et ap a intermediar ă

de

0.63

puncte,

t

=

2.200,

p<0.05,

diferenţă

as emă n ă toare cu cea înregistrat ă la et ap a fin al ă (0.68), dar cu un co efi ci e n t d i f er i t d e s e m n i f i c aţi e t = 3 .5 9 7 , p <0 .0 1 .

Tabelul 26 R e z u l t a t e l e r a p o r t u l u i p u n c t e l o r c â ş t i g a t e ş i pi er dute (pu n ct e) I

GRUPE

x ±δ Experim.

Martor

Etapele cercetării II

x ±δ

t

p

1.396

>0.05

2.46±1.10

t

p

2.395

<0.05

x ±δ

t

p

3.47±0.59

2.97±0.78

1.92±0.94

III

3.763 <0.01

2.78±0.35

2.34±0.60

Rezultatul a fost previzibil, datorită caracteristicii programei parcurse de grupa experimental ă , prin care s-a urmăr i t p r i o r i t a r minimizarea

punctelor

pierdute,

deci

influenţ area

direct ă

a

raportului de mai sus. Pe parcursul derul ării experimentului, ambele grupe au înregistrat o îmbunăt ăţ ire constant ă şi semnificativ ă a raportului punctelor câ ş tigate în raport cu cele pierdute - grupa exp eri ment al ă înregistrând un progres mediu al raportului de 1.31 puncte, c ăruia îi corespunde t = 3. 741, p<0.01, iar grupa martor înregistrând un progres mediu al raportului de 0.76 puncte, c ăruia îi corespunde t = 4.044, p<0.01.

R e zu l t a t u l s p o r t i v reprezint ă c e a mai elo cv en t ă r ezult ant ă a

preg ătirii sportive de ansamb lu. Cercetar ea noastr ă r e c o n f i r mă şi diferenţ ele semnificativ e ale tuturor indi catorilor testaţi a n t e r i o r .

Punctarea performan ţ elor sportivilor confor m grilei din cadrul cap 2.2.5. , a ar ăt at o di fer e nţă semnificativ ă a rezultatelor în favoarea grupei experimentale, 2.29 pun cte, t = 2.266, p<0.05.

145

Tabelul 27 Rezultatul sportiv (puncte) Etapele cercetării II

I GRUPE

x ±δ

Experim.

9.35± 3.10

Martor

9.07± 2.92

t

x ±δ

p

t

x ±δ

p

10.35± 3.97 0.246

>0.05

III

t

p

12.57± 3.00 0.971

>0.05

2.266

9.07± 2.92

<0.05

10.28± 2.30

Pe parcursul experimentului, progresul grupei experimentale a fost constant, între testarea ini ţială ş i finală înregistrându-se o diferenţ ă de 3.22 puncte, corespunzându-i t = 3.193, p<0.01, în timp ce grupa martor a înregistrat iniţi al o st ag nar e a rezult at elor, reali zân d totuşi, la testarea final ă , o cr eştere semnificativă s ta tis tic de 1.21 puncte, cu t = 2.645, p<0.05.

4 . 5 . D a t e l e r e zu l t a t e d i n t es t ă r i l e f i z i o l o g i c e

În cadrul capitolului I, s-au d es cr i s , pe larg, leg ătura dintre manifestarea

efortului

specific

şi

oboseal ă ,

traumatismelor în judo, apreciindu-se că

cu

producerea

adaptarea sportivilor la

efort influenţ ează într-o măs u ră i mp o r t a n tă producerea acestor ev eni me nte.

In stru ment el e

pri n

car e

s-a

mă sur at

ad apt ar ea

sportivilor la efort sunt cele mai folosite în activitatea sportivă , uşor de aplicat ş i cu un i ndice cr es cut d e rel ev anţ ă: Testul Ruffier şi Indicele Dorgo.

146

Tabelul 28 R e z u l t a t e l e t e s tă r i l o r f i z i o l o g i c e OBIECTIVUL TESTĂRII

Etapa

Testul Ruffier

Indicele Dorgo

Evoluţia

Grupa experiment x ±δ 8.62±2.00 7.56±1.15 3.53±0.86 11.69±1.95 9.92±1.67 4.91±1.59

I II III I II III

parametrilor

Grupa martor x ±δ 9.04±1.62 8.22±1.45 5.95±1.32 11.34±1.84 10.44±1.77 6.54±0.91

fiziologi ci

pe

t

p

0.610 1.334 5.747 0.488 0.799 3.329

p>0.05 p>0.05 p<0.01 p>0.05 p>0.05 p<0.01

p ar cursul

desf ăşurării

experimentului pentru fiecare grupă în part e ( cal cul aţi între etapa I şi

III),

scoate

cel

mai

bine

în

eviden ţ ă

saltul

biologic

ce

caracterizează vârsta pubertar ă . Datorit ă posibilităţ i lor cres cut e al e acestui puseu de dezv oltare generalizat ă , antrenamentul sportiv surprinde la aceast ă v âr s tă eforturi sporite ca volum şi intensitate car e evi denţi a ză î mb u n ă tăţ irea substanţi al ă a indicilor funcţiona li, lucru demonstrat de progresele semnificative eviden ţi at e d e t ab e l 2 9 .

Tabelul 29 Evolu ţ ia test ă r i l o r f i z i o l o g i c e a l e f i e că r e i g r u p e p e p a r c u r s u l experimentului OBIECTIVUL TESTĂRII Testul Ruffier Indicele Dorgo

GRUPELE DE CERCETARE Experimentală Martor Experimentală Martor

t

p

8,954 4,591 21,504 11,515

<0.01 <0.01 <0.01 <0.01

4 . 6 . I n t e r p r e t a r e a d a t el o r r e zu l t a t e d i n t e s tă ril e fi ziolo g ice T e s t u l R u f f i e r a fost semnificativ diferi t la testarea efectuat ă î n

finalul

experimentulu i ,

cu

o

d i f e r e nţă

între

mediile

grupelor 147

exp eri ment al ă ş i martor de 2.42, t = 5.747, p<0.01, în favoarea grupei

experimentale.

Acest

decalaj

poate

fi

pus

pe

seama

mijloacelor competiţ ionale complexe (B1-6) folosite intensiv de către

grupa

e xperimental ă

în

special

în

partea

final ă

a

experimentului.

Ambele grupe au demonstrat o îmbunăt ăţ ir e const ant ă a acestui indicator, aspect previ zionat de caracteristicile preg ătirii la mo ment el e t est ărilor. Având în vedere că t es t ar e a i n iţială a fost fă cut ă l a î n c e p u t u l p erioadei de preg ătire, cea intermediar ă, l a mijlocul

perioadei

de

preg ăt i r e ,

i ar

cea

f i n ală

în

perioada

co mp etiţ ional ă , progresul mediu al ambelor grupe se înscrie pe calea rezultatelor aşt ep t at e .

Tabelul 30 Rezultatele Testului Ruffier Etapele cercetării II

I

GRUPE x±δ Experim.

8.62± 2.00

Martor

9.04± 1.62

t

p

x±δ

t

p

7.56± 1.15 0.610

p>0.05

x±δ

t

p

3.53± 0.86 1.334

8.22± 1.45

III

p>0.05

5.747

p<0.01

5.95± 1.32

Pe timpul experimentului grupa experimental ă a înregistrat o î mb u n ăt ăţ ire semnificativ ă statistic corespunză tor lui t = 8.954, p<0.01 , iar grupa martor a înregistrat un progres de asemene a semnificativ, t = 4.591, p<0.01. Aceste rezultate dovedesc creşt er e a indubitabilă a capacit ăţ ii de efort la vârsta pubertar ă.

I n d i c e l e D o r g o a pr ezen tat evol uţii similare Testului Ruffier .

Plecând de la diferenţ e nesemnificative în cadrul test ării iniţiale, la 148

sfâr şitul experimentului s- a d et er mi n at o d i f er enţ ă semnificativă statistic în favoarea grupei experimentale, diferenţa mediilor fiind de 1.63, t = 3.07 9, p <0.01.

Tabelul 31 R e zu l t a t e l e I n d i c e l e l u i D o r g o Etapele cercetării II

I

GRUPE x ±δ

t

x±δ

p

Experim. 11.69± 1.95

x±δ

p

9.92± 1.67 0.488

Martor

t

p>0.05

11.34± 1.84

III

t

p

4.91± 1.59 0.799

p>0.05

10.44± 1.77

3.329

p<0.01

6.54± 0.91

Î mb u n ăt ăţ irea acestui indice a fost constant ă şi semnificativă l a ambele grupe, în acord cu etapele de preg ătire corespunz ăt o a r e test ărilor (identice cu cele prezenta te mai sus), grupa experimentală realizând o diferenţ ă de 6.78, t = 21.504, p <0.01, iar grupa martor d = 4.80, t = 11.515, p <0.01.

4 . 7 . C o n c l u zii l e c a p i t o l u l u i

Programa experimental ă propusă de noi asigur ă însuşirea unor modalit ăţ i

de

căd er e

co mp e t iţional ă

cu

efecte

b en ef i c e

în

î mb u n ăt ăţ irea celor mai importante laturi ale preg ătirii sportive, cu rol demonstrat în prevenirea accidentelor ce afectează membr el e superioare. Laturile preg ătirii fizice care pot ameliora producerea accidentelor semnificative

sportive prin

şi

aportul

care

au

înregistrat

pr ogramei

îmbun ăt ăţ i r i

experimentale

au

fost

coordonarea segmentar ă şi general ă , preci zi ei mi şcării, controlul încord ărilor

mu sculare,

mobilit ăţ ii

articulare

şi

elasticit ăţ ii 149

musculare,

echilibrului

static

şi

dinamic.

Laturile

preg ătirii

tehnico-tactice care au leg ătur ă cu producerea accidentelor şi care au fost îmbun ăt ăţ ite prin intermediul progra mei experimentale au fost acurateţ ea ş i diversitatea execuţiilor, atacul, ap ăr ar e a , p r e cu m şi an al iza pun ct elor şi a rezultatului sportiv concret. To ţ i indicatorii enu mer aţi mai sus au desemnat superioritatea grupei experimentale în raport cu cea martor, la praguri de semnificaţie de

p<0.01 şi

p<0.05.

Progresul

înregistrat

experimentului iniţi al e

şi

(măsur at

finale,

în

de

ambele

prin

co mp arar ea

cadrul

aceleiaşi

grupe

pe

r ezult at el or grupe),

parcursul test ă rilor

demonstrează

veridicitatea teoriei referitoare la antrenabilitatea mare a subiecţi l o r pubertari.

I mp l e me n t ar e a c o nţinutului programei în cadrul antrenamentelor a condus la îmbun ăt ăţ irea parametrilor fizici, tehnico-tactici şi fiziologici, deci a ameli orat capacitatea de performanţ ă a judoka pubertari, simultan cu crearea unor condi ţii superioare de prevenire a accidentelor.

Metodica

de

însuşire

a

c ă derilor

competiţionale

asigur ă

însuşirea unor tehnici ce nu se regăs es c în manu al el e uzuale de judo, asigurând aşad ar

îmbog ăţ irea arsenalului tehni co-tactic al judoka

pubertari, cu perspective superioare ale evoluţiei sportive.

150

CONCLUZIILE TEZEI

1. În urma analiză rii datelor din literatura ştiinţifico-metodică , r ei es e că judo, ca sport de lupt ă , expune practicanţii la producerea

de

contactul

accidente

direct,

-

în

special

mani fest ar ea

traumatisme

cap aci tăţ ilor

de

-

prin

forţ ă ,

a

acţiunilor de proiectare-căd er e, precu m şi a altor manifest ări co mpl ex e d et er min at e de sp eci ficul lu ptei . Pr eg ătirea tehnică este cea mai responsabilă de producerea accid entelor din judo, în

interdependenţ ă cu ceilal ţi factori ai antrenamentului

sportiv. În cadrul preg ăt i r i i t e h n i c e s e evi d e nţiază studiul co mpl ex al căderilor, ca o modalitate eficient ă de pr ev enire a unor tipuri de accidente ce provoacă t rau matis me .

2. Cercet ările prealabil e au evid enţiat o mare discrepanţ ă între conţinutul antrenamentelor şi aplicabilitatea lui î n con cu r s . Î n timp ce în antrenamente se repet ă cu prioritate căderile dorsale, în co mp eti ţ ii acestea sunt evitate de c ătre toate categoriile de judoka,

în

pierdute.

încercarea

De

rezultând,

multe

de

de ori

regul ă ,

a

minimiza

aceste

numă rul

încercări

accidente

ale

sunt

membrului

punctelor nereuşi t e , superior,

cercetate de noi în st udiul biomecanic al c ăd er i l o r d ef e ctu o as e .

3. Pentru

evitarea

membrului

situaţi ilor

superior,

antr en ament elor ,

se

t ehni cil e

de

impun de

accid entar e-tr au mati zar e a

fi

căd er e

repetate,

în

a

cadrul

co mp etiţ ional ă .

În

prezent, acestea nu sunt cunoscute, sistematizate şi , i m p l i ci t , nici pr edat e spo rtivilor - asp ect e l a car e se ref er ă cer cet ar ea d e faţ ă .

151

4. Experimentul pedagogi c a scos în eviden ţă f ap t u l că însu şirea de către judoka pubertari a tehnicilor de c ăd er e c o mp etiţi o n al ă ameliorează mul te abi lit ăţ i necesare efectu ăr i i î n s i g u r a nţă a diferitelor tipuri de cădere, prevenind astfel , pe termen lung, producerea unor accidente sportive ale membrului superior şi, totodat ă , o p t i mi z e a ză evoluţia judoka în concurs. Laturile preg ătirii

fizice

care

ameliorează

sportive şi care au înregistrat aportul

programei

segmentar ă

şi

încord ări l o r mu sculare,

accidentelor

îmbun ăt ăţ iri semnificative prin

experimental e,

g en er al ă ,

producerea au

p r e ci zi ei

fost: miş că rii,

coordonarea controlul

mobilităţ ii articulare şi elasticităţ ii

musculare, echilibrului static şi dinamic. Laturile preg ătirii tehnico-tactice care au legătur ă cu prod ucer ea accid ent elor şi care au fost îmbunăt ăţ ite prin intermediul aplică rii programei experimentale au fost: acurateţ ea şi diversitatea execu ţiilor, atacul, apăr ar e a, p r e cu m şi economia punctelor ş i a r ezult atului sportiv concret. To ţi indicatorii enumeraţi mai sus au desemnat superioritatea grupei experimentale în raport cu cea martor, la praguri de semn ificaţi e d e p <0 .0 1 şi p<0.05.

5. Modelul de prevenire a accidentelor propus de noi vine s ă î mb o g ăţ e a s că nivelul de cunoşt i nţe t ehn ice al e practi can ţi l o r de judo, al ături de o dezvoltare superioară a pr epar ării fizice, în timp ce mă surile de prev en i r e t r adiţ ionale se concretizează de regul ă p r i n r e s t r i cţ i o nări sau limitări de acţ iuni pe diferite planuri legate de activitate şi manifestare sportivă .

6. Întreg

ansamblul

de

mă suri

de

prevenir e

a

accidentelor

sportive, se impun a fi luate pe mai multe planuri de activitate, subordonate desfăşur ăr i i şi conducerii antrenamentului sportiv (a se vedea anexa 8). Punerea în practică a acestor mă suri 152

aduce în prim plan antrenorul ca

responsabil a patru tipuri

diferite de activitate: instruirea sportivă , educarea sportivilor, organizarea activităţ ii şi conducerea acest eia. Îndeplinirea acestor sarcini de cătr e antrenor face tri mit er e l a pr eg ăt i r e a l u i multilateral ă sau la necesitatea existenţ ei echipei de specialişt i pe lâng ă echipa sportivă .

RECOM A ND Ă R I P R A C T I C O - M E T O D I C E

•

Cer cet ar ea

special ă

de

acordată

reprezentativ ă

faţ ă

demonstrează

căderilor,

de

accidente

se

că ,

pot

de

printr-o

preveni

la

o

nivelul

aten ţ ie

categori e membrelor

superioare, specifice judoului. Chiar dac ă modelul propus de n o i s e r ef er ă prioritar la efectuarea căderilor comp etiţi o n al e (ventrale),

p r e c i ză m

că

nu

dorim

sub

nici

o

f o r mă

să

mini mal iză m importan ţ a căderilor tradi ţ ionale (dorsale), care, în viziunea noastră , reprezint ă incontestabil cea mai sigură metod ă de a c ădea. De aceea, programa experimental ă p r o p u n e şi

un

subcapitol

care

optimizează

ef ectu ar ea

căderilor

tradiţ ionale (C.T. 1-5), oferind specialiş tilor şi practicanţi l o r mijloace atractive de perfecţionare a acestora.

•

Propunerea însu şirii tehnicilor de căd er e co mp e t iţional ă la

vârsta pubert ăţ ii s-a f ă cut pe baza faptului că , la aceast ă vârst ă , cap acit ăţ ile mo trice prezint ă multă plasticitate, iar tehnica de baz ă a judoului a fost deja însu şit ă . La p ri ma impresie aceste tehnici de evit are a căderilor pe spate pot fi incluse în ansamblul tehnicilor specifice eş alonului de seniori concomitent cu abordarea performanţ elor superioare. Exist ă

153

însă argumente importante pentru predarea lor mai devreme, pe baza analizei vârstelor propice dezvoltării cap acit ăţ i l o r vizat e. Astf el , dac ă se accept ă faptul că t eh n i c i l e d e b a ză al e atacului trebuie predate şi însuşi t e l a v âr s t a ş col ară , n u v ed e m de ce t ehnicil e de apărare si prevenire a c ăderilor defectuoase ar fi predate cu mu lt mai târziu! Consider ă m, as tfel , neces ar ă parcurgerea succesiunii tradiţionale de predare a tehnicii judoului la vârstă ş col ar ă mi că , ur mată , îndeapro ap e, d e predarea acestui capitol de însuş ire a c ăd erilor co mp etiţi o n a l e .

Consideră m ast fel că , perfecţ ionarea acestor tehnici va fi fă cut ă

simu ltan

cu

at ingerea

performan ţelor

sportive

superioare, la vârsta junioratului şi senioratului.

•

Aplicarea mijloacelor de antr enament B.1-6 (efectuarea

căd erilo r co mp eti ţ ionale ca urmare a procedeelor tehnice), necesit ă o aten ţ i e s p o r i tă d i n p ar t e a an t r enorilor. Acestea se apli că r es p e ct ân d u r mătoarea succesiune metodică: explicare , demonstrare a tehnicii gl obal e; pri mel e ex ecu ţii pe fie c are parte se vor face cu viteză foarte mică ş i cu protecţi e max i mă; cr eşterea vitezei se va face progresiv; execuţ iile cu viteze maximale, vor fi efectuate de c ă tre atacant cu în ălţimi cât mai mari ale procedeelor de atac, asigurând apăr ătorului un timp ş i un spaţiu suplimentar, care vor fi folosite pentru o corect ă răsucire

spre

partea

ventral ă

a

corpului;

Dup ă

îns u şirea

căderilor competiţionale, ca urmare a repet ării lor de pe loc şi din depl as ar e, s e po at e trece l a et ap el e tacti ce de însu şire a acestora, iar apoi la efectuarea unor secven ţ e de lupt ă cât mai aproape de parametrii d e con cu r s ( R and o r i şi S h i ai ) .

•

Deoarece aceste execuţii pot perfecţiona ş i controlul din

partea atacantului (de a nu permite ap ăr ătorului să evit e 154

căderea pe spate), pentru evitarea situaţiilor de accidentare (când ambii sportivi pot încerca execuţii optimale), prioritate absolut ă va av ea ex ecu ţia ap ăr ătorului. Aş ad ar at acant ul va înlesni şi asigura, în permanen ţă , căderea ap ăr ătorului, prin ex ecuţii cu amplitudini cât mai mari , evit ar ea căd er i i p es t e adv ers ar şi ced ar ea for ţ ei ori de câte ori este cazul.

•

Abordarea superficial ă a oric ăr ei f az e a î n văţ ăr i i , s a u

grăbirea nejustificat ă a pred ării tehnicilor competiţ ionale, f ăr ă o corectă pr ep ar ar e fi zi că s a u f ăr ă însuşi r e a t e mei n i că a mecanismelor acestor procedee tehnice, vor putea provoca accident ări sportivului proiectat. Astf el, se va pute a ajunge la situaţ ia nedorit ă de a încerca promovarea unui program de prevenire a accidentelor, iar în cadrul aplic ă rii lui să s e producă

accidente.

De

aceea,

atragem

aten ţ ia

că

responsabilitatea îndeplinirii etapelor de însuşire a c ăderilor co mp etiţ ionale revine exclusiv antrenorului, singurul în mă sur ă să d e cid ă tr ecer ea d e l a o et ap ă la alta, pe baza nivelului de însuşire de c ătre judoka a elementelor predate anterior.

155

BIBLIOGRAFIE

1.

A d a m K . , W e r c h o s h a n s k i j J ., Krafttraining im Sport - Bartels

und Wernitz -Berlin-Munche, 1974 – P. 33-55.

2.

A l d e r m a n R . B . , P s y ch o l o g i c al b eh av ior in sport – Sauders -

Philadelphia, 1974 - P.45-78.

3.

A l e k s e e v B . A ., The influence of skiing races on the hand and

foot

skeleton

of

young

sportsmen

//

Arch.

Anatomick,

Histologick, Embriologick, nr . 72, 1977, - P. 35-39.

4.

Al exand r es cu C., Di mit riu V.L ., Lu cr ă ri practice de igiena

edu caţiei fizice şi sportului – M.I.Ş ., A.N.E.F.S.- Bucureşti, 1992 – P. 64-92.

5.

Al ex e N. , Antrenament Sportiv Modern – Editis- Bucureş ti, 1993

- P. 466-530.

6.

Al ex e

N.,

Raţ ionalizarea

lecţ iei

de

antrenament

sportiv

–

M. T .S ., C . C.P . S . – Bu cu r eşti, 1994 – P. 9-35.

7.

A postu M ., Elemente de biochimi a efortului - A.N.E.F.S.-

Bu cur eşti, 1999 – P.11-45.

8.

A r d e l e a n T ., Viteza ş i f o rţa î n atl e t i s m - T e ză de doctorat -

Bu cur eşti, 1991- P.22.

9.

Arkin A.M ., ş i colab ., The effects of pressure on epiphiseal

growth // Jurnal Bone R. Surgery, nr. 38-A, 1956 - P. 10561076.

10. As t ra n d P .O ., Condiţia fizică – C.N.E.F.S. - Bucureşti, 1971- P. 80-83.

11. As t ra n d P .O ., Rodahl K., Textbook of work psysiology McGraw-Hill Comp.- New-York, 1970 - P 45-70.

12. Ba ciu C. , Anatomia funcţional ă şi biomecanica aparatului locomotor- Sport-Turism - Bucureşti, 1977. – P. 20-67.

156

13. Badiu T. ş i c o l a b ., Strategii didactice de tip algoritmic ş i euristic

folosite

în

educaşi a

f i zi că

şcol ar ă

–

Fundaţi ei

Universitare ,,Dunăr e a d e j o s ” – G al aţi, 2003 – P. 55-86.

14. Bailey D.A. ş i colab ., Physical actitity and skeletal health in adolescents // Pediat ric Exercise Sciense, 1994 - P. 330-347.

15. Ba ro w H., M c G e e R . Măsur ători în educaţi e f i zi că şi sport.Globus.- Bucureş ti, 1980.- 232 p.

16. Ba rraul t D. ş i co l a b ., Accidents et incidents survenus au competitions de judo // Symbioses XV - Paris, 1983 - P. 144152.

17. Bă ia ş u N.G. ş i colab ., Gi mn ast ic ă – Sport-T urism – Buc ureşti, 1984- P. 58-165.

18. B i g n a s c a

N.

I niţierea

copiilor

în

încăl zi r e a

mus c u l ar ă

în

Adaptarea copiilor în sport // Sportul la copii şi juniori 3-4, C . C.P .S . Bu cu r eş ti, 1994 - P.123-129.

19. Bo cioa c ă L ., Puterea în judo – Bren - Bucureşti, 2003, P.36-39.

20. Bo mpa T.O. , Theory and Methodology of Trening - Kendall Hunt Publishing- Yowa, 1990 - P. 4-7.

21. Bo mpa

T.

O .,

antrenamentului

–

Periodizarea Ex

Ponto,

–Teoria

M.T.S.,

şi

Şco al a

metodologia Naţ ional ă

de

Antrenori – Bucureşti, 2002 – P. 123-134.

22. Bo rd ea C., P r e gătirea tehnică prin perfecţionarea func ţiei de echilibru - Ş tefan Lupaş cu - I aşi, 2000 - P. 99-108.

23. B r e b a n V ., Di cţ ionar al limbii române contemporane - Ştiiţi f i că şi Enciclopedică- Bu cur eş ti, 1980 – 679 p.

24. B r o v n s F . Ali me n t aţia sportivilor de performanţ ă // Teoria antrenamentului nr.359-361 - Bucureşti, 1995 - P.193-205.

25. B u h l m a n n U ., Cons eci nţe biomedicale ale s portului de mare performan ţ ă la vârsta copilăr i e i şi adol es cenţ ei // Sportul de 157

mar e p er for manţ ă la copii şi juniori, nr 123 - Bucureşti , 2001 P. 44-59.

26. C a h i l l

B.R.,

Pearl

J.,

A.

P ar t i ci p ar e a

copiilor

în

sport:

Perspective psihologice -C.C.P .S .- Bu cur eşti, 1998 - P.47-87.

27. Câ rst ea G., Programarea şi planificarea în educaţi e f i zi că şi sportivă şcol ar ă - Universul.- Bucureşti, 1993 - 63 p.

28. Câ rst ea G., Metodica educaţ iei fizice şcolare, A.N.E.F.S., Bu cur eşti, 1999 - 96 p.

29. Că lu ş e r

L .,

Curs

de

anatomie

funcţional ă

şi

biomecanica

ex er ciţiilor fizice - Universitatea Babeş Bolyoi – Cluj Napoca, 1975- P. 91-104.

30. C e a uş ea scu N.N ., Pedagogia Educaţiei Fizice şi Sportive S p o r t - T u r i s m- B u c u r eşti, 1976 - P. 14-21, 75-93.

31. Cerbul escu C. si colab ., Atl as d e ana t o mi e u ma nă, v o l 1 Ştiinţi f i că şi En ci clop ed ică – Bucureşti, 1983 - P.73-94.

32. C e r g h i t I . , Metode de învăţ ă mânt -Didactică ş i P ed ag o g i că Bu cur eşti, 1976 - P. 126-130.

33. C h e v a l e r a u d

J.,

Perdiel

G.,

Judo

complicatoin

occulaire

inhabituale // Medicine du Sport - No. 4, 1978 - P. 45.

34. C h r i s t i n a R . W . , C o r c o s M . D ., Manualul antrenorilor pentru instruirea sportivilor, vol. I-II – M.T.S., C.C.P.S. - Bucureşti, 1999 - P. 83-115.

35. Ci cco zzi G ., O problem ă de acţiune şi r e acţie, Stretching, M.T.S., I.N.C.P.S-2002, Bucureşt i - P. 76 .

36. Ciu cu G., Cra iu V., Introducere în teoria probabilit ăţ ilor şi statistica matematică .- Didacti că .- Bu cureşti, 1971- P.38.

37. Cl eland N, Future Youth, How to reverse the aging process Rodale Press, Emmaus - Pennsylvania, 1989 - P. 5-15.

38. Co ch e R ., Judo - Robert Laffout - Paris, 1975- P. 41-50.

158

39. C o l i b a b a - E v u l eţ D., Bo ta I ., Jocuri sportive teorie şi metodică – Aldin – Bucureşt i , 1 9 9 8 .

40. Costill D.L. ş i co l a b ., Blackwell Scientific Publications // Sportul de performan ţ ă, nr. 448-450, , M.T.S., I N.C P S. Bu cur eşti, 2002 - P. 182-207.

41. C r a t t y B . J ., Psyching in sport, Guid elines for coaches and athletes -Prentice-Hall - New Jers ey , 197 3. - P .98 42. Criş a n V . , P r i mu l aju t o r î n a c ci d ent el e d i n ar t el e marţiale Garell Publishing House - Bucure şti, 1995 – P. 15-34.

43. Dahnov s chi V. C. ş i Lescenko S.S ., P reg ătirea lupt ătorilor de mare

performanţă

//

Sport

de

performan ţ ă,

nr.

306-307,

Bu cur eşti, 1990, P. 39-40, 84-88, 168-179.

44. D e

P.J.

Hillerin

colab .,

şi

Propunere

as upra

descrierii

desf ăşur ării fazelor interacţiunilor biomotrice - consecinţ e î n optimizarea

comenzilor

şi

a

controlului

neuro-muscular

//

Conf erin ţa n aţional ă de psihologie – Bucure şti, 1994 – 220 p.

45. De

Hi l lerin

P.J.,

En es cu

M .,

Raportul

automatizare-

variabilitate în sporturile cu adversitate directă // Conferinţ a ,,Mut aţii în sportul de performanţă l a s f ârşitul secolului XX” – Bu cur eşti, 1977 – P. 104-108.

46. D e

Marcees

H .,

Sportphysiologie

–Troponwerke-

Koln-

Munhleim, 1979 - P.43.

47. D e m e t e r A . ş i co lab ., Fiziologia ş i bio chi mi a edu caţi ei f i zi c e ş i sportului - Sport-Turism - Bucure şti, 1979 – P 45-105.

48. D e m e t e r A . , Bazele fiziologice şi biochimice ale calit ăţ i l o r motrice -Sport-Turism - Bucureşti, 1981 - P 66.

49. D e m e t e r A ., Sport im Wachtums und Entwicklungsalter - B a r t h Leipzig, 1981- P.82, 141.

159

50. D e n i s i u c L . , Metod e d e apr eci ere a cap acit ăţ ii motrice. Teste, metod e, ap ar at e, vol . II , Centru l de cer cet ar e ş tiinţi f i că şi d e documentare C.N.E.F .S .- Bu cur eşti, 1990- P.70-75.

51. Devis

J.M.

şi

co l a b .,

Serious

sports

injuries

requiring

hospitalization seen in a pedi atric emergency department // A.J.D.S. nr. 147, 1993 - P. 1001-1004.

52. D e v r i e s H ., Effects of various warm-up procedures on 100 Yard times of comp etitive swimmers // Research Quart. 30, 1959 – P. 11-30.

53. Dos cer R., Treeffect of rapid Weight loss upon the performance of Wrestlers and Boxers, and upon the proficien cy of college students // Q. 15 – London, 1994 - P. 317.

54. D r a g n e a A . , Mă surare ş i ev alu are în ed ucaţi e f i zi că şi sport Sport-Turism, Bucureşt i , 1 9 8 4 - 2 5 7 p 55. D r a g n e a A ., Antrenament Sportiv -Teorie ş i metodologie, Vol. I, A.N.E.F.S., Bucureşti, 1993 – P. 136-189.

56. D r a g n e a A . , B o t a A ., Teoria activit ăţ ilor motrice -Didactica şi Pedagogică- Bucureşti, 1999 – 282 p.

57. Dragn ea

A.,

Teodo r es cu

M .,

Teoria

sportului

–

Fest

-

Bu cur eşti, 2002- P.79-107.

58. D ră g a n I ., Practica medicinii sportive –Medicală - B u cur eşti, 1989 - P. 454.

59. D ră g a n I . ş i c o l a b . , S el ecţi a şi orientarea medico-sportivă Sport-Turism - Bucureşt i , 1 9 8 9 - P . 1 9 4 .

60. D ră gan I., Medicin ă sportiv ă apl icat ă – Editis - Bucureşti, 1994 – P.152, 192.

61. D u c a A . , Testarea calit ăţ ilor mo trice la clasele V-VIII ş i unel e asp ect e al e ev al uări i // E.F.S, 1989.- Nr. 4.- P.15-21.

160

62. D u m i t r e s c u

V.,

Metode

statistico-matematice

în

sport,

Bu cur eşti – Stadion- 1971, P. 171 63. Du mit r u G ., Suferinţ ele musculare ale sportivilor – MondografConst anţ a, 1994 – P. 22 64. Epu ran M . , Modelarea conduitei sportive - Sport-Turism Bu cur eşti, 1990 - P. 9, 114-148.

65. Epu ran M ., Metodologia cercetăr i i act i v i tăţ ilor corporale – ANEFS - vol I ş i II, Bucureşti, 1992 - P. 34-64.,262-293, 450458.

66. Ep u ra n M ., H o l d ev i ci I ., Compendiu de psihologie pentru antrenori - Sport-Turism - Bucureşti, 1980 - P.22-77.

67. Fibak

J.,

Poznania

Kruppik

w

latach

T.,

Ur azowos c

1960-1970.

//

wsrod

sportowco w

Problemy

m.

Medyczne

Wychowania Fizycznego i Sportu, No.1, 1973 - P.336.

68. F i n d e i s e n D .ş i colab ., Grunlagen der Sport medizin – Barth Lipzig, 1980- P.55.

69. Fi rea E., Met o d i c a edu c aţi ei f i z i c e şco l ar e - M. E .I . , I . E F .S .Bu cur eşti, 1988 - P. 12-17.

70. Fo rrisi e r G. , Traumatologie de l’at taque on comp etitions de judo. Possibilites de prevention // Kinesitherapie Scientifique, No. 126, 1975 – P. 27.

71. F r o h n e r G . , Dezvolt ar ea şi me nţinerea capacit ăţ ii de efort la copii şi juniori // Capacitatea de efort în sportul de mare performan ţ ă la copii ş i juniori, Sportul la copii şi juniori, nr.

127/trim II - M.T.S., I . N . C P .S ., Bu cur eşti - 2002, P. 5-40.

72. G a g ea A ., Eseu despre prezentarea lucr ăr i l o r ştiinţifice din d o men i u l edu c aţ iei fizice şi sportului // E.F.S., Nr. 5/1979- P. 15-19.

161

73. Gag ea A., Metodologia cercet ă rii ştiinţ ifice în educaţi e f i zi că şi sport.- Funda ţ iei „România de mâine”.- Bucureşti, 1999.- P. 227-231 74. G a u t s c h i R . , A l b e r t K . , Suplu ca o pisi c ă // Stretching, buletin informativ nr. 561-562/2002 - M.T.S., I.N.C.P.S -, Bucureşt i , 2002 - P. 47-52.

75. G eo rg e s cu M . , Puterea aerob ă maxi mă la tinerii nesportivi şi la atl eţi din probele cu efort aerob şi anaerob // Rev E.F.S., XXVI, nr. 3, 1973- P. 53-59.

76. Glo rion B., Luxation acromio-clavicul air e. Et ude crit ique du traitement par la tehnique de Dewar et Barington // Rev de chirurgie şi ortopedie, nr.1 – Paris, 1973 - P.210.

77. G o t t s c h a l k S . , Factorii caracteristici ai încălzirii // Sportul de performan ţ ă , nr. 321 - C.C.P.S., Bucureşti, 1991.– P. 5-12.

78. Gould

D. ş i

Petlichkoff

L .,

Participation

motivation

and

attrition in young athletes // Hu man Kinetics - Champaign, 1988 – P 23.

79. Gri mals chi T, Ba ciu G., Protecţia muncii în educaţi e f i zi că şi sportivă – U n i v e r s i t a s – C h işinău, 1999 – 79 p.

80. G ro za P . P . , Fiziologie – Medicală - Bucureşti, 1991 - P. 449461.

81. G u g i u m a n A . ş i colab ., Introducere în cercetarea pedagogic ăÎndrumar pentru cadrele didactice – Tehnică - Chişin ău, 1993 P.186.

82. G u y t o n A . C . , Fiziologie – Amaltea - Bucureşti, 1994 - P. 67.

83. H a h n E . , Antrenament sportiv la copii - C.C.P.S. -

Bucureşti,

1996 - P. 76, 95-105.

84. Hantă u I ., Judo curs op ţ ional, Instruirea copiilor şi juniorilor I.E.F.S. - Bucureşti, 1989 - P. 6.

162

85. Hantă u

I.,

Manual

de

judo

-Didactic ă

şi

Pedagogică

-

Bu cur eşti, 1996 - 239 p.

86. Hantă u I., Bo cioa că L . , Antrenamentul în judo, Preg ătirea fizică ş i t e h n i că -Universităţ i i d i n P i t eşti – Piteşti, 1998 - P. 7678, 144.

87. Hantă u I , S tr uctur a antr en amentului la judo – Printech Bu cur eşti, 2000 - P. 26-30.

88. Hantă u I , Ma n o l a ch i V ., Preg ăt i r e a f i z i că a judocanilor de performan ţ ă -Tipografia central ă - Chi şin ău, 2000 - P. 148-151.

89. H eb b eli n k M . , Performanţ ă şi t al en t , E d u c aţi a f i zi că î n şco al ă , vol. VII I - C.N.E.F.S.- Bucur eşti, 1980 - P. 53-57.

90. H ei l m a n n H . , H a n s ch ke M . , Di e Ost eo arthros e aus d er Sicht des Biokemikers // Kongresband zum Or thopadierkongres Dr esd en , 1 9 7 9 – P. 209-212 91. H e r g e n r o e d e r

A . C .,

Bone

mineralization,

hypotalamic

amenorrhea, and sex steroid therapy in female adolescents and young adults // Pediatri cs, 1995 – P. 683-689.

92. Hi rt z P. , Koordinativ-motorische Vervollkommnung der kinder und Jugendlichen // Theorie u Praxis d. Kurperkultur 28, 1979 P. 11-16.

93. Hold evi ci I . , Psihologia succesului – Ceres- Bucureşti, 1993- P. 68-70.

94. H o u s t o n C . S .ş i colab ., The radiologist’s opportunity to teach bone dynamics // Jurnal Canadian Assoc. Radiologist, nr.29 /1978 - P. 232-238.

95. H u b l e y - K o ze z performan ţ ă

–

C.L.,

Testarea

Testarea

flexibilit ăţ ii

fiziologică

a

//

sportivilor

Sportul de

de

înalt ă

performan ţ ă nr. 391-394/1977 - Bucureşti, 1997 – P.139-150.

163

96. Ifrim M., Actualitaţ i în antropologie cu aplicabilitaţi î n s p o r t – I . E.F .S . Bu cur eşti, 1981- P. 192 97. Ifrim M., Antropologie motrică - Ş tiinţi f i că şi pedagogică Bu cur eşti, 1986 – P. 28 98. Ifrim M. , Criterii somatofiziologice în selecţia sportivă Ştiinţi f i că şi En ci clop ed ică - Bucureşti, 1993, P 65 .

99. I o n - E n e M ., Judo, Modelarea psiho-motric ă a copiilor prin intermediul

jocurilor

exerciţi i l o r

şi

ştafetelor

aplicative,

-

Fundaţiei Universitare ,,Dun ăr e a d e J o s ” – G a l aţ i , 2 0 0 3 - P . 6 6 70.

100. I o n e s c u N . A ., Cr eşterea normal ă şi dezvoltarea armonioas ă a copilului – C.N.E.F.S. - Bucureşti, 1988 - P. 288.

101. Ionescu N. A ., Creşt er e a şi dezvoltarea – Stadion - Bucureşti, 1990, P. 98-112.

102. Israel S ., Das erwarmen ais startv orbereitung // Med. u Sport 12, 1977 - P. 386-391.

103. Israel ş i co l a b ., Die positive Kreuzadaptation // Med. u Sport 5 /1983 – P. 140-148.

104. J i a n u M . , Z a m f i r T ., Ortopedie şi traumatologie pediatrică – Tr adiţi e -Bu cu r eşti, 1995 – P.34 105. Joch W ., Elemente und Gliederungsstruktur der Motorik // Die Lehre der Leichathetik 27, nr. 1, 1988, - P. 15-18.

106. Joch W ., Structur ă mod el p en t r u o t eo r ie a ant ren amen tului sportiv // Teoria Antrenamentu lui, Sportul de performan ţ ă , nr 359-360-361 - C.C.P.S.- Bucureşti, 1995 - P.20-22.

107. Johnson C. ş i c o l a b ., Calcium supplementation and increases in bone mineral density in children // N.E.J.M., nr.327 /1992- P. 82-87.

164

108. K r a k o v i t s G ., Die Elastizitat der Gelenkknorpel. // Anat.

Anz. 124/1969 – P. 113-119.

109. K u n t o f f R . , D a r wi s h Z . , Wie erwarmen wir uns vor dem Wettkampf? - Leichtathl et –Koln,1975- P. 5-8 110. La ş cu V.G . , Got el eţ V., Judo- Tehnici de luptă la sol - SportTurism -Bucureşti, 1981 – P. 183-189.

111. La ş cu

V.G . , Ju do co mp eti ţ ional - Sport-Turism - Bucureşt i ,

1986 – P. 250-252.

112. La ş cu G.V ., Judo şi kata -Sport-Turism, Bucureşti - 1992, P. 71-72.

113. L e h t o M . U ., Jurvinen M. J., Muscle injuries, their healing process and treatment - Ann Chir Gynaecol – 1991 - P. 80 –102.

H.,

114. L u l l i e s

Erregung

und

Erregungsleitung:

Nervenphysiologie. // Kurzgefastes Lehrbuch der Physiologie.

Keidel, W. D.- Thieme- Stuttgart, 1973 - P 14.

115. M a h i t o O . , Judo Grundlagen, Methodi c Wiesbaden - Falken, 1972- P. 5-9.

116. M a i e r Ş ., Teste de aptitudini de specialitate.- Ştiinţi f i că ş i En ci clop edi că. - Bu cur eşti, 1987.- P.38-75 117. M a l i n a R . M ., Exercise as an influence upon growth.- Review and critique of currnt co ncepts // Clinic Pedi atric, nr. 8/1969 – P. 16-26.

118. Manola chi V ., Sporturi de luptă – Teorie şi metodică – Tipografia Centrală- Chi şinău, 2003 - 399 p.

119. Marot i Ş . ş i co l a b ., Ghid pentru el abor ar ea lu cr ării de d i p l o mă – Institutul biblic ,,Emanuel ” – Oradea, 2000 – 110 p.

120. Mart in

D .,

Leistungsentwicklung

und

Trainierbarkeit

konditioneller und koordinativer Ko mponenten im Kindesalter // Leistungssport 12, 1982, P. 14-25.

165

121. Matk ovic V. ş i c o l a b ., Factors that influence peak bone mass formation: a study of cal ciu m bal an ce and the inheritance of bone ma ss in ad oles cent f e mal es / / J u r n a l u l Cl i n i c Nut r i t i o n , Nr .

52/1990 – P. 878-888.

122. Matveev L.P., Novi cov A.D ., Teori a ş i metodica educaţi ei fizice - Sport-Turism - Bucureşti, 1980 - P. 169, 226-228.

123. Mă n e s c u S . ş i colab ., Igien a – Medi cală- Bucureşti, 1991- P 45.

124. M c P h e r s o n

B.D.

şi

colab ,

Viol enţ a

în

sport

//

Buletin

informativ nr. 548, C.C.P.S - Bucureşti, 2001 - P.5 –18.

125. M e d v e d

R.,

Petrovic

F .,

Beobachtungen

einiger

osteoarticularer Veranderungen am Fus und den Sprunggelenken von Fusballspielern // Med. u Sport 1, 1961 - P. 65-71.

126. Mih ă i l e s c u

L.,

M i hă i les cu

N .,

Instruirea

programat ă

în

atletism - Universităţ i i d i n P i t eşt i – P i t eşt i, 2002 – P. 5-3 3.

127. M i l t o n S . G ., Ghid simplificat de statistică pentru psihologie şi pedagogie - Didactică şi P ed ag o g i că - Bucureşti, 1971 - 211 p.

128. Missou m G., Ca rton M ., Les femmes sportives de haute performance - Contribution a l’Etude de la peychologie du sport – Univ. Paris, 1985 - P. 5-58.

129. Mitra Gh e., Mogo ş A ., Metodica educaţi ei f i zi c e şcol ar e Sport-Turism, Bucureşti, 1980.

130. M i t r a G h . , M o g oş Al ., Metodica predăr i i e d u c aţi ei f i zi c e .Stadion.- Bucureşt i , 1 9 8 2 - 2 8 9 p .

131. Moin ea gu C. ş i cola b . Statistica.- Ştiinţi f i că.- Bu cur eşti, 1976.- P.63-81.

132. Mu raru

A .,

Judo-

Preg ătirea

juniorilor

-

Sport-Turism-

Bu cur eşti, 1988 – P. 68-113.

166

133. Mu raru A., Judo- Bazele performanţ ei - Garell Publishing House - Bucureşti, 1994 - P.210 -213.

134. Mu re ş a n P . , Culoarea în viaţ a noastr ă – Ceres - Bucureşt i , 1988 – P. 240-273.

135. Mu re ş a n P . , Metod e mat ema tice în clinică , laboratoare şi ocrotirea s ănă t ăţ ii.- Medicală- B u cur eşti, 1980 - 231 p.

136. N e u m e i e r A . , R i t zd o r f W ., Problematica tehnicii individuale // Sportul de peformanţ ă , nr 333, C.C.P.S. - Bucureşti , 1992, P. 53-71 137. Ni colau A., Cos ma Th ., Psihologie - Didactică şi PedagogicăBu cur eşti, 1990 – P. 54-78.

138. Ni cul es c u M. , Metodologia cercet ării ş tiinţifice în educaţi e fizică şi sport, Vol I-II – Bren- Bucureşti, 2003- P. 475-516.

139. Niţ es cu

V.,

Anat o mi a

f u n cţional ă ,

biomecanica

şi

antropologia aparatului locomotor -Didactică ş i P ed ag o g i că Bu cur eşti, 1995 - P.75.

J.,

140. N o c k e r

Die

Ernahrung

des

Sportlers.

Hofmann

-

Schorndorf,1983 - P. 86.

141. Okano I., Judo vitale- Tecniche di lotta a terra, Roma Mediteranee, 1977- P.9-45.

142. O zo lin N. G ., Metodica antrenamentului sportiv – Stadion Bu cur eşti, 1972- 378p.

143. Paul

B.

şi

co l a b .,

Chondro-synoviale

Korelation

im

Anfangsstadium von degenerativen Gelenkveranderungen // Med u Sport 3, 19/ 1979 - P. 82-84.

144. P e t r o f s k i J .S . , L i n d A . R ., Isometric endu r an c e i n m en who are overweight // Psy siologist 16, 1973 - P. 422 145. Piag et J , Psihologie şi pedagogie -Didactic ă şi Pedagogic ă Bu cur eşti, 1972- P.136.

167

146. Pias ent a J . , Cercet ar ea observ aţ ional ă – C.C.P.S.- Bucureşt i , 1998 - 183 p.

147. P o e n a r u

D.V.

şi

colab.,

Tr au mat ologie

şi

r e cu p er ar e

funcţional ă la sportivi- F acl a - Ti mişoara, 1985 - P.72.

148. Po p es cu C ., Antrenorul, profilul, personalitatea ş i munca sa S p o r t - T u r i s m- B u c u r eşt i , 1 9 7 9 - P . 9 – 2 3 .

149. P o p o v i c i V .ş i colab ., Judo, centurile colorate –Stadion Bu cur eşti, 1972 - P. 51-106.

150. Ră d u ţ C ., Criterii de selecţi e - C. N. E. F.S .- Bu cur eşti, 1967276 p.

151. Ră d u ţ

C .,

Prognoză

şi

modelul

performanţ elor

sportive

oficiale, Elemente de pliometria sportului de performanţ ă / / Revista EFS, nr. 2/1989- P. 8-16.

152. R e g i n a t o M ., Danger Index or the Fr eq u en cy o f A c cid e n t i n Sport // Italian Journal of Sports traumatology, No.3, 1980P.207.

153. Ribis l P.M ., When wrestlers shed pounds quickly // Physician und Sports Med. 2/ 1974 - P. 30 154. Rob e rt L., Le judo - Gerard et Co.- Belgique, 1964, P. 87.

155. Rollof K ., Moglichkeiten des Aufwarmens vor Wettkampfen und ihre Effectivitat // Lehre der Leichtathletik, 1976 – P.23-67.

156. R o s t K . , Co mp etiţ iile în sportul la j uniori // Efecte ale practică rii sportului de performanţ ă la copii ş i juniori, nr 1 C.C.P.S.- Bucureşti, 1996 - P. 48-60.

157. S a c r i p a n t i A ., Boimeccanica del Judo – Mediteranee - Roma, 1989 – P.89-181.

158. S a c r i p a n t i A ., Biomeca nica stilurilor de lupte // Sportul de Performanţ ă , nr 321/1991, M.T.S., C.C.P.S.- P. 57-75.

168

159. S ă h l e a n u V ., Metod e mat emat ice în cercetarea biologică .Medical ă .- Bu cu reşti, 1987.- 318 p.

160. S a n d l e r R . B . ş i co l a b ., Postmenopausal bone mineral density and milk consumation in chilhood and adolescense // Jurnalul Clinic Nutrition, nr 42/1985 - P.270-274.

161. S c a n l a n T . K . ş i P a s s e r M . , F a cto r s r el at ed t o co mp et i t i v e stress among male youth sports participants // Medicine and Sciense in Sports, 10 / 1978,- P. 103-108.

162. S c a n l a n T . K . ş i P a s s e r M , Sou rces of co mp etitive stress în young female athletes // Journal of Sport Psychology, 1/1979 – P. 151-159 163. S h o zo A . , Methode de judo au sol – Chiron- Paris, 1974 - P. 82-90.

164. Simion Gh ., Metodologia cercet ării activităţ ii omului în miş care.- Universităţ i i d i n P i t eşti, 1998.- P. 5-115.

165. Singer R.M., Weiss S.A ., Effect of Weight reduction in selected anthropometric, physical and performance measures of wrestlers // Q. 38/1968, - P.361 166. S ku b i c E ., Emotional responses of bodys to Little League and Middl e Leagu e co mp etit ive b as s eb all / / Res earch Quartetly, 26/1955 - P.342-352.

167. S l e m e n d a C . W . ş i cola b ., Role of physical activity in the development of skelet a l mas s i n chi l d r en // Jurnalul Bone Mineral Resarces, 6/1991- P. 1227-1233.

168. Smith R.E. ş i co l a b , Conjunctive moderator variables în vulnerability and resilliency resear ch: Life stress, social support and coping skills, and adolescent sport injuries // Journal of Personality and Social Psyhology, 58/ 1990 – P. 360-370.

169

169. Speer D.,Dahners L. ,

Th e col agen arh i tectur e of arti cu lar

cartilage. Corelation of scaning electron microscopy observation // Clin. Orthop. 139/1979- P. 267-275 170. S t a r o s t a W . , Coordinazione e simmetri zzaione dei movimenti // Cultura Sportiva, 1/1985 – P.45 171. S t ă n e s c u N ., Traumatologie sportiv ă curent ă – Stadion Bu cur eşti, 1972- P. 5-99 172. S t e g e m a n n J ., Leistungsphysiologie –Thieme - Stuttgard, 1971- P 77.

173. S t e r k o wi c z S ., Accidents and Bodily injuries in Karate // Scientific

Yearbook

of

Academy

of

Physical

Education

-

Cracow, Vol.21, 1986- P 205.

174. S t e r k o wi c z

S .,

Accidents

in

Judo

in

Multifactorial

Epi d e mi o l o g i c al An aly s i s / / S ci entific Yearbook of Academy of Physical Education - Cracow, vol 22, 1986 - P. 199.

175. Stihi G. ş i co lab ., Variabilitatea controlului neuro-muscular al miş cărilor

complexe

aciclice

în

spor tul

de

performanţ ă

//

Conf erin ţa n aţional ă de psihologie – Bucure şti, 1994 – 220 p.

176. S t o i c a M ., Pedagogie ş col ar ă – C ârţ an -Craiova, 1995 - P.1927.

177. S t u p i n e a n u I . ş i colab ., Modalit ăţ i obiective de eviden ţ iere a caracteristicilor tehnice în canot ajul academic// Revista E.F.S., nr. 4, 1978.

178. S t u p i n e a n u I . ş i cola b . , Î n văţ ar ea r egl ă rii acţiunilor mo trice prin biofeed-back, Cibernetica aplicat ă –Academiei- Bucureşti, 1985.

179. Ş tef ă n u ţ

S.,

Antrenamentul

sportiv

în

judo

-

Scrisul

Românesc- Craiova, 198 3 -P. 55-59, 395-396.

170

180. T e o d o r e s c u L . , Recon s ider ări ş i reevaluări con ceptu al e în ştiinţ a educaţi ei f i zi c e şi sportului // Revista E.F.S – Bucureşti, nr.6-8/1989 – P.25.

181. Tho mas

R.

şi

co l a b ,

Aptitudinile

motrice,

Struc tură

şi

ev alu ar e – M. T.S ., C. C.P . S., Bu cu reşti, 1995 - P. 56,89.

182. T h o m a s activitatea

J.R.,

K . J .,

Nelson

fizică ,

vol

I

şi

II

Metodologia –M.T.S.,

cercet ării

M.C.T.,

în

C.C.P.S.-

Bu cur eşti, 1996, - P. 129-131.

183. T i m s i t M . , B r u y e r e d e G e y t e r L ., La function agonale et structure de personalit e dans l’ ex er ci ce sportif - Soci et e Belg e de Psychologie des Sports et de l’ Education psysique – Brusseles, 1975 - P. 7-14.

184. Tittel K., Schmith H. , Die functionelle Anpassugsfahigkeit des passiven Buwegungsapparates an sportliche Belastungen // Med. u. sport 4,5,6, 1974 - P.129-136.

185. Titt el K ., Beschreibende und functio nelle // Anatomie des Menschen. Fischer, Stuttg ard- New York, 1978- P. 67.

186. To rrani n C ş i c o l a b ., The effect of acute thermal dehydration and rapid rehydratation on isometric and isotonic ndurance // J. Sport Med and phys. Fitness 19, 1, 1979 - P. 7 187. T u d o r

V .,

Capacit ăţ ile

condiţionale,

coordinative

şi

inter med iar e- co mpon ent e al e cap acităţ ii motrice – Coresi Bu cur eşt i , 1 9 9 9 - P . 1 2 3 .

188. Tud ő s Ş ., Eleme nte de statistică apli cat ă - M. T . S . - Bu c u r eşti, 1993 –106 p.

189. V a s i l e s c u I . P . , Statistic ă informatizat ă pentru ştiinţ e d espr e om, vo l I -I I – Mi l i t ară - Bu cur eşti, 1992 - P. 80-83, 159-187.

190. Vial P ., Le Judo. Evolution de la competition – Vigot - Paris, 1978 - P.240-242.

171

191. Von Ap el J ., Wirbelsaulebefunde bei jugendlichen judokas nach mehrjahrigem tren ing // Med. u Sport, no.18/1978 - P. 310314.

192. W a s m u n d - B o d e n s t e d t U ., Einfuhrung in die Methodologie der Trainingwissenschaft - Trainingwissenschaft, Band 1 - Bad Hamburg, 1982 - P. 7-38.

193. W e i n e c k

J .,

Entreinamento

optimo

//

Editorial

Hispano-

Europa -Barcelona, 1994 – P. 67.

194. W e i n e c k J ., Copilul şi sportul // Biologia sportului – M.T.S., C.C.P.S.- Bucureşti, 1994 - P. 12-15, 25-27.

195. W e i n e c k J ., Sisteme funcţionale ş i antrename ntul sportiv // Biologia sportului, Sportul de performanmţ ă 365, 366 - M.T.S., C.C.P.S.- Bucureşti, 1995.- P. 12-67, 142-151.

196. W e i n e c k performan ţ ă

J .,

Factorii

sportiv ă

care

//

pot

influenţ a

Biologia

poten ţialul

Sportului,

Sportul

de de

performanmţ ă, 367,368,369, - M.T.S., C.C.P.S.- Bucureşti, 1995 - P.195-305.

197. Wi em ey er J ., Consideraţii privind autonomi a sportivilor în antrenamentul de tehnică şi în competiţie // Teoria co mp eti ţi e i , Nr 362, 363, 364 , C.C.P.S., Bucureşt i , 1 9 9 5 – P . 1 5 9 - 1 7 2 .

198. Wolans ki motorischen

N .,

Biologische

Entwicklung,

und

Die

sozi al e

motorische

Ko mpon ent en

d er

Entwicklung

im

Kindes und Jugenddalter - Schorndorf, 1979 - P. 234-341.

199. X X X X X , Manuel de Medicine du Sport // Comite International Olimpique,

Commision

medicale

du

C.I.O.

-

Lousianne,

Switzerland, 1990 - P.50, 458.

200. X X X X X , Preg ă tirea tinerilor gimnaşti, Cultur ă f i z i că şi sport Sport-Turism –Bucureşti, 1976 – P. 36-44, 107-120.

172

201. X X X X X - Regulamentul de arbitraj în judo – F.R.JudoBu cur eşti 1998 - P.25-29.

202. X X X X X ,

Dex,

Di cţionarul

Explicativ

al

limbii

române,

Academia Română , Institutul de lingvistic ă “Iorgu Iordan “, Bu cur eşti, 1998.

203. X X X X X ,

Tratat

de

pedagogie

şco l ar ă

-

Did a cti că

şi

Pedagogică -Bucureşti, 1996 - P. 38-52, 75-93.

T i t l u r i b i b l i o g r a f i c e î n l i m b a r u să

204. Богол е пов проведения

В .А . ,

некоторых

Основы приемов

тактическо й

подготовки

классической

борьбы:

Ав тор еф . д и с с … канд . п ед . н а у к.- М., 1958.- 16 с.

205. Б у л ки н В . А . , Основные понятия и т ер ми н ы фи зи ческой культур ы и сп орта: У ч ебн о е пособие . - СПб : СПбГАФК, 1996.- 47 с.

206. В е р х о ш а н с к и й Ю. В ., Актуальные пр облемы со вр еменной теории и методики спортивной тр ениро вки. // Теория и практика фи зи ческо й культуры . - 1 9 9 3 . - №8 .- с .21-24.

207. Вол ков

В . П. ,

Исследование

т ех н и ко -т а к т и ч е с к о й

и

физической по дготовленно сти борцов-с а м б и с т о в: Автореф. дисс ... канд . п ед . нау к .- М. , 1 9 7 2 . - 2 7 с .

208. Воло вик А . Е . , Начальное о б у ч е н и е классической б о р ь б е.М.: Физкультура и спор т, 1970.- 215 с .

209. Г а л ко в с к и й Н . М. , Ст ановл ени е т ех н и ки сов етской школы вольной б о р ь б ы и пу ти ее сов ер шенст вов ания : Автореф . дисс ... канд . п ед . нау к .- М. , 1 9 7 2 . - 1 8 с .

210. К а р а п е т я н А. С. , Опы т подготовки юных борцов.- В сб .: Спорт ив ная б о р ь б а.- М.: Физкультура и спорт , 1981, с .32-34.

173

211. К а р п и н с к и й

А. А .,

Тактическое

маст ер ство .-

В . сб .:

Братство богатырей ( Ежегодник ) . - М.: Фи зку л ьтур а и спор т, 1976, с .65-76..

212. Кл ещ ев В .И ., Д ж е р о я н Г. О . , Ц и р г и л а д з е И . В ., Калм ыко в Е . В., Ва ня н М . Л . Боевая д ея т е л ьно ст ь и темперамент .- В сб .:

Бокс (Ежегодник ) . - М.: Физкультура и спорт, 1981, с .7-29.

213. Коджа с пиров Ю .Г . Новое в методике н ач а л ьн о г о обучения юных борцов.- В сб .: Спортивная б о р ь б а ( Еж егодни к ).- М.: Физкультура и спорт, 1982, с .16-19 214. Купр иш вил и О .М . Об ъем т ех н и ч е ск и х действий у борцов р аз ли чн о й

квалификации .-

В

сб .:

Спор тивн ая

борьба

(Ежегодник ) .- М.: Физкультура и спор т, 1974.- с. 35-36.

215. К у п ц о в

Особенности

А . П. ,

обучения

т а кти к е.-

В

сб .:

Спорт ив ная б о р ь б а ( Еж егодни к ).- М.: Физкультура и спорт , 1978.- с . 313-317.

216. Л е н ц

А. Н . ,

Тактика

в

спортивной

б о р ь б е.

–

М:

Физкультура и спорт, 1967, с .15 1 217. Л е н ц

А. Н .,

технических

Ведущие д ей ст ви я х .

элементы –

В

в

сб .:

сложных

тактико -

Спор тивн ая

борьба

(Ежегодник ) . – М: Физкультура и спорт , 1979, с .19-20.

218. Л е в и ц к и й А. Г . , Вз аи мосв я зь между т ех н и ко- т а кти ч е с ки ми показателями дзюдоистов

сор ев нов ат ельной //

Со в ременн ые

деятельности проблемы

юн ых

подготовки

квалификацированных спорт смено в : Р е спу б . сборник нау ч. трудов. - СПб .: Изд- во СПбУЭФ, 1 9 9 4 . - С.20-25.

219. Мано ла ки В ., Методика подготовки дзюдоисток р азличной калификации : Монография , Санкт - Петербург , 1993, с . 1 8 0 .

174

220. М а т в е е в

Л.П.,

Теория

и

методика

физического

воспитания . Об щи е о с новы теории и методики физи ческого воспитания . Т . I – М.: Физкультура и спорт, 1976, с .303 221. М а т в е е в Л . П ., Теория и методика физической культ уры : Уч ебн и к

для

институтов

физической

культуры .

-

М. :

Физкультура и спорт, 1991. с .54 2.

222. М а т в е е в Л . П . , Заметки по поводу некоторых инноваций во взг ляд ах на теорию спортивной трениро вки // Теория и практика фи зи ческо й культуры , 1995, № 12.-. с .49-51.

223. Н ел ю б и н

В .В .,

классификации ,

Эволюционно -структурное

си ст емати ки

и

тер мино лог ии

сод ер жани е спо ртивной

борьбы (Методические ук аз ани я ) . Л. , 1 9 8 3 . – 3 4 с.

224. Нов и ко в

А. А . ,

Особенно сти

двигательных

навыков

в

б о р ь б е. – В сб .: На б орцовс ком ков ре (Ежегодник ) . – М.: Физкультура и спорт, 1 9 6 6 , - с .26-52 225. Нов и ко в

А .А . ,

сов ер шенст вов ания

Си ст емати з ация

ср ед ст в

т а кти ко - технического

и

методов

маст ер ст ва

с

позиций основных зако номерно ст ей управления движениями .

– Теор и я и практика физической культуры , 1 974, №11, с .54 61 226. Нов и ко в А . А. , Теор ети ч ески е аспекты постро ени я си ст емы правления подг отовко й высо ко квалифицированных борцов// Спорт ив ная б о р ь б а: Сборник инфор мационно -методических материалов . Вы п . №3 - М.: ЦНИИС, ВНИИФК , 1990 - с . 5-8 .

227. П а х о м о в

А. С .,

педагог ический

Так тико -техническая

контр оль .

–

В

сб .

подготовка

Спортивная

и

борьба

(Ежегодник ) . – М.: Физкультура и спор т, 1983, с .53-59.

228. Соро кин Н. И . , Борьба классическая – М.: Физкультура и спорт , 1 9 5 6 , - 2 4 8 с. и л.

175

229. Ф и д а р о в

М. С . ,

пред сор ев нов ат ельного

особенности мезоцикла

постро ен ия в

подготовке

высо ко квалифицированных борцов // Со вре м ен н ы е проблемы теории и практики физической культуры : взгляд ы , идеи , конц епц ии : Сбо рник научных трудов. - СПб : СПбГАФК и м . П. Ф . Л есг аф т а , 1997. - с . 134-135 .

230. Тур к ин Л . Б ., Б о р ьб а самбо , М: Совеская Россия, 1963, 195 с ., и л.

231. Х а р л а м п и е в

А. А .,

Борьба

самбо .

Изд.

5-

е-

М. :

Физкультура и спорт, 1958, 310 с ., и л.

232. Чума ко в Е . А ., Тактика борца- самбиста . – М.: Физ ку л ьтура и спорт , 1976, 224 с. и л.

176

REZUMAT

Teza „Optimizarea căd er ilor co mpetiţ ionale în scopul prevenirii accidentelor ce afectează me mbr el e sup erioar e, l a j u d o k a d e v âr s tă pubertar ă (12-14 ani)” este destinat ă p er f e cţi o nării proces ului de preg ătire sportivă prin argumentarea teoretică şi experimentală a unei programe de prevenire a macrotraumatismelor membrelor superioare la judoka puberi.

Cercet ările prealabile demonstrează, că majorit atea acci dent elor sportive la judoka de diferite vârste se produc asupra membrelor superioare, în urma acţiunilor de proiectare-cădere. Mijlocul cel mai eficient de prevenire a acestor accidente, r ei es e a f i î n s uşirea tehnicii căd erilo r co mp et i ţionale. În metodica tradiţional ă d e î n s uşire a judoului, c ăd er i l e c el e ma i frecvente sunt efectuate pe partea dorsală a cor pului. Acest ea s unt folosite şi perfecţionate cu prioritate în antrenamente, dar sunt evit at e î n concu r s, în sco pul mini mi zării punctajului. În tentativa de evit ar e a căderilor dorsale sportivii po t accidenta. Alternativa propusă şi demonstrat ă d e pr ezen ta cer cet ar e est e de însu ş ire a un or tehnici noi de căd er e ( n u mi t e d e n o i co mp etiţionale) care, aplicate în antrenamente şi concursuri, s ă previn ă accidentăril e me mbrel or superioare şi s ă optimizeze evoluţia de concurs.

Aplicarea metodicii experimentale propus ă de noi a contribuit la cr eşterea nivelul tuturor indicatorilor preg ătirii fizice, tehnicotactici şi funcţ ionali, care influenţ ează producerea accidentelor sportive.

Rezult at el e cer cet ărilor pot fi folosite în perfecţionarea preg ătirii sportive a judoka de performanţ ă î n c a d r u l C l u b u r i l o r Specializate, p r e cu m şi ca material şt i i nţifico-metodic în învăţ ă mântul superior de profi l sportiv.

C u v i n t e c h e i e : Antrenament sportiv, preg ăt i r e t eh n i că, judoka puberi, căd eri co mp etiţ ional e, pr ev enir e accid ent e, membrul superior.

177

S UM M A RY

The thesis â&#x20AC;&#x153;Optimization of the comp etition falls to prevent accid ent s whi ch aff ect the upp er li mbs at pub er al jud oka (12 -16 years old)â&#x20AC;? is meant to perfect th e athletic training process by theoretical and experimental ar gumentation of a prevention program of macro-trauma of the upper limbs at puberal judoka.

The previous research proves th at mo st sporting accidents at different age sections of judoka happen on the u p p e r l i mb s , a s a result of projection-fall actions. Th e mos t eff ecti ve way to prev ent these accidents seems to be th e learning of comp etition falling techniques.

In the traditional methods of le arning judo, the most frequent falls are on the back-side of the body. There are used and perfected mostly in trainings, but they are avoided in contests in order to minimize the score. In the attempt to avoid falling on their back, sportsmen may injure themselves. The sugges ted and proved alt ern ati ve by th is r es ear ch i s to learn new falling techniques (which we call competition) which, applied in trainings and contests, should prevent upper limbs accidents and optimize the performance in a contest.

Applying this experimental method suggested by us contributed to th e rais e of ev ery physi cal tr ain ing t echnical t acti cs and functional index level, which influences the occurrence of sporting accidents.

The research results can be used in perfecting sporting training in performance judoka, inside sp ecialized cells as well as a scientific material in superior sport teachi ng educational institutes.

K ey wo rd s : sporting training, technical preparation for puberal judoka, competition falling, accident prevention, upper limbs

178

РЕЗЮМЕ

Работа «Оптимизация соревновательных падений с целью предупреждения спортивных травм верхних конечностей у дзюдоистов юниоров (12-14 лет)» посвящена совершенствованию процесса спортивной подготовки посредством теоретического и экспериментального обоснования в рамках экспериментальной программы предупреждения макротравм верхних конечностей у дзюдоистов юниоров. Предварительные исследования демонстрируют, что большинство спортивных травм у дзюдоистов различных возрастов приходятся на верхние конечности вследствие выполнения падений. Самое эффективное средство предупреждения данных травм должно быть правильное изучение техники выполнения спортивных падений. В традиционной методике изучение борьбы дзюдо самые эффективные падения выполняются на спине. Данные падения применяются и совершенствуются преимущественно на тренировках, однако исключаются в спортивных состязаниях, где могут привести к потерю очков. Попытки исключения падений на спину во время состязаний могут привести к травмам. Предложенная и доказанная на практике альтернатива в данных исследования представляет собой изучение новой техники падений (названных нами соревновательных падений), которые будучи применены на тренировках и в состязаниях, призваны предупредить количество травм верхних конечностей и способствовать улучшению спортивных результатов. Применение предложенной нами экспериментальной методике способствует повышению уровня показателей физической, техникотактической и функциональной подготовленности, которые в свою очередь приводят к снижению спортивных травм. Результаты исследований могут быть применены в совершенствовании спортивной подготовки высококвалифицированных дзюдоистов в спортивных клубах, а также в качестве научно-методического материала в специализированных высших учебных заведениях. спортивная тренировка, техниченая Клюгевые слова : подлотовка, дзюдоистов юниоров, соревновательная падений, предупреждения снижению, верхних конечностей.

179

Anexa 1 Re zulta t el e ch estionă ri i a n t r en o ri l o r p e p ro b l e ma t i ca t r a u m a t o l o g i că în pr e g ă t i r e a s p o r t i vă a j u d o k a p u b e r t a r i

Nr.

CONŢINUTUL

VARIANTE DE

crt

ÎNTREBĂRILOR

1.

Este importantă

Da

52

98,11

prevenirea

Nu

1

1,89

Care sunt cauzele

Pregătire tehnică

16

30,19

producerii

Încălzirea insuficientă

10

18,86

accidentelor?

Indisciplina

8

15,09

Pregătire fizică insuf.

5

9,43

Materiale necorespunzăt.

4

7,54

Răspunsuri nevalidate

10

18.89

Când se accidentează

La antrenamente şi

29

54,71

copiii ?

concursuri;

12

22,64

Mai mult în antrenamente

11

20,75

Mai mult în concursuri

1

1,89

RĂSPUNS

Răspunsuri Nr.

%

accidentelor?

2.

3.

Răspunsuri nevalidate

4.

5.

Factorul de

Tehnic

33

62,26

antrenament cel mai

Psihologic

7

13,20

important la nivelul

Fizic

3

5,66

copiilor, este:

Tactic

1

1,88

Teoretic

0

0

Răspunsuri nevalidate

9

16.98

Pregătirea tehnică

Da

44

83,01

influenţează

Nu

8

16,99

accidentele?

Răspunsuri nevalidate

1

1.89

180

1.

2.

6.

Care calitate motrică

7.

4.

5.

Îndemânarea

41

77,35

este mai implicată în

Forţa

7

13,20

apariţia şi prevenirea

Viteza

2

3,77

accidentelor?

Răspunsuri nevalidate

3

5,66

32

60,37

9

18,86

4

7,54

Periculozităţii tehnicilor

1

1,88

Răspunsuri nevalidate

7

13,20

Accidentele impactului

3.

Tehnicii defectuoase a

cu solul sunt datorate:

căderilor Lipsei de asigurare din partea adversarului Caracteristicile morfofuncţionale

8.

Căderile trebuie

Da

49

92,45

repetate în fiecare

Nu

4

7,15

Copii judoka manifestă

Da

11

20,75

dureri cronice?

Nu

42

79,25

Da

44

83

Nu

9

17

Să arate tehnica de bază

36

67,92

evoluţia copiilor în

Să scoată în evidenţă mai

16

30,19

concurs?

mult tehnica competiţion.

Răspunsuri nevalidate

1

1,88

Da

12

22,65

Nu

41

77,35

antrenament ?

9.

10. Copiii se încălzesc în concurs la fel ca în antrenament?

11. Cum trebuie să arate

12. Copiii stăpânesc bine tehnica procedeelor de bază?

181

Anexa 2 R e zu l t a t e l e i n t e r v i u l u i a d r e s a t j u d o ka d e d i f e r i t e v â r s t e , c e a u suporta t ma cro t rau mat ism e , p e p robl e mati ca prev eni rii a c est o ra Nr

CONŢINUTUL

VARIANTE DE RĂSPUNS

Nr.

crt ÎNTREBĂRILOR

1.

În ce condiţii s-a

Răspunsuri

Întâlnire cu miză foarte mare

%

15

19.5

16

20.8

Antrenament

46

59.7

Era în bună formă

Da

44

57.0

sportivă ?

Nu

33

43.0

3.

După părerea subiectului, care a fost cauza ?

4.

Accidentul s-a

Evitarea căderii pe spate ; Contacte dure specifice judo; Neatenţie; Refacere incompletă; Suportarea actelor interzise; În cadrul tehnicilor de luxare; Org. defectuoasă a competiţiei Încălzire insuficientă; Greşeli metodice; Slăbiri exagerate Da

22 22 11 7 4 3 3 2 2 1 17

28.6 28.6 14.3 9.1 5.2 3.9 3.9 2.6 2.6 1.3 22.1

produs pe fondul

Nu

60

77.9

Au rămas sechele

Da

27

35.0

cu implicaţii în

Nu

50

65.0

Accidentele au

Da

10

13.0

recidivat ?

Nu

67

87.0

Siguranţă cu

Da

27

82.3

antrenorul pe

Nu

7

17.7

produs accidentul? Concurs 2.

slăbirii ?

5.

modif. tehnicii ?

6.

7.

margine?

182

Anexa 3 Re zulta t el e stu d iului ref e rito r la folosi rea că d e r i l o r î n c a d r u l antrena m ent elo r Nr

INDICATOR ANALIZAT

REZULTAT

crt

1.

Timp mediu alocat

Copii- 3,5 min.

învăţării, consolidării sau

Juniori - 2,1 min.

perfecţionării

Seniori- 1,2 min.

căderilor/antrenament 2.

Locul abordării speciale în

Repetări separate la încălzire

cadrul lecţiei 3.

4.

5.

6.

Repetarea căderilor în alte

Ca urmare a proiectărilor, pe

forme

parcursul întregii lecţii

Număr mediu de căderi

Căderi laterale- 25,4

raportat la tipul de cădere

Căderi spre înapoi- 9,1

folosit (număr de

Căderi prin rostogolire -19,3

căderi/antrenament)

Căderi ventrale- 3,2

Număr mediu de căderi

Copii - 66,1

raportat la vârstă (număr de

Juniori- 58,5

căderi/antrenament)

Seniori -33,2

Număr mediu de căderi

Copii

raportat la vârstă şi locul abordării lor în lecţie

Încălzire-18,4; antrenament 47,7 Juniori

Încălzire-14,5; antrenament-43,0 Seniori

Încălzire-8,1; antrenament-25,1

183

Anexa 4 R e zu l t a t e l e s t u d i u l u i c u p r i v i r e l a u t i l i za r e a c ă d e r i l o r î n co mp eti ţ ii Nr crt

ÎNTREBAREA

1.

Este utilă abordarea sistema-

RĂSPUNSUL • Da -100%

tică în cadrul antrenam. a soluţiilor de evitare a căderilor dorsale?

2.

În ce scop ar fi utilă această

• Evitarea traumatismelor. - 63.6%

abordare?

• Minimizarea punctajului - 27,2% • Crearea condiţiilor pentru un eventual contraatac - 9,1%

3.

4.

În ce măsură au fost repetate

• Niciodată - 63,6%

de-a lungul timpului astfel de

• Rar 18,2%

mijloace de antrenament?

• Des 18,2%

Cum reacţionează subiecţii în

• 90,9% încearcă până în ultima clipă să

concurs când sunt ,,încărcaţi”

evite căderea pe spate.

pentru a fi proiectaţi?

• 9,1% răspund diferit în funcţie de miza întâlnirii.

5.

Cum pot descrie mecanismul

• răsucirea în jurul axului corporal

tehnic al acestor mişcări?

longitudinal - 86,3%.

• alte tipuri în funcţie de situaţie 13,7%

6.

Au întâlnit adversari care au

• Da 100%

evitat eficient situaţiile de proiectare pe spate?

7.

Prin ce mecanismul tehnic au

• Prin răsucire - 63,6%

reuşit adversarii să

• Prin încetinirea mişcării şi agăţarea de

preîntâmpine proiectarea pe

atacant -18,2%

spate?

• Sprijin pe braţe la contact cu solul 9,1% • Nu-şi pot explica - 9,1 %

184

Anexa 5 COMPONENTELE

PROGRAMEI

EXPERIMENTALE

DE

PREVENIRE A ACCIDENTELOR CE AFECTEAZĂ MEMBRELE SUPERIOARE,

PRIN

OPTIMIZAREA

CĂDERILOR

C O M P E T I ŢI O N A L E , L A J U D O K A P U B E R I ( 1 2 - 1 4 A N I ) 1.

Planul

p r e gă t i r i i

f i zi c e

de

f o r ma r e

a

deprinderilor

n e c e s a r e e x e c u t ă rii efi c ient e a că d e r i l o r c o m p e t iţ i o n a l e Ex er ciţ i i p e n t r u f o r m a r e a ş i p er f e c ţ i o n a r e a c a p a c i tă ţ ii d e coordonare (C.C. 1-16) : C.C.1 . Balansarea unui braţ (dreptul sau stângul) lateral precedat ă

de aceea şi miş care a piciorului de aceeaş i parte, respectând planul; C.C.2 . Ducerea unui braţ (dreptul sau stângul) lateral precedat ă d e

aceeaşi miş care cu un picior; C.C.3 . Acel eaşi miş cări prezentate în cele dou ă ex er ciţii de mai sus,

dar acţiunea ambelor braţ e s e v a î mb i n a cu miş căril e alt ern ativ e al e picioarelor, cu stângul apoi cu dreptul; C.C.4 . Ducerea braţ elor în direcţii diferite (dreptul înainte, stângul

înapoi) co mbin ate cu mi şcări ale piciorului drept; acelaş i ex er ciţ iu î mb i n ân d miş căr i l e b r aţ elor cu cele ale piciorului stâng; C.C.5 . Ducerea braţ elor în direcţii diferite (dreptul înainte, stângul

înapoi) în combinaţi e c u miş că rile piciorului opus (braţu l d r e p t , piciorul stâng); C . C . 6 . Balans ăr i si mult an e al e braţ elor (dreptul lateral , s t â n g u l s u s

şi invers); aceeaş i miş car e cu b al ans ar ea piciorului lateral; C.C.7 . Ducerea simultan ă a br aţ elor în direcţ ii diferite (dreptul

lateral, stângul înainte şi invers); acelaşi ex er ciţiu cu ridicarea piciorului înainte sau lateral; 185

C . C . 8 . Miş cări an alog e, îns ă braţul drept se duce înainte, iar

stângul sus şi invers cu ducerea unui p i c i o r l at er al sau înainte ; C.C.9 . Miş cări succesive cu braţ el e î n planu ri dif eri te ; acel aşi

ex er ciţi u d e b r aţ e, co mbin at cu dif erite mi ş cări cu un picior (ridicarea bra ţului drept înainte, odat ă cu piciorul stâng lateral şi invers) ; C . C . 1 0 . Rotarea braţ elor în direcţ ii diferite (cu dreptul prin înainte

şi cu stângul prin jos înapoi ); acelaşi ex erci ţiu combinat cu miş carea de rotare a unui picior ( cu braţul drept şi piciorul stâng prin înainte şi i n v er s); C . C . 1 1 . Combinarea mi şcării braţ elor într-o direcţ ie şi a unui picior

în alta (în plan frontal). Din stând dep ărt at cu br aţ el e l at e r al dreapta : balansarea piciorului stâng spre dreapta şi a braţ elor p rin jos spre stânga; din aceeaşi pozi ţie, cu braţ el e spre st âng a, 4- 6 co mbin aţii de mi şcări; C . C . 1 2 . Co mbi nar ea s ăriturilor cu mişcări de braţ e: l a f i e c ar e

săritur ă pe loc o miş care de braţ e (mâini pe şo l d u r i , l a u me r i , s u s şi în ordine inversa, în jos); C . C . 1 3 . Trecere rapid ă de la o miş c ar e l a alt a , c ar e s a d i f er e d i n

punct de vedere al coordonăr i i : d i n s t â n d , săr i t u ră î n d e p ărt at cu braţ el e lat er al ş i revenire tot prin săr i t u ră ( 4 - 6 sărituri executate făr ă p au ză) ; s ăr i t u ră în dep ărtat, cu braţ el e jo s, apoi săritur ă cu braţ ele apropiate, cu ducerea bra ţ elo r l at e r al ; C . C . 1 4 . Co mbi n aţi i d e miş cări de braţe şi p i cio ar e : S t ând : 1 -

ridicarea piciorului drept întins înapoi odat ă cu du cerea bra ţ u l u i drept înainte ş i a celui stâng înapoi ; 2-ducerea piciorului drept înaint e cu sch i mb ar ea poziţiei braţ elor ;3- ducerea piciorului drept înapoi cu rotarea braţ elor prin jos ;4- revenire. Aceleaşi miş că ri începând cu piciorul stâng.

186

C . C . 1 5 . A c el aşi tip de combinaţii ca mai sus : Stând depărt at cu

braţ ele lateral : 1-întoarcere spre stânga cu îndoirea piciorului stâng, cu ducerea bra ţului drept înainte şi a celui stâng înapoi ; 2balansarea piciorului dr ept înai nte cu î ntinder ea s tângu lui, od at ă cu balansarea braţului stâng înainte şi a celui drept înap oi ; 3- ducerea piciorului drept înapoi, cu vârful sprijinit pe sol ş i îndoirea stângului odat ă cu balansarea braţului drept înainte şi a celui stâng înapoi ; 4- revenire. Acelaşi complex în partea opusă , se rep et ă de 2-4 ori.

C . C . 1 6 . Acelaş i tip de combinaţi i : 8 s ă r i t u r i c u d e păr t a r e a şi

apropierea picioarelor, cu ducerea simultan ă a br aţului drept înainte şi a celui stâng înapoi, 8 săr i t u r i c u d e părtarea picioarelor înainteînapoi cu ducerea bra ţ elor lateral şi s u s . Tr e c er e a d e l a p r i ma săritur ă la urmă toarea se efectuează f ăr ă oprire.

Ex er ciţ i i p e n t r u a p r e c i e r e a p r e c i z i e i m i ş că r i l o r î n s p aţ iu (pe fondul unui ecran gradat) (P.1-6) P . 1 . Cu spat el e l a ecr an, la 0 ,5 m. , s e execut ă u r măto ar ele mi ş că ri

de braţ e : lateral –jos (45 g r ad e) , l at er al ( 9 0 g r a d e ) , l ateral-sus (135 grade) şi sus (180 grade) : aceleaşi miş cări, coborând braţ el e.

Fiecare miş care se execută în 4 timpi.

P . 2 . S t â n d c u o l a t u ră spre ecran, executarea mi ş căr i l o r : d e b r aţ e

înainte-jos (45 grade); înainte (90 grade) ; înainte sus(135 grade) ; sus (180 grade) P.3.

St ând cu o latur ă spre ecran, ex ecut ar ea miş cărilor: ridicarea

unui picior la 45 şi 90 grade.

P.4 . Stând cu o latur ă spre ecran, ex ecu tar ea mi şcărilor: Ridicarea

unui picior înapoi la 45 şi 90 grade.

187

P . 5 . Stând cu o latură spre ecran, executarea mi ş căr i l o r : î n d o i r e a

trunchiului la 90 grade, extensia braţ elor spre înapoi la 90 grade.

P . 6 . Stând cu o latură spre ecr an , ex ecutar ea mi ş cărilor: Extensia

trunchiului la 135 grade şi întinderea înainte la 90 grade.

Ex er ciţ i i p e n t r u î m b u n ă tă ţ i r e a f u n cţ i e i a p a r a t u l u i v e s t i b u l a r (A.V.1-9) A . V . 1 . Rostogolire înainte, piruet ă 360º, rostogolire înainte, c ăd er e

ventral ă .

A . V . 2 . Rostogolire înapoi, piruet ă 360º, rostogolire înapoi, c ăd er e

ventral ă .

A.V.3 . Rostogolire înainte, piruet ă 540º, rostogolire înapoi, c ăd er e

ventral ă .

A.V.4 . Rostogolire înapoi, piruet ă 540º, rostogolire înainte, c ăd er e

ventral ă .

A.V.5 . Execu ţia unei linii acrobatice cu viteză max i mal ă: rostogolire

înainte, îndreptare de pe cap, rostogolire înaint e, îndreptare de pe cap, roat ă , s ăr i t u ră vertical ă cu întoarcere 360º, c ă d er e v en t r al ă .

A.V.6 . 3 rostogoliri înainte, urmate fiecare de săritur ă dreapt ă ( p e

vertical ă ), 3 rostogoliri înapoi, urmate fiecare cu sărituri drepte cu spat el e l a dir ecţia de înaintare, c ă d er e v en t r al ă .

A . V . 7 . Săritur ă în sprijin ventral pe sol, s ăr i t u ră în stând, săr i t u ră

spre sprijin ventral pe sol cu întoarcere 360º în aer, efectuarea căd er i i v en t r al e . Ex e cuţi i p e a mb el e pă rţi .

A.V.8 .

Săritur ă

în

sprijin

pe

lada

de

gimnastică ,

ieşire

prin

întoarcere 180º, urmat ă de rostogolire înapoi, c ăd er e v en t r al ă .

A . V . 9 . Săritur ă

în

sprijin

pe

lada

de

gimnastică ,

ieşire

prin

întoarcere 360º, rostogolire înainte, căd er e v en t r al ă .

188

Ex er ciţ i i

pentru

d i f e r e nţ i e r e a

gradului

de

încordare

mus cula r ă ( I . M . 1 - 7 ) I.M.1 . Arunc ăr i şi prinderi ale mingii medicinale în perechi sau

individual (pe vertical ă) I.M.2 . S ărituri de pe lada de gimnastic ă c u a mo r t i z a r e , f ăr ă zgo mo t .

I.M.3. Sărituri de coardă , simultan pe dou ă picioare, cu un pas înainte, cu bra ţ el e în cru ci şat e.

I.M.4 . Din stând şi din cul cat , cu ochii î nchişi: r idicar ea halt er ei de

10, 15, 20, 30 Kg şi apr eci er ea gr eut ăţ ii halterei în funcţi e d e senzaţiile musculare proprii.

I.M.5 . Din atârnat: tracţiuni cu îngreuiere la spate. Executantul

trebuie s ă aprecieze modificarea greut ăţ ii: 2, 5, 8, 10 Kg. I.M.6 . Din sprijin: flot ăr i cu îngr eui er e l a spat e. Execut ant ul tr ebui e

să aprecieze mo dificarea greutăţ ii: 2, 5, 8, 10 Kg. I.M.7 . Ex er ciţii în perechi, cu opunerea reciproc ă a rezist en ţ ei ,

folosind jumă tate din for ţa total ă p e car e o au.

2.

Planul

preg ă t i r i i

tehnice

de

aplicare

a

că d e r i l o r

co mp eti ţ ionale Mijloace

specifice

pentru

î n s u ş ir ea

compl ex ă

a

că d e r i l o r

t r a d iţ i o n a l e ( d o r s a l e ) : C . T . 1 - 5 C.T 1 . Rep et ări individuale separate ale fiecă rui tip de căd e r e:

lateral ă pe ambele p ărţ i, înapoi, rostogoli re pe ambele p ăr ţi, înainte, 5X fiecare f ără p au ză.

C . T 2 . Căderi în perechi din împingeri, trageri, rostogoliri, 3min.

C.T.3 . Rep et ări individuale separate ale fiec ă rui tip de căd e r e:

lateral ă pe ambele p ărţ i, înapoi, rostogoli re pe ambele p ăr ţi, înainte,

189

cu d ecl anşar e l a supraîn ă lţar e ( el an din alerg ar e, băt ai e , d e cl anş ar e de pe banca de gimn astic ă) , 5 X f i e c ar e, f o r maţi e î n col o an ă .

C.T.4 . Linii de 4-5 c ăderi diferite efectuate în viteza cea mai mare,

5 linii fiecare, f ă ră pauză .

C.T.5 . Elemente acrobatice la sol urmate de căd er i, 5 X fi ecar e. Î n s u ş i r e a că derilor c o m pe t i ţ i o n a l e Mijloace specifice pentru formarea abilitaţilor tehnice de r ă s u c i r e v e n t r a l ă .( A.1-8 ) A.1 . Joc: alergare cu sp atele peste centuri culcate longitudinal, la

cap ătul cărora sunt câte 2 colegi, împi edicarea prin ridicarea unei singure centuri aflat ă p e s o l , a t eri z ar e v en t r ală cât mai eficientă (nepunctabil ă pentru judo).

A.2 . Ex er ciţii acrob ati ce ur mat e d e că dere ventral ă efectuate la

început pe partea favorabilă , apo i şi p e c e al al t ă p ar t e .

A.3 . Stând pe cap în sprijin : că d er e s p r e p o d , p e tr ai ect oria c ăd er i i

sportivul se r ăs u c eşt e î n c er c ân d să aterizeze ventral (pe burt ă); Răsucirile se efectuează prima dat ă spre partea favorabil ă , apoi spre cealalt ă parte, iar declan ş ăr i l e răsucirilor se efectuează cât mai târziu posibil pe traiectoria de coborâre a corp ului, cu respectarea condiţiei obligatorii de aterizare lateral ă s au v en t r al ă a corpului.

A.4 .

Stând pe cap în sprijin pe coate: c ăd er e s p r e p o d , răs uc ire şi

atingerea

solului

cu

partea

ventral ă

s au

l at er al ă

a

corpului.

Răsucirile se efectuează prima dată spre partea favorabil ă , apoi spre cealalt ă parte, iar declan ş ăr i l e răsucirilor se efectuează cât mai târziu posibil pe traiectoria de coborâre a corp ului, cu respectarea condiţiei obligatorii de aterizare lateral ă s au v en t r al ă a corpului.

A.5 . Stând pe mâini : că d er e s p r e p o d , î n t i mpu l căderii se încearcă

răsu cir ea ven tr ală d e c l a nşat ă progresiv cât mai târziu, stânga şi 190

dreapta; mers după pierderea echilibrului înainte ori înapoi, c ăd e r e ventral ă stânga şi d r eap t a.

A.6 . Stând pe cap, ridicare spre stând pe mâini, cădere spre

rostogolire, pe traiectoria de coborâre a corpului se declan ş ează răsucirea cât mai târziu posibil, cu respectarea condi ţiei obligatorii de at er i zar e l at eral ă s au v en t r a l ă a corpului. Prima dat ă se execută pe partea favorabil ă , apo i p e c e al al t ă p ar t e .

A.7 . Ex er ciţii în perechi: sportivul A ţine pe B de revere în pozi ţie

înclinat ă spre spate ( B la 45 de grade). A elibereaz ă reverele prin surprindere, B încearcă s ă aterizeze ventral.

A.8 . Ex er ciţii în perechi: sportivul A st ă în spatele lui B împingând

umerii acestuia (B la 45 de grade). A înceteaz ă surprinzăt o r î mp i n g e r e a , B î n c e a r că s ă aterizeze ventral.

Mijloa c e sp ecifice co mplex e p e ntru înv ă ţ area , consolid area ş i p e r f e cţ i o n a r e a a b i l i tă ţ i l o r t e h n i c e d e ră s u c i r e v e n t r a lă , în s i t u a ţ i i d e l u p t ă ( B.1 - 6 ) B.1 . Lup tătorul A îl arunc ă pe B cu Morote-Gari. In timpul zborului,

B s e răs u c eşte ventral printr-un mecanism de rotaţi e i n t er n ă , încercând ca, la cont actul cu solul, s ă at ing ă salteaua cu pieptul şi nu cu sp at el e.

B . 2 . Lu ptătorul A îl arunc ă pe B cu O Uchi Ga ri, O Soto Gari, Ko

Uchi Gari sau Ko Soto Gari. În timpul c ăderii spre spate, B se răs u c eşte ventral printr-un mecanism de rotaţi e i n t er n ă , în cer când ca, la contactul cu solul, să atingă salteaua cu pieptul şi nu cu spat el e.

B . 3 . Lu ptătorul A îl arunc ă pe B cu De Ashi Barai sau Okuri Ashi

Barai, în timpul zborului B se r ă suceşte ventral, printr-un mecanism

191

de rotaţ ie externă , încercând ca, la contactul cu solul, s ă a t i n gă salteaua cu pieptul şi nu cu sp at ele.

B.4 . Lu ptătorul A îl arunc ă p e B cu To mo e Nage sau Sumi- Ga e s hi,

luptătorul B se sprijin ă pe unul sau dou ă braţ e şi cade ventral printrun mecanism de proiecţi e cir cul ar ă . În faza de perfecţionare, ap ăr ătorul

încearcă

să

preia

iniţiativa,

prin

trecerea

spre

imobilizarea partenerului cu Kami-Shiho-Gatame.

B.5 . Lu ptătorul A îl arunc ă pe B cu Harai Goshi , S eo i Nag e , U ch i

Mata, B frâneaz ă rostogolirea, prin ag ăţ area d e s pat el e p art en eru lui, r e ali z ân d

o

e v i t ar e

l at er ală

atacului

printr-un

mecanism

de

subrotaţ ie, contactul cu solul efectuându-se cu pieptul şi nu cu spat el e.

B.6 . Lu ptătorul A îl arunc ă pe B cu Harai Goshi , S eo i Nag e , U ch i

Mata, B accelerează rostogolirea impusă de adversar, realizând, printr-un mecanism de suprarota ţie, un contact ventral cu solul.

192

Anexa 6 GRAFICUL PLANULUI ANUAL DE IMPLEMENTARE A PROGRAMEI EXPERIMENTALE Luna

AUGUST

SEPTEMBRIE

OCTOMBRIE

NOIEMBRIE

DECEMBRIE

Sﾄパt.

1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 C.C.1- 1,2 1,2 3,4 3,4 5,6 5,6 7,8 7,8 9,10 9,10 11,12 11,12 13,14 13,14 15,16 15,16 16 P. 1-6 1 2 3 A.V1-9 1 2 3 I.M.1-7 1 2 3 C.T.1-5 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 1,2 3,4 5 5 A.1-8 1,2 3,4 5,6 7,8 1-4 B. 1-6 Control X X X X Luna Sﾄパt.

C.C.1-16 P. 1-6 A.V. 1-9 I.M. 1-7 C.T. 1-5 A.1-8 B. 1-6 Control.

IANUARIE 1

2

3 11,12

5 5 5

6 6

7

1,2

3,4

FEBRUARIE 4 1 13,14 15,16

2

3

MARTIE 4

1

2

3

APRILIE 4 1,2

5 5 1,2 X

3,4

6

5,6 1,2

7

8

9

1,2 3,4 5,6 3,4 5,6 7,8 1,2 3,4 X X 193

1

2

4

4 4 4 5-8 X

MAI

3

4

1

2

3

5

6

7

8

9

4

3,4 5,6 1,2 3,4

5

5,6 1,2 3,4 5,6 1,2 X

1,2 3,4 5,6 3,4 5,6 1-6 X

Anexa 7 Datele testărilor iniţiale - pregătire fizică - experimentul pedagogic

Nr. Grupa Coo.s Coo. g Prec. Î. M. M.A. E.S. E.D. C.S. crt experimentală (pct.) (grade) (pct.) (pct.) (cm.) (sec.) (pct.) (sec.)

1 Gramada G. 3 360 2 3 55 30 3 98 2 Iordache A. 3 380 2 4 58 15 2 89 3 Simion I. 3 260 2 5 56 20 4 95 4 Mocioc R 4 420 2 4 60 30 5 90 5 Merlea F 4 400 2 3 66 17 4 84 6 Gyorfi G. 3 400 3 3 49 40 2 88 7 Duicu M. 4 430 3 3 50 35 3 87 8 Soare I. 5 500 2 4 52 32 4 92 9 Bratu S. 4 430 2 4 60 18 4 91 10 Dita A 4 360 2 4 63 29 5 90 11 Vlasceanu M. 4 340 2 2 51 18 3 99 12 Pana I 3 500 2 2 50 28 2 101 13 Martin R 4 450 2 4 55 20 2 87 14 Popa L. 4 400 2 3 58 14 2 90 medie 3.71 402.14 2.14 3.42 55.92 24.71 3.21 91.50 abatere stand. 0.61 62.90 0.36 0.85 5.21 8.23 1.12 4.98 Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Grupa Coo.s Coo. g Prec. Î. M. M.A. E.S. E.D. C.S. martor (pct.) (grade) (pct.) (pct.) (cm.) (sec.) (pct.) (sec.)

Stan A. 4 440 2 3 55 30 5 89 DiaconescuI 2 500 2 4 48 21 4 88 Dogaru M 3 340 2 3 50 18 3 90 Nita C. 3 360 2 4 55 18 2 95 Lazar O. 4 360 2 3 60 22 4 94 Nichita M. 5 400 2 3 68 28 5 96 Ispasescu A. 3 480 2 3 55 21 3 98 Badita I. 4 400 2 4 54 22 3 89 Patrulescu A 4 380 2 4 55 20 2 85 Chelu V. 4 360 3 4 57 23 5 103 BratulescuC 4 380 2 2 62 20 2 99 Doru Andrei 3 480 3 3 62 23 2 95 Duminica D 3 400 3 5 66 19 2 88 Lazar D. 3 420 2 2 59 28 4 92 medie 3.5 407.14 2.21 3.35 57.57 22.35 3.28 92.92 abat. stand.

0.75 50.60 0.42 0.84 5.65 3.79 1.20 5.07 194

Anexa 7 (continuare) Datele testărilor iniţiale - indicatori tehnico-tactici-experiment pedagogic

Nr. Grupa Ac crt experimentală (pct.)

1 Gramada G. 2 2 Iordache A. 3 3 Simion I. 4 4 Mocioc R 3 5 Merlea F 2 6 Gyorfi G. 2 7 Duicu M. 3 8 Soare I. 3 9 Bratu S. 2 10 Dita A 2 11 Vlasceanu M. 4 12 Pana I 3 13 Martin R 3 14 Popa L. 2 medie 2.71 abatere stand. 0.72

IA (sec.)

30 32 24 26 27 32 30 29 25 30 34 32 30 31 29.42 2.92

Sat (%) 45 40 65 55 48 53 50 60 47 51 57 50 45 50 51.28 6.52

Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

IA (sec.)

28 30 32 34 28 27 23 29 30 34 31 28 26 29 29.21 2.99

Sat (%) 45 50 60 55 58 42 50 60 40 35 48 56 41 48 49.14 7.93

Grupa Ac martor (pct.)

Stan A. 3 DiaconescuI 2 Dogaru M 3 Nita C. 2 Lazar O. 2 Nichita M. 2 Ispasescu A. 4 Badita I. 3 Patrulescu A 3 Chelu V. 3 BratulescuC 4 Doru Andrei 2 Duminica D 3 Lazar D. 4 medie 2.85 Ab. stand. 0.77

S.Ap. D.T. E (%) (proc.) (pct.)

60 3 3.4 65 4 2.5 67 6 0.5 50 2 1.7 55 4 2.5 56 5 3.6 67 3 4 60 2 3 65 6 1.2 70 3 3 55 2 2 50 4 4 70 5 1.1 50 4 2 60 3,78 2.46 7.41 1,36 1.10 S.Ap. D.T. (%) proc) 65 4 50 6 60 2 55 5 58 4 62 2 50 5 60 6 72 3 50 4 48 3 56 5 68 6 55 5 57.78 4,28 7.24 1,38

E (pct.)

2 2.4 2 1.1 4 2 0.8 1.3 0.5 2.3 3 2.8 1.5 1.2 1.92 0.94

R.S. (pct) 8 10 10 10 4 6 10 15 12 10 10 9 4 13 9.35 3.10 R.S. (pct) 10 15 6 6 10 9 8 9 10 8 14 8 10 4 9,07 2,92 195

Anexa 7 (continuare) Datele testărilor iniţiale - indicatori fiziologiciexperimentul pedagogic

Nr. Grupa Ruffier crt experimentală 1 Gramada G. 8.4 2 Iordache A. 6.5 3 Simion I. 10.2 4 Mocioc R 9.8 5 Merlea F 5.5 6 Gyorfi G. 6.9 7 Duicu M. 7.5 8 Soare I. 12.3 9 Bratu S. 10.4 10 Dita A 7.9 11 Vlasceanu M. 6.2 12 Pana I 9.2 13 Martin R 8.9 14 Popa L. 11.1 medie 8.62 abatere stand.

2.00

Dorgo

Grupa martor Ruffier

Dorgo

10.5 9.4 8.3 13.5 12.2 9.8 9.9 11.5 13.3 12.4 15.3 12.8 13.6 11.2 11.69 1.95

Stan A. DiaconescuI Dogaru M Nita C. Lazar O. Nichita M. Ispasescu A. Badita I. Patrulescu A Chelu V. BratulescuC Doru Andrei Duminica D Lazar D. medie abatere stand.

13 11.4 10.5 9.4 9.9 12.5 9.4 8.8 13 8.9 14.1 13.5 12.8 11.6 11.34 1.84

8.9 11.7 7.2 9.7 12.1 10 10.5 7.2 6.9 7.9 8.3 8 9.4 8.8 9.04 1.62

196

Anexa 7 (continuare) Datele testărilor intermediare - pregătire fizică- experimentul pedagogic

Nr. Grupa Coo.s Coo. g Prec. Î. M. crt experimentală (pct.) (grade) (pct.) (pct.)

1 Gramada G. 4 390 3 4 2 Iordache A. 3 400 4 4 3 Simion I. 3 360 4 5 4 Mocioc R 4 440 3 4 5 Merlea F 4 420 4 4 6 Gyorfi G. 3 400 3 3 7 Duicu M. 4 420 5 4 8 Soare I. 5 510 3 5 9 Bratu S. 4 430 4 4 10 Dita A 5 360 3 4 11 Vlasceanu M. 4 360 3 3 12 Pana I 3 500 3 2 13 Martin R 5 450 3 4 14 Popa L. 4 420 4 3 medie 3.92 418.57 3.50 3.78 abatere stand. 0.73 46.71 0.65 0.80

M.A. E.S. E.D. C.S. (cm.) (sec.) (pct.) (sec.)

64 36 3 93 58 25 3 80 57 20 3 88 60 27 5 85 66 24 4 79 50 37 3 83 50 38 2 80 52 32 4 84 60 24 3 86 63 25 5 83 52 19 2 92 53 26 3 95 58 20 3 82 65 27 4 82 57.71 27.14 3.35 85.14 5.59 6.30 0.92 5.08

Nr. Grupa Coo.s Coo. g Prec. Î. M. M.A. E.S. E.D. C.S. crt martor (pct.) (grade) (pct.) (pct.) (cm.) (sec.) (pct.) (sec.)

1 Stan A. 4 440 3 3 52 36 4 84 2 DiaconescuI 2 510 4 4 50 16 4 81 3 Dogaru M 3 410 3 3 50 22 3 86 4 Nita C. 3 360 3 4 55 18 3 90 5 Lazar O. 4 360 2 4 62 22 4 88 6 Nichita M. 5 380 3 3 65 28 4 90 7 Ispasescu A. 3 480 3 3 57 24 4 92 8 Badita I. 3 420 3 4 54 32 3 80 9 Patrulescu A 2 380 3 4 55 20 2 80 10 Chelu V. 4 360 3 4 57 33 5 94 11 BratulescuC 4 400 2 2 63 18 3 92 12 Doru Andrei 3 460 4 3 62 28 2 90 13 Duminica D 3 400 2 5 64 18 3 82 14 Lazar D. 2 400 2 3 60 24 3 90 medie 3.21 411.42 2.85 3.50 57.57 24.21 3.14 87.07 Ab. stand.

0.89 46.38 0.66 0.75 5.13 6.30 0.86 4.84 197

Anexa 7 (continuare) Datele testărilor intermediare ai indicatorilor tehnico-tactici

Nr. Grupa Ac crt experimentală (pct.)

1 Gramada G. 4 2 Iordache A. 3 3 Simion I. 4 4 Mocioc R 3 5 Merlea F 3 6 Gyorfi G. 2 7 Duicu M. 3 8 Soare I. 3 9 Bratu S. 4 10 Dita A 4 11 Vlasceanu M. 4 12 Pana I 3 13 Martin R 3 14 Popa L. 3 medie 3.28 abatere stand. 0.61 Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Grupa Ac martor (pct.)

Stan A. 3 DiaconescuI 3 Dogaru M 4 Nita C. 2 Lazar O. 2 Nichita M. 3 Ispasescu A. 4 Badita I. 3 Patrulescu A 2 Chelu V. 3 BratulescuC 4 Doru Andrei 3 Duminica D 3 Lazar D. 2 medie 2.92 Ab. stand.

0.73

IA (sec.)

25 34 30 30 25 28 30 25 30 35 30 25 28 28 28.78 3.19 IA (sec.)

29 33 25 27 24 35 30 28 30 30 35 39 32 30 30.5 4.07

Sat (%) 60 62 65 50 49 56 60 60 55 55 55 50 50 58 56.07 5.03 Sat (%) 46 53 55 57 56 54 55 58 44 48 47 50 40 50 50.92 5.38

S.Ap. D.T. E (%) (proc.) (pct.)

65 5 3 65 4 2 70 5 1.7 50 3 2.2 60 5 3 60 3 3.6 67 5 4.5 60 3 3.2 65 5 3.2 70 3 2.5 55 3 2.4 68 5 3.8 70 4 3.8 50 5 2.8 62.5 4.14 2.97 6.93 0.94 0.78 S.Ap. (%) 60 55 62 50 60 60 53 68 65 53 45 58 60 60 57.78 6.05

D.T. E (proc.) (pct.)

4 2.4 5 2.2 3 2 4 2.1 2 3.4 3 3.1 4 1.5 6 1.5 3 1.8 4 2.9 3 3.2 4 2.5 6 2 5 2.2 4 2.34 1.17 0.60

R.S. (pct) 10 12 14 10 4 6 10 15 18 10 10 9 4 13 10.35 3.97 R.S. (pct) 10 15 6 6 10 9 8 9 10 8 14 8 10 4 9.07 2.92 198

Anexa 7 (continuare) Datele testÄ&#x192;rilor intermediare ai indicatorilor fiziologiciexperimentul pedagogic

Nr. Grupa Ruffier Dorgo Grupa martor Ruffier crt experimentalÄ&#x192; 1 Gramada G. 8 9.5 Stan A. 8.4 2 Iordache A. 7.1 8.1 DiaconescuI 6.2 3 Simion I. 9.1 7.1 Dogaru M 6.2 4 Mocioc R 8.2 11.5 Nita C. 8.8 5 Merlea F 5.4 10.4 Lazar O. 11.4 6 Gyorfi G. 6.5 8.1 Nichita M. 9.6 7 Duicu M. 7 7.9 Ispasescu A. 9.5 8 Soare I. 8.1 10.1 Badita I. 7.1 9 Bratu S. 9.7 11.3 Patrulescu A 6.7 10 Dita A 7.1 10.8 Chelu V. 7.6 11 Vlasceanu M. 6 13.3 BratulescuC 8 12 Pana I 7.7 10.8 Doru Andrei 7.8 13 Martin R 7.9 9.9 Duminica D 9.1 14 Popa L. 8.1 10.2 Lazar D. 8.8 medie 7.56 9.92 medie 8.22 abatere stand. 1.15 1.67 abatere stand.

1.45

Dorgo 12.2 10.1 8.9 8.4 9.6 11.8 9.1 8.3 12.3 7.9 12.9 12.5 11.8 10.4 10.44 1.77

199

Anexa 7 (continuare) Datele testărilor finale – pregătire fizică – experimentul pedagogic

Nr. Grupa Coo.s Coo. g Prec. Î. M. M.A. E.S. E.D. C.S. crt experimentală (pct.) (grade) (pct.) (pct.) (cm.) (sec.) (pct.) (sec.)

1 Gramada G. 4 420 4 4 68 48 5 84 2 Iordache A. 3 430 4 5 59 27 4 77 3 Simion I. 4 420 5 5 62 24 3 79 4 Mocioc R 4 460 3 4 62 29 5 80 5 Merlea F 4 420 3 5 67 28 4 77 6 Gyorfi G. 4 420 4 3 57 36 4 79 7 Duicu M. 5 420 5 4 60 45 4 80 8 Soare I. 5 530 3 5 57 28 4 81 9 Bratu S. 4 430 5 5 63 26 5 76 10 Dita A 5 400 4 4 64 28 5 90 11 Vlasceanu M. 4 440 4 4 59 29 4 92 12 Pana I 4 480 3 3 59 30 3 77 13 Martin R 5 460 3 5 62 25 4 78 14 Popa L. 4 430 3 4 66 33 5 86 medie 4.21 440 3.78 4.28 61.78 31.14 4.21 81.14 abatere stand. 0.57 33.28 0.80 0.72 3.53 7.20 0.69 5.02 Nr. Grupa Coo.s Coo. g Prec. Î. M. M.A. E.S. E.D. C.S. crt martor (pct.) (grade) (pct.) (pct.) (cm.) (sec.) (pct.) (sec.)

1 Stan A. 3 460 4 4 53 30 3 85 2 DiaconescuI 2 480 4 4 50 22 3 80 3 Dogaru M 3 360 2 3 51 25 2 85 4 Nita C. 4 360 3 4 55 25 3 90 5 Lazar O. 3 380 2 4 62 24 4 88 6 Nichita M. 4 380 3 3 66 28 3 89 7 Ispasescu A. 3 460 2 3 57 20 4 97 8 Badita I. 2 420 3 4 54 24 3 81 9 Patrulescu A 2 380 3 4 56 25 2 79 10 Chelu V. 3 360 4 5 57 30 4 93 11 BratulescuC 5 420 2 3 63 19 3 92 12 Doru Andrei 3 460 4 3 62 25 4 88 13 Duminica D 3 380 2 5 64 18 4 85 14 Lazar D. 3 420 3 3 61 30 3 91 medie 3.07 408.57 2.92 3.71 57.92 24.64 3.21 87.35 Ab.stand.

0.82 42.76 0.82 0.72 5.07 3.95 0.69 5.19 200

Anexa 7 (continuare) Datele testărilor finale -indicatori tehnico-tactici-exp. pedagogic

Nr. Grupa Ac crt experimentală (pct.)

1 Gramada G. 4 2 Iordache A. 4 3 Simion I. 4 4 Mocioc R 3 5 Merlea F 3 6 Gyorfi G. 4 7 Duicu M. 4 8 Soare I. 3 9 Bratu S. 5 10 Dita A 4 11 Vlasceanu M. 4 12 Pana I 5 13 Martin R 3 14 Popa L. 5 medie 3.92 abatere stand. 0.73 Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Grupa Ac martor (pct.)

Stan A. 3 DiaconescuI 3 Dogaru M 3 Nita C. 2 Lazar O. 4 Nichita M. 3 Ispasescu A. 4 Badita I. 3 Patrulescu A 4 Chelu V. 3 BratulescuC 4 Doru Andrei 3 Duminica D 4 Lazar D. 4 medie 3.35 Ab. stand.

0.63

IA (sec.)

22 30 25 20 21 22 24 30 30 21 20 21 21 20 23.35 3.87 IA (sec.)

28 32 25 26 25 33 30 25 29 28 33 35 30 30 29.21 3.26

Sat (%) 68 65 65 53 50 56 58 60 57 60 69 58 71 60 60.71 6.14 Sat (%) 48 55 57 60 57 48 55 60 45 45 49 60 50 51 52.85 5.50

S.Ap. D.T. E (%) (proc.) (pct.)

90 7 3.2 88 7 2.5 70 5 3 70 6 2.7 66 8 3.5 65 6 4 80 7 4.5 95 6 4 95 5 3.5 85 6 3.5 80 6 2.8 90 5 3.8 75 9 4.2 93 6 3.5 81.57 6.35 3.47 10.81 1.15 0.59 S.Ap. (%) 60 78 65 75 65 60 75 70 68 75 70 60 60 75 68.28 6.66

D.T. E (proc.) (pct.)

5 2.5 5 3 4 2.8 4 2.1 5 3.4 6 3 5 2.5 6 2.5 8 2.8 5 3.3 4 3 4 2.5 6 2.6 7 3 5.28 2.78 1.20 0.35

R.S. (pct) 15 16 14 10 12 9 12 16 18 12 10 8 14 10 12.57 3.00 R.S. (pct) 9 13 10 8 10 9 9 11 14 9 14 10 12 6 10.28 2.30 201

Anexa 7 (continuare) Da t el e t es tÄ&#x192; r i l o r f i n a l e - i n d i c a t o r i i f i z i o l o g i c i experimentul pedagogic

Nr. Grupa Ruffier Dorgo Grupa martor Ruffier crt experimentalÄ&#x192; 1 Gramada G. 5.1 4.5 Stan A. 5.4 2 Iordache A. 3.1 2.3 DiaconescuI 4.2 3 Simion I. 4.3 3.4 Dogaru M 4.5 4 Mocioc R 3.1 5.5 Nita C. 6.8 5 Merlea F 4.5 5.9 Lazar O. 4.2 6 Gyorfi G. 3.5 4.2 Nichita M. 4.3 7 Duicu M. 2.5 2.1 Ispasescu A. 5.4 8 Soare I. 3.1 7.1 Badita I. 6.3 9 Bratu S. 4.7 6.3 Patrulescu A 6.3 10 Dita A 2.4 5.3 Chelu V. 7.2 11 Vlasceanu M. 2.9 7.3 BratulescuC 5.9 12 Pana I 4.3 4.8 Doru Andrei 6.9 13 Martin R 2.9 5.9 Duminica D 8 14 Popa L. 3.1 4.2 Lazar D. 7.9 medie 3.53 4.91 medie 5.95 abatere stand. 0.86 1.59 abatere stand.

1.32

Dorgo 7.2 5.9 7.1 6.4 5.4 6.8 7.1 5.3 7.9 5.5 5.9 7.5 7.8 5.8 6.54 0.91

202

Anexa 8 P l a n u r i î n c a r e s e a p l i că p ri n ci p a l el e m ă suril e de p r ev eni re a accidentelor sportive din judo Nr. crt

PLANUL

1. Metodologia antrenamentului sportiv 2. Pregătire fizică

3. Pregătire tehnică

OBIECTIVE GENERALE

OBIECTIVE SPECIALE

Eficientizarea încălzirilor

Optimizarea încălzirilor de concurs, pe spaţii improvizate Folosirea în orice secvenţă de luptă a partenerilor de valoare şi greutate apropiată Îmbunătăţirea cu prioritate a indicilor coordonării, preciziei, echilibrului.

Dezvoltarea echilibrată a musculaturii, în relaţie cu un control bun al contracţiilor musculare.

Aplicarea acestora în condiţii variate de viteză, înălţime şi complexitate a acţiunii premergătoare

Antrenamentul cu parteneri potriviţi Dezvoltarea calităţilor motrice Dobândirea robusteţii specifice judoului. Însuşirea complexă a căderilor tradiţionale (dorsale): Însuşirea căderilor competiţionale (pe cât posibil ventrale)

4. Pregătire teoretică

Intrarea în categoria de concurs 5. Pregătire Cunoaşterea profilurilor psihologică individuale ale sportivilor Pregătire psihologică pentru concurs 6. Capacitate de efort Adaptarea la efortul specific 7. Regulamente, Cunoaşterea şi aplicarea arbitraj prevederilor regulamentare.

8. Materiale şi baze Folosirea materialelor de sportive bună calitate Însuşirea regulilor de bază şi a normelor de protecţie în folosirea materialelor şi bazei sp.

9. Medico-sportiv Recuperarea traumelor anterioare.

Formarea deprinderilor de răsucire ventrală Adaptarea răsucirilor ventrale la principalele structuri tehnice de atac Cunoaşterea şi evitarea practicilor dăunătoare organismului.

Ameliorarea particularităţilor individuale Ameliorarea stărilor de stres şi anxietate Îndepărtarea deficienţelor funcţionale, refacere corectă Cunoaşterea regulamentului Evitarea actelor interzise Arbitraj competent Chimonouri şi saltele în stare corespunzătoare.

Formarea deprinderilor de autoprotecţie.

Spaţiu de siguranţă corespunzător Revenirea în activitate în acord cu dispoziţiile medicale

203