Adresaredacției:Bd.ȘtefancelMare șiSfânt,148,Chișinău,Republica Moldova
Telefon:022221697
E-mail: dmchisinau.hasdeu@gmail.com
Chișinău-585
Lamulțiani, Chișinău
„Despretinemereu,Chișinău”
CeînseamnăChișinăulpentrufiecaredinnoi?
Gh.Vodă
Pentru unii înseamnă plimbări prin parcuri, pe străzile înguste ale vechiului oraș, farmecul serilor de vară și umbra arborilor care pot fi văzuți pe fiecare stradă. Cineva asociază Chișinăul cu Arcul de Triumf, Monumentul Ștefan cel Mare, Catedrala, case vechi, parcuri, teatre, muzee… cineva, cu anii de copilărie, de studenție. Unii încep să-l cunoască la gară; alții – în curteablocului.
Chișinăul este vestit și prin oamenii săi, care i-au adus faimă în diferite epoci.
Orașul nostru are mai multe fațete, mai multe identități și, deseori, chiar și dupăunsecol,nerămâneunorașnecunoscut.
Surprins de atâtea ori de pictori, fotografi, scriitori, cineaști, cercetători, Chișinăulesteunorașundes-auintersectatmultepovești.
Unele din ele să regăsesc în bibliotecile noastre. Aici vom vorbi despre cum leputempuneînvaloare.
LegendaChișinăului
Chișinăul aniversează 585 de ani de la prima atestare documentară, iar noi ne-am propus să vă reamintim una dintre cele mai populare legende a orașului de pe șapte coline.
La 17 iulie 1436 domnitorii Moldovei Ilie
Vodă și Ștefan Vodă, au întărit lui
Oancea-logofăt mai multe moșii drept răsplată pentru slujbă credincioasă –această dată devenind cea mai veche mențiune documentară despre
Chișinău. Prin această mențiune se precizează ca hotar și Chișinăul pe Bâc, căruia în popor i se zicea târgul
Chișinăului.
De la vest la est, râul Bâc străbate orașul Chișinău, împărțindu-l în malul drept și cel stâng. Se consideră că anume în apropierea râului a apărut prima așezare
Astfel, în locul Chișinăului de astăzi, se întindeau șase sate fiecare cu istoria lui, și anume: Chișinăul propriu zis; Buica-
-nii, suburbia de astăzi a cărei moșie se întindea până la Bâc; Voivițenii, care s-a contopit cu Buicanii și care era așezat spre vest de Buiucani; Hrusca, care ocupa regiunea Școlii Eparhiale și a cimitirului
armenesc, inclusiv Malina-Mică; Visternicenii – sectorul Râșcani de acum, de pe malul stâng al Bâcului, care ținea de pârcălăbia Orheiului; Muncești – astăzi regiunea drumului și barierei Muncești, împreună cu satul Muncești.
În 1466 cancelaria domnitorului Ștefan cel Mare a emis un document prin care a întărit seliștea Chișinău după Vlaicu Pârcălab, unchiul domnitorului, acesta aflându-se în posesia lui timp de 100 de ani.
Chișinăul, un oraș vast, întins pe 7 coline după frumosul exemplu al Romei este unul din puținele orașe, al cărui nume n-a suferit nici un fel de schimbare în cursul unui rând de veacuri. Însă existau mai multe teorii prin care etimologia numelui topic Chișinău provine de la cuvântul ucrainean „Chiseni” ceea ce înseamnă „buzunar” , sau „Keșene” ceea ce înseamnă în limba tătărească capelă pe mormânt, sau „Keșen” - însemnând mănăstire O altă origine a cuvântului derivă de la „Cisla Noua” , adica târla nouă de oi.
Pentru a marca locul din care istoricii au demonstrat că a pornit construcția orașului, în anul 1986, pe strada Albișoara colț cu strada Pușkin, a fost instalată
Piatra de temelie a Chișinăului. În apropiere, se află biserica Măzărachi cea mai veche biserică din Chișinău
Gheorghe Vodă, Dumitru Matcovschi, Petru Cărare, alături de mulți alți scriitori au ajuns să scrie versuri sau proză memorabilă despre Chișinău. Ne-am gândit că tocmai acești scriitori ne vor servi de această dată ca sursă de inspirație pentru a găsi o listă(generoasă)degenericuripentruorganizareaevenimentelordedicateChișinăului.
Ne-am înarmat cu volumul „Chișinăul în Literatură” și am selectat câteva dintre îmbinările de cuvinte numai bune pentru a readuce utilizatorii curioși, la bibliotecă. Mai jos,avețiaceastălistădetitluride-agata,pecareoputețifolosișivoi!
Conform Așezământului constituirii regiunii Basarabia din 29 aprilie 1818, a fost creată poliția în orașele Chișinău și Tighina. Din 1863 poliția purta denumirea de DirecțiaOrășeneascădePoliție.Aexistatpânălarevoluțiadinfebruarie1917.
Primele mențiuni despre pompierii din Chișinău datează din 1834. Atunci pompierilor i-a fost alocat un teren la marginea orașului pentru construcția unei clădiri și a unui turn de veghe. În 1892, în cadrul lucrărilor de construcție a unui sistem de alimentare cu apă la Chișinău, au fost construite două turnuri de apă În unul dintre ele, care a supraviețuit până în zilele noastre pe strada A. Mateevici, a fost creată o nouă unitate depompieri.Punctdeobservație,deundeerafoartecomodăsupraveghereaorașuluiîn căutarea incendiilor. Din 1897, în Imperiul Rus existau și echipe de pompieri voluntari. Prima trupă de pompieri voluntari din Chișinău a apărut în 1902 sub tutela primaruluiKarlSchmidt.
O stradă din Chișinău poartă denumirea Moara Roșie în cinstea fostei mori de aburi, numită colocvial Moara roșie. A fost construită în a doua jumătate a secolului XIX în stil eclectic Moara era dotată cu un ascensorșicuutilajgerman,faptcare i-a permis să funcționeze până în 1950.
Prima bibliotecă publică din Chișinău a fost deschisă în august 1832 și dispunea de 479 de cărți. Însă nu toți orășenii aveau acces la bibliotecă din cauza taxelor mari.
Astfel 90% dintre cititori erau nobilii, funcționarii, negustorii bogați și membrii familiiloracestora.În1833afostcreatăobibliotecălagimnaziuldinChișinău,în1877 – o bibliotecă publică a orașului cu o sală de lectură și abonament, iar în 1900, în cadrul acestei biblioteci, a fost organizată o secție pentru copii În 1887 în Chișinău existau8biblioteci,inclusivceleparticulare.
În anii '80 ai secolului XIX, arheologul şi omul de ştiinţă cu renume mondial, boierul iluminist Ion Suruceanu a fondat muzeul Pontului Scitic în Chişinău. Colecţia acestui muzeu a fost completată şi cu obiecte din depozitele muzeului Nataliei Sicard din Vadul lui Vodă (azi suburbie a Chișinăului). În acest muzeu puteau fi văzute vestigiiarheologicedepelitoralulMăriiNegre,dinCrimeeașiBasarabia.Laînceputul secolului XX, muzeul lui Ion Suruceanu a încetat să mai existe, s-a închis şi muzeul N. Sicard.În1889,înbazaExpoziţieideAgriculturăşiIndustrie,laChişinăuesteînfiinţat MuzeulBasarabeandeZemstvă
AndreiVerebcean,bibliograf
Pe paginile
Calendarului
Chișinăul AZI
AUGUST
SEPTEMBRIE
1815, 3 august Inaugurarea Tipografiei
EparhialedinChișinău 1871, 28 august Construcția Gării feroviare și deschiderea tronsonului de cale feratăChișinău-Tighina-Tiraspol.
1880, 24 august Înălțarea la Chișinău a Bisericii Întîmpinarea Domnului din incinta USMstr.M.Kogălniceanu67.
1940, 16 august Fondarea Institutului
Pedagogic, actualmente Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău.
1945, 13 august Fondarea Ansamblului
Național Academic de Dansuri Populare „JOC”.
1990, 15 august Inaugurarea Centrului
Expozițional„ConstantinBrâncuși”.
1820, 21 septembrie 200 de ani de la surghiunul lui Alexandr Pușkin la Chișinău după expulzarea acestuia din SanktPetersburg.
1944, 4 septembrie A fost pus în funcţiune Combinatul de Tutun din Chişinău.
1950, 1 septembrie 70 de ani de la întemeiereaGrădiniiBotaniceaAȘM.
1963, 2 septembrie A fost fondată Școala de pictură, în prezent Liceul de arte plastice„IgorVieru”dinChișinău.
1978, 16 septembrie Este inaugurată la ChişinăuSalacuOrgă.
2001, 14 septembrie este fondat ziarul Timpul.
OCTOMBRIE
14octombrie HramulOrașuluiChișinău
13 octombrie 1836 Au fost sfințite Catedrala Nașterea Domnului și Clopotnița din Chișinău şiafostoficiatprimuluiserviciudivin 1octombrie1844 SedeschideînpreajmaChişinăuluiŞcoaladePomicultură. 28octombrie1871–ÎnBasarabiațaristăesteinauguratăBancadinChișinău 19octombrie1877 și-aînceputactivitateaBibliotecaMunicipală„B.P.Hasdeu”. 20octombrie1917 Constituireaorganuluisupremlegislativ–SfatulŢării 10octombrie1920 AfostînființatTeatrulNaționaldinChișinău. 1octombrie1946 EstefondatăUniversitateadeStatdinChişinău(USM) 6octombrie1949 FondareafilialeiînMoldovaaAcademieideŞtiințedinURSS. 10octombrie1949 PestrăzileChișinăuluiauieșitprimeleșasetroleibuze
Pe 25 iulie 2021 se împlinesc 90 de ani de la nașterea scriitorului Vladimir Beșleagă.
Cu această ocazie, Secția „Memoria Chișinăului” vă reamintește de un fragment despre Chișinău din cartea „Tata Vasile în 73 de episoade și XIV scrisori”, Memorii, Chișinău: Cartier,. 2015.
O carte a familiei, „Tata Vasile în 73 de episoade și XIV scrisori”, vine cu povești adevărate, amintite de Vladimir Beșleagă.
Am selectat un fragment dintr-un episod despre călătoria pe care a avuto naratorul cu Tatăl Vasile până la Chișinău în timpul celui de-al Doilea
Război Mondial: „În toamnă, prin septembrie, vremea se cam răcise, am făcut o călătorie cu tata cu căruța la Chișinău.
O fi avut ceva treburi pe linia comisariatului, poate, dar a mers cu noi și Eudochia Beșleagă, o profesoară de biologie, care a activat ca lector la Institutul Pedagogic mai mulți ani.
Cred că am pornit tot așa, de cu noapte, la drum: căruțașul, tata, profesoara și eu – eram patru.
Am ajuns la Butur, aici tata a hotărât popas la o cunoștință de-a lui, și, bineînțeles, s-a întins la băut.
Ceea ce țin minte e că, prima dată, mi-a pus și mie un pahar de vin în mână – pân atunci îmi dădea de grijă: Doamne ferește să nu pun băutură în gură, că-i primejdia cea mare. Vorba lui era: „Pianstvo est’ ghibel”. Beția te duce la pierzanie… Citise această poruncă pe vreun tablou bisericesc, dar cum nu prea era bisericos, nu o urma personal. De mine însă avea grijă…
Rubrica:LiteraTUR
Da’, atunci, la Butur, a zis: „Să încerce și băiatul meu, că de-acuma-i mare – are 13 ani!” Ho-ho! Aveam treisprezece ani!
Am dat paharul peste cap și pe dată s-a învârtit lumea cu tot cu mine. Mi se pare că am ieșit afară, să văd ce mi se întâmplă și… ce-am văzut? Din pragul casei, privind pe deasupra satului dincolo, în Basarabia, dealurile, livezile, zările s-au amestecat într-un talmeș-balmeș total, și atunci am întors privirea înăuntrul meu și am dat de acceași învălmășeală și întuneric… Printr-un titanic efort mi-am corectat vederea – cea dinafară și cea dinlăuntru, și cu greu am reușit s-o focalizez. Adică să văd lucrurile clar, curat…
Am trecut spre Nistru printr-o vale, pe care buturenii o numesc India, pentru că era mereu inundată, precum marea țară asiatică/ Ajungem la mal și trecem pe un pod de pontoane, rămas după front, de la armată. O luăm apoi în urcuș, pe un drum de țară… Eu, curios, mă uit prin părți și, de bună seamă, ai ce vedea – pe aici s-au dat nu demult lupte și au rămas urmele frontului. Colo, într-o parte, un camion ars… Dincolo un tanc distrus, cu țeava înfiptă în pământ… M-ași coborî să caut și alte cele, în sat la noi au rămas cartușe, arme, după front. Și pe aici, îmi zic eu, trebuie să fie, dar n-aveam timp – aveam drum de mers.
Ce mai! În căruță aveam o armă de război rusească, cu țeava lungă, așa că n-aveam a ne teme de nimic!..
(…)
Trecem valea, prin niște șiruri de plopi nalți ori, poate, platani. Era șosea. Într-un loc am văzut terasament de cale ferată, distrus.
La Chișinău oprim la Piața Sfântul Ilie, unde era lume de pe lume –căruțe, oameni cu marfă de vânzare… Atât am văzut în acea primă vizită a mea la Chișinău, imediat după front… Am luat-o repejor îndărăt spre casă…”
p. 104-106. „Tata Vasile în 73 de episoade și XIV scrisori”
