Dirt Bike Zone No 3 by marc sandu

Nr. 3 MAI 2010

www.dirtbikezone.ro

Ervin, Sorina și Tudorel, primii piloți români in Campionatul European de Enduro

Enduro Panorma 2: a început sezonul de enduro!

Marcel Butuza, locul trei la clasa Producție, în Raliul Tunisiei

BMW G 450 X

Două motociclete hard enduro, testate în premieră pentru România

Dani Oțil, despre complexul Erzberg in Romania

Husqvarna TE 250

EDITORIAL

cred numărul trei şişti la s n ju a m a nde ăţos, st să mă ţin b ei în care te gâ sta e, nu are roala cu acel moment al curs gândul mă duce şi la că îl pot echiv ai bine să o laşi baltă. Dar iat după, şi la energia roduce imed are rost să merg mai dacă nu ar fi m p se re a c e in ştiu că e endorf descărcarea d de cu această ocazie, aşa că să filosofez aici la modul care te cuprine spun asta? Chiar nu vreau aterea asta. Pe de o parte,nd departe. De c întreb dacă are rost toată zbedia, dar uite că atunci câ u cinic, dar mă că stăm prost la capitolul moad, fie ea şi online – deşi, nt s-a tot vorbit specializată strict pe off-r ână, acum când au apăru i pe avem o revistăuie neapărat să ţii ceva în mştepte cu care poţi să te data văd de ce trebstea mişto şi telefoanele dene şi clasica, mioritica, testa ri monitoarele ar că reacţiile sunt prea puţi fera să desfiinţaţi trei sfertuNu net - conside renţă este la putere! Aş pre c mai bine pe următorul. noastră indife sta, doar să ştiu cum să îl famare parte din ce s-a scris d pe din numărul ăAndras Elek îmi spunea că ilor ani a fost eronat şi îl creiu şi demult, chiar prin presa tipărită a ultim ărul” la situaţia asta, dar şt. De despre enduroonvins că „am pus şi eu umlucruri despre acest sport cuvânt. Sunt cei ani, am mai învaţat niştesunt masochist, dar vreau sădia că în ultimii trageţi-ne de urechi! Nu, nu ne înseamnă un canal me aceea spun: trvreau să ştiu că Dirt Bike Zo oad. Cum ne puteţi ajuta? ce, progresăm şi un liant al comunităţii off-rBike Zone pe siteuri, deoareem profesionist şi să pună un banner cu Dirt o pagină de Facebook, avnd a Cluburile pot ltora apare în revistă! Avemină prietenilor voştri. De câ coactivitatea mu ţi recomanda această pag loc câte un eveniment, „dinedia nişte fani, puteună, în fiecare weekend are ptăm să vă fim parteneri ma dat vremea b e interesează! De abia aşte veni la concurs. Ştiu că lunfiu lo de asfalt”. N m luntre şi punte pentru a u personal nu am cum să ie, şi ne vom facepat nişte evenimente, dar e articole. Apoi, încă o chest asta ne-au scă în acelaşi timp şi să scriu şi l de reviste, drept un soi de de în două locuri văd redactarea unei astfe distractivă li s-ar părea o zi la curios cât de piloţilor până când ajung at/ pentru cei care fi ş a : m e o b c ăritul descărc distracţie, de jo e pildă, cu urmpâna la zece seara, pentru sau o zi în d s c ia n a m o R zilei, presă Red Bull l în camera de pe site şi redactat povesteaţii sunt în lumea tu a st i o p a , iş i fin e după ce pilo adat fotografi că şi prelucrat/uplola culcare la câteva ore bungeneroase de traseu. Credum care se merge ce ai parcurs pe jos bucăţi facem profesionist. La fel c orbi viselor şi după ă se numeşte şi vreau să o tor. Puteţi începe prin a v i asta tot munc roblemă, repet în a cere ajumotocrosişti, supermotarz nu am nici o p prietenilor voştri endurişti, face cunoştinţă cu o nouă despre revistă care se dau pe asfalt, le veţicru bun împreună!  sau, de ce nu, avem ocazia să facem un lu lume! Acum,

Avem nevoie de sprijinul vostru

MESERIAŞII Fondator Patrick Boissy Redactor-şef Marc Sandu Redactori Dragoş Lula Zudor, Ana Maria Lazăr, Cosmin Voicu

www.dirtbikezone.ro

Colaboratori Dani Oţil, Ionuţ Berceanu, Andra Bubău Grafică şi DTP Mihnea Andrei Fotograf Bogdan Paraschiv www.dirtbikezone.ro redactia@dirtbikezone.ro

© Dirt Bike Zone 2010 Toate drepturile rezervate. Textele şi imaginile prezentate în această revistă nu pot fi reproduse prin nici un mijloc electronic sau mecanic, fără acordul scris din partea editorilor.

Ştiri

Mihai Stoichescu, come-back cu podium în Ungaria e 15 mai, pilotul Moto Extrem Pla Nemesbikk Lugoj a participat la etapa de a cupei maghiare

Leok şi Musquin - primii în Spania

cincea etapă din cadrul MX1/MX2 Motocross World Championshi s-a desfăşurat în Spania, la Bellpuig pe 16 mai. Tanel Leok (Honda )a câştigat la categoria MX1, la o diferenţă infimă de doar 1 punct faţă de ocupantul locului second, David Philippaerts (Yamaha). Primii doi au fost avantajaţi de către cele două căzături ale favoritului la victorie, Maximilian Nagl (KTM). Italianul Cairoli (KTM), s-a clasat doar pe locul 4 din cauza unei căzături. Este pentru prima oară când acesta nu urcă pe podium în sezonul curent. La clasa MX2, victorios a fost Marvin Musquin. Ken Roczen (Suzuki) s-a ţinut după francez, dar o problemă tehnică l-a împiedicat să rămână pe această poziţie. Joel Roelants (KTM) s-a clasat pe locul doi la doar un punct în urma francezului, în timp ce Shaun Simpson (KTM) a fost al treilea. Ambii au înregistrat primul lor podium din ediţia 2010 a campionatului.

Kelet Cupa. „Aceasta este o cupă organizată pentru zona de est a Ungariei. Am vrut să începem cu o competiţie mai uşoară, având în vedere că Stoichescu nu a mai luat nici un start, de mai mult de şase luni”, ne-a declarat Liviu Jigmond, antrenorul campionului de motocros. Se pare că Stoichescu nu şi-a pierdut nimic din abilităţi, deoarece a reuşit un spectaculos „hole-shot” în prima manşă, însă a şi încasat o căzătură serioasă, pe frânare, în primul tur. Pilotul Moto Extrem s-a ridicat după ce a fost depăşit de toţi sportivii, şi chiar dacă îşi rupsese ochelarii, a trecut la o spectaculoasă recuperare, ajungând în final pe locul trei! A doua manşă a fost anulată din cauza unei ploi torenţiale. Foarte

interesantă declaraţia lui Liviu Jigmond: „De obicei, Mihai nu reuşea să se apropie la mai puţin de 2 secunde de Deczi Balasz, campionul maghiar la MX2. În calificări, Mihai a fost doar cu 9 zecimi de secundă mai lent. Următoarea cursa va fi mai grea pentru Mihai, este vorba despre etapa de campionat maghiar care se va desfăşură pe 30 mai la Kolka”.  (C) foto: www.motoracing.hu

Thierry Van Den Bosch, aproape imbatabil în debutul Mondialului de Supermoto cu sezonul 2010, Îdencepând Campionatul Mondial Supermoto va avea o

singură clasă, S1. Aceasta permite participarea tuturor modelelor a căror cilindree nu depăşeşte 450 cmc. Trei curse vor fi de disputat la fiecare etapă. FIM Supermoto World Championship a debutat în weekend-ul 1-2 mai în Italia, la Castelletto di Branduzzo. Pilotând o Aprilia, Thierry Van Den Bosch, a dominat primele două curse. Podiumul a fost completat de Davide Gozzini şi Thomas Chareyre, ambii pe motociclete TM. Francezul a fost foarte aproape de un week-end perfect. În cursa a treia, Davide Gozzini a tras tare şi s-a impus câştigând în

faţa lui Thierry cu un avans de +0:01.150 secunde. Locul trei a fost ocupat de Thomas Chareyre. 

MAI 2010

Julien Dupont, faţă-n faţă cu vampirii unul dintre cei mai buni „practicanţi” de trial de Jpeulien, mapamond, a aflat de una

X Fighters: Adam Jones este faraonul Egiptului ai, 2010, caravana Red Bull X M Fighters păşeşte pe nisipurile din Cairo, Egipt. Piramidele lui Gizeh aşteaptă în tăcere sunetul monocilindrelor în doi timpi mânate de André Villa, Robbie Maddison şi ceilalţi luptători X ai taurului roşu. Poate că bătrânul Sfinx a văzut multe în cei peste 4000 de ani de existenţă, dar anul acesta s-ar putea să fie uimit. În prima semifinală André Villa l-a întâlnit pe Robbie Maddison. Robbie era în formă maximă reuşind câteva trick-uri

care pentru privitori păreau sinucigaşe. În cele din urmă câştigător a fost André Villa care s-a calificat pentru finală. A doua semifinală îi avea protagonişti pe Adam Jones, surpriza competiţiei, şi Nate Adams. Nate a avut o evoluţie fără greşeli, dar spectacolul absolut a fost semnat de Adam Jones care s-a calificat pentru finală. André Villa era favoritul finalei, însă Adam Jones a surprins pe toată lumea cu o combinaţie de trick-uri care i-au asigurat coroana de învingător. 

dintre legendele care bântuie castelul Bran. În împrejurimile acestuia se află o cruce care odată ce este atinsă, persoana respectivă devine neînfricată. Un surplus de curaj este întotdeauna binevenit pentru motociclişti. Astfel, Julien „s-a jucat” cu motorul prin curtea castelului şi prin împrejurimile acestuia executând o serie de trick-uri ce sfidau legile fizicii. Acum, tot ce sperăm este să nu se transforme Julien întrun liliac însetat după sângele fetelor. 

BIsoca extremE enduro

O nouă stea în constelaţia en

S-a întâmplat la jumătatea lunii mai (15-16.05.2010), într-o zonă superbă din judeţul Buzău şi anume la Bisoca, un mic sat de munte, situat la 900 de metri altitudine, la o distanţă de aproximativ 60 km de oraşul Buzau, un cadru perfect pentru enduro. Spunem asta datorită trecerii de la dealuri la munţi, ceea ce oferă culmi domoale acoperite de păduri sau păşuni,dar şi versanţi abrupti sau creste stâncoase, cu urcări şi coborâri lungi, tehnice si solicitante, perfecte pentru enduro! Text şi foto: Bogdan Ştefan, XM Raid Buzău

nduro: Bisoca Extrem Enduro

raseul a fost unul de hard enduro, şi aşa cum cineva a afirma, „pentru cunoscători”. La părţile foarte dificile am reuşit să găsim şi ocoliri mai uşoare, astfel încât să se poată bucura şi cei mai neantrenati. Chiar dacă vremea s-a anunţat mai capricioasă, lucru apoi confirmat, tot s-au strâns 30-40 de endurişti, unii dornici de o ieşire într-o zonă nouă, alţii

veniţi special pentru a se lua la trântă cu traseul. Dintre aceştia din urmă, doar trei au reuşit să termine traseul integral - Lucian Neaga, Cristinel Babes şi Radu Călin parcurgând cei 30 km în aproximativ şase ore şi jumătate, ploaia având şi ea rolul de a face terenul de joacă mai dificil, dar nu imposibil (nota redacţiei: Vali Chefani a terminat 90% din traseu, gata, am spus-o

şi pe asta). Urcările şi coborârile - oricum foarte tehnice şi pe uscat, cu multă piatră şi rădacini, au devenit şi mai „interesante”, iar traseul, per total mult mai susţinut. Oricum, toată lumea s-a simţit bine, chiar dacă unii nu au parcurs decât o mică parte din traseu şi au văzut ce înseamnă hard enduro, declarând însă că experienţa a fost deosebită şi că vor reveni cu siguranţă data viitoare. 

Organizator al evenimentului şi preşedinte al XM Raid Buzău, Bogdan spune: „Sper ca începând cu anul viitor, acest eveniment să devină primul concurs hard enduro din Romania, de două zile şi cu un singur traseu, unul foarte greu! Profesioniştii sunt aşteptaţi pentru a concura, dar şi pentru a-şi testa limitele şi puterile, iar cei care nu se încumetă la această clasă, pentru experienţa incredibilă ce poate fi trăită la Bisoca Extrem Enduro (BEE).”

www.dirtbikezone.ro

: l i ţ O i n a D

CHECK POINT

COM

Dacă-i zice o fi greu?! Î

ntrebarea e: nu stricăm oare sportul?!? Nu vă grabiţi să îmi/vă daţi răspunsul singuri în cap, sau chiar cu voce tare. Şi mie îmi plac urcările grave, tzichitzachi, treptele, râurile, buştenii… Le fac uneori de zece ori, până îmi ies. Le fac stând un pic la bază, studiind, stârnit de doi-trei colegi care ma filmează…Alte ori mă întorc şi în următorul weekend pentru a le reface mai bine, mai „fără picior jos”. Dar sigur vreau toate lucrurile astea la concurs?!? Şi dacă le vreau eu, le vor şi alţii? Pe forum şi la bere, sigur da! Abia a început sezonul şi am văzut deja chipuri triste şi oameni nemulţumiţi că nu au putut termina traseul, atât la Deva cât şi la Bacău (Comănesti). La Deva a fost atât de tehnic traseul de B (hobby), încât dacă ploua două ore, probabil terminau doi oameni pe roţi. La Comăneşti a fost infern din cauza ploii şi deşi s-a scos mai mult de două ture complete. Acum, lăsându-i jumătate din traseu, puţini au făcut la o parte pe cei care nu au mai mers cu mototcicleta decât pe asfalt şi cu cei care vin total nepregătiţi tehnic la curse, hai să ne gândim ca un concurent mai puţin experimentat: -cumpăr cauciuc nou; -revizie moto, schimbat lichide; -cumpăr bujie rezerva, să am una nouă; -caut cazare pe 6 pagini diferite de net pentru că nu ştiu pe nimeni în zonă; -plătesc taxa din timp; -platesc licenţa la federaţie; -caut medic sportiv prin patru spitale, pentru că la mine în oraş, tipul e un fel de rege; -plec mai devreme de la birou dani@otil.ro

vineri, ca să am timp de înscriere, mă cert cu şeful; -îmi rup maşina prin nişte megagropi, pentru că mi s-a spus că evenimentul e lângă oraş, dar de fapt e la 28 km pe macadam; Ajung la start. Ura! Mă aşteaptă două zile de enduro! Merg 12 km. Sunt rupt. E o urcare pe rădăcini ude. Asta, după ce cu greu am trecut în doi motoarele peste un buştean ud, mare cât roata, pe urcare…Gata! Plec acasă. Clasa se numea „Hobby”, deci „pasiune” şi cred că nu sunt eu destul de „pasionat”… Din păcate, organizatorii se umflă doar când îi vad pe Mani, pe Ervin sau pe Tara spunând că a fost greu şi pleacă tot mai rar urechea la ce MAI 2010

MPETITII „hard”,

Enduro-ul românesc riscă să se „Erzbergizeze”! De când stăm pe youtube şi schimbăm între noi DVD-uri cu Taddy şi Knight mai ceva ca filmele cu Bruce Lee pe VHS pe vremuri, am luat-o un pic razna. Nu mai vrem decat hard, hard, hard! Organizatorii au scos nasul pe la Romaniacs, pe la Erzberg sau Hell’s Gate şi tind să transforme vechile prieteneşti de weekend în încercări imposibile pe două roţi. spun cei mulţi. Dacă un concurent de la hobby zice că pentru el a fost prea greu, e clar…e „castravete”! Dacă faci un calcul însă, scăzând wildcard-urile oferite ca premiu la alte concursuri şi invitatiile pe care le fac organizatorii (înscriere gratuită), tot castraveţii susţin cursele prin taxă de înscriere şi licenţe. Poate o să ziceţi ca sunt prea castravete şi că ar trebui să mai învăţ. Aşa e. O să învăţ până mă las de „motorit” şi după ce mă las, tot o să mai am de învăţat. Pe mine unu mă plictiseşte enduro clasic. E prea puţin tehnic,

www.dirtbikezone.ro

nu-mi place secţiunea de cros şi nici punctarea. Dar ştiu exact unde mă înscriu, pentru că etapele se comunică limpede şi din timp. Si astfel nu prea mă duc, decât dacă nu am ceva mai bun în weekendul respectiv. Aşdar, enduro zic să rămână enduro, cursele de hard să se individualizeze clar şi să îşi facă o tradiţie (vezi Deva), iar prieteneştile, trecute acum sub umbrela FRM să lase o portiţă si pentru noi, castraveţii. Cât despre „Erzbergizare”… hmmm… mai bine ne mutăm toţi în Austria… 

SMAEB 2010

SMAEB 2010, un eveniment aflat în umbra

crizei financiare pe o piaţă în plină dezvoltare Ediţia de anul acesta a Salonului de Motociclete, Accesorii şi Echipamente Bucureşti a produs reacţii diverse în rândul participanţilor: unii sunt de părere că mult blamata criză financiară globală este de vină pentru un eveniment mai slab decât cel de anul trecut, însă organizatorii au plusat cu o serie de evenimente conexe în 2010. text şi foto: Ana-Maria Lazăr

nul dintre cele mai bine reprezentate standuri pe segmentul offroad a fost cel al dealerului KTM, Dementor, lansat pe piaţă în octombrie 2009. Motivul pentru care au ocupat destul de mult loc în cadrul salonului l-am aflat chiar de la Dan Tatoiu: “Am vrut să intrăm pe piaţă cu dreptul, am vrut să ne facem o intrare triumfală. Strategia noastră este de a avea câte un produs pe care să îl promovăm şi să ajutăm pe timp de criză oamenii să îşi poată permite să cumpere. Practic, împreună cu cei de la KTM am redus preţurile astfel încât un model din gama KTM să fie foarte apetisant şi uşor de achiziţionat. Mai exact, este vorba de Dementor Limited Edition. Am avut un buget

de pierdere pentru acest proiect. Ideea este ca motocicleta să ajungă în piaţă”, a mai declarat Dan Tatoiu pentru Dirt Bike Zone despre strategia de markting adoptată de firmă. Dementor KTM a rulat aproximativ un milion de euro de la lansare până în acest moment, o cifră impresionantă pentru piaţa moto de la noi, lucru care dă speranţe că în România fenomenul moto este în plină dezvoltare şi că, chiar şi în momente financiare mai puţin faste, evoluţia pieţei poate atinge cote impresionante. Business, pasiune şi sport la Dementor KTM „Avem o echipă de motocros şi de enduro pe care o susţinem, suntem parteneri şi cu cei

de la clubul Vectra, care este prezent în rally raid, deci avem o expunere foarte mare şi în lumea motorsportului. Avem campionul est-european la motocros, sponsorizat direct de noi, Adrian

Răduţă – un bun organizator şi un bun pilot. El aleargă sub aripa noastră protectoare şi suntem mândri de asta”, ne-a spus Tatoiu, adăugând că el însuşi este caută să fie o prezenţă în sportul

MAI 2010

pe două roţi. „Eu am fost destul de serios accidentat în ultima perioadă, oricum am o vârstă destul de înaintată, dar cred că o să revin. Am mers la foarte multe competiţii în ultimii 20 şi ceva de

www.dirtbikezone.ro

ani, am fost campion naţional de motocross, am câştigat tot felul de competiţii de enduro, de motocros şi de supermoto. Sper să revin în curse, măcar ca un hobby”, a încheiat Dan Tatoiu.

SMAEB 2010

Moto X Country Festival – un nou concept de eveniment moto Cel mai mare spectacol moto al primăverii, ajuns la a doua ediţie, s-a lansat oficial la Salonul de Motociclete, Accesorii şi Echipamente Bucureşti (SMAEB). X Country Festival combină competiţia cu festivalul, un concept nou în România. Prima etapă va avea loc la Ciolpani între 28 - 30 mai, unde şi-au anunţat prezenţa cei mai mulţi piloţi de endurocross. Pe perioada celor 3 zile, publicul se va bucura de toate condimentele unei întruniri moto : endurocross, bere, rock maraton, bere, jocuri pentru public, bere, camping, bere şi mult, mult spectacol. „Anul acesta pregătim trei etape naţionale de endurocross, trei cupe particulare X Country, unde vom avea premii destul de mari. Cel mai mare premiu este oferit de Patrick Moto, importatorul Gas Gas în România: un contract de patru stele pentru câştigătorul final al X Country, cu o motocicletă Gas Gas”, după cum am aflat de la organizatorii evenimentului. „Vrem să încurajăm partea de

hobby. Mai avem şi trei scutere, bere, distracţie, concerte rock, tabără. Acest tip de eveniment este o noutate în România pentru că am pus un concurs alături de o întrunire moto. Am apelat la acest tip de eveniment pentru că la competiţii publicul este destul de mic”, ne-au spus organizatorii. „Noi sperăm ca etapa de la Vama Veche să fie punctul culminant. Acolo avem toate ingredientele pentru un astfel de eveniment: loc de campare cu toalete şi duşuri, bere, concerte, mâncare bună, competiţe şi... multă bere. Avem Rockmaraton, un fel de Festival Mamaia, dar pe partea de rock, adică vor veni trupe care vor să se lanseze” ne-a fost dat să mai aflăm. Unii dintre piloţii care au participat anul trecut s-au înscris încă de atunci pentru ediţia de anul acesta pentru că organizatorii au anunţat o reeditare, însă cu trei etape. Fiind etapă de campionat naţional, toţi riderii care se dau în campionat vor veni la Xcountry. Ca să câştige cupa Xcountry piloţii trebuie să participe la toate cele trei etape. Există un sistem de punctare care nu permite unui rider să câştige cupa dacă pierde o etapă.

MAI 2010

de cai putere, iar preţul este de 8.900 de euro, însă Automobile Bavaria are o promoţie, preţul ajungând astfel la 8.400 de euro. Între modelele Vedeta standului Auto- 2009 şi 2010 diferenţa nu este pe partea tehnică, ci mobile Bavaria pe segmentul de offroad a fost constă în design. Modele de test sunt vândute la BMW G450X,deoarece preţuri între 6 – 7.000 producătorul a adunat de euro. Automobile în această motocicletă nişte caracteristici unice. Bavaria susţine că nu deţine primul loc în ceea Inovaţia la noul model ce priveşte motocicleal companiei constă în tele offroad, însă presa faptul că lanţul rămâne internaţională susţine că mereu întins, datorită poziţionării pinionului de BMW G450X reprezintă atac pe acelaşi ax cu prin- o ameninţare seioasă derea de cadru a basculei. pentru deja consacratul brand KTM. Motorul standard are 41 BMW G450X – „la piece de rezistance” la Automobile Bavaria

Marc spune: „am trimis-o pe noua noastră colegă, Ana-Maria, să vadă ce se întâmplă la SMAEB pe latura de off-road şi zic că a făcut treabă bună. La fazele cu BMW G450X şi kitul Valenti pentru Suzuki RMX450Z, m-a dat gata! Acuşi o vezi că trece la teste!”

www.dirtbikezone.ro

alături de credincioasa sa Yamaha YZ250F din 2009. Interesantă această idee, pentru că tot aşa mi-a fost dat să-l “întâlnesc” şi pe Mihai Barbu, în Ca de obicei, standul deja arhicunoscutul său Paneuro, importatorul Husqvarna, Moto Guzzi şi echipament Pharao by Polo, desigur, lângă “moDerbi în România, a fost tocicletul” BMW F650GS unul bine pus la punct. Dakar, purtând probabil Aici am putut admira şi încă urme din colbul modele Derbi, foarte potrivite pentru soft-enduro Mongoliei. Chiar dacă Suzuki a fost reprezentat şi tot aici am aflat mai în exclusivitate de dealerul mult detalii despre noul Elf Work Shop, aici, cunosTC450, caracterizat princătorii au putut admira tr-o creştere a puterii şi manevrabilităţii. Noua TE noul RMX 450Z, despre care am aflat că era expus 250, model 2010, folosită de Florian Pop în compe- in varianta cu kit Valenti (un important preparatiţii primea toată atenţia tor italian al modelelor din partea hosteselor, off-road Suzuki). Aceasta ştiindu-se probabil că nu înseamnă că motocicleta peste mult timp urma să are altă tobă, o altă hartă fie testată la maximum, de colegul meu, Marc. La a aprinderii, jante de calitate superioară oglinzi şi standul Dual Tours, cel mai mai important dealer semnale fiind înmatriculaYamaha din România, nu bilă. Desigur, de la standul mică mi-a fost mirarea să Elf Work Shop nu au lipsit echipamentele off-road dau de un manechin care-l reprezenta pe Ciprian marca Alpinestars, motoPopescu, îmbrăcat în echi- cicliştii putând profita de reduceri interesante.  pament Fox de concurs, Nu în ultimul rând, despre Husqvarna, Yamaha şi Suzuki

CNI DIRT-TRACK

Este 17 aprilie şi, de data asta, ştiu pe unde să fac stânga spre Brăila. Drumurile făcute în ultima vreme spre cursele de speedway mi s-au întipărit în minte. Împreună cu tata şi cu un prieten foarte bun de-al lui, suntem în drum spre Brăila. A treia etapă de campionat urmează să se desfăşoare pe stadionul municipal din oraşul de la Dunăre... text şi foto: Bogdan Voiculescu

rganizator este clubul bucureştean CSTA. Aceasta înseamnă că acest club plăteşte salvarea, întreţinerea pistei, pompierii, arbitrii... Încet- încet, lumea se adună la stadion. Este ora 14:30 şi tribunele încep sa murmure. Vremea este superbă, sunt aproximativ 20 de grade Celsius. Stafful tehnic pregateşte formula de alergare în această etapă. În funcţie de numărul de alergători de la ambele cluburi se stabileşte numărul de manşe dar şi numărul sportivilor la start, care poate fi de trei sau de patru. În spatele tribunei a doua se aud motoarele strunite de tehnicieni. Încălzirea lor face parte din procesul cursei. Reglajul şi alimentarea sunt câteva din elementele primordiale pentru bunul mers al acesteia.

Ordine şi disciplină Exact la orele 14:45, dl. Niţă Nicu, antrenorul lotului naţional al României, ţine o mică şedinţă tehnică alergătorilor, prelucrând regulamentul de desfăşurare a cursei. Se discută despre arbitrii, despre steagurile de semnalizare, se constată motociclete deja intrate pe stadion, sportivi în tribună, parcul moto este „somat” să fie mai vigilent şi mai rapid... Doar pe baza acestor reguli vom putea face faţă şi în competitţile internaţionale! La orele 15:00, are loc prezentarea sportivilor, la linia de start, remarcându-se mai multe absenţe notabile: Gheorghe Marian (CSTA Bucureşti), care din motive personale nu a reuşit să ajungă în Romînia, Milen Manev (CSA Brăila)

MAI 2010

www.dirtbikezone.ro

CNI DIRT-TRACK

sportiv căruia starea de sănătate nu i-a permis să onoreze această cursă şi Cristian Greiere (CSTA Bucureşti). Cu trei sportivi la linia de start şi 12 manşe la seniori plus 7 la juniori, concursul începe în forţă. Rând pe rând, Adrian Gheorghe şi Toma Alexandru câştigă manşă după manşă, fără drept de apel. Într-o uşoară scădere de formă, Popa Fanica se ţine totuşi tare în spatele celor doi. O mare supriză o constituie seniorul bulgar, legitimat la CSA Brăila, Mincov Dimitar, care face spectacol în fiecare manşă. Un veteran al acestui sport îşi trăieşte un frumos sfârşit de carieră în campionatul românesc. Manşa cu numărul zece este hotărâtoare pentru desemnarea câştigătorului etapei la seniori, deoarece se întâlnesc direct cei doi motociclişti care se luptă pentru supremaţie: Adrian Gheorghe şi Toma Alexandru. Amândoi pornesc ca două rachete spre primul viraj care de regulă este determinant în ecuaţia unei manşe. Toma reuşeşte să-i ia faţa lui Adrian, ambii nefacând rabat de tehnică şi de viteză. Din păcate pentru Adrian, până la sfârşitul celor patru ture din manşă, Toma rămâne la conducere, câştigând astfel cursa şi etapa la seniori. Experienţa naţională şi internaţionala pesemne că şi-a spus cuvântul.

căpătând experienţă de la cursă la cursă, spectacolul pe pista din Braila este garantat! Manşele directe între Marin Daniel şi sportivii din Brăila, dar şi manşele în care Adrian Gheorghe face legea dau sarea şi piperul acestui concurs. Incidentele la limita pericolului fac din această cursă un spectacol din ce în ce mai agreat de public. O ciocnire spectaculoasă între Barabaşu şi Popa Sorin ridică spectatorii in picioare. Slavă Domnului, ambii alergători se ridică în picioare! Adrian Gheorghe câştigă fără drept de apel cursa juniorilor, urmat de Marin Daniel si de brăileanul Popa Sorin. Felicitari încă o dată viitorilor campioni ai României si de ce nu, internaţionali! 

Clasament et. III C.N.I. Dirt-track Seniori Loc Sportiv Club 1 Toma Alexandru CSA Braila 2 Adrian Gheorghe CSTA Bucuresti 3 Mincov Dimitar CSA Braila Juniori 1 Adrian Gheorghe CSTA Bucuresti 2 Marin Daniel CSTA Bucuresti 3 Cioclei Alin CSTA Bucuresti Clasament general provizoriu Seniori 1 Toma Alexandru CSA Braila 2 Adrian Gheorghe CSTA Bucuresti 3 Popa Fanel CSA Braila Juniori 1 Adrian Gheorghe CSTA Bucuresti 2 Marin Daniel CSTA Bucuresti 3 Popa Sorin CSA Braila

ESTE rândul juniorilor! Cu un Marin Daniel (Bucureşti) în mare formă, cu un Adrian Gheorghe imbatabil, cu un Barabaşu Viorel constant dar si cu un Văleanu Ionel (Brăila)

MAI 2010

Următoarea etapă de campionat, a patra, se va desfăşura pe stadionul din Brăila pe 10 iulie.

www.dirtbikezone.ro

ACŢIUNE LA CIOLPANI

a z Fa

M : 1

o t o

s o cr

Începutul lunii mai a fost marcat de o intensă activitate pe circuitul de motocros de la Ciolpani, „baza operaţională” a echipei Top Cross TCS powered by Dementor KTM. În weekend-ul 1-2 mai, aici s-a desfăşurat etapa patru din Campionatul Est European de Motocros, respectiv etapa doi din Campionatul Naţional, urmate la doar o săptămână de etapa a treia din Campionatul Naţional de Endurocross, o cursă cu nişte obstacole „man-made”, cum nu s-a mai văzut pe la noi. Fraţii Răduţă s-au completat reciproc: Adi a câştigat la motocros, iar Juli la endurocross. text: Marc Sandu, foto: Bogdan Paraschiv, Marc Sandu

Circuitul de la Ciolpani, „MUNCIT” 18

MAI 2010

â&#x20AC;? intens www.dirtbikezone.ro

ACŢIUNE LA CIOLPANI

u mai puţin de 80 de piloti din Bulgaria, Macedonia, Moldova, Austria, Ungaria, Grecia şi Romania au luat startul la etapa de motocros. Robert Tompa s-a clasat al doilea la clasa 65 cc, iar la 85 cc cea mai bună clasare a unui român a aparţinut lui Ionuţ Corbea (Top Cross TCS), locul 6. La MX 2, cel mai bun român a alergat tot pentru clubul Top Cross TCS, este vorba despre fratele lui Ionuţ, Cătălin. La clasa MX1, Adrian Răduţă a câştigat ambele manşe, urcând pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, în faţa propriilor suporteri. La Amatori, Laszlo Demeter şi Mircea Gustav s-au clasat pe locurile trei, respectiv patru după niscaiva bulgari. 

DECLARAȚII Adrian Răduţă are cuvântul: „Am avut probleme sâmbătă când, din cauza presiunii, nu am reuşit să mă concentrez foarte bine şi am avut timpi mai slabi decât rivalii mei. Duminică, lucrurile au revenit la normal şi sunt foarte fericit că am reuşit să câştig ambele manşe la clasa MX1. Este un rezultat foarte important pentru mine, atât pe plan naţional, dar mai ales în Campionatul Est-European de Motocros”, a spus Adrian Răduţă.

Şi în quaduri suntem tari: la clasa ATV s-a impus tot un român, este vorba despre inegalabilul Răzvan Irimescu.

DECLARAȚII Din postura de co-organizator al evenimentului, Ciprian Popescu spune: „Au venit aici cei mai buni piloţi din estul Europei şi este foarte important că am avut doi piloţi români care au urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, Adrian Raduţă la MX1 şi Răzvan Irimescu, la ATV. Sunt foarte mulţumit că toţi piloţii au apreciat traseul de aici de la Ciolpani”.

La acest eveniment s-a organizat şi o strângere de fonduri pentru copiii de la Centrul Şcolar nr 3, şcoală specială pentru copii hipoacuzici. „Acesta este doar primul eveniment iniţiat de cele două cluburi organizatoare pentru susţinerea acestui centru scolar. Zâmbetul lor la finalul evenimentului a fost cea mai frumoasă răsplată pentru noi”, a mai spus Ciprian Popescu. MAI 2010

Clasament Et. III Ciolpani 8 Mai 2010 Clasa A, Avansati Loc Numar Nume si prenumele Motoclub 1 168 Raduta Julian Top Cross TCS Ciolpani 2 501 Pop Florian MTP Racing Targu Mures 3 122 Cojanu Ionut Vectra Zarnesti Clasa B, Sport Loc Numar Nume si prenumele Motoclub 1 456 Butiu Bogdan AMC Bogdan Sibiu 2 476 Filimon Ervin Eugen Top Cross TCS Ciolpani 3 477 Neaga George Lucian Dual Racing Team Bucuresti www.dirtbikezone.ro

ACลขIUNE LA CIOLPANI

z a F

2 a

d n :E

o r u

s o cr

MAI 2010

Club Party Ciudat, deşi concursul a fost deschis pentru toată lumea, puţini sportivi s-au prezentat la start, 32 mai exact. Mare, mare păcat, deoarece restul au ratat un traseu cu nişte obstacole cum nu s-au mai văzut în România, la concursurile de gen mă refer. Prologul de la Romaniacs e altceva, dar asta spune ceva, dacă gândul m-a dus la Romaniacs.

u un public constând din apropiaţi ai riderilor, întrecerea a avut aerul unei petreceri în familie.Asta e bine pe de o parte, pentru că legăturile strânse întotdeauna contează, dar pe undeva e păcat, deoarece circuitul a fost atât de bine pregătit şi a reprezentat o provocare atât de interesată pentru piloţi, încât ar fi meritat ca riderii să se înghesuie pe 8 mai la linia de start, iar spectatorii să-şi dea

coate să vadă mai bine. Şi ar fi avut ce vedea. În primul rând, haideţi să-l numim „obstacolul central”, care pun pariu că bântuia de ceva vreme prin minţile lui Adi Răduţă & Ciprian Popescu: patru mari conducte de beton, peste care erau aşezate încă două, o urcare pe pământ pe de o parte, o coborâre, de fapt un drop-off, pe deasupra unui perete de buşteni, şi ca distracţia să fie completă, o trecere prin conductele de la bază.

Ionuţ Cojanu

www.dirtbikezone.ro

ACŢIUNE LA CIOLPANI Florian Pop

Mircea Otto

Evident, m-am urcat să fac poze pe obstacol, după ce am convins doi arbitri că „Relax, I’m a pro!” Am mai văzut apoi un câmp de cauciucuri, care a reuşit să-l dezechilibreze pe însuşi Florian Pop, o varietatate de buşteni, cauciucuri de tractor şi un pasaj ondulat pe malul Ialomiţei. Foarte mişto a fost şi în balastieră, unde piloţii de la clasa „profi” aveau de escaladat dar şi de coborât ditamai mormanele de pietriş. Însă, după cum ne-a declarat Ciprian Popescu,

adevărata provocare a reprezentat-o trecerea pe circuitul auto, utilizat de Titi Aur, o suprafaţă cu macadam şi piatră, solicitantă pentru toate clasele de piloţi. Veşti bune pentru enduriştii din zona Bucureştiului Adrian Răduţă şi Ciprian Popescu ne-au declarat că s-au inspirat din cursele de enduro indoor, dorind ca ditamai circuitul de la Ciolpani să devină cât mai atractiv şi

Manfred Spendier

pentru endurişti. Adi ne-a vorbit şi despre o nocturnă, aşa că o să avem unde să ne dăm, chiar şi aproape de Bucureşti. Revenind la cursă, Juli a zburdat efectiv pe circuit, pregătindu-se pentru etapa de motocros de a doua zi de la Băicoi, unde, evident că a câştigat la MX2. Întrebarea care se pune este: ce ne-am face fără un Mani Gyenes sau un Juli, în Campionatul Naţional de Endurocros? Ar veni Florian Pop şi ar câştiga, nu am nimic împotrivă, singura problemă e că Florian le-ar putea fi tată

acestor băieţi, deci stăm cam prost la capitolul piloţi tineri şi în putere. Ionuţ Cojanu (Vectra Racing) s-a clasat pe locul trei şi conduce momentan în clasamentul general, având în vedere că Mani nu a participat la această etapă, aflându-se în Tunisia. În fine, nu am să cad mai departe în păcatul de a vă povesti clasamentul, pe care vi-l prezint separat, am să vă vorbesc despre altceva. Există păreri că acest campionat de endurocros ar fi fost „omorât” de ceea ce s-a MAI 2010

Ovidiu Serb

întâmplat în etapa doi de la Tg.Mureş. Nu am fost la cursă, am asistat în schimb la pregătirea traseului, dar ideea e că nici nu mă pot face că plouă şi să nu pomenesc nimic. Ştiu că s-au încins spiritele, dar ştiu şi că Mircea Gustav, cu care sunt amic, la fel ca şi cu Otto, e un tip bine intenţionat, la fel ca şi Otto, şi cred ca la un moment dat, „Robike” a acţionat mai mult ca un concurent, care vrea să dea o mână de ajutor altor concurenţi, decât ca un organizator. Oricum, www.dirtbikezone.ro

la linia de start de la Ciolpani, Gustav era „reconciliat” cu toată lumea. E greu când suntem puţini, deoarece, iată cel mai mic incident, poate naşte disensiuni şi parcă nu e uşor să fii judecător cu propria familie. Campionatul continuă însă, eu nu îmi pot dori decât curse la fel de spectaculoase şi rideri la fel de motivaţi şi plini de chef ca la Ciolpani şi sunt convins că vom avea ce vedea la cele trei etape de festival moto XCountry, care fac parte şi din calendarul oficial al FRM. 

Bogdan Butiu

Mircea Gustav

ENDURO PANORAMA 2

Romaniacs de Hunedoara

MAI 2010

Desfăşurat în frumoasa zonă a munţilor Poiana Ruscă, Enduro Panorama 2 a fost prima cursă adevărată de enduro a anului! Dacă următoarele evenimente se ridică la nivelul Enduro Panorama 2, atunci vom avea parte de un super sezon! Text şi foto: Dragoş Lula Zudor

m fost prezent şi la prima ediţie a cursei care a avut loc tot în luna mai, şi chiar dacă aceasta s-a bucurat de un real succes, diferenţa faţă de ediţia proaspăt încheiată este de la cer la pământ, din toate punctele de vedere: parcare amenajată, organizatori „gătiţi” în haine cu emblemele clubului Haita, pensiunea modernizată, şi-a făcut apariţia până şi o spălătorie moto lângă pensiune. Cât despre traseu şi marcaje, jos pălăria! Organizatorii au integrat experienţa lor de un deceniu în enduro, plus participarea la Red

www.dirtbikezone.ro

Bull Romaniacs, reuşind astfel să facă un super concurs, de la care fiecare rider a plecat mulţumit. Prologul Mi-e greu să descriu în cuvinte cum e să te afli în coloană cu alţi o sută de enduristi, toţi mergând către acelaşi loc. Atâtea motoare, toate turate, atâtea căşti în faţa mea, nici nu mă mai deranja praful. Bineînţeles, toţi mergeam către prolog. Acesta s-a desfăşurat în zona carierei, cei cinci kilometri cuprinzând tot ce e esenţial pentru o tură reuşită de enduro: curbe

ENDURO PANORAMA 2

în pantă, trecerea printr-o hală părăsită unde îţi foloseşti puţin talentele de trialist, mers pe potecă de pădure, rădăcini şi, în cele din urmă o trecere peste diferite obstacole create sau măcar puse acolo de mâna omului (de la buşteni şi bolovani, la cauciucuri şi maşini). Cel mai bun timp la prolog a aparţinut lui Greg Eyries, urmat de Pulcini Giovani şi de câştigătorul locului 2 de anul trecut, Peter Katay. Un 1 mai ca pentru endurişti Startul primei zi de enduro s-a dat la ora 9:30, din aproprierea pensiunii. Vremea bună prevestea o zi plăcută pentru enduro, dar organizatorii aveau alte planuri cu concurenţii. Cursa a început cu o pantă care devenea din ce în ce mai periculoasă pe măsură ce coborai în pădure. Aici. fiecare se

descurcă cum poate: unii urcă dealul acoperit cu rădăcini ude din prima, alţi sunt obligaţi să încerce din nou, alţii atât de aproape de „izbândă”, trag tare de gaz şi cer ajutor. Scăpat de acest mini test, ajungi pe poteci unde nici cei mai capabili rideri nu merg liniştiţi . Panta de 50 de grade are o mică potecă pe care trebuia să mergi, să fii atent la marcaje, dar şi la eventualele locuri pe unde ai putea să scapi motocicleta la vale (am văzut două urme de roată ducând în... neant, dar nici urmă de motor). Am ajuns cu bine în Topliţa, un mic sat din zonă. Acolo m-am întâlnit cu războinicul de 56 de ani, un Italian pe nume Livio. Da, are 56 de ani şi încă practică enduro, chiar la categoria profi. Din păcate pentru el, cursa s-a terminat prea repede, în prima zi, când ambreiajul a cedat. Tot în prima zi, au mai avut

Podium plin de surprize: clasat pe locul doi la ediţia anterioară, Peter Katay (MAMS Ungaria) a cucerit în cele din urmă prima poziţie, locul doi aparţinând anul acesta italianului Pulcini Giovani (FMI Italia). Pe locul trei s-a clasat un reprezentant al României, de care precis aţi auzit: Gorog Aron (Dirt Bike Riders Baia Mare).

MAI 2010

Românii au dominat clasa Hobby: Locul 1 Babici Mihai (Dirt Bike Riders Baia Mare), locul 2, Băleanu Alexandru (Moto Club Haita) şi locul 3, la doar 17 ani, Eperesi Mihai (Dirt Bike Riders Baia Mare).

www.dirtbikezone.ro

onat este profesionalismul Haitei în organizare: la prima oră a plecat pe traseu deschizătorul de traseu, raportând imediat problemele care se prezentau sub forma unor buşteni tăiaţi şi căzuţi peste traseu. Traseul a fost rapid modificat, clasa Fiesta continuă! hobby fiind mutată pe o porţiune de la profi. După o primă zi cu Traseul, ca şi în prima zi, a un traseu lung de 100 fost excepţional, având de de km, ziua doi părea toate. Tara Ioan, Gureanu a fi o binecuvântare Ion Augustin, aka Bebiţă, pentru piloţi, cu doar 55 şi Greg Eyries au ratat de kilometri de enduro. CP 2, mergând blană pe Pentru ambele clase din concurs, traseul a început un drum de macadam şi reintrând greşit în traseu. cu o coborâre frumoasă, cu o panoramă excepţio- De altfel, Tara a abandonală. După coborâre, clasa nat lângă CP 3 din cauza unei defecţiuni la motor hobby a avut parte de o dar şi a piciorului lovit porţiune de macadam din prima zi. Una peste iar băieţii de la profi de o urcare urmată de un „tziki alta, Enduro Panorama 2 a fost un concurs foarte tzaki à la Haita” şi foresreuşit, fiecare având câte tiera. Urcarea nu a pus ceva de câştigat, unii, probleme riderilor, doar cei mai de la urmă au avut premiile propriu zise iar alţii experienţă şi prieteni. mai mult de furcă din cauza şanţurilor săpate de Eu mi-am dat seama că organizarea unui concurs cei mai rapizi. Chiar dacă ultima zi a fost mai „soft”, presupune mai mult decât a marca un traseu şi asta nu a însemnat că a a completa fişe de înscrifost vorba de o plimbare ere: trebuie să te ocupi pe motocicletă! Hăitaşii nu s-au dezis, oferindu-ne şi de cazare, de drumul de acces, de parcare,de trei zile de enduro, cu mâncare, de băutură, cele mai spectaculoase peisaje, atât pentru piloţi de spectatori… Toate acestea au fost însă bifate cât şi pentru spectatori, la Enduro Panorama 2 aşa după cum îmi povestea că reiau ideea primului după cursă Daniela Pexa. Austriacă a fost uimită de paragraf: organizatori de curse, luaţi exemplu de la cât de pură e încă zona. Un lucru demn de menţi- Haita!  probleme Daniela Pexa care nu îşi mai putea tura motocicleta şi Patrick Boissy cu un radiator spart. La sfârşitul zilei cel mai bun a fost Peter Katai, urmat de Pulcini Giovani şi de maestrul Greg Eyries.

CEE Enduro

Grecia, early Cică dacă turistul roman îşi rezervă din timp vacanţă în Grecia, primeşte o reducere grasă. Ai noştri piloţi au fost atât de „early”, încât pe 24 şi 25 aprilie erau deja la Salonic, la prima etapă a Campionatului Est European de Enduro. Şefi de grup îi putem pune pe Mâni şi pe Sorina, care au fost primii la E3, respectiv fete. text si foto: Marc Sandu

ncepe bine. După o straşnică învârteala prin Salonic, ajungem cumva la paddock, unde, surpriză, suntem aproape asaltaţi de o ceaţă de şcolăriţe „under age”, asta deoarece parcul rece se afla lângă un liceu. Bineînţeles, băieţii noştri nu se dezmint şi cum îşi dau jos motocicletele din vanuri, şi încep să le plimbe pe grecoaice, care se pare că, la rândul lor, sunt puternic asaltate de hormoni. Marci e vedeta grupului de enduristi şi nu scapa de o şedinţă foto, apoi fetele se bat să se urce pe EXC-ul lui Andras, Patrick scapă ca el se dă la veterani, iar eu meditez din nou la cât e de mişto să fii pilot şi nu scrib. Până la urmă, elegant, Otto scoate o fotografie cu fetiţa lui, ceea ce le mai temperează pe grecoaice, aşa că putem să ne vedem de-ale noastre: înscrieri, ultimele reglaje la motociclete, verificări tehnice şi, foarte impor-

tant, recunoaştere pe probele speciale. Aici, cât or fi ei de naţionalişti, grecii s-au aliniat la normele europene: atât testul de motocros cât şi cel de enduro sunt rapide, nefiind croite după dictonul „hai să le arătăm lor ce traseu de rupt motoare putem să ctitorim noi aici”. Cros testul este trasat în interiorul unei foste baze militare şi aici ştiu că mă contrazic puţin cu ce am spus înainte dar pare un adevărat labirint. Oricum, tot viteza este cea care contează, chiar şi în zonele extrem de îmbârligate ale traseului. Apoi, Enduro Testul este superb! Lung, aproape de zece kilometri, acesta trece peste două vai, urca printr-un peisaj alpin a la Zorba Grecul şi desigur, este aproape integral reprezentat de piatră! „O să ne dăm pe piatră cât pentru un an de zile!” spun piloţii. Urmează o cină cu calamari şi tzatiki, dar să nu vă imaginaţi că lumea MAI 2010

booking

www.dirtbikezone.ro

CEE Enduro

a dus-o că pe roze pe tărâmul elen, pentru că briefingul s-a terminat după ora 23, iar hotelul la care eram cazaţi era la vreo 30 de kilometri de Salonic. Aşa că, la fel ca şi în alte dăţi, toată lumea a fost pe fugă tot timpul!

nedisimulatata mândrie a domnului Sorin S andu... Trăgând linie

România a ieşit pe locul doi la echipe, după Grecia şi înaintea Macedoniei. Dacă ai noştri le-o trag grecilor pe plaiuri De veghe, în mioritice, atunci putem spune că suntem chit şi tufişurile de că ne folosim de avantajul maquis terenului propriu, că în sportul acela satanic, al O fi o coincidenţă, cărui nume începe cu dar iată că inaugurarea litera f. Evident, nu fac noului aparat foto al referire la sex. Campioredacţiei, un Olympus E520, are loc oarecum în natul este lung şi romanii au un titlu de echipe la zona măreţului munte aparat. Iar Andras mi-a grecesc. Tatăl Sorinei explicat foarte frumos este cel care m-a adus „fenomenul”: grecii trag la Enduro Test, situat relativ departe de Salo- tare pe speciale, sunt învăţaţi de mici copii să nic, oraşul port locuit de aproape un milion de facă asta, în timp ce noi, le locuitori. Trebuie să am avem mai bine cu mersul pe munte. Deşi timpii pe însă răbdare, deoarece primii care vin „la poza” legătura au fost foarte strânşi, nimeni din echipa sunt râderii greci, aşa României nu a avut procă îi aştept cu emoţie bleme pe aceste sectoare, pe ai noştri. Da, iată-l, iar faptul că sportivii au este însuşi Mani, care trage tare pe cărările de mai primit cinci minute la timpii în care trebuiau munte, apoi apar Ervin să ajungă în check points şi Tudorel, dar şi Otto, chiar nu le-a făcut nici un Bandi (Andras Elek) şi Marci (Marton Szilvesz- bine alor noştri. Noroc cu Mani Gyenes care, cu ter). Cum fetele au plecat ultimele, am timp să o săptămână înainte de a mă întorc pe traseu, la o pleca în Tunisia a reuşit să trecere printre bolovani, se claseze pe primul loc la unde o surprind pe Sori- clasa E3, chiar dacă a avut na, escaladând o stâncă mici probleme tehnice şi a fost încetinit de alţi rideri mai mică... A doua zi, în prima zi. Sorina s-a clareuşesc să ajung şi mai sat pe primul loc la clasa departe, pe o coborâre fetelor, această cursă fiind foarte tehnică, unde un antrenament foarte Tudorel a avut niscaiva util pentru prima etapă probleme – pedala de de campionat european frână i-a rămas blocată care o aştepta în Franţa, la pe scut, luându-l prin Boussac. Sportiva noastră surpindere când s-a hotărât să o acţioneze – a fost cu o clasă mai sus faţă de cele două rivale ale şi reuşesc să o surprind sale, ambele grecoaice. Să pe Sorina coborând foarte profi, pe un pasaj spunem, să nu spunem? cu rocă vulcanică, dar şi Una din grecoaice ar fi tras cică dintr-un joint la ieşirea de pe Enduro Test, unde nişte greci se înainte de start, „să-şi revideclară total fascinaţi de nă”, a nu se înţelege vă rog frumos ca Sorina ştie să stilul ei de pilotaj. Spre

Bondi: tufele astea de maquis mi-au rupt tricoul de la International Enduro Festival Transilvania, mi-au tăiat steagul Rwandei... Tudorel: la naiba, am pedala de frână blocată...

MAI 2010

Cum ar spune Libertatea: Otto, ce echipament ți-ai tras!

Ervin on the attack

Sorina își domina adversara din priviri...

Mani pe locul 1 la E3, în prima etapă de Campionat Est European

depăşească doar amatoarele de verdeţuri. Tudorel (locul 9 la E3) şi Ervin (locul 7 la E2) nu prea au fost în formă, ambii piloţi Gas Gas acuzând reglaje nepotrivite la suspensii, Tudorel încasând pe deasupra şi o căzătură care urma să îl afecteze şi în Franţa. Andras Elek (locul şapte, E3) s-a declarat eminamente mulţumit de cursă, considerând-o foarte echilibrată, cu un traseu suficient de incitant încât să fie în priză tot timpul şi să nu www.dirtbikezone.ro

se plictisească nici pe final. Otto (locul 10, E1) şi Marci (locul 9, E1) au avut ceva de împărţit, dar au plecat până la urma prieteni... În prima zi, simpaticul meu concitadin a reuşit să-i dea timpii de check-points greşiţi lui Marci, despre care putem spune acum că e şi mai haios când se enervează. Totuşi, Marci spune că e decis să îşi apare titlul la E1, şi nu avem nici un motiv să nu îl credem. Campionatul e lung, aşa că go, go România! 

CEE ENduro

Un pas important Vestea aţi aflat-o probabil de ceva timp, pe 1 şi 2 mai, Sorina Sandu, Ervin Kovacs şi Tudorel Cristea au fost primii romani care au participat la o etapă de campionat european de enduro. Şi nu s-au întors acasă cu mâna goală! Piloţii noştri au venit cu puncte, experienţă, şi, extrem de important, teme de făcut! Puteţi citi mai departe o radiografie a unei curse memorabile, abordată din toate laturile, de la emoţii, la timpi pe speciale. text şi foto: Marc Sandu

tenţie, despre cursa e vorba mai încolo, aici aberez despre cât de aventurier şi de aiurit sunt… Pentru cursă, săriţi vă rog la paragraful următor! Mersi pentru înţelegere… De abia mă pot abţine să nu pufnesc în râs, ceea ce ar părea ciudat având în vedere că sunt singur printre betoanele cu iz de ani’60 ai aeroportului Charles de Gaulle. Peste tot e plin cu inscripţii care îţi spun „Bienvenue en France” şi asta îmi aduce aminte de cartea din care învăţăm limba lui Molliere în liceu. Cam tot de atunci nu am mai folosit-o, aşa că nu o să îmi fie tocmai uşor. Dacă în urmă cu 48 de ore, cineva mi-ar fi spus că acum voi bântui prin aeroportul de Gaulle, m-aş fi distrat la fel de bine. Iată însă ce înseamnă să nu ai paşaport său şi mai grav, să uiţi că de fapt ai avea nevoie de unul! Este prima mea gafă majoră în trei ani de zile de carieră de jurnalist

moto, dacă trântitul unui Suzuki Burgman şi mediatizata mea fractură nu s-ar pune: am uitat că din Grecia se trece prin Serbia şi că urmaşii lui Slobodan Miloşevici încă le au cu controlul paşapoartelor şi cu Kalasnikoavele. Aşa se face că am fost debarcat la Makedonia Airport lângă Salonic, pe ritmuri de „Don’t worry, be happy”, la Ipodul lui Tudorel, cu tot echipamentul de enduro în spate, pe care speram să îl folosesc în Franţa, că vorbă lui Patrick, nu se ştie niciodată. Inimoasa, Sorina mi-a dat un Kinder cu cereale şi văzând probabil figura mea distrusă, a hotărât să îmi lase toată cutia. Aşadar, am stat o noapte întreagă în aeroportul din Salonic şi am mâncat cu sfinţenie din Kinderul primit de la Sorina, meditând dacă nu ar fi fost o variantă mai bună să mă ascund în vreo trusă de scule şi să încerc să trec fraudulos prin Serbia. Ceva îmi spune că acum aş fi jucat

cărţi într-o închisoare sârbească aşteptând condamnarea la moarte sau ceva asemănător. Totuşi, am refuzat stoic să urc în primul avion spre Bucureşti şi – traisca Internetul wireless! – am luat legătura cu prietena mea, care mi-a rezervat tot pe net,un bilet spre Paris, via Atena. Pe la 5 dimineaţa am luat un autobus spre Salonic, am găsit un „cheap hotel”, m-am prăbuşit într-un pat, m-am trezit, i-am raportat lui Patrick ca nu am abandonat misiunea, mi-am luat înjurând nefolositul echipament de enduro în spate şi am plecat să mănânc un gyros. Ciudat, în Grecia nu prea pare să fie haos şi anarhie, cum spune pe la ştiri, în fine, am ajuns seara la Atena şi m-am autopedepsit pentru neseriozitatea cu paşaportul, hotărând ca a dormi la un hotel în Atena e o extravaganţă mult prea mare pentru un pârlit de reporter. Şi ăla, off-road! Am rămas în aeroport, dar cum sunt mult MAI 2010

www.dirtbikezone.ro

CEE ENduro Sorina Sandu: „A fost mai greu decât mă aşteptam, important e că în ziua doi m-am descurcat mai bine. Nu trebuie ignorat nici faptul că în prima zi, fetele au scos timpi chiar mai buni decât ai băieţilor, rulând pe acelaşi traseu! De acum, ştiu exact pe ce trebuie să mă concentrez la antrenamente: abordarea obstacolelor de Extrem Test, viteza şi condiţie fizică”

prea sofisticat pentru a dormi pe jos ca hippiotii am explorat toată noaptea aeroportul. Ah, da şi am mai scris niţel, într-un Mc Donald‘s, ce boem! Oricum, foarte nasoli „athenienii” ăştia, te lăsau să te conectezi la Internet doar pentru 45 de minute, aşa că a trebuit să trag cu urechea la ce impresii schimbau o prostituată şi peştele ei, amândoi romani, cărora nici prin cap nu le trecea ca şi eu sunt născut tot prin locul nepotrivit, vorba cântecului. Deşi îmi propusesem să mă transform într-un tip atent şi responsabil, cum am ajuns în Paris, iaca, am şi reuşit să îmi iau bilet de tren la TGV, ceea ce nu a fost tocmai ieftin, dar un moment esenţial în saga (re)întâlnirii mele cu echipa Patrick Moto. Schimb în St. Ettiene cu un soi de săgeată albastră, dotată cu suporţi pentru skiuri, boarduri şi biciclete şi ajung pe la cinci după amiază în gara din Le Puy en Velay, un orăşel în

prefectura Haute-Loire, în zona central-sudica a Franţei, dacă îmi e permisă o astfel de exprimare. Nu apuc eu să mă dezmeticesc bine, să mă gândesc la un plan de rezervă în caz că nu apare nimeni, că deodată, camioneta Renault cu sticker First Racing pe capota se vedea, din ea mândru Tudorel cobora, echipamentul mi-l lua, s.am.d. Lucrurile serioase Băieţii ăştia conduseseră nonstop din Salonic, de duminică

seara, pentru că marţi dimineaţa trebuiau să îşi lase motocicletele la Pro Setting, un atelier de reglat suspensii. Noroc cu dozele de Monster Energy şi cu rotaţia şoferilor: Tudorel, Ervin şi Soso senior. Din Le Puy o întindem spre Pertuis, care e un orăşel idilic, cu case din rocă vulcanică, şi noi stăm chiar în casa unde a copilărit Patrick. Dar să nu vă imaginaţi că am avut parte de vreo vacanţă în Franţa: a doua zi, trezirea s-a dat la 6 dimineaţa, pentru că băieţii şi Sorina aveau de mers la fabrică, la First Racing, pen-

La început de mai, piloţii din lotul naţional de enduro au avut de trecut un mega-test: prima etapă de enduro european. Ervin, Tudorel şi Sorina se afla acum printr-un important moment de „învăţare” al carierei lor sportive. Le ţinem pumnii pentru a ajunge la nivelul la care trebuie. MAI 2010

Ervin Kovacs: „A fost o cursă la care am învăţat multe: cum să îmi setez suspensia, cum să abordez virajele pe probele speciale, cum să am un ritm cât mai rapid. Mă gândesc serios să concurez pe un patru timpi anul viitor, se pare că aceste motociclete se pretează mai bine la stilul în care se aleargă în Campionatul European.”

tru a-şi ridica covoarele (alea de pus motocicletă pe ele, nu cele persane) şi echipamentele personalizate, iar joi am mers pentru ridicarea motocicletelor şi un test de suspensii la Pro Setting, într-un orăşel situat nu departe de Le Puy. Suspensiile au fost reglate pentru rulare la viteze mari, cu un debut moale al cursei, apoi progresiv, din ce în ce mai tare, primind şi un ulei special, fabricat în Belgia. Ervin, Tudorel şi Sorina s-au ales fiecare cu câte un grafic al funcţionării suspensiei, dar şi cu explicaţii detaliate despre cum e cu clickurile pentru diverse viteze şi suprafeţe de rulare. Pe o vreme deprimantă, vineri dimineaţă am plecat spre Boussac, asta vine undeva pe lângă Bourges, şi dacă tot nu vă spun nimic, sigur aţi auzit de Nantes. Cam pe acolo. Aveam de făcut peste 200 de kilometri, cu un Renault Master încărcat ochi, plus cinci persoane, pentru a ajunge în timp la înscrieri şi la verificarea www.dirtbikezone.ro

tehnică. Sorina îmi spune că are emoţii mari şi imediat adăugă: „E normal să ai emoţii când faci ceva ce îţi place”.

de mers cu maşina. Vine şi festivitatea de deschidere a concursului, în centrul localităţii. Iată o idee care poate fi aplicată şi de organizatorii noştri, pentru popularizarea fenomenului enduro: cei 160 de piloţi, „Bătălia” de la Boussac din 19 ţări europene au fost prezentaţi publicului în piaţa centrală din Nu le-a fost uşor enduristilor noştri la prima etapă de campionat Boussac, cu defilare, fanfara şi tot european. Deşi am ajuns pe la prânz tacâmul, plus un show de trial din partea campionului francez Jerome paddock-ul era plin ochi şi nu cu Berthune. Mai pe seara, ne-am tras dubiţe sau pick-ups ci cu ditamai tirurile, lângă care se înălţau falnice sufletul la o terasă, la o cina-pranz, cu multe feluri de brânză, la care corturi, mişunând de membrii subiectul discutat a fost evident, unor echipe că Sturm KTM, Korr probele speciale: Extrem Test e… UK sau HM Daihatsu Terios Team (Italia). Toată lumea intra în priză: se extrem doar cu numele, în afară de câţiva copaci şi o conductă de decarca motoarele, cortul, echipabeton nu are alte elemente dificile, mentele, sculele, fugim la înscrieri, însă este foarte, foarte rapid. Motose lipesc numerele de concurs şi cros Test ar putea trece la noi drept stickerele obligatorii cu sponsorii un Enduro Test, este foarte lung, are competiţiei. De abia avem timp să mergem la revizia tehnică, urmează viraje cu mantinela şi mai multe urcări, risipite pe câteva coline. Enduapoi recunoaşterea pe probele ro Test nu este neapărat dificil, dar speciale, care sunt risipite în jurul are de toate, de la pietre, la treceri orăşelului Boussac, aşa ce e destul

CEE ENduro

MAI 2010

Patru reprize de ploaie torenţială, dar şi momente în care riscai să faci insolaţie. Nu e de mirare că din pământ au început să iasă aburi, de parcă erai în Twin Peaks. Asta e atmosfera în care riderii s-au luptat ore în şir cu codrii din Boussac.

pe cote nivel, legate printr-o mare varietate de urcări. Nu prea vede nimeni legătură cu concursurile de la noi, încă făcute după principiul „al meu trebuie să fie mai tare decât al lor” şi uneori confundate de riderii vestici cu cele de trial. Nu zic că nu ar fi bune şi frumoase şi chiar nu vreau să fac pe deşteptul de aici „de la revista”, dar am văzut clar că în campionatul european se pune accentul pe viteza şi pe ritm şi asta au spus-o chiar piloţii noştri, care au plecat ferm hotărâţi de la Boussac să se antreneze cât mai mult pe viraje. Am stat o zi întreagă pe Extrem Test şi am avut impresia că văd mai degrabă nişte motocrosişti foarte rapizi în acţiune spre deosebire de concursurile de la noi, unde în afară de primii piloţi, restul erau parcă la plimbare. Fără supare, vă rog, ideea este să progresăm! În trei metri, pe un viraj în pădure, absolut fiecare concurent acţiona frâna spate de cel puţin tot atâtea ori! www.dirtbikezone.ro

CEE ENduro

Tudorel Cristea: „A fost exact cum mă aşteptam. Sunt conştient că am de tras tare un număr de curse, pentru a mă adapta la vitezele mari cu care se aleargă în acest campionat. Însă numai aşa putem creşte nivelul în România. Nu am fost penalizat, m-am încadrat în timpi, însă în a doua zi am hotărât să mă opresc pentru nu mai puteam controla motorul aşa cum aş fi vrut, din cauza loviturii din Grecia şi nu avea sens să risc o accidentare. Observasem deja cum trebuie să abordez următoarele curse”.

în ziua doi, datorită loviturii de la mâna stângă, încasata în Grecia. Tudorel s-a declarat impresionat Eroul ambelor zile a fost Ervin! Pe de organizarea concursului, Moto cele patru ture a câte 52 de kilome- Club Boussaqin angrenând sute de voluntari în acest scop, care tri, Ervin a reuşit în fiecare zi câte puteau fi văzuţi peste tot, pe cei cinci puncte, clasându-se la final 52 de kilometri de traseu, dar şi la la E2, pe locul 15 din 25 de piloţi. „Nu este cupa” a spus Ervin hatru, intersecţiile cu drumurile asfaltate. Deşi nu a punctat, Sorina a luptat dar este clar că pilotul nostru are din greu la Boussac, având de şanse de a intra în primii zece, sau înfruntat crema mondială a „pilochiar mai bine cu antrenamentul teselor”: chiar dacă Ludivine Puy nu potrivit. Efectiv, îmi creştea inima de bucurie când îl vedeam pe Ervin a mai venit la concurs, au apărut în schimb campioana mondială trecând pe lângă mine pe Enduro Audrey Rossat, dar şi experimentaTest (locul în care am stat a doua tă Vanja Kollman (33 de ani), ofiţer zi), în ritmul drăcesc al celorlalţi în armată suedeză, locul 6 la clasa piloţi. Apoi, aproape la fiecare trecere, fie că era vorba de Extrem Hobby Romaniacs, şi alergătoare în campionatul german de crossTest, fie că era vorba de Enduro Test, mi-a fost dat să îl văd pe Ervin country. Sorina a avut mari probleme în ziua întâi pe Extrem Test depăşind câte un pilot. Normal, cu un copac prăbuşit strategic, pe piloţii noştri sunt obişnuiţi cu greul, le lipseşte doar viteza! La E3, care a decis să îl abordeze până la Tudorel a obţinut patru puncte în urmă pe principiul totul sau nimic, prima zi şi a fost silit să abandoneze căzând la fiecare trecere, a rămas „Piloţii romani fata cu europeanul”

la mai mult de jumătate de tur în urma plutonului condus de Vanja şi a fost descalificata, asta după ce a depăşit-o totuşi pe nemţoaica Jacquelnie Weinreich. Scenariu s-a repetat a doua zi, deşi Sorina şi-a îmbunătăţit timpii, la fiecare trecere pe Enduro Test a fost surprinsă de câte o rupere de nori. Cele patru reprize de ploaie torenţială au dus de altfel la închiderea unor porţiuni de traseu, o acţiune dusă la capăt cu mare lejeritate de organizatori, care au avut doar de mutat nişte panglici, deci totul era foarte bine gândit dinainte. Nu mică mi-a fost mirarea când am auzit publicul strigând numele Sorinei, la trecerile ei grozav de muncite pe Enduro Test. Concluzii Bănuiesc că nimeni nu se aştepta la vreo clasare pe podium la prima participare a unor piloţi romani în Campionatul European de Enduro, MAI 2010

dar cred că sunteţi de acord cu mine că piloţii noştri au adus acasă rezultate onorabile. Tudorel a fost cel mai conştient că urmează câteva concursuri de sacrificiu la acest nivel, în care trebuie să tragă tare pentru a câştiga viteză. Pe Extrem Test, Ervin a avut la un moment dat un ecart 13 secunde faţă de britanicul Greg Evans, câştigătorul de la E2, pilot care a punctat şi în WEC, ceea ce demonstrează că dacă învaţa să fie constant şi insistă pe partea de pregătire fizică, campionul nostru are şanse mari să intre în primii zece. Chiar dacă a avut momente de dezamăgire, Sorina a tras tare, a demonstrat din nou că este o luptătoare, şi are numai de învăţat din faptul că aleargă alături de cele mai bune enduriste din lume. Deşi timpurile sunt grele, iată că tocmai acum piloţii noştri de enduro au o şansă extraordinară de a creşte, ridicând nivelul acestui superb sport.  www.dirtbikezone.ro

RAliul tunisiei

Vectra Racing,

i i ţ e p p e ri

în Raliul Tunisiei

Între 1 şi 7 mai, Mani Gyenes, Marcel Butuza şi Alex Gârbacea au concurat în Raliul Tunisiei, etapă din Campionatul Mondial de Rally-Raid. Marcel Butuza a încheiat cei 1.848 de kilometri pe locul trei la clasa Producţie (nouă la General), iar Alex Gârbacea pe locul cinci la Producţie (unsprezece la General). Doar ghinionul a făcut ca Mani Gyenes să rateze victoria la clasa Producţie, sătmăreanul clasându-se în final pe locul patru la Clasa Super Producţie şi opt la General. Haideţi să urmărim „filmul” raliului şi să vedem de ce a ajuns Mani să alerge la Super Producţie! Text: Marc Sandu, foto: Vectra Racing, Aprilia

pre deosebire de ceilalţi piloţi favoriţi la top 15, care au mai concurat în rally-raid, atât în ianuarie la Dakar cât şi în urmă cu o lună la etapa din Emiratele Arabe Unite, piloţii Vectra Racing au ajuns în deşert după o absenţă de aproximativ şapte luni. În această situaţie s-au aflat Mani şi Marcel, însă Alex a revenit pe nisip după o absenţă de aproximativ doi ani şi la doar o lună după ce a suferit o intervenţie chirugicală la piciorul stâng. Chiar şi aşa, Vectra Racing a debutat cu dreptul în acest raliu: în cea mai lungă etapă, care i-a purtat pe rideri până la Douz, Mani a ieşit câştigător la clasa Producţie. Cei trei piloţi Vectra Racing depăşeau cu succes provocările ridicate de navigaţie, dar şi de vitezele mari cu care se rula.

Etapa cu numărul doi i-a purtat pe „touaregii moderni” de la Douz la Nekrif, şi totul mergea strună pentru Mani, bravul nostru pilot păstrându-şi postura de lider la clasa Producţie. Marcel şi Alex se aflau pe locurile cinci, respectiv, sase, la aceeaşi clasă. Înfruntând furtuna de nisip

Planuri de viitor: după acest raliu, Marcel Butuza, Mani Gyenes şi Alex Gârbacea speră să îşi poată continua programul de Campionat Mondial din acest sezon şi să ajungă la Raliul Sardiniei şi la cel al Faraonilor.

Traseul din bucla Nekrif-Nekrif (265 km) a cuprins treceri prin canioane, ueduri si zone cu dune mici, iar schimbările bruşte de direcţie ale vântului au facut ca vizibilitatea să fie extrem de scăzută, mai ales în zona dunelor. Iată ce are de spus Mani despre această etapă: „A fost foarte greu să merg în furtună, pentru că nu vezi mai nimic, iar pentru mine mai 2010

Fracico „Chaleco” Lopez şi Aprilia RXV 4.5, câştigătorii Raliului Tunisiei S-o fi născut Lopez pe o Aprilia RXV? Nu am fost acolo să verficăm, dar cert este că acest „cuplu chiliano-italian” e imbatabil pe stânci şi nisipuri. Este prima dată când chilianul câştigă o etapă din Campionatul Mondial de Rally-Raid, aşa că să vedem ce are de spus: „Ultima specială a fost extrem de dificilă, vântul ştergea toate urmele, ceea ce făcea ca navigaţia să fie complicată. Sunt bucuros pentru prima mea victorie în acest campionat, pe care doresc să i-o dedic tatălui meu, căruia îi datorez statutul meu de rider. Apoi, cei de la Aprilia şi Team Giofil au avut încredere în mine, motocicleta e fantastică şi o îmbunătăţim pentru Dakar.” Merită menţionaţi şi piloţii de pe locurile doi şi trei, spaniolul Marc Coma (KTM) şi polonezul Jakub Przygonski (KTM). www.dirtbikezone.ro

RAliul tunisiei

a fost şi mai dificil pentru că am avut probleme cu derulatorul de road-book. Eram la kilometrul 110 al probei şi roadbook-ul ajunsese la km 130. Am fost nevoit sa rulez paginile manual si la vitezele la care evoluăm noi, nu este uşor.” Demn de menţionat, Mani reuşea al şaselea timp an zilei, iar Marcel Butuza şi Alex Gârbacea terminau pe locurile 14, respectiv 17 la General.

lupta pentru victoria la clasa Producţie, unde era privit ca principal favorit dupa ce în octombrie 2009 a câstigat Raliul Marocului. Mani a fost nevoit să schimbe întregul bloc motor, a primit o penalizare „grasă” şi a fost trecut la clasa Super Productie. Urât moment! „Sand storm” de final

Bucla Ksar-Ghilane a dus concurenţii care au rezistat căldurii si a nisipului extrem de fin din „Trădarea” mecanică cei 30 de kilometri de dune, la doar 132 de km de finişul ediţiei Etapa cu numărul patru, Ne28 a Raliului Tunisiei. Iar Mani krif - Ksar Ghilane, propunea Gyenes nu a scăpat de probleme... piloţilor 295 de kilometri, din La kilometrul 50, sătmăreanul a care 280 de probă specială, cu rămas fără frână pe spate şi a fost treceri prin dune, ueduri, dar şi nevoit să reducă ritmul. Ultima portiuni extrem de rapide. Deşi Mani era în plin avânt spre un nou probă a raliului a dat multă bătaie rezultat extraordinar, la kilometrul de cap concurenţilor din cauza unei furtuni de nisip, care a redus 200, cutia de viteze a de altfel reputatei KTM 690 Rally a avut o foarte mult vizibilitatea. De altfel, organizatorii au fost nevoiţi să zi foarte proastă, „hotărând” să mute finişul oficial al raliului de la cedeze. Rulând doar în treapta a capătul ultimei probe speciale în doua, Mani a reuşit să ajungă la parcul de asistenţă din Douz!  finiş, dar incidentul l-a scos din

mai 2010

Marcel Butuza: „Pentru noi, Raliul Tunisiei a fost un raliu bun per ansamblu. Din păcate însă, în etapa a patra am pierdut primul loc la clasa Producţie pentru că lui Mani i-a cedat cutia de viteze, dar mă bucur că am ajuns toţi cu bine la finiş şi nu ne-am accidentat.”

În ciuda ghinionului de ordin tehnic, echipa considerată a fi cel mai puternic team privat din Campionatul Mondial în 2008 şi în Dakar 2009 a revenit cu rezultate care îi reconfirmă statutul.

DECLARAȚII Mani Gyenes (foto dreapta) „Raliul Tunisiei a fost o experienţă valoroasă, pentru că nu am mai concurat niciodată aici, chiar dacă în urmă cu patru ani am venit pentru o sesiune de antrenament. Este foarte greu acum la final, pentru că în loc să mă bucur de victoria la clasa Producţie trebuie să mă mulţumesc cu locul 8 la general şi cu 4 la Super Producţie. Asta este. După ce mi s-a stricat cutia de viteze, raliul a fost pentru mine un foarte bun antrenament. Mă bucur însă că suntem toţi la finiş îl felicit pe Marcel pentru rezultat şi pe Alex pentru revenirea în rally-raidul mondial”. Alex Gârbacea (foto stânga) „Mă bucur că am terminat raliul pentru că nu a fost uşor să mă reacomodez cu navigaţia după road book şi GPS având în vedere pauza de aproape doi ani. A fost o adevărată provocare să ajungem azi la finiş din cauza furtunii însă mă bucur că am reuşit să îmi păstrez poziţia de la clasa Producţie şi sper să revin în Africa pentru Raliul Faraonilor”. www.dirtbikezone.ro

Endurista INTERVIU

Ce stil are Daniela Pexa! Anul trecut, austriaca a venit la Red Bull Romaniacs pentru a face echipă cu Sorina Sandu, după ce vorbise puţin cu ea la telefon, acum s-a întors, pentru a participa la o cursă despre care mare lucru nu ştia. Intuiţia feminină a funcţionat însă în ambele cazuri. Iată că Dragoş nu doar s-a dat la Enduro Panorama, ci a şi plusat niţel, luându-i un interviu Danielei Pexa. Cum se face că te vedem la startul unui concurs enduro românesc, nu foarte popular printre străini. Cine te-a convins să vii? Prima mea cursa în România a fost Red Bull Romaniacs. Mulţi rideri austrieci merg acolo de mulţi ani şi mi-au povestit despre peisaje şi despre cât e de frumos să te dai în România. M-am decis să încerc şi eu pentru că eram plictisită de cursele noastre cu ture de cinci minute! Romaniacs a fost o cursă foarte frumoasă cu o coechipieră minunată, Sorina Sandu. Am făcut cunoştinţă cu ea de abia la Prolog, deci a fost destul de riscant. Nu cunosc pe nimeni care săşi fi cunoscut coechipierul de la Romaniacs fără nişte întâlniri şi antrenamente în prealabil. În ciuda acestui “mic detaliu” decizia de a participa la Romaniacs a fost una foarte bună,

iar Sorina este o coechipieră excelentă. Cum ai auzit de cursă şi când ai decis că ai să participi? Erich Brandauer mi-a trimis un pdf cu Enduro Panorama 2 şi un link la un website care nu mergea! Am întrebat-o pe Sorina dacă ştia ceva despre cursă şi mi-a spus că e o cursă foarte tare! Curioasă, am încercat site-ul şi după ceva timp acesta mergea. Am vorbit cu Paul Nesuta şi am aflat că şi el vroia să vină la Ghelari aşa că… uitemă! E mult mai sigur să vii alături de un prieten într-o ţară străină. Dacă unul dintre noi se răneşte, celălalt poate să conducă duba către casă (râde)! Cu ce aşteptări ai venit la EnduroPanorama 2? Ţi-ai îndeplinit obiectivele sau măcar te-ai distrat? Sinceră să fiu, nu am

avut nici o aşteptare de la aceasta cursă. Din păcate, slujba mea îmi ocupă foarte mult timp şi nu am avut timp pentru antrenamente. În opinia mea, o cursă este cel mai bun antrenament, deci nu am avut mari aşteptări din punct de vedere al rezultatelor. După o iarnă lungă, Enduro Panorama a fost un bun antrenament, atât fizic cât şi psihic. Ai mai fost la alte alte curse, după Red Bull Romanics? Da, însă doar la o cursă în Austria, în campionatul naţional de cross country,

interviu de: Dragoş Lala Zudor; foto: Dragoş Lula Zudor

deci Enduro Panorama 2 a fost prima mea cursă din septembrie! Nici la antrenamente nu am mai fost din toamnă, iar anul acesta am stat cel mult 30 de minute pe motocicletă. Te dai pe un Sherco de 250 cmc, cum e? Se potriveşte stilului tău? Îmi place foarte mult! E joasă, ajung bine cu picioarele jos (înălţimea mea este de doar 1.64 m), e uşoară şi urcă foarte bine, o simt ca pe o motocicletă de trial. Am modificat scăriţele şi vasul de expansiune şi, pentru că e alimentat pe injecţie,

Daniela e o femeie foarte talentată când vine vorba de enduro şi cu foarte mult curaj: Enduro Panorama 2 a fost prima ei cursă din septembrie mai 2010

cu fler

www.dirtbikezone.ro

INTERVIU

Ce crede Daniela Pexa despre Red Bull Romaniacs Phuuu! Romaniacs este o cursă grea, dar şi foarte scumpă. Câştigi însă foarte multă atenţie media. Am văzut foarte mulţi fotografi şi reporteri prin pădurile Transilvaniei, gata oricând pentru un mic interviu. Iar timpul la TV este foarte important. Cu cât e mai multă media la cursă, cu atât sunt şanse mai mari să găseşti sponsori, să îţi recuperezi banii cheltuiţi pe înscriere, şi asta e foarte important.Puţine evenimente enduro sunt aşa de bine organizate din punct de vedere mediatic ca şi Red Bull Romaniacs. Pentru rideri, Romaniacs este o cursă foarte grea şi uneori dureroasă. Eu şi Sorina mergeam destul de bine, dar în ultima zi mi-am dislocat degetul mare şi nu am mai terminat cursa. Încă mă supără acest lucru pentru că a influenţat rezultatul final al Sorinei.

mai 2010

Dragoş spune: Daniela Pexa, iată un nume care era pe buzele tuturor la ultima ediţie a Red Bull Romaniacs. Când am văzut că era înscrisă la Enduro Panorama 2, am ştiut că nu puteam pierde această ocazie de a vorbi cu ea. motorul nu se bâlbâie niciodată. Chiar dacă ai căzut, motorul nu se îneacă, e perfect! Din păcate nu ai mai terminat în a doua zi de enduro. Ce ai păţit? Am avut o problemă tehnică după doar 22 de km. Motocicleta nu mai mergea bine, atunci când acceleram, motorul dădea rateuri, practic aveam la dispoziţie doar

www.dirtbikezone.ro

30% din acceleraţie. Am abandonat pentru că nu poţi urca munţii de aici cu acceleraţia la jumătate! Pilotul Sherco Romania, Ioan Tara, a găsit imediat problema: senzorul de temperatură al motocicletei era oxidat. Este prima dată când am avut o problemă tehnică cu motocicleta. Poate că s-a oxidat datorită pauzei lungi. Ar trebui să îmi verific motocicleta mai des.

Cum a fost Enduro Panorama 2 pentru tine? Mă aşteptam la o cursă mică, nu foarte bine organizată dar bună pentru un prim antrenament. Enduro Panorama 2 a depăşit însă orice aşteptări! Totul a fost foarte bine organizat, riderii foarte prietenoşi, iar zona este una dintre cele mai potrivite pentru enduro din ce am văzut până acum. Cu siguranţă, am să revin pentru următoarea ediţie. De când te dai pe motociclete de enduro? Care a fost prima ta cursă? Mă dau pe motociclete de enduro de aproximativ 10 ani. Nişte prieteni aveau motociclete offroad şi am decis să îmi cumpăr o Honda, să nu le distrug lor motocicletele încercând să învăţ. Îmi

place foarte mult enduro, dar în Austria e interzis să te dai prin pădure. Aşa că am decis să mă înscriu în diferite curse pentru că doar aşa te poţi da legal, dar şi pentru antrenamente. Prima cursă a fost în 2002, Erzberg Rodeo! Mai practici şi alte sporturi în afară de enduro? Mai fac jogging, acum ceva vreme eram foarte bună la karate. La vară vreau să fac alpinism. Ce face Daniela Pexa, atunci când nu concurează sau nu se antrenează? În momentul de faţă, învăţ pentru diploma de licenţă, sper să iau examenul! O să încep să mă antrenez mai mult, nu neapărat pentru curse. Îmi place să fac enduro cu prietenii, să mă relaxez la un grătar şi la o bere rece!

test: husqvarna te 250

Drujbistul Husqvarna vine cu o propunere teribil de interesantă pe nişa motocicletelor de 250 cmc, care nu scapă ochiului atent al DBZ. Uşoară şi manevrabilă, este cam zgârcită cu puterea la turaţii mici, dar se transformă într-o bestie pe măsură ce-i dai gaz. Să fie oare TE 250, cel mai „hot” enduro de 250 cmc, în patru timpi? text şi foto: Marc Sandu

finte Sisoie! Asemenea poşetare nu mi-a fost dat să mai văd până acum! Sunt convins că dacă eu aş fi fost artizanul mişcării din imagine, motocicleta s-ar fi rupt în două şi numaidecât ar fi explodat. Pentru că asta a fost însă o nâzbâtie de pilot adevărat, şi aici vorbim despre Andras Elek, campion est european la Enduro E3, motorul nu a păţit practic mai nimic: stopul sărit din lăcaş, dar rămas intact şi „codiţa” sărită sărită şi ea din prinderi, dar perfect utilizabilă. Am putea spune că noua TE 250 este un exemplu perfect vis à vis de tratamentul cu steroizi pe care îl urmează motocicletele marca Husqvarna, deja de mai mulţi ani.Trebuie să menţionez şi că întreaga gamă 2010 a fost croită la „indicaţiile preţioase” venite din partea piloţilor oficiali Husqvarna şi aici vorbim despre endurişti precum Antoine Meo, Seb Guillame şi Bartoz Oblucki, care nu sunt doar nişte fanatici ai curselor, ci şi ai procesului de testare. Datorită lor, toate modelele de enduro vin echipate cu suspensii noi, au cadre revizuite care le fac mai manevrabile, respiră prin noi sisteme de evacuare, şi te surprind cu un

răspuns îmbunătăţit al motorului. În plus faţă de toate acestea, pentru anul în curs, Husqvarna vine cu o maşinărie complet nouă. Este vorba chiar despre această TE 250, ultima jucărie a „legendarului” Florian Pop, care ne-a pus-o cu bună voinţă la dispoziţie, şi a zâmbit îngăduitor la „manevra” lui Andras.

Preliminarii Până să ajugem însă acolo, am povestit puţin cu Florian, despre motocicleta pe care a utilizat-o deja atât la Enduro Panorama 2, cât şi la Ciolpani, la cursa de enduro-cros, şi care tocmai urma să primească un uprgrade al progamului care gestionează „centralina”. În timp ce butona la laptop, Florian povesteşte despre „vechea” sa motocicletă, dacă putem vorbi astfel despre un TE 310 din 2009: „Motorul a fost demontat la 360 de ore de funcţionare şi jocurile de la supape erau puţin mărite. Nu am schimbat nici măcar ambreiajul. Pe parcursul sezonului trecut am schimbat trei lanţuri finale, un set de plăcuţe spate şi pinioanele. Înainte de a mă despărţi de TE 310, am ales să înlocuim şi lanţul de MAI 2010

& bestia

www.dirtbikezone.ro

test: husqvarna te 250

distribuţie, chiar dacă acesta nu era deloc compromis. Toate acestea în condiţiile în care italienii recomandă schimbarea pistonului, a supapelor, a lanţului şi a întinzătoarelor la 80 de ore!” Florian apucă să îmi vorbească şi despre sistemul anti-pană de la TUblis, pe care îl are montat pe acest „Husky” şi de care se declară foarte mulţumit: „La Deva am mers mult pe pană, fără să îmi dau seama, mă miram doar de cât de mari sunt pietrele pe traseu”, dar şi despre o mică piesă, care face din TE 250, o motocicletă „two in one”. Este vorba despre DB Killer, despre care vă voi vorbi acuşica, deoarece pe uşă intră radios şi relaxat ca de obicei, Andras Elek, pilotul nostru de teste!

Când nu testează motociclete și nu se dă pe 2 timpi, Andras vinde drujbe Husqvarna. Pe bune!

Andras Elek: de la un doi timp mare, la un patru timpi mic Pentru ca testul să fie şi mai incitant, am cerut ajutorul unui drujbist notoriu, supus unui test de adaptare rapidă, pe care l-a trecut până la urmă cu bine, împărtăşindu-ne şi nouă din impresii: „DB-Killerul face diferenţa între hard enduro şi enduro-cros. Cu această piesă montată te descurci mult mai bine în probele de enduro, iar fără, puterea este incredibilă pentru un motor mic, care trage extraordinar în ture mari. Pe urcările tehnice, cu trepte sau viraje, unde nu se urcă dintr-un singur gaz, e foarte important să găseşti turaţia corespunzătoare, care nu trebuie neapărat să fie mare. Mi-au plăcut foarte mult suspensiile, felul în care acestea înghit micile denivelări. Pe un traseu scurt şi concentrat, care impune un ritm foarte alert, nelăsându-ţi nici o clipă de odihnă, mi s-a părut o motocicletă foarte potrivită, cu care m-am adaptat repede. Totuşi, nu aş renunţa pentru nimic la un doi timpi, m-am obişnuit prea mult cu puterea unui 300 cmc.” încheie Andras, care explică şi momentul poşetării: „în momentul în care m-am dezechilibrat uşor, au intrat în funcţiune vechile reflexe de la doi timpi, şi am tras mai tare gazul”.

MAI 2010

O motocicletă nouă Inovaţiile continuă: replică exactă a unităţii utilizate de Antoine Meo în E1, propulsorul cântăreşte doar 22 de kilograme, cei de la Husqvarna susţinând că este o referinţă pentru clasa sa. Deşi este cu 13% mai mic decât cel precedent, noul motor este mult mai puternic, mai progresiv şi mai responsiv. În interiorul său, patru supape de titan dispuse radial sunt operate de un dublu arbore cu came, dispus în chiulasă. Motorul şi cutia de viteze, „înmagazinează” doar 900 de grame de ulei. Cadrul este complet nou, fiind mai uşor, şi cu o geometrie revizuită. Toate plasticile au fost redesenate pentru a face motocicleta cât mai suplă şi mai ergonomică. Furca de 48 de mm vine acum de la Kayaba (înainte furca era de la Marzzochi), iar monoamortizorul de la Sachs, montat pe o basculă cu secţiune asimetrică. Nu în ultimul rând, discurile tip wave sunt operate de un sistem Brembo.

www.dirtbikezone.ro

test: husqvarna te 250

Husqy Arena Eheei, bine îi merge lui Pop Florian, şi nu spun asta cu invidie, pentru că multiplul campion îşi merită traiul! Locuieşte aproape de Târgu Mureş, într-un colţ de rai, dealurile dulci ale luncii Mureşului, pădurile dese şi liniştea atotstăpânitoare te fac practic să uiţi că oraşul se află la nici douăzeci de kilometri. Într-o bună dimineaţă, Florian se trezi, se duse la fereastră, o deschise larg şi ce-i văzură ochii, pe dealurile din zare: un circuit natural, numai bun de antrenament, un soi de montagne-russe natural, schiţat de patru-cinci mari movile de pământ şi o râpă. Acolo ne-am dus noi să testăm această Husqvarna. „Cine ţine aici ritmul jumătate de oră e tare” decretează Florian, în timp ce scoatem motocicleta din camion. Pentru că Andras se echipează mai tacticos, profit şi mă urc în şaua lui TE 250 şi plec la o tură prin natură.

La nivel de hobby... Simt o mare diferenţă faţă de modelul anterior, pe care îl testam cu surle şi trâmbiţe, la el acasă, în Italia. Dacă varianta pentru 2009 îţi transmitea clar impresia că din punct de vedere al motorizării te afli la categoria „uşoară”, acum lucrurile nu mai sunt aşa de clare.

Husqy-ul îmi pare la fel de uşor şi de manevrabil – graţie centrului de greutate scăzut, pare destul de zgârcit cu puterea la turaţii mici, dar odată ce-ai deschis serios gazul, lucrurile se schimbă radical. TE 250 devine o bestie însetată (de sânge?), care te cam face să uiţi că te afli la categoria sfertului de litru (dacă îmi permiteţi o expresie „de moto GP, că oricum la ei s-a zis cu clasa asta). Bine, eu am testat-o şi fără DB Killer, aşadar în versiunea „enduro-cross ready” şi ceea ce nu poate fi decât un fapt îmbucurător, livrarea puterii se face progresiv. Aşa că nu am putut decât să apreciez că Florian îşi setase suspensiile pentru viteză, în timp ce mergeam ca bezmeticul pe un drum de căruţe pe coama unui deal, dar totuşi cu un mare semnal de alarmă activat în creier. Şi luând notă de prelunga treaptă întâi. Într-adevăr, când m-am încumetat la nişte urcări, a trebuit să potrivesc atent momentul de cuplu, cu atacarea zonei celei mai abrupte a urcării. Ergonomia mi s-a părut schiţată la fix, atât pe coborâri, dar şi în momentele în care am ales să nu mai continui urcarea, să întorc motorul la 90 ° şi să o iau uşor la vale. E ceva ce nu mi-a plăcut la această motocicletă? Da, cred că am dat-o prea repede pe mâna lui Andras,ca să vedem părerea specialistului. 

Date tehnice declarate Husqvarna TE 250 Motor: un cilindru, răcit cu lichid, DOHC, patru timpi, starter electric, alezaj x cursă 79 x 50.9 mm, capacitate 249.5 cmc. Alimentare: injecţie electronică de combustibil, Mikuni D42. Şasiu: leagăn simplu din oţel cu subcadru din aluminiu.Suspensii: faţă, KYB 48mm, USD, cursă 300 mm, spate, monoamortizor Sachs, cursă 296 de mm. Frâne: faţă, Brembo, disc de 260 mm, spate, Brembo, disc de 240 mm. Ampatament: 1,470 mm. Lungime: 2,260 mm. Înălţime şa: 950 mm. Gardă la sol: 290 mm. Greutate (fără carburant): 106 kg. Capacitate rezervor: 7 litri. Preţ: 5.950 de euro plus TVA. Contact: www.husqvarna-motorcycles.ro

MAI 2010

www.dirtbikezone.ro

Test: Bmw G 450 x

Am auzit tot soiul de poveşti despre BMW G450X, ba că prezintă, ba că nu prezintă... David Knight l-a cam lăsat baltă şi s-a apucat să alerge cu un... Kawasaki , dar tot cu această motocicletă, Andreas Lettenbichler a fost ba al doilea la Erzberg, ba a câştigat anul trecut la Red Bull Romaniacs. Nu ştiu zău câte ai să vezi în România pe coclauri, ceea ce explică probabil de ce reprezentanţii onorabilului producător bavarez i-au dat una pe mână lui Gagyi. Peter Gagyi. text şi foto: Marc Sandu

MAI 2010

www.dirtbikezone.ro

Test: Bmw G 450 x

Se pare că s-au găsit. Vorbesc de rider şi de motocicletă. Gagyi se dă în Campionatul Naţional de Endurocros cu acest BMW, dar până acum a avut o serie de ghinioane, care l-au ţinut departe de podium: la Zărneşti, a alunecat şi a căzut întrun pârâu îngheţat, iar la Tg.Mureş, a luat-o pe căi greşite, în momentul în care s-a produs „încurcătura”, că să-i spunem aşa. Acum Gagyi aşteaptă să înceapă campionatul naţional de enduro. Pentru că mai este vreme, l-am însoţit la un antrenament, pe un mic circuit din situat în zona Combinatului Chimic Târgu Mureş, să vedem de ce este în stare maşinăria pentru hard enduro pusă la punct de aceiaşi nemţi care produc X6 şi alte vehicule care ne bântuie imaginarul. Fără alte introduceri... Dăm jos motorul de pe remorcă şi Gagyi mă trimite pe circuit. Iatămă aşadar în scăriţele a una bucată „german engineering”, despre care aş putea scrie câte în lună şi stele, cel puţin la capitolul tehnică. Se ştie doar că BMW e o firmă aparte, iar modelul cu care şi-au făcut intrarea în segmentul hard enduro nu se dezminte. Prefer în schimb să mă axez pe pilotaj. E ciudat însă, deoarece fac tură după tură şi nu reuşesc să mă gândesc, decât „încă una şi-i dau motorul înapoi lui Peter, să tragem pozele”. Mă concentrez să nu fac vreo nefăcută şi timpul trece, trece... Acceleraţii pe scurtele zone drepte, sărituri din ce în ce mai îndrăzneţe, deşi Gagyi mă avertisaze că suspensiile sunt înmuiate la maximum, deschideri ale gazului pe virajele foarte strânse... Injecţia funcţionează la fix! Deşi probabil vă aşteptaţi să spun asta,

datorită artificiului cu pinionul de atac în axul basculei, am impresia că pilotez un mare vehicul off-road, o şenilată sau ceva asemănător, dar nu o spun la mişto, pentru că mă simt bine „lipit” de sol. Partea de circuit pe care simt că mă distrez cel mai bine este o zonă cu multe valuri, pe care le abordez în primele două trepte, apreciind cum se mulează suspensiile pe denivelări. Apoi, observ că dacă îmi împing vârfurile cizmelor în scăriţe şi îmi las corpul înainte pe ghidon, motocicleta se aşează extraordinar de bine pe dâlmele de pământ. Deschid gazul cu plăcere pe taluzuri şi atac bucăţile drepte. Îmi dau seama că nu e de glumit aici – de parcă nu ştiam asta despre enduro – şi caut să adopt o poziţie cât mai corectă, cu coatele ridicate în sus, şi cu atenţia încordată la maximum. Trebuie anticipat totul în şaua lui G 450 X! Cum trec puţin de zonele joase de turaţii, cum mă trezesc călare pe o situaţie ce poate deveni explozivă. Asta pentru că... „Motocicleta are toată puterea în zona mijlocie de turaţii” îmi spune Peter Gagyi pe drumul de întoarcere spre Târgu Mureş. „De la un sfert de gaz, până la la trei sferturi, acolo concurezi cu ea” continuă Gagyi, după care aflu că la început, G450X i s-a părut cam ciudat, dar în scurt timp a început un proces de împrietenire. „Cu cât te dai mai mult cu ea, cu atât ajunge să-ţi placă. În prima fază nu m-a impresionat, dar am găsit cuplul la jumătate şi pentru enduro, pot să-i dau opt puncte din zece”. Gagyi nu se poate abţine să nu se gândească puţin şi la capitolul supermoto, dar decretează că G 450 X nu e potrivit pentru astfel de aplicaţii. „Tracţiunea este MAI 2010

www.dirtbikezone.ro

Test: Bmw G 450 x

uniformă şi îmi place unghiul de la furcă, este mai închis decât la japoneze, ceea ce face ca motocicleta să fie foarte manevrabilă pe virajele strânse”. La acest capitol, Gagyi are doar cuvinte de laudă la adresa ergonomiei lui G450X: „şaua este foarte tare, ceea ce poate fi un inconvenient pentru unii piloţi, dar ideea este că e foarte lină, ai loc să te mişti, nu te agăţi. Nu mi-au plăcut nici scăriţele la început, felul în care sunt poziţionate, mai spre înapoi, dar din nou, după ce apuci să te dai mai mult cu ea, îţi dai seama că toate aceste mici ciudăţenii au fost puse acolo cu un rost”. Chestii care au mai puţin rost sunt pedala de la frână pusă acolo parcă să te împiedici de ea şi frâna faţă, care e deşi pare să prindă tare în primă instanţă, nu pare deosebit de eficace. „E de la plăcuţe” spune „Gagyi, trebuie doar înlocuite cu unele racing”. Concluzii? Ca şi în celelalte celelalte segmente moto, BMW mizează pe soluţii tehnice aparte şi un look departe

de mainstream. Personal, nu m-ar deranja ca asta să fie prima mea motocicletă de enduro, atât doar că aş prefera un 250 cmc. Apoi, cred că enduriştii sunt mai puţini sensibili la capitolul „imaginea mărcii” la care BMW excelează (mă rog, ăsta cred că e un pleonasm), însă aici Husaberg a pus piciorul în prag şi pun pariu că cine vrea un enduro „premium” va merge pe Husaberg. Însă, G 450 X reprezintă un cap de pod pe care bavarezii l-au ridicat pe frontul hard enduro şi ştim că dacă îşi pun ceva în cap, nemţii o duc la capăt. Trebuie să spun asta, chiar dacă nu sunt fan X5 şi alte altare rutiere ale egoului. Să ne uităm doar câte valuri au făcut pe şosea cu S 1000 RR, aşa că, cu mai multe rezultate pe „dirt” şi un marketing bine pus la punct, G 450 X se poate transforma într-o alternativă pe care din ce în ce mai mulţi endurişti o vor lua în calcul. Să vedem şi ce face Gagyi cu exemplarul testat, sezonul asta pe coclauri. 

Date tehnice declarate G 450X 2009 Motor: monocilindru răcit cu apă, înclinat spre faţă, două axe cu came, 4 supape de titan, lubrifiere cu carter uscat. Alezaj x cursă 98 mm x 59,6 mm, capacitate cilindrică 449,5 cc, putere 30 kW (41 CP) la 7,000 rpm (opţional limitare la 19kW [26 CP] la 6,500 rpm). Cuplu maxim 42,8 Nm la 6,500 rpm (opţional limitare la 30 Nm la 5,750 rpm). Raport de compresie 12,0 : 1 Alimentare: Injecţie electronică de benzină/management motor digital Keihin. Sistemul electric: Alternator trifazat 280 W Baterie 12 V / 7 Ah, fără mentenanţă. Transmisie: Ambreiaj multidisc în baie de ulei, acţionat mecanic, montat pe vibrochen. Cutie de viteze:5 trepte Distribuţie: lanţ. Cadru: pod tubular de inox. Suspensie faţă: furcă telescopică upside-down reglabilă. Suspensie spate: basculă din aluminiu, amortizor Öhlins reglabil. Ampatament:1,475 mm. Unghi de furcă: 61,8° Jante: inox cu spiţe. Dimensiune jantă faţă: 1,60 x 21”. Dimensiune jantă spate: 2,15 x 18”. Pneu faţă 90/90-21. Pneu spate 140/80-18. Frână faţă: monodisc de 260 mm diametru, etrier cu 2 pistonaşe. Frână spate: monodisc de 220 mm diametru, etrier cu 1 pistonaş. Dimensiuni / greutate. L x l x h: 2,200 mm x 806 mm x 1,475 mm. Înălţime şa: 955 mm. Greutate la plin: 121 kg. Greutate la gol:111 kg. Volum rezervor 8 L din care rezervă aproximativ 0,75 l. Preţ: Preţuri finale (promoţional): 7.500 de euro (2009), 8400 de euro (2010). Contact: www.bmw-motorrad.ro

De nenumărate ori campion la supermoto, viteză şi motocros, Gagyi are un stil de pilotaj eclectic şi spectaculos. G 450 X ţine pasul cu Maestrul Sportului.

MAI 2010

Sub aripa tehnicii bavareze Cum deja s-a dus vestea, bascula lui G 450 X pivotează pe acelaşi ax cu pinionul de atac, ceea ce înseamnă că tensiunea lanţului rămâne constantă, indiferent de mişcările suspensiei. Iată o soluţie tehnică la care nimeni nu s-a gândit atâta amar de vreme! Ambreiajul este montat pe vilbrochen, ceea ce salvează foarte mult spaţiu, astfel încât bascula a putut fi prelungită cu 30 de mm faţă de o motocicletă „obişnuită”, un avantaj major în termeni de stabilitate şi de tracţiune. Propulsorul a putut fi astfel poziţionat mai în spate, ceea ce ajută la centralizarea maselor. La aceasta contribuie şi rezervorul poziţionat sub şa, fapt care face ca motocicleta să fie şi sesizabil mai îngustă decât restul concurentelor de la această clasă. Economia de spaţiu permite şi ca motorul să fie mai înclinat spre înainte, ceea ce înseamnă că traseul de admisie este aproape vertical, iar air boxul este poziţionat în locul în care am regăsi un rezervor convenţional. Şi cadrul este unul aparte, evitând tradiţionala arhitectură tip leagăn, care „înconjoară” propulsorul, prin două tuburi ce coboară la 45° dinspre jugul furcii direct spre prinderea basculei. Astfel, forţele absorbite de furcă sunt transmise direct centrului de greutate al motocicletei. Mai simplu, dar şi mai rigid, cadrul face economie de tubulatură fiind implicit şi mai uşor. Dezavantaje? Pentru a schimba pinionul de atac trebuie demontată bascula ,dar dacă ai o asemena motocicletă sigur ai şi un garaj şi nu te doare dacă pui mâna pe scule. Iar inginerii BMW spun că această procedură ia doar un sfert de oră, aşa că probabil merită „sacrificiul”, ţinând cont de faptul că pionionul şi lanţul durează mai mult. Nu în ultimul rând, vilbrochenul se învârte invers, reducând inerţia şi avantajând schimbările de direcţie. Pentru suspensii, BMW a apelat la o furcă Marzocchi de 45 mm, complet reglabilă şi un monoamortizor Ohlins, montat direct pe basculă. Spunând toate acestea, parcă aş mai da o tură la Mureş, să-i mai cer puţin lui Gagyi, G 450 X la test! www.dirtbikezone.ro

BAZAR

Cască Torx Peter Hades

Casca Torx Joel

Calota este produsă din policarbonat şi polistiren, în două dimensiuni, una dura şi alta mai moale. Interior Black Velvet Tex şi nubuc perforat, detaşabil şi lavabil. Exctractor de aer şi ventilaţii frontale şi laterale. Închidere prin bucla 2D. Greutate: 1350 de grame. Preţ: 72,84 euro.

Pentru cei care prefera o cască de enduro clasică! Interiorul este anti-alergic, complet detaşabil şi lavabil. Zonele obrajilor şi cefei sunt acoperite din piele perforată. Buclă 2D şi zonă pentru ochelari, cu cauciuc. Cozoroc reglabil şi două aerisiri frontale. Preţ: 44 euro.

Lanţ motocros DC Chain O Ring, Preţ: 58 de euro

Manşoane de cros diverse culori, preţ: 5 euro Pinioane spate Preţ: 26 de euro

Cască Torx Sean Fabricată din policarbonat şi polistiren, are interiorul detaşabil şi lavabil, confecţionat din nubuc (o piele moale, cu atingere catifelată) şi „Black Velvet tex”, extractor de aer şi ventilaţii dispuse frontal şi lateral. Închidere cu buclă 2D. greutate: 1350 de grame. Preţ: 93,8 de euro.

Ochelari Trap Linux preţ: 12,8 euro

Pinioane faţă Preţ: 11 euro

First Racing XTRA Gear Bag Iată o soluţie profi de cărat echipamentul, nu mai trebuie să apelaţi la tot soiul de improvizaţii. Cu dimensiuni de 80 x 40x 45 cm, geanta este confecţionată din polyester 1680D şi are compartimente separate, cu fermoar, pentru cizme, cască şi echipamentul murdar. În plus, geanta are nouă buzunare exterioare cu fermoar şi trei buzunare, tot la exterior, tip mesh. XTRA Gear Bag este prevăzută cu un sistem tip roller şi mâner telescopic. Preţ: 118,5 de euro.

MAI 2010

Cască Marushin RS-MX Carbon Cântăreşte doar 850 de grame, o adevărată revoluţie în segmentul căştilor off-road! Este confecţionată dintr-un material nobil, carbonul, forma este total nouă, iar interiorul este premium. Această cască nu doar convinge din punct de vedere optic ci, datorită greutăţii extrem de reduse, permite riderului să se concentreze pe ceea ce contează cu adevărat: pista! Deoarece în off-road, zona cervicală a coloanei vertebrale este supusă unui stress enorm, această reducere a greutăţii este extrem de bine venită. RS-MX Carbon este echipată cu o buclă de închidere 2D din titan, sistemul Marushin Anti-Roll-Off, iar interiorul se poate detaşa rapid pentru a fi spălat, ideal pentru practicanţii de enduro sau motocros. Preţ: 334 euro. Aceste produse sunt disponibile prin reţeaua de magazine Patrick Moto! All Moto Wear Arad Calea Radnei, Nr.264 Telefoane: 0763 488 290, 0766 750 949 web: www.allmotowear.ro

Patrick Moto Gheorgheni Strada Kosuth Lajos, Nr. 226, Clădirea Ambient, Telefoane: 0731018683, 0731 831 978 web: www.patrickmoto.ro Enduro Store Bucureşti Str. George Folescu Nr. 32, Sector 2 Telefoane: 0722 552 460, 0725 918 802 web: www.endurostore.ro

Kedy Moto Braşov Calea Fagarasului Nr.1 , Complex Comercial Vectra International Telefoane: 731 373 797, 0741 333 021

Sorina Sandu, Ervin Kovacs şi Tudorel Cristea folosesc această cască în Campionatul de Enduro al Europei!

Ce poartă Dragoş la scandal Tânărul nostru jurnalist tocmai ce şi-a completat echipamentul cu niscaiva produse de la First Racing, pe care a şi avut ocazia să le testeze la Enduro Panorama 2. Acum toate sunt bune şi frumoase, să vedem ce va avea Dragoş de spus la sfârşitul sezonului. Genunchiere First Racing. La prima impresie îţi par nişte bucăţi ieftine de plastic, dar după ce le porţi îţi dai seama că sunt mult mai mult decât atât. Se strâng cu două cureluşe prinse cu scai, au o bandă cauciucată care vine pe gambă, pentru o fixare mai bună. Nu alunecă în timpul mersului şi sunt confortabile. Raport calitatepret foarte bun. Preţ: 18 euro. Protecţie Gât First Racing K1 Pentru cei care nu au încă bani de Leatt Brace salvarea gâtului vine sub forma unei protecţii de gât tip guler de la First Racing. Limitează mişcările capului la stânga, dreapta, spate şi faţă, astfel încât te salvează în caz de “necaz”. Partea care vine în contact cu gâtul e confortabilă, nu te jenează şi se poate da jos pentru a fi spălată. Închiderea gulerului se face în partea din faţă, prin scai/Velcro. Preţ: 27 de euro.

Cautăm distribuitori pentru aceste produse și pentru motocicletele Gas Gas în toată țara www.dirtbikezone.ro

BAZAR

Fork Shock Absorber 

Full Synthetic

843 €



Ulei pentru furcă, are un indice de vâscozitate foarte bun, asigură o excelentă stabilitate, indiferent de schimbările de temperatură, alături de o constanţă a amortizării.

Caracteristici:

Indici 3,5 5 10 15 V.100°C mm2/sc 6,40 6,77 13,85 19,45 V.40°C mm2/sc 25,00 28,10 66,85 99,25 Indice de vâscozitate 195 220 217 219

Culoare: V.100°C mm2/sc V.40°C mm2/sc Indice de vâscozitate

Gama Racing

Conformă specificaţiilor producătorilor

873 €

75W90 API GL4 Full Synthetic

galben clar 7,70 39,32 169

Gama Genuine

Conceput special pentru uz competiţional

 

5/20 – Synthetic Compound

Ulei pentru furcă, reduce frecările şi supraîncălzirea.

Caracteristici:

gear box

408 €

Fork 5-20

489 €

Cooling 

Ulei pentru cutiile de viteză ale motoarelor în 2 timpi, de competiţie.

Cooling D TYPE-25

Utilizarea acestui lichid de răcire vă garantează eliminarea depunerilor de minerale şi evitarea coroziunii, atât pentru carter, cât şi pentru pompa de apă

Caracteristici:

Culoare CHIHLIMBAR V.100°C mm2/sc 15,28 V.40°C mm2/sc 94,90 Performanţe/Norme API GL4

Disponibil şi în recipiente de 60 de litri, la preţul de 227.11 €.

Gama Racing

Gama Genuine

Conceput special pentru uz competiţional

Brake & Clutch Curăţă şi degresează piesele supuse fricţiunii, discuri de frână şi axuri, discuri de ambreiaj etc. Proprietăţi/Aplicare  Degresează discurile de frână şi sistemele de frânare.  Curăţă eficient, eliminând rapid murdăria.  Înlocuieşte cu succes produsele similare pe bază de solvenţi cu clor, care pot acţiona agresiv asupra anumitor suprafeţe din plastic, având şi efecte nocive datorate vaporilor.

473 €

Conformă specificaţiilor producătorilor

Grease Killer

chain

Curăţă părţile încărcate de grăsimi, ca: lanţuri, cartere, evacuări

Gresează, redând lanţului aspectul de nou. Jet precis, care permite concentrarea grăsimii pe suprafaţa lanţului.

Proprietăţi/Aplicare  Un excelent solvent selectiv, permite dizolvarea grăsimilor şi a uleiurilor.  Nu afectează părţile lăcuite şi vopsite, caucicul, metalele, aliajele uşoare şi cea mai mare a materialelor din plastic.

Proprietăţi/Aplicare  Lubrifiază în cele mai dificile condiţii.  Rezistent la apă şi la vapori.  Depune o grăsime albă, care se păstrează mult timp pe lanţ.

436 €

657 € MAI 2010