Nr. 9-12 2015 Nr. 1-3 2016
(281-284) (285-287) Anul XXII Anul XXIII ADRESA poȘtAlă Str. Rabat 15, Et. 1 Ap. 2 București 1, 011835
Mobil: 0722.500.355 Tel./Fax: 021.230.88.88
revistadiplomatclub@gmail.com karen.baboian@gmail.com In memoriam
A fost New York, Paris, a urmat Bruxelles... Cine urmează?
Terorişti jihadului au lovit din nou. Au lovit în inima Europei, la Bruxelles, unde se află sediile UE şi NATO, provocând numeroşi morţi şi răniţi. Atacurile au urmărit să lovească instituţiile şi valorile pe care le apără acestea, valorile democraţiei şi ale societăţii deschise. După atacul de la Paris din 13 noiembrie 2015, în cursul căruia teroriştii jihadişti au ucis 132 de oameni, atacul de la Bruxelles s-a soldat cu 34 de morți și 196 de răniți. La numai o săptămână de la atentatul de la Bruxelles, în alt colț de lume, la Lahore, Pakistan, 65 de creștini și-au pierdut viața și cîteva sute au fost răniți într-un atentat revendicat de o facțiune fundamentalistă talibană. Prin acţiunile lor terorişti n-au făcut decât să dezvăluie, încă odată, lipsa de consideraţie pentru regulile umanităţii. În toate aceste acțiuni teroriste sunt implicați musulmani, unii dintre ei chiar cetățeni ai țărilor respective, care au semănat în numele lui Allah crimă și teroare. Dar este oare islamul o religie ce îndeamnă la crimă? Nu putem imputa islamului aceasta. Însă, există în islam o aripă fundamentalistă, radicală, care nu poate concepe pluralismul, fie el religios sau cultural, care se insinuează încet dar sigur în ţări preponderent islamice. Este de remarcat însă faptul că, în majoritatea lor, liderii musulmani s-au desolidarizat de aceste fapte atroce de terorism, chiar încriminându-le. Lucrurile nu se rezumă numai la atât. Actele de terorism se îndreaptă acum şi asupra musulmanilor, împotriva celor ce nu împărtăşesc „adevăratul islam“, islamul fundamentalist şi radical. Atacul de la Bruxelles nu a fost îndreptat împotriva unui oraş sau a unei ţări, ci a fost expresia faptului că terorismul este o ameninţare la adresa umanităţi, o ameninţare ce pune Diplomat Club (continuare în pagina 23)
Redacția revistei „Diplomat Club“ vă urează un an bun, plin de realizări
Papa Francisc la numit pe Monseniorul Miguel Maury Buendía, Nunțiu apostolic pentru Romania
H.E. Mrs. TAMAR SAMASH
Citește în pagina 3
The new Ambassador of Israel in Romania Academic achievements
Pictură de Tanasis Fampas (1922-2011) supranumit și „pictorul femeilor“, artist de origine greacă, membru al rezistenței grecești în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, stabilit în România în 1950, țară pe care a considerat-o a doua lui patrie. A studiat pictura și arta monumentală la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București.
Definirea omului, de către Aris- cia – în perioada de fericire şi totel, ca ,,zoon politikon’’ este tradu- dinamism, care a precedat criza fisă din câte se pare în aproape toate nanciară, încă nedepăşită, a acestei limbile moderne, oricum în vocabu- ţări se putea afirma că în timp ce larul occidental, mai mult sau mai nivelul de viaţă era unul mediu, penpuţin indo-european, precum era şi tru o societate cu o economie de cel al filozofului antic, prin animal succes şi încă nu îndatorată inadmipolitic. În realitate, Aristotel nota sibil, modul de viaţă era unul demn doar că fiinţa umană are caracterele de invidiat, chiar de către ţările cele unui animal social. Socialitate, sau mai avansate. Nivelul de viaţă se cooperativimăsoară în tate inter-indibanii ce revin viduală, a înpentru muncă, semnat la orişi capital, dar ginea civilizaîn primul rând ţiei, politică. pentru muncă Acum politica aceasta fiind revine la a fi sursa de venit CAIUS TRAIAN DRAgOMIR un mecanism pentru popude generare şi impunere a compe- laţia majoritară, pe când modul de tiţiei. Omul aflat în permanentă con- viaţă implică ansamblul condiţiilor curenţă în raport cu semenii săi, este oferite de natura şi geografia ţării, la fel de uşor condus, după voinţa unor de acumulările valorilor istorice, de personalităţi şi structuri decizionale artă, culturale, de tradiţii, de capacaflate la vârful statului, atât într-o itatea de satisfacere existenţială a dictatură cât şi într-o democraţie. comportamentelor susţinute social. Lumea este condusă de arbitrii rela- Alte ţări caracterizate prin elevaţia ţiilor dintre semeni în competiţie. modului de viaţă sunt, neîndoielnic Din Vechiul Testament aflăm că Is- Franţa, Italia, Germania dar, cu sirael are întâi judecători şi abia apoi guranţă, nu numai acestea. Oricum regi. Care sunt însă planurile concu- însă, ţările cu nivelul de viaţă mult renţei, în varianta lor de maximă mai înalt decât cel al Greciei, dar nu semnificaţie, ca relevanţă a succe- tot atât de inspirate în realizarea sului? Unul este, evident, nivelul de unui strălucit mod de viaţă, au conviaţă; celălalt, tot modul de viaţă, tot tribuit sensibil la intrarea în criză mai puţin luat în consideraţie dar, financiară a ţării care a pus bazele evident, fiind mult mai profund le- culturii şi civilizaţiei Europei şi congat de ansamblul aspiraţiei omeneşti tinuă să dea un exemplu de vitalitate la o existenţă împlinită şi, atât cât nobilă şi civilizată. Ce se întâmplă este posibil în lumea terestră, feri- însă cu România? Suntem culegători cită. Să luăm, drept exemplu, Gre(Continuare în pag. 18)
România în concurs
w w w. d i p l o m a t c l u b . r o
After the secondary school, she move to Paris and become student of Sorbonne University, obtaining a diploma of specialization in French culture. She come back to Jerusalim and continue his studies at Hebrew University Jerusalem (1971 – 1974) - obtaining a BA Bible studies and French literature, and in 1977 at the same University she obtain a MA French literature and civilization. Career In 1975 join Israel Ministery of Foreign Affaires (MFA). Between 1981-1984 she represent Israel as Consul in
Montreal, Canada. Four years later, she come to Bucharest as Counselor at the Embassy of Israel in Romania (1988 – 1991). Returned to Israel, is designated to be Deputy Spokesperson - Press divission. From 1992 to 1993 - Mass media specialization, and managing formation. From 1994 to 1999 is in charge as Director, International academic relations. From 1999 to 2003 is sent as Consul General of Israel in Marseille, France. In 2003 become Director, Political relations with the Vatican (MFA) until 2004. In 2005 is designated as spokeperson for media - Press division (MFA). Obtaining the Ambasssador
degree in 2007 she served his country as Ambassador in Belgium and Luxembourg until 2011. Return to Israel as Ambassador for Northern Europe division (MFA). From the end of 2015 she is designated Ambassador of Israel in Romania. H.E. Tamar Samash was born in December 28th 1951 in Ierusalem, Israel. She is married and mother of two children.
Derularea de proiecte economice între țările noastre nu poate fi decât benefică
interviu cu Excelenţa Sa doamna BOUTHEINA LABIDI Ambasadorul Republicii Tunisia
Ne puteți oferi câteva date biografice semnificative? Cum v-ați acomodat cu realitatea românească? Ce vă lipsește, ce vă place, ce nu vă place? Anterior venirii mele în România, în noiembrie 2013, am fost atașat cultural și de presă al Ambasadei Tunisiei de la Londra și apoi al celei de la Washington. Având formarea inițială în domeniul limbii și literaturii engleze, mi-a făcut o deosebită plăcere să-mi desfășor activitatea în cele două orașe, unde am avut acces la mediul artistic, la cel universitar și, în general, la spațiul cultural, extrem de bogat, al celor două culturi. Poate vă suprinde, dar m-am adaptat foarte repede la realitatea și ritmul vieții cotidiene din România, cu atât mai mult cu cât am regăsit aici foarte multe asemănări cu Tunisia. Ceea ce ne apropie, poate, cel mai mult este felul de a fi al oamenilor: primitori, deschiși dialogului, bucuroși să-ți sară în ajutor, în diverse situații ale vieții de zi cu zi – în magazine, pe stradă etc. Imi place de asemenea diversitatea peisajelor din țara dumneavoastră, având ocazia până acum să vizitez destule regiuni – Valea Prahovei, Oltenia, vestul țării, dar și litoralul, sau
diversitatea culturală vizibilă, spre exemplu, în arhitectura clădirilor sau a monumentelor istorice sau religioase. Limba română este un alt element care mi-a suscitat interesul, mai ales că, în diverse contexte, nu am putut să nu remarc multitudinea cuvintelor pe care româna și araba le au în comun. Bucătăria românească este, iarăși, un aspect pe care țin să-l apreciez. Dar, dincolo de toate acestea, lucrul de care m-am îndrăgostit este ia, pe care am popularizat-o deja și în rândul prietenelor mele din Tunisia. In ceea ce privește lucrurile care nu îmi plac, aș menționa temperaturile scăzute din anumite zile de iarnă și, uneori, traficul bucureștean. Cât despre ceea cemi lipsește, bineînțeles curmalele tunisiene îmi lipsesc foarte mult. Cum apreciați stadiul relațiilor dintre România și Tunisia din punct de vedere politic? Se poate mai mult? Există interes din partea ambelor părți pentru intensificarea acestor relații? Relația între guvernele noastre a fost încă de la început, respectiv de acum de mai bine de 50 de ani, o relație marcată de prietenie și cooperare. Aș sublinia, însă, în mod deosebit, sprijinul susținut de care s-a bucurat
Tunisia, din partea autorităților române, mai ales în perioada de după Revoluția noastră din 2011. Schimburile între instituțiile țărilor noastre având ca temă experiența tranziției către democrație (mai ales în domeniile justiției, luptei anti-corupție, formării profesionale în domeniul securității) – au cunoscut, calitativ și cantitativ, o evoluție ascendentă. Este o realitate cunoscută, însă, mai mult la nivel înalt. Mi-aș dori ca toate aceste demersuri, concretizate adesea și în activități destinate promovării relațiilor dintre noi, derulate în diferite domenii, să se bucure de mai multă vizibilitate și în spațiul public. Mi-aș
Karen BABOIAN
(Continuare în pag. 2)