Retete pentru santatea Deltei

DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

Rețete pentru sănătatea Deltei

Delta Dunării - Paradisul aproape pierdut! O campanie de informare şi conştientizare cu privire la protejarea biodiversităţii Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării este un proiect implementat de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta în parteneriat cu Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, cofinantat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Sectorial Mediu.

Oamenii locului trăiesc bine în armonie cu natura De ce e Delta Dunării un loc special Delta Dunării reprezintă cel mai bogat şi preţios aport al României la biodiversitatea lumii şi la patrimoniul ei natural, fapt pentru care a primit titlul de Rezervaţie a Biosferei.

Aceasta nu exclude însă prezenţa omului pe teritoriul Deltei! Suntem absolut siguri că omul poate trăi în Delta Dunării în armonie cu natura, folosindu-se în mod inteligent de bogăţiile ei şi oferindu-i în schimb grija şi atenţia care i se cuvin.

1

DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

Într-adevar, există zone în care accesul este complet interzis deoarece ele stochează informaţii extrem de importante pentru înţelegerea naturii şi au rolul de conservare, dar şi de refugiu pentru diferite specii de animale. Respectând aceste zone, contribuiţi la întreţinerea minunăţiilor din Deltă.

Delta Dunării este al treilea loc din lume ca biodiversitate: cuprinde 30 de ecosisteme care găzduiesc peste 7.000 de specii de plante şi animale (inventariate până în prezent), dintre care unele rare şi deosebit de importante pentru întreaga lume.

2

Aici se găsesc cele mai mari colonii de pelicani comuni şi creţi din Europa, 60% din populaţia mondială de cormoran mic, 50% din populaţia mondială de gâscă cu gât roşu. Alte păsări de importanţă internaţională de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării sunt: stârcul de noapte, stârcul galben, egreta mică, egreta mare, stârcul purpuriu, ţigănuşul, lopătarul, codalbul şi eretele de stuf.

Chirichița cu obraz alb

Lebăda

Cormoranul mare și pelicanul creț 3

DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

Otrățel de baltă

Liana grecească

Aceeaşi bogată diversitate se regăseşte şi în lumea vegetală: nuferi albi şi galbeni, piciorul cocoşului, plante carnivore (Utricularia vulgaris şi Aldrovanda vesiculosa), volbura de nisip, brânduşa de nisip, cârcelul, specii de stejar, plop, frasinul de luncă şi de baltă, teiul alb, ulmul, părul pădureţ, arinul negru, numeroase specii de orhidee şi lista poate continua având în vedere că numărul lor depăşeşte 2.900 de specii.

Nufărul alb 4

Credite foto Ovidiu Micsik

Delta Dunării este cea mai generoasă zonă piscicolă de pe teritoriul ţării şi totodată, cea mai întinsă zonă de stufărişuri compacte de pe planetă. La aceasta se adaugă diversitatea etnică, întrucât pe teritoriul Deltei convieţuiesc cele mai multe minorităţi din România, 21 la număr, precum: lipoveni, ucraineni, ruteni, greci, aromâni, turci, bulgari, romi etc.

5

DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

Ecoturism Ecoturismul reprezintă o soluţie potrivită pentru bunăstarea comunităţilor din Deltă care pot valorifica pe termen lung resursele zonei superbe în care trăiesc.

6

Ecoturismul reprezintă un alt mod de a privi explorarea unui teritoriu de către turişti.

Ecoturismul îşi propune să ofere experienţe şi amintiri deosebite oamenilor, ţinând cont de nevoia de conservare a naturii.

7

DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

Ecoturismul presupune investirea unei părţi din venituri în activităţi de conservare a naturii.

Ecoturismul are un caracter educativ întrucât turistul vine să înţeleagă locul respectiv, nu doar să-i admire frumuseţea.

8

Ecoturismul atrage turişti bucuroşi să interacţioneze cu natura şi cu oamenii locului, sensibili la gastronomia şi tradiţiile locale.

Practic, turiştii sunt extrem de interesaţi de tot felul de aspecte pe care voi le puteţi considera banale sau de la sine înţelese.

Turiştii sunt încântaţi să înţeleagă modul în care voi trăiţi, în ce fel de case, din ce fel de materiale sunt construite, de unde beţi apa, ce legume cultivaţi, cum gătiţi peştele, ce

mâncaţi iarna, cum se pescuieşte, ce fel de bărci aveţi şi cum funcţionează, ce obiceiuri locale există etc. Pentru că deşi trăim în aceeaşi ţară, obiceiurile oamenilor din zone diferite ale ţării se deosebesc puternic şi există mulţi turişti curioşi şi încântaţi să afle toate aceste diferenţe şi adaptări la mediu.

9

DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

Marele avantaj al oamenilor din Delta este tocmai faptul că trăiesc şi cunosc acest spaţiu unic şi mult apreciat în întreaga lume. Oamenii locului se pot ocupa să le ofere turiştilor experienţe de neuitat.

10

Turiştii caută autenticul în peisaje şi în arhitectura tradiţională. Nouă, tuturor, ne revine responsabilitatea de a păstra specificul local.

Turiştii îşi aleg locul de vacanţă pe următoarele principii: • Peisajul special, spectaculos: Delta Dunării are din belşug aşa ceva! Cei mai mulţi dintre turişti probabil că s-au săturat de betoane şi termopane, aşa că atunci când păşesc în Deltă

se aşteaptă să vadă acoperişuri şi pereţi din stuf, case mici şi natură virgină.

• Percepţia că sunt multe de făcut: plimbări, observarea naturii (plante, păsări, canale), participarea la evenimente locale, vizitarea unor obiective), contactul direct cu localnici (fie pentru discuţii despre traiul zilnic, fie despre materialele folosite în construcţie în Deltă, despre preparate culinare specifice, despre pescuit).

11

DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

Turiştii preferă: • Observarea şi identificarea păsărilor • Observarea animalelor sălbatice • Plimbările tematice: Pădurea Letea, Pădurea Caraorman, canale şi lacuri pitoreşti, locurile unde se hrănesc şi se adăpostesc păsările • Programul culinar: bucătaria pescărească în toata diversitatea ei, vinuri şi alte produse locale, cum ar fi brânza sau mierea • Călăria • Plimbările cu barca • Plimbările cu bicicleta • Plimbările cu căruţa sau cu tractorul În concluzie, turiştii vor să întâlnească oameni prietenoşi care să le ofere explicaţii pe larg, poveşti locale şi legende despre Delta Dunării.

12

13

DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

DE CE ACOPERIȘ DIN STUF?

Într-un cadru natural cu lacuri, canale şi multă vegetaţie, betoanele şi termopanele deranjează ochiul curiosului venit să exploreze Delta. Este păcat să distrugi armonia locului şi să-l transformi într-unul banal, la fel ca toate celălalte, în loc să te bucuri de arhitectura tradițională care se găseşte doar aici.

Zicem un DA hotărât stufului pentru că este un material izolator foarte bun, păstrează căldura în timpul iernii şi răcoarea pe timpul verii. În plus, este şi un material care izolează fonic foarte bine, astfel că în casă este mai multă linişte. Stuful este un material uşor si fiabil care poate rezista şi 50 de ani dacă este îngrijit corespunzător. Se încadrează perfect cu peisajul splendid al Deltei!

14

D L M M J V S

APRILIE

7 Crăciunul pe rit vechi 14 Revelionul Sârbesc

D L M M J V S

IANUARIE

D L M M J V S

Ziua Mondială a Zonelor Umede

MAI

2

D L M M J V S

FEBRUARIE

DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

D L M M J V S

Ziua Mondială a Apei Ora Pământului

IUNIE

22 23

D L M M J V S

MARTIE

2013

Ziua Păsărilor Ziua Pământului

Ziua Mondială a Biodiversităţii

16- 24

Ziua Internaţională a Drepturilor Copilului Săptămâna Europeană pentru Reducerea Deșeurilor

20

7 13

Ziua Mondială a habitatelor Ziua Mondiala pentru Reducerea Dezastrelor Naturale

D L M M J V S

NOIEMBRIE

D L M M J V S

OCTOMBRIE

Ziua Internaţională a Tineretului

12

11

Ziua Mondială a Populaţiei

D L M M J V S

AUGUST

22

D L M M J V S

IULIE

1 22

5 10 25 31

Ziua Voluntarului Ziua Drepturilor Omului Crăciunul pe rit nou Revelionul pe rit nou

D L M M J V S

DECEMBRIE

1 Ziua Deltei Dunării

D L M M J V S

Ziua Mondială a Mediului Ziua Internaţională pentru combaterea secetei și deșertificării Ziua Dunării

SEPTEMBRIE

29

5 17

Iniţiative antreprenoriale prietenoase cu natura Se poate profita în mod inteligent de bogăţiile Deltei. Mai jos aveţi 4 exemple de oameni care au pornit afaceri mici, dar profitabile, prin utilizarea avantajoasă a resurselor şi tradiţiilor din Delta Dunării.

Caii şi pădurea Letea Inițiativă antreprenorială a Auricăi Maxim din Letea Proiectul de antreprenoriat îşi propune valorificarea elementelor tradiţionale prin dezvoltarea facilităţilor pentru plimbările turiştilor în zona Letea, unică în Europa, prin folosirea cailor.

Planul de afaceri al proiectului „Caii şi Pădurea Letea” presupune dezvoltarea unui minicentru de echitaţie şi servicii de plimbare cu căruţa, ca răspuns la nevoia

turiştilor de transport în zona Letea. Inițiativa a primit o finanțare inițială în urma participării autorului la «Antreprenori prietenoși cu natura în Delta Dunării», program de dezvoltare a abilităţilor antreprenoriale pentru locuitorii din comunităţile deltaice, în scopul dezvoltării de proiecte antreprenoriale pentru valorificarea durabilă a potenţialului natural, turistic şi cultural al Deltei Dunării, proiect al Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta.

19

DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

Lotca lui Paul Inițiativă antreprenorială a lui Paul Condrat din Jurilovca Proiectul de antreprenoriat vizează valorificarea unei tradiţii a localităţilor pescăreşti-lipoveneşti – navigaţia cu lotca cu velă (parus) – prin oferirea de excursii cu acest tip tradiţional de ambarcaţiune pe traseele

20

din Delta Dunării. Parusul este vela tradițională a pescarilor lipoveni din Jurilovca și Sarichioi; este de formă romboidală și se instalează pe două catarge: unul vertical, fix și unul oblic, mobil.

Lotca cu parus interacționeaza mult mai prietenos cu apa, pasagerii unei astfel de ambarcațiuni se simt mai

aproape de natură, navigația în condiții de valuri sau chiar furtună este mai confortabilă comparativ cu o șalupa de viteză, din fibră și în condiții de siguranță.

Inițiativa a primit o finanțare inițială în urma participării autorului la «Antreprenori prietenoși cu natura în

Delta Dunării», program de dezvoltare a abilităţilor antreprenoriale pentru locuitorii din comunităţile deltaice, în scopul dezvoltării de proiecte antreprenoriale pentru valorificarea durabilă a potenţialului natural, turistic şi cultural al Deltei Dunării, proiect al Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta.

21

DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

Peleţi din stuf din Delta Dunării Inițiativă antreprenorială a lui Paul Vasiliev din Mahmudia Proiectul presupune valorificarea stufului, resursă naturală din Delta Dunării, în scopul realizării unor

22

peleţi (“cărămizi” din stuf”) pentru construcţia de locuinţe ecologice, procedeu acreditat la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, având calităţi termice şi ecologice.

Inițiativa a primit o finanțare inițială în urma participării autorului la «Antreprenori prietenoși cu natura în Delta Dunării», program de dezvoltare a abilităţilor antreprenoriale pentru locuitorii din comunităţile

deltaice, în scopul dezvoltării de proiecte antreprenoriale pentru valorificarea durabilă a potenţialului natural, turistic şi cultural al Deltei Dunării, proiect al Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta.

23

DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

Atelierul de împletit papură din Mahmudia Asociația Salvați Dunărea și Delta a avut în 2009 inițiativa înființării unui atelier de împletit stuf și papură în comuna deltaică Mahmudia. În urma analizei schimbărilor pe care le-ar putea produce existenţa unei întreprinderi sociale, atelierul de prelucrare a materialelor stuficole de la Mahmudia s-a

24

bucurat de susţinere din partea autorităţilor locale şi localnicilor.

Comunitatea locală a încurajat această inițiativa și câțiva locuitori ni s-au alăturat și au ales să traiască în acord cu natura, redescoperind o veche tradiție: împletitul papurii. Dupa sesiunile de pregătire pentru

Tradiție în Delta Dunării: Împletituri din stuf și papură În Rezervația Biosferei Delta Dunării stuful și papura sunt resurse care se regenerează în fiecare an. Este bine știut faptul că în prezent stuful din Delta Dunării cucerește acoperișurile caselor de lux din Europa. Localnicii povestesc că înainte de ’89 și din împletiturile din stuf și papură se câștigau bani buni, multe din produse având mare căutare pentru export.

Papura se taie și se pune la uscat timp de aproape un an. Se decojește apoi și, în funcție de calitate, se folosește pentru manufacturarea unor produse cu rol decorativ sau practic: coșuri, obiecte artizanale, îmbrăcăminte pentru vase din sticlă sau rogojini. Pentru decorarea acestor obiecte, se folosește îndeosebi „albastrul lipovenesc”, marca inconfundabilă a Deltei Dunării.

Obiectele hand-made așteaptă comenzile iubitorilor de frumos și tradiții.

redescoperirea secretelor meșteșugului, în atelierul de împletit papură, deschis în august 2009, și-au găsit de lucru 20 de persoane care întampinau serioase dificultăți sociale, femei și tineri. Oamenii aceștia continuă astfel tradițiile locale, conectând natura și cultura regiunii.

Atelierul pentru confecționarea de obiecte tradiționale, specifice Deltei, din stuf și papură, contribuie atât la dezvoltarea meșteșugurilor tradiționale, cât și la încurajarea unor activități economice durabile, benefice pentru comunitate și pentru resursele naturale.

25

DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

Alte idei bune ale oamenilor din Delta Dunării “Ecoturism rural pe Grindul Letea - Delta Dunării” În cadrul acestei afaceri se doreşte valorificarea produsele naturale din gospodăria proprie, produse eco, întrucât nu au fost utilizate niciodată pesticide. Afacerea include plimbări pe traseele acceptate şi prin mijloace prietenoase cu mediul deoarece se doreşte a fi o activitate pe termen lung în care biodiversitatea grindului să nu fie afectată.

Turistii sunti serviţi cu preparate culinare care respectă tradiţiile de acum 200 de ani.

Produsele proaspete sunt aşezate pe o „tăviţă” din lemn şi în coşuleţe împletite din nuiele sau

26

papură. Este prezentat un meniu, iar vizitatorii sunt antrenaţi să participe şi ei la gătitul bucatelor. Se doreşte promovarea valorilor peisagistice locale, prezentarea bogăţiilor naturale autohtone fiind pretextul pentru încurajarea respectului datorat Deltei.

Prin practicarea unui turism responsabil, este necesar ca gospodăria să facă parte dintr-o asociaţie turistică, pentru a se putea asigura diversitate şi competenţă în practicarea agroturismului.

27

DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

Ecoturism în Lunca La pensiunea Mihaelei din Lunca găsiți produse tradiţionale, naturale (zacuscă pescărească, dulceaţă de gutui, prune, caise), dar şi obiecte culturale (confecţionate de localnici din lemn, stuf, scoici, tablouri de dimensiuni mici cu imagini din Deltă, căsuţe pescăreşti în miniatură, lucrate de copiii din localitate la orele de lucru manual, cartonaşe cu reţete tradiţionale, broşuri cu obiectivele turistice din zonă, obiceiuri, harta Deltei, sfaturi pentru turiști).

28

Ecoturism la Sfiştofca Proiectul lui Serbov Vasile presupune amenajarea unei case de oaspeţi (pensiune) în satul Sfiştofca, cu o capacitate de 5-7 persoane. Casa este construită urmărind arhiectura tipic lipovenească şi este adaptată şi dotată cu elemente moderne în ceea ce priveşte confortul şi igiena (apa curentă, toaleta în interior, etc). Turiştii fac plimbări utilizând mijloace de transport ecologice (bărci cu motoare mici sau rame, fie vehicule cu tracţiune animală). La casa de oaspeţi, musafirii consumă produse naturale.

Se organizează plimbări cu vehicule cu tracţiune animală (căruţe, şarete) şi călare la pădurea Letea, Periprava şi în zona apropiată a satului Sfiştofca. Turiştilor li se prezintă cultura şi istoria ruşilor lipoveni din Sfiştofca.

Ei pot lua parte, dacă optează pentru acestea, la diverse activităţi din gospodarie (prepararea mâncărurilor, hrănirea animalelor, aprovizionare etc).

Casa de oaspeţi este construită folosind materiale ecologice locale: stuf, lut, paie, papură, rogoz. În interior casa este decorată şi amenajată în stil tradiţional, cu covoare, icoane şi mobilier vechi. Din specificul lipovenesc fac parte: casa tradiţională, sauna, corul “Zorile” din Sfiştofca. Turiştilor li se arată cât de frumoasă este natura din Delta Dunării şi li se atrage atenţia în privinţa importanţei păstrării acestui spaţiu. De asemenea, există şi o anexă care serveşte ca spatiu pentru un mini-muzeu unde sunt prezentate elemente de cultură materială specifice ruşilor lipoveni din Sfiştofca: o lotcă, un teasc, portul popular, covoare şi broderii, scule de pescuit tradiţionale, icoane lipoveneşti, fotografii vechi.

29

DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

Câteva idei funcţionale pentru oamenii din Delta ucraineană Este vorba despre un localnic care produce miere. Inspirată de faptul că într-o toamnă roadele stupilor au depăşit aşteptările, soţia sa a hotărât să denumească mierea „wild honey” (miere sălbatică). Denumirea a dus la epuizarea imediată a stocului şi chiar la un val de cereri rămase neacoperite.

Tot oamenii de acolo au inventat un obiectiv care a atras foarte mulţi turişti. Nu exista o tradiţie de felul acesta, dar au instaurat ei una. La fiecare gură de vărsare a braţului Chilia au plasat o bornă pe care scrie KM 0, niste bare de metal mari prin care poate să treacă o persoană (prin „0”). Locuitorii au creat un obicei. Fiecare vizitator trebuie sa treacă prin „0”, în timp ce ţine un mic discurs şi bea un pahar de vin. La cerere, în schimbul sumei de 1 euro, turistului i se poate elibera un certificat nominal prin care toate păcatele sunt iertate şi o nouă viaţă începe. Turiştii sunt înnebuniţi să ajungă în acest loc, deşi nu văd mai mult decât o plajă pustie şi poate nişte păsări.

Pe drumul de întoarcere, turiştii sunt serviţi cu borş de peşte într-o locaţie aflată la jumătatea drumului.

Din aceeaşi serie, o localnică şi-a creat în cadrul pensiunii un mini-muzeu cu obiecte vestimentare şi lucruri vechi despre care 30

povesteşte turiştilor, între 30 de minute şi o ora. Turiştii au ocazia să-şi lămurească multe dintre curiozităţile pe care nici nu le puteţi bănui.

După tur, turiştii sunt poftiţi să mănânce o serie de preparate culinare unicate și

premiate, cum ar fi „caras umplut cu smântână la cuptor” sau „clătite cu icre de ştiucă”.

Ingredientele sunt procurate de la vecinii doamnei care practică agricultura ecologică, adică nu folosesc îngrăşăminte chimice, au grijă ca pâmântul să fie de cea mai bună calitate şi îl feresc de elemente care l-ar

putea polua. Respectiva localnică are grijă întotdeauna să le spună turiştilor acest aspect.

Altfel spus, au înţeles că prin colaborare, toată lumea are de câştigat.

31

DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

Ce este si cum se face un compost Multe dintre lucrurile pe care le arunci la gunoi ar putea fi folosite în avantajul vostru. În felul ăsta scapați şi voi de cele care nu sunt necesare şi mai scăpați şi Delta de fumul gros şi toxic sau apele de mizerii.

Compostul este extrem de uşor de făcut, aveți nevoie doar de o lădiţă pe care o puteţi face în gospodărie din lemn. Pe toată perioada anului aruncați în ea resturile vegetale şi menajere care se descompun şi se transformă în îngrăşământ natural. Îl puteţi folosi apoi ca fertilizant natural, în grădina de legume, dar şi ca pământ pentru florile şi răsadurile din ghivece.

Nu se pun în compost: • oase sau carne (se descompun greu sau degajă miros deranjant); • cenuşa de cărbune (acidifica procesul şi îl frânează); • sticlă (nu se descompune şi ocupă spaţiu degeaba); • pietre, metal sau plastic (nu se descompun şi ocupă spaţiu degeaba); • plante sau fructe afectate de boli sau ciuperci (riscați crearea unui focar de infecţie); • ... în general nimic ce nu se descompune în câteva luni.

În compost puteţi adăuga: • iarbă tăiată; • frunzele uscate (dar nu şi cele de nuc deoarece conţin iod şi alcaloidul juglandina care inhibă creşterea altor organisme vegetale, cu mici excepţii!); • buruieni (cele care nu au seminţe mature) • fructele stricate, cojile fructelor sau ale legumelor (atenţie: plantele sau fructele afectate de ciuperci sau boli NU se pun în compost); • materialele lemnoase (după ce au fost măcinate); • hârtie; • cenuşă de lemn (în cantităţi moderate); • … în general orice material biodegradabil care se descompune în câteva luni.

Pentru că un an nu este îndeajuns ca toate resturile vegetale să se descompună, soluţia practică şi comodă este să amenajați două compostoare, pe care să le folosiți alternativ, an de an. În primul an puneți resturile doar într-unul, deşi trebuie să ştiți că în principiu nu se vor descompune până în toamnă (când aveți cea mai mare nevoie de compost), aşa că va mai trebui să aşteptaţi încă un an şi să începeți între timp cel de-al doilea compostor. În felul acesta aveți în mod continuu material pus la descompus şi material bun de folosit.

32

Componentele compostului vor fi adunate într-un colţ semiumbros din grădină. Nu este necesar să îi facem o groapă în pământ, cu atât mai puţin din ciment, întrucât cel mai indicat este să aibă contact direct cu pământul. E bine ca substanţele să fie aşezate pe straturi. Cu cât sunt de mai multe feluri, cu atât descompunerea se accelerează şi îngrăşământul este mai bun.

“Delta Dunării - Paradisul aproape pierdut! Campanie de informare şi conştientizare cu privire la protejarea biodiversităţii Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării” este un proiect implementat de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta în parteneriat cu Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Sectorial Mediu.

Editor: Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta Data publicării: aprilie 2013 “Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României”.