Cernobîl – P\måntul dup\ oameni

Turist în Copenhaga, Danemarca

Pripyat, foto: © Yves Alarie Întotdeauna am fost fascinat de Apocalips\. De fapt, nu neap\rat de sfâr[itul lumii, ci mai degrab\ de ce r\måne dup\ sfâr[itul lumii. Iar Cernobîl este unul dintre acele locuri din lume unde po]i imagina un astfel de scenariu.

În 1986, centrala nuclear\ de la Cernobîl avea deja patru reactoare func]ionale, iar alte opt urmau s\ fie construite. Se construia nebune[te, în stil rusesc, la scar\ sovietic\. Cernobîl urma s\ fie un hub de energie ce ar fi aprovizionat cu electricitate aproape toat\ Ucraina. La doar 2.5 km de centrala de la Cernobil s-a construit, de la zero, un ora[ nou, Pripyat, ora[-dormitor ce a g\zduit marea mas\ a muncitorilor de pe uria[a platfom\ nuclear\.

Num\r\toarea invers\

Pe 26 aprilie 1986, unitatea num\rul 4 a centralei a fost supus\ unui exerci]iu de rutin\ [i s-a simulat întreruperea de curent într-unul din generatoare, o manevr\ de antrenament ce avea s\ sporeasc\ eficacitatea echipei tehnice în fa]a unui accident nuclear. Lucrurile nu au mers bine, iar manevra a dus la explozia reactorului. A avut loc o explozie imens\ ce a format un uria[ nor radioactiv, plin de uraniu, grafit [i alte substan]e radioactive, iar câ]iva dintre muncitori au fost uci[i pe loc. Apoi, în lupta lor cu incendiul care a urmat exploziei, au murit pompierii din Pripyat. To]i! Radioactivitatea din perimetrul reactorului dep\[ea cu mult normele de siguran]\, iar a doua zi diminea]a nivelul radioactivitatii avea s\ fie deja de 15.000 de ori mai mare.

Gorbaciov a fost informat despre accident [i a decis crearea unei echipe de comisari care s\ plece de urgen]\ la Cernobîl. Comisarii nu au în]eles dimensiunea dezastrului [i pl\nuiau repunerea în func]iune a centralei. Familiile muncitorilor nu au fost informate nici ele de accident, nimeni din ora[ nu cuno[tea dimensiunea dezastrului, iar via]a se desf\[ura de parc\ nimic nu s-ar fi întâmplat. Abia la 30 de ore dup\ explozie, cånd responsabilii comuni[ti au în]eles ce se petrece, s-a decis evacuarea ora[ului Pripyat. Atunci, sute de autobuze au invadat ora[ul [i, în doar dou\ ore, a fost complet evacuat.

Dup\ plecarea autobuzelor, pompierii au continuat s\ lupte cu incendiul, iar mul]i dintre ace[tia, din cauza arsurilor grave suferite, au murit în chinuri. La dou\ zile dup\ accident, pentru ru[i [i pentru lumea întreag\, accidentul nu a existat. Conducerea zonei a fost preluat\ de armat\, iar secretul era înc\ bine p\zit.

Dar nu pentru mult timp. Norul radioactiv, dus de vânt, a ajuns în Suedia, iar ace[tia au ar\tat cu degetul c\tre comuni[tii ru[i care au fost nevoi]i s\ recunoasc\ oficial accidentul, mic[orându-i îns\ importan]a. Unul dintre cei care au în]eles îns\ gravitatea a fost Secretarul de Partid al Ucrainei care, de altfel, s-a sinucis. Oricum, KGB-ul ar fi avut „grij\" de el. Întreaga Europ\ era acum la mila vântului care ducea norul radioactiv peste tot. Nivelul radia]iilor dep\[ea de [apte ori normele, iar în 5 zile a atins [i România.

Din perimetrul centralei au fost evacua]i, în total, 100 000 de oameni. În incendiu au fost implica]i 600 pilo]i de elicopter (au murit aproape to]i la scurt timp dup\ accident) care au aruncat deasupra centralei240 de tone de nisip [i ciment, în doar dou\ zile.

Chiar dac\, în mare, [tiam despre ce este vorba, odat\ ajuns acolo mi-am dat seama cât de nepregatit am fost pentru o asemenea experien]\…

Silver Ringvee Foto: ©

Dar 195 de tone de material radioactiv mocnea în reactor, iar o a doua explozie, care ar fi fost cu adev\rat catastrofal\, era iminent\.

Kievul, aflat la 100 de km distan]\, ar fi fost [ters de pe fa]a P\mântului [i o mare parte din Europa ar fi devenit un teritoriu de nelocuit.

Pentru rezolvarea problemei s-a recurs, [i de acest\ dat\, tot la o solu]ie ruseasc\. Au fost adu[i 40.000 de rezervi[ti din toat\ ]ara, denumi]i, aproape ironic, bioroboti, care, înarma]i doar cu ni[te lope]i [i ni[te combinezoane, care nu le asigurau protec]ia, au trebuit s\ îndep\rteze de pe acoperi[ul reactorului elementele radioactive rezultate în urma exploziei. Evident c\ au murit. Atunci, sau mai tårziu, prin spitalele ruse[ti.

În aceast\ lupt\ sinuciga[\ au mai fost arunca]i 10.000 de mineri. O mare parte dintre ace[tia, denumi]i lichidatori, au murit de diverse tipuri de cancer, în primii ani dup\ accident. URSS nu a acceptat niciodata s\ desp\gubeasc\ familiile îndoliate sau mutilate în urma dezastrului, iar singura compensa]ie pe care au acordat-o acestora a fost de 100 de ruble la salariu.

Pre]ul pl\tit în vie]i omene[ti a fost imens, cifrele reale nu se cunosc, iar adev\rul st\ sub cheie în beciurile KGB. Cu mari pierderi omene[ti [i cu peste 8 miliarde de dolari cheltui]i s-a reu[it construirea unui sarcofag ce a acoperit unitatea reactorului cu numarul 4.

Se spune c\ acest accident a gr\bit c\derea URSS... Se spune c\ accidentul a fost regizat de KGB... Se spune c\ acolo s-a vrut crearea unei gropi pentru reziduuri nucleare aduse din toat\ lumea... Se

Ilja Nedilko Pripyat, foto: ©

spune... Se spune... Se spune... Dar orice s-ar spune, la Pripyat, la Cernobîl, s-a scris o pagin\ tragic\ de istorie.

Acesta a fost , pe scurt, filmul sumbru al evenimentelor ce aveau s\ cutremure Duma ruseasc\.

Chernobyl exclusion zone

Instituit\ în 1986, cu o suprafa]\ de 2600 de km p\tra]i, Zona de excludere Cernobîl este o ]ar\ într-o alt\ ]ar\. Cu grani]e, cu reguli speciale, cu poli]ie proprie [i sistem de conducere propriu. Nu ai voie s\ fumezi, nu ai voie s\ m\nânci fructe, nu ai voie s\ te a[ezi, s\ iei ceva de acolo acas\, nu ai voie s\ bei alcool, nu po]i vizita decât ceea ce vor ei [i doar al\turi de un ghid [i un ofi]er responsabil cu radia]iile [i nu po]i intra decât cu un permis special. Aici nu po]i s\ te mu]i, dar aproximativ 300 de persoane, care locuiau [i înainte în diverse sate, au primit aprobarea de a se întoarce. Sunt în majoritate b\trani, iar în urma lor nu mai vine nimeni!

Cernobîlul nu e complet p\r\sit. La central\ muncesc [i locuiesc temporar, în blocuri nou construite, vreo 3000 de oameni. Din 2005, Cernobîl se poate vizita. A devenit o atrac]ie turistic\. Una fragil\, îns\, care peste 20 de ani va disp\rea! Zona va fi acoperit\ de p\duri, iar cl\dirile se vor pr\bu[i.

O zi la Cernobîl

Sunt mai multe agen]ii care organizeaz\ excursii de o zi la Cernobîl cu plecare din Kiev. E important s\ ai la tine pa[aportul. Toate datele din pa[aport trebuie s\ corespund\ cu hârtiile lor, pentru c\ vei primi un permis special. {i iat\-m\ pe drum. Un autocar cu oameni din toat\ lumea s-a umplut în diminea]a în care am pornit spre Cernobîl. Kievul e la vreo 100 de km de Cernobîl, iar drumul dureaz\ un pic peste 2 ore.

La început, drumurile sunt pline de ma[ini, iar pe m\sur\ ce te apropii de Cernobîl, drumurile devin din ce în ce mai goale pân\ când, pe kilometri întregi, nu mai vezi decât p\duri. E ca [i cum te-ai apropia de locul unde sfâr[itul lumii s-a petrecut deja. Vederea acestor locuri pustii î]i cre[te senza]ia de anxietate.

O vizit\ la Cernobîl nu e ca [i cum ai merge s\ vizitezi un ora[ oarecare. Practic, vizitezi o alt\ ]ar\. Iar prima oprire este la grani]\. De la grani]\ [i pân\ la Cernobil (nu pân\ la central\) sunt vreo 20 de km. Pustii! Prima oprire se face la intrarea în ora[, apoi, trecând pe lâng\ o serie de blocuri fantom\, ajungi la sta]ia de pompieri, pompierii despre care spuneam c\ au murit cu to]ii.

De aici, urmånd un drum lung de vreo 10 km, ajungi la Centrala Nuclear\ Cernobîl, un spa]iu industrial imens, care î]i d\ fiori reci pe [ira spin\rii. Noul sarcofag ce acoper\ reactorul, uria[ul cavou rusesc, te anun]\ c\ te afli în Iad. La plecarea din Kiev, unii dintre noi au primit ni[te contoare Geiger pentru m\surarea radia]iilor. Valoarea normal\ trebuia s\ fie de 0.02 unit\]i. În locul în care m\ aflam ini]ial valoarea era de 0.12 unit\]i, apoi, dup\ cå]iva pa[i mergånd în direc]ia sarcofagului, era de 2 unit\]i, iar la poarta prin care aveau acces turi[tii, de 7 unit\]i. Aceast\ valoare nu te ucide, dar expunerea pe termen lung e mortal\. La 50 de metri de sarcofag, contoarul Geiger o luase razna, piuia în continuu, iar becul ro[u se aprindea intermitent.

Sarcofagul, a[a t\cut cum era, p\rea inofensiv. Vechiul sarcofag a fost construit din ciment [i vie]i omene[ti. Noul sarcofag, f\cut s\ reziste cel pu]in 100 de ani, a fost construit chiar lâng\ central\, iar apoi a fost glisat pe [ine deasupra celui vechi. A costat 2.8 miliarde euro, a fost construit din o]el, ciment [i titan, în aproape 10 ani, fiind o colaborare între mai multe ]\ri [i Ucraina. Ce va fi peste 100 de ani? Dac\ nu invent\m ceva nou pån\ atunci, va fi un alt sarcofag, mai mare, care le va acoperi pe celelalte dou\.

Dac\ vizita la Central\ nu m-a mi[cat în mod deosebit, destina]ia aflat\ la doar 2,5 km m-a cutremurat, la propriu – Pripyat, un ora[ de talia Mangaliei, care a avut 40.000 de locuitori. Gol! P\r\sit! Inundat de vegeta]ie! La intrarea în ora[, la fel, al]i gr\niceri, dar parc\ mai duri! Apoi, am ajuns în epicentrul dezastrului de la Pripyat.

Pripyat, foto: © Yves Alarie

În 1986, pe lâng\ satele evacuate, casele demolate, acoperite cu p\mânt, p\durile doboråte [i acoperite [i ele cu p\månt, problema cea mai mare a fost dat\ de evacuarea ora[ului Pripyat. În urma refugia]ilor au r\mas p\r\site case, magazine, [coli, gr\dini]e [i toate celelalte locuri din ora[. Reziden]ii au plecat cu pu]inul pe care l-au putut pune într-un geamantan [i au fugit… Ora[ul a murit subit în doar dou\ ore! {i a înghe]at în timp… Iar acum, dup\ 34 de ani, natura î[i revendic\ locul. Vegeta]ia invadeaz\ tot. Case, str\zi, blocuri, locuri de joac\... tot! An dup\ an, frunzele c\zute din copaci au format un strat fertil în care arborii [i-au înfipt r\d\cinile [i sfarm\ betoanele într-o îmbr\]i[are mortal\. Platoul central al ora[ului, pia]a mare, este deja p\durice, iar cu timpul, cu siguran]\, va fi p\dure.

Un lucru inedit, chiar [i aici, chiar [i în aceste condi]ii, au existat ho]i de fier vechi. Ace[tia au furat la început metalele scumpe ca aluminiul, inoxul sau cuprul, iar apoi au trecut la fier. A[a iradiat maxim, l-au extras [i l-au vândut. Fierul a ajuns în industrie, din el s-au realizat alte obiecte, dar care erau radioactive. În URSS, în anii de dup\ accidentul nuclear, se spunea c\ atunci când un rus î[i cump\ra un obiect de uz caznic, furculi]\ sau o ma[in\ de spalat, îl m\sura cu contoarul Geiger.

Nu ai voie s\ te a[ezi nic\ieri! Vizitezi în mare vitez\ locurile ce alt\dat\ erau pline de via]\ – restaurante, piscine, [coli, teatrul, fostul stadion, mergi pe c\r\ri ce alt\dat\ erau str\zi asfaltate [i te fere[ti de crengile copacilor prin care întrez\re[ti siluetele fantomatice ale blocurilor p\r\site, cu geamuri sparte [i tencuiala c\zut\ sau, dimpotriv\, înc\ bine p\strat\, chiar [i dup\ 30 de ani.

Iar dac\ toate aceste locuri nu au reu[it s\ te impresioneze, o vizit\ într-unul dintre blocurile p\r\site te va face s\ suspini. Dezn\dejdea [i frica oamenilor care, în mare grab\, [i-au p\r\sit agoniseala de-o via]\ e înc\ acolo, plute[te în aer!

Cu siguran]\, cele mai impresionante imagini sunt cele cu juc\riile abandonate ale copiiilor. La plecare, seara, când întunericul se las\ peste Pripyat, iar umbrele devin amenin]\toare, în lini[tea total\, senza]ia de gåtuire îi n\p\de[te [i pe cei mai pu]in sensibili. Întunericul î]i d\ fiori la zgomotul metalic f\cut de te miri ce obiect care cade, iar drumul înapoi pe [oselele goale nu are nimic romantic.

Pleci cu un sentiment de neputin]\ [i te bucuri c\ la[i în urm\ acel sfâr[it de lume. Te sim]i u[urat, ca dup\ un film de groaz\ care se termin\, când se aprind luminile.

Pripyat este, de departe, cel mai impresionant loc pe care l-am v\zut. Se poate vizita, este sigur [i nu destul de departe încât s\ nu î]i permi]i s\-i faci o vizit\. Dac\ vei a[tepta prea mult, vei rata spectacolul trist pus în scen\ la Pripyat. Ora[ul dispare! P\durea înghite nu doar ora[ul Pripyat, ci intreaga zon\. Blocurile, în timp, se vor pr\bu[i. Dac\ vrei s\ vezi cum va ar\ta p\måntul dup\ ce oamenii îl vor p\r\si, mergi s\ vezi Pripyat, mergi s\ vezi Centrala Atomic\ de la Cernobîl!

Dup\ r\ul uria[ pe care noi, oamenii, i l-am f\cut P\måntului, probabil c\ cel mai bun lucru pe care îl putem face e s\-l p\r\sim, s\-i d\m timp s\ î[i revin\!

Dan Coscai Paty [i Dan Coscai, calatoriaperfecta.ro

Ne place ciocolata [i asta este foarte bine!Xocolatl, a[a cum o numeau aztecii `n forma sa lichid\, cel mai iubit [i mai gustat dulce din lume, este un aliment s\n\tos.

Ciocolata s\rb\torilor de iarn\

Se apropie s\rb\torile de iarn\, iar odat\ cu ele, cre[te [i consumul de ciocolat\. Au trecut de mult vremurile când, în România existau doar câteva m\rci de ciocolat\, modeste la aspect, la gust [i la pre]. Pia]a ciocolatei s-a diversificat, iar produc\torii [tiu s\ speculeze trendul consumist al românilor.

Pia]a ciocolatei este segmentat\ `n trei categorii: tablete, cu circa 70% din total, batoane, cu 20% [i praline, cu 10%. În România, consumul de ciocolat\ pe cap de locuitor este printre cele mai sc\zute din regiune. Potrivit cercet\rilor de pia]\, `n ]ara noastr\ se consum\ anual o cantitate ce nu dep\[e[te dou\ kilograme de ciocolat\ pe cap de locuitor, comparativ, `n Elve]ia se consum\ 12 kg, `n Grecia 5 kg, iar `n Polonia 4 kg. Ciocolata cu lapte în topul preferin]elor Onorabilul loc I este ocupat de ciocolata cu lapte [i crem\, aproximativ 30% din `ntregul volum de ciocolat\ tablete vândut anual `n România este din aceast\ categorie. La fel de apreciat\ de consumatorii autohtoni este [i ciocolata cu lapte (simpl\), cu un procent de aproximativ 25%. Locul trei este ocupat de ciocolata cu alune, cu aproximativ 15% din `ntregul volum vândut, `n timp ce sortimentele cu diferite creme nu dep\[esc procentul de 10%. Ciocolata alb\ pare s\ nu aib\ mare trecere la gusturile [i buzunarele românilor, aceasta fiind preferat\ de numai aproximativ 5%. Ciocolata ]ine inima s\n\toas\! Pe lång\ neajunsurile legate de calorii, consumat\ `n cantit\]i moderate, ciocolata ne poate influen]a pozitiv s\n\tatea. Studii de specialitate demonstreaz\ c\ ciocolata reduce pericolul apari]iei bolilor de inim\, previne infarctul miocardic [i reduce colesterolul r\u, compus care are capacitatea de a regla tensiunea arterial\. Flavonoidele din ciocolat\ `mbun\tatesc circula]ia sanguin\ fiind recomandat\ `n efort intelectual [i `n situa]ii de stres. .................................................................. Xocolatl, lichidul cald

Ingredientul de baz\ al ciocolatei, cacaoa, a ajuns s\ fie cunoscut `n Europa abia dup\ 1492, odat\ cu descoperirea Americii de c\tre Columb. ~n America Central\, ciocolata era cunoscut\ sub forma unei b\uturi picante `nc\ din antichitate, fiind preparat\ de c\tre maya[i [i apoi de c\tre azteci, din boabe de cacao.

Aztecii numeau aceast\ b\utur\ cald\ „Xocolatl” (lichid cald). Pentru a-i `mbun\t\]i gustul, ace[tia i-au ad\ugat zah\r, vanilie [i scor]i[oar\, iar pentru c\ numele era greu de pronuntat au redenumit-o „chocolat”.

Aceast\ b\utur\ inedit\ [i sofisticat\ a devenit foarte apreciat\, iar aristocra]ii spanioli au `nceput s\ cultive arbori de cacao pe planta]iile din noile lor colonii.

C\lug\rii spanioli care procesau boabele de cacao au dezv\luit din gre[eal\ secretul, iar ciocolata a devenit rapid cunoscut\ `n `ntreaga Europ\ drept b\utura cu puteri de `ns\n\to[ire. Inventarea dispozitivului cu abur pentru `nmuierea boabelor de cacao a f\cut posibil\ fabricarea ciocolatei la scar\ industrial\. ~n 1828 s-a inventat presa de cacao, ceea ce a îmbun\t\]it calitatea b\uturii, prin eliminarea gr\simii existente `n boabele de cacao – untul de cacao. Acest fapt a determinat `mbun\t\]irea gustului [i a conferit ciocolatei fine]ea pe care o cunoa[tem ast\zi. Bun\ `n cura de sl\bire

Ciocolata este recomandat\ `n cura de sl\bire deoarece confer\ sa]ietate. Consumarea ei `nainte de mas\ taie pofta de mancare.

Ciocolata face minuni [i `n cuplu, consumul de ciocolat\ ducånd la eliberarea endorfinelor, aceea[i substan]\ secretat\ de corpul uman atunci când suntem îndr\gosti]i. Acest compus are capacitatea de a reduce anxietatea [i, ca atare, combate unul din efectele nepl\cute ale sindromului premenstrual. ~n fine, l\sând la o parte toate beneficiile [i efectele curative, adev\rul este c\ ciocolata ne place. {i pentru c\ trendul cooking câ[tig\ tot mai mul]i adep]i, iar ciocolata artizanal\ e la mod\, s\ arunc\m o primire [i asupra produc\torilor autohtoni de ciocolat\.

Corinne Chocolat a început, acumcâ]iva ani, cu o moar\ de cacao cu bile din o]el, iar acum fabric\ peste 100 de sortimente de ciocolat\ artizanal\, cu con]inut redus de substan]e alergene, arome naturale [i îndulcitori pe baz\ de stevie.

Are propria ei clientel\. O g\si]i pe www.corinnechocolat.ro. Zenaida F\rca[ Rewriter