ANATOMIA OMULUI Delimitări conceptuale: Definiţie: conceptul de Anatomie are un caracter universal, după cum reiese şi din definiţia elaborată de Fr. I. Rainer: “Anatomia este ştiinţa formei vii”. Deci Anatomia este aplicabilă ansamblului lumii vii, fiind ştiinţa care studiază forma şi structura organismelor vii. Există astfel o Anatomie a râmei, a broaştei, a plantelor şi a oricărei vieţuitoare, Anatomia Umană fiind acea ramură a Anatomiei destinată speciei umane. Anatomia omului este ştiinţa care are ca obiect de studiu forma, structura şi organizarea macroscopică a organismului uman. Originea termenului: Gr. Ana = prin, tomein = a tăia. Poziţia omului în natură: Omul aparţine regnului animal, gupului vertebratelor, subgrupului Mamiferelor, numindu-se ca specie Homo sapiens. Multă vreme s-a s-a considerat că omul este cea mai evoluată specie de pe planetă. Linne începea clasificarea lumii animale cu omul, clasificând apoi restul animalelor în funcţie de gradul de înrudire cu acesta, cu cât mai înrudite cu atât mai aproape. Numai la începutul anilor 1900, această idee se clatină, Osborn plasând pe cea mai înaltă treaptă a sistemului său de clasificare, ca cel mai evoluat grup, delfinii. Alţi autori încheie clasificarea cu Rozătoarele, considerând că cel mai evoluat grup de este cel care a generat cel mai mare număr de specii adaptate celor mai variate medii de viaţă. Pe de altă parte nici din punctul de vedere al Anatomiei Comparate omul nu poate fi considerat cea mai evoluată specie, ca urmare a faptului că în organizarea sa păstrează structuri arhaice (organizarea mâinii care reprezintă modelul iniţial de organizare al acestei structuri). În concluzie, din punct de vedere strict biologic (fără a face referiri psihologice sau sociologice), omul nu este cea mai evoluată specie de pe planetă (nici greutatea absolută a creierului şi nici numărul de circumvoluţiuni al acestuia neplasându-l pe poziţia supremă), dar ca specie aparţinătoare Mamiferelor este una dintre cele mai avansate produse ale evoluţiei lumii vii. Nivele de organizare şi integrare ale individului uman: a) Nivelul celular cuprinde celulele. Celula este unitatea structurală şi funcţională de organizare a materiei vii. b) Nivelul tisular cuprinde ţesuturile. c) Nivelul organelor aparţine Anatomiei. Organele sunt grupări de celule şi ţesuturi diferenţiate în vederea îndeplinirii unei anumite funcţii. d) Nivelul sistemic aparţine Anatomiei. Sistemele sunt grupări de organe care au aceeaşi structură, fiind alcătuite din acelaşi tip de ţesuturi. e) Nivelul aparatelor aparţine tot Anatomiei. Aparatele sunt grupări de organe cu funcţie principală comună, deşi structura lor morfo-histologică este diferită. Diferenţa dintre Sisteme şi Aparate rezidă în faptul că primul termen are un sens morfo – funcţional, în vreme ce Aparatele au o valoare funcţională. Spre exemplu, sistemul osos, totalitatea oaselor unui organism are o rezonanţă morfologică (os), în timp ce aparatul
1