Indrumator de educatie ecologica in gradinita de copii 2014

MINISTERULăEDUCA IEIăNA IONALE INSPECTORATULăŞCOLARăJUDE EANăVASLUI CASA CORPULUI DIDACTIC VASLUI GR DINI AăCUăPROGRAMăPRELUNGITăNR.ă1ăăHUŞI, VASLUI - P.J. GR DINI AăCUăPROGRAMăPRELUNGITăNR.ă2ăHUŞIă– STRUCTUR

COMUNIC RIăMETODICOăŞTIIN IFICE PREZENTATE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUIăINTERJUDE EAN ,,ăS ăFACEMăCEVAăPENTRUăPLANETAăNOASTR ă’’ EDITIA A III-A HUŞIă 28 MAI 2014

1

Lucrãrileă dină aceastãă publica ieă auă fostă propuseă laă Simpozionulă ă interjude eană ,,ă S ă FACEMă CEVAăPENTRUăPLANETAăNOASTR ă’’ă,ăedi iaăaăIII-a,ăorganizatădeăGr dini aăcuăProgramăPrelungit Nr. 2 , Huşi,ăVaslui,ăînăcadrulăProiectuluiăeduca ionalăinterjude eanăăcuprins în CAERI 2014 aprobat de MENă ă cuă nr.ă 24337/1ă dină 07.03.2014ă laă pozi iaă 1325. Proiectul este derulat ca sustenabilitate a Proiectuluiăinterna ionalăComeniusăă,,ăS ăFACEMăCEVAăPENTRUăPLANETAăNOASTR ă’’ăderulată în perioada 2008-2010,ă înă parteneriată cuă unit iă şcolareă din:ă Italia,ă Fran a,ă Suedia,ă Bulgaria,ă Letonia,ă Spania,ăAustriaăşiăRomânia.

Coordonatori : 1. Prof. Zoica Popescu –inspector de specialitate –înv

mântăpreşcolarăăI.S.J.ăVasluiă

2. Prof. Berica Ecaterina- directorăăăGr dini aăcuăP.P.ăNr.ă1ăHuşi,ăVaslui 3.ăProf.ăGu uăCulinaă- metodist CCD Vaslui – responsabilăfilialaăHuşi 4. Prof. Ursachi Manuela –specialitateaăbiologieălaăColegiulăNa ională,,Cuza-Vod ’’ăHuşi Ini iatori:ă Berica Ecaterina, Bondar Eugenia, Ungureanu Maria, C t nescu Mariana, Botezatu Geta Parteneri: INSPECTORATULă COLARăJUDE EANăVASLUIăă CASA CORPULUI DIDACTIC VASLUI Tehnoredactare : Berica Ecaterina, Bondar Eugenia

RESPONSABILITATEA PENTRU CONTINUTUL MATERIALELOR PUBLICATE REVINE IN EXCLUSIVITATE AUTORILOR 2

CUVÂNT ÎNAINTE Aşaăcumăîiăînv

măpeăcopiiăs ăvorbeasc ,ăs ăseăcomporteăînăfamilieăşiăînăsocietate,ăs ărespecteănormeleă

deă igien ,ă aşaă trebuieă s -iă înv

mă s ă respecteă natura.ă Aşadar,ă noiă caă educatoriă trebuieă saă leă insufl mă

sentimenteă deă admira ieă fa ă deă frumuse ileă naturiiă şi,ă totodat ,ă s ă leă form mă reprezent riă şiă no iuniă concreteă asupraărealit ii,ăpeăcareăs ăleătransform mătreptatăînăconvingeri,ădeprinderiădeăp strareăşiădeăocrotireăaămediuluiă înconjur tor.ă Realizareaă acestoră obiectiveă seă poateă realizaă numaiă prină extindereaă activit iiă înă afaraă procesuluiă deă înv

mânt,ă prină apropiereaă copiluluiă totă maiă multă deă natur .ă Prină observ riă directeă sauă dirijate,ă putemă s ă leă

form măcopiilorăoăgândireăintutiv ăînăraportăcuănatura,ăpentruăaăleădezvoltaărespectulăfa ădeăaceastaăşiădorin aădeă aă oă ocroti.ă Copiiiă dobândescă astfelă cunoştin eă elementareă despreă unele fenomene legate de succesiunea anotimpuriloră (c dereaă frunzelor,ă cea a,ă ploaia,ă înghe areaă apei,ă topireaă z pezilor,ă etc.).ă Deă asemenea,ă copiiiă înva ă s ă deosebeasc ă animaleleă s lbaticeă deă animaleleă domestice,ă p s rileă migratoareă deă celeă nemigratoare,ă animalele care aduc foloase omului decele care pricinuiesc daune.

Cunoaştereaămediuluiăînconjur torăseărealizeaz ăşiăprinădiferiteăjocuriădidactice,ăcuămaterialănaturalăsauă peă baz ă deă ilustra ii.ă Jucându-se,ă copilulă cunoaşteă şiă descoper ă lucruriă noi,ă informa iileă devenindă accesibileă şiă atractive.

Copiiiă deă ast zi,ă viitoriă cet eniă aiă mileniuluiă III,ă auă nevoieă deă convingeri,ă abilit iă şiă comportamentă ecologic.ă Gr dini aă ofer ă cadrulă adecvată şiă optimă pentruă educa iaă ecologic ă aă preşcolaruluiă şiă realizareaă unor obiective,ă precum:ă dezvoltareaă capacit iiă deă aă cunoaşteă şiă în elegeă mediulă înconjur tor,ă stimulareaă interesuluiă pentruăcunoaştere,ăformareaăuneiăatitudiniăpozitiveăşiăresponsabileăfa ădeănatur ,ăformareaăcapacit iiădeăaăluaă decizii,ădeăaăaveaăini iativ ăecologic ,ădeăaăseăimplicaăînăac iuniăconcreteădeăprotejareăaămediuluiănaturalăşiădeăa-l exploraăcuămijloaceăspecificeăvârstei.ăActivit ileăecologiceădesf şurateăînăgr dini ăstimuleaz ăcopilulăpentruăaă desf şuraă activit iă experimentaleă prină careă s ă contribuieă laă p strareaă s n t iiă mediuluiă înă careă tr ieşte:ă colectareaă deşeuriloră reciclabile,ă ecologizareaă spa iuluiă dină jurulă gr dini ei,ă colectareaă planteloră medicinale,ă plantareaăflorilorăşiăaăcopacilor,ăeconomisireaăapeiăsauăaăenergieiăelectrice.

Aşadar,ăs -iăînv

măpeăcopiiiănoştriăc ă„pământul, cu tot ce are el, este mama noastră şi tot ceea ce i se

întâmplă pământului, va ajunge să li se întâmple şi copiilor acestui pământ” (Sieux Seattle) PROFESOR MANUELA URSACHE COȚEGIUȚăNA IONAȚ „CUZAăVOD ”,ăHUŞI

3

DECLARA IAăDREPTURILORăMEDIULUI BERICA ECATERINA

ARGUMENT

GR DINI A CU P. P. NR. 2 HUŞI, JUDE ULăVASLUI

Mediulăesteăoăfiin ăvie,ăesteăunică iăindivizibil.ăFiecareăfiin ăesteădefinit ăprinărela iileăsaleă caăoăparteăintegrant ăaămediului.ă Fiin eleă umaneă au ,,ă drepturileă omuluițț,ă dară toateă celelalteă fiin eă au,ă deă asemenea,ă drepturiă careă suntă specificeă specieiă loră iă adecvată pentruă rolulă iă func iaă loră înă cadrulă comunit ilorăînăcareăacesteaăexist .ă Drepturile fiecarei fiin e sunt limitateă deă drepturileă altoră fiin eă iă oriceă conflictă întreă drepturileălorătrebuieăs ăfieărezolvateăîntr-unămodăcareămen ineăintegritatea,ăechilibrulă iăstareaă deăs n tateăaămediului

DECȚARA IAăDREPTURIȚORățEDIUȚUI 1. Mediul iătoateăfiin eleădinăcareăesteăcompus au urm toareleădrepturiăinerente:ă A. Dreptulălaăvia ă iădeăaăexista;ă B. Dreptul de a fi respectat; C. Dreptul de a continua ciclurile lui vitaleă iăaăproceselorăf r întreruperi ale omului; D. Dreptul de a-şi men ineăidentitateaă iăintegritatea sa; E. Dreptulălaăap ăcaăsurs ăaăvie ii;ă F. Dreptul la aer curat; G.ăDreptulălaăs n tateă;ă H. Dreptul de a nu fi contaminat, poluat cu de euriătoxiceăsauăradioactive;ă I. Dreptul de a nu avea structura modificat genetic sau perturbat într-un mod careăamenin ă integritateaăsauăfunc ionareaăvital iăs n toas .

2. Fiecare fiin areădreptulălaăunălocăpentruăaăjucaărolulăs uăînămediulănostruăpentruăfunc ionareaă saăarmonioas .ă 3. Fiecare fiin areădreptulălaăbun stareă iădeăaătr iăliberă, f r tortur ăsauătratamenteăăsadice aplicate de c tre fiin eleăumane.

4

OBȚIGA IIȚEăFIIN EȚORăUțANEăFA

ăDEăMEDIU

1.Oriceăfiin ăuman ăesteăresponsabil ăs respecte iătr iasc în armonie cu mediul.

2ăFiin eleăumane,ătoateăstatele,ăprecumă iătoateăinstitu iileăpubliceă iăprivateătrebuieăs :ă A. Se asigure c ăbun starea fiin eiăăumane contribuieălaăbun stareaămediului,ăînăprezentă iăînă viitor; B. S ărespecte, s protejeze, s ăconserve i,ădup ăcaz, s restabileasc integritatea vital a ciclurilor ecologice şiăa proceselor de mediu; C. S ăgarantezeăc ădauneleăcauzateădeăînc lc riăaleădrepturilorămediuluiădeăc treăom sunt remediateă iăc ăceiăresponsabiliăsuntătra iălaăr spundereăpentruărestabilireaăintegrit iiă iă s n t iiămediului;ă D. S ăîmputerniceasc ă fiin ele umaneă iăaăinstitu iile s aperere drepturile mediului iăaătuturoră fiin elor;ă E. S ăstabileasc ă m surile deăprecau ieă iărestrictive pentru a preveni activitatea uman de la a provocaădispari iaăunorăspecii,ădistrugereaăecosistemelorăsauăperturbarea de cicluri ecologice; F. S ă garanteze paceaă iăeliminareaăarmelorăbiologiceănucleare şichimice ; G. S ăpromoveze practicile de sprijin şi respectăpentruămediuă iăpentru toateăfiin ele,ăînă conformitateăcuăpropriileălorăculturi,ătradi iiă iăobiceiuri.

VA RUGAM S RESPECTA I DREPTURILE MEDIULUI !

VA RUGAM S RESPECTA I DREPTULăLAăVIA

ăALăVIITOARELORăGENERA II !

5

1.ăComunic riăştiin ifice:ă ,,Educa iaăecologic ăălaăvârstaă preşcolarit iiă- referate metodico-ştiin ifice”;

6

EDUCA IAăECOLOGIC ,ăÎNTREăTEORIEăŞIăPRACTIC PROFESOR MANUELA URSACHE COLEGIULăNA IONALă“CUZAăVOD ”, HUŞI, JUDE ULăVASLUI Înă ultimiiă ani,ă seă puneă totă maiă multă accentulă peă rolulă dezvolt riiă durabileă şiă deă aceea,ă înă formareaăintelectual ăaătinereiăgenera ii,ăcunoştin eleăecologiceătrebuieăs ăocupeăunălocăaparte.ăEduca iaă ecologic ăareăunăcaracterăinterdisciplinar,ăcuprinzândăînăariaăsaărealitateaăambiental ăceleămaiădiverseă aspecte ale sale – ecologice, economice, sociale, juridice, politiceă şiă culturale.ă Eaă înseamn ,ă deă fapt,ă deprindereaăunuiămodădeăvia ăşiăprezint ăoăserieădeăparticularit iămetodologice.

Plecând de la scopul final al demersului educativ – adoptarea unui comportament ecologic adecvată şiă ac iuniă deă protec ieă aă mediuluiă înconjur tor,ă seă potă creaă modalit iă deă trecereă deă laă oă informareă teoretic ă prină implicareă individual ă spreă oă ac iuneă concret .ă Esteă bineă ştiută faptulă c ă eleviiă suntăreceptiviălaăceeaăceăliăseăspuneăînăleg tur ăcuămediulăşiăsuntădispuşiăs ăac ioneze,ăparticipând activ laămodelareaăproprieiăpersonalit i.

Educa iaă ecologic ă îşiă propuneă s ă conduc ă elevulă spreă formareaă unuiă punctă deă vedereă maiă obiectivă asupraă realit ii,ă s -lă inciteă laă participare,ă s ă devin ă conştientă deă viitor,ă deă faptulă c ă via aă genera iilor viitoareăşiă calitateaăeiă depindă într-oă mareăm sur ădeăac iunileăşiă deăopiniileăsale.ă Înă acestă context,ă misiuneaă tuturoră educatoriloră esteă deă aă instruiă tinereleă vl stareă pentruă a-şiă în elegeă mediulă naturalăşiăpentruăaăac ionaăastfelăîncâtăacestămediuăs ăle permit ăvie uireaăpeămultăîncercataăşiăb trânaă planet ăTerra.

Maiătrebuieăspusăc ăeduca iaăecologic ăesteăpreocupareaăcurent ăşiăconstant ăaădasc lilor,ăavândă convingereaă c ă problemeleă deă mediuă suntă oă prioritateă şiă trebuieă abordateă deă întreagaă comunitate.

Aşadar,ă menireaă noastr ă esteă nobil ,ă dară şiă dificil ă deoareceă trebuieă s -iă facemă peă ceiă neinstrui iă s ă p trund ă înă resorturileă intimeă aleă existen eiă loră biologiceă şiă s -şiă asumeă r spundereaă fa ă deă via aă prezent ăşiăviitoare.ă Modalit iădeăcercetareăaăecosistemelor Ecosistemeleănaturaleăşiăantropiceăpotăfiăanalizateăprinăurm toareleătipuriădeăactivit iăpracticeăşiă recreative:  Excursiaădeăobservare,ădocumentareăşiădeăcercetareăbiologic ;  Jocuri distractive;  Realizarea unor proiecte de mediu;  Sfaturi practice;  Realizarea de portofolii tematice. Înă cadrulă lec iiloră sauă înă excursieă esteă necesară s ă abord mă problemeă deă ecologieă careă s ă contribuieăgradatălaăformareaăuneiăconştiin eăecologice.ăValen eleăinforma ionaleăăsuntămultipleăşiăvoră deveni eficiente dac ăauăconstan ăşiăatractivitate.

Excursiaădeădocumentareăşiădeăcercetareăbiologic Pornindă deă laă necesitateaă îmbin riiă teorieiă cuă practica,ă aă munciiă independenteă cuă activit ileă organizate pe grupe de elevi, excursia de documentare este nu numai un mijlocădeăînv areăatractivăşiă eficient,ă ciă şiă oă modalitateă deă realizareă aă unoră aspira iiă aleă eleviloră şiă profesoriloră deopotriv ,ă spreă redescoperireăşiăcercetareăştiin ific .

7

Excursiaă biologic ă areă numeroaseă obiective:ă recunoaştereaă floreiă şiă aă fauneiă şiă aă unor monumenteă aleă naturii,ă recoltareaă materialuluiă biologic,ă recunoaştereaă ecosistemeloră studiate,ă determinareaăşiăvalorificareaăunorăplanteămedicinale,ămelifereăşiăaromatice. Înăcorela ieăcuăscopulăpropus,ăexcursiileăpotăfiăorganizateăînainteaăunuiăcapitol (pentru recoltarea diferitelorătipuriădeăr d cini,ătulpiniăsauăfrunzeăş.a.)ăsauăconcomitentăcuăpredareaălaăclas ă(cunoaştereaă leguminoaseloră cultivateă şiă aă celoră dină floraă spontan )ă sauă dup ă terminareaă unuiă capitolă (cunoaştereaă angiospermelor dintr-un areal apropiat).

Reuşitaă excursieiă depindeă deă îndemânareaă cadruluiă didactică deă aă organizaă excursia,ă deă preg tireaăprofesional ăaăacestuia,ăprecumăşiădeăpreg tireaăteoretic ăşiăpractic ăaăelevilor.

Eleviiăvorăfiăîmp r i iăînăgrupe,ăavândăresponsabilit iăbineăstabiliteăpentruătraseulăşiăactivitateaă practic ăînăteren,ăcaăînăexemplulăceăurmeaz .

Grupa Obiective 1.

2.

3.

4.

Etapeleă excursieiă şiă condi iileă de mediu Descrierea ecosistemului de p dure Studiulă planteloră endemiceă şiă peăcaleădeădispari ie Descrierea ecosistemului terestru

Echipament Caiet însemn ri Mapa de teren

Activitatea desf şurat de Însemn ri

Observa ii,ă determin ri Determinator de Observa ii,ă plante determin ri Aparat de Observa ii,ă fotografiat determin ri

Valorificarea materialului Harta traseului Material proasp t Material proasp t Material proasp t

biologic biologic biologic

Jocurile distractive Jocurileă distractiveă auă caă scopă educa iaă ecologic ,ă sanitar ă sauă civic ,ă precumă şiă relaxareaă (energizarea): - ridic -te sau stai jos; - prepar ăsalata de fructe; - jocul igienei; - joculăpeăcalculatorăş.a.

Educaţia ecologică 1.ăLuptaăpentruăsupravie uire Materialeănecesare:ăstegule e,ăhârtieăcolorat ăsauăalteăobiecte.

Seăîmpartăcopiiiăînădou ăechipe:ăERBIVOREă(maiămulte),ăCARNIVOREă(maiăpu ine).ăFiecareăcopilăîşiă alege un animal dintr-oăcategorieătrofic .ăErbivoreleăauăunăspa iuădeărefugiu.ăSeătraseaz ăunăperimetruă înă careă seă odihnescă şiă îşiă aducă hrana.ă Seă ascundeă hranaă reprezentat ă deă stegule eă sauă hârtieă colorat ă (num rulăstegule elorăseăpoateăcomunicaălaăînceputulăactivit ii)ălaădiferiteădistan eăşiăînădiferiteădirec iiă de la locul de refugiu.

Regulile jocului: - carnivoreleăvorăvânaăerbivorele,ăcareăpleac ăînăc utareaăhranei; - primeleătrebuieăs ărespecteăposibilit ileădeăap rareăaleăerbivoreloră(loculădeărefugiuăşiăaăfaceăpeă mortul – play dead); - câştig ăerbivoreleădac ăauăreuşităs ăîşiăaduc ătoat ăhranaăînăcas ; - câştig ăcarnivoreleădac ăvâneaz ătoateăerbivorele.

Pentruăob inereaăvictoriei,ăparticipan iiătrebuieăîncuraja iăs ăîşiăfoloseasc ăimagina ia.

2.ăArtaăşiădeşeurile 8

Materialeă necesare:ă recipienteă dină plastică deă diferiteă m rimi,ă dopuriă dină plastic,ă cauciucă sauă plut ,ă hârtie,ăziare,ăcarton,ăsârmeăşiăalteăobiecteădinămetală(aceădeăsiguran ,ăagrafeădeăbirou),ăpanglici,ăpungiă de plastic sau hârtie, cutii de carton, plastic, cârpe (haine vechi), ambalaje de diferite tipuri, castane, nuci,ă boabeă deă fasole,ă conuriă deă brad,ă foarfeceă şiă lipici,ă capse,ă carioci,ă creioaneă colorate,ă acuarele,ă m rgele,ănasturi,ăband ăadeziv .

Exemple de obiecte care pot fi confec ionate:ă p puşi,ă m r işoare,ă tablouri,ă obiecteă deă decor,ă suportăpentruăcreioaneăsauăpentruălumân ri,ăcaseteădeăbijuterii,ăetc Pentruă confec ionareaă unuiă ghiveciă deă floriă avemă nevoieă de:ă g leat ă deă plastică (deformat ,ă fisurat ăsauăspart ),ăhârtieăcreponat ,ăstaniol,ălipici,ăfoarfece,ăacuarele,ăpanglic ăş.a.

3. Categorii trofice Materiale necesare: hârtie, pix.

Seă confec ioneaz ă bileteă dină hârtieă peă careă seă scriuă diferiteă numeă deă planteă şiă animale.ă Fiecareă copilă alegeă ună bilet,ă dup ă careă liă seă cereă s ă g seasc ă ceilal iă reprezentan iă aiă categorieiă troficeă dină careă facă parte:ăproduc tori,ădescompun tori,ăconsumatoriăI,ăconsumatoriăII,ăconsumatoriăIII.ăÎnămodulăacesta,ăseă poateăprezentaăpiramidaătrofic ăşiăseăpotăidentificaăre eleătrofice.

Realizarea unor proiecte de mediu Eleviiă potă fiă implica iă înă proiecteă şiă programeă deă educa ieă ecologic ă înă cadrulă unoră activit iă curenteă sauă aă unoră activit iă extracurriculare.ă Printreă elementeleă cheieă careă conducă spreă reuşitaă unuiă astfelădeăproiect,ăseănum r :ăidentificarea unei probleme reale, implicarea elevilor de diferite categorii deăvârst ,ăstabilireaăunuiăplanădeăactivit i.

Realizareaăproiectelorăcuăajutorulăelevilorăpoateăsupliniăcaren eleăcurriculareăreferitoareălaăslabaă reprezentareăaăelementelorădeăeduca ie ecologic ,ădeterminândăconştientizareaăinterdependen eiădintreă calitateaă mediuluiă şiă calitateaă vie ii.ă Deă asemenea,ă astfelă deă activit iă contribuieă laă dezvoltareaă competen elorăînădomeniileărela iilorăsociale,ăaleăprotec ieiămediuluiăşiăaleădemocra ieiăşi nu în ultimul rând,ă formeaz ă atitudiniă precum:ă respectulă fa ă deă natur ,ă responsabilitateaă înă luareaă deciziiloră şiă interesulăpentruăcunoaştere.

Sfaturi practice Dispari iaă unuiă num ră mareă deă speciiă deă planteă şiă animale,ă înc lzireaă global ,ă ploaiaă acid , smogul,ăsub iereaăstratuluiădeăozon,ăresuseleălimitate,ătoateăacesteaăsuntăproblemeădeămediuăpeăcareănuă putemăs ăleăoprimăşiăînăfa aăc roraăneăcuprindeă deseoriă unăsentimentădeăinutilitate.ăPentruăaăamelioraă situa iaăîntr-oăoarecareăm sur ,ăputemăîncercaăo schimbare prin reducerea pagubelor cauzate de risipa deă electricitate,ă metale,ă hârtie,ă lemn;ă putemă fiă maiă aten iă atunciă cândă arunc mă deşeurileă careă nuă suntă biodegradabileă şiă substan eleă toxice,ă careă prină acumulareaă loră înă natur ,ă afecteaz ă s n tateaă tuturor organismelorăvii.ăIat ăcâtevaăsfaturiădeăcareătrebuieăs ă inemăcont,ădac ăneădorimăîns n toşireaăplaneteiă noastre:  folosi iădetergen ilorăcareănuăcon inăsulfa i;  selecta iădiferen iatădeşeurileăcareăpotăfiăutilizateăulteriorăcaămateriiăprime,ăîncercând astfel s ăprotej măresurseleănarurale;  economisi iăapa,ăîntrucâtăpurificareaăeiănecesit ăoăcantitateămareădeăenergie;  economisi iăenergiaătermic ,ăfolosindăînămodăra ionalăc ldura;  evita iă utilizareaă pesticideloră şiă aă altoră substan eă chimiceă pentruă înl turarea insectelor, cautândămetodeăalternativeă(deăexempluăfolosireaăîngr ş mintelorănaturale);ă  folosi iăbazineleăpentruăp strareaăapeiăînăgr din ;  nuăcump ra iăsuveniruriăcareăsuntăconfec ionateădinăpieleădeăanimale; 9

   

atunciăcândeămerge iălaăpicnic,ăfolosi iătacâmuri,ăpahareăşiăfarfuriiădinămaterialeăreciclabile asigura i-v ăc ăpungileădeăgunoiăpeăcareăleăarunca i,ăvorăajungeălaăcontainere; citi iăpublica iiăcareăabordeaz ătemeădespreăconservareaămediuluiăînconjur tor,ăapoiăoferi i-le sauărecomanda i-le prietenilor; reconsidera i-v ă stilulă deă via ,ă gândindu-v ă laă consecin eleă ac iuniloră propriiă asupraă mediuluiăînconjur tor.

Realizarea de portofolii tematice Portofoliulăesteăoămetod ădeăevaluareăcareăpermiteăanalizaăunorăproduseădeăexcep ieărealizateădeă c tre elevi într-oăperioad ăanterioar ăevalu rii,ăprecumăşiăalteădocumenteă(jurnale,ăfişeădeăinformareăşiă documentare,ăeseuri,ădiplomeăetc.)ăcareăpotăpledaăcaăpremis ăfavorizant ăpentruăexercitareaăcuăsuccesăaă competen elorăactuale.

Concluzii Prin astfel deăactivit iărecreative,ăeleviiăîşiăpotădezvoltaăsim ulăpractic,ăcapacitateaădeăînv areă prinădescoperire,ăspiritulădeăobserva ie,ăcreativitateaăşiădragosteaăpentruănatur .

Continuitateaă vie iiă peă acestă p mântă depindeă deă muncaă educatoriloră deă ast zi,ă deă gândireaă şiă efortulănostruădeăaămen ineăechilibrulăînămediulănaturalăprinăformareaăuneiăconştiin eăecologiceădeăsineă st t toareăînărândulăoamenilor.ăActivitateaănoastr ăştiin ific ăşiăeduca ional ătrebuieăs ăduc ălaăformareaă unorăviitoriăcet eniăcareăs ăcunoasc ăbineăpercepteleăvie iiăînăsensulăeiăecologicăreal.

Neîn elegereaă realit iiă f r ă aplicareaă unoră m suriă corespunz toareă tehniceă şiă educa ionaleă înseamn ă oă peierdereă imens ă ceă seă vaă reflectaă peă multimpleă planuri,ă careă seă refer ă laă flor ă şiă faun ,ă integritateaăecosistemelor,ăaăproduc ieiăşiăproductivit ii,ăaăs n t iiăînăgeneral.ăArăfiăutilăs ăîn elegemăşiă s ăneăamintimăînăpermanen ăunăproverbăchinezesc: „Dacă te gândeşti la ziua ce va urma, ia-ţi de mâncare; Dacă te gândeşti la anul care va urma, plantează un copac; Dacă te gândeşti la secolul care va urma, educă copiii”.

BIBLIOGRAFIE: Genesis,ăPublica ieădeăbiologieă– Editura Arves, 2008, Craiova, p. 43 Natura,ăPublica ieădeăbiologie,ăvol.49ă– Arad, 2007, p.209

10

“SUFLET DE COPIL AL PLANETEI P MÂNT” MARINIC ANA-MARIA GRUIA ANNEMARY GR DINI A “SPIRIDU II”, BUCURE TI “Toţi suntem unul - păsări, plante, animale, minerale.

Toţi suntem diferite manifestări ale aceleiasi energii esenţiale.” Alejandro Lerner, scriitor argentinian “Nu vom salva tot ce ne-ar placea să salvăm, dar vom salva mai mult decât dacă n-am fi încercat deloc. ‘’ (Sir Peter Scott) Societateaăcontemporan ăseăafl ăast ziăîntr-unămareăimpas:ănuăîşiămaiăcunoaşteăgeneza.ăAparent,ă omul modern a uitat de unde a plecat şiănuăîşiămaiăaduceăaminteădeănatura sa. În zilele noastre, cei mai mul iă dintreă oameniă tr iescă într-o lume artificial ,ă înă careă lucrurileă anormaleă creeaz ă normalitatea.ă Înă fa aă ac iuniiă omului,ă cuă urm riă asupraă reliefului,ă vegeta iei,ă climeiă şiă resurselor, mediul natural al planeteiănoastreăseădegradeaz ădinăceăînăceămaiămultăşiădinăceăînăceămaiărepede.ăRaportulădintreăzoneleă verzi,ănaturale,ăşiăspa iileăantropiceă(createăsauămodificateădeăom)ăseăinverseaz ăacumăînăfavoareaăceloră dinăurm ,ăcontrastulădintre celeădou ăzoneădevenindăevidentăşiăizbitor.

Darălaăînceputănuăaăfostăaşa.ă„Laăînceput,ăDumnezeuăaăcreatăcerurileăşiăp mântul...ăAtunciăDumnezeuă aă zis:ă țS ă deaă p mântulă vegeta ie:ă planteă careă s ă fac ă s mân ă şiă pomiă fructiferiă careă s ă deaă rodă cuă s mân înăel,ăpotrivităsoiuluiălor.țăŞiăaşaăaăşiăfost.ă(...)ăDumnezeuăl-aăcreatăpeăomădup ăchipulăS u.ă(...)ă Dumnezeu i-aă binecuvântată şiă le-aă zis:ă țFi iă roditoriă şiă înmul i i-v ,ă umple iă p mântulă şiă supune i-l; domni iăpesteăpeştiiăm rii,ăpesteăp s rileăcerului şiăpesteătoateăvie uitoareleăcareămişun ăpeăp mânt!ă(...)ă Dumnezeu S-aăuitatălaătotăceăaăf cutăşiătoateăerauăfoarteăbune.ăDomnulăDumnezeuăl-aăluatăpeăAdamăşiălaăaşezatăînăgr dinaăEdenăcaăs ăoălucrezeăşiăs ăoăp zeasc ."ă(Genezaă1:1ă- 2:15) Aşadar,ăconformăBibliei,ălaăînceputulăexisten eiăvie iiăpeăaceast ăplanet ,ănormalitateaăeraăvia aăînă armonieăcuănaturaăşiăcuăDumnezeu,ăprezen aăuman ăfiindăunaăpunctual ,ăinsular ,ăînămijloculăvastuluiă peisaj natural. Apoi, de-aălungulăistoriei,ăaşez rileăomeneştiăaflateăînăcontinu ăînmul ireăauăr masătotuşiă pentruă mult ă vremeă risipiteă înă cadrulă lumiiă naturale.ă Ast zi,ă lucrurileă stauă cuă totulă altfel,ă pentruă c ă densitateaă actual ăaăpopula ieiăGlobuluiăschimb ăînă modă radicală dateleăproblemei.ă Luândăcaăreferin ă zoneleăceăprezint ăoămareădensitateăuman ,ăşiăînăacelaşiătimpăurban ,ădevineăevidentăc ăspa iileăverziăauă r masă doară nişteă insule,ă oazeă înă mijloculă vastuluiă peisajă cucerită acumă deă omă şiă deă construc iileă sale.ă Prezen aăşiăac iunileăoamenilor,ăcantona iăşiăconcentra iăînăcâtevaămariăzoneădeăpeăglob,ăafecteaz ădină p cateă şiă restulă zonelor,ă r maseă înc ă înă stareă natural ,ă nepopulateă şiă nepoluate.ă Omulă consum ,ă caă oă l cust ,ătotăceăîiăieseăînăcale,ăpentruăa-şiăsatisfaceăconfortulăşiănevoile,ăaflateăînăcontinu ăcreştere,ăîns ă f r ăaăseăgândiăşiălaăceăr mâneăînăurmaăsa,ăf r ăaăseăgândiăşiălaăgenera iileăviitoare. Înăaceast ălumeăaflat ăînăplinăprocesădeăglobalizare,ăesteăacceptat ăidéeaăc ăguverneleănuămaiăpotă rezolvaăsingureăproblemeleăsocialeăşiădeămediuăcareăapar,ădeăaceeaăsocietateaăcivil ătrebuieăs ăaib ăună rolăimportantăprinăasumareaăunorăăastfelădeăresponsabilit i.ă Societateaăcivil ăesteăceaăcareăseăafl ăcelămaiăaproapeădeăoameniăşiănatur ,ăcunoscându-le cel mai bineănevoileăşiăproblemeleăputândăs ăofereăsolu iiăadecvate.ăPrinăserviciileăpeăcareăleăofer ,ăorganiza iileă nonguvernamentaleă suntă ună actoră importantă înă furnizareaă bun st riiă socialeă şiă protec ieiă mediuluiă înă scopulă creşteriiă calit iiă vie ii.ă “Ceaă maiă persistent ă şiă urgent ă întrebareă aă vie iiă este:ă ceă faciă pentruă ceilal i?” Dr. Martin Luther King Jr. “Ecologiaăesteăştiin aălupteiăpentruăexisten .” Greg Cooper Voluntariatul este cel pe care se bazeaz ajutorul oferit si el reprezint ăoăcaleăprinăcareăoriceăomă cap t ă experien ,ă seă poateă exprima,ă seă poateă implicaă înă problemeleă comunit iiă şi mediului din care faceăparteăşiănuănumai. Voluntariatul reuneşteăoameniădiverşiă- deăvârste,ăcategoriiăsocialeăşiăorient ri diferite – careăsuntăuni iădeăconvingereaăcomun c pot produce, împreun , o schimbare în bine pentru 11

mediuăşiăînăcomunitateăşi reprezint ăunăelementăesen ialăalătuturorăsociet ilorăiarălaănoiăînă ar ăseăafl ăînă plin ădezvoltare.

“Chiarădac ăeăunălucruăm runt,ăf ăcevaăpentruăceiăcareăauănevoieădeăajutor.” Albert Schweitzer Normele şi regulile care asigur un comportament civilizat, corect cu mediul înconjur tor seăstabilescăînăfunc ie de particularit ileădeăvârst şi individuale ale copiilor. Aceste norme şi reguli se reg sesc în codul de comportare.

Codulădeăcomportareăesteădescoperităpasăcuăpasăprinăcontacteleădirecteăcuădiferiteăsitua iiă realeă sauă createă inten ionat.ă Acestaă seă exerseaz ă înc ă deă laă intrareaă copiiloră înă gr dinit .ă Ac iunileă simple vor constitui baza celor trainice (capacit i,ăcomportamente).

Gr dini aăşiăfamiliaăajut ăcopilulăs se familiarizeze cu normele şiăregulileădeăconvie uireă din natur pentru a deveni odat cu vârsta conştien iădeă rolulălorăînă men inereaăechilibruluiă ecologic.ă Adul iiă şi copiii din grupele mari sunt modele pentru cei mici dac respect cuă stricte eă normeleă şi regulile de comportare civilizat în mediul înconjur tor. Cei miciăînva s le identifice, s le respecte, s le imite. Înăăceeaăăceăpriveşteăăînv mântulăpreşcolar,ăpentru a asigura dezvoltarea socio-emo ional ă a copiilor, este necesar ca activitateaănoastr laăgrup ăs ăcuprind ăac iuniăsauăelemente careăs ă asigure formarea i dezvoltarea la copiiăaăabilit iloră(deă interac iuneăcuă adul ii,ăcuăcopiiiăde vârste apropiate, deăaăacceptaă iărespectaădiversitatea)ăcâtă iăaăatitudinilorăfa ădeăaspecteăcuăimpactălaănivelăsocială iădeă mediu (într-ajutorare,ăimplicare,ăăeduca ieăecologic ă iăcivic .

Responsabilizareaă copiluluiă pre colară esteă oă aptitudineă ceă trebuieă înv at . Însu irea acesteia ajut ăla maturizarea copilului. Un copil responsabil câ tig ă încrederea celor din jur,ăaăp rin ilor,ă prieteniloră iăesteăoăpersoan ăpeăcareăteăpo iăbaza. Înăcadrulă gr dini eiăcopiiiăsuntăăfamiliariza i cu regulile grupei, ce trebuie respectate. Astfel ei devinăresponsabiliăcuăordineaă iăcur eniaăînăsalaădeăgrup ,ă cu îngrijirea plantelor, cu distribuirea anumitor materiale etc. Ac iunileă ă desf urateă ă înă ă cadrulă parteneriateloră ă educa ionaleă ă încheiateă cuă anumiteă institu ii,ă cumă ară fi:ă Inspectoratulă pentruă Situa iiă deă Urgen ,ă Poli ia,ă Comunitateaă local ,ă Biserica,ădiferiteă asocia iiă etc.,ăconducălaăresponsabilizareaăcopiiloră iă implicareaălorăînă activit ileădeă voluntariat.

Gr dini aă „Spiridu ii” areă înă tradi ieă participareaă laă ac iuniă deă voluntariată înă campaniileă ecologiceălaăcareăparticip ăcadreleădidactice,ăcopiiiă iăp rin iiăacestora: -cur areaă iă înfrumuse areaă prină plantareă deă floriă aă cur iiă gr dini eiă ă iă spa iuluiă verdeă dină imediata apropiere – ac iuneăceăseădesf oar ăînăfiecareăanăînălunaăaprilieăcuăocaziaăderul riiăproiectuluiă educa ională„ coala Altfel”.ăCuăaceastaăocazieăimplic măp rin iiăcareăvinăs ăajuteăeducatoareleă iăcopiiiă înă cur areaă spa iuluiă verde,ă s pareaă iă plantareaă deă floriă iă copaciă ornamentali,ă tundereaă tufeloră deă trandafiriă iăaăpomilorăfructiferi; -participarea la proiecte precum: “Copilul i mediul”, “Mic i ecologist”-activitate ecologic de plantare de cop cei în loca ile pe care coordonatorii proiectului le propun sau participarea la proiectul “Earth voice” prin realizarea unei expozi ii cu lucr ri plastice pe tem ecologic .

-reciclarea hârtiei prin parteneriatul cu Polichrom Industry 2006 SRL , Editura Ars Libri pentru colectarea hârtiei; -realizarea de activit i în cadrul domeniului tiin sau om i societate care au ca scop formarea de deprinderi specific ocrotirii mediului înconjur tor dar i sensibilizarea copiilor cu privire la importan a respect rii naturii în vederea cre terii calit ii vie ii (prezentarea imaginilor care reflect urm rile polu rii asupra mediului înconjur tor-apa, aer, sol, faun , flor ).

-stimularea copiilor de a refolosi obiecte în scopul utiliz rii lor zilnice: realizarea de lucr ri practice folosind materiale din natur sau juc rii din materiale reciclabile, parada costumelor concepute din acelea i materiale, folosirea sticlelor din plastic golite i t iate drept recipiente cu ap la activitatea plastic , utilizarea de ziare i reviste vechi în cadrul activit ilor practice-colaje, etc. Produsele create 12

de copii necesit materiale din natur adunate cu dragoste, combinate creativ pentru a reda ineditul, a ne surprinde i bucura sim urile. Ele reflect rezultatele ob inute de copii în domeniul cunoa terii, esteticii i creativit ii. Însu irea tehnicilor de combinare a plantelor i realizarea unor adev rate opere de art , provocatoare estetic i tiin ific, este arta pe care copilul o înva experimentând.

-realizarea de excursii în natura în scopul form rii i dezvolt rii dragostei pentru aceasta i aplicarea unor conduite de respect fa de mediu prin accentuarea practic a ideii de cur are a spa iului folosit i l sarea acestuia în aceea i stare în care a fost g sit. Prin drume ii, vizite, excursii copiii descoper c natura se afl într-o continu mi care i transformare, c exist legi nescrise. Ei afl c oamenii protejeaz i p streaz copacii seculari, plantele rare, rezerva iile naturale i parcurile na ionale unde plantele, animalele, peisajele sunt în siguran pentru a se bucura i admira frumuse ea i genera iile viitoare. De asemenea, cu astfel de ocazii, copiii înva s studieze conexiunile ce apar între organisme i mediul lor de via .

-expozi iile organizate în gr dini de educatoare i copii au ca obiectiv însu irea cuno tintelor despre mediu i formarea capacit ilor i a deprinderilor intelectuale, practic ac ionale. Prezentarea în expozi ii a unor plante ornamentale, aranjamente florale, insectare i ierbare, c r i ilustrate, fotografii, etc. necesit o mare grij în selectarea lor pentru a reliefa elementele esen iale ale unei teme sau specificul unei activit i, realiz rile i preocup rile copiilor, cu scop instructiv. În final pot spune c un copil sensibil, activ i eficient în rela iile cu natura se formeaz de la cea mai fraged vârst în familie, continuând în gr dini , apoi în coal pentru a deveni un promotor al echilibr rii rela iilor existente de veacuri într-un mediu în care ne na tem i pe care dorim s -l cunoa tem cercetându-l i p strându-l.

BIBLIOGRAFIE 1. Biblia, Geneza 1:1 - 2:15 2. Andrei Eugen Lakatos, Arhitecturaă durabil ă – întreă ecologieă şiă teologie,ă Edituraă Sofia,ă 2010, Bucuresti, p.91 3. Autor colectiv, Medicii i Biserica, Vol. V , Editura Arhiepiscopia Clujului, 2013, Cluj, p.127

NATURA, CASA MEA P TRUŞELăADRIANAăANGELA GR DINI AăP.P.ă,, PALATUL FERMECAT” ARAD Aşaăcumăîiăînv măpeăcopiiăs ăvorbeasc ,ăs ăseăcomporteăînăfamilie,ăînăşcoal ăşiăînăsocietate,ăs ă respecteănormeleădeăigien ,ăaşaătrebuieăs -iăînv măs ăseăpoarteăînămediulăînconjur tor.

Deci,ăcaăeducatori,ătrebuieăs ădetermin mănuănumaiăsentimenteădeăadmira ieăfa ădeăfrumuse ileă naturii,ăciăs ăleăform măuneleăreprezent riăşiăno iuniăconcreteăasupraărealit ii.

Treptat, printr-oă activitateă permanent ,ă intens ă şiă complex ,ă trebuieă ac ionată caă acesteaă s ă devin ăconvingeri,ădeprinderiădeăp strare,ădeăocrotireăaămediuluiăînconjur tor.ă Darăsimplaăinstruireălaăoreleădeăcursănuă asigur ă deplinaărealizareăaăobiectivelorăurm rite.ăEsteă necesarăs ăfacemăextins ăactivitateaăşiăînăafaraăprocesuluiădeăînv mânt,ăprinăapropiereaăcopiluluiătotă maiămultădeănatur .

13

Voiă relataă înă continuareă prină ceă tipuriă deă activit iă amă realizată educa iaă ecologic ă aă miciloră preşcolariăînăgr dini .

1.ăPercepereaăşiăobservareaănaturii.ăAceast ăprim ăetap ăpoateăfiărealizat ăcelămaiăbineăprinăieşirileă înă natur ,ăexcursii,ătabere. Esteăprimulă pasădeăcontactă nemijlocităcuăelementeleămediuluiăşiă constituieă premiseleăetapelorăurm toare. Înăplimb rileăpeăaleileăparculuiăgr dini ei,ăcopilulăobserv ăoămul imeădeăăfiin eămiciăcareăzboar ă dinăfloareăînăfloare.ăUnăgând celăs-a l satăchiarăpeămânaălui.ăNu-lăstriveşteăpentruăc -şiăaduceăaminteă versurileăînv ate:,,…Copilăcaătineăsuntăşiăeu…Şi-miăplaceăs ăm ăjocăşiămie”.(E.ăGârleanu,ăGând celul) Valorificareaă observa iiloră şiă aă descrieriloră dină lumeaă planteloră şiă animaleloră esteă util ă chiară şiă prinărealizareaăunorădeseneăpeăbaz ădeăcuvinteăcareăexprim ăfenomeneăaleăvie ii:ăplant ,ăsoare,ăsecet ,ă gr din ădeălegume,ăstupădeăalbine,solulăşiăanimalele,ămuşuroiădeăfurnici,floareăşiăs mân ,etc.

2.ăDeterminareaătr iriiă unorăsenza iiă şiă sentimenteăşiă conştientizareaă copiilorăasupraăacestora. În urmaăperceperiiăaspectelorădinămediulăînconjur tor,ăcopiilorăliăseăatrageăaten iaăasupraăpl ceriiădeăaăpriviă cerulăsenin,ădeăaătrageăînăpieptăaerulăcuratăalăuneiăp duri,ădeăaăascultaăsusurulăunuiăpârâu,ăetc.ăÎnăaceast ă etap ăeducatoareiăîiărevineărolulădeăaădiscutaăşiăaăatrageăaten iaăasupraăacestorăaspecteăşiădeăaăsubliniaă beneficiileă unuiă mediuă curat,ă s n tos,ă precumă şiă apartenen aă noastr ă laă sistemeleă naturaleă deă via ă şiă comunicareaăexistent ăîntreănoiăşiămediulănatural.ă 3.ă Implicareaă personal .ă Prină discu ii,ă înă urmaă stabiliriiă loculuiă şiă roluluiă fiec ruiaă înă spatiuă şiă timp,ăînăcadrulăsocialăpotăfiărelevateămodalitatiădeăimplicareăindividual ,ăfelulăînăcareăputemăfiăde folos.

Activit ileăpractice:ăplantareaădeăflori,ăarbuşti,ăp strareaăcur enieiăînăsalaăşiăcurteaăgr dini ei,ălaă loculădeăjoac ,ăbunaărela ieăcuăvie uitoareleădinăjur-suntăexerci iiăecologiceăcareăvorăformaăstereotipuriăşiă mai târziu comportamente ecologice. Înă modelareaă ecologic ă aă copilului,ă ună rolă hot râtoră revine şi familiei:ă bunici,ă p rin i,ă fra iă maiă mari,deălaăcareăcopilulăimit ămoduriădeăac iuneăşiădeăcomportare-pozitive sau negative.

4.ă Asumareaă responsabilit ii.ă Aceast ă etap ă esteă esen ial ă înă formareaă uneiă structuriă comportamentaleăadecvate.ăExistândăimplicare,ătrebuieăs ăexisteăşiăresponsabilitate.ăEtapeleămen ionateă deă desf surareă aă educa ieiă ecologiceă asigur ,ă potrivită niveluluiă acesteiă vârste,ă adoptareaă comportamentuluiăecologic.ăEsteăimplicităfaptulăc ăinforma iaămotiveaz ,ăînso eşteăşiăsus ineăpercep iaă senzorial ,ă analizaă senza iilor,ă încadrareaă înă sistemulă naturală deă via ,ă definireaă roluluiă personal,ă respectiv,ăimplicareaăindividual ăşiăasumareaăresponsabilit ii. Înăsprijinulărealiz riiăacestuiădemersăeducativăvineăprogramulăeduca ională“Ecogr dini a”, careşiăpropuneăs ăcontribuieălaăcreştereaăgraduluiădeăconştientizareăalăcopiilorăasupraăproblemelorădeămediu.ă Suntăîncurajateădiscu iileăşiămuncaăînăgrup,ăprecumăşiăoriceăini iativ ăluat ăînăprotejareaămediului.

5.ă Alc tuireaă uneiă strategiiă deă ac iune. Aceast ă etap ă reprezint ă trecereaă spreă ac iuneaă concret .ă Faptulăc ,ăînăcalitateădeăcadreădidactice,ăorganiz măac iuniădiverseăîmpreun ăcuăcopiii,ănuăeste suficient.

Realizarea, într-adevară important ,ă ară fiă s ă form mă copiiloră acelă interesă şiă aceleă abilit iă careă s ă leă permit ăs ăîn eleag ăcumăseăorganizeaz ăastfelădeăac iuniăşiăs ăac ionezeădinăimboldăpropriu.

Prinăparticipareaăactiv ăaăcopiilorăseărealizeaz ăre inereaăinforma ieiăştiin ificeăşiăre inereaăunoră schemeălogiceădeăac iuneăşiăgândireăspecificeăanumitorăcategoriiădeăobiecteădinămediulăînconjur torăşiă orientareaăpeăbazaălor,ăînăsitua iiănoi.

Copiiiă ştiuă c ă p dureaă esteă „ prietena” omuluiă datorit ă mareluiă s uă rolă deă aă reîmprosp taă permanentăaerulăoraşelorămoderne.

Excursiaăşiăvizitaăcuăcaracterădidacticăreprezint ăformeăauxiliareădeăorganizareăaăprocesuluiădeă predareăaăcunoştin elorădespreănatur ăşiăom.

Orice prilej oferit de activit ileă deă observareă aă planteloră şiă animalelor,ă prină intermediulă excursiilorătrebuieăfolosităpentruăaăformaăoăgândireăintuitiv ăşiădeductiv ăaăcopiilorăînăraportăcuănatura,ă pentruăaăleădezvoltaădragosteaăşiărespectulăfa ădeăacestea,ădorin aădeăaăoăocroti.

Cuăprilejulăoric rorăieşiriăînănatur ăcopiiiăgrupeiăcunoscăîndemnul: 14

Nuădistruge iănatura!

Recicla iăşiăconserva iăplanteăşiăanimaleănumaiăînăscopuriăştiin ifice!

Ocroti iă vie uitoareleă şiă mediulă înconjur toră pentruă aă p straă echilibrulă atâtă deă necesar al omului!

Peă lâng ă activit ileă ar tateă maiă susă (excursiaă şiă vizita)ă prină careă educatoareleă potă realizaă educa iaăecologic ăînăgr dini ămaiăsuntăoămultitudineădinăcareăamintesc:ăactivit iăpracticeădesf şurateă deă preşcolariă înă spa iileă verziă dină perimetrulă gr dini elor,ă activitateaă muzical ă adaptat ă laă tematicaă inspirat ă dină frumuse ileă naturiiă poateă influen aă copilulă înă direc iaă dorit ,ă filmeleă artisticeă şiă documentare, emisiunile radio-tv., dedicate ecologiei, revistele pentru copii – sunt un izvor important deă informareă şiă documentareă privindă natura,ă literaturaă pentruă copiiă – inspirat ă dină via aă planteloră şiă animalelor, vizionarea de diafilme, etc. Ştimăc ăeduca iaăecologic ăseărealizeaz ănuănumaiăînăinstitu iileăşcolareăciăşiăînăfamilie.ăAl turi deăşcoal ăşiădeăînv mânt,ăfamiliaăjoac ăunărolăesen ialăpentruăaăexplicaăcelorămiciăceăreprezint ănatura,ă înăceăconst ărespectulăfa ădeămediulăînconjur tor.

Deăaceeaăamăconsideratănecesarăşiăfirescăs ăac ionezăşiăasupraăfamiliilorăcopiilor, pentru a-i face s ă în eleag ă faptulă c ă deă modulă cumă seă comport ă eiă cuă natura,ă deă reac iileă loră asupraă planteloră şiă animaleloră depindeă înă mareă m sur ă succesulă form riiă laă copiiiă preşcolariă aă unoră deprinderiă ecologiceă corecte.ă Gr dini aă noastr ă aă organizat înă acestă scopă ac iuneaă „Ceaă maiă frumoas ă curte” laă careă şi-au concursulăp rin ii,ăcopiiiăşiăeducatoarele.ăAc iuneaăs-aădesf şuratăpeăparcursulăaătreiăluni,ăiarălaăfinalăaă fostăpremiat ăceaămaiăfrumoas ăcurte.ă -

„Neăjuc măîntr-oăcurteămaiăcurat ”

Degeabaăcopilulăînva ălaăgr dini ăs ăocroteasc ăunăanimalăsauăoăplant ,ădac ăînăfamilieăîşiăvedeă p rin iiă ac ionândă brutală şiă f r ă mil ă asupraă acestora.ă Astfel,ă copii,ă p rin i,ă buniciă şiă educatoareă amă colectatămaculatur ,ăîmpreun ăamăplantatăpomiăşiăarbuştiăînălocurileădeăjoac ăaleăcopiilor.ăP rin iiăsuntă permanentăal turiădeănoiăînăactivit ileădeăcur ireăaăcur iiăgr dini eiăşiăaălocurilorădeăjoac ,ălaăfelăcumă suntăşiăşcolariiădeălaăŞcoalaăN.B lcescu,ăcuăcareăcolabor măşiăcuăcareăamădesf şuratăac iuneaă„Neăjuc mă într-oăcurteămaiăcurat ”. În cadrul parteneriatului pe care îl avem cu Centrul „Ghiocelul” Arad,ăcuăocaziaăs rb torilorădeă iarn ,ăamăconfec ionat,ăîmpreun ăcuăcopiiiădinăcentru,ăpodoabeăpentruăbradulădeăCr ciun din PET-uri, podoabeăcuăcareăamăîmpodobităăunăbradădeăCr ciun.ă „PodoabeăpentruăbradulădeăCr ciun” 15

Totădinăsticleădeăplastic,ăînăcadrulăuneiăactivit iăpracticeă„Floare pentru mama”, am realizat flori de plastic pe care le-amăpictatăşi pe care le-amăd ruitămamelorăcuăocaziaăzileiădeă8ăMartie.ăPrinăacesteă activit i,ă peă lâng ă faptulă c ă amă reciclată PET-uri,ă copiiiă auă înv ată c ă „nimic nu se pierde totul se transform ”. „Floare pentru mama”

Beneficiileăpeăcareăcredemăc ădesf şurarea activit ilorăcuăcaracterăecologicăînăgr dini ăsunt: ●ăăăăăăăăăăSensibilizareaăcopiilorăînăproblemaăp str riiăunuiămediuăcurat,ăs n tosăşiăestetic;  Cultivareaă dragosteiă copiiloră pentruă Terra,ă pentruă toateă elementeleă careă intraă înă componen aă acesteia: ape, plante, animale, etc;  Educareaăcopiilorăînăsensulăp str riiăs n t iiămediuluiăînăcareătr iesc;  Însuşireaă unoră normeă deă comportareă specificeă asigur riiă echilibruluiă dintreă s n tateaă individului,ăaăsocieta iiăşiămediului;  Formarea unei atitudini dezaprobatoareăfa ădeăceiăcareăîncalc ănormeleăspecificeădeăp strareăaă igienei mediului;  Educa iaă copiiloră şiă aă familieiă înă sensulă form riiă unoră comportamenteă corecteă deă ocrotireă aă mediului,ădeăcolectareăselectiveăaădeşeurilorămenajereăreciclabile,ădeăgestionareăa deşeurilor.  Conştientizareaă şiă sensibilizareaă comunit iiă locale,ă aă copiiloră şiă p rin iloră fa ă deă problemeleă mediului;  Creareaă înă gr dini ă şiă înă împrejurimiă aă unuiă mediuă ambientă pl cut,ă prină amenajareaă şiă între inereaăspa iilorăverzi; 16

  

Formarea unui comportament etic, civic; Formarea unor deprinderi de conservare a naturii; Implicarea copiilor în colectarea materialelor reciclabile – hârtieăşiăPET-uri.

Amă prezentată înă aceast ă lucrareă varietateaă deă modalit iă folositeă înă gr dini ă prină careă micii preşcolariă suntă înv a iă s ă cunoasc ă naturaă şiă s ă protejezeă mediulă înconjur tor.ă „Naturaă îşiă ofer ă frumuse eaă şiă grandoarea,ă trebuieă s ă înv mă copilulă s ă oă vad ă cuă ochiiă sim uluiă şiă ală ra iunii,ă s ă oă în eleag ăşiăs ăoăpre uieasc !

BIBLIOGRAFIE: LILEU ALEXANDRA – „O conduită ecologică corectă” în Tribuna invatamantului Nr. 41/21, oct. 1991 , ,Bucuresti , pag.5 FALK IAURA – „Ocrotirea si conservarea mediului inconjurator” in Revista de pedagogie, 1981, Bucuresti,pag.146 PROGRAMAăACTIVIT ILORăINSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎNăGRADINI AăDEăCOPII,ăedi iaăaăII-aărevizuit ăăşiăad ugit ,ăăăăăăă 2005,ăBucureştiăă

P MÂNTULăESTEăCASAăNOASTR !

S.O.S.-SALVA IăP MÂNTUL! OBREJAăNU A CARANFIL ANCA-ELENA GR DINI AăCUăP.P. NR. 4 BÂRLAD, JUDE ULăVASLUI Motto: ,,ăNuăvomăfiăniciodat ădestulădeărecunosc toriăfa ădeăP mântulăcareăne-aădatătotul!’’ă ConstantinăBrâncu i Suntemă ceeaă ceă gândim,ă ceeaă ceă sim im,ă ceeaă ceă facem,ă pentru noi sau pentru cei din jurul nostru.ă timă c ă Bunulă Dumnezeuă aă creată P mântul,ă Planetaă Albastr ă cuă frumuse iă deă nedescrisă iă cuă bog iiănecuprinse.ă - Deăceănoi,ăoameniiăamădevenităast ziădu maniiăv zu iă iănev zu iăaiăCrea ieiăSfinte?

- De ceă întin mă prină gesturileă noastreă iă ac iunileă peă careă leă facem,ă fa aă imaculat ă aă unuiă P mântă careă neă na te,ăneăhr ne teă iăneăocrote teădeămiiădeăani?

Buniciiă iăstr buniciiăno triătr iauăînăpaceă iărespirauăoănatur ăînăcareăbucuria,ăsperan a,ăfericireaăerauă ridicateălaărangădeăVia ăţViitor.ăNaturaăesteăfoarteăimportant ăpentruăfiecareăpersoan .ăEaăseăg seşteă pretutindeni,ăreprezint ăfrumuse ea,ămagia,ăfarmeculăTerrei.ă Acum locul acestui deziderat al fericirii este luat încet, încet de alte sintagme cum ar fi: Poluare, De euri,ăOtr vireăcuăbun tiin .ăDinăp cateăaziăTerraăprezint ănenum rateă„lipsuri”,ădeoareceăp durileă suntăînănum răfoarte mic dinăcauzaădefriş rilor,ăanimaleleădisparădinăcauzaăvânatuluiăexcesiv,ăapeleăsuntă 17

murdareăpentruăc ălumeaă„le-a confundat” cuăcoşurileădeăgunoi,ăiarăaerulădevineătotămaiănocivădinăcauzaă gazelorătoxiceăproduseădeăuzineăsauămaşini.ăCuăsauăf r ăinten ie, noi neădistrugemăpropriulăc min.

AmăprimităunăP mântăcuratăcuăcâmpiiăm noase,ăizvoareălimpeziă iăcristaline,ădealuriă iămun iăa c rorăcresteăstr pungăseninulăcerului,ăcuăp s riă iăanimaleăcareătr iauăînăarmonie,ă iăceăvomăd ruiăceloră careăvinădup ănoi?

Esteă întrebareaă careă neă fr mânt ă pentruă c ă suntemă responsabiliă deă viitorulă copiiloră no tri,ă aă copiilor pe care-iăeduc mă iăleăd măstartulăînăvia ,ăcaăeducatori,ămame,ăp rin i.

Venimăziădeăziăînămijloculăcopiilorăcareăneăprivescăcuăochiiăseniniă iăcura iăcaălacrima,ăcura iăsuflete teă iă înc ăneîntina iă deăr ulă careăî iăfaceăprezen aădinăceăînă ceămaiămultă înă jurulă nostru.ăPrinătotăceea ce facemădincoloădeău ileăînchiseăneădefine teănumeleă iătitulaturaă,,Eco’’,ăneăreprezint ăînăceaămaiămareă m sur ă pentruă c ă totulă pulseaz ă deă frumuse e,ă via ,ă speran ă careă oă transmitemă genera ieiă deă viitoriă ap r toriăaiăp mântului.ă Laă gr dini ă nuă bog iaă cuno tin eloră deă ecologieă intereseaz ă ciă cunoa tereaă iă men inereaă înă forulăinteriorăalăcopiilorăaădou ăst riă– dorin aădeăaăcunoa teăuniversulălumiiăviiă iăputereaădeăaăocrotiă formeleă deă via .ă Copiiiă auă nevoieă s ă perceap ă celă maiă mareă adev ră dină spa iulă viului:ă plantele,ă animalele,ăoameniiăseănasc,ătr iescă iămor,ăl sândăsemin eăpentruăurm toareaăgenera ie.

Amăcrezută iăcredemăcuăardoareăc ăputemăs ămaiăschimb măcevaădinăcomportamentulăgre ităală semenilorăno tri.

Consider mă c ătoateă ac iunileănoastreătrebuieăînso iteădeăexempleădeăbun ăpractic ,ă copilulă s ă vad ă iăs ăsimt ,ănuăs ăîiăspunem.ă Educa iaă ecologic ă areă ună rolă însemnată înă unitateaă noastr .ă Mijloaceleă celeă maiă eficienteă pentruă transmitereaă acestoră înv minteă c treă copii,ă suntă celeă legateă deă particularit ileă loră deă vârst :ă observ rileă directe,ă experimenteleă simple,ă povestirile,ă jocurileă ecologice,ă diafilmeleă iă diapozitivele,ă plimb rile,ăexcursiileă iădrume iile.ăAvândăîncredereăînăputereaănoastr ădeăcrea ie,ăamăgândită iăfolosită în cadrulăactivit ilorăcuăcon inutăecologicăjocuriăavândăcaăteme:ă“ Ce se aude? ”, “ Via ă– foc – ap !”, “ Veveri aălaăaluneă”, “ Ce se vede? ”, “ Ce ai mirosit? ”,ăă’’ăDetectiviiă”,,,ăA eaz ăfiecareăelementălaă locul lui ”,’’Labirintul’’,ă prină careă copiiiă auă în elesă c ă numaiă aflându-se în mijlocul naturii îi pot cunoa teătainele.ăConvorbirileălibere:ă„Deăceătrebuieăs ăîngrijimănatura?”, „Cumăavemăgrij ădeămediulă înconjur tor?”, „ Deăceăîng lbenescăfrunzeleăcopacilor?”,ărezolv ămulteădintreăsemneleădeăîntrebare pe careă leă auă copiiiă laă aceast ă vârst ă referitoareă laă mediulă înconjur tor.Lecturileă dup ă imaginiă „Ce stim despreăprim var ?”, „Animalele domestice si puii lor”, „La munte”,ăaducăaproapeădeăcopilăoăanumit ă ideeă sauă secven ă dină realitateaă înconjur toare,ă ajutându-lă s ă exploreze,ă s ă analizeze,ă sa-şiă pun ă întreb riă înă leg tur ă cuă aspecteleă întâlnite,ă s -şiă exprimeă st riă sufleteştiă şiă s ă ini iezeă ac iuni.ă Oă alt ă modalitateă deă realizareă aă educa ieiă ecologiceă oă reprezint ă activit ileă plastice,ă practice,ă muzicale, pove tile, povestirile create de copii, careă urm rescă atâtă verificareaă cunoştin eloră câtă şiă dezvoltareaă imagina ieiăpreşcolarului.

Activit ileă deă educa ieă ecologic ă ajut ă copiiiă s ă manifesteă sensibilitateă fa ă deă mediulă înconjur torăşiăproblemeleăcuăcareăacestaăseăconfrunt ;ăcontribuie,ăprinăemo iileăputerniceăgenerateădeă exempleăoferite,ălaăformareaăînăsufleteleăcopiiilorăaăunorăsentimenteădeăocrotireăşiăprotec ieăaămediului.ă Revistaăgr dini eiă,,UniversulăEco’’ă,ăconcursulăjude eană iăsimpozionulăorganizatăpeăaceea iătem ăaducă înăaten ieăproblemeăcareăfr mânt ăînămomentulădeăfa .

Amăcolectatăselectiv,ăamăparticipatălaăactivit iădeăvoluntariatădândăunăexempluăcopiilorădarămaiă alesăp rin ilor,ă(p rin iiăauăfostămereuăaproapeădeănoi,ăpartenerulănostru),ăsuntemăuni iă iăîncerc măprină toateăac iunileănoastreăs ătragemă unăsemnalădeăalarm :ă Spunemă NU-Polu rii,ăDistrugerii!ăAmăplantată pomi ori,ă floriă multicolore,ă amă îngrijită spa iiă verziă dină curteaă gr dini ei,ă dină parcurileă ora ului,ă amă realizat din diferiteă de euriă obiecteă deă oă frumuse eă deosebit ,ă amă admirată necuvânt toareleă deă laă gr dinaăZoo,ăamăfostăîncânta iăeducatori-copii,ădeăfrumuse eaăparcurilorădinăora ulănostru.

18

F r ă implicareaă p rin iloră nuă avemă posibilitateaă deă aă cl diă oă temelieă solid ă înă comportamentul celor mici.Dac ăînăfamilieăcopilulăvedeălucruriăfrumoase,ăvedeăc ămamiă iătatiărespect ămediulăînconjur toră iă implicităP mântul,ă copilulă vaă consideraă acestă exempluă edificatoră iă demnă deă luată înă seam .ă Un vechi proverb românesc spune :,, Pomul când e mic se-ndreapt ’’.ăDeăaceea,ăcopiiiăpreşcolariăsuntăpubliculă celămaiăimportant,ăcelămaiăavidădeăinforma iiădeăbun ăcalitate,ăcuăaplicabilitateăpeătotăparcursulăvie ii.ăă Venim cu un îndemn pe care-lăadres măcelorămariă iăcelorăcareăleăpas : -P mântulăeste casa noastr !ăP stra i-l curat!

-Apeleălumiiăstingăseteaănoastr !ăNuăleăpolua i!

-P durileăsuntăpl mâniiăno triăs n to i!ăNuăleădistruge i!

-Florile suntăbucuriaăsufletelorănoastre!ăNuăc lca iăpeăele!

-Nuă arunca iă gunoaieă careă distrugă s n tateaă planeteiă noastre!ă Voiă ceiă cuă putereă iă posibilit iă construi iăsta iiădeăcolectareă iăuzineădeăreciclare!ăNuăareăniciăunărostăs ăsec tuimăresurseleăplanetei!!!

Dac ă a iă reu ită s ă folosi iă ună ambalajă deă plastic,ă recicla i-lă dup ă utilizare ! C uta iă containerele de colectareă selectiv ă aă de eurilor !ă Fi iă ocrotitoriiă iă sanitariiă Planetei ! Oricareă dintreă noiă poateă a ezaă plasticul la Plastic, hârtia la Hârtie, sticla la Sticla.ăOricareădintreănoiă poateăfiăunămedicăcareăvindec ă P mântul.

Dac ă seă stric ă cevaă laă casaă înă careă locuim,ă repar mă situa ia.ă A aă trebuieă s ă neă purt mă iă cuă mareaă nostr ă cas ,ă Terra.ă Planetaă esteă înă pericolă deă aă fiă sufocat ă deă gunoaie,ă substan eă chimiceă deversateă iă alteă mizerii.ă Trebuieă s ă oprimă aceast ă crim !ă Trebuieă s ă facemă cevaă pân ă nuă este prea târziu! Timpul nu ne mai este prieten ! Cu el suntem într-oăpermanent ăcompeti ie!ă Nu doar planetaă oă distrugem,ă ciă îns iă via aă noastr !ă Trebuieă s ă oprimă invaziaă gunoaielor!ă Trebuieăs ălupt măînăfiecareăziăcuăindiferen a,ănep sarea,ălipsaădeăeduca ie!

Mizeriaăaruncat ălaăco ulădeăgunoiă iănuăpeăstrad ăesteăantisepticulăpeăcareăîlăpunemăpeăr nileăplanetei!ă P strareaăapelorăcurateăesteăantidotulăcontraăinfect riiăP mântului.

Salva iăTerra!ăP stra i-o curat ă!!!

S.O.S.-SALVA IăP MÂNTUL!!!!

Consider măc ărealizareaăacestorădeziderateămajoreădeăcareădepindeăviitorulăomenirii,ăalăvie iiă peăPlanetaăP mânt,ănuăesteăposibil ăf r ăimplicareaăadul ilor,ăaăp rin ilor,ăaăcomunit ii,ăaătuturorăceloră care, prin exemplul personal, pot forma comportamentele ecologiceăaleăcopiilorăpreşcolari.ăEsteănevoieă deăoătemeinic ăeduca ieăecologic ,ăfoarteăbineărealizat ,ădarăşiăfoarteăbineărecep ionat ,ăînc ădeălaăceleă mai fragede vârste.

Deă aceea,ă a aă cumă noiă educatoareleă neă ocup mă deă educa iaă intelectual ,ă deă ceaă moral ă iă estetic ,ădeădezvoltareaăaptitudiniloră iăsentimentelor,ădeăeduca iaăvoin ei,ăesteămomentulăs ăneăocup mă iă deă educa iaă ecologic ă prină careă s -iă înv mă peă copiiă ,,DEă CEă ?ă " iă maiă alesă ,,CUMă ?ă "ă trebuieă protejat ă NATURA...,ă iară cândă copilulă începeă s - iă deschid ă spreă natur ă iă ochiiă min ii,ă aă sufletului,ă când prin gesturile pe care le face vis-a-visă deă mediulă înconjur toră neă demonstreaz ă c ă aă ajunsă nuă numaiă s ă îiă plac ă ceeaă ceă vedeă înă jurulă luiă – plante,ă animale,ă p s ri,ă dealuri,ă râuri,ă etc.ă – ci iă s - iă îndrepteăeforturileă(ălaăputereaă iănivelulăspecificăvârsteiă)ăspreăaăocrotiătoateăacestea,ăsauăchiarămaiămult,ă spreăaăîndreptaăgre elileăf cuteădeăgenera iileătrecute,ăvomăputeaăspuneăc ămuncaănoastr ăeducativ ănuăaă fost în zadar!

"Aăîn elegeănaturaăînseamn ăaăîn elege viitorul, iar a face ceva pentru salvarea naturii, atât de amenin at ăazi, înseamn ăaăcontribuiălaăfericireaăomeniriiă" Eugen Pora

19

BIBLIOGRAFIE : 1.ăăCiobotaru,ăMelania,2005,ăEduca iaăecologic ăînăgr dini ,ăEdituraăCDăPress,ăBucureşti.

Cucoş,ăConstantin,2006,ăPedagogie,ăEdituraăPolirom,ăIaşi.

Programa activit iloră instructiv-educativeă înă gr dini aă deă copii,ă Edi iaă aă II-aă revizuit ă şiă ad ugit ,ă Bucureşti,ă2005.

S ăDESCOPERIMăNATURA! EXEMPLE DE BUNE PRACTICI CERCHEZ ELENA ALINA AURA OPREA GR DINI AăCUăP.P.ăNRă5ă BÂRLAD, JUDE ULăVASLUI Esteăgreuăs ădefinim cuvântul „natur ”.ăDeoareceăcuvântulăăseărefer ălaăvia ăînăgenerală– tipuri variateădeăplanteă iăanimale,ăclimaă iăvremeaă iătoateăcelelateălucruriăcareăneăînconjoar .ăSeăpareădeciăc ă acest cuvânt, „natur ”,ăesteăunulăpeăcareăfiin eleăumaneăîlăcunoscăfoarteăbineădeoareceăauăavutăocaziaăs ă observeăsauăs ăînve eădespreăelăînăc r ileădeăgeografie,ăbiologie,ăchimie,ăetc.ă Naturiiăîns ăîiăplaceă”s ăseăascund ” – areăatâtădeămulteăsecreteă iămistereălaăcareăfiin eleăumaneă nici n-auăîndr znităs ăseăgândeasc .

S ă tr ie tiă ă înă natur ă cuă totă corpul,ă cuă ă toateă sim urile,ă cuă ă toat ă curiozitatea,ă cuă ă toat ă în elegereaă iăpasiunea,ăconstituieăcheiaăăreal ăaăăocrotiriiăămediuluiăînconjur tor!

Copiiiă trebuieă s ă cunoasc ă natura,ă s ă con tientizezeă necesitateaă protej rii tuturor formelor de via ăexistente.ăActivit ileădesf urateăînăgr dini ătrebuieăs ăsensibilizezeăsufleteleăcopiilor,ăs -iăfac ă peă ace tiaă s ă întind ă oă mân ă naturiiă iă p mântului.ă Cumă activit ileă dină gr dini ă suntă bazateă înă majoritatea cazurilor pe jocăvomăîncercaăînăcontinuareăs ăd măexempleădeăcâtevaăjocuriăcareăauădreptă tem ămediulă înconjur toră iă seăpotă desf uraăînă mijloculă naturiiă înă uneleădintreăviziteleăîntreprinseăcuă grupaăînăafaraăgr dini ei.

OGLINDAăPLIMB REA Materiale necesare: o oglind ădeăplasticămic ăpentruăfiecareăcopil Desf urareaăjocului: Explica i-le copiilor c ăvorăfolosiăoglindaăpentruăaăvedeaăp dureaăprecumăoăv dă ochiiă diferiteloră animale.ă Trebuieă s ă fieă foarteă aten iă s ă nuă seă împiediceă deoareceă seă voră folosiă deă oglind ăpentru a vedea.

1. Ruga iăcopiiăs ădeaăexempluădeăunănumeădeăpas re.ăP s rileăv dăp dureaădinăînaltulăceruluiăa aă c ăeiăvorătrebuiăs ă in ăoglindaădeasupraăcapuluiăcuăfa aăîndreptat ăspreăp mântă iăs ămearg ăspreă un copac care este punctual de sosire.

2. tiuă copiiă ceă esteă specială laă vedereaă iepura ului?ă Unghiulă loră deă vedereă esteă multă maiă mareă pentruă aă puteaă z riă poten ialiiă du mani.ă Ruga iă copiiiă s ă in ă oglindaă cuă fa aă laă eiă înă dreptulă nasuluiăastfelăvorăputeaăvedeaăatâtăînăfa ăcâtă iăînăspateăînăacela iătimp.

3. Ruga iăcopiiiăs ăfac ăoăc l torieăpeăpodeauaăp duriiăajutându-seădeăoglind ăpretinzândăc ăsuntă ni teă oriceiădeăp dure.

20

4. Cumăprive teăunăgând cel?ă ine iăoglindaăîndreptat ăînăsusă(maiăjosădeănivelulăochilor)ă iăve iă aveaăocaziaăs ăprivi iăoăinteresant ăcupol deăfrunzeă iănori.

SPA IULăDEăOBSERVA IE Materiale necesare: cercuri sau inele Loculădeădesf urare:ăînăp dureăsauăparc Desf urareaăactivit ii: Împ r i iăgrupaădeăcopiiăînămaiămulteăsubgrupe.ăDa iăfiec reiăsubgrupeăcâteăunăcercăsauăunăinel.ăCopiiă trebuieăs ăplasezeăcerculăîntr-unălocăalesădeăeiădinăp dure.ăRuga iăcopiiăs ăobserveăceăseăafl ăînăspa iulă loră deă observa ieă (plante,ă ghinde,ă frunze,ă pene,ă conuri...).ă Fiecareă subgrup ă seă întoarceă apoiă iă deseneaz ăpeăplan eălucrurileăpeăcareăle-au observat.

OCHI DE VULTUR Materiale necesare:ăobiecteădinănatur ăpotriviteăpentruăjocă(ghinde,ăpene,ăpietricele,ăflori,ămu chi,ăetc) Desf urareaăactivit ii: Varianta 1: 1. Acoperi iăobiecteleăcuăalteămaterialeădinănatur ă(frunzeămari).

2. Descoperi i-le pentru o perioad ăscurt ădeătimpă(1-3ăminute)ă iăspune i-leăcopiilorăs ăfieăfoarteă aten iălaăceăseăafl ăsubăfrunze.

3. Ruga iăcopiiiăs ăpleceăînăc utareaăunorăobiecteăsimilare.

Varianta 3: 1. ar ta i-le copiilor 6-7ă(num rulădepindeădeăvârstaăcopiilor)ăimaginiăcuăp s riăsauăanimale care tr iescăinăp dure.

2. Acoperi i-le.

Cere i-leăcopiilorăs - iăaminteasc ăcâtămaiămulteăp s riăsauăanimaleădinăimaginileăprezentateăanterior.

B ULăC L TOR Materiale necesare:ăfireădeăa /lân ădeădiferiteăculori Desf urareaăactivit ii: 1. Copiii trebuieăs - iăg seasc ăunăb ăcuălungimeaădeă50-100 cm 2. Spune i-leăcopiilorăs ăcolectezeăobiecteăpeăcareăleăg sescăînăzonaăîmp durit .

3. Copiiiăcolecteaz ăpene,ăfloriăuscate,ăiarb ,ăetcăcuăajutorulăb uluiăsiăleăprindădeăacestaăcuăajutorulă firuluiădeălân .

La sfâr itulăplimb riiăcopiiăfolosescăobiecteleăg siteăpentruăaăpovestiăîntâmplarea.ăPute iăs -iăîncuraja iă s - iăaminteasc ăundeăauăg sităunăanumităobiectă iăs ăconduc ăunăcolegăpân ălaăloculărespectivăsauăs ă creeze o poveste despre câte un obiect colectat.

S CULE ULăCUăSURPRIZE Materiale necesare:ăunăs cule ădinăpânz Desf urareaăactivit ii: Înătimpulăplimb riiăînămijloculănaturiiăîncuraja iăcopiiiăs ăaduneădiferiteăobiecteăpeăcareăleăg sescă înă natur .ă Pune i-leă peă toateă înă s cule ă iară laă sfâr itulă plimb riiă fiecareă copilă vineă laă s cule ,ă pip ieă obiectulă iăleăspuneăcolegilorăcaracteristicileăacestuia.ăColegiiătrebuieăs ăghiceascădespreăceăobiectăesteă vorba.ăCelăcareăghice teăvaăalegeăurm torulăobiect PRIETENUL MEU - COPACUL 21

Materiale necesare:ăe arfe O zon ă împ durit .ă Asigura i-v ă înainteă c ă nuă exist ă înă zonaă respectiv ă obstacoleă periculoaseă pentruă copiiă (ap ,ă g uri,ă buturugi...)ă iă c ă suntă destuiă copaciă pozi iona iă laă oă distan ă rezonabil ă iă c ă trunchiurileănuăsuntăînăîntregimeăacoperiteădeămu chi.

Desf urareaăjocului Copiiiătrebuieăs ăformezeăperechiădeăcâteădoi.ăDinăperecheăpoateăfaceăparteăsiăunăp rinteădac ă activitateaăseădsf oar ăîmpreun ăcuăfamilia.ăUnămembruădinăperecheătrebuieălegatălaăochiăiarăcel laltăîlă conduceă peă oă rut ă erpuit ă laă unulă dintreă copaci.ă Copilulă legată laă ochiă trebuieă s ă simt ă copacul,ă s -l pip ie,ă s -lă miroaseă (chiară s -lă ating ă cuă limba)ă atâtă timpă câtă consider ă ă c ă voră recunoa teă caracteristicileăluiă iăalt dat .ăCopilulălegatălaăochiăvaăfiăcondusăapoiălaăpunctulădeăpornire,ăe arfaăesteă îndep rtat ăiarăeiătrebuieăs ăpleceăînăc utareaăprietenuluiăcopac.ăSeăcontinu ăjoculăpân ăceăto iăcopiiiăî iă vorăg siă„prietenul”.ăAsigura i-v ăc ăparteneriiăcopiilorălega iălaăochiăîiăconducăpeăace tiaădinăurm ăînă siguran ăînspreă iădeălaăcopac.ăDa iămereuăindica iiăverbale.

Acestăjocăesteăunămodăpl cutăădeăaăvorbiădespreădiferiteleătipuriădeăcopaciăcareătr iescăînăzonaă respectiv ă iădeăaăsudaărela iileădeăgrup.

BIBLIOGRAFIE: www.earthkids.com www.teachingideas.co.uk

METODE DE FORMARE A COMPORTAMENTULUI ECOLOGIC LAăCOPIIIăPREŞCOLARI CUCU ELENA LILIANA GR DINI AăCUăP.ăN. NR.1 „ PRICHINDEL”,ăNEGREŞTI,ăVASLUI Educa iaăecologic ăesteăoăform ădeăeduca ieăcare,ăprintr-unăsistemădeăac iuniăspecificeăasigur ă formareaă uneiă conştiin eă ecologice,ă iară aceastaă st ,ă laă rândulă ei,ă laă bazaă conduiteiă ecologice,ă comportamentuluiăecologicăsauă eticiiăecologice.ă Seăfundamenteaz ăînă familieă – înainteădeăgr dini ă – prin puterea exempluluiăşiăapoiăprinăceaăaăcuvântuluiăşiăseăformeaz ăpeăparcursulăvie ii.

Ună obiectivă importantă ală proiect riiă noastreă curriculareă esteă acelaă deă aă transmiteă copiiloră preşcolariă cunoştin eăsiădeăaăleăformaăpriceperiăşiădeprinderiănecesareăîn elegeriiălumiiăînă careătr iesc,ă precumă şiă deă a-iă informaă pentruă via ,ă printr-ună comportamentă intelectuală şiă oă structur ă adecvat ă aă personalit ii,ădeăprotec ieăaămediuluiăînconjur tor.

Copiiă auă fostă antrena iă înă observ riă cuă întreagaă grup ,ă careă auă oă durat ă foarteă scurt ă şi în observ riă deă lung ă durat ă careă auă ună rolă importantă înă cunoaştereaă evolu ieiă plantelor,ă animalelor,ă precumăşiăaăunorăfenomene.ăAstfel,ăpentruăobservareaăprocesuluiădeăîncol ireăaăplantelor,ădeăcreştereăşiă dezvoltare a lor, am folosit: experimentul, muncaă practic ,ă demonstra ia,ă conversa ia,ă înv areaă prină descoperire,ăamăelaboratăunăplanăceăvizeaz ăprincipaleleăetapeăaleăunuiăproces:ăgermina ia,ăplantaătân r ă şiăintegrareaăacesteiaăînăconceptulădeăvie uitoare.ăPrimulălucruăpeăcareăl-amăf cutăcuăajutorul copiilor, a fostă preg tireaă p mântuluiă necesară înă careă amă pusă diferiteă semin eă deă legumeă (ridichi,ă salat ,ă fasole,ă grâuăetc.).ăDeălaăînceputăamăatrasăaten iaăcopiilorăc ăpentruăaăobservaăbineăplantele,ărecipienteleătrebuieă 22

puse într-un loc de unde ei le potă urm riă zilnic.ă Le-amă pusă laă fereastr ,ă avândă grij ă s ă umezeasc ă p mântulăoădat ăpeăs pt mân ,ămaiăpu inăunuiăghiveci,ăcareănuăaăfostăudatădeloc.ăDou ăghiveceăle-am pus într-ună col ă maiă întunecat,ă transmi ându-leă c ă dup ă ceă voră ap reaă planteleă s ă m ă întrebe ce îi intereseaz .ăDup ăceăplanteleăauăr s rităamăconstatat: - copiiiăauămanifestatăoămareăcuriozitateăînăleg tur ăcuăanumiteăaspecteălegateădeădezvoltareaă plantelor,ăcaădeăpild :ă”Deăcâteăzileăauănevoieăplanteleăcaăs ăcreasc ?”, „Ceăseăîntâmpl ădac planteleănuăauădestul ălumin ?”, „Darădac ănuăleăud m?”, ”Câteăplanteăfacăs mân ?” etc.

- copiiiăsuntăfoarteăner bd toriăs ăvad ăplanteleăcrescând.ăMereuăprivescăghiveceleăaşteptândăs ă apar ăodat ăplanta,ădintr-o boaba.

Acesteămanifest ri,ăprecumăşiăcuriozitatea pe care au avut-oăcopiii,ăconsiderăc ăsuntămaiă importanteăşiămaiăcaptivanteădecâtăactivit ileăobişnuiteădesf şurateăzilnic.ăCuăalteăcuvinte,ăprină specificulăstructuriiălor,ăplanteleăpermităcercetareaămaiăam nun it ,ădescompunereaălorăînăp r iă componente,ăîlăajut ăpeăcopilăs ădescopereămaiăuşorăcondi iileănecesareăvie ii,ăs ăsesizezeătransform rileă careăauălocăsubăinfluen aădiferi ilorăfactoriădeămediu.

Prinăobserv rileăcuătemaă„Ghiocelulăşiăvioreaua”, „Crizantemaăşiătuf nica”, „Roşiaăşiăardeiul”, copiiiăauăv zutăşiăauăîn elesăc ăplanteleăauănevoieădeăaer,ăap ,ăc ldur ,ălumin ăpentruăaăseămen ineăînă via ,ăc ăr d cinaăabsoarbeăapaăşiăs rurileăminerale,ăiarăfrunzaă„prepar ” hrana plantei. În ghiveciul aşezatălaăîntuneric,ăplantaăcreşteămultămaiăîncetăcomparativăcuăcelelalteăghivece,ăiarădac ăoăplant ă(dup ă ceăaăcrescut)ăesteăaşezat ălaăîntuneric,ădevineăpalid ,ăvestejindu-se.ăPentruăaăconvingeăcopiiiăc ăexist ăoă leg tur ăîntreălumin ăşiăculoareaăverdeăaăplanteiăamăaşezatăplantaăînăcondi iiădeălumin şiăeiăauăsesizată c ăîncepeăs ăînverzeasc ,ăs ăîşiărevin .ăAstfelăle-amădemonstratăc ăplanteleăauănevoieădeălumin ăpentruă a nu muri.Pentruăaăobservaămodulădeăvia ăalăp s rilorăşiăpentruăaăveniăînăsprijinulălorăsauăamplasatăînă arboriiădinăcurteaăgr dini ei c su e,ăhran ăşiăap ăpentruăp s ri.ăCopiiiăauăîn elesăc ăp s rile,ăpentruăaă supravie ui,ăauănevoieădeăad post,ăhran ăşiăap .

Al turiădeăcelelalteămetodeăşiăprocedeeădidacticeăfolositeăînăcunoaştereaămediului,ăunălocă importantăîlăocup ăjoculădidactic.ăPrinăcerin eleăpeăcareăleăimpuneăparticipan ilor,ădeăa-şiăasumaăroluri,ă deăaărespectaăreguli,ădeăaăelaboraăplanuriădeărezolvare,ădeăaăluaădecizii,ădeăaăcomparaăşiăevaluaă rezultatele,ăjoculădidacticăcreeaz ăcadrulăorganizatoricăînăcareăseădezvolt ăcuriozitatea copiilor, spiritul deăinvestigareăşiăformeaz ădeprinderiădeăfolosireăspontan ăaăcunoştin elorădobândite.

Laăgrupaămic ,ădup ăobservareaăunorăanimaleădomesticeăşiăs lbatice,ăamădesf şuratăjoculă„Cine a venit?”,ăînăcareăcopiiiăauăavutăcaăsarcin ădidactic ăs ărecunoasc ăşiăs ădenumeasc ădiferiteăanimaleăpeă care le-amădesenatăpeăjetoane:ăvulpea,ălupul,ăcâinele,ăpisica,ăiepuraşul,ăprecumăşiăunaădinătr s turile caracteristice acestora. Laăgrupaămijlocie,ăînăjocurileădidacticeăînăcareăseăfixeaz ăcunoştin eleăcopiilor despreănatur ,ăanimale,ăcopiiiăsuntăsolicita iăs ădenumeasc ăfelulăanimalului,ăapoiăauăposibilitateaăs ă descopereăceeaăceăesteăînăgeneralăşiăînăcomunălaăoăanumit ăspecieădeăanimale.

Laăgrupaămare,ădatorit ăexperien eiădobânditeăşiăcunoştin elorăînsuşite,ăcopiiiăauădescrisă tr s turileăcareădeosebescăunăanimalădeăaltulă(exemplu:ăcâineleăşiălupul;ădiferen eădeăvolum,ăprivireaă fioroas ăaălupului,ăputereaăacestuiaăînăcompara ieăcuăaăcâineluiăetc.).ăPlecândădeălaăconstatareaăc ă preşcolarilorăleăplacăactivit ileăşiăjocurileădespreăanotimpuri,ăamădesf şuratălaăgrupaămareăjoculă didactic „Cândăseăîntâmpl ăşiădeăce?”.ăJoculăaăavutăurm toareleăobiective:ăs -şiăsistematizezeă cunoştin eleădespreăaspecteleăceloră4ăanotimpuri,ăs ăsesizezeăleg turileădintreăfenomeneleădinănatur ,ă dinăvia aăanimalelor,ăaăplantelorăşiămuncaăoamenilor,ăs ăstabileasc ăsuccesiuneaădiferitelorătransform ri.

23

Caăsarcin ădidactic ăcopiiătrebuiauăs ădescrieăilustra iileăprimiteăînăplicuri,ăs ăstabileasc ă leg turileădintreăcon inutulăilustra iei şiăplanşaăceăreprezint ăunulădinăanotimpuri,ăs ăaşezeăjetonulăînă c su aăcorespunz toareăanotimpuluiăceăoăreprezint ăşiăs ămotivezeăalegerea.Convorbirileălibere:ă”De ce trebuieăs ăcur măpomii?”, „ Ce s-arăîntâmplaădac ănuăamăaveaăap ,ăaer,ăsauălumin ?”, „Cum ne îngrijim natura?”, „Cumăsuntăpedepsi iăceiăcareăoădistrug?”,ăîntreb rileăpeăcareăle-am pus copiilor, r spunsurileădateăauăar tatădorin aălorădeăaăcunoaşteăfenomeneleăceăseăpetrecăînănatur ,ăiarăexplicareaăloră corect ăaăfostăoăleg tur ăimportant ăîn în elegereaădintreăfenomeneăşiăinterdependen aălor. Înăactivit ileăpracticeădeăîngrijireăaăplantelorădinăsalaădeăgrup ,ăcopiiiăauăavutăposibilitateaăs -şiă verificeădirectăcunoştin eleăreferitoareălaăevolu iaăacestora,ăs -şiăformezeădeprindereaădeăaăîngriji natura fiindăconştien iăc ădeămunca lor depinde dezvoltarea lor.Înăcadrulăplimb rilorăprinăîmprejurimileă localit iiăcopiiiăauăavutăocaziaăs ăobserveătoateăaspecteleădinănatur .ăImpresiaădeosebit ăl sat ăcopiiloră de observarea naturii le-a creat posibilitateaăexecut riiăînăcadrulăactivit ilorăplastice,ăaăunorătemeăcuă valen eăeducativeăcumăauăfost:ă„Frumuse ileănaturii”, „Gr dinaăbunicilor”, „Floareaăpreferat ”, „Cea maiăfrumoas ăgr din ” etc.

Drume iileăcuăcopiiiăînăzonaăsuburban ăşiăînăîmprejurimileăoraşului,ăcuăobservareaăgospod riiloră de in toareădeăp s riăşiăaălanurilorădeăcerealeăauădatăposibilitateaăcopiilorăs ădescopereămodulădeăvia ăală p s rilorăşiăvegeta iaăplantelor.ăDeăasemenea,ăauăavutăposibilitateaăs ăobserveăinsecteăşiăalteăanimaleă mici înămediulălorănaturalădeăvia .ăCuăaceast ăocazieăauăfostăcunoscuteăşiărecoltateăplanteămedicinaleăşiă floriădeăcâmp,ăprecum:ămacul,ăalb strele,ămuşe elul,ăm ceşul,ăcoadaăşoriceluluiăetc.ăCerin aăpuneriiă copiilor în contact cu natura vie devine premisa de baz ăînăformareaălorăecologic .

Cuăprilejulăacestorăactivit i,ăcopiiiăauăînv atăs ăprotejezeănaturaăşiăs ăp strezeămediulănatural.ă Oăplant ărupt ăf r ărost,ăprovocareaăuneiăsurp riăprinăjoacaăpeămalulăapelor,ăscrijelireaăsauărupereaă copacilor, focurile aprinseălaăîntâmplareăşiănesupravegheate,ădevastareaăfâne elorăşiăp şunilorăpotăduceă la degradarea patrimoniuluiădeăfrumuse iăaleănaturii.Un impact deosebit l-au avut excursiile la monumenteleănaturiiădinăzon .ăÎnăzonaănoastr ăsuntădeclarateămonumenteăaleănaturii:ăFânea aădeălaă Glodeni,ăTeiulăargintiuădinăoraşăşiăPlopulădeălaăRafaila.ăCuăacestăprilej,ăcopiiiăauăfostăpuşiăînăsitua iaădeă aăadmiraăfrumuse eaăflorilor,ăf lniciaăarborilor,ăprecumăşiăfaptulăc ăacesteămonumenteăauărezistatăde-a lungulăsecolelorăşiăcaăurmareăaăprotej riiălorădeăc treăoameni.

Cuăcopiiiădeălaăgrupaăpreg titoareăs-auăorganizatăactivit iăinăcomunăcuăeleviiădeălaăciclulăprimară deăŞcoalaăcuăclaseleăI-VIII „Mihai David” dinăoraş,ămembriiăaiăcerculuiă„Prietenii naturii”, studiindu-se mediul natural al râului Bârlad. S-aăconstatatăc ăapaărâuluiăesteăpoluat ăcaăurmareăaăactivit ilorăumaneă riverane.ăSurseleăpolu riiăauăfost:ădejec iileădeălaăcresc toriaădeăporciădeălaăTodireşti,ăreziduurileădeălaă abatorulădinăNegreşti,ăerbicideleăşiăpesticidelorăadministrateăculturilorăagricoleădinăzon ,ăgunoaieleădină gospod riileăcet enilorădinăamonte.ăIngineriiăresponsabiliăcuăprotec iaămediuluiăauăconstatatădispari iaă specieiădeăpeşteăporcuşur,ăsingureleăspeciiăr maseăfiindăceleăr pitoareăşiăacesteaăînănum răfoarteămic.

Copiiiăauăconstatatăc ăvia aăplantelorăşiăaăanimalelorănuădepindeănumaiădeămen inereaăfactoriloră naturaliăfavorizan iăci,ăîntr-oăfoarteămareăm sur ,ăşiădeăatitudineaăomuluiăcare,ădeseori,ădinăintereseă economiceăsauădinăignoran ,ăinfluen eaz ănegativăechilibrulăecologic. Dinăacesteăactivit i,ădină experimentulăcuăsemin ele,ădinăjocurileăşiădiscu iileăpurtate,ăcopiiiăşi-auăformatăoăatitudineăpozitiv ă pentruănatur ăînăgeneral.ăEiăşi-auăformatădeprinderiădeăaăoăprotejaăşiădeăaăoăîngriji.

O alt ămodalitateădeăformareăaăcomportamentuluiăecologicăfolosit ăcuăsuccesălaăgrupaă preg titoareăaăfostăpreg tireaăşiăprezentareaăînăcadrulăuneiăserb riăaăsceneteiăecologiceă„S ăfimă 24

civiliza i!”,ăunăcolajădeăversuriăşiăcânteceăprinăcareăcopiiiăşi-auăfixatăşiăconsolidat reguli de comportare careăvizeaz ăprotejareaănaturii.ăDeăasemeneaăînăcadrulăproiectuluiă„ECOGR DINI A”, proiect organizatăînăparteneriatăcuăŞcoalaăcuăclaseleăI-VIII „M. David” şiăGr dini aă„Voinicel” Vaslui s-au preg tităşiădesf şuratăactivit iăpracticeădeăamenajareăşiăîngrijireăaăunorăspa iiăverzi,ădeăcultivareăaă florilor, copiii dovedindu-seăfoarteăreceptiviăchiarădac ăactivit ileăleăsolicitauăunăăefortăfizic.

Toateăactivit ileăauăavutăunăcaracterăatractiv,ăcopiiiăfiindăantrena iădirectăînăactivit iăconcreteăşiă recompensa iăcuăstimulente,ăăjetoaneăcuăplanteăşiăanimale,ădeăasemenea,ăcâteăoăfloareămic ăînăăghiveciă pentruăacas ăînăvedereaăîngrijirii,ăînăscopulăînt ririiăcomportamentului ecologic format.Satisfac iaămeaă caăşiăeducatoareăaăconstat înăidentificareaăinteresuluiăcopiilorăfa ădeăcol ulăviu,ădeătotăceeaăceăînseamn ă natur :ăîngrijireaăflorilorădinăsalaădeăgrup ,ăcur ireaăspa iuluiăverdeădinăincintaăcur iiăgr dini ei,ă protejareaăcuiburilorăp s rilorăşiăad posturilorăoric reiăviet i,ăfirimiturileăl sateăpeăpervazulăgeamului,ă aten ionareaăcolegilorăcareăîncalc ăacesteălegiănescriseăaleănaturii.ăŞiăaiciăm ăreferălaăceiăcareănuă respect ăindicatorulă„Nuăc lca iăiarbaăşiăflorile”,ăsauăpeăceiăcareăăîncercauăs ăstriceăcuiburile. În concluzie, potăspuneăc ănuăexist ăactivit iiăanumeăpentruăoăeduca ieăecologic ăciăprinătoateă activit ileăşiăac iunileădesf şurateăînăgr dini aănoastr ,ăcopiiiăîşiăpotăînsuşiănumeroaseăno iuni,ă cunoştin eăşiădeprinderiădespreăproblematicaăecologiei.

BIBLIOGRAFIE: 1.

2.

3.

4.

Abbout L, Roger R, Quality education un the early years, Open University Press, 1995 BercaăM,ăEcologieăgeneral ăşiăprotec iaămediului,ăedituraăCeres,ă2000 BotnariucăN,ăV dineanuăA,ăEcologie,ăEdituraăDidactic ăşiăPedagogic ,ăBucureşti,ă1982 Bouillerce B, Carréă E,ă Cumă s ă neă dezvolt mă creativitatea,ă trad.ă deă Iuliană Moga,ă edituraă Polirom, 2002, Iasi 5. Bruce T, Early childhood education, Hodder and Stoughton, 1997 6. CucoşăC,ăPedagogieă,Iaşi,ăedituraăPolirom,ă1996 7. David T, Educational provision for our youngest children, European perspectives, Paul Chapman Publishing,1993 8. IonescuăM,ăRaduăI,ăDidacticaămodern ,ăCluj-Napoca, editura Dacia, 2001 9. MarinescuăD,ăDreptulăMediuluiăInconjur tor,ăedituraăSansaăSRL,ăBucureşti,ă1996 10. Moyles JR, Just playing?, Open University Press, 1989 11. PârvuăC,ăEcologieăGeneral ,ăedituraăTehnic ,ăBucureşti,ă1999 12. Slade P, Child Play, London Jessica Kingsley,1997 13. StugrenăB,ăEcologieăteoretic ,ăedituraăSarmis,ăClujăNapoca,ă1994 14. Wilshire B, Role Playing and Identity, Indiana University Press, 1982 15. Winnicott D, Playing and Reality, London Penguin, 1974 ***ăLegeaăprotec ieiămediuluiă137/1995;ăLegeaămediuluiă5/2000ă

25

EDUCA IAăăECOLOGIC ă– NECESITATEAăCUNOAŞTERIIăNATURIIăŞIă OCROTIREA ACESTEIA HOTNOG LUCIA GRÃDINI A CU P.N. VÃLENI JUD. VASLUI “Naturaăpoateăs - iăslujeasc ădeăcarte,ădeăprofesor,ăde pov uitor…Eaăteăîndeamn ,ăeaăteă cheam ,ăeaăî iăprocur ă- cu mici mijloace - totăceeaăceăveiăaveaănevoieămaiătârziu.ăNuăînchideăaceast ă mareăcarteăplin ădeăînv turiă!ăăăăăăăăăă” ( I. Simionescu, 1983 ) Naturaăesteăfiin aăvie,ăeaăareăvia aăăceănoiăoăfolosim pentru a evolua, pentru a transforma.

Asemeneaănouã,ăeaăseădezvoltãăşiăcreşte.ăŞiăeaăesteăoăformãăaămateriei,ăcaăşiănoi.ăEsteăsubădomniaă Omului,ăregeleăblândărareori,ădarădeseoriăcrudăşiăegoist.

Naturaăneăînva ăpermanentăşiănelimitat:ăînăacelaşiăloc,ăînămomenteădiferite,ăpo iăvedeaăaspecteă diferite.

Omulăîşiăînfrumuse eaz ăpropriulăspirităprinăintermediulănaturiiăşiăseăpoateăschimbaăăpermanent,ă caăşiănaturaăcareăevolueaz ăşiăcreeaz ătransformându-seăpermanent.ăŞiăomulă- esteăcreatorăşiăartist,ădar numai printr-oăstrâns ăsimbioz ăcuănatura.ă“Omulăsfin eşteălocul” - spuneăunăîn eleptăproverb,ă surprinzândăşiădefinindăînsuşirileăumaneăformateăînăprocesulăeduca iei.

S n tateaăşiăvia aăomuluiăsuntăpericlitate,ănumeroaseăcazuriădeăîmboln viri,ădeădeceseăşiăchiarăoă mortalitateăînămasãăconstituindăconsecin eănegativeăaleăpolu riiăgenerateăînădiferiteăzoneăaleăGlobului.

Naturaăneăd ruieşteăcuăbucurieăşiăsimplitate,ădinăplin,ănecondi ionat,ătoateăbunurileăsale. Înă condi iileă epociiă contemporane,ă caracterizateă prină creştereă demografic ,ă industrializareă şiă prină ac iuneaă deseoriă necontrolat ă aă omuluiă asupraă mediului,ă seă puneă totă maiă acută problemaă protec ieiă mediuluiă înconjur tor.ă Înă aceast ă problem ă laturaă educativ ă areă ună rolă determinant.ă Educa iaă pentruă mediu neăpriveşteăînăegal ăm sur ăpeăto i,ăadul iăsauăcopii,ăiarăproblemaă,ădeşiănuăeănou ,ăseăpuneătotă maiă acut,ă devenindă obiectă deă studiuă laă uneleă clase,ă sauă obiectivă înă cadrulă unoră disciplineă caă ştiin e,ă chimie, biologie, geografie.

Educa iaă ecologic ă nuă este doar o necessitate obligatorie a zilei de azi ,ea este criteriul principal al stiluluiă deă via ă durabilă şiă unicaă modalitateă deă supravie uireă aă omeniriiă înă viitor.Pentruă realizareaă cuă successăaăeduca ieiăecologiceăesteăesen ial ăîmbinareaăefectiv ăaăformelor de “educa ieăalternativ ” cu formeleădeăeduca ieăinstitu ionalizat .

Educa iaă ecologic ă presupuneă nuă numaiă formareaă unuiă comportamentă corectă fa ă deă mediulă ambiant,ă dară şiă implicareaă activ ă şiă chibzuit ă înă procesulă deă adoptareă aă deciziiloră deă mediu.ă Dac ă neă întreb mă ceă şans ă areă educatiaă pentruă mediuă într-oă lumeă mânat ă deă intereseă materialeă şiă ceă efecteă ară avea,ănuătrebuieăs ăfimăp r si iădeăoptimism,ăs ăfimăconvinşiăc ,ăînceput ădeălaăvârstele cele mai mici, va reuşi în timp s conduc la formarea unei conduite adecvate, iar omul de mâine va fi capabil s discearn asupra binelui şi a r ului, s ac ioneze în folosul naturii şi a sa.

Scopulă esen ială ală educa ieiă privindă protec iaă mediuluiă înconjur toră esteă deă aă oferiă posibilitateaă fiec ruiaă s -şiă manifesteă atitudineaă personal ,ă responsabilitateaă fa ă deă mediulă înă careă tr ieşte.ă Acestă lucruă începeă cuă mediulă familială undeă importanteă şiă relevanteă suntă putereaă exempluluiă şiă ceaă aă cuvântului . În şcoal , înv area trebuie s se dezvolte în mod natural, pornind de la ce ştie elevul în sensul descoperirii variet ii formelor şi a fenomenelor naturii, pe cale experimental . O înv are eficient va da copilului posibilitatea s redescopere natura printr-un contact direct cu aceasta, în care profesorul 26

joac rolul unui ghid . Aăîn elegeănaturaăînseamn ăaăîn elegeăviitorul,ădarăaăfaceăcevaăpentruăsalvareaă naturiiăatâtădeăamenin at ăast zi,ăînseamn ăaăcontribuiălaăfericireaăomenirii.

Educa iaăecologic ăaccentueaz ăăcinciămariăobiective: Conştientizarea: ajut ă eleviiă s ă capeteă oă în elegereă şiă sensibilitateă fa ă deă întregă mediulă şiă problemeleălui;ăleădezvolt ăabilitateaădeăaăpricepeăşiădeăaădeosebiăstimulentele,ădeăaăprocesa,ărafinaăşiă extindeăacesteăpercep ii;ăcontribuieălaăfolosireaăacestorăabilit iănoiăînămaiămulteăcontexte.

Cunoaşterea: ajut ă eleviiă s ă capeteă oă în elegereă deă baz ă privindă func ionareaă mediului,ă interac iuneaă oameniloră cuă mediulă şiă despreă cumă apară şiă cumă potă fiă rezolvateă problemeleă legateă deă mediu.

Atitudinea: ajut ăeleviiăs ăcapeteăunăsetădeăvaloriăşiăsentimenteădeăgrij ăpentruămediu,ămotiva iaă şiădevotamentulădeăaăparticipaălaămen inereaăcalit iiămediului.

Deprinderi: ajut ă eleviiă s ă capeteă abilit ileă necesareă identific riiă şiă investig riiă problemeloră mediuluiăşiăs ăcontribuieălaărezolvareaăproblemelorăacestuia.

Participarea: ajut ăeleviiăs ăcapeteăexperien ăînăutilizareaăcunoştin elorăşiăabilit ilorădobândite,ă înăvedereaăunorăac iuniăpozitiveăşiăbineăgânditeăcareăvor conduce la rezolvarea problemelor mediului.

Aducereaă eleviloră înă mediulă înconjur toră înă modă regulată esteă oă parteă important ă aă unuiă programă conştientădeăeduca ieăaămediului.ăNimicănuăpoateăînlocuiăpropriileăexperien eăcareăîiăajut ăpeăeleviăs -şiă în eleag propriaăcomunitate,ăsistemeleănaturaleăşiăproblemeleămediului.

Proiecteleăeducativeădeăeduca ieăpentruămediu, jocurile didactice, se înscriu în coordonatele unor preocup riă organizate,coordonateă ,sistematizateă deă abordareă ecologic ă aă problematicii lumii contemporane;ăeleăsuntăoăcaleădeămodernizareăaăînv mântuluiă,deăcareădepindeăposibilitateaădeăaăalegeă ,înăviitor,ăîntreăunămediuăcuratăşiăs n tosă,întreăunăpublicăinformată,educatăcareăconştientizeaz ăgraveleă problemeădeămediuăşiăunăpublicăcareăignor ăşiăesteăindiferentăălaăacesteăprobleme.

Exemple de jocuri didactice pe teme de ecologie: ,,S ăPROTEJ MăNATURAă(Miciiăecologişti)”.

SCOP: Verificareaăcunoştin elorăelevilorăînăleg tur ăcuănormeleădeăcomportare specificeăasigur riiăşiăprotej riiănaturii.

Formareaădeprinderiiădeăaăculegeădateănecesareăînăscopulăinform riiăpeăo tem ădat .

Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime.

Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cunoscut.

OBIECTIVEăOPERA IONALE: s ăidentificeăimaginileăînăcareăomulăac ioneaz ăînăfavoareaămediului; 2.ăs ăidentificeăac iunileăomuluiăprinăcareăseădeterioreaz ănaturaă(careăproducădistrugeri); 3.ăăs ăaşezeăînăalbumulăpotrivit imagineaădecupat ăanterior,ămotivândăalegerea; 4.ăăăs ăg seasc ăantonimeleăunorăcuvinteădate; 5.ăăăs ăinterpretezeăcorectămelodiaăşiătextulăunuiăcântec.

SARCINAăDIDACTIC : Identificareaăşiăgrupareaăimaginilorăînăfunc ieădeăurm rileăacestoraăasupra mediului (protejarea sau distrugerea lui).

Alegereaăunorăcuvinteăcuăsensăopusăşiăutilizareaălorăcorect ăînăpropozi ii.

Interpretareaăadecvat ăaăunuiăcântecăcunoscut.

REGULI DE JOC: R spunsurileăbuneăsuntăaplaudate,ăceleăgreşiteăsuntăcorectate de colegi.

Câştig ăechipaăcareăaşeaz ăprimaăjetoaneleăcorect.

27

ELEMENTE DE JOC: Mişcarea,ămânuireaămaterialelor,ăaplauzelor,ăsurpriza.

DESF ŞURAREAăJOCULUI: Grupaăvaăfiăîmp r it ăînădou ăăsubgrupe,ăfiecareăs ăleăaşezeăpe care trebuie s ăleăaşezeăpeăpanouădup ăăurm toareleăcriterii: - peăpanoulăalbăseăaşeaz ăimaginileăcareăreprezint ăac iuniădeăîngrijireăa mediului(s direaăpomilor,ăadunareaăşiăaruncareaăgunoaielorăînălocuriăspecialăamenajate,ăetc.)

- peăpanoulăgriăseăaşeaz ăimaginileăcareăreprezint ăac iuniădeădeteriorareăa mediului:(t iereăpomilor,ăfocăînăp dure,ăaruncareaăgunoaielorăpeăjos).

Dup ăceăfiecareăechip ăaşeaz ăimaginileăseăverific ăcuăîntreagaăgrup dac ăauăfostăcorectăaşezate.ăCâştig ăechipaăcareănuăaăf cutăniciăoăgreşeal ă.

VARIANT : Eleviiăauădou ăalbume: S ăocrotimănatura.

Nuădistruge iănatura.

Anteriorăplanific riiăşiădesf şur riiăjocului,ăeleviiăauădreptăsarcin ădeăaădecupaăacas ădinărevisteăsauădină c r iăimaginiăcuăac iuniăaleăomuluiăasupraămediului. Fiecare copil va lipi imaginea sa în albumul la care credeăc ăseăpotriveşte,ămotivândăalegerea. Înăăparteaăaădouaăaăjoculuiăseăvaădesf şuraăunăexerci iuădeălimbaj:ăliăseăvor spuneăelevilorăcuvinte,ăiarăeiăvorăg siăopusulăluiă(antonimul)ăşiăvaăformula propozi iiăcuăceleădou ă antonime.

Cuvinteleăaleseătrebuieăs ăcorespund ătemeiăjoculuiăşiăs ăpun ăeleviiăîn situa iaădeăaăconştientizaăceleădou ămodalit iădeăac iuneăasupraămediului:ăuna benefic ăşiăaltaăd un toare.

Exemplu: curat – murdar, poluat – nepoluat, bun – r uăetc. În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut în care este eviden iat ădragosteaăşiăgrijaăfa ădeănatur :ă,,Frumoas -iăstradaănoastr ă’’.

JOC DIDACTIC: ,,S CULE ULăCUăSURPIZE”.

SCOP: Recunoaştereaăşiădenumireaăunor obiecte de uz personal; Demonstrareaăşiădenumireaăac iuniiăpeăcareăoăîntreprindemăcuăajutorul acestora; Consolidareaăunorădeprinderiădeăigien ăpersonal .

SARCINAăDIDACTIC :ă REGULI DE JOC: Elevulăchematăalegeăunăobiectădinăs cule ,ăîlăpip ieăşiăf r ăs ăseăuiteăîlănumeşte,ăapoiăîlăarat ăcopiilorăşiă spuneădup ăceăl-aărecunoscutădeăceătrebuieăfolosit.ăCeilal iăvorăexecutaăac iuneaăcareăpoateăfiăîndeplinit ă cu obiectul respectiv( acolo unde este cazul).

ELEMENTEDEăJOC:ădeschidereaăşiăînchidereaăsacului,ăghicirea,ăimitareaăac iunilor,ăaplauze.

MATERIALăDIDACTIC:ăunăs cule ăînăcareăseăg sescădiferiteăobiecteădeăuzăpersonal:ăpahar,ăperiu ădeă din i,ăpieptene,ăoglind ,ăprosop,ăs pun,ăsavonier ,ăbatist ,ăşerve el,ăperieădeăhaine,ăperieădeăghete.

DESF ŞURAREAăJOCULUI: Înv toareaăvaăaduceăînăclas ăunăs cule ăcuăsurprize.ăEleviiăchema iăvorăveniăînăfa aăclasei,ăşiă f r ăs ăseăuiteăintroducămânaăînăs cule ăşiăspun:ă,,Euăamăg sităoăperiu ădeădin i’’.ăOăvaăscoateădină s cule ,ăoăvaăar taăşiăvaăexplicaănecesitateaăşiăimportan aăfolosiriiăacesteiaă(cumătrebuieăutilizat,ăcândăşiă 28

deăceăesteăbineăs -l folosim într-unăanumităfel)ădup ăcareăvaătrebuiăs ăimiteăfolosireaăei.ăDac ăr spunsulă esteăbunăvaăfiăaplaudat,ăiarădac ănuăesteăcorect,ăvaăfiăchematăaltăelevăpentruăaădaăr spunde. Şcoalaădeăaziă ,ăşcoalaădeămâineă areăsacraă misiuneă,printreăaltele,ăs -iă înve eăpeă eleviăs ătr iasc ă frumosă şiă s n tos.Dreptulă deă aă aveaă ună mediuă s n tosă esteă ună dreptă fundamentală ală fiec reiă fiin eă umane.Înscriindu-se în registrul bogat al “noilorăeduca ii”,educa iaăecologic ăpermiteădeschidereaăşcoliiă spreă problematicaă lumiiă contemporane.ă Seă contureaz ,ă dină ceă înă ceă maiă mult,ă ideeaă c ă şcoalaă trebuieă considerat ă înă ansamblulă modalit iloră socialeă deă educa ieă careă constituie,ă deă fapt, sistemul social de educa ie.ă Multeă dintreă noileă modalit iă deă educa ieă satisfacă nevoiaă deă educa ieă permanent ă aă individului. Într-oăsocietateătotămaiăgr bit ăşiăartificializat ,ăaceast ăeduca ieăvineăăs ăăăpropun ăcaăfinalitateă dezvoltarea conştiin eiăecologiceăşiăaăaptitudinilorănecesareăpentruăcaăoricareăcet eanăs ăjoaceăunărolă activăşiăconstructivăînăconservareaăresurselorănaturale,ăînăactivit ileădeăprevenireăaăpolu riiăşiăprotec ieă aămediuluiăperceputăcaăsuportăalăvie ii.

Dac ă eiă ,ă elevii,ă crescă ast ziă înă spiritulă ecologiei,ă poateă c ă mâineă Terraă vaă deveniă maiă curat ,ă maiă verdeă şiă maiă vesel ,iar oă lec ieă bineă înv at ă înă copil rie,ă înă şcoal ,ă seă transform ă înă deprindereă pentru un adult.

Copilulătrebuieăl satăs ădescopereăelăînsuşiăadev rul,ăs -iăcultiv măinteresulăpentruăpromovareaăst riiădeă s n tateăînămediulăînconjur tor,ăs -lăeduc măînăsprijinulăocrotiriiăşiăprotec ieiămeduluiăînconjur tor.ăDeăă aceeaăăesteăăănecesar ăăăp strareaăăăunuiăămediuăăădeăăăvia ăănealterat,ăcâtăămaiăăpropiceădezvolt riiăăăfiin eiăăă umane.ă Copiiiă ă ătrebuieă ă ă convinşiă ăă c ă ă ă f r ă ă ăună ă ămediuăă ă curat,ă nepoluată ă via aăă omuluiă ă nuă ăesteăă posibil ă.

BIBLIOGRAFIE 1. ComanăM.,ăD sc lescu,ăA.ă(2008):ăGhid de bune practici de mediu, Editura Risoprint, Cluj-Napoca 2. Gr dinaru, Ilie (2000) – Protecţia mediului,ăEdituraăEconomic ,ăBucureşti; 3. Nedelcu,ăGabriela;ăNedelcu,ăM d lina(2003)ă– Educaţia ecologică şi voluntariatul în protecţia mediului,ăFunda iaăpentruăCultur ăşiăEduca ieăEcologist ăEcotop,ăEdituraăTreira,ăOradea; 4. Momanu Mariana, Introducere in teoria educatiei, Ed. Polirom, Iasi, 2002;

S ăFACEMăÎMPREUN ăPRIMIIăPAŞIăÎNăECOLOGIE GU UăMIHAELA GR DINI AăCUăP.P.ăNR.ă12 HUŞI, JUDE ULăVASLUI Într-oă variant ă foarteă simpl , Ecologia este ştiin a care se ocup cu studiul mediului înconjur tor, cu totăceăcuprindeăelă(inclusivăom).ăEcologiaăesteăoăştiin ătân r ,ăcareăevolueaz ăcontinuu.

Gr dini aă esteă treaptaă deă înv mântă careă faceă primiiă paşiă înă formareaă uneiă conduiteă şiă gândiriă ecologice,ă careă presupuneă ac iuniă concreteă pentruă conservarea,ă gospod rirea,ă ocrotireaă şiă protec iaă mediului.ăCopilulădeăgr dini ăînva ăs ăexplorezeămediulăînconjur tor,ăs ăpun ăîntreb ri,ăs -şiăexprimeă st riăsufleteşti,ăs ăiubeasc ăfrumosulădinănatur ,ăs ăini iezeăac iuni.ăEduca iaăecologic ătrebuieăs ăfieăoă educa ieă despreă mediu,ă prină mediuă şiă înă mediu.ă Pornindă deă laă premisaă c ă scopulă educa ieiă ecologiceăă esteă deă aă preveniă deteriorareaă mediului,ă înă acestă sensă copilulă deă acum,ă adultulă deă mâineă trebuieă s ă 29

ac ionezeăconştientăpentruămen inereaăşiăîmbun t ireaăpermanent ăa calit iiăacestuia.ăPentruăfacilitareaă în elegeriiăfactorilorăcareădeterioreaz ămediulăvoiădaăcâtevaădefiniriăaiătermenilor.ă - Prin deseu se întelege o parte dintr-oămaterieăprim ăsauădintr-un material ce ramâne în urma unui proces tehnologic prin care seărealizeaz ăunăanumităprodusăsauăsemifabricat.ăDeşeulăseămaiăpoateă utilizaăînăcursulăaceluiaşăprocesătehnologic. Deşeulăesteăunămaterialăcareăprinăelăînsusi,ăfar ăaăfiăsupusă uneiătransform ri,ănuămaiăpoateăfiăutilizat.ă - Rezidulăesteăoămaterieăramas înăurmaăuneiăopera iuniădeăprelucrareăaăunuiămaterial.

Acesteădou ămateriiăîmbracaăatâtăaspecteăprivitoareălaămaterialeleăreciclabileărezultateăînăurmaă proceselorătehnologiceădinăindustrieăşiăagricultur ăcâtăşiăaămateriilorărezultateăînăurmaăactivit ilor domestice (casnice).

Surseleădeşeurilor;ăPrincipaleleădeşeuriăreciclabile I.Deşeuriăproveniteădinăsectorulăgospodarescăşiăpublic 1.Deşeuriăalimentareăformateădinăresturiădeălaăbuc t rii,ăalimenteădeteriorateăşiăalteleăsimilare; 2.Deşeuriăcombustibile:ăhârtie, cartoane, lemne, frunze, textile, piele, cauciuc, plastice de diferite provenien e; 3.Deşeuriănecomestibile:ămetale,ăsticl ,ăceramic ,ăpiatr ,ăc r mida,ăzgura,ăcenuşa; 4.Deşeuriădeălaădemol riăşiăşantiereleădeăconstruc ii:ămoluz,ăbetonăspart,ămetal,ăresturi provenite de la lemnulădeăconstruc ieăşiăalteămateriale; 5.Deşeuriăvoluminoase:ăobiecteăuzateădeăuzăgospod resc,ăobiecteăelectrocasnice; II.Deşeuriăproveniteădinăsectorulăindustrial: 1.Deşeuriăproveniteădinămetalurgie:ăfierăvechi,ăo el,ăoteluriăaliateăsiănealiate,ăoxidădeăfier,ădeşeuriădină font ,ădeşeuriădinămetaleăsiăaliajeăneferoase; III.Deşeuriăproveniteădinăindustriaăenergerica: 1.Cenuşaădeălaătermocentrale; 2.Deşeuriădeăcombustibiliănucleariă(centraleleăatomoelectrice); IV.Deşeuriăproveniteădin industria lemnului: 1.Ramaşi eădinălemnămasiv,ărumeguş,ăcojiădeălemn,ăcraci,ădeşeuriădeăfrunze,ăvarfuriădeălaăsegmentareaă arborilor; V.Deşeuriăproveniteădinăindustriaăcelulozeiăsiăaăhârtiei: 1.Deşeuriădeăhârtieădeădiferiteătipuri:ăhârtieănormal ,ăhartieămetalizat ,ăhartieăparafinat ,ăhartieă bituminat ; 3.Maculaturaădeădiverseătipuriădeăhârtieăşiăcartoane; VI.Deşeuriăproveniteădinăindustriaăusoar : 1.Textileăşiăobiecteătextileăscoaseădinăuz:ăbumbac,ălâna,ăm tase; 2.Deşeuriădinăpieiăbruteăşiătab cite,ăp răde la animale; 3.Deşeuriădinăpieleaădeălaăfabricareaăînc l mintei; 4.Deşeuriădeălaăprelucrareaăcauciuculuiăînăindustriaăusoar ; VII.Deşeuriăproveniteădinăindustriaămaterialelorădeăconstructii: 1.Deşeuriădinăsticl ,ăceramic ,ălemn,ăbetoane,ăfierăvechi; 2.Deşeuriădinătransporturi,ăanvelopeăuzate,ăuleiuriăarse,ăfierăvechiăproveniteădinăpieseăşiăambalajeăscoaseă din uz, de la vopsitorii; VIII.Deşeuriăproveniteădinăspitale: 1.Multeădinăacesteădeşeuriăsuntăsimilareăcuăceleăor şeneştiăşiăgospod reşti,ădarăsuntămaiăpericuloase datorit ăprovenien eiălorădeălaăpacien iiăcuădiferiteătipuriădeăboli;ăDinăacestămotivăeleăauăunăregimăaparteă fiindăprelucrateăseparat;ăAici,ăpeălangaădeşeurileăobisnuite,ăintraăşiăinstrumenteleăchirurgicaleăscoaseădină uzăşiăaparateleămedicaleăscoase din uz; 2.Deşeurileădinăspitaleăcâtăşiăceleănormaleăsuntăarseăînăinstala iiăspecialeălaăoătemperatur ăridicat ăîncâtă s ălimitezeăcâtămaiămultăposibilăcontaminareaămediuluiăînconjur tor; 30

IX.Deşeuriăproveniteădinăagriculturaăşiăindustriaăalimentar : 1.Oăparteădinăorganeleăplantelorăcareănuăconstituieăoăsurs ădeăalimentareăvegetalaăpentruăoameniăşiă animaleăsuntăconsiderateădeşeuriăşiăsuntăreciclateăcaăatare: a)Tulpinile de la cereale, pleava, vrejii de la cartofi, cojile de la floarea soarelui, frunzele diferitelor plante; f)Resturile vegetale de la fabricarea conservelor de legume si fructe; Ceăesteăreciclarea,ăcumărecicl măşiăceărecicl măă?

Reciclarea este una din cele mai simple (sau nu!) metode de a proteja planeta de poluare.

Reciclare înseamna colectareaăseparat ăaădeşeuriloră(sticla,ăplastic,ăhartie),ăcur tireaăşiăprelucrareaăînă bunuri utilizabile similare sau diferite.

Principiulăeăsimplu:ărefoloses iăhârtiaăpânaăteăplictiseştiăşiănuămaiăt iaăal iăcopaci,ăaiăgrij ăceăfaciă cu materialele din plastic,ăobiecteleăcareănuăî iămaiătrebuieăleădoneziăsauăleăg seştiăoănou ăfolosin .ăCelă maiăindicatăesteăs ăfolosimămaterialeăpeăcareăpamantulăleăpoateăabsorbiănaturalăşiăreintegra.ăCumăasta?ă Camăcumăarat ăşiăschemaădeălaăcircuitulăapeiăînănatur .ăNimicănuăse pierde,ătotulăseărefoloseşte.ăCamă aşaăarăar taăteoria.ă Avantajeleărecicl rii: Reciclareaăelimin ăpoluareaăşiăconserv ăresurseleănaturale.ăCelămaiămareăbeneficiuădeămediuăală reciclarii este legat nu de depozitarea rezidurilor, ci de conservarea energiei şiăaăresurselorănaturaleăşiă prevenireaăpoluariiăprinăutilizareăînăprocesulădeăfabrica ie,ăaămaterialelorărezultateădinăreciclareăşiămaiă pu ină aă celoră primare.Materialeleă recuperateă auă fostă dejaă purificateă şiă prelucrateă anterior,ă astfelă încâtă utilizarea loră înă procesulă deă fabrica ieă presupuneă oă activitateă maiă curat ă şiă ună consumă maiă mică deă energie.ăAnalizeădetaliateăauăeviden iatăfaptulăc ăacesteăbeneficiiădeămediuă aleăreciclariiăsuntăcuămultă maiăeficienteădecatăoriceăalteăac iuniădeăprotejareăaămediului.ăPrin reciclarea unei tone de materiale întrună programă obişnuită deă reciclare,ă suntă economisi iă celă putină 187ă USDă prină realizareaă deă economiiă laă electricitate,ă petrol,ă gazeă naturaleă şiă c rbune,ă chiară înă condi iileă înă careă inemă contă deă consumurileă datorate colectariiăşiătransport riiămaterialelor.

Reciclareaăelimin ăcosturileădepozit riiărezidurilorăsauăaăinciner riiălor.ăCosturileărecicl riiăsuntă par ialăamortizateăprinăevitareaăcheltuielilorădeădepozitareăsauăincinerareăşiăprinăvindereaămaterialeloră rezultate.ăPre urileădeădepozitareăvariaz ăfoarteămultăînăfunc ieădeăzon ,ăşiăpia aămaterialelorăreciclateă este într-oăcrestereăexploziv .

Reciclareaăcreaz ănoiălocuriădeămunc ăşiăcresteăcompetitivitateaăindustrieiămanufacturiere.ă Reciclareaăofer ăindustrieiămanufacturiere resurse mai ieftine, avantaje economice pe termen lung care seătranslateaz ăînăvaloareăpentruăconsumatoriiăcareăcheltuiescămaiăputinăpeăproduseăşiăambalaje.ă Efecteleărecicl riiăasupraădezvolt riiăindustrialeăsuntăsemnificative.

Colectarea materialelor reciclabile. De unde vin materialele reciclabile?

Implicareaăpublic ăînăprocesulărecicl riiăcreşte,ăcutiileăşiăsticleleădeăăr coritoareăşiălapte,ăziareleăşiă ambalajeleădeăfructeăşiăderivateăaleăacestoraăconstituindăceaămaiămareăparteăaăproduselor reciclate.Cele mai comune produse uzate reciclate sunt metalele: Uşi,ărameădeăferestre,ăaparatur ,ăautomobile,ărameădeăpatăşiăarcuriădeăsaltele,ăbiciclete,ăschele,ăchiuveteă deăfont ăşiăc ziădeăbaie,ăcalculatoare,ăoaleădeăg tităşiătig i,ăfireăelectrice, lifturi, rame de ochelari de soare,ăutilajeăfermiere,ăambalajeăpentruăalimenteăşiăb utur ,ăechipamenteămedicale,ăexcavatoareă industriale,ăbroaşteădeăuşiăşiăbutoniădeăclan e,ăechipamenteădeăbirouăşiămobil ,ăechipamenteăpentruăjoac ă şiăparcuri,ă evi,ăşineăşiăvagoane,ăbareăconsolidateăpentruăterasamente,ăacoperişeăvapoare,ărameădeă structur ădinăo elăpentruăconstruc ii,ăcabluriătelefonice,ăunelte,ăjuc rii.

Dintreătoateămaterialeleăreciclateăpretutindeniăinălume,ăfierulăşiăo elulăreprezint ăceaămaiămareă cantitateăşiănecesitaăcelămaiăputernicăechipamentăînăprocesulătehnologic.

Produselorăsecundareărezultateădinăindustriaăconstructiilorădeămaşini,ăsupraabunden aărezervoarelorăşiă silozurilor,ăunelteădeămasiniăieşiteădinăuz,ălocomotiveăretraseădinăfunc iune,ăpoduri demontate, vapoare 31

întregi,ăscheleădeăo elăpentruăcl diriădemolate,ămotoareădeămaşiniăuzateăşiăoămul imeădeăconsumabileă aruncate,ătoateăofer ămateriaăprimaăpentruăreciclareaămaterialelorăferoase.

Motiveătemeiniceăînăsprijinulărecicl rii Conservarea resurselor naturale.ăAproapeătoateăresurseleănaturaleăaleăTerreiăsuntăînăsc dere.ă Dup ăcumăbineăştim,ăacesteăresurseăseăvorăterminaăîntr-oăzi,ădeăaceeaăesteănecesar ăoăbun ăconservareăaă exploat rilorăatâtăpentruănoiăcât,ămaiăalesăpentruăgenera iileăviitoare.

Economie de energie.Producereaă şiă folosireaă energieiă esteă ună procesă careă provoac ă multeă dauneă mediuluiăînconjur tor:ăexploatareaăresurselorădeăcombustibliăfosili,ăproducereaădeăgazeăcareăprovoac ă poluareaăaerului,ăefectulădeăser .

Prevenireaăpolu rii.

Fabricareaămajorit iiăproduselorăprovoac ăpoluareăprovenit ăatâtădinăproceseleăindustrialeădeăproduc ieă câtăşiădinăfolosireaăenergiei.ăDeăasemenea,ădepozitareaădeşeurilorăînăgropiădeăgunoiăsauăalteăasemeneaă locuriăprovoac ăsevereăproblemeădeăpoluare.

Protejarea habitatelor naturale.ăDefriş riămasiveăcuăperturbareaăecosistemelor.

Prevenirea problemelor viitoare.Reciclarea este un proces economic cu efect pe termen lung. Prin sc dereaăcantit iiădeămateriiăprimeăseăproduceăoăcreştereăaăpre uluiăacestora,ădeciăşi a produselor aflate peăpia ,ăceeaăceăpoateădeterminaăoămareăinstabilitateăeconomic Poluarea Aă poluaă inseamn ă aă contaminaă ună mediuă înă specială cuă deşeuriă f cuteă deă c treă om.ă Exist ă oă mul imeădeăfeluriădeăpoluareăcareăseăîntâmpl ăchiarăşiăînăoraşulăt u şiăpeăcareăiăleăpo iăar taăcopiluluiătau.ă Exist ăpoluareăaăapeiă(dinărâuri,ăm riăsauăoceane)ăşiăpoluareăaăaerului.ăUnaădintreăceleămaiăpericuloaseă formeădeăpoluareăesteăceaăcuăpetrolăsauăsubstanteăchimiceăînăap ăpentruăc ăd uneaz ăviet ilorăcareăseă afla sub "petele" de petrol.

Poluareaăaeruluiăseăproduceădeălaăcombinateăchimice,ămaşiniăşiăalteăproducatoareădeănoxe.ăăDiferen aă deăcalitateăaăaeruluiăăpoateăfiăsesizat ăădeăcopiiiăcrescu iăînămediulăurbanăcândămergălaăbuniciiădeăălaă ar ă sau la munte unde aerulăesteămaiă"curat"ătocmaiăpentruăc ămediulănuăesteăatâtădeăpoluatăşiăexist ămaiă mult ăverdea .

Poluareaă reprezint ă contaminareaă mediuluiă cuă materialeă careă d uneaz ă s n t ii,ă calit iiă vie iiă sauă func ion riiă naturaleă aă ecosistemelor.ă Cuă toateă c ă oă parte din poluarea mediului este un rezultat al ac iuniiă naturii,ă cumă ară fiă erup iileă vulcanice,ă ceaă maiă mareă parteă esteă cauzat ă deă activitateaă omului.

Exist ădou ămariăcategoriiădeămaterialeăpoluanteăsauăaltfelăspusăpoluan i.ăAceştiaăpotăfiă biodegradabili, cumăarăfiămurd riaăprovenit ădeălaăcanaliz ri,ăcareăseădescompuneăprinăproceseănaturale.ă Aceştiăpoluan iădevinăoăproblem ăatunciăcândăaparăînăatmosfer ămaiărepedeădecâtăpotăeiăs ăseă descompun .ăPoluan iiănedegradabiliăsuntămaterialeăcareăfieănuăseăpotădescompune, fie se descompun multăpreaăîncet.ăOădat ăap rut ăcontaminarea,ăesteăfoarteăgreuăsauăimposibilădeăaăîndep rtaăaceştiă poluan iădinămediu.

Impacteleăpolu rii: Poluareaăareădeăaltfelăunăefectădramaticăasupraăresurselorănaturale.ăEcosistemeăcaăp durile, lacurileăsauărâurileăaducămariăavantajeămediuluiăînconjur tor.ăEleăîmbun t escăapaăşiăcalitateaăaerului,ă suntăunăhabitatăpentruăplanteăşiăanimaleăşiăproducăalimenteăşiămedicamente.ăAcesteăecosistemeăpotăfiă oricândădistruseădinăcauzaăpolu rii.ăMaiămult,ădatorit ărela iilorăcomplexeădintreădiferiteleătipuriădeă organismeăşiăecosisteme,ăcontaminareaămediuluiăpoateăaveaăefecteăcareănuăsuntăimediatădescoperiteăsauă careăsuntăgreuădeăprev zut.ăDeăexemplu,ăoameniiădeăştiin ăpotădoarăs ăspeculezeăpeămargineaă posibilelorăefecteăaleămicşor riiăstratuluiădeăozon,ăsingurulăprotectorăalăP mântuluiăîmpotrivaă d un toarelorărazeăaleăSoarelui.

Ploaiaăacid ăesteăformat ăatunciăcândăemisiileăindustrialeăseăamestec ăcuăstratulăatmosferic.ăPoluan iiă 32

potăfiăduşiăînănoriădistan e lungiăpân ăaăîncepeăploaia,ăceeaăceăînseamn ăc ăp durileăşiălacurileădestulădeă îndep rtateădeăfabriciăsauăuzineăpotăfiăafectate.

Poluareaăexist ăînămulteăformeăşiăafecteaz ămaiămulteăaspecteăaleămediului.ăPunctele-surs ăaleăpolu riiă vin de la surse specifice,ăidentificateăcumăarăfiăconducteleăcanaliz rilorăsauăcoşurileăfabricilor.ăExist ă îns ăşiăsurseăaleăpolu riiăcareăvinădinădiferiteălocuri,ăcumăarăfiăcontaminareaăunuiărâuădintr-oăzon ă urban ăsauăfumulădeălaă evileădeăeşapament.

Efectele acestorăpoluan iăpotăfiăimediateăsauăînătimp.ăEfecteleăprimareăaparăimediatădup ăceăs-a produsăcontaminarea,ăcumăarăfiămoarteaăplantelorăşiăspeciilorămarineădup ăv rsareaăuneiăcantit iădeă petrolăînăap .ăEfecteleăsecundareăpotăfiăîntârziateăsauăpotăpersistaăînămediu,ăpoateăchiarăr mânândă neobservate pentru mult timp.

Poluarea mediului inconjurator Tipuri de poluare: A.ăDup ăprovenien 1)ăpoluareănatural :ăbiologic ,ăfizico-chimic ,ăantropic ; 2)ăpoluareăindustrial :ăagricol ,ădinătransporturi,ămenajer ; B.ăDup ănaturaăpoluan ilor 1)ăpoluareăfizic :ătermic ,ăfonic ă(sonor ),ăradioactiv ,ăelectromagnetic ; 2)ăpoluareăchimic :ăcu carbon şiăderiva iiăacestuia,ăcuăcompuşiiăsulfului,ăflouruluiăsauăaiăazotului,ă compuşiăcuămetaleăgrele,ămaterialeăplastice,ăpesticide,ămateriiăorganiceăfermentabile; 3) poluare biologic :ăprinăcontaminareaămediilorăinhalateăşiăingerate,ăprinămodific riăaleăbiocenozelorăşiă invaziiădeăspeciiăanimaleăşiăvegetaleă(deăexempluăinsecteănedorite,ăburuieni); 4)ăpoluareăestetic :ădegradareaăpeisajelorădatorit ăurbaniz rii,ăindustriei,ăsistematiz rii eronat concepute; Ceătrebuieăsaăfacemănoi?ă…eăsimplu -Sort măgunoaieleăseparându-le pe cele organice de cele anorganice.

- Separ măhârtia,ăsticla,ămetalul,ătextilele,ăplasticul.

- Nuăarunc măgunoaieleălaăîntâmplareăciănumaiăînăspa iileădestinateăarunc riiăluiăşiănuăoricumăciăsortateă dup ătip.

- Sus inemă eforturileă membriloră comunit iloră ecologiceă careă caut ă solu iiă pentruă conservareaă mediului natural.

BIBLIOGRAFIE: Acatrinei,ăGheorgheăPoluareaăşiăprotec iaămediuluiăabiant,ăEdituraăUniversit iiăAi.ăCuzaă,ăIaşi INTERNET, ”RECYCLING REVOLUTION”, ”NATIONAL GEOGRAPHIC NEWS 2 sept. 2008”, ”U.S. NATIONAL ACADEMY OF SCIENCES” , “PLANETSAVE.COM”

33

CONDUITAăECOLOGIC ăCORECT TURCULE ăMARILENA GRADINI AăCUăP.P.ăNR.ă12ă HU I, JUDE ULăVASLUI Tr imă într-oă epoc ă înă careă raritatea şiă fragilitateaă spa iuluiă naturală devină problemaă ceaă maiă dramatic ăpentruăviitorulăOmuluiăşiăpentruăsupravie uireaăsa.

Degradareaăcontinu ăaămediului,ăcareăseăpetreceăsubăochiiănoştriăeste,ăcredem,ăelementulămajoră al uneiăcrizeămondialeădeăciviliza ieăşiăseădatoreaz ăinterven ieiăbrutaleăaăOmuluiăînăNatur .Deăaceea,ă pentruă rileă dină UE,deciă şiă pentruă România,ă protec iaă mediuluiă trebuieă s ă constituieă oă prioritateă iară aceastaă trebuieă integrat ă înă definireaă şiă implementarea politiciloră comunitare,ă careă s ă aib ă laă baz ă principiiăconformăc roraăs ăfieăluateăm suriădeăprevenireăaădegrad riiămediului.ă Acum,ămaiămultăcaăoricând,ăsuntemămartoriiăuneiăconfrunt riăîntreădou ălumi :ălumeaăOmuluiăşiă ceaăaăNaturii.ăDac ăpân ăacumăprotejamăOmulăîmpotrivaăNaturii,ăasist măast ziălaăoălupt ăinvers .ă A venită rândulă ă Naturiiă s ă fieă protejat ă deă ac iuneaă Omului,ă aă rev rs riiă deă putereă şiă vitalitateă aă specieiă umaneăasupraăacesteia,ălipsit ădeăap rareăsiăprotec ie.ă Ap rareaă siă îmbun t ireaă mediuluiă înconjur toră aă devenită oă problem ă deă importan ă major ă pentruăoameniiădinăîntreagaălumeăiarăignorareaăeiăvaăafectaăstareaăpopula iilorăşiădezvoltareaăeconomic ă aă întreguluiă Mapamond.ă Eaă corespundeă dorin eiă arz toareă aă popoareloră lumiiă deă aă p straă via aă peă P mântăşiăconstituieăoădatorieăpentruătoateăguvernele.

Noiă suntemă ceiă careă trebuieă s ă preg timă cuă aten ieă Omulă viitorului,ă Omulă careă s ă p strezeă Naturaăcurat ăşiăcareăs ăveghezeăcaă,, Homo Sapiens ’’s ănuădispar ,ăbaămaiămult,ăelăs ăseătransformeăîn ,,Homo Ecologicus ’’.

Lumeaăactual ăînăcareătr imăşiăneădesf şur măactivitateaădidactic ăseăconfrunt ăcuănoiăprovoc ri,ă c roraăceiăceăslujescăpeăaltarulăeduca ieiătrebuieăs ăleăfac ăfa .

Acumă maiă multă caă alt dat ă suntemă provoca iă laă confruntareă şiă competi ie,ă laă diversitate,ă creativitateă şiă varietateă înă ceeaă ceă priveşteă abordareaă domeniiloră deă cunoaştere,ă aă strategiiloră deă rezolvareăaăproblemelorăcuăcareălumeaăşcoliiăseăconfrunt .

Timpul nu ne mai este prieten ! Cu el suntem într-oăpermanent ăcompeti ie! Înămomentulădeăfa ăasist mălaădezvoltareaăunorănoiămodalit iădeăabordareăeduca ional ,ăcareă determin ăorganizareaăşiătr ireaăunorăexperien eădeăînv areăcuătotulădeosebiteăfa ădeăceleătrecute.

Preg tireaăştafeteiănuăîncepeălaăoăanumit ăvârst ăşiănuăse termin ăînăurmaăunuiăanumit examen ; eaădureaz ătoataăvia a,ădinăprimulăcontactăcuăaerulăsiăpân ălaăîntoarcereaăînănefiin .ă Un vechi proverb românesc spune :,, Pomul când e mic se-ndreapt ’’.ăDeăaceea,ăcopiiiăpeşcolariă sunt publicul cel mai important, celă maiă avidă deă informa iiă deă bun ă calitate,ă cuă aplicabilitateă peă totă parcursulăvie ii.ăă Copiiiădeăast ziăsuntăgestionariiăşiăconsumatorii de mâine ai resurselor naturaleăşi,ăînăceleămaiă multe cazuri, ei chiar pot influen aă radicală atitudinileă p rin ilor,ă aleă membriloră comunit iiă fa ă deă problemele ecologice.

Ne-am propus s ăfacemădinăeduca iaăecologic ăunăcrezălaăcare s ăadereăceiămiciădarăşiăceiămari.ă Ceiămici,ăpreşcolarii, vor avea posibilitateaăs ăcunoasc ăşiăs -şiăînsuşeasc ănormeădeăcomportamentădeă aăc rorărespectareădepindeăasigurareaăunuiăechilibruăîntreăstareaădeăs n tateăaăindividului,ăaăsociet iiăşiă aă mediului.ă Dorimă s ă ajut mă copiiiă s ă înteleag ă înc ă deă laă aceast ă vârst ă câtă deă importantă esteă s ă creasc ă şiă s ă tr iasc ă într-un mediu curat, nepoluat, nedegradată dară şiă cumă s ă iaă atitudineă fa ă deă ceiă care,ăcuăbun ăştiin ,ăîncalc ălegileăşiănormeleăecologice.

34

Consider măc ărealizareaăacestorădeziderateămajoreădeăcareădepindeăviitorulăomenirii,ăalăvie iiă peăPlanetaăP mânt,ănuăesteăposibil ăf r ăimplicareaăadul ilor,ăaăp rin ilor,ăaăcomunit ii,ăaătuturorăceloră care,ăprinăexemplulăpersonal,ăpotăformaăcomportamenteleăecologiceăaleăcopiilorăpreşcolari.ăEsteănevoieă deăoătemeinic ăeduca ieăecologic ,ăfoarteăbineărealizat ,ădarăşiăfoarteăbineăreceptionat ,ăînc ădeălaăceleă mai fragede vârste .

Aşaă cumă îiă înv mă peă copiiă s ă vorbeasc ,ă s ă seă comporteă înă familie,ă înă şcoal ă şiă înă societate,ă s ă respecteănormeleădeăigien ,ăaşaătrebuieăs -iăînv măs ăseăpoarteăînămediulăînconjur tor.

Deci, ca educatori, trebuieăs ădetermin mănuănumaiăsentimenteădeăadmira ieăfa ădeăfrumuse ileă naturii,ăciăs ăleăform măuneleăreprezent riăşiăno iuniăconcreteăasupraărealit ii.

Treptat, printr-oă activitateă permanent ,ă intens ă şiă complex ,ă trebuieă ac ionată caă acesteaă s ă devin ăconvingeri,ădeprinderiădeăp strare,ădeăocrotireăaămediuluiăînconjur tor.ă Darăsimplaăinstruireălaăoreleădeăcursănuă asigur ă deplinaărealizareăaăobiectivelorăurm rite.ăEsteă necesarăs ăfacem extins ăactivitateaăşiăînăafaraăprocesuluiădeăînv mânt,ăprinăapropierea copilului tot maiămultădeănatur .

Excursiaăşiăvizitaăcuăcaracterădidacticăreprezint ăformeăauxiliareădeăorganizareăaăprocesuluiădeă predareăaăcunoştin elorădespreănatur ăşiăom.

Oriceă prilejă oferită deă activit ileă deă observareă aă planteloră şiă animalelor,ă prin intermediul excursiilorătrebuieăfolosităpentruăaăformaăoăgândireăintuitiv ăşiădeductiv ăaăcopiilorăînăraportăcuănatura,ă pentruăaăleădezvoltaădragosteaăşiărespectulăfa ădeăacestea,ădorin aădeăaăoăocroti.

Cuăprilejulăoric rorăieşiriăînănatur ăcopiiiăgrupei cunosc îndemnul: - Nuădistruge iănatura!

- Recicla iăşiăconserva iăplanteăşiăanimaleănumaiăînăscopuriăştiin ifice!

- Ocroti iă vie uitoareleă şiă mediulă înconjur toră pentruă aă p straă echilibrulă atâtă deă necesară ală omului! Ştimăc ăeduca iaăecologic ăseărealizeaz nuănumaiăînăinstitu iileăşcolareăciăşiăînăfamilie.ăAl turiădeă şcoal ăşiădeăînv mânt,ăfamiliaăjoac ăunărolăesen ialăpentruăaăexplicaăcelorămiciăceăreprezint ănatura,ăînă ceăconst ărespectulăfa ădeămediulăînconjur tor.

Deăaceeaăăconsiderănecesarăşiăfirescăs ăac ion m şiăasupraăfamiliilorăcopiilor,ăpentruăa-iăfaceăs ă în eleag ă faptulă c ă deă modulă cumă seă comport ă eiă cuă natura,ă deă reac iileă loră asupraă planteloră şiă animaleloră depindeă înă mareă m sur ă succesulă form riiă laă copiiiă preşcolariă aă unoră deprinderiă ecologice corecte.

Degeabaă copilulă înva ă laă gr dini ă s ă ocroteasc ă ună animală sauă oă plant ,ă dac ă înă familieă îşiă vedeă p rin iiă ac ionândă brutală şiă f r ă mil ă asupraă acestora. Deă aceeaă p rin iiă iă chiară buniciiă trebuieă implica iăînăactivit ileănoastreăecologice i,ădeăceănu,ăchiarăpremia iăcuădiplomeă iădaruriădinămaterialeă reciclabile.

Naturaăîşiăofer ăfrumuse eaăşiăgrandoarea,ătrebuieăs ăînv măcopilulăs ăoăvad ăcuăochiiăsim uluiăşiăală ra iunii,ăs ăoăîn eleag ăşiăs ăoăpre uiasc !.

BIBLIOGRAFIE: 1.Lileu Alexandra – „O conduita ecologica corecta” în „Tribuna Invatamantului” Nr. 41/21 oct. 1991 pag. 5 2.Ciobotaru, Melania, 2005,ăEduca iaăecologic în gr dini , Editura CD Press, Bucureşti 3.M.Botnariuc A.Vadineanu - Ecologie, Editura Didactica Pedagocica, Bucuresti, 1990

35

FORMAREA COMPORTAMENTULUI ECOLOGIC LA COPIII PREŞCOLARI, O OPORTUNITATE MIHORDEAăăNUŞA GR DINI AăCU P.P. NR 12 HUŞI, JUDE ULăVASLUI Cunoaştereaă naturiiă şiă în elegereaă legiloră careă oă guverneaz ă trebuieă s ă înceap ă dină perioadaă preşcolar ,ădeoareceălaăaceast ăvârst ăesteănecesar ,ădarăşiăposibil ăformareaăuneiăatitudiniăecologice.

Formarea unei gândiri, atitudini si aptitudini ecologice este scopul suprem pentru supravie uireaă omului,ă iară cunoştin eleă c p tateă înă primiiă aniă deă via ă cuă privireă laă natur ă voră fiă multă mai bineă aplicateă maiă târziu.Educa iaă ecologic ă esteă oă form ă deă educa ieă care,ă printr-un sistem de ac iuniă specificeă asigur ă formareaă uneiă conştiin eă ecologice,ă iară aceastaă st ,ă laă rândulă ei,ă laă bazaă conduitei ecologice, comportamentului ecologic sau eticii ecologice.ă Seă fundamenteaz ă înă familieă – înainteădeăgr dini ă– prinăputereaăexempluluiăşiăapoiăprinăceaăaăcuvântuluiăşiăseăformeaz ăpeăparcursulă vie ii.

Ună obiectivă importantă ală proiect riiă noastreă curriculareă esteă acelaă deă aă transmiteă copiiloră preşcolariă cunoştin eăsiădeăaăleăformaăpriceperiăşiădeprinderiănecesareăîn elegeriiălumiiăînăcareătr iesc,ă precumăşiădeăa-i informa ca de-aălungulăintregiiăvietiăavemănevoieădeăunăcomportamentădeăprotec ieăaă mediuluiăînconjur torăcareăneăvaădaădreptulăsaăneăspunemă caă suntem adevarati ecologisti astfel avem datoria de a fi model pentru altii si chiar sa-i indrumam. E bine sa stie ca natura trebuie respectata si nu dominata.

Am inceput educatia ecologica cu formarea la copii a bunului obicei de a pastra curatenia in sala de grupa si in curtea gradinitei, de a nu calca in picioare iarba si florile si am continuat cu actiuni mai complexe, de amenajare,plantare si intretinere a spatiilor verzi.

Prima activitate s-a numit « Curatenie in clasa mea ». Copiii sunt invitati sa faca curatenie in sala deăgrupa.ăSeăformeaz ăgrupeădeălucruădupaăpreferinte. Se stabilesc regulile si sarcinile de lucru.

Educatoarea indruma copiii si accentueaza urmatoarele calitati :harnicia, prietenia, colaborarea, intrajutorarea, creativitatea, inventivitatea grupurilor.

Copiiiă auă fostă antrena iă înă observ riă cuă întreagaă grup ,ă careă auă oă durat ă foarteă scurt ă şiă înă observ riă deă lung ă durat ă careă auă ună rolă importantă înă cunoaştereaă evolu ieiă plantelor,ă animalelor,ă precumăşiăaăunorăfenomene.ăAstfel,ăpentruăobservareaăprocesuluiădeăîncol ireăaăplantelor,ădeăcreştereăşiă dezvoltareă aă lor,ă amă folosit:ă experimentul,ă muncaă practic ,ă demonstra ia,ă conversa ia,ă înv areaă prină descoperire,ăamăelaboratăunăplanăceăvizeaz ăprincipaleleăetapeăaleăunuiăproces:ăgermina ia,ăplantaătân r ă şiăintegrareaăacesteiaăînăconceptulădeăvie uitoare.ăPrimulălucruăpeăcareăl-amăf cutăcuăajutorulăcopiilor,ăaă fostă preg tireaă p mântuluiă necesară înă careă amă pusă diferiteă semin eă (fasole,ă grâuă ,porumb,ă floareasoarelui). Am atras aten iaăcopiilorăc ăpentruăaăobservaăbineăplantele,ărecipienteleătrebuieăpuseăîntr-un locă accesibildeă undeă eiă leă potă urm riă zilnică siă maiă alesă saă leă poataă ingriji,ă avândă grij ă s ă umezeasc ă p mântulăoădat ăpeăs pt mân ,ămaiăpu inăintr-un ghiveci, pe care sa nu il ude deloc.

Dou ăghiveceăle-am pus într-unăcol ămaiăîntunecat,ătransmi ându-leăc ădup ăceăvorăap reaăplanteleăvoră aflaămaiămulte.ăDup ăceăplanteleăauăr s rităamăconstatatăimpreuna: - copiiiăauămanifestatăoămareăcuriozitateăînăleg tur ăcuăanumiteăaspecte legate de dezvoltarea plantelor, caă deă pild :ă ”Deă câteă zileă auă nevoieă planteleă caă s ă creasc ?”, „Ceă seă întâmpl ă dac ă planteleă nuă auă destul ălumin ?”, „Darădac ănuăleăud m?”, ”Câte plante cresc dintr-un bob(samanta)?” etc. copiiiăsuntăfoarteăner bd toriăs ăvad ăplanteleăcrescând.ăMereuăprivescăghiveceleăaşteptândăs ăapar ăsiă sa se dezvolte plantele. Am confecionat cu ajutorul parintilor casute pentru pasarele pe care cu ajutorul copiilor le-am asezat in copaceii din curte pentru a demonstra grija si protectie pentru pasarile ce raman in tara noastra.

36

Acesteă manifest ri,ă precumă şiă curiozitateaă peă careă auă avut-oă copiii,ă consideră c ă suntă maiă importanteă şiă maiă captivanteă decâtă activit ileă obişnuiteă desf şurateă zilnic.ă Cuă alteă cuvinte,ă prină specificul structuriiă lor,ă planteleă permită cercetareaă maiă am nun it ,ă descompunereaă loră înă p r iă componente,ăîlăajut ăpeăcopilăs ădescopereămaiăuşorăcondi iileănecesareăvie ii,ăs ăsesizezeătransform rileă careăauălocăsubăinfluen aădiferi ilorăfactoriădeămediu.ăăăăăă In cadrul activitatii de « Cunoasterea mediului « am organizat o plimbare cu tema : »Copacii de pe strada mea ».

Cu aceasta ocazie, copiii au observat modificarile care au loc in natura in viata plantelor, au observat vegetatia, cum sunt frunzele (forme, dimensiuni, asperitate, culori). Sub indrumarea mea, copiii au obtinut informatii despre mediul inconjurator, le-am largit orizontul intelectual, le-am dezvoltat capacitatea de a cerceta si de a descoperi relatiile dintre fenomene. Copiii au invatat sa pastreze curatentia pe strada, sa nu scrijeleasca trunchiurile copacilor.

Pentru a avea un interes si mai mare pentru observatie am hotarat ca impreuna cu copii si cu ajutorul catorva parinti sa plantam in curtea gradinitei unu doi copacei ceea ce s-a si infaptuit. Au urmat perioadele de observare, ingrijire, documentare in legatura cu nevoile pe care trebuie sa le indeplinim in fiecare anotimp .

Prină aceastaă copiiiă auă pre uită maiă multă ceeaă ceă au,ă auă în elesă cât munc ă şiă r bdareă presupune creştereaăunuiăpom.ăăăă Ină cadrulă activitatiiă op ionale-Educatie ecologica-concurs cu tema : »Natura prietena noastr »amăurm rit : -verificareaăşi sistematizareaăcunoştin elor ecologice ; -consolidarea noiunilor stiintifice si a capacitatii de comunicare ca rezultat al explorarii mediului inconjurator ; -verificareaăşiăexersareaăunorădeprinderiădeăîngrijireăşiăocrotireăaămediuluiăîncojur torăîn vederea educarii unei atitudini pozitive fata de acesta, formarea si dezvoltarea capacitatii de a constientiza rolul naturii in viata omului, precum si rolul omului in natura prin desfasurare unui concurs.

Concursul a avut mai multe probe : Proba I - Proba de cunostinte in care li s-au adresat intrebari celor doua echipe.

Proba II – Se prezinta copiilor mai multe imagini cu fapte bune si fapte rele.

Copiii descriau actiunile si spuneau ce fapte sunt reprezentate in imagini(fapte bune, fapte rele), scotandu-se in evidenta faptul ca actiunile poztitive trebuie sa fie urmate si de ei.

Proba III – Copiii imita unele actiuni negative : 1.a. Un copil rupe floarea. b.Un copil rupe crengile copacilor ; 2.a. Un copil imprastie hartiile pe jos ; b.Un copil strica cuibul pasarilor.

Copiii corecteaza actiunile prin versuri si prin transmiterea unor mesaje ecologice : « Nu rupeti florile! », « Nu rupeti crengile copacilor !» « Pastrati curatenia ! » « Ocrotiti pasarile ! » Proba a-IV-a – Proba de creativitate Aranjament floral de toamna (vaze si flori de toamna) Proba a-V-a – Proba artistica Seăvorărecitaăpoeziiăsiăseăvorăcântaăcânteceăcuăcon inutăăecologic.

Proba a VI-a – Rezolvarea sarcinilor didactice din fisele de evaluare : 37

1.a.Coloreaza aspectul negativ din imagine si taie cu o linie imaginea cu aspectul negativ. b. Ajuta-l pe copil sa ajunga la locul unde poate respira aer curat.

2.a.Coloreaza aspectul pozitiv din imagine si taie cu o linie imaginea cu aspectul negativ. b.Ajuta-l pe copil sa aleaga drumul care duce la cosul de gunoi.

Prin aceasta activitate, copiii si-au consolidat, aprofundat si sitematizat cunostintele privitoare la ocrotirea naturii si protectia mediului. La finalul proiectului am compus impreuna cateva sloganuri ecologice pe care le-am afisat la mitingul ecologic traditionalăalăcopiilorădinăoraş: ,,NUăARUNCA IăGUNOIUȚăJOSă,ăăăăăăăăăăăă,,ăăPAțANTUȚăCAăOăFȚOARE” PENTRUăC ăNUăEăFRUțOS ŞIăNUăEăNICIăS N TOS” ,,P țANTUȚăCASAăNOASTR ” Satisfac iaămeaăcaăşiăeducatoareăaăvenităînămomentulăîn careăcopiiiăauăpovestităşiămi-au dmonstrat caăauăîn elesănevoiaădeăaăp stra curat mediulănaturalădinăjurulănostruăşiăiauăatitudineăînămomentulăînăcareă trebuieăs demonstreze comportament ecologic. Înă concluzie,ă putemă ă spuneă c ă nuă exist ă activit iiă anumeă pentruă oă educa ieă ecologic ă ci, prin toateă activit ileă şiă ac iunileă desf şurateă înă gr dini aă noastr , copiiă îşiă potă însuşiă numeroaseă no iuni,ă cunoştin eăşiădeprinderiădespreăproblematicaăecologiei.

BIBLIOGRAFIE: 1BercaăM,ăEcologieăgeneral ăşiăprotec iaămediului, editura Ceres, 2000 2.BotnariucăN,ăV dineanuăA,ăEcologie,ăEdituraăDidactic ăşiăPedagogic ,ăBucureşti,ă1982 3.CucoşăC,ăPedagogieă,Iaşi,ăedituraăPolirom,ă1996

PROIECTUL MULTILATERAL COMENIUS ,,ăS ăFACEMăCEVAăPENTRUăPLANETAăNOASTR ’’ BERICA ECATERINA GR DINI AăCUăP.P.ăNR.ă2 HUŞI, JUDE ULăVASLUI Derulareaăunuiăproiectăfinan atădeăComunitateaăEuropean ăînăparteneriatăcuă8ăinstitu iiădină8ă riă impuneă implicareaă întreguluiă colectivă deă educatoare,ă copii,ă personală didactică auxiliară şiă nedidactic,ă p rin i,ă comunitateaă local ă şiă comunitateaă educativ ,ă esteă prilejulă deă conexiuneă întreă institu iiă deă înv mântădiferite,ămijloculădeăaăsudaănoiăprietenii,ădeăaăcunoaşteănoiăculturiăşiăciviliza iiăeuropene.

Dimensiuneaă european ă aă sistemeloră deă înv mântă seă poate descoperi doar prin acest tip de proiecte,ăcareăsimultanăformeaz ăcopiii,ădarăşiăcadreleădidacticeăimplicateăînăproiect.

Obiectivul principal al celui de-ală treileaă proiectă derulată deă institu iaă noastr ,ă ă cuă titlulă ,,ă S ă facem ceva pentru planeta noastr ă ``,ă ă aă fostă s ă asigur mă copiiloră oportunitateaă deă aă ac ionaă caă ună cet eanăeuropeanăprinăîncepereaăuneiăcercet riăăaăceloră4ăelementeănaturale- aer,ăap ,ăp mânt,ăfocădină mediulă înconjur tor.ă Protejareaă mediuluiă permiteă promovareaă dialoguluiă intercultural în jurul unor intereseăcommuneăîntreăcadreleădidacticeăşiăcopiiiădinătoateăcol urileăEuropei.ă 38

Copiiănoştriiăsuntăgenera iaăcareăvaăluaădeciziileăînăviitor,ăaşadarăauăpermisiuneaăs ăiaăini iativaă protej riiă p mântuluiă (s ă respecteă spa iileă naturaleă deschise,ă animaleleă peă caleă deă dispari ie,ă s ă recicleze,ă s ă foloseascaă surseă deă energieă regenerabile),ă protej riiă apeiă (ă s ă economiseasc ă apa,ă s ă ac ionezeă împotrivaă polu rii,ă s ă foloseasc ă apaă caă surs ă deă energie),ă protej riiă aeruluiă (ă s ă ac ionezeă împotrivaă polu riiă aeruluiă şiă aă polu riiă sonore,ă cur areaă aeruluiă prină plantareaă deă copaci,ă s ă fac ă diferen aăîntreăfolosireaăenergieiăregenerabileăşiăceaăob inut ăprinăcombustibiliăfosili),ăprotejareaădeăfocă (ăsoareleăprimaănoastr ăsurs ădeăenergie),ăprevenireaăarderiiăcopacilor,ăob inereaădeăenergieădinărociăşiă minerale.

Peă parcursulă acestuiă proiect,ă copiiă auă ajunsă s ă de inaă informa iiă despreă culturileă na iuniloră (partenerilor)ă implicateă şiă auă cunoscută câtevaă cuvinteă dină limbaă partenerilor,ă peă lâng ă englez ,ă principalaă limb ă deă comunicare.ă Folosindă poştaă electronic ,ă prezent rileă înă PowerPointă amă avută posibilitateăs ăcompar măsolu iileăob inuteălaănivelăna ionalăprivindămediulăşiăceleă4ăelementeănaturale.

Obiective proiectului au fost: -S ăimpliceăechipaădeăcadreădidacticeăşiăp rin iiăăs ăpracticeălucruăînăechip ; -S ăseăpredeaăcopiilorăno iuniăclareăprivindămediulăinconjurator,ăastfelăîncâtăs ărespecteănaturaăşiăceleă4ă elemente- ap ,ăfoc,ăaer,ăp mânt; -S ăajuteăcopiiăs ădobândeasc ăcompeten eleădeăbaz ănecesareăînăvia ; -S ăseăîncurajezeăstudiulălimbilorăstr ine- pentru comunicarea între parteneri; -S ă seă dezvolteă cunoştin eleă personaleă aleă cadreloră didacticeă şiă în elegereaă diferen eloră culturaleă şiă lingvistice europene; -S ă seă cercetezeă dezvoltareaă economic ,ă politic ă şiă cultural ă aă oraşuluiă şiă mediuluiă înconjur tor,ă comprându-lăcuăcelăalăşcolilorăpartenere- diferen eleăîntreăşcoli,ăoraşeăşiă ri.

-S ăseăîmbun t easc ăabilit ileăşiătehnicileădeăcomunicareăşiăinformare; -S ăseăîmbun t easc ămetodologiileăpedagogiceăprinăexperimentareaăinova iilorăbazateăpeăflexibilitateaă organiz riiăclaseiăşiăaăprofesorilor; -S ăseăîmbunat easc ătehnicileădeăpredareăprinăschimbulăcuăprofesoriăeuropeni; -S ăseădeaăunăsensăînv turiiăînăşcoal ăşiăs ăseăajuteăcopilulăs ăseăsimt ăbineăînăşcoalaăşiăînămediulălui; -S ăseăpromovezeăcunoaştereaăUniuniiăEuropene.

Materiileă dină curriculumă implicateă auă fost:ă cunoaştereaă mediului,ă activit ileă matematice,ă educareaă limbajului,ă limbaă engleza,ă educa iaă artistico-plastic ,ă educa iaă muzical .ă Problemaă peă careă copiiăaătrebuităs ăoărezolveăprinăacesteăactivit iăă- în mod analitic – esteăfoarteăactualaăşiăareălegatur ăcuă protec iaămediuluiăşiăaăs n ta ii:ăproblemaădeşeurilorăşiăaăelimin riiălorădeăpeăsolăşiădinăap ,ăreciclarea,ă incendiile, poluareaăaerului,ăînc lzireaăglobal .

Toateă activit ileă auă contribuită laă promovareaă preocup riloră oameniloră privindă protejareaă mediului,ă dezvoltareaă înă domeniulă educa ieiă permanente,ă aă con inuturiloră şiă solu iileă cuă caracteră innovator, bazate pe tehnologiileădeăinformareăşiăcomunicare.

Ac iunileăplanificateăăauăfostă:ă -Sortareaădeşeurilorăşiăcolectareaădeămaculatur :ăsortareaămaculaturiiăînăgr dini ă(peăterenulădeăjoac ă sauăînăclase)ăşiăînămediulăfamilial,ăcreareaăuneiăbroşuriă “Eco-cet eanul”, opunând gesturile rele celor bune,ă deă sortareă aă deşeurilor,ă practicareaă reciclariiă şiă dezvoltareaă reutilizariiă deşeuriloră înă activit iă creativeă(artaăvizual ,ămuzic ăşiăefecteăsonore).

- Gr dina:ăs ăcreezeăoăgradin ăînăloculădeăjoac ,ădescoperireaăgr diniiăcaăecosistem, incluzând animale mici,ă careă oferaă maiă multaă rezisten ă naturii,ă creştereaă grijeiă copiiloră pentruă gr din ă prină udareaă plantelor,ăimportan aăapeiăşiăconservareaăei.

-Apa:ă vizitareaă uneiă instala iiă deă tratareă aă apeiă rezidualeă caă parteă aă cicluluiă ă deă purificare a apei; meditareaă laă impactulă polu riiă produseă deă omă asupraă floreiă şiă fauneiă laă nivelă mondial,ă înv areaă gospod ririiăăconsumuluiădeăapaăşiăaăîn elegeriiăăriscurilorădac ănuăseăfaceăeconomieădeăap .

39

- Energia:ă evaluareaă comportamentuluiă participan iloră deă proiectă privindă consumulă deă ap ,ă energie,ă hran ,ădeşeuri,ădezvoltareaăunuiăplanăoperativădeăidentificareăaăpriorit ilorăşiămodalitatilorădeăreducereă a risipei.

- Economisireaă energiei:ă înc lzireaă caselor,ă restric iiă deă folosireă aă electricit ii,ă micşorareaă transportului,ăcolectareaădeăap ădeăploaie.

-Alegerea alimentelor ecologice- organizarea de dezbateri: Cum trăiau bunicii noştri? Cum va trăi copilul meu? Cum trăiesc partenerii noştrii europeni?

-Interviuriăşiăchestionareăpentruăfamilii,ărezultateleăfiindăăf cuteăpubliceălaăsfârşitulăproietului.

To iă parteneriiă auă avută ună rolă activă înă realizareaă proiectului,ă auă avută grij ă s ă fac ă schimbă deă experien eă şiă auă cooperată înă realizareaă activit ilor.ă Fiecareă institu ieă şi-a evaluat anual activitatea în propriaă institu ie,ă folosindă rapoarteleă anuale.ă Fiecareă parteneră şi-aă amenajată ună spa iuă vizibilă pentruă afişareaăproiectuluiăpentruăparticipan iăşiăvizitatori.ăFiecareăpartenerăaăparticipatălaăreuniunileădeăproiectă deă laă începutulă şiă sfarşitulă anuluiă şcolar,ă aă organizată oă primireă ospitalier ă înă cadrulă schimbuluiă deă profesoriăşiăaăăvizitelorăădeăstudiuăăcuăscopulădeăaăfaceăcunoscut ăpropriaăinstitu ie,ăoraşul,ăna iunea.ăTo iă parteneriiă ă deă proiectă auă schimbată procedeeă deă bunaă practic ă cuă scopulă ă îmbun t iriiă ă calitat iiă înă educa ie.

Comunicareaăaăfostăsistematic ăîntreăechipeleăcreateăînăinteriorulăfiecareiăşcoliăfiindăcoordonat ă de persoana de contact, prin schimburi regulate- internet,ămail,ăfotografii,ăprezentariăPowerPointăşiăprină trimitereaă lucr rilor copiilor, prin realizarea de CD-uriă cuă ă imaginiă dină cadrulă activit iloră efectuateă pentru a fi schimbate în cadrul reuniunilor.

Activit ileă deă proiectă auă avută ună impactă deosebită asupraă copiilor.ă S-aă observată creştereaă interesuluiă pentruă informa iiă noiă şiă pentruă în elegereaă diversit iiă lingvisticeă şiă culturaleă dină Europa,ă pentruăînv areaălimbilorăstraineăşiăîmbun t ireaăabilit ilorădeăvorbităaălimbiiăengleze,ăpentruăfolosireaă tehnologiiloră deă informare.ă Lucrulă cuă alteă şcoliă europeneă aă permisă copiiloră s ă compareă alteă situa iiă legateă deă mediu,ă s ă descopereă alteă modalit iă deă via ,ă s ă dobandeascaă deă noiă competen e,ă deă managementă ală conflictelor,ă deă rezolvareă aă problemelor,ă deă lucruă înă echip ,ă deă solidaritateă -lucruri folositoareăpentruăvia aădeăziăcuăzi.

In septembrie 2008 am început derularea acestui proiect cu prezentarea în cadrul Consiliului Profesoral,ăstabilireaăechipeiădeăproiect,ărepartizareaăsarciniloră iăresponsabilit ilorăămembrilorăechipeiă de proiect, aprobarea echipei în Consiliul de Administra ie,ăplanificareaăactivit ilorăădinăprimulăanăădeă proiect.ăAmăprezentată iăăparteneriiădinăceleă9ă ǎriăcopiiloră iăpǎrin ilorădinăunitateăînăcadrulă edin eloră cuăpǎrin ii,ăamăăinvitatăpǎrin iiăsǎăparticipeălaăac iunileădeăproiectăplanificate,ăinvita ia a fost primitã de aceştiaăcuămareăinteres.ăRealizareaăăCol uluiăComeniusăpeăgrǎdini ǎăaăînceputăcuăafişareaăăobiectivelorăşiăă activitǎ ilorădinăăprimuluiăanădeăproiect,ăpermanentăfiindăactualizatăcuăimaginiădinăactivitã ileărealizateăşiă de la reuniunile de proiect .

In octombrie amă începută pregãtireaă ă prezentǎriiă ă sistemuluiă deă inv mântă românesc,ă aă institu iei,ăora uluiă iă riiăpentruăreuniuneaădeăproiectădinăItalia,ădeăasemeneaăăamăînceputăăunăconcursă pe grupe pentru alegerea mascotei proiectului - ,,Ecolina’’ă realizat ă dină materialeă reciclabile.ă S-au realizatăăfotografiiălaătoateăgrupeleădinăgrǎdini ǎ,ăălaăăactivit ileăăpracticeăundeăcopiiiăauălucratăătablouriăă cuă ă materialeă naturaleă iă de euriă reciclabileă cuă temaă ,,ă Mamaă natur ă iă du maniiă ei’’,ă am început amenajareaăuneiăexpozi iiăaăproiectului.ăă In noiembrie a avut loc reuniunea de proiect în Circolo Didattico Garibaldi –Altamura-Italia, undeă to iă parteneriiă auă ă prezentată sistemulă deă învã ãmânt,ă unitateaă şcolarã,ă ora ulă ă iă araă deă undeă proveneau. Diseminarea rezultatelor reuniunii de proiect s-a facut la întoarcerea înăgrǎdini ǎ,ălaăac iuneă participândă educatoareleă dină unitate,ă pãrin i,ă copii,ă educatoareă dină alteă unitã i,ă reprezentan iă aiă comunitã iiă locale.ă Înă cadrulă ac iuniiă s-au prezentat materialele realizate în cadrul reuniunii, s-au prezentatăămetodologiiădeăpredare,ăînvǎ areă iăevaluareăăobservateăînăItalia.

40

Amăamenajatăoăexpozi ieăcuăfotografiiălucrǎriăsauăobiecteăprimiteăînăcadrulăreuniuniiă,ăexpozi ieă cuănumeleă,,Italia’’.ăS-a trecut la efectuareaădeăinvestiga iiăpeăgrupeăcuătemaă,,ăPǎmântulăcaăresursǎ’’,ăsauă selectată informa iileă accesibileă copiiloră preşcolariă ,ă s-auă ă realizată deă activitǎ iă cuă temaă ,,Pãmântulizvorulăvie ii’’.ă Inădecembrieăamăînceputărealizareaădeăactivitǎ iăpeăgrupe cu tema ,, Poluarea –du manulăvie ii’’,ăă vizionareaădeăfilmeădocumentare,ăcitireădeăimagini,ădiscu iiălibereă,ărealizareaăuneiăexpozi iiăcuălucrǎriă(ă deseneă,ăaplica iiăfotografii)ăcuătemaă,,ăSalva iăPǎmântul’’.ăS-auărealizatădeăactivitǎ iăpeăgrupeăcu tema ,, Sǎnǎtateaăpǎmântuluiă–sǎnǎtateaăomuluiă’’- vizionarea de filme, citire de imagini, convorbiri, realizarea deăădeseneă,ăaplica iiă,ăcompletareaăexpozi ieiă:ă,,ăSalva iăPǎmântul’’.

S-auărealizatăactivitǎ iăpeăgrupeăcuătema,,ăAnimaleleăpeăcaleădeădispari ie”, vizionare de filme documentare,ă vizitareaă cabinetuluiă deă biologieă ală Grupuluiă colară Agricol,ă citireaă deă imaginiă cuă animaleăpeăcaleădeădispari ieă iăăcunoa tereaămodalitǎ ilorăădeăprotejareăaăacestora.

In ianuarie echipa de proiectăaăprogramatăăactivitǎ iăpeăgrupeăcuătemaă,,ăEconomiaădeăenergieă- o ansǎăpentruăviitor”,ăvizionareădeăfilmeădocumentare,ăăcitireaădeăimaginiăă iăăcunoa tereaămodalitǎ ilorăă deărealizareăaăeconomieiădeăenergie,ăpunereaăînăpracticǎăaăcelorăînvǎ ate, realizareaădeălucrǎriă(ădesene,ă aplica ii,ăfotografiiă),ăcompletareaăexpozi ieiă,,ăSalva iăPǎmântul’’.ăS-auărealizatăactivitǎ iăpeăgrupeăcuă tema ,,Recilcare–deă ceă ă iă cumă ?ă Oă ansǎă pentruă viitor”, vizionare de filme documentare, citirea de imaginiăă iăăcunoa tereaămodalitǎ ilorăădeăreciclareăaăde eurilorăreciclabileă,ăS-aădeclan atăcampaniaă,,ă Recicla i,ă recicla i,ă recicla i” prină coptareaă tuturoră grǎdini eloră dină ora ă ă înă ac iuneaă deă reciclareă aă hârtiei.

Ină februarieă amă începută preg tireaă materialeloră pentruă reuniuneaă deă proiectă dină Lyonă Fran a.ă ReuniuneaădeăproiectăînăFran aăprilejuităunăăschimbădeămetodeăşiăprocedeeădeărelizareăaăactivitã ilorădeă educa ieă ecologicãă ă ă laă nivelă interna ională ă iă comparareaă eficien eiă ă acestora,ă realizareaă evaluǎriiă intermediare. Diseminarea rezultatelor reuniunii de proiect dină Fran aă s-a realizat la întoarcerea în grǎdini ǎ,ă laă ac iuneă ă participândă educatoareleă dină unitate,ă pãrin i,ă copii,ă educatoareă dină alteă unitã i,ă reprezentan iă aiă comunitã iiă locale.ă Înă cadrulă ac iunii s-au prezentat materialele realizate în cadrul reuniunii, s-auăprezentatăămetodologiiădeăpredare,ăînvǎ areă iăevaluareăăobservateăînăLyon,ăs-a amenajat oă expozi ieă cuă fotografiiă iă materialeă primateă ă înă cadrulă reuniuniiă ,ă expozi ieă careă poartǎă ă numeleă ,, Fran a’’.ă In martie am început efectuareaă deă investiga iiă cuă temaă ,,ă Apaă – sursǎă deă via ǎ’’,ă selectareaă informa iilorăşiăărealizareaădeăactivitǎ iăcuăaceastǎătemǎ,ăfinalizateăcuăăexpozi iaăcuătemaă,,ăSalva iăapeleă –salva iăvia aăpeăPǎmânt’’.ăActivitǎ i pe grupe au avut ca temã ,,Poluarea apelor” şiăs-au realizat prin vizionareă deă filmeă documentare,ă ă citireă deă imaginiă ă iă ă cunoa tereaă modalitǎ iloră ă deă combatereă aă poluǎriiăapelor.ăăEvaluareaăcunoştin elorăs-aăfãcutăprinălucrǎriă(ădeseneă,ăaplica ii ) care au completat expozi iaă,,ăSalva iăăapeleă–salva iăvia aăpeăPǎmânt”.

41

Ină aprilieă amă realizată activitǎ iă peă grupeă cuă temaă ,,ă ă Apa-sursǎă deă energie’’ă visionãriă deă filmeă documentare,ă ă citireă deă imaginiă ă iă ă cunoa tereaă modalitǎ iloră ă deă folosireă aă apeiă pentruă produc iaă deă energie , s-auărealizatăălucrǎriă(ădeseneă,ăaplica iiă)ăpentruăcompletareaăexpozi ieiă,,ăSalva iăapele-salva iă via aăpeăPǎmânt’’.ă

Amă începută şiă ă pregǎtireaă numereloră pentruă spectacolulă ,,Deă ziuaă Europeiă - Sǎă facemă ceva pentruăplanetaănoastrǎ” spectacol-concurs de costume din materiale reciclabile, concurs de desene cu temãăecologicã,ăconcursădeăpancarteăcuămesajeăecologice.ăÎnăaceastãăamplãăac iuneăamăimplicatătoateăă institu iileă preuniversitareă dină municipiu,ă s-au implicată sponsoriă careă auă dată premiiă înă cãr iă cuă temãă ecologicã,ă softuriă educa ionale,ă dulciuri.,,Ziuaă Europei” s-a încheiat cu un miting autorizat, copiii au defilată îmbrãca iă înă costumeă dină materialeă ecologice,ă ă purtândă pancarteleă şiă strigândă laă portavoceă mesajele de pe pancarte .

Reciclareaă şiă economisireaă resurseloră naturaleă suntă ă lucruriă careă seă înva .ă Esteă vorbaă deă comportamenteăpeăcareăcopiiiănoştriăăs-auăăobişnuităăs ăleăaib ăpentruăc ăle-au vãzut la cei din jurul lor şi pentruăc ăle-auăăîn eles.ăRespectulăfa ădeănatur ăaăvenităăfirescăatunciăcândăcopiiiăauăăăcunoscut-o, au apreciat-oăăşiăauăăiubit-o.ăŞiăînăăfamilie,ăp rin iiăauăăîncurajatăăapropiereaăcopiluluiăfa ădeănatur ăi-au învã atăădespreăimportan aărecicl riiăşiădespreăalteăactivit iăbeneficeăpentruămediu.ăPrinăjoc,ăcopiiiăauăă înv ată treptată despreă necesitateaă colect riiă diferen iateă aă deşeuriloră şiă despreă consecin eleă diverseloră formeădeăpoluareăşiăaăfolosiriiăresurselorădisponibile.ă 42

EDUCA IAăECOLOGIC ăLAăPREŞCOLARI ANGELA COCUZ GR DINI AăCUăP.P.ăNR.ă12 HUŞI, JUDE ULăVASLUI „Am primit lumeaăcaăoămoştenire pe care nu-iăȋng duitănim nuiăs ăoădeterioreze, ciăpeăcareăfiecareăgenera ieăs ăoălaseămaiăcurat .”

(J. Joubert) Eăbineăcaăomulădeămȃineăs ăfieăcapabilăs ădiscearn ăasupraăbineluiăşiăaăr uluiăȋnăraportăcuă"ă naturaămam ă"ăpentruăcaămaiătȃrziuă– tȃn rul,ăiarăapoiăadultul,ăs ăac ionezeăȋnădeplin ăcunoştin ădeă cauz .

Nuăbog iaăcunoştin elorădeăbiologieăintereseaz ăȋnăprimulărȃndăȋnv mȃntulăpreşcolarăciăcunoaştereaăşiă men inereaăȋnăforulăinteriorăalăcopiilorăaădouaăst riă– dorin aădeăaăcunoaşteăuniversulălumiiăviiăşiăputereaă deăaăocrotiăformeleădeăvia .ăEiăauănevoieăs ăperceap ăcelămaiămareăadev rădinăspa iulăviului:ăplantele,ă animalele,ăoameniiăseănasc,ătr iescăşiămor,ăl sȃndăsemin eăpentruăurm toareaăgenera ie.

Mijloaceleăceleămaiăeficienteăpentruătransmitereaăacestorăȋnv mineăc treăcopii,ăsuntăceleă legateădeăparticularit ileălorădeăvȃrst ă:ăobserv rileădirecte,ăexperimenteleăsimple,ăpovestirile,ăjocurileă ecologice,ădiafilmeleăşiădiapozitivele,ăplimb rile,ăexcursiileăşiădrume iile.ăPentruăaănuăsuprasolicitaă copiiădeăfiecareădat ,ăamăregȃndităactivit ileăzilniceăȋnăansamblulăloră– cuădeosebireăcon inutulă acestora,ăstrategiileădeălucruăaplicate,ăpunȃndăaccentăpeădesf şurareaăactivit ilorăȋnăviziuneă interdisciplinar .ăCaăurmare,ăconcluziaădesprins ăaăfostăc ăpentruăaăob ineărezultateăpozitiveăcuă preşcolarii,ăfiecareăac iuneăecologic ătrebuieăs ăfieăconceput ăşiărealizat ăsubăform ădeăjocăsauăs ăfieă ȋnso it ădeăunăjocăecologic,ădeoareceăcopiiiăauănevoieăs ăse joaceăpentruăaăseădezvoltaăşiăpentruăaăȋnv aă despreălumeaădinăjurulălor.ăJoculăesteăcaleaădirect ăprinăcareăcopilulăȋşiăȋmbog eşteăsferaăcunoştin elor,ă iaămaiăuşorăcontactăcuămediulăambiant,ăȋşiădezvolt ămotricitatea,ăseăorienteaz ,ăstabileşteărela iiăşi ac ioneaz .

Avȃndăȋncredereăȋnăputereaănoastr ădeăcrea ie,ăamăgȃndităşiăfolosităȋnăcadrulăactivit ilorăcuăcon inută ecologicăjocuriăavȃndăcaătemeă“ Detectivii ”, “ Ce se aude? ”, “ Via aă– foc ”, “ Veveri aălaăcastaneă”, “ Aşeaz ăfiecareăelementălaălocul lui ” siămulteăalteleăprinăcareăcopiiiăauăȋn elesăcaănumaiăaflȃndu-seăȋnă mijloculănaturiiăȋiăpotăcunoaşteătainele.

Educa iaăecologic ănu-şiăatingeăscopulădecâtădac ăesteădiseminat ăînăsocietate,ădac ă comunitateaălocal ăesteăreceptiv ălaăproblemeleădeămediuăîn elegândănecesitateaăadopt riiăunuiă comportamentăecologic.ăComunitateaălocal ătrebuieăs ăîn eleag ăc ădeănoiăto iădepindeăcalitateaăvie iiă deăazi,ădarăşiădeămâine.ăDeărespectareaăprincipiilorădeădezvoltareădurabil ădepindeăviitorulăomenirii.

Dezvoltareaădurabil ăesteădezvoltareaăceăasigur ănecesit ileăprezentuluiăf r ăaăcompromiteăcapacitateaă genera iilorăviitoareădeăa-şiăsatisfaceăpropriileălorănevoi.ăCunoscândătoateăacesteaăesteădatoriaănoastr ,ăaă cadrelorădidacticeădeăaziădarăşiăaăcelorădeămâine,ăs ăpromov măvalorileăeduca ieiăecologiceăînă comunitatea din care facem parte.

Civiliza iaăuman ăareăunărolăfoarteăimportantă înăevolu iaăecosistemeloră deăpeăplanetaănoastr ,ă dar,ădinăp cate,ăomulănuăpareăs ăfieăconştientădeăimensulărolăpeăcare îlăare.ăPentruăaăcunoaşteămodulădeă func ionareăalăacestuiăsistemădinăcareăfacemăşiănoiăparteăesteăesen ialăcaăomulăs ăfieăeducatăînăspiritulă 43

respectuluiă pentruă mediulă înconjur tor,ă pentruă caă elă s ă devin ă conştientă deă faptulă c ă nuă esteă st pânulă naturii, ci parte a ei.

Interesulă şiă dragosteaă pentruă natur ă sunt,ă laă majoritateaă copiilor,ă instinctive.ă Înă plus,ă comportamenteleăşiăconvingerileăformateăcopiilorălaăoăvârst ăcâtămaiăfraged ăsuntăceleăcareăseăp streaz ă celă maiăbineătoat ăvia a.ăDeăaceea,ăînă educa iaă realizat ăînă gr dini ătrebuieăs ăpornimădeălaăinteresulă firescăalăcopiilorăpentruăplanteăşiăanimale,ăpentruăceeaăceăreprezint ăînăgeneralănaturaăpentruăei.ă Naturaătrebuieărespectat ăşiă nuădominat .ăEaăformeaz ăunăîntreg,ăimens,ădarănuănesfârşit!ă – în careăfiecareăcomponent ăareăunărolăprecis. Înă acestă context,ă educareaă preşcolariloră înă vedereaă însuşiriiă unoră normeă deă comportamentă ecologic,ăaădevenitătotămaiănecesar ăast zi,ăcândăseăînregistreaz ăoăinfluen ăcrescut ăaăomuluiăasupraă naturii.

Mediul ambiantăînăcareăcopiiiăîşiădesf şoar ăactivitatea,ăprinăvariateleăluiăaspecte,ăconstituieăună prilejăpermanentădeăinfluen areăaăpersonalit iiăacestora.

Maiăîntâiă deătoate,ămediulă ambiantă ofer ăcopiluluiăposibilitateaădeă aăveniămereuăînă contactă cuă ceva nou pentruă el,ă careă îiă stârneşteă curiozitatea,ă dorin aă deă a-lă cunoaşte.ă Astfel,ă dină contactulă cuă obiecteleă şiă juc riileă sale,ă cuă lucrurileă personaleă şiă celeă aleă adul ilor,ă apară diferiteă întreb riă dină careă rezult ăc ăpreşcolarulăseăintereseaz ădeădenumirea,ăcalit ileăsauăprovenien aălor.ăAdul iiăînăfamilie,ăcâtă şiă educatoareleă laă gr dini ,ă trebuieă s ă satisfac ă acesteă interese.ă Prină r spunsulă dată seă transmită atâtă cunoştin eleăsolicitateădeăcopilăcâtăşiămesajeleăcuăprivireălaăatitudineaăpeăcareătrebuieăs ăoăaib ăcopilul fa ădeăfiecareălucruăsauăfiin .ăCuăalteăcuvinte,ăconcomitentăcuătransmitereaădeăcunoştin e,ăseăformeaz ă laăfiecareăcopilăoăatitudineăcorespunz toare,ăunăanumitămodădeăcomportare.

Astfel,ă seăînlesneşteăcunoaştereaătreptat ăaămediuluiăînconjur tor,ăca şiă integrareaădină ceăînă ceă maiăcorect ăaăcopiluluiăînăacestămediu.ăTotodat ,ănoileăcunoştin eădobânditeădevinăunăîndreptarăpre iosă alăac iunilorăîntreprinseăulterior.

Curiozitateaăpeăcareăcopiiiăoămanifest ăfa ădeăfenomeneleănaturiiătrebuieămen inut ăşi transformat ăîntr-oăputernic ădorin ădeăaăleăcunoaşteăşiăîn elegeădinăceăînăceămaiăbine.ăObservareaă sistematic ăaădezvolt riiăşiăschimb riiăînătimpăaăplantelor,ăaăcreşteriiăşiăîngrijiriiăanimalelor,ăeduc ă aten ia,ăspiritulădeăobserva ieădeprindereaădeăaăsesizaăschimb rileădinănatur ăşiădorin aădeăaăcunoaşteă cauzeleăacestora.ăNoileăcunoştin eătransmiseăcopiilorăcuăprilejulăobserv rii diferitelor fenomene ale naturiiăsuntăîn eleseăşiămemorateăcuămult ăuşurin .

R spunzândălaăîntreb rileăpreşcolarilor,ăeducatoareaătrebuieăs ăleăexpliceăfenomeneleărespectiveă înăraportăcuăcapacitateaălorădeăîn elegere.

Astfel,ăorizontulădeăcunoaştereăalăcopiilorăseăîmbog eşteătreptat,ăceeaăceăpermiteăs ăîn eleag ăc ă planteleăşiăanimaleleăauănevoieădeăanumiteăcondi iiădeădezvoltareă(ăhran ,ăc ldur ,ălumin ,ăad postă),c ă trebuieă îngrijiteă deă om;ă sauă c ă fiecareă fenomenă esteă rezultatulă uneiă cauze,ă c ă fenomeneleă suntă legateă întreăeleăşiădepindăuneleădeăaltele. În elegereaă treptat ,ă peă bazaă cunoştin eloră transmiseă deă educatoare,ă aă fenomenelor naturii, a interdependentei dintre ele, a cauzelor care le-auăprovocat,ăcontribuieădinăplinălaăînsuşireaădeăc treăcopiiă aăunorăelementeăştiin ificeădespreănatur .

Observareaă sistematic ă aă naturiiă deă c treă copii,ă subă îndrumareaă educatoareiă contribuie la îmbog ireaăcunoştin elorălor,ălaăîn elegereaăadecvat ăaăfenomenelorănaturii,ălaădezvoltareaăspirituluiădeă observa ie,ă aă gândiriiă şiă limbajului.ă Observândă natura,ă copiiiă pot,ă deă asemenea,ă subă îndrumareaă adultuluiă s ă sesizezeă frumuse ileă eiă şiă s ă oă îndr geasc .ă Înă felulă acestaă liă seă educ ă sim ulă estetic,ă sentimentulădeăadmira ie,ădeădragosteăşiămândrieăpentruăbog iileăşiăfrumuse ileă riiăînăcareătr iesc.

Deăasemenea,ămediulăînconjur torăofer ăcopiilorăşiăalteăposibilit iădeăcunoaştere.ăEsteăvorba de cunoaştereaămunciiăoamenilor,ăaădiferitelorămeserii,ăaărezultatelorăactivit iiăumaneăînădiferiteădomenii.ă Prinăînsuşireaădeănoiăcunoştin eădespreăacesteăaspecteăaleăvie iiăsociale,ăcopiiiăîşiăl rgescăorizontul,ăîşiă 44

dezvolt ăinteresulăpentruăcunoaştereaăactivit iiăomului,ăliăseăeduc ădragosteaăşiărespectulăfa ădeăomăşiă de rezultatele muncii lui. „ Înv a i-iăpeăcopiiiăvoştriăceeaăceăi-amăînv atăşiănoiăpeăaiănoştri:ăc ăp mântul,ăcuătotăceăareă frumos,ăesteămamaănoastr .ăTotăceeaăceăiăseăîntâmpl ăp mântuluiăvaăajungeăs ăliăseăîntâmpleăşiăcopiiloră acestuiăp mânt.ăNoiăştimăcelăpu inăatât:ănuăp mântulăapar ineăomului,ăciăomulăapar ineă p mântului.Omulăesteăfirulăcareă eseădramaăvie iiăşiăceeaăce-iăfaceăp mântuluiăîşiăfaceăluiăînsuşi.”

Sieux Seattle BIBLIOGRAFIE: 1.ăGeam n ,ăA.N.,ăPentru Earth Voice Romania – 3R –Material didactic alternativ, destinat activităţilor de educaţie ecologică, Ed. Nelmaco,ăBucureşti,ă2004 2. Pârvu, C., Îndrumător pentru cunoaşterea mediului,ăBucureşti,ă1982

METODE ACTIV-PARTICIPATIVE ÎNăDESF ŞURAREAă ACTIVIT ECOLOGICEăÎNăÎNV MÂNTULăPREŞCOLAR

ILORă

HRISTEA CLAUDIA GR DINI AăCUăP.P.NR. 12.

HUŞI, JUDE ULăVASLUI Educa iaă ecologic ă esteă ună procesă careă areă scopulă s ă îmbun t easc ă calitateaă vie iiă prină asigurareaă oamenilorăcuămodalit ileădeăcareăauănevoieăpentruăaărezolvaăşiăîmpiedicaăproblemeleădeămediu.Educa iaă ecologic presupuneăcunoştin e,ăatitudini , conduite care se dobândesc într-un timp îndelungat ce se pot realizaă prină toateă activit ileă instructiveă careă seă desf şoar ă înă gr dini :ă observ riă dirijateă şiă spontane,ă lecturiădup ăimagini,ăconvorbiri,ămemoriz ri,ăexperimenteălaăcol ulănaturii,ăjocuriădidacticeăşiăjocuriădeărol.

Organizareaăactivit ilorăpeăariiădeăstimulare creeaz ăinvestiga ii,ădescopeririăaleăpropriet ilor unor obiecteăşiăfenomeneădinămediulăînconjur tor,ăexperien eă.

Exemplul esteămetodaăceaămaiăeficient ăpentruăaceast ăvârst .ăPutemăvorbiădespreădou ăaspecte:ă - Primulăaspectăalăacesteiămetodeăîlăconstituieăexemplificareaăcerin elor,ănormelorăpentruăaăfiăîn eleseădeă preşcolari.ă Exemplulă concretă convingeă maiă repedeă pentruă c ă elă seă adreseaz ă sim urilor,ă gândirii,ă dară şiă sentimentelor.

- Alădoileaăaspectăîlăconstituieămodulădeăinfluen areăinformal ăaăconduiteiăcopilului.ă Exemplul oferit de familie,ă deă educatoare,ă deă ceilal iă adul iă sauă copiiă constituieă ună modelă deă urmat.ă Preşcolarulă nuă areă suficient de bine dezvoltat ă capacitateaă deă aă distingeă exempleleă pozitiveă fa ă deă celeă negativeă şi,ă prină urmare,ă elă imit ă atâtă ceeaă ceă esteă bun,ă câtă şiă ceeaă ceă esteă r u.ă Deducemă deă aiciă câtă deă importantă esteă exemplulăoferitădeăeducatoareăşiăceăimpactăpoateăaveaăasupraăcopilului un comportament duplicitar. țetodaăaprob rii,ăaăaprecieriiăfaptelorăbuneăînăfa aăcopiilor,ăfaceăapelălaăafectivitateaăcopilului,ălaă încredereaăsaăînăp rerileăadul ilorăşiăexempleleălor.ăFolosit ăînămodăcorect,ăeaăsubliniaz ăconcordan aădintreă conduita copiluluiăşiănormeleămorale.ăExerci iulăesteămetodaăprinăcareăseărepet ădiferiteăac iuni,ăînăvedereaă form riiădeprinderilorăşiăobişnuin elorădeăconduit ămoral ,ăînădezvoltareaădimensiuniiămoral-civiceăşiă socialeăaăpreşcolarilor.

Oăalt ămetod ăceăpoateăaveaăefecteăfavorabileăînăplanăeduca ionalăasupraăcopiilorăpreşcolariăesteă convorbirea.

45

„ Cumătrebuieăs ăneăpurt măacas ă/ălaăgr dini ă/ăînăvizit ”, „ Bineăsauăr u”, „Când cer ajutor”, „ Ştiuăs ăm ăjocăcuăcopiii”, „ Ştiuăs ăm ăportăcivilizat”, „ Cineăîmiăesteăşiăcineănuăîmiăesteăprieten” etc. suntăcâtevaăexempleădeăconvorbiriămoraleădesf şurateăcuăcopiiiăceăauăefecteăasupraăcomportamentuluiălor,ă asupraăevolu ieiăpersonalit iiăacestora.ăÎnăacestăsensăajut măcopiiiăs ăîn eleag ăsensulămoral al faptelor, îi înv mă s ă seă apereă singuriă deă influen eleă rele, s ă dispre uiasc ă purt rileă urâte,ă s ă eviteă prieteniileă nes n toase.

Metoda convingerii nuă esteă specific ă vârsteiă preşcolare,ă dară împletit ă cuă exemplulă şiă exerci iulă poate avea efecteăşiălaăpreşcolariiămari.

Observarea areă ună rolă deosebită înă dezvoltareaă dragosteiă fa ă deă mediuă şiă aă form riiă unuiă comportamentă ecologic.ă Amă urm rită caă prină activit ileă deă observare s ă antreneză to iă copiiiă şiă peă lâng ă sistematizareaă cunoştin eloră despreă p r ileă componente,ă modă deă via ,ă ad post,ă foloase,ă laă sfârşitulă activit iiă s ădiscut mădespreămodulăînă careăputemăprotejaănatura.ăPermanentă amă apelatălaăexperien aădeă via ăaăcopiilor,ălaămodulăînăcareăauăreac ionatăînădiferiteăsitua iiăcumăau avutăgrij ădeăanimale,ădeăplante.ă Le-amă cerută s -miă deaă exempleă pozitiveă şiă negativeă deă comportamenteă fa ă deă natur .ă Prină participareaă activ ăaăcopiilorăseărealizeaz ăre inereaăinforma ieiăştiin ificeăşiăre inereaăunorăschemeălogiceădeăac iuneăşiă gândire specificeăanumitorăcategoriiădeăobiecteădinămediulăînconjur torăşiăorientareaăpeăbazaălor,ăînăsitua iiă noi.

Amăînceputăeduca iaăecologic ăcuăformareaălaăcopiiăaăbunuluiăobiceiădeăaăp straăcur eniaăînăsalaădeă grup ă şiă acas ,ă deă aă nuă c lcaă în picioareă iarbaă şiă florileă şiă amă continuată cuă ac iuniă maiă complexe,ă deă amenajareăşiăîntre inereăaăspa iilorăverzi.ă Prima activitate s-a numit « Cur enieăînăclasaămea ».ăCopiiiăsuntăinvita iăs ăfac ăcur enieăînăsalaădeă grup .ăSeăformeaz ăgrupeădeălucruădup ăpreferin e. Seăstabilescăregulileăşiăsarcinileădeălucru.Educatoareaă îndrum ă copiiiă şiă accentueaz ă urm toareleă calit i: h rnicia,ă prietenia,ă colaborarea,ă întrajutorarea,ă creativitatea, inventivitatea grupurilor. Înă cadrulă activit iiă de Cunoaştereaă mediului , am organizat o plimbare cu tema „Copacii de pe strada mea „.

Cuăaceast ăocazie,ăcopiiiăauăobservatămodific rileăcareăauălocăînănatur ăînăvia aăplantelor,ăauăobservată vegeta ia,ăcumăsuntăfrunzeleă(forme,ădimensiuni,ăasperitate,ăculori).ăSubăîndrumareaămea,ăcopiiiăauăob inută informa iiădespreămediulă înconjur tor,ăle-amă l rgităorizontulăintelectual, le-am dezvoltat capacitatea de a cercetaăşiădeăaădescoperiărela iile dintre fenomene. Copiii au înv atăs ăp strezeăcur eniaăpeăstrad ,ăs ănuă scrijeleasc ătrunchiurileăcopacilor. Înă cadrulă activit iloră deă observareă amă planificată urm toareleă teme : »Ghiocelul », « Laleaua », « Crengu aăînmugurit » - careăauătransmisăcopiilorăinforma iiădespreăplanteăşiăauăînv atăc ele crescăşiăseă dezvolt ăsub influen aăcondi iilorădeămediu,ăc ăeleătrebuieăudate,ăs pate.

La activitatea « Crengu aă înmugurit »,ă copiiiă auă observată c ă subă influen aă c lduriiă şiă luminii,ă uniiă muguriăseătransform ăînăflori,ăiarăal iiăînăfrunze.ăVorăîn elegeăastfelăc ăfiecareăcrengu ăcuăfloriărupt ădintrună pomă înseamn ă maiă pu ineă fructe,ă deă asemeneaă îşiă formeaz ă atitudiniă şiă conduiteă adecvateă protej riiă naturii.

Pentruăaăseăobişnuiăs ăobserveănaturaăcare-iăînconjoar ăamăinstituităunămomentădeăpovestire: „Drumul deă acas ă pân ă laă gr dini ” şiă „Drumulă deă laă gr dini ă pân ă acas ”. Aceste povestiri le-am realizat în activitateaă didactic ă deă diminea ă laă col ulă „Bibliotec ”. Am mai folosit povestirea ca modalitate de educa ieă ecologic ă înă cadrulă activit ilor comune: „Poveste despre animalul meu preferat”, „Ce mi-a povestit copacul?”, „O zi în parc”, „De ce s-aăsup rată„ Miaunica ” ? (povestiri create de copii).

Prinăactivit ileădeăcunoaştereaămediuluiăamăurm rităcuăprec dere:ăs ăseăfamiliarizezeăcu problemele deămediu,ăs -şiăformezeădeprinderiăşiăobişnuin eănecesareădeăcunoaştere,ăgrij ,ădescoperireăşiăprotejareăaă naturii,ăs ădobândeasc ăşiăs -şiăconsolidezeăcunoştin eleădespreănatur ,ăs ăseăantrenezeăînăac iuniăsocialeă utile (îngrijirea plantelor, amenajareaăgr dinilor,ăplantareaădeăpomi),ăs -şiăformezeădorin aăşiădeprindereaă de a petrece timpul liber în mijlocul naturii.

46

Amăobservatăplanteăşiăanimaleăaduseăînăsalaădeăgrup ădarăşiăanimaleăşiăplanteăînămediulălorănatural.ă Am folosit observareaă spontan ,ă înă curteaă gr dini ei:ă melcul,ă buburuza,ă omidaă etc.ă dară şiă observareaă înă timpă îndelungată aă plantelor:ă stadiileă prină careă treceă oă plant ă pân ă laă înflorire(deă laă s mân ă laă plant ),ă florileădinăghiveceăşiăflorileădeăgr din ă,ăpomiiăfructiferi,ătoateăacesteăobserv riăs-auădesf şuratăînă curteaă gr dini ei.ă Copiiiă auă observată c dereaă frunzeloră – toamna,ă copaculă f r ă frunzeă – iarna, înmugurirea, înflorireaă pomuluiă şiă formareaă fructeloră – prim vara,ă coacereaă fructeloră – varaă şiă culegereaă fructeloră – toamna.ăDup ăacesteăobserv riăamăpututădesenaă„pomul” înăceleăpatruăanotimpuri.ăAmăsesizatăc ădeseneleă erauăcuăatâtămaiăpreciseăcuăcâtăobserv rileăerauămaiădeseăşiăurmateădeădiscu iiămaiăampleăpeămargineaăceloră observate. Pentru a-i responsabiliza le-am datătem ădeăcas :ăs ăobserveăunăpomăfructiferădinăcurteaălui,ăaă vecinului,ăsauădinăalt ăparte.

Pentruăoămaiăbun ăcunoaştereăaăcondi iilorădeăcareăareănevoieăoăplant ăpentruăaăseădezvolta,ăamăpusălaă încol ităgrâu.ăUnorăsemin eăpuseălaăîncol ităle-am asiguratătoateăcondi iileănecesareăuneiăbuneădezvolt ri:ă ap ,ă c ldur ,ă lumin ,ă p mântă bun,ă aer;ă alteleă le-amă pusă undeă aveauă numaiă oă parteă dină acesteă condi iiă (c ldur ,ălumin ,ăp mântăbun,ăaerădarăf r ăap ,ăalteleăauăavutăap ,ăp mântăbun,ăc ldur ,ăaerădarănu au avut lumin ,ăalteleăauăavutăap ,ăaer,ăp mântăbun,ălumin ădarănuăauăavutăc ldur );ătuturorăacestorăsemin eăcopiiiă le-auăacordatăoădragosteădeosebit ,ăauăvorbităcuăeleăînătimpăceăleăudau;ăpentruăoămaiăbun ăînregistrareăaă datelor fiecare copil a notat (prinădesen)ătransform rileăceăleăobservaălaăplant .ăPrinăacesteămodalit iădeă desf şurareăaăactivit ilorăcopilulăesteăpusăînăsitua iaădeăaăc uta,ădeăaăpuneăîntreb ri,ăşiădeăaăg siăr spunsuriă corecte.ăCuriozitateaăcopiluluiăesteăatras ănuănumaiădeăobiecteleăpeăcareăleăpercepe,ăciăşiăleg turileăinterne,ă cauzaleă careă exist ă întreă obiecteleă şiă fenomeneleă percepute.ă Întreb rileă peă careă leă pună copiiiă dovedescă interesulădeăcunoaştereăalăacestoraămanifestatăprinăîntreb riăvariate.ă Astfelă eiă îşiă îmbog escă orizontulă deă cunoaştereă şiă în elegă c ă planteleă auă nevoieă deă anumiteă condi iiă pentru a se dezvolta.

Convorbirea- areă rolulă deă aă verificaă ,ă sintetizaă şiă aprofundaă cunoştin eleă copiilor,ă urm rindu-se în acelaşiă timpă perfec ionareaă exprim riiă corecteă din punct de vedere gramatical. Convorbirea nu se desf şoar ănumaiăîntreăeducatoareăşiăcopilăciăşiăîntreăcopiiiăînşişi.ăPrinăintermediulădialoguluiăeducatoarecopil, prin efort propriu, copilulătreceămaiăuşorădeălaăre inereaăinforma iilor despre alc tuirea unei plante sau a unui animal, caracteristicile unuiăfenomenădinănatura,ălaăîn elegereaărela iilor dintre acestea si factorii de mediuăcareăauădeterminatăapari iaăsiăparticularit ileăalc tuirii lor, interdependenta care exista în natura între organism si mediu,ă aă leg turiloră siă cauzalitateaă dintreă diferi iă agen iă aiă mediuluiă înconjur tor în dinamicaă loră siă organizareaă generalaă aă vie uitoarelor.ă Convorbireaă esteă oă form ă deă activitateă obligatorieă care,ăprinăintermediulămetodeiăconversa ieiă,ăcontribuieălaădezvoltareaăunorăsarciniădeăbaz ăaleăcunoaşteriiă mediuluiă şiă anumeă fixarea,ă precizarea,ă aprofundareaă ,ă sistematizarea,ă verificareaă cunoştin eloră şiă aă vocabularuluiăpreşcolarului. Înăcadrulăprocesuluiădeădobândireădeăcunoştin e.ăamăc utatăs ăfolosescătoateăvarianteleăconversa iei:ă euristicaădeăclasificare,ăaprofundarea,ădeăfixare,ăconsolidareăşiăsistematizare,ădeăverificareăşiăapreciere.

Deăexemplu,ăînăcazulăanimalelorădeăp dureăseăurm reşteădescoperireaătr s turilorălorăcomuneădarăşiă specifice.

Prinăintermediulăîntreb rilorăadresateăpreşcolarilorăamăc utatăs -i antrenez în realizareaăunorăac iuni,ăaă unorăopera iiăintelectuale,ăs ăleătrezescăcuriozitatea,ădorin aădeăcunoaştere,ăs ăleăsugerezădiferiteăopera iiăceă vorăfiăefectuateăcâtăşiăs ăleăfacilitezăsesizareaăunorărela iiăcauzale.

Deăexemplu,ălaăstudiereaătemeiă"Natura",ălaăgrupaăpreg titoareăamădesf şuratăurm torulăconcursăcareă prinăvarietateaăîntreb rilorăsaleăaăantrenatăînăconversa ieăîntreagaăgrup ă: -Undeă tr ieşteă ursul?, Dar vulpea?ă Prină ceă seă deosebeşte locul lor de dezvoltare de cel al animalelor domestice?ăCeăalc tuireăareăursul?ăDarăvulpea?ăPrinăceăseădeosebesc?ăDinăceăcauz ?ăPrinăceăseădeosebescă aceste animale de cele domestice? Din ce cauza au ap rut aceste deosebiri?

47

Men ionez faptul, c ă întreb rileă "deschise",ă cuprinz toare,ă auă oferită copiiloră maiă mult ă libertateă deă c utare,ădeăformulareăaăsolu iilor.ăDeăexemplu:ă"Careăesteăcircuitulăăapeiăînănatur ?ă(ădeălaătemaă"Apaăşiă st rileăei"ă)".

Amăsolicitatăinteligen aăşiăvolumulădeăcunoştin eăînsuşiteădeăpreşcolari,ăformulândăastfelăr spunsurileă bogateăînăcon inut.ăăăăăăăăăăăă Valoareaă formativ ă aă metodeiă conversa ieiă esteă condi ionat ă deă tehnicaă elabor riiă şiă adres riiă întreb rilor.ă Amă avută oă grij ă deosebit ă în elaborarea,ă ordonareaă şiă ierarhizareaă întreb riloră într-o succesiuneălogic ,ăcareăs ăcontribuieălaăîn elegereaăcon inutuluiătemeiăşiălaărealizarea obiectivelor propuse. Întreb rileă auă fostă adresateă frontal,ă pentruă caă to iă preşcolariiă s ă fieă antrena iă înă rezolvareaă lor.ă Aceeaşiă exigen ă amă acordat-oă şiă r spunsuriloră copiilor. Educa iaă ecologic a copiiloră seă realizeaz ă cuă succesă dac ăînăac iunileăorganizateă,ăurm rescăobiectiveăaccesibileăşiăposibilădeărealizat,ăcuăcon inuturiă,ăstrategiiă didacticeătematiciăcorespunz toare.ăă ,,Copaculăînsufle it,, Copiiiă voră fiă capabiliă s ă arateă prină mişc riă ceeaă ceă simtă fa ă deă natur ,ă înă generală , fa ă deă copaculă ,,adoptat,,ă,ăprinăpantomim . Cere iăcopiilorăca,ăpeărând,ăs ămimezeăcopaculă,,adoptat,,ăatunciăcând: - printreăcrengileăşiăfrunzeleăluiătreceăoăadiereăuşoar ădeăvânt; - esteăb tutădeăfurtun ; - este udat de ploaie deăvar ăr coritoare; - esteăudatădeăploaieăcuăfulgereăşiătunete; - esteăninsăcuăfulgiăuşori; - esteăb tutădeăviscolăcuăninsoare; - înăp dureăesteăincendiu; - printreăcrengileăluiăalearg ăoăveveri ; - oăpas reăîşiăfaceăcuibăînăcrengileălui; - unăcopilăseăca r ăpeăelăşi-iărupeăoăcreang ; - unăcopilăseăca r ăînăcrengileăluiăşi-iăculegeăfructeleăcuăgrij ; - oăpersoan ăîlăplanteaz ; - copiiiăseăjoac ăînăjurulălui.... "Ştafeta gunoiului" Copiiiăsuntăîmp r i iăînădou ăechipeăegale. Seăaşeaz ăpeădou ăşiruri. Înăfa aăfiec ruiăşirălaăoădistan ădeă5ă măseăaşeaz ăcâteăunăcoşădeăgunoi. Fiecareăcopilăvaăadunaădinăcurteaăgr dini eiăcâteăunăambalajăaruncatăsauăoă cutie goal ădeălapte,ăpeăcareăs ăoăarunceăînăcoşulădeăgunoi. Laăcomandaăstart,copiiiăalearg ăspreăcoşurileădeă gunoi,ă arunc ă deşeurileă înă coş,apoiă seă întorcă înă fug ,dândă ştafetaă urm toruluiă copil. Câştig ă echipaă careă termin ămaiărepede,ăaruncândătoateăgunoaieleăînăcoş.

Educa iaă ecologic ă poateă ajutaă oameniiă s ă câştigeă cunoştin e,ă deprinderi,ă motiva ii,ă valoriă şiă angajamentulă deă careă auă nevoieă pentruă aă gospod riă eficientă resurseleă p mântuluiă şiă deă a-şiă asumaă r spundereaăpentruămen inereaăcalit iiămediului.

BIBLIOGRAFIE: E.Varzari,-,,Cunoaştereaă mediuluiă înconjur toră şiă dezvoltareaă vorbirii,,EdituraăDidacticaăşiăpedagogic ,ăBucureşti,ă1975,ă Mohan Gh., Ardelean A. — Ecologieăşiăprotec iaămediului,ăEdituraăScaiul,ăBucureşti,ă1993 Revista „ Înv mântulăpreşcolară” 1-2/ 2006 Revista „ Înv mântulăpreşcolară” 1/ 2007 48

Metodic ă

Revista. Înv mântul. preşcolarănr.ă3-4ă/1996ăEduca iaăecologic ăînăgr dini Educa ie ecologic ăîn gradini -Ghid pentru educatoare Geam n , Nicoleta Adriana/ Dima, Maria/ Zainea, Danaă:ă"Educa iaăecologicaălaăvârstaăpreşcolar "

EDUCA IEăECOLOGIC ăLAăVÂRSTAăPREŞCOLAR BO UăTATIANAăăăăăăăăăăăăăăăă GR DINI AăCUăP.ăP.ăNR.10ă HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI Natura are nevoie de prieteni! Orice copil poate deveni un prieten al naturii, cu condi iaă s ă respecte natura. Pentruăap rareaămediuluiăînconjur tor,ăeduca iaăecologic ătrebuieăs ăînceap ăînc ădină gr dini ă şiă aceastaă acum,ă înainteă caă naturaă s ă moar ă subă ochiiă noştri. Copiiiă înva ă despreă mediuă observând, cântând, spunând poezii, desenând, povestind,ăf cândămiciăexperien e.ă Copilul,ă înc ădeălaă ceaămaiăfraged ăvârst ,ăînainteădeăaăveniălaăgr dini ,ăseămişc ,ăîntreab ,ămanifest ăoămareăcuriozitate.ă La toate „de ce-urile” luiăr spundăp rin ii,ăbunicii,ăfiecareădup ănivelulădeăinstruireăşiăexperien .ăDară primeleă formeă organizateă înă cunoaştereaă deă c treă copiiă aă mediuluiă înconjur toră apar ină gr dini ei.ă Laă aceast ăvârst ăprinăcunoştin eleăînsuşiteăşiădeprinderileăformateăseăpuneăprimaăpiatr ălaătemeliaăeduca ieiă ecologiceăcareătrebuieăs ădevin ăoăcomponent ădeăprim ăm rimeăaăeduca ieiăpermanente.

Educa iaăecologic ălaăvârstaăpreşcolar ăseărealizeaz ăsubădiferiteăforme:ăobserv ri,ălecturiădup ă imagini, convorbiri, jocuri didactice, cântece,ăjocuriăcuătextăşiăcânt,ăpoveşti,ăpovestiri,ălegende,ăactivit iă practice-gospod reşti,ădesen,ăpictur ,ămodelaj,ă memoriz ri,ătraseeăaplicative,ăjocuriă deă rol,ăconstruc iiă cuămaterialeădinănatur ,ăvizite,ăplimb ri,ăexcursii,ăactivit iădeăîngrijireăaăplantelorăşiăanimalelor.ă Activit ileă desf şurateă laă „Col ulă naturii” au creată dină plină condi iileă necesareă urm ririiă evolu ieiăunorăplante,ăunor animale, formându-li-seăideeaăca,ăpentruăaăcreşte,ăaăseădezvolta,ăauănevoieădeă existen aăfactorilorămaterialiă(ap ,ălumin ,ăc ldur ,ăaer),ădarăşiădeăingrijireăcorespunz toare. De un real folosăpentruăformareaăatitudiniiăactiveăprivindăprotec iaămediuluiăinconjur torăauăfostăjocurile didactice: “Facemă cur enie” şiă “Miciiă gr dinari”.ă Astfel,ă copiiiă auă efectuată ac iunileă indicateă şiă liă s-aă cerută s ă spun ăcumăprocedeaz ăcuăresturileă(gunoiul)ărezultat. Educa iaăprivindămediulăesteăunăprocesăcareăareă scopulă s ă imbunat easc ă calitateaă vie iiă prină asigurareaă oameniloră cuă „uneltele” de care au nevoie pentruăaărezolvaăşiăimpiedicaăproblemele de mediu. „Suntem prietenii naturii!” este o activitate de educațieăecologic ăși de protecție a mediului.

Obiectiveleăurm rite:  Cunoaştereaăunorăelementeăcomponenteăaleălumiiăinconjuratoare,  Formareaăşiăexersareaăunorădeprinderiădeăîngrijireăşiăocrotireăaămediului;  Formarea unei atitudini ecologice responsabile;  Participareaăşiăimplementareaăăproiectului ecologic „Prietenii naturii!”

Modalit iă deă realizare: activitateă practic - aplicativ ă deă plant riă deă pomişoriă şiă flori,ă convorvire,ăexerci iuăşiăcântec.

Descriereaă activit ii: preşcolariiă auă adusă deă acas :ă pomi,ă panselu e şiă p r lu eă înă ghiveciă precumăşiăsemin eădeăflori:ăcr i e, guri a- leului,ăbun ădimine iăşiăstropitori.ăPrintr-o convorbire despre frumuse eaăgr dini elorădeăfloriăle- amăpropusăs ăăîns mân măăşiănoiăsemin eleădeăfloriăăşiăs ăplant mă nucii,ă pruniiă şiă teii,ă precumă şiă floriceleă dină ghiveci,ă înă gr dinaă deă floriă şiă înă curteaă gr dini ei.ă Amă demonstrat modul de lucru. Astfel,ăpreşcolariiăauăefectuatăac iunileăindicateăăînăechipeădeăcâteă5,ăăfiindă ajuta iăînăpermanen ădeăc treăeducatoare.ăăLaăfinalulăactivit iiăăauăcântatăcântecele: Cop celul,ăSambaă florilorăşiăauădansatăîntr-unăcercăînăjurulăpomişoriorăplanta i.

49

Evaluarea activit ii: realizareaă unuiă posteră ecologică pentruă afişată înă clas ,ă realizareaă unoră jocuriăădeăcrea ieăcuătema: „Suntem prietenii naturii!” şiăărealizareaăuneiăpovestiriăcreate:ă„Am plantat unăcop cel”. Îndemnă deă inută minte!:ă Să iubim şi să ocrotim natura; ea face din tezaurul de frumuseţe a acestei lumi Prin utilizarea CD-ului „PitiClic" Micul ecologist- joc concurs amă urm rit atât transmiterea unorăcunoştinteădinădomeniulăeduca ieiăecologiceădar,ămaiăales,ăstimulareaăinteresuluiăpreşcolarilorăfa ă deăşiăconştientizareaăpreşcolarilorăspreăaădeveniăresponsabiliăfa ădeăp strareaăs n t iiămediului.

Astfel PitiClic Ecologist îiăinvit ăinălumeaăminunat ăaănaturii,ăs ăafleădespreăinsecte, mamifere, reptile,ă pasariă şiă animaleă marineă dândă clică peă „Dină lumeaă celoră careă nuă cuvânt ".

Dacaăvorăăs ăfieăăprietenulăp s rilorădinăp dure,ăătrebuieăăs ăleăconstruiasc ăc su eăpentruăvremeăreaălaă "Prieteniiă pas relelor" sau se pot juca "de-a num ratul".ă Numaiă r spunzândă corectă laă ghicitoriă şiă accesând „Lumeaă prieteniloră careă nuă cuvânt ” vor aflaă cumă potă ingrijiă acas ă animalulă preferat.

Potrivind literele prin „Imagini descifrate, cuvinte minunate" pot descoperi cuvinte importante pentru vocabularulăoric ruiăecologist.ă"S.O.S.ădeşeurileăsufoc ăp mântul" îiăinva ăs ăăp strezeăăcuratămediulăină careătr iescăşiăăsortândămaterialeleăreciclabileăăîşiăp streaz ăs n tatea Plimb rileăsi viziteleăauăconstituitămijloaceăcareăauăcompletatăreprezent rileălorădespre animale şiă plante,ăpercepereaăfrumosuluiădinănatur .ăAmăorganizată ină acestă sensăoăvizit ălaăGr dinaăzoologic ă dinăBârladăşiăplimbareălaăMan stireaăMoreni-Coteştiădinăjude ulăăăVaslui.ă Copiiiăauăinv atăs ăadmireă parcurileăcuăflori,ăs ăobserveăvia aăuneiăinsecte,ăobiceiurileăuneiăp s ri,ăauădevenităprieteniiănaturii,ăapoiă protectoriiăei.ăAuăin elesătotodat ăc ăingrijireaănaturiiăincepeăcuămuşcataădinăfereastr ,ăcuăg rg ri aădeăpeă firulădeăiarb ăşiăchiarăcuăigienaăpropriuluiăcorp. În concluzie, educa iaă ecologic ă reprezint ă oă modalitateă prină careă preşcolarulă poate ajunge la cunoaşterea, în elegereaă şiă respectareaă naturii,ă aă mediuluiă înconjur tor. Cunoaştereaă naturiiă trezeşteă gândireaăcopilului,ăcontribuieălaădezvoltareaăcapacit iiăcreatoareăaăpreşcolarului, la dezvoltarea vorbirii corecteă şiă coerente,ă f cându-lă astfelă peă copilă s ă meditezeă asupraă fenomeneloră şiă corpuriloră ce-l inconjoar .

BIBLIOGRAFIE: 1. Asocia iaă educatoarelor,ă Pro/ Ecologia mileniului III, Revist ă deă educa ieă ecologic ,ă Editura Reprograph, Craiova, 2013 2. Geam n ,ă Nicoletaă Adriana(coord),ă ă Dimaă Maria,ă Educaţia ecologică la vârsta preşcolară-mic îndrumar pentru educatoare- SuplimentăalărevisteiăInv mântăăPreşcolar,ă2008 3. Iacob, Adelina ( coord) Educaţie ecologică şi de protecţie a mediului, Ghid metodic pentru cadrele didactice, 2007 4. http://www.soft4kids.ro/piticlic_ecologie.htm 5. Naturaăseătrezeşteălaăvia – softăeduc ionalăEduteca

50

,,DRUMUL SPRE VIITOR TRECE PRIN PREZENT’’ UNGUREANU MARIA GR DINI AăCUăP.ăP.ăNR. 2 HU I, JUDE ULăVASLUI ,,Totăceeaăceănuăavemălaănaştereăşiăneăvaătrebuiăcândăvomăfiămari,neăesteădatăprinăeduca ie’’ăăă ( J.J. Rousseau ) Naturaă neă d ruieşteă cuă bucurieă şiă simplitate,ă dină plină iă necondi ionat,ă toateă bunurileă sale.ă Civiliza iaă uman ă areă rolă importantă înă evolu iaă ecosistemeloră deă peă planetaă noastr ,ă dar,ă dină p cateă omulănuăpareăs ăfieăconştientădeăimensul rol pe care îl are. Deteriorarea echilibrului natural provocat de acestaăesteăunăpericolăpentruăgenera iileăactualeăşiăceleăviitoare.ă Educa iaăecologic ăîncepeăînc ădinăgr dini .ăCopiiiătrebuieăs ăfieădescoperitori,ăs ăpriveasc ,ăs ă asculte,ă s -şi mobilizezeă vibra iileă inimiiă descoperindă şiă pre uindă comorileă ascunseă aleă lumii,ă iară cunoştin eleăşiădeprinderileăformateăs ăconstituieăpiatraădeătemelieăaăeduca ieiăecologice,ăcareăs ădevin ă oă component ă important ă aă educa ieiă permanente.Dat ă fiindă deschidereaă şiă receptivitateaă deă careă dauă dovad ăcopiiiăpreşcolari, acumăesteămomentulăs -iăsensibiliz măşiăs -iăfacemăs ăpriveasc ăatentălaătotă ceeaăceăîiăînconjoar .

Esteă momentulă s ă neă aducemă aminteă cumă s ă tr imă înă armonieă cuă Naturaă iară dac ă nuă ştim,ă trebuie s ăînv măcumăs ăoăajut m,ăs ăoăinfluien m,ăs ăoăap r m,ăs ăoăprotej m.ăTrebuieăs ăîiăajut mă peăcopiiiăpreşcolariăs ăîn eleag ăşiăs ăconştientizezeăc ,ăpentruăaăprimiăcevaăînăschimb,ăvorătrebuiăcaăeiă s ăd ruiasc ămaiăîntâi.ăS ăîiăînv măs ăd ruiasc ărespect,ăprotec ie,ăprietenie,ăocrotireăşiăvorăprimi,ăînă schimb,ă oă prietenieă sincer ă aă Naturii,ă manifestat ă printr-ună mediuă curat,ă lipsită deă poluare,ă careă s ă conduc ălaăîmbun t ireaăst riiădeăs n tateăaăomenirii.

Nuătrebuieăs ăuit mă deă educa iaăceloră „7 aniă deă acas ” prin care unui copil i se pot transmite celeă maiă elementareă normeă deă comportamentă careă s ă constituieă fundamentulă ac iuniloră unuiă cet eană preocupată deă mediulă înă careă tr ieşte.ă Dară pentruă c ă nuă to iă p rin iiă potă realizaă acestă lucru,fieă dină neştiin ,dinăignoran ăsauăpoateănumaiădinălips ădeătimp,activit ileăceăseădesf şoar ăînăgr dini eăauăoă foarteămareăimportan .

Primeleăac iuniăpotăîncepeădeălaăgrupaămic ,atunciăcândăpreşcolarulăesteăsf tuităs ăduc ăresturileă laăcoşulădeăgunoi.Dac ălaăînceputăvaăfaceăacestălucruăpentruăc ă,,aşaăspuneădoamnaăsauămama,încetă încetăvaăîn elegeăsemnifica iaăgestuluiăşiăîlăvaărepeta,chiarădacaăesteăpeăstrad ăsauăînăcurte.

Prinăactivit ileăpropuseăînăcadrulăproiectuluiă,,S ăfacemăcevaăpentruăplanetaănoastr ’’amădorit s ă contribuimă laă însuşireaă unoră normeă deă comportamentă necesareă pentruă aă siguraă echilibrulă dintreă s n tateaă individului,aă societ iiă şiă aă mediului,ă s ă îiă înv mă cumă potă ajutaă laă îmbun t ireaă calit iiă vie ii,asigurându-leă cunoştin e,deprinderi,dându-leă motiva iiă şiă valorizândă angajamenteleă loră pentruă p strarea,ămen inereaăunuiămediuăcurat.ă Ne-amăpropusăs ăform mălaăcopiiăoăatitudineădezaprobatoareă fa ă deă ceiă careă încalc ă legileă şiă normeleă ecologice,ă s ă îiă înv mă s ă coopereze,ă s ă colaboreze,s -şiă transfereăsentimenteădeăprietenieăşiăadmira ieăfa ădeăNatur .ăNe-amăalesăcaăgrupă int ăcopiii,avândăînă vedereăfaptulăc ăbuneleădeprinderiăseăformeaz ădeălaăceleămaiăfragedeăvârste,ăconştienteăfiindădeăfaptulă c ă semin eleă sem nateă deă noiă acumă voră daă roade.ă Un vechi proverb românesc spune :,,Pomul când e mic se-ndreapt .’’

Faptulăc ,înă calitateădeă cadreădidacticeăorganiz mă ac iuniă diverseăîmpreun ăcuă copiii,ă nuăesteă suficient. O realizare într-adev răimportant ăarăfiăs ăform măcopiilorăacelăinteresăşiăaceleăabilit iăcareă s ă leă permit ă s ă în eleag ă cumă seă organizeaz ă astfelă deă ac iuniă şiă s ă ac ionezeă dină imboldă propriu.ă Ac iunileădeăigienizareăajut ălaărealizareaăeduca ieiăecologiceălaănivelulăsentimentelor,alăatitudinilorăfa ă deămediuăsauăalăimplic riiăînăactivit ileăceăarat ăaten iaăacordat ămediului.Interesulăşiădragosteaăpentruă 51

natur ăsunt,laămajoritateaăcopiilor,instinctive.ăDeăasemenea,ăcomportamenteleăşiă convingerileăformateă laăoăvârst ăcâtămaiăfraged ăsuntăceleăcareăseăp streaz ăcelămaiăbineătoat ăvia a.

“Apropie-l (pe copil) de probleme şi lasă-l să răspundă singur, să-şi întemeieze ce ştie, nu pe ce i-ai spus tu, ci pe ceea ce a înţeles el, să nu înveţe ştiinţa ci s-o gândească. Să-i menţină trează curiozitatea, condiţie de a-l apropia de lumea ştiinţei. Să-l sfătuim pe copil să observe, să cerceteze şi să descopere.” (J. J. Rousseau) Natura,ăprinăcaracterulăs uăviuăşiădinamic,ătrezeşteăinteresulăcopiilor.

Subăîndrumareaăeducatoarei,ăactivit ileădeăcunoaştereăaămediuluiăînconjur torăîiăînarmeaz ă peăcopiiăcuăinforma iiădiverse,ăl rgindu-leăorizontulăintelectualăşiăafectiv,ădezvoltându-le capacitatea de aă cercetaă şiă deă aă descoperiă rela iileă dintreă fenomene,ă leă r spundeă dorin eiă acestoraă deă investigare,ă r spundeăcuriozit iiălor,ăcaracteristzic ăşiăspecific ăvârstei.

Curiozitateaă peă careă oă manifest ă copiiiă fa ă deă mediulă înconjur toră trebuieă permanentă men inut ăşiătransformat ăîntr-oăputertnic ădorin ădeăaăaflaămaiămultăşiămaiămulteăşiădeăaăîn elegeăce se întâmpl ădincoloădeăaparen e.

Putereaăexempluluiăesteăfoatreăimportant ălaăaceast ăvârst .ăDeoareceăcopiiiăimit ăceeaăceăv d,ă adul iiă dină jurulă loră trebuieă s - iă controlezeă comportamentulă înă permanen .ă Deă aceeaă trebuieă s ă dovedimăcopiilorăc ănuăneăesteăindiferentănimicădinăceeaăceăseăpetreceăînăjurulănostru.ăTotodat ăcopiiiă suntădorniciăs ăparticipeălaăac iuniădeăamenajareăaăloculuiăînăcareătr iescăşiăseăjoac .ăAşadarăeiăseăvoră implicaă cuă pl cereă înă activit iă deă îngrijireă aă planteloră şiă animalelor,dară trebuieă s ă fieă laă felă deă entuziasma iăşiădeăparticipareaălaăac iuniădeăcur areăaăspa iuluiăînăcareăseăjoac ,înva ăsauălocuie te.Înă acestă cază intervineă putereaă cuvântuluiă şi,ă renun ândă laă directive,ă observa iiă criticeă sauă chiară amenin ri,cuă ajutorulă înjcuraj riloră şiă aă implic riiă cadreloră didactice,ă copiiiă îşiă potă formaă comportamenteăceădovedescădorin aădeăaănuădeterioraăloculăînăcareăseăafl .ă Îns ă oă simpl ă ac iuneă deă cur enieă nuă poateă însemnaă educa ieă ecologic ,ă deoareceă prină intermediul acestui tip deă educa ieă putemă aflaă despreă modulă cumă esteă structurată mediulă şiă cumă func ioneaz ăacesta,ăneăexplic măproblemeleăcuăcareăseăconfrunt ămediulăşiăputemăidentificaăsolu iileăceă pot fi folosite pentru remedierea acestor probleme.

Obiectivulă generală ală Educa ieiă ecologiceă vizeaz ă formareaă laă copiiiă preşcolariă aă atitudiniloră şiă comportamentelorăecologiceăcareăs ăduc ,ăînătimp, laăadoptareaăuneiăatitudiniăcorespunz toareăfa ădeă Natur ,laăcunoaştereaăunorăsolu iiănecesareărezolv riiăproblemelorădeămediu,ăînc ădeălaăvârsteleămiciăşiă sensibilizareaăcopiilorăcuăprivireălaăfrumuse ileăNaturii.Acestăobiectivăgeneralăderiv ădinănecesitateaădeă aăprotejaăNaturaădeăac iuneaănecontrolat ăaăOmuluiă iădeăaăr spundeălaăstrig tulădeăalarm ăcareăseăfaceă auzit pretutindeni: ,,Salva iăNatura!”

Preşcolariiăăparticip ăcuăplacereăal turiădeăşcolariăşiăcadreădidacticeălaăactivi iuniădeăecologizareă maiă alesă dac ă liă seă explicată importan aă particip riiă activeă laă via aă comunitar ă prină astfelă deă activit iă cur enieălaănvelă oraş.Participândăcuăcopiiiă laăastfelă deăactivit i,neăgândimă iălaăac iuneaăbenefic ăpeă careă mişcarea,ă înă sine,ă oă areă asupraă organismului,dară şiă laă modulă înă careă copiiiă îşiă conştientizeaz ă propria valoarea, seăsimtăimportan iăşiăcontribu iaălaăechilibrulămediuluiăînconjur tor.ă Educa iaă ecologic ă presupuneă cunoştin e,ă atitudini,ă conduiteă careă seă dobândescă într-un timp îndelungată ceă seă potă realizaă prină toateă activita ileă instructiveă careă seă desf şoar ă înă gr dini ă cuă ară fi:observ rileădirijateăşiăspontane,lecturileădup ăimagini,ăconvorbirile,ămemoriz rile,ămiciăexperimenteă laă col ulă naturii,ă jocurileă didacticeă iă jocurileă deă rol.Ună rolă laă felă deă importantă îlă auă iă activit ileorganizateăpeăariiădeăstimulare,creândăcondi iileăpropiceăăinvestiga ii,descoperiri,experien eă iă experimente etc.

Aria de stimulare ŞTIIN seăameneajeaz ăînăfunc ieădeăanotimpăşiădeătemeleădeăinteresăpeăoă perioad ădeterminant .ăAstfelăpentruăproiectulăPasălaăpasăcuăprim varaăseăvorăgasiăplanşeăcuăaspecteădeă prim var ,ăt viăcuăsemin e,crengu eăînmugurite, flori,ierbar, legume, ghivece etc.

52

Lucr riileădeălaăariaădeăstimulareă ART vorăreflectaămodulăcumăcopiiiăv dălumeaăînconjur toare.ăSeă planific ă temeă diverseă iă accesibileă deă exemplu,,Câmpă cuă floriă ,ă ă ,,Fluturi’’,ă ,,Plou ’’,,,Floriă deă prim var ’’,ă ,,Vină pasarileă c l toare’’, ,,Copaculă ă înflorit’’, ,,Micileă vie uitoare’’,ă ,,Copiii îngrijesc curteaăgr dini ei’’ăetc .

Aria BIBLIOTEC ă îmbog esteă cunostin eleă cognitive,formeaz ă interesulă pentruă ocrotireaă şiă protejareaănaturiiăprinălectureădup ăimagin,scurte povestiri,memoriz ri,lectureăaleăeducatoarei.Alegereaă materialelorăseăfaceătotăădupaănevoileăcopiilor,dup ătemeă-cuăc r iădeăpoeziiăşiăpoveştiădespreăvie uitoareă careă voră sensibilizaă copii,c r iă deă colorat,ă ă confec ionateă deă ei,ă jocuriă deă mas ,ă jetoane,ă casete cu poveşti,calculatorăcuăjocuriăspecificeăcopiilorăetc.

Jocurile de rol din cadrul ariilor de stimulare sau din cadrul jocurilor liber alese trebuie privite înăinterdependen ăcuăexperien aăădeăvia ăaăcopiilorăşiăcuădeprinderileăformateă.Astfelă,în jocurile ,,De-a gradinarii , ,,De-aăflor resele’’, copiiăajuta iădeăeducatoareăpotăamenajaăînăcurteaăgr dini eiăronduriăcuă flori,straturi de legume .

Contribu iaă roluluiă prină alteă jocuriă naturiiă înă via aă omuluiă ,dară şiă contribu iaă omuluiă laă dezvoltareaă mediuluiă seă realizeaz ă şi ,,Caut - iă ună prietenă înă lumea plantelor-animalelor,ă ,,Tuă eştiă apaă ,euă suntă aerul’’,ă,,Cumăaiătr iăpustieăpeăoăplanet ăpustie.’’

Ună mijlocă atr g toră şiă accesibilă prină careă copilulă îşiăînşuşeşteă oă serieă deăcunoştin eă esteă jocul didactic.Dup ăceăauărealizatăactivit iădeăobservareădespreăcaracteristicileăanimalelorăseăpoateăorganizaă jocul ,,Musafirulănostru’’.Înăcadrulălui,copiiiăauăădeărezolvatăsarciniă-s ărecunoasc ăanimalulă,s ădescrieă tr s turileălui,s ăprecizezeămediulăundeătr ieşte, s ăenumereăfoloaseleăpeăcareăleăaducă,s ăindiceămoduriă deăocrotireăşiăîngrijireăetc.

Povestirile transmităcunoştin eădespreănatur ăşiăeduc ăcopiiăînăspirităecologic.

Prin povestirile ,,Deă ceă ninge’’,,,Povesteaă fulguluiă deă z pad ’’ă deă E.C ld raruă micu iiă auă în elesă c ă ninsoareaă seă formeaz ă iarna,cândă esteă frigă şiă pic turileă deă ap ă înghea ă transformându-se în fulgi de z pad ., c ă z padaă esteă benefic ă solului,dară nuă înă cantitateă foarteă mare.Poveştileă ,,Dumbravaă minunat ’’ă de M.Sadoveanu , ,,Padurea plânge, p dureaă râde’’ deă Cellaă Aldeaă Sârbuă îiă determin ă peă copiiăs ăcomuniceăcuămediulănaturalăînăplanăafectivă, atitudinalăşiăcomportamental.

Memoriz rile suntăunămijlocădeăeducareăaălimbajuluiăşiăăunămodădeăcunoaştereăaănaturiiăşiădeă formare a comportamentelor ecologice. Poeziaă ,,Gând celul’’ă deă E.Faragoă areă ună profundă mesajă ecologicăcareăfaceăs ăvibrezeăsufletulăsensibilăalăcopiilor.

Activit ileă integrateă suntă maiă complexe,ă dară dezvoltaă ă încrederea, optimismul, spiritulă deă echip , ajutorulăreciprocăşi, nu în ultimul rând, socializarea.

Plimb rile, excursiile, viziteleă ofer ă avantajeă pentruă men inereaă s n t iiă fiziceă şiă psihce.

Contactulăcuănaturaăsporeşteăeficien aădemersuluiăspecificăalăeduca ieiăecologice.

Educa iaăecologic a copiilorăseărealizeaz ăcuăsuccesădac ăînăactiunileăorganizateădeăeducatoareă seă urm rescă obiectiveă accesibileă şiă posibilă deă realizat,cuă con inuturiă ,strategiiă didacticeă şiă tematiciă corespunz toare,iarăcopiiiăvorăporniăînăvia ăcuăconvingeriăclareăprivindănecesitateaăprotej riiămediului şiăseăvorăimplicaăactivăşiăliăseăvaădezvoltaăsim ulădeăini iativ ăşiăalăr spunderii.

53

S ăIUBIMăŞIăS ăOCROTIMăNATURA BOTEZATU GETA GR DINI AăCUăP.P.ăNR.ă2 HUŞI, JUDE ULăVASLUI

Dragosteaăşiărespectulăpentruămediulăînconjur torăseăînva ădeălaăvârsteăfragede.ă Copiiiătrebuieăs ăseăapropieăcuădragosteădeănatur ăşiăs ăînve eăs ăoăocroteasc .ă Prinăactivit ileă noastreă dină gr dini ă nuă suntă treziteă numaiă sentimenteleă deă admira ieă aleă copiiloră pentruă frumuse ileă naturii,ăciăşiăformateădeprinderiădeăap rare,ăconservareăşiădezvoltareăaămediuluiăînconjur tor.

Interesulă şiă dragosteaă pentruă natur ă sunt,ă laă majoritateaă copiilor,ă instinctive,ă dară comportamenteleăşiăconvingerileăformateăcopiilorălaăoăvârst ăcâtămaiăfraged ăsuntăceleăcareăseăpastreaz ă celă maiă bineă toataă viata.ă Înă educa iaă realizat ă înă gr dini ă trebuieă saă pornimă deă laă interesulă firescă ală copiilorăpentruăplanteăşiăanimale,ăpentruăceeaăceăreprezint ,ăînăgeneral,ănaturaăpentruăei.

Scopulă principală ală educa ieiă privindămediulă înconjur torăesteă acelaădeă aă oferiăfiec ruiăindividă posibilitateaă deă aă manifestaă oă atitudineă personal ,ă responsabil ă fa ă deă mediulă înă careă tr ieşte.ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă Educa iaă ecologic ă areă semnifica iaă deprinderiiă unuiă anumită modă deă aă în elegeă rela iaă dintreă omă şiă mediulădeăvia ,ăcareănuăesteănumaiăalăs u,ăciăşiăalăplantelorăşiăanimalelor.ăPunctulădeăplecareăalăacestuiă demersă îlă constituieă opticaă noastr ă ceă trebuieă s ă exprimeă respectulă pentruă mediulă naturală deă careă beneficiemă cuă to iiă şiă peă careă îlă voră moşteniă genera iileă viitoare.ă Deci,ă esteă importantă caă noi,ă ceiă ceă avem misiunea de a-iă educaă peă ceiă mici,ă s ă avemă oă conştiin ă ecologic ă bineă conturat ,ă pentruă caă ac iunileăpeăcareăleădesf şur măs ăfieăeficienteăşiăcredibileăînăfa aăcopiilor.

La vârsta de 4-6ăani,ăseăpunăbazeleăprimelorăcunoştin eăînăceeaăceăpriveşteăcunoaştereaămediuluiă înconjur tor,ăavândăconvingereaăc ăputemăs ătrezimăinteresulăcopiilorăpentruătot ce-iăînconjoar ăşiăs ăleă form măoăatitudineăpozitiv ăfa ădeămediu.

Activitateaăecologic ăîncepeădinăgr dini ăşiătrebuieăcontinuat ătoat ăvia a.ăÎiăînv măpeăcopiiăs ă în eleag ăc ănaturaăînseamn ăviitorul,ădarăaăfaceăcevaăpentruăsalvareaănaturii,ăatâtădeăamenin at ăast zi,ă înseamn ă aă contribuiă laă fericireaă fiec ruiaă dintreă noi. Înă acelaşiă timp,ă dorimă caă ac iunileă noastreă extraşcolare,ă deă aă protejaă şiă iubiă frumosulă dină natur ,ă s ă fieă oă lec ieă dat ă comunit iiă şiă p rin ilor,ă deăă proprii lor copii. Înăgr dini ăăpreşcolariiăsuntăfoarteăreceptiviălaăceeaăceăliăseăarat ăşiăliăseăspuneăînăleg tur ăcuă mediul,ădorindăs ăseăimplice,ăatâtăcâtăleăpermităputerileălor,ăînăprotejareaălui.ă Aă ocrotiă şiă îmbunat iă mediulă înconjur toră reprezint ă pentruă întreaga societate un obiectiv primordial,ă oă sarcin ă aă careiă realizareă trebuieă coordonat ă şiă armonizat ă foarteă bineă înă sistemulă educa ional.ă Ac iuneaă deă protec ieă aă mediuluiă nuă esteă uşoar ă înă comunitate.ă Schimbareaă mentalit iiă oamenilorăesteădificil ,ăiarăf r ă educa iaăfiec ruiăindividăînăacestăsens,ăîncepândădeălaăvârsteătimpurii,ă oriceădemersălaăscaraăsocial ădeăocrotireăaămediuluiăesteăsupusăeşecului. Îiăînv măastfelăpeăceiă miciăc ăp mântul,ăcuătotăceăareăfrumos,ăesteămamaănoastr .ă Înc ădeălaă naştere,ă copilulă creşteă şiă seă dezvolt ă subă influen aă mediului,ă acestaă constituindă principalaă surs ă deă informa iiăceăvorăstaălaăbazaăprocesuluiădeăcunoaştereăaărealit ii.ăGr dini aăofer ăfiec ruiăcopilădeăvârst ă preşcolar ă cadrulă adecvată dezvolt riiă saleă intelectuale,ă afective,ă socialeă şiă fizice,ă constituindă bazaă piramideiăînăplanulăcunoaşteriiăşiăalăform riiăpersonalit ii.

Seă impuneă ca,ă înc ă dină grupeleă preşcolare,ă copiiiă s ă cunoasc ă formeleă deă via ă existenteă înă mediulă înconjur toră şiă s ă înve eă s ă leă ocroteasc .ă Eiă trebuieă s ă cunoasc ă şiă resurseleă naturaleă careă asigur ă via a,ă dară şiă cauzeleă şiă formeleă deă manifestareă aleă dezechilibreloră naturaleă dină mediulă înconjurator, în special a celor produse de om.

54

Ceeaă ceă înva ă copiiiă înă primiiă aniă reprezint ă maiă multă deă jum tate decâtă voră înv aă înă restulă vie ii.ăAstfel,ăeduca iaăomuluiăîncepeădinăcopil rie.

Menireaă noastr ,ă aă cadreloră didactice,ă esteă d ruirea,ă “multiplicarea” binelui, a dragostei, a credin ei,ă aă grijiiă fa ă deă P mânt,ă careă deă miiă deă aniă esteă casaă noastr .ă Datoriaă noastr ă esteă deă aă transmiteă copiilor,ă urm torulă mesaj:ă „viitorul omenirii este în mâinile noastre”. Noiă to iă suntemă oă p rticic ădinănatur ăşiădeăaceeaătrebuieăs ăavemăgrij ădeăea,ăs ăoăiubim!

Prinăac iunileăorganizateăcuăgrupeleădeăcopiiăurm rimă s -iă înv măpeăaceştiaăs ăîn eleag ăşiă s ă iubeasc ănatura,ăs -iăp trund ătaineleăşiăs ăoăprotejeze,ăs ăleăs dimăînăconştiin ădorin aădeăaăoăp straă intact ,ăs ăîn eleag ăfaptulăc ăoriceăfiin ăareădreptulăs ătraiasc ăîntr-unămediuăcuratăşiăs natos.

Mijloaceleăceleămaiăeficienteăpentruătransmitereaăacestorăînv minteăc treăcopii,ăsuntăceleălegateă deă particularit ileă loră deă vârst :ă observ rileă directe,ă experimenteleă simple,ă povestirile,ă jocurileă ecologice,ă diafilmeleă şiă diapozitivele,ă plimb rile,ă excursiileă şiă drume iile.ă Pentruă aă nuă suprasolicitaă copiiiă deă fiecareă dat ,ă amă regândită activit ileă zilniceă înă ansamblulă loră – cuă deosebireă con inutulă acestora,ă strategiileă deă lucruă aplicate,ă punândă accentă peă desf şurareaă activit iloră înă viziuneă interdisciplinar .ă Caă urmare,ă concluziaă desprins ă aă fostă c ă pentruă aă ob ineă rezultateă pozitiveă cuă preşcolarii,ă fiecareă ac iuneă ecologic ă trebuieă s ă fieă conceput ă şiă realizat ă subă form ă deă jocă sauă s ă fieă înso it ădeăunăjocăecologic,ădeoareceăcopiiiăauănevoieăs ăseăjoaceăpentruăaăseădezvoltaăşiăpentruăaăînv aă despreălumeaădinăjurulălor.ăJoculăesteăcaleaădirect ăprinăcareăcopilulăîşiăîmbog eşteăsferaăcunoştin elor,ă iaă maiă uşoră contactă cuă mediulă ambiant,ă îşiă dezvolt ă motricitatea,ă seă orienteaz ,ă stabileşteă rela ii şiă ac ioneaz .

Copiiiă în elegă no iuniă elementare,ă precum:ă floare,ă fruct,ă legum ,ă animală domestic,ă animală s lbatic,ăjuc rie,ăanotimp,ăetc..ăSubăîndrumareaănoastr ăăîncepeăs ăseădezvolteăcapacitateaăpreşcolariloră deă aă cerceta.ă Observareaă dezvolt riiă şiă schimb riiă înă timpă aă plantelor,ă aă creşteriiă animalelor,ă aă succesiuniiă anotimpurilor,ă aă fenomeneloră naturaleă specificeă fiec ruiă anotimpă îiă ajut ă peă copiiă s ă perceap ,ăs ăsesizezeăinterdependen aădintreăfenomeneleănaturaleăşiăsociale,ădintreănatur ăşiăom,ădintre omăşiăsocietate,ăînl turândăposibilitateaădeăaăinterpretaălumeaăînămodăeronat.

Pentruăaceasta,ăăîncerc mămereuăs ăpunemăaccentăpeăvaloareaăeducativ ăaăjocurilorădidactice,ăînă formarea unui comportament pozitiv pentru mediul înconjurator. Prin practica cercet riiăputemăajungeă laă sufletulă copilului.ă Prină joc,ă seă poateă formaă cuă uşurin ă oă concep ieă despreă lumeă şiă via ,ă copilulă devenind participant activ la propria instruire.

Dezvolt m,ăînărândulăcopiilor,ăcapacitateaădeăaărela ionaăcuămediul,ădeăaăidentificaăproblemeleăşiă deă aă enun aă solu iiă deă interven ieă înă vedereaă protej riiă mediuluiă înconjur tor.ă Îiă sf tuimă totodat ,ă peă p rin i,ăs -şiăînve eăcopiiiăs ăac ionezeăcuărespectăfa ădeămediu.

Dintreă activit ileă peă careă careă gr dini aă noastr ă le-aă desf şurată şi care contribuie la implementareaăconceptuluiădeădezvoltareădurabil ăamintim:ăcur areaăşiăamenajareaăspa iuluiăverdeădină curteaăgr dini ei,ăcolectareaăselectiv ăaădeşeurilor,ăplantareaădeăpomiăşiăflori,ăinsuflareaădeprindeririloră de utilizare responsabil ăaăapei,ăenergieiăşiăconştientizareaănecesit iiăeconomisiriiăacestorăresurse.

Dintreă multitudineaă deă mijloaceă prină careă seă realizeaz ă interac iuneaă copil-mediu un loc importantăîlăocup ăplimb rile,ăexcursiile,ăcareăauăcaăscopăcunoaştereaădeăc treăcopiiăa unor arii protejate şiănecesitateaăprotej riiăacestorăarii.

Activit ileă deă cunoaştereaă mediuluiă înconjur toră suntă completate,ă prină prismaă şiă muncaă educatorilor,ădeăoportunitateaăoferit ăcopiilorădeăaătr iăexperien eădeăcunoaştere,ădeăaăparticipaălaălec ii despreănatur ,ădinăvia aăplantelor,ăanimalelor,ăfenomenelorădinănatur ,ăcâtăşiădespreăcontribu iaăomuluiă laă îngrijireaă şiă protec iaă mediuluiă înconjur tor.ă Astfel,ă contactulă nemijlocită ală copiiloră cuă naturaă şiă formeleăeiădeăvia ăsporeşteăeficien aădemersuluiăeduca ional.

Avândăunăcomportamentăcivilizatăfa ădeămediulăînconjur torăvomăfiărespecta iădeăceilal i,ădară vomăaveaărespectăşiăfa ădeănoiăînşine.ăIarăplanetaănoastr ănuăpoateădecâtăs ăneămul umeasc !

55

BIBLIOGRAFIE: 1.ăCurriculumăpentruăînv mântulăpreşcolară– Editura Didactica Publishing House- Bucureşti,ă2009.

2. MaziluăM.,ăEcologieăşiăprotec iaămediuluiăînconjur tor,ăTimişoara,ăEdituraăMirton,ă2004 3.ăGeam n ăNicoletaăAdriana,ăEduca iaăecologic ălaăvârstaăpreşcolar ,ăEdituraăCoresiăS.A.,ăBucureşti,ă 2008.

POLUAREA ASPECTEăDEăEDUCA IEăECOLOGIC BLÎNDA MARIA GR DINI AăP.N. NR. 3 HUŞI, JUDE ULăVASLUI Planetaănoastr ăseănumeşteăP MÂNT şiăfaceăparteădinăgalaxiaăCaleaăLactee.ăSeănumeşteăaşaă pentruă c ă miliardeleă deă steleă şiă planeteă dină careă esteă format ă pară peă ceră oă urm ă deă lapte.ă Deă sus,ă P mântul,ă seă vedeă caă oă mingeă deă culoareă albastr .ă Datorit ă acesteiă culoriă esteă denumit ă şiă „Planeta Albastr ”.ăŞti iădeăceăareăaceast ăculoare?ăPentuăc ăceaămaiămareăparteăaăP mântuluiăesteăformat ădină m riăşiăoceane. Da,ăaşaăeste.Darăculoareaăalbastr ăpeăcareăoăvede iădeăpeăP mântăseădatoareaz ărazeloră soarelui,ă careă trecă prină stratulă deă aeră ceă înconjoar ă P mântul.ă Acestă strată deă aeră careă con ineă şiă miciă pic turiădeăap ,ăformeaz ăatmosfera.ăZiua,ăatmosferaăareărolulăde aăprotejaăP mântulăcuăoameni,ăplanteă şiăanimaleădeărazeleăpericuloaseăaleăsoarelui.ăNoapteaăînăschimb,ăatmosferaăesteăcaăoă„plapum ” pentru P mânt,ănel sândăc lduraăacumulat ăpesteăziăs ăseăpiard .Via aăpeăP mântăseădezvolt ădatorit ăenergiei,ă c ldurii,ăluminii primite de la Soare.

Termenul de ecologie( din grecescul oikos careăsemnific ăcas ăşiă logos careăînseamn ăştiin ,ă vorbire)ăcreatădeăE.ăHaeckelăînă1866,ădefineşteă„ ştiin aăcondi iilorălupteiăpentruăexisten ”, în special rela iaăanimalelorăcuămediul,ăurm rindăşiămodulădeăcomportamentăalăacestora..

Mediul natural esteă oă no iuneă fundamental ă careă st ă laă bazaă ecologieiă caă ştiin .ă Înă Legeaă protec ieiămediuluiănr.137/1995ămediul este definit ca „ansamblulădeăcondi iiăşiăelementeănaturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toateă materiileă organiceă şiă anorganice,ă precumă şiă fiin eleă vii,ă sistemeleă naturaleă înă interac iune,ă cuprinzând elementele enumerate anterior,ă inclusivă valorileă materialeă şiă spirituale,ă calitateaă vie iiă şiă condi iileăcareăpotăinfluen aăbun stareaăşiăs n tateaăomului. țediulă înconjur tor constituieă ună mecanismă viu,ă cuă oă complexitateă deosebit ,ă deă aă c ruiăintegritate şiăbun ăfunc ionareădepindeăîntreagaăactivitateăuman .

Men inereaăechilibruluiăecologicăesteăesen ial ăpentruădesf şurareaănormal ăaăvie ii.

Poluarea ~ reprezint ă contaminareaă mediuluiă înconjur toră cuă materialeă careă interfereaz ă cu s n tateaăuman ,ăcalitateaăvie iiăsauăfunc iaănatural ăaăecosistemelor.ăPoluarea reprezint ămodificareaă componentelorănaturaleăprinăprezen aăunorăcomponenteăstr ine,ănumite poluan i,ăcaăurmareăaăactivit iiă omului,ă şiă careă provoac ă prină naturaă lor,ă prină concentra iaă înă careă seă g sescă şiă prină timpulă câtă ac ioneaz ,ăefecteănociveăasupraăs n t ii,ăcreeaz ădisconfortăsauăîmpiedic ăfolosireaăunorăcomponenteă aleămediuluiăesen ialeăvie iiă(Conferin aăMondial ăaăO.N.U.,ăŞtockholmă1972).

Poluarea mediuluiă aă ap rută odat ă cuă omul,ă dară s-aă dezvoltată şiă s-aă diversificată peă m suraă evolu ieiă societ iiă umane,ă ajungândă ast ziă unaă dintreă importannteleă preocup riă aleă specialiştiloră dină diferiteă domeniiă aleă ştiin eiă şiă tehnicii,ă aleă stateloră şiă guvernelor,ă aleă întregiiă popula iiă aă p mântului.ă 56

Primejdiaă reprezentat ă deă poluareă aă crescută şiă creşteă neîncetat,ă împunândă m suriă urgenteă peă plană na ională şiă interna ională înă spiritulă ideiloră pentruă combatereaă polu rii.ă Poluarea poate fi natural şiă artificial cu substan eănociveănumi iăpoluan i.ăPoluan iiăsunt: biodegradabili ~ sunt substan eă(cumă ară fiăapaămenajer )ă careăseădescompunărapidă înă procesănatural.ă Aceştiăpoluan iădevinăoăproblem ,ăcândăseăacumuleaz ămaiărapidădecâtăpotăs ăseădescompun ; nondegradabili ~ sunt materiale care nu se descompun, sau se descompun foarte lent în mediu natural.

Odat ă ceă apareă contaminareaă esteă dificilă s ă seă îndep rtezeă aceştiă poluan iă dină mediu.ă Compuşiiă nondegradabiliă(dioxine,ămaterialeăradioactive)ăpotăs ăajung ălaăniveleăpericuloase de acumulare.

Cele mai întâlnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului, poluarea atmosferei.ă Acesteă elementeă deă baz ă vie iiă omeneştiă seă pareă c ă suntă şiă celeă maiă afectateă deă ac iunileă iresponsabileăaleăfiin eiăomeneşti.ă Poluarea apei ~ă Celeă maiă graveă modific riă aleă hidrosferei,ă provocateă deă c treă om,ă constauă înă poluareaăapelor,ăadic ăalterareaăcalit ilorăfizice,ăchimiceăşiăbiochimice,ăprodus ădeăactivit ileăumane,ă care face caăapeleăs ădevin ăimpropriiăpentruăfolosireaălorănormal .

Apa esteăunăfactorădeămediuăindispensabilăvie ii.ăEaăîndeplineşteăînăorganismămultipleăfunc ii,ă f r ă ap ,ă toateă reac iileă biologiceă devenindă imposibile.ă Oameniiă folosescă ap ă înă diferite scopuri: alimenta ie,ăad patulăanimalelor,ăiriga ii,ăproducereaădeăcurentăelectric.ăApaăesteăşiăcelămaiăieftinămijlocă deă transport.ă Lipsaă apeiă esteă d un toare.ă Lipsaă deă ap ă sauă consumulă deă ap ă poluat ă areă multipleă consecin eă negativeă asupraă omuluiă şiă s n t iiă sale.ă Agricultura esteă oă important ă surs ă deă poluareă aă apeiă peă mariă întinderi.ă Pesticidele,ă fungicideleă şiă chiară îngr ş minteleă chimice,ă r spânditeă peă mariă întinderi,ăsuntăantrenateădeăc treăapeleădinăprecipita iiăşiăoăparteăsuntăduseăînăapeleăsubterane, iar altele suntăscurseăînărâuriăşiălacuri.ăÎnăfelulăacesta,ăapeleăcontinentaleăsuntăpoluateăcuăproduşiăchimici,ădintreă care unii sunt foarte nocivi. Marile ferme zootehnice contribuieă laă poluareaă apeloră prină dejec iileă animaliere care sunt deversate înă apeleă deă suprafa ă şi,ă par ial,ă seă infiltreaz ă înă apeleă subterane.ă Industria polueaz ă gravă apele,ă punctual,ă prină deversareaă înă re eauaă hidrografic ă aă apeloră uzateă înă diverseleăproceseătehnologice.ăAcesteăapeăsuntăînc rcateăcuăceleămaiădiverseăsubstan e chimice, unele deosebitădeănocive.ăApeleămenajere,ăînc rcateăcuăsubstan eăorganice,ămicroorganisme,ădetergen iăşiăal iă poluan i,ă constituieă importanteă surseă deă poluareă aă hidrosferei.ă Transporturileă navaleă contribuieă laă poluarea apelor, indeosebi prin accidenteleăcareăseăsoldeaz ăcuăscurgereaăînăap ăaăpetroluluiăsauăaăaltoră substan eănocive.ăOmenireaăaădevenităconştient ădeăpagubeleăşiăpericolulăpeăcareăîlăreprezint ăpoluareaă apelor.ăDeăaceea,ăseăfacămariăeforturiăpentruăaăoăcombateăşiămaiăalesăpentruăaăoăpreveni. În acest sens, se punăînăfunc iuneăsta iiădeăepurareăaăapelorăuzate.ăEpurareaăseărealizeaz ăpeăcaleămecanic ă(prinăre inereaă substan eloră solideă cuă ajutorulă gr tarelor,ă sitelor,ă decantoarelor,ă deznisipatoarelor),ă peă caleă chimic ă (prinăcoagulareaăşi precipitareaăsubstan elorănocive)ăşiăpeăcaleăbiologic ă(organismeăviiăcareăconsum ă uneleăsubstan eănocive).ăLegisla iaădiverseloră riăimpuneăobligativitateaăepur riiăapelorăuzateăînainteădeă aăfiădiversateăînăre eauaăhidrografic ăaăuscatuluiăsauăînăm riăşiăoceane.Creştereaănum ruliăpopula ieiăşiăaă volumuluiăactivit ilorăeconomiceăprovoac ăoăcreştereăcontinu ăaănecesaruluiădeăap .ăResurseleădeăap ă nuăsporesc.ăDeăaceea,ăoameniiădepunămariăeforturiăpentruăaăreduceăconsumulădeăap .ăAceast ăreducereă se poate realizaă peă maiă multeă c i:ă perfecţionarea tehnologiilor, reciclarea apelor, utilizarea apelor salmastre şi sărate, desalinizarea apei de mare.

Poluarea aerului ~ sursele principale sunt reprezentate de sursele artificiale (arderile, transporturile,ă deşeurileă menajere).ă Principalaă surs ă oă reprezint ă proceseleă deă combustieă înă vedereaă ob ineriiăenergieiăelectrice,ătermiceăsauămacaniceăpentruăproceseăindustrialeă(înc lzireaălocuin elorăsauă func ionareaă motoarelor).ă Poluareaă aerului esteă cunoscut ă subă denumirea de „smog”, care este, în general, un amestec de monoxid de carbon şiă compuşiă organiciă dină combustiaă incomplet ă aă combustibililorăfosili,ăcumăarăfiăc rbunii,ăşiădeădioxid de sulf deălaăimpurit ileădinăcombustibili.ăÎnătimpă ceăsmogulăreac ioneaz ăcuăoxigenul,ăaciziiăorganiciăşiăsulfuriciăseăcondenseaz ăsubăform ădeăpic turi,ă înte ândă cea a.ă Majoritateaă poluan iloră suntă „spălaţi” deă ploaie,ă z pad ă sauă cea ,ă dară seă adun ă înă 57

atmosfer ă trasforma iă înă aciziă careă seă combin ă cuă ploaia.ă Ploaia acidă cade peste lacuriă şiă p duriă şiă poateăduceălaămoarteaăanimalelorăşiăplantelor.ăUnaădintreăceleămaiămariăproblemeădeăpoluareăaăaeruluiă este încălzirea globală,ă oă creştereă aă temperaturiiă P mântuluiă cauzat ă deă acumulareaă unoră gazeă atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon, careă reduceă c lduraă disipat ă deă P mânt,ă dară nuă blocheaz ă radia iileăSoarelui.ăDinăcauzaăefectuluiădeăser ăseăaşteapt ăcaătemperaturaăglobal ăs ăcreasc ăcuă1,4 o C pân ălaă5,8o Căpân ăînăanulă2100.ăCreştereaăarăfaceăcaăP mântulăs ăfieămaiăcaldădecâtăarăfiăfost în ultimii ani,ă schimbândă probabilă tiparulă climatic,ă afectândă produc iaă agricol ,ă crescândă nivelulă m rii.Poluareaă aeruluiăaăepuizatăstratulădeăozonăstratosfericăcreândăoăgaur ădeasupraăAntarcticiiăcareădureaz ămaiămulteă s pt mâniăînăfiecareăan.ă Solul, caă şiă aerulă şiă apa,ă esteă ună factoră deă mediuă cuă influen ă deosebit ă asupraă s n t ii.ă Deă calitateaăsoluluiădepindeăformareaăşiăprotec iaăsurselorădeăap ,ăatâtăaăcelorădeăsuprafa ,ăcâtămaiăalesăaă celor subterane.

Poluarea mediului ~ surse naturaleă aleă polu riiă suntă erup iileă vulcanice,ă furtunuleă deă praf,ă incendiileănaturaleăaleăp durilor,ădescompunereaăunorăsubstan eăorganice.

Erup iileăvulcanice ~ăcareăgenereaz ăproduşiăgazoşi,ălichiziăşiăsoliziăexercit ăinfluen eănegativeă asupra purit iiăatmosferei.ăCenuşileăvulcanice,ăîmpreun ăcuăvaporiiădeăap ,ăprafulăvolcanicăşiăgazelleă suntăsuflateăînăatmosfer ,ăundeăformeaz ănoriăgroşi,ăcareăpotăplutiălaămariădistan eădeăloculădeăemitere.ă Timpulădeăr mânereăînăatmosfer ăpoateăajungeăchiarălaă1ă-2 ani.

Furtunile de praf ~ suntăşiăeleăunăimportantăfactorăînăpoluareaăaerului.ăTerenurileăafânateădină regiunileădeăstep ,ăînăperioadeleălipsiteădeăprecipita ii,ăpierdăparteaăaerian ăaăvegeta ieiăşiăr mânăexpuseă ac iuniiădeăeroziuneăaăvântului.ă Vânturile ridic ădeăpeăsolă oăparteădină particuleleăcareăsuntăre inuteăînă atmosfer ăperioadeălungiădeătimp.ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă Incendiile naturale ~ suntă oă surs ă deă fumă şiă cenuş ,ă careă seă produceă atunciă cândă umiditateaă climatului scade natural sub pragul critic.

Poluareaăartificial :ăpoluareaăindustrial ,ăpoluareaăcasnic ,ăpoluareaămijloacelorădeătransport.ă Industria este,ă laă momentulă actual,ă principalulă poluantă laă scar ă mondial ,ă dară putemă ad ugaă oriceăarderiădinăcareărezult ăsubstan eăpoluante.ăGazeleăindustriale,ăgazeleărezultateădinăarderi,ăpolueaz ă atmosferaă cuă numeroaseă substanşeă d un toareă s n t ii.ă Acesteă substan eă provoac ă boliă respiratorii,ă alergii,ăprecumăşiăploiăacideăceădistrugăsolul.ăPraful,ăcenuşa,ăfumulăcuprind,ăînăgeneral,ătoateăactivit ileă omeneştiăbazateăpeăardereaăcombustibililorălichizi,ăsoliziăsauăgazoşi. Înăconcluzie,ăconsiderăc ăesteăoădatorieăcet eneasc ,ăoădatorieădeăconştiin ăşiăetic ,ăs ăcontribuimălaă ocrotireaă naturii,ă pentruă c ă eaă apar ineă nuă numaiă genera iiloră actualeă aleă Terrei,ă ci,ă cuă deosebire,ă genera iiloră viitoare,ă înă careă neă proiect mă idealurileă cuă toateă speran eleă noastreă deă continuitate,ă deă nemurire.

NUăăăUITA I:ă -Aerul,ăsolul,ăapa,ăplantele,ăvie uitoarele,ătoateăaflateăîntr-un echilibru perfect,ăformeaz mediul natural.

- Atunciăcândăoăparteăaăacestuiămediuăesteăpoluat ăseăstric ăechilibruădinănatur ,cuăurm riăgraveă pentruăcasaănoastr ăplin ădeăvia ,” P mântulă„.

-Privi iă ină jurulă vostruă şiă ve iă observaă via aă pulsândă pesteă tot,ă aceastaă datorit ă condi iilor specialeă oferiteă deă planetaă noastr ă :ă aer,ă lumin ,ă c ldur ,ă ap ,ă alternan aă ziă – noapte, succesiunea anotimpurilor.

-Înv a iăs ăave iăgrij ădeăP mânt,ăastfelăîncâtăs ăneăputemăbucuraădeăalbastrulăcerului,ădeăsunetulă valurilor m rilorăşiăoceanelor,ăs ăneăputemăplimbaăînăp duriăşiăs ăputemăascultaăăăăcânteculăp s rilor.

-Plantele,ăanimalele,ăoameniiăauănevoieădeăap ăşiăaerăcurate,ădeăP mântăf r ăgunoaie.

-Cândămerge iăinăexcursieănuăl sa iăresturileădeălaămas ăprinăiarb .

58

-Înv a iăs ăocroti iăşiăs ăiubi iăplantele.ăEleămen inăaerulăcuratăşiăproasp t.

-Ocroti iăanimalele.ăŞiăeleăsuntăparteădinănatur .

BIBLIOGRAFIE Mariaă Taiban,ă Cunoştin eă despreă natur ă şiă omă înă gr dini aă deă copii,ă Edituraă didactic ă şiă pedagogic ,Bucureşti,1979 ; Constantin Pârvu, C l uz ăînălumeaăplantelorăşiăanimalelor,ăEdituraăCeres,ăBucureşti,ă1985; ClaudiuăVod ,ăDinăsecreteleănaturiiăşiăaleălumiiăînconjur toare,ăEdituraăIonăCreang ,ăBucureşti,ă1987; AnaăArhip,ăEduca iaăecologic ăşiăsupravie uireaăomului, EdituraăArc,ăChişin u,ă1996; Elinoră Şchulmană Kolumbus,ă Didacticaă preşcolar ,ă traducereă şiă adaptare:ă Magdalenaă Dumitrana,ă EdituraăVȚIăIntegral,ăBucureşti,1998; IoanăDonos ,ăP mântulă– planetaăoamenilor,ăEdituraăDidactic ăşiăPedagogic ,ăBucureşti,ă2000; Gabrielaă Nedelcu,ă Educa iaă ecologic ă şiă voluntariatulă înă protec iaă mediului,ă Edituraă Funda ieiă pentruă cultur ăşiăeduca ieăecologic ,ăCluj-Napoca, 2003; G.ă oncu,ăMic ăenciclopedieădeăcultur ăgeneral , GrupulăEditorialăArt,ăBucureşti,ă2004; Lumini aăVolintiru,ăCerul,ăEdituraăAramis,ăBucureşti,2005; Lumini aăVolintiru,ăP mîntul,ăEdituraăAramis,Bucureşti,ă2005

PLANETA VIITORULUI ?!

BAHNARIU MARIANA GR DINI AăCUăP.N.ăNR.ă5 HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI ”Aăîn elegeănaturaăînseamn ăaăîn elegeăviitorul,ădarăaăfaceăcevaăpentruăsalvareaănaturii,ăatâtădeă amenin at ăazi,ăînseamn ăaăcontribuiălaăfericirea omenirii”. ( E.A.Pora) Naturaă esteă considerat ă leag nulă civiliza ieiă umaneă fiindă ceaă careă asigur ă condi iileă existen eiă noastre.

Omulăprinăsuprema iaăsaăintelectual ăaăac ionatăde-a lungul timpului asupra acesteia în raport cu interesele sale,ăignorândădeăceleămaiămulteăoriăconsecin eleăac iunilorăîntreprinse.

Ast ziădegradareaăcontinu ăaănaturii,ăaămediuluiăînăgeneral,ăcaăurmareăaăexploat riiăcontinueăaă resurselorănaturale,ăaămuta iilorăpeăplanăştiintific,ăauăf cutăcaăeduca iaăecologic ăăs ădevin ăoăproblem ăaă întregiiăomeniri,ăoăpreocupareăinterna ional .

Protejarea celui mai complex sistem – mediul înconjurator – devine o necesitate tot mai pregnant ,ădeoareceădeăbunaăfunc ionareăaăacestuiaădepindeăînsuşiăviitorulăexisten eiăumane.ă Educa iaăecologic ăpriveşteăomulădeătoateăvârsteleăşiăimplic ăto iăfactoriiăeduca ionali.

Pentruăeducareaăcopiilorăînăspiritulăacestuiăconcept,ămuncaătrebuieăînceput ăînăfamilie.ăJocurileă înă aeră liber,ă plimb rile,ă observareaă dirijat ă aă uneiă plante,ă aă unuiă animal,ă poveştiă despreă planteă şiă animale,ă ducă laă cultivareaă unoră sentimente,ă laă formareaă unoră comportamenteă şiă cultivareaă interesuluiă fa ădeănatur .

Gr dini aă şiă şcoala,ă caă principală factoră educa ional,ă încearc ă prină toateă ac iunileă saleă s ă instruiasc ăînăaşaăfelătân raăgenera ie,ăîncâtăs ăoăresponsabilizezeăfa ădeăproblemeleăacesteiăplaneteăşiă s ăoămobilizezeăînăocrotireaăei.

59

Cuvântul ecologie provine din cuvintele greceştiă"ecos"ă- cas ăşiă"logos" - ştiin ,adic ă"ştiin aă studierii habitatului".

Echilibrul ecologic sauăechilibrulănatural,ăreprezint ăstareaăînăcareăseăafl ăunăecosistemănaturală înăcareălan ulătroficăesteăcorectăechilibrat.

Existen aăechilibrului ecologic aăfostăconstatat ăînc ădin trecut,ădarăanalizat ăşiăfundamentat ăteoretică în sec. al XX-lea,ă caă urmareă aă distrugeriloră provocateă deă interven iileă umaneă înă lan ulă trofică şiă deă dezvoltareaăuneiăştiin eăaăechilibruluiănatural,ănumit ăecologie.

Ca urmare a dezechilibrului ecologic provocatădeă rileăindustrializate,ăatâtăpeăteritoriulălorăcâtă şiă peă teritoriulă altoră state,ă s-aă putută constataă c ă naturaă nuă dispuneă întotdeaunaă deă mijloaceă pentruă refacerea echilibrului ecologic,ă înă foarteă multeă situa iiă fiindă necesar ă interven iaă recuperatoare a omului.

Aviziă deă senza ional,ă uit mă câtă r uă putemă faceă mediuluiă natural.ă Iară r spunsulă naturiiă nuă seă poateăl saăaşteptatăpreaămultătimp.ăElăseăreg seşteăsubăformaăcatastrofelor naturale,ăcareălas ăînăurm ă numai tragedii. ,,Nu vom salva tot ce ne-ară pl ceaă s ă salv m,ă dară vomă salvaă maiă multă decâtă dac ă n-am fi încercat deloc. ’’- Sir Peter Scott ,,Exist ă destuleă resurseă înă lumeă pentruă nevoileă umane,ă dară nuă şiă pentruă l comiaă uman ’’. Mohandas K. Gandhi.

Fiiătuăschimbareaăpeăcareăvreiăs ăoăveziăînălume!

Cândămerge iăînănatur ăschimba i-v ăobiceiulădeăaărupeăflorile,ăadmira i-leăaşezateăpeăcodi aăloră înămediulănaturalăf r ăs ăleărupe i,ăauănevoieăs ăajung ălaămaturitateăşiăs ăfac ăsemin eă(înăspecialăflorileă rare).

Ciupercileă otr vitoareă nuă trebuiescă distruse,ă facă parteă dină natur ă şiă trebuieă s ă ajung ă laă maturitateăcaăs ăproduc ăspori.ăCândăîmp timi iiădeăciuperciăs lbaticeăcomestibileămergăs ăculeag ,ăarăfiă bineă s ă fieă dota iă cuă ună cu ită bineă ascu ită şiă s ă taieă ciupercaă înă locă s ă oă smulg ă cuă r d cin .ă (Existaă ciuperciărareăpeăcaleădeădispari ie).ă Cândă ieşimă înă natur ă ară trebuiă s ă aducemă gunoiulă generată deă noi,ă într-oă pung ,ă acas .ă Nimeniă nuă doreşteăs ăvizitezeălocuriănaturaleăplineădeăreziduuri.ă Dac ăv ăplaceăpescuitulăşiădinăîntâmplareăprinde i unăpeşteădeăoăspecieărar ,ăfotografia i-l pentru aăaveaădovadaătrofeuluiăşiăl sa i-lăînălibertate,ămaiămultăcaăsigurăesteăoăspecieăamenin at ădeăschimbarea pe care o vezi în lume Suntem în mileniul al III-lea. Cuăto iiăsim imă totămaiămultă nevoiaădeăaăieşiă înă natur ,ădeă aăneă bucuraă deă binefacerileă ei,ă deă minun iileă ei.ă ă Avemă nevoieă deă echilibruă şiă deă frumuse e.ă Naturaă neă aşteapt ă înc ă generoas ,ă dar…ă Vai!ă ă Omulă esteă singuraă fiin ă ă care-şiă distrugeă mediulă deă via .ă Prină activit ile sale, a distrus echilibrul natural care s-aămen inutămilioaneădeăaniă.ă Cumăputemătr iăînăarmonieăcuănaturaă?ăS ăneăal tur măcelorăcareăiubescănaturaă,ăcelorăcareănuă voră s ă tulbureă nimică dină ceeaă ceă exist ă viuă peă Planetaă Albastr ! S neă inform mă pentruă aă cunoaşte adev rul despre POLUARE !

Esteă foarteă importantă caă noiă to iă s ă lupt mă împotrivaă polu riiă mediiloră deă via .ă Seă investeşteă extremă deă pu ină pentruă salvareaă vie iiă deă peă P MÂNT.ă Preaă adeseaă uit mă s ă înv mă aă tr iă frumos!ă Ocrotireaănaturiiăpoateăfiădefinit ăcaăăoăac iuneămenit ăs ăapereăşiăs ăajuteăoăfiin ăaflat ăînăimpas,ăcevaă ceăesteăamenin at! Saăfimăcuăto iiăresponsabiliăînăac iuneaădeăocrotireăaănaturiiă!

Voi,ăcopiii,ăs ăv ăobişnui iăcuăideeaăc ămediulăînconjur torăpoateăfiăprotejatădac ă inemăcuăto iiă cont doar deă câtevaă lucruriă simple.ă Considera iă c ă nuă pute iă faceă nimică pentruă aă protejaă mediulă înconjur tor?ă Eiă bine,ă ve iă descoperi,ă dac ă sunte iă deschişiă c treă informare,ă c ă atitudineaă voastr ă conteaz ăşiăchiarăpute iăschimbaăatitudineaăoamenilorăfa ădeămediulăînconjur tor.

Separa iădeşeurile!

60

Înăfiecareăcas ,ăseăstrângătotăfelulădeăobiecteădeăcareătrebuieăs ăsc pa i.ăSepara iăsticlele,ăcutiileădeă conserve,ăambalajeleădeălaădulciuri,ăcaietele,ăhaineleăvechiăşiăalteăobiecteăcareănuăv ămaiăsuntădeăfolosăşiă preda i-leăcentrelorădeăreciclareădinăoraşulăvostru.ă Câtămaiăpu ineăpungiădinăplastic!ă Observ m,ăcâteodat ,ăpungiădinăplasticăaruncateăpeăstr zi,ăînăparcuri,ăînăapeăsauăpeămalulăapelor.ăEsteă bine s ănuăcere iăvânz toruluiăambalajeăsauăpungiădinăplasticăatunciăcândăcump ra iănumaiăoăciocolat ,ă ună creion,ă sauă ună caiet.ă Cândă merge iă laă cump r turi,ă esteă maiă bineă s ă folosi iă pungileă dină pânz ,ă peă careăleăp stra iăapoiăînăcas .

Nuăarunca iăgunoiulăpeăstrad !ă Mul iă dintreă ceiă peă careă îiă cunoaştemă arunc ă gunoiulă peă strad ă sauă înă ap .ă Atrage i-leă aten ia!ăă Murd riaăînseamn ăpoluare!

Nuăarunca iălichideleăpericuloaseăoriunde!ă Nu arunca iăuleiulă deămaşin ,ădetergen ii,ă substan eleăotr vitoareăsauăvopseauaăînă canale,ăpeăstrad ă sauăînăap ,ăpentruăc ăpotăajungeăînapoiăînăcaseleăvoastre!

Apaăînseamn ăvia !ă Apaăesteăunăbunănepre uit.ăPân ăs ăajung ălaănoi,ăparcurgeăunădrumălung,ăfoarte costisitor. Apa trebuie economisit ăşiăp strat ălimpede.ăAutoturismeleănuăseăspal ăînăcursurileădeăap ,ăgunoiulăşiăuleiurileăuzateă nuăseăarunc ăînăap ,ăpentruăc ăpoluareaăomoar ăviet ileăcareătr iescăînăap :ăpeştişori,ăbroscu eăşiăplanteă acvatice Stinge iăluminaăşiăreduce iăînc lzirea!

Dac ăsim i iăc ăînăcas ăesteăpreaăcald,ăreduce iăînc lzireaăsauăînchide iăcalorifereleăşiăsobele.ăStinge iă luminaă cândă ieşi iă dină camer ă şiă scoate iă televizorulă dină priz ă cândă pleca iă laă şcoal .ă Dac ă uita iă televizorulă înă priz ,ă acestaă consum ă curentă electrică degeaba.ă Economisindă energia,ă salva iă mediulă înconjur tor Nuăutiliza iămaşinileăpentruădeplas rileăscurte!ă Ştia iăc ăpentruăaăparcurgeăunăkilometruăpeăjosăv ăsuntănecesareădoarăzeceăminute?ăDac ămerge iăpeă biciclet ,ăajunge iălaăşcoal ămaiărepedeăşiăsunte iămultămaiăs n toşi.ăGândi i-v ăpu inădac ăave i,ăîntradev r,ănevoieădeămaşin ăcândămerge iălaăşcoal !ăSf tui i-v ăp rin iiăc ăplimbareaăpeăjosăesteăbenefic ă pentruăs n tateăşiămediu.ăMaşinileăpolueaz ăaerul!

Pentruăaăevitaădistrugereaămediului,ătrebuieăs ăcunoaşte iălegileăacestuiaăşiăs ăac iona iăînă conformitateăcuăele,ătrebuieăs ăînv a iăs ăproteja iăşiăs ăconserva iăelementeleămediuluiănatural.ă Viitorul planeteiăst ăînămâinileănoastre!ăÎmpreun ,ăputemăs ăavemăoăplanet ăcurat ăşiăs n toas !

BIBLIOGRAFIE: Cornell, J. – Descoperind bucuria naturii, Dawn Publications, 1989.

Taiban,ăM...şiăcolaboratoriiă- Cunoştin e despreănatur ăşiăomăînăgr dini aădeăcopii,ăăE.D.P,.ăBucureşti,ă 1979.

3. Ionel, Aglaia., Popescu, Olga. – Ştiin e,ăEdituraăAll,ăBucureşti,ă1993 4.ăăăJocuriăînănatur ,ăCentrulădeăconsultan ăEcologic ăGala i,ă1998.ăă

61

« CE POT FACE DOUA MAINI DIBACE » MODALITATI DE VALORIFICARE AăDEŞEURILORă DEăHÂRTIEăŞI PET-URI ALINA CALANCEA LENU A NEGRU GR DINI AăCUăP.ăP.ăăNR.10ă HUŞI, JUDE ULăVASLUI Undeă suntă p durileă deă alt dat ?ă Privescă înă jură c utândă cuă ochiiă min iiă verdeleă ceă împodobeaă odat ă mun iiă şiă nuă v dă decâtă urmeă deă buturugi.Nuă maiă simtă niciă aerulă tareă deă p dure,ă deă curat,ă deă proasp t....deăsperan ă!C ciăp dureaăînseamn ăsperan ...via !ăM ăuităînăjurăşi-mi dau seama cât sunt deămic ă,nesemnificativ ăşiăcâtăsuntădeămariăproblemeleăceăneăînconjoar ...Ceăpotăfaceăeuăpentruăaăajutaă p durea?ăCeăpotăs ăfacăeuăpentruăaămaiădaăoăsperan ăcaăvitorulăcopiilorăs ăfieătotăverde?ăŞiăatunciămiamăadusăaminteăc ăsuntăeducatoare,ăşiăprinăprismaămeserieiă“model m”min iă.ăCe-arăfiăs -i fac pe copii s ă în eleag ă ceă înseamn ă p dureaă pentruă noiă to iă şiă cumă s ă oă p str m!Ce-ară fiă s -iă facă peă copiiă s ă în eleag ăc ăp durea,ăapeleăşiăaerulătrebuieăprotejateă?ăDarăcum,ăăc ăeiăsuntăpreaămici? Şiă atunciă i-amă înv ată c ă hârtiaă seă ob ineă dină lemn,ă iară lemnulă provineă deă laă copaciiă t ia iă dină p duri.Şiăcaăs ăoprimăzbuciumulăp durilorăm carăpentruăcâtevaăclipe,ăle-amăspusăc ăputemăşiănoiăs ăleă ajut mă reciclândă deşeurileă deă hârtieă sauă s ă leă d mă oă alt ă întrebuin are.ă Cei mici au primit cu drag propunereaăşiăuite-aşaăne-amăapucatădeălucru.ăAmăcreatăcuămânu eleănoastreăoăserieăădeăobiecteăcareăauă fostăodat ădeşeuri.ăVre iăs ăleăvede i ?ăMaiăîntâiăîns ăv ăvomăexplicaăcumăle-am realizat.

Dină farfuriaă deă cartonă r mas ă deă laă ziuaă unuiă copilă careă ne-aă servită cuă pr jituri,ă cuă pu in ă imagina ieăamărealizată« P l riaăînflorat ».ăAmăăvopsităfarfuriaădeăcartonăînăculoareaăprim veriiă,verde,ă apoiăamăt iatămijloculăfarfurieiăînătriunghiuriămiciăpeăcare,ăprinăîndoire,ăle-am ridicat. Am decupat din hârtieăcolorat ăfloricele mici pe care le-amălipităpeătriunghiuri.ăIat ăceăaăieşit!

Apoiăamăg sităunăcofrajădeăou .ăAmăt iatăp r ileăundeăst teauăou le,ăcopiiiăle-au vopsit în culori vii, le-auălipităpeăsârm ăşiăaşaăamăob inută„Vaza cu flori”, vaza fiind un pet de 0.5l pe care l-auăîmbr cată cuăhârtieăcreponat ă.ăCaăs ăaib ăstabilitateăamăpusăghipsăînăinteriorulăsticleiăiarăpentruăaăleădaăunăfarmecă înăplusăînămijloculăflorilorăauălipităn stureiăcolora iăsauăm rgelu e.

62

Niciă pahareleă deă unic ă folosin ă nuă auă sc pată .ă Dup ă ceă auă b ută suculă dină eleă ne-amă gândită s ă înfrumuse măsalaădeăgrup ătransformându-le în mici ghivece cu flori. Copiii au decupat floricele din hârtieăcolorat ,ăăle-au lipităpeăpaieădeăsucăîmbr cateăînăprealabilăcuăhârtieăcreponat ăverdeăşiăcaăs ăfieă maiă frumoaseă auă suprapusă maiă multeă floriceleă şiă auă lipită frunzuli e.ă Pahareleă le-au învelit în hârtie creponat .ăăăă Şiăfiindc ăsticleleăde sucăst teauăăgoaleăşiăstinghereăle-amăpusăşiăpeăeleălaătreab .ăAmăăt iatăparteaă cuădopulă,circulară,ăapoiădinăăparteaăr mas ăamăt iatăverticalăfâşiiăămaiălungiăsauămaiăscurteăapoiăle-am îndoită uşor.ă Întreă timpă copiiiă auă decupată floriceleă dină hârtieă ă deă ambalat florile le-au lipit sau le-au capsatălaăcap tulăfâşiilor,ăiarălaăsfârşităauăînvelităparteaăr mas ăcuăhârtieăcolorat .ăAuăieşităoăminun ieă de ghivece le-amăaga atăpeăpereteăăşiăchiarăle-am numit „gr dinileăsuspendate”.

Fiindc ă nimică nuă trebuieă risipită le-amă spusă copiiloră c ă şiă tuburileă deă laă hârtiaă igienic ă leă putemă refolosi.Aşaăc ăînăs pt mânileăînăcareăamăînv atădespreăanimaleleădomesticeăcâtăşiădespreăceleăs lbaticeă le-amăfolositălaăactivit ileăpractice.ăFiecareăcopilăşi-aăalesăanimalulăîndr gită,auăpictatătubulădeăcartonă sau l-auăînvelităcuăhârtieăcolorat ăînăculoareaăanimaluluiăapoiăauălipităochi,ănas,ăgur ăşiăurechiă.ăBaăle-au facutăşiănişteămust iădeătoat ăfrumuse ia!ăIat ăcumăauăieşit!

Apoi într-oă alt ă activitateă cândă amă înv ată despreă apeă şiă vie uitoareleă ei,ă amă realizată ună acvariudintr-un pet de 10l. I-amăt iatăparteăsuperioar ăcaăoătrap ,ăiarăpeăfundulăacesteiaăam pus diverse obiecte:ăscoiciăadunateădeăcopiiăcândăauăfostălaămare,ăcochiliiădeămelciăiarădinăplastilin ăauămodelatăraci,ă caracati ăpeştişori,etc.ăLaăfinalăamăpusăcârevaăfireădeăplasticăreprezentândăiarba,ăvegeta iaămarin .ăÎnă 63

fundal am pus un carton coloratăalbastruăreprezentândămareaăşiăpeăcareăamălipităpeştişoriă.Copiiiăauăfostă încânta iădeărezultateleămunciiălor.ăăăăăăăăăăăăă Şiă fiindc ă înă curândă vineă s rb toareaă prim veriiă ”Paştele”ne-amă gândită s ă facemă „Farfuria cu ou ”,care va urma aceleaşiăetapeăcaălaă„P l riaăînflorat ” numaiăcaăînălocădeăfloriăvomălipiăouaărosiiăşiă deăalteăculori.ăFiecareăleăvaăornaădup ăimagina iaălui.

Darăpân ăatunciănoiăgrupaăpreg titoareă,ăv ădorimăs ăave iăoăprim var ăfrumoas ăşiănuăuita iă:ă „TOTUL SE POATE REINVENTA”. V-am dovedit-o, nu ?

EDUCA IAăECOLOGIC EDUCA IAăPENTRUăăPROTEC IAăMEDIULUI BLESNEAC MIOARA GRÃDINI AăCUăăP.P.ăNR.ă13ă HUŞI,ăJUD.ăVASLUI Problemele legate de mediu trebuie studiate de la cele mai fragede vârste.

Gr dini aăşiăşcoalaăauăunărolăhot râtorăînăcreareaăuneiăsociet iăcareăs ănuăfieăindiferent ăfa ă deămediulăs u, societateăcareăarăputeaădeveniădistructiv ăşiăautodistructiv .

Educa iaăecologic ăaăpreşcolarilorăesteăfoarteăimportant ăpentru: - dezvoltareaăsentimentelorădeăafec iuneăfa ădeătotăceeaăce-iăînconjoar ; - corectarea atitudinilor comportamentale sau chiar suplinireaă p rin iloră înă formareaă comportamentelor copiilor; - transmitereaăunorănoiăcunoştin eăşiăl murireaă(corectarea)ăinforma iilorăpeăcareăleăauădinăfamilie,ă prin intermediul televizorului sau din basme; - formareaăunorăviitoareăpersonalit i.

Educa iaăecologic ăconstituieăoăform ădeăeduca ieănon-disciplinar ăceăfoloseşteăabord riă interdisciplinareă centrateă peă mediuă şiă problemeleă acestuia.ă Proceseleă deă înv mântă ceă seă înscriuă înă sferaăeduca ieiăecologiceăpresupunămaiămulteăniveluriădeăac iune: - cognitiv (al cunoştin elor); - afectiv (al sentimentelor, atitudinilor); - comportamentală(alăpriceperilorăşiădeprinderilor); - participativă(alăexperien eiădeăac iuneăcivic ).

Educa iaăecologic ăaăpreşcolarilorăseărealizeaz ămaiăalesălaănivelăafectiv,ăăîndeosebiăprină accentuareaăaspectelorădeă inădeăleg turiăemo ionale,ăcunoaştereaăelementelorămediuluiăfiindănecesarăs ă înceap ădeălaăceleămaiăfragedeăvârste.ăAstfel,ălaăcopilăseăcontureaz ăsentimenteăcareăseăvorămanifestaă prinăatitudiniăceădovedescăaten iaăacordat ădeăacesta mediului.

Putereaăexempluluiăesteăfoarteăimportant ălaăaceast ăvârst .ăDeoareceăcopiiiăimit ăceeaăceăv d,ă adul iiădinăjurulălorătrebuieăs -şiăcontrolezeăcomportamentulăînăpermanen .

Totodat ,ăcopiiiăsuntădorniciăs ăparticipeălaăac iuniădeăamenajareăaăloculuiăînăcareătr iesc.ăEiăseă voră implicaă cuă pl cereă înă activit iă deă îngrijireă aă planteloră şiă animalelor,ă dară trebuieă s ă fieă laă felă deă entuziasma iă şiă deă participareaă laă ac iuniă deă cur areă aă loculuiă (camerei)ă loră deă joac .ă Înă acestă cază intervine puterea cuvântuluiăşiărenun ândălaădirective,ăobserva iiăcriticeăsauăchiarăamenin ri,ăcuăajutorulă 64

încuraj riloră şiă ală implic riiă efectiveă aă cadreloră didactice,ă copiiiă îşiă potă formaă comportamenteă ceă dovedescădorin aădeăaănuădeterioraăloculăînăcareăseăafl .

Educa iaăecologic ăajut ăoriceăpersoan ăs : - afle despre mediu; - îşiă formezeă ună comportamentă adecvată supravie uiriiă saleă şiă aă tuturoră formeloră deă via ă deă peă p mânt; - iaăatitudineăfa ădeăproblemeleăcuăcareăseăconfrunt ămediul; - formulezeăsolu iiăpentruărezolvareaăproblemelor de mediu; - apliceăsolu iileăviabileăpentruăoăcorect ărezolvareăaăacestorăprobleme; - atrag ăaten iaăcelorădinăjurăasupraăcomportamentuluiălorăfa ădeămediu.

Educa iaăecologic ăareăînăvedereăcinciăobiectiveăceăac ioneaz ăasupra:ăconştiin eiă (responsabilit ii),ăniveluluiădeăcunoştin eă(niveluluiăcognitiv),ăatitudiniloră(sentimentelor),ăabilit ilor,ă priceperilor,ădeprinderilorăşiăcapacit iiădeăparticipareăaăcopiilor.

Astfel,ăobiectiveleăseărefer ăla: 1.ăConştientizare Copiiiăsuntăsprijini iăpentru: - atingereaăunuiănivelădeăcunoştin ăşiăaten ieăfa ădeămediuăşiăproblemeleăsale; - dezvoltareaăcapacit iiădeăaăobservaăşiăalegeăstimulii; - prelucrarea,ăperfec ionareaăşiăextindereaăpercep iilorănouăformateălegateădeămediu; - folosireaăînădiferiteăsitua iiăaăcalit ilorănouăformate.

2.ăCunoştin e Copiiiătrebuieăs ăîn eleag ămodulădeăfunc ionareăaămediului,ădeăapari ieăaăproblemelorăcuăcareăseă confrunt ăacestaăşiădeărezolvareăaăacestorăprobleme.

3. Atitudine Copiiiătrebuieăs -şiăînsuşeasc ăunăsetădeăvaloriăşi s ămanifesteăgrij ăpentruămediu,ăprecumăşiăs ă posedeămotiva ieăşiădorin ăpentruăaăparticipaălaăac iuniămeniteăs ăîmbun t easc ăstareaămediului.

4.ăAbilit i,ăpriceperi,ădeprinderi Copiiiă suntăsprijini iăpentruăa-şiă formaăşiă dezvoltaăabilit iănecesareă identific riiăşiă investig riiă problemelorădeămediuăşiăînăscopulăparticip riiălorălaărezolvareaăacestor.

5. Participare Copiiiăsuntăajuta iăs -şiăînsuşeasc ăexperien aă(capacitatea)ădeăaăfolosiăcunoştin eleăşiăabilit ileă formate, în luarea unor decizii bine gândite, pozitive, pentru rezolvarea problemelor de mediu.

Educa iaăecologic ătrebuieăs ăurm reasc : - transmitereaă unoră ă informa iiă corecteă privindă mediulă înă acordă cuă bazaă teoretic ă aă ecologieiă sistematice; - eviden iereaărela iilorădirecteăşiăindirecteăaleătuturorăsistemelorădeăvia ădeăpeăTerra; - conştientizareaă roluluiă fiec ruiă omă înă procesulă deă dezvoltareă durabil ă aă sistemeloră socioeconomice; - dezvoltareaăunorăresponsabilit iăpersonaleăşiăciviceăaleăcopiilor; - conştientizareaănecesit iiăprotej riiămediului; - încurajareaăcopiilorăpentruăaădeveniăfactoriăactiviăaiăprotec ieiămediului.

Implementareaăefectiv ăaăeduca ieiăecologiceăvaăfiăposibil ădoarădac ăeaăesteărealizat ădeătoateă segmenteleăcomunit ii: -

p rin iiăcare-şiăînva ăcopiiiăs ăac ionezeăcuărespectăfa ădeăceilal iăoameniăşiăfa ădeămediu; educatoriiăceăincludăeduca iaăecologic ăînălec iileălor; 65

-

copiii care-şiă ajut ă p rin ii,ă împ rt şindu-leă acas ă noileă cunoştin eă dobânditeă laă gr dini ă şiă laă şcoal ,ăs ădevin ăresponsabiliă(conştien i)ăşiăs -şiăschimbe comportamentul; angaja iiădinămass-media care-şiăfolosescăpriceperileăcreativeăpentruăaăinspiraăoameniiăcuăoănou ă în elegereăşiărespectăpentruămediuăşiădorin ădeăa-l proteja; oameniiădeăştiin ăcareăs ăîmbun t easc ăîn elegereaăstructuriiăşiăfunc ion riiăecosistemelor,ăaă capacit iiă loră productiveă şiă deă suport,ă asigurândă opiniaă public ,ă înă acelaşiă timp,ă deă faptulă c ă datele pe care le-auăob inutăsuntăcomunicateăcuăacurate eăşiăaplicateăînămodărezonabil; persoaneleă dină domeniulă legisla ieiă careă s ă proiecteze legi cerute de dezvoltarea socioeconomic ădurabil ăşiăs ăevaluezeăaplicareaălor; economiştii,ătehnicieniiăşiămanageriiăînscrişiăîntr-unădialogăcuăcoali iileăşiăgrupurileăceăseăocup ă cuărespectareaăşiăgrijaăfa ădeăvia aăcomunit ii; politicienii, alteă persoaneă ceă elaboreaz ă politic ă şiă reprezentan ă aiă administra ieiă publiceă careă lucreaz ,ăînămodăsimilar,ălaăevaluareaămodific rilorănecesareăînăpoliticileăpubliceăşiălaăaplicareaă acestora.

Educa iaăecologic ăeăunăprocesăcomplexăşiădeădurat ăcareănuăseăîncheieălaăsfârşitulăunuiăcicluădeă înv mânt,ăiarărealizareaăluiăseăporneşteădeălaăsimpluăşiăuşorăşiăseătreceăprogresivălaălucruriădinăceăînăceă mai complexe. Înă scopulă apropieriiă copiiloră deă natur ă şiă pentruă eviden iereaă diverseloră aspecteă ecologiceă ale activit iiădinăprogramulăzilei,ăînăafaraăactivit ilorăspecificeădeăcunoaştereăaămediuluiăprev zuteăexplicită înă program ,ă amă apelată laă posibilitateaă abord riiă interdisicplinareă aă tuturoră activit iloră desf şurateă zilnic. Înăexcursiileăsauădrume iileăpe care le-amă f cută înă mijloculă naturii,ănuăoădat ăs-a întâmplat ca aceştiăcopiiăs ăatrag ăaten iaăturiştilorăs ănuălaseăgunoaieleăînăpoian ăsauăp dure,ăs ănuăleăarunceăînăap ,ă s ănuălaseăfoculăaprinsăetc.ăToateăacesteaăs-auăîntâmplatăpentruăc ăamădesf şuratăşiăalteăac iuniăcumăară fi: „Focul – prietenă sauă duşman” (întâlnireă cuă pompierii);ă cur ireaă cur iiă deă jocă oriă deă câteă oriă esteă nevoie, îngrijirea plantelor din sala de grupa etc.

Preşcolariiă trebuieă s ă realizezeă c ă problemeleă mediuluiă înconjur toră suntă ale lumii întregi; ale fiec ruiaădintreănoi,ăiarăfiecareăac iuneănegativ ăaănoastr ăpoateăs ăafectezeăînămodădistructivănatura.

Curiozitateaă copiiloră conduceă laă acumulareaă deă cunoştin eă despreă mediulă înconjur tor,ă despreă protec iaă lui,ă ceeaă ceă contribuieă laă dezvoltareaă capacit iiă copiiloră deă aă gândiă logică şiă deă aă interpreta corect aspecte din jurul lor.

BIBLIOGRAFIE 1. Pârvu C. – „Ecologie generală”, EdituraăTehnic ,ăBucureşti,ă2001.

2. Friedman J. – „Jelly Jan, prietenul nostru şi al naturii”,ăBucureşti,ă2004.

3. Geam n ă N.A.ă – „Suport de curs pentru cadrele didactice implicate în proiecte de educaţie ecologică la nivel preprimar şi primar, elaborat în cadrul 4. Departamentului de Ecologie Sistemică şi Dezvoltare Durabilă”, Universitateaădină Bucureşti,ă 2004.

5. Revista – „Învăţământul preşcolar”, nr.3-4/2006.

6. Revista – „Învăţământul preşcolar”, nr. 1-2/2007.

66

EDUCA IAăECOLOGIC ăLAăPREŞCOLARI TOFAN VERONICA GR DINI AăCUăP.P.ăNR. 2 HUŞI, JUD. VASLUI Problemaămediuluiăînconjur torăesteăunaăglobal ăşiăarătrebuieăs ăfieăconştientizat ănuănumaiădeă c treă agen iileă deă monitorizareă aă calit iiă mediului,ă ciă siă deă oameniiă deă rândă careă nuă auă neap rată cunoştin eădeăspecialitateăînădomeniu.ăAstfel,ăeduca iaăecologic ăesteăunăprocesămenităs ăsensibilizezeă oamenii,ă s -iă fac ă maiă conştien iă siă preocupa iă deă problemeleă mediuluiă înconjur tor.ă Scopul final al educa ieiă ecologiceă esteă acelaşiă înă întreagaă lume:ă deă aă formaă oă mentalitateă s n toasaă vis-à-vis de calitateaămediuluiăînăcareătr im.ăAcestădezideratăpoateăfiăîndeplinităcuăsuccesădac ăacestătipădeăeduca ieă esteă ini iată înc ă dină primiiă aniă deă şcoal . Mareleă biologă Eugenă Poraă afirmaă c ă „ esteă momentulă s -i înv măpeăcopiiădeăceătrebuieăprotejat ănatura”.ăAst zi,ăcandăăasist mălaăcelămaiăvertiginosăamestecăală omuluiăînănatur ,ăse impuneăeducareaăînăspirităecologic,ăaătinereiăgenera ii,ădeoareceă„copiii sunt mesaje viiăpeăcareăleătrimitemăc treăvremuriăpeăcareănoiănuăleăvomămaiătr i”.

Tr imăîntr-o lume în care omul a modificat natura, i-a stricat echilibrul. Natura trebuie respectat ,ă ună respectă careă iă seă cuvine,ă pentruă c ă reprezint ă via a.ă „ Naturaă poateă s - iă slujeasc ă deă carte,ă deă profesor,ă deă pov uitor.ă Nuă închide iă aceast ă mareă carteă plin ă deă înv turiă în elepte!”(G. Simion) Adeseaăăoameniiăăuit ăc ăăănaturaăăesteăăăaceea care satisface direct sau indirect cea mai mare parteăăăaăăănevoilorăăăvitaleă.ăAbunden aăăşiăăăvarietateaăăădarurilorăăăsaleăăauăăădatăăănaştereăăcredin eiăăăcaăăă naturaăăăesteăăăinepuizabil ăşiăăăc ăăăomulăăăpoateăăădispuneăăf r ăălimit ăăădeăăăresurseleăăăei.ăModificarileăă aduseăădeăăexpansiuneaăăăsociet iiăăăumaneăăauăăădeăăceleăămaiăămulteăăoriăăunăăcaracterăădistructiv,ăămulteăăă fiindă ă ă ireversibileă ă ă pentruă ă c ă ă producă ă ă perturb riă ă ă înă ă ă sistemeleă ă ă ecologiceă ă ă şiă ă ă deterioreaz ăăă echilibrul natural .

Interven iaăăăomuluiăăăînăăănatur ăăăprovoac ăăăuneoriăăătraumatismeăăăcareăădetermin ăăădispari iaăăă unorăăplanteăăăşiăăanimaleăăăvaloroaseăăăducandăăălaăăădezvoltareaăăăînăăecosistemeleăănaturaleăăaăăunorăă specii inferioareă ă uşoră ă ă adaptabile,ă dară pu ină folositoareă omului.ă Celă ă maiă ă importantă fenomenă îlă constituieă îns ă rupereaă ă echilibruluiă ă ecologică ă şiă aă ritmuluiă cicluluiă biogeochimic,ă proceseă ă ă cuăăă profundeă ă ă implica iiă ă ă asupraă ă ă naturiiă ă ă şiă ă ă aă ă ă omului.ă Deă ă aceeaă ,ă conservareaă ă ă şiă ă ă stabilireaăăă echilibrului dinamic al biosferei este o datorie imperioasa a omului modern .

Educa iaă cuă privireă laă mediuă trebuieă s ă dezvolteă lanivelulă întregiiă umanit iă oă ă atitudineă ă deăăă responsabilitate în folosireaăăăşiăăconservareaăăăresurselorăăănaturale.ăÎnăăăacestăăăscopăînv mantuluiăîiăăă revineăăăunăăărolăăătotăăămaiăăăimportantăăînăăăeducareaăătineretului,ăăc ruiaăăătrebuieăăsaăăiăăseăăimprimeăăoăă gandireă ă ecologic .ă Educareaă ă ă înă ă ă acestă ă ă sensă ă ă trebuieă ă s ă ă ă înceap ă ă ă dină ă ă copilarieă ă ă şiă s ă fieăăă continuat ăătotăăătimpul.ăăPrimeleăformeădeăăeduca ieăăăînăăămaterieăădeăăămediuăăăînconjuratorăăăîncepeăînăăă aniiăădeăăgr dini .ăEducatoareleătrebuieăăăs -înve eăăăşiăăăs -i sensibilizeze pe copii cu privire la frumuse ileăănaturii,ădezvoltandu-leăăgustulăădeăăaăădescoperiăadev rurileăăăcareăăseăăpetrecăăăînăăăjurulăălor.

Educatiaăăînăăproblemaăămediuluiăăăesteăăăprocesulăăăprinăăcareăăseăăărecunoscăăvalorileăşiăseăăclarificaăă ideile necesareăăcompeten eiăşiăăatitudiniiăăăpotriviteăăpentruăăaăăîntelegeăăşiăăapreciaăărela iileăăexistenteăăă dintreă ă omă ă şiă ă ă natur .ă Procesulă educa ională ă areă dreptă sarcin ă ă s ă subliniezeă faptulă ă c ,ă înă contextulă actual,ă nuă esteă vorbaă saă conserv mă naturaă ă înă dauna omului,ă ciă s ă seă asigure,ă înă primulă ă randăăă bunastareaăomenirii.ăÎnăaceast ăăprivin ăăcunoştin eleăăecologiceăconstituieăăunăăelementăădinăăceăăînăăceăă maiăăimportantă ăînă ăexplicareaăăpoliticiiăădeăăprotec ieăăaăămediuluiăăînconjurator.ăAceast ăsitua ieă are asupraăăeduca ieiăăînăămaterieăădeăămediuăărezonan e,ăcareăăducăălaăăcunoaştereaăăgravit iiăăpericolelorăă existenteă,ălaăăîn elegereaăăloculuiăăomuluiăăînăăbiosfer ăăăşiăălaăădatoriileăăăceăăădecurgăăădinăăăaceastaă.ăăEsteăăă momentul în care distrugereaăăşiăădezordineaăătrebuieăăs ăăcedezeăăăloculăăăgospodaririiăăăra ionaleă.

67

Rolulă ă ă educatoriloră ă ă const ă ă ă tocmaiă ă ă înă ă ă ar tareaă ă ă pericoleloră ă ă careă ă ă deriv ă ă ă dinăăă degradarea mediului , unul din obiectivele vizate fiind acelaăădeăăaăăăfaceăăăpopula iaăăăs ăăăiaăăă cunoştin ăăădeăăăaceastaă,ăf r ăăaăăăcreeaăăăoăăăstareăăădeăăăteam ă.

Scopulăăăeduca ieiăăăecologiceăăăesteăăăincitareaăăăfiecaruiăăăindividăăăînăăăaşaăăăfelăăăîncatăăăs ăăseăăă simt ăăădirectăăăangajatăăînăăăaceast ăăproblem ă,ăpentruăăăa-i crea un sentiment de responsabilitate şiă ă ă voin aă ă ă deă ă ă aă ă ă ac ionaă ă ă personal.ă Pentruă ă aă ă fiă ă eficaceă ,ă educa iaă ă înă ă ă domeniulă ă ă protec ieiăăă mediuluiăătrebuieăăăf cut ăăîntr-un sistem unitarăăcareăăs ăăăseăăăadresezeăăăcopiilor,ăadolescen ilorăăăşiăăă adul iloră ă ă şiă ă ă careă ă ă s ă ă ă comporteă ă ă ună ă ă înv mantă ă ă metodică ă ălaă ă ă toateă ă ă niveleleă ă ă ă şcolareă ă ă şiăăă extraşcolareă.

Oăăăeducatieăînăăămaterieăăădeăăăprotec iaăăămediuluiăăăînconjur torăă esteăăăinseparabil ăădeăăăunăăă conceptăăăglobal:ătrebuieăăăcaăăăto iăăăcet eniiăs ăăăînteleag ăăăc ăănuăăăexist ăăădecatăăăoăăsingur ăăăbiosfer ,ă careă ă ă esteă ă ă bunulă ă ă comună ă ă ală ă ă întregiiă ă ă omeniriă .ă Înă ă ă acelaşiă ă ă timpă ă ă trebuieă ă insistată ă ă asupraăăă problemelorăăălocaleă,ăpentruăăăcareăăăfiecareăăăcet eanăăăs ăăăaib ăăăconştiin aăăunuiăă“mediu personal “, peăăăcareăs -lăăiubeasc ăăşiăăs -lăăutilizezeăăăra ională. „Cineănuăiubeşteăoăfloareănuăeăînăstareăs -iăiubeasc ăniciăpeăoameni”,ăafirm ăJohnăRuskin, filosof careă aă propov duită dragosteaă pentruă natur ,ă nuă numaiă caă izvoră deă trainic ă gândire,ă dară maiă alesă caă sus inereăînăvia aăfiec ruiăom.ăOriceăcopilăpoateădeveniăprietenăalănaturiiădac ăoărespect ăşiăparticip ălaă refacerea ei. Natura are nevoie de prieteni,ăiarănoiăeducatoareleăprinăeduca iaăpeăcareăoăfacemăcopiiloră referitoareălaăacestăsubiectăesteăs ăinsufl măcuătoat ăputerea,ăprinăargumenteăputernice,ădragosteaăpentruă natur ăcuătotăceeaăceăeaăneăofer ăm re ăoriăsimplu,ăbogatăoriămodest. Înv ându-iă peă copiiă s ă iubeasc ă naturaă nuă numaiă c ă leă d mă via aă întreag ă oă îndrumareă nou ,ă veşnicăsenin ăaămin iiăşiăsufletuluiălor,ădarăleăoferimăposibilitateaădeăaăcunoaşteăc ăplantaăeăoăfiin ăşiăc ă ceeaăceăpareăneînsufle it,ăunămunte,ăunărâu,ăpoateăaveaăinfluen ăasupraăomului.

Prinăactivit ileădesf surateăînăgr dini ,ămaiăalesălaăgrupeleădeănivelăII,ăpentruăc ăauădobandităoăserieădeă cunoştin eădespreămediulăapropiatăşiăauăînceputăs ăcunoasc ămijlocităsauănemijlocitămediulănatural,ăseă presupuneăc ăurm rimăanumiteăobiectiveăcareăauăcaracterăecologic,ănuănumaiădeăcunoaştere,ăca: -conştientizareaă şiă responsabilizareaă fa ă deă problemeleă mediuluiă înconjur tor,ă începandă cuă mediulăşiăspa iulăambiental; -capacitateaă deă observareă şiă descriereă aă unoră grupeă deă planteă şiă animaleă existenteă înă mediulă cunoscutăsauămaiăîndep rtatădeăcopii; -realizareaădeăexperien eăsimpleăînăscopăobservatiăşiădeductiv; -capacitateaădeădocumentareăprinăascultare,ăintui ieăşiăobservare; -capacitateaădeăaărealizaăconexiuniăîntreăcunoştin eleăînsuşiteăprinădiverseătematiciăderulate; -propunereaăşiăaplicareaădeăsolu iiăpentruăcunoaştereaăşiăprotejareaămediuluiăăăăînconjur tor; Toate aceste obiective pornesc de la principiul apropieriiă eleviloră deă natur ă înă scopulă cre riiă deă convingeriăşiăconduiteănecesareăînăconservareaănaturiiăşiăaămediuluiăambiant Modalit ileădeărealizareăaăobiectivelorăenun ateăsuntăurm toarele: -observareaăsistematic ăaăelementelorădinămediulă apropiat,ămaiăîntai,ăapoiădinămediiămaiăpu ină cunoscute,ăf candăcompara ieăîntreăelementeleăpozitiveăşiăceleănegativeăîntalnite; -implicareaă p rin ilor,ă aă copiiloră deă laă alteă grupe,ă aă şcolariloră înă ac iuniă deă îngrijireă şiă ocrotireă aă plantelorăşiăanimalelor accesibile: - cunoaştereaăvie iiăp s rilorăşiăprotejareaăacestoraăînătimpulăiernii; -îngrijireaăspa iuluiădinăinteriorulăşiăîmprejurimileăgr dini ei,ăcunoaştereaăprinăplimb riăşiăexcursiiăşiăaă altor elemente din mediul natural; -sesizarea efectelor benefice sau distructive ale omului în armonia naturii.

Acest lucru l-amă urm rităşiă euălaăgrupaăpreg titoare,ăînă activit ileăcuăcon inută ecologic,ăf cându-i pe copiiăs ăîn eleag ăc ăînănatur ătotulăesteăfolositorăşiăc ăeiătrebuieăs-oăocroteasc ăşiăs-oăiubeasc . În cadrul 68

activit iloră cuă caracteră ecologică amă urm rită insuflareaă respectuluiă pentruă natur ă şiă formareaă unoră deprinderiădeăprotejareăaămediuluiăînconjur .ă Înă acestă sensă amă ini iată cuă copiiiă grupeiă mariă ună proiectă tematic:ă „Miciiă ecologişti”, prin intermediulăc ruiaăcopiiiăauăajunsăs ăcunoasc ămaiăbineănaturaăşiăs ăîn eleag ăbinefacerileăei,ădarăşiăoă serieădeăcerin eăcareătrebuieărespectate. Amăapelatălaăcon inutulăunorătexteăliterareăsauătexteăcuăcon inută ştiin ificăcareăauăconstituităpunctulădeăplecare pentru discutarea unor probleme de mediu.

Curteaăgr dini ei,ăadeseaăcuăgunoaie,ăaruncateălaăîntâmplareăatâtădinăparculăînvecinatăcuăgr dini a,ăcâtăşiă deăcopiiiăneglijen i,ăcareănuăiubescăcur eniaăşiăs n tatea,ăi-auădeterminatăpeăcopiiiăgrupeiăpreg titoare s ăparticipeăcuăseriozitateălaăderulareaăacestuiăproiect.Amăpurtatădiscu iiăcuăcopiiiăşiăamăhot râtăc ăgrupaă preg titoareăvaălucraăcuăseriozitateăpentruăaăfaceăcurteaăgr dini eiăs ăstr luceasc ădeăcur enie,ăiarăeiăşiă colegiiălorăs ăseăjoaceănestingheri iădeăgunoaieleăcareăi-arăputeaăîmboln vi.

Amă fostă ajuta i,ă cuă mareă interes,ă deă p rin iă careă auă adusă laă gr dini ă unelteleă deă lucruă şiă mânuşileă ecologiceă cuă careă urmaă s ă adun mă gunoaiele.ă Amă luată leg turaă cuă oă doamn ă doctoră careă aă r spunsă cuă pl cereă solicit riiă meleă şiă le-aă explicată copiiloră pericolulă îmboln viriiă cuă diverşiă microbiă datorat ăjocurilorăcopiilorăprinăgunoaie.

Amăderulatădeăasemeneaăşiăaltăproiectăeduca ionalăcuătematic ăecologic ,ăpornimdădeălaăoăhart ăcomun ă a proiectelor tematice de educare în spirit ecojogic, ,,Florile îmi sunt surori” Activit ileăînăclas ăşiăînănatur ,ăpeăcareăle-am realizat cu copiii, pentru studierea florei au fost orientate şiăspreăoăabordareăecologic ăaplicativ ăcareăs ăconduc ,ăprintreăaltele,ălaă “stimularea motiva ieiăpentruă protec iaă naturiiă şiă valorificareaă acesteiaă înă formareaă unoră convingeriă şiă comportamenteă adecvate,ă deă ocrotireăşiăprotec ieăaămediuluiăînconjur tor”.ăAceast ăabordareăecologic ăaăpresupus: - eviden iereaăroluluiăplantelorăînănatur ăşiăvia aăomului; - prezentareaă unoră situa ii-problem ă om-natur ă şiă precizareaă modalit iloră deă remediereă aă dezechilibrelorăecologiceăcauzateădeăuneleăac iuniăumane; - precizareaădiverselorăsurseădeăpoluareăşiăaăefectelorăacestoraăasupraăvegeta iei; - utilizarea cunoştin eloră însuşiteă înă timpulă activit iloră deă observareă pentruă manifestareaă uneiă atitudiniăresponsabileăfa ădeănatur ; - formulareaădeăsolu iiăplauzibileăpentruăprotec iaămediuluiăşiăocrotireaăplantelor.

Curiozitateaămanifestat ădeăcopii,ăînăcadrulăacestui proiect, i-aăf cutăpeămiciiăecologiăs ăp trund ătaineleă naturii,ă s ă sesizezeă interdependen aă şiă cauzaliteteaă fenomenelor,ă eiă înv ândă s ă explorezeă lumeaă înconjur toare,ăs ăoăanalizeze,ăs ăpun ăîntreb riăşiăs -şiăexprimeăopiniiăşiăst riăsufleteşti.

Celeămaiăuimitoareăachizi iiăşiăcareăauăavutăunăimpactămajorăînăformareaăcunoştin elor,ădarămaiăalesăînă stabilirea unor comportamente ecologice, le-auăavutăplimb rileăşiăexcursiileăînănatur .

Excursiile constituie un mijloc didactic de cea mai mare importan ă pentruă c ă ofer ă copiiloră posibilitateaă s ă observe,ă s ă cercetezeă şiă s ă cunoasc ă înă modă directă oă mareă varietateă deă aspecteă dină natura, de ordin biologic sau geografic, despre mediul natural si factorii de mediu. Înă acelaşiă timp excursiile contribuie la educareaă şiă dezvoltareaă sim uluiă estetic,ă trezescă dragosteaă şiă interesulă pentruă natur ă şiă respectulă pentruă frumuse ileă ei.ă Aceastaă ajutaă laă cunoaştereaă spa iuluiă geografică dină imediataăvecin tateăaăorizontuluiălocal.ă De asemenea cu o cheltuiala extrem de redusa din partea copiilor se poate face o lectie transcurricularaaplicatieăpracticaălaăcunoaştereaălocurilor,ăcaăactăgeograficăşiăfrumuse iăaleăcaruluiădinănatura. Înă încercareaă deă aă realizaă oă conduit ă ecologic ,ă le-amă cerută copiiloră s ă seă transpun ă înă situa iaă p r iiă v t mateă(supus ăagresiuniiăumane),ăar tândăfaptulăc ăplanteleăşiăanimaleleăsuntăfiin eăviiăcaăşiănoiăşiă merit ăună“tratament” maiăbunădinăparteaănoastr .ăPlanta,ăcaăoriceăorganismăviuăsufer ădac ăesteăr nit ,ă iăseăfacăcrest turiăînăscoar , iarălegareaăcopacilorăcuăsârm ăpoateăopriăcircula iaăseveiăajungându-se la îmboln vireaăşiăuscareaălor.

69

Înătimpulăcolect riiămaterialuluiădinănatur ăamăatrasăaten iaăcopiilorăs ăcolectezeănum rulăstrictă deă planteă necesareă colec iiloră şiă c ă speciileă rareă şiă ocrotiteă nuă trebuieă distruse,ă deciă nuă seă colecteaz ă pentru ierbare.

Amă precizată faptulă c ă exist ă planteă indicatoareă aleă calit iiă mediului,ă prezen aă anumitoră speciiă fiindă corelat ăcuăprezen aăsauăabsen aăanumitorăfactoriăpoluan i. Înăurmaăobserv riiăacestorăac iuniănegativeăaleăomuluiăasupraănaturii,ăs-auăpurtatădiscu iiăasupraă comportamentuluiăpeăcareătrebuieăs -lăavemănuănumaiăatunciăcândărealiz măieşiriăînănatur ăciăşiăînăvia aă deăziăcuăzi.ăApoiăcopiiiăauătrebuităs ăarateăcumăseăpotăimplicaăînăprotejareaăşiăocrotireaămediuluiă. Înăaplica iileădinăclas ,ăcaăurmareăaăactivit ilorăteoretice,ăcopiiiăauărealizatălucr riăplasticeăşiăpracticeă careăauăilustratămodulăînăcareăauăperceputămesajulătransmisădeătemaăaleas ădarăşiămodalit iăpropriiădeă abordare a acestora. Laă disciplinaă abilita iă practice,ă lucr rileă realizateă cuă materialeă dină natur ă şiă cuă materialeă reciclabileă potă reprezentaă adev rateă opereă deă art ă şiă potă constituiă siă premizeleă realiz riiă educa ieiăecologice.

Lucr rileă dină diferiteă sortimenteă deă hârtie, materiale textile sau material plastic sunt foarte îndr giteădeăcopiiăsiăpentruăconfec ionareaălorăputemăapelaălaăsprijinulăp rin ilorăcareăintr ăcuăpl cereăînă joculă copiiloră şiă leă sprijin ă ac iunileă candă suntă solicita i.ă Copiiă valorific ă înă expozi ii sau chiar în aplica iiăpracticeăpropriileălucr riă(coşuriăecologice,ăfloriădeăapartamentăcuăvaseăconfec ionate/decorateă de ei, costume de carnaval pentru serbare).

Plimb rileă prină parc,ă excursiileă înă maiă multeă mediiă dină natur ,observ rileă spontaneă înă natur ,ă expozi iile,ăjocurile,ădesf şurateăînăsectoareleădeăactivitateăauădeprinsăpeăcopiiăs ăfieăinteresa iădeămediulă înăcareătr iesc,ădeăprotec iaăşiăgrijaăfa ădeămediu.ăPrinătratareaăinterdisciplinaraăaăproblemelorăprivindă protec iaămediului,ăcontribuimălaăformareaăunuiăcomportamentăecologicăfat ădeămediulăînconjur tor.ă Copilulătrebuieăl satăs ădescopereăelăînsuşiăadev rul,ăs -iăcultiv măinteresulăpentruăpromovareaăst riiădeă s n tateăînămediulăînconjur tor,ăs -lăeduc măînăsprijinulăocrotiriiăşiăprotec iei mediluiăînconjur tor.Deăă aceeaăăesteăăănecesar ăăăp strareaăăăunuiăămediuăăădeăăăvia ăănealterat,ăcatăămaiăăpropiceădezvolt riiăăăfiin eiăăă umane.ă Copiiiă ă ătrebuieă ă ă convinşiă ăă c ă ă ă f r ă ă ăună ă ămediuăă ă curat,ă nepoluată ă via aăă omuluiă ă nuă ăesteăă posibil ă.

BIBLIOGRAFIE: 16. BercaăM,ăEcologieăgeneral ăşiăprotec iaămediului,ăedituraăCeres,ă2000 17. BotnariucăN,ăV dineanuăA,ăEcologie,ăEdituraăDidactic ăşiăPedagogic ,ăBucureşti,ă1982 3.ăăăCucoşăC,ăPedagogieă,Iaşi,ăedituraăPolirom,ă1996 4. Pârvu C, Ecologie General ,ăedituraăTehnic ,ăBucureşti,ă1999 5.ăăăStugrenăB,ăEcologieăteoretic ,ăedituraăSarmis,ăClujăNapoca,ă1994 6.ăăăLegeaăprotec ieiămediuluiă137/1995;ăLegeaămediuluiă5/2000ă

70

EDUCA IAăECOLOGIC ă C T NESCUăMARIANA GR DINI A P.P. Nr. 2 HUŞI ,ăJUDE UL VASLUI HOHA NICOLETA ŞCOALA “ANASTASIE PANU” HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI Pro ectiaă naturiiă devineă totă maiă multă unaă dină celeă maiă importanteă preocup riă aleă societa iiă contemporaneăşiăcomport ătreiăaspecteăimportante:ăprevenireaădeteior riiămediului, ac iuniăde depoluare şiă reconstruc ieă ecologic ,ă ceă constau,ă înă principal,ă înă m suriă reparatorii,ă şiă p strareaă sau între inereaă zonelor depoluate.

Interesulă şiă dragosteaă pentruă natur ă sunt,ă laă majoritateaă copiilor,ă instinctive.ă Înă plus,ă comportamenteleăşiăconvingerileăformateăcopiilorălaăoăvârst ăcâtămaiăfraged ăsuntăceleăcareăseăpastreaz ă celă maiăbineătoataăviata.ăDeăaceea,ăînă educa iaărealizat ăînă gr dini ătrebuieăsaăpornimădeălaăinteresulă firescăalăcopiilorăpentruăplanteăşiăanimale,ăpentruăceeaăceăreprezint ,ăîn general, natura pentru ei.

Scopulă principală ală educa ieiă privindămediulă înconjur torăesteă acelaădeă aă oferiăfiec ruiăindividă posibilitateaădeăaămanifestaăoăatitudineăpersonal ,ăresponsabil ăfa ădeămediulăînăcareătr ieşte.ăEduca iaă ecologic ă areă semnifica iaă deprinderiiă unuiă anumită modă deă aă în elegeă rela iaă dintreă omă şiă mediulă deă via ,ăcareănuăesteănumaiăalăs u,ăciăşiăalăplantelorăşiăanimalelor.ăPunctulădeăplecareăalăacestuiădemersăîlă constituieăopticaănoastr ăceătrebuieăs ăexprimeărespectulăpentruămediul natural de care beneficiem cu to iiăşiăpeăcareăîlăvorămoşteniăgenera iileăviitoare.ăDeciăesteăimportantăcaănoi,ăceiăceăavemămisiuneaădeăaiă educaă peă ceiă mici,ă s ă avemă oă conştiin ă ecologic ă bineă conturat ,ă pentruă caă ac iunileă peă careă leă desf şur măs ăfie eficienteăşiăcredibileăînăfa aăcopiilor.

Copiiiă trebuieă s ă realizezeă c ă problemeleă mediuluiă înconjur toră suntă aleă lumiiă întregi,ă aleă fiec ruiaă dintreă noi,ă iară fiecareă ac iuneă negativ ă aă noastr ,ă oricâtă deă insignificant ă ară fi,ă poateă s ă afecteze în mod distructivănatura.ăSemnaleleădeăalarm ălansateădeăspecialişti,ăexplica iileăşiăstatisticileă întocmiteădeăaceştiaăauă unărolăincontestabil,ădară pentruăimplicareaăşiăac iuneaă eficient ădeăformareăînă sens ecologic se ajunge prin sensibilizare şiă prină antrenarea componenteloră afectiveă şiă volitive ale copiilor.ă Deă aceea,ă activit ileă deă educa ieă ecologic ă seă desf şoar ă într-oă atmosfer ă relaxant ,ă undeă interesulăşiăcomunicareaăs ăîncurajezeăini iativele,ădarăşiăop iunileăfiec ruia.

Abordareaă educa ieiă ecologiceă înă gr dini ă şiă şcoal ă prezint ă anumiteă particularit iă metodologice,ă scopulă finală ală acestuiă demersă fiindă formareaă unuiă comportamentă ecologică adecvată şiă derulareaă deă ac iuniă concreteă deă protec ieă aă mediuluiă înconjur tor.ă Schemaă logic ă deă abordareă aă educa ieiă ecologiceă prezint ă câtevaă etapeă careă descriuă ună traseuă formativă ceă poateă fiă urmată deă c treă oriceăcadruădidactic,ăprinăvalorificareaăatent ăaăcon inutuluiăşiămetodologieiăspecificeădisciplinei:ă 1. Percepereaăşiăobservareaănaturii. Aceast ăprim ăetap ăpoateăfi realizat ăcelămaiăbineăprinăieşirileă înă natur ,ăexcursii,ătabere.ăEsteăprimulă pasădeăcontactă nemijlocităcuăelementeleămediuluiăşiă constituieă premiseleăetapelorăurm toare.

2. Determinareaă tr iriiă unoră senza iiă şiă sentimenteă şiă conştientizareaă copiiloră asupraă acestora. În urmaăperceperiiăaspectelorădinămediulăînconjur tor,ăcopiilorăliăseăatrageăaten iaăasupraăpl ceriiădeăaăpriviă cerulăsenin,ădeăaătrageăînăpieptăaerulăcuratăalăuneiăp duri,ădeăaăascultaăsusurulăunuiăpârâu,ăetc.ăÎnăaceast ă etap ăeducatoareiăîiărevineărolulădeăaădiscutaăşiăaăatrageăaten iaăasupraăacestorăaspecteăşiădeăaăsubliniaă beneficiileă unuiă mediuă curat,ă s n tos,ă precumă şiă apartenen aă noastr ă laă sistemeleă naturaleă deă via ă şiă comunicareaăexistent ăîntreănoiăşiămediulănatural.ă 71

3. Implicarea personal . Prinădiscu ii,ăînăurmaăstabiliriiăloculuiăşiăroluluiăfiec ruiaăînăspatiuăşiătimp,ă înăcadrulăsocialăpotăfiărelevateămodalitatiădeăimplicareăindividual ,ăfelulăînăcareăputemăfiădeăfolos.

4. Asumareaă responsabilit ii. Aceast ă etap ă esteă esen ial ă înă formarea unei structuri comportamentaleăadecvate.ăExistândăimplicare,ătrebuieăs ăexisteăşiăresponsabilitate.ăEtapeleămen ionateă deă desf surareă aă educa ieiă ecologiceă asigur ,ă potrivită niveluluiă acesteiă vârste,ă adoptareaă comportamentului ecologic. Este implicit faptulăc ăinforma iaămotiveaz ,ăînso eşteăşiăsus ineăpercep iaă senzorial ,ă analizaă senza iilor,ă încadrareaă înă sistemulă naturală deă via ,ă definireaă roluluiă personal,ă respectiv,ăimplicareaăindividual ăşiăasumareaăresponsabilit ii.

5. Alc tuireaă uneiă strategiiă deă ac iune. Aceast ă etap ă reprezint ă trecereaă spreă ac iuneaă concret .ă Faptulăc ,ăînăcalitateădeăcadreădidactice,ăorganiz măac iuniădiverseăîmpreun ăcuăcopiii,ănuăesteăsuficient.ă Realizarea, într-adevară important ,ă ară fiă s ă form mă copiiloră acelă interesă şiă aceleă abilit iă careă s ă leă permit ăs ăîn eleag ăcumăseăorganizeaz ăastfelădeăac iuniăşiăs ăac ionezeădinăimboldăpropriu.

Pentruăaăleăformaăcopiilorăoăconduit ăecologic ăputemăporniădeălaăoăideeăsimpl ,ădarădestulădeă eficient ă înă planulă emo iiloră şiă sentimentelor:ă transpunereaă copiluluiă înă loculă elementuluiă dină natur ă careă aă suferită oă agresiuneă dină parteaă omului.ă Pusă înă posturaă celuiă agresată şiă careă nuă seă poateă ap raă singur,ăcopilulăvaărealizaăc ătrebuieăs ăacordeă“dreptălaăexisten ” tuturor elementelor mediului din jurul s u.ăTreptatăvaăîn elegeăc ăoriceăac iuneădeădistrugereăsauăexterminareaădeăoriceăfelăesteăcâtăseăpoateădeă d un toareăpentruăc ăstric ăechilibrulănaturii.

Avândă înă vedereă faptulă c ă celă pu ină înă zonaă noastr ă p dureaă “începe de la marginea casei şiă seă termin ă laă margineaă cerului”,ă motiva iaă aă fostă puternic ă şiă ne-am propus ca, în mod organizat, “s ă p trundemăînătaineleăp durii” şiăs ăîncerc măs ăstop mămutilareaăacestui “Laborator al Terrei”.

Aă ocrotiă şiă îmbunat iă mediulă înconjur toră reprezint ă pentru întreaga societate un obiectiv primordial,ă oă sarcin ă aă careiă realizareă trebuieă coordonat ă şiă armonizat ă foarteă bine în sistemul educa ional.ă Ac iuneaă deă protec ieă aă mediuluiă nuă esteă uşoar ă înă comunitate.ă Schimbareaă mentalit iiă oamenilor este dificil ,ăiarăf r ăeduca iaăfiec ruiăindividăînăacestăsens,ăîncepândădeălaăvârsteătimpurii,ă oriceădemersălaăscaraăsocial ădeăocrotireăaămediuluiăesteăsupusăeşecului.

Obiective principale in derularea activitatilor ecologice sunt:  Sensibilizarea copiilor în problemaăp str riiăunuiămediuăcurat,ăs n tosăşiăestetic;  Cultivareaă dragosteiă copiiloră pentruă Terra,ă pentruă toateă elementeleă careă intraă înă componen aă acesteia: ape, plante, animale, etc;  Educareaăcopiilorăînăsensulăp str riiăs n t iiămediuluiăînăcareătr iesc;  Însuşireaă unoră normeă deă comportareă specificeă asigur riiă echilibruluiă dintreă s n tateaă individului,ăaăsocieta iiăşiămediului;  Formareaăuneiăatitudiniădezaprobatoareăfa ădeăceiăcareăîncalc ănormeleăspecificeădeăp strareăaă igienei mediului;  Educa iaă copiilor şiă aă familieiă înă sensulă form riiă unoră comportamenteă corecteă deă ocrotireă aă mediului,ădeăcolectareăselectiveăaădeşeurilorămenajereăreciclabile,ădeăgestionareăaădeşeurilor;  Educareaăcopiilorăşiăaăcomunit iiălocaleăpentruăp strareaăunuiămediuămaiăcuratăşiămaiăs n tos,ă pentruă utilizareaă ra ional ă aă resurseloră naturaleă şiă men inereaă echilibruluiă ecologic,ă înă vedereaă conserv riiănaturiiăpentruăgenera iileăurm toare.  Creareaă înă gr dini ă şiă înă împrejurimiă aă unuiă mediuă ambientă pl cut,ă prină amenajareaă şiă între inereaăspa iilorăverzi; Concluzii: În extensor, “ecua ia” fundamental ă aă vie iiă peă aceast ă planet ă const ă înă g sireaă unuiă raportă echilibratăîntreănecesit ileădeăordinăeconomicăşiăcapacitateaăecologic ăaăplanetei,ăîn eleas ăcaăunăcapitală realăalăna iunilor,ăclarălimitatăşiăuşorăperisabilăînăcondi iileăuneiă gospod ririănecorespunz toare.ăOmulă reprezint ăunăfactorăactivăînădinamicaăspa ial ăşiătemporal ăaămediuluiăbiotic,ăînăgeneral,ăşiăaăp durilor,ă înămodăspecial.ăAc iunileăfactoruluiăantropicăpotăşiătrebuieăs ăfieădoarăcuăfinalitateăpozitiv ,ămaiăalesăc ă 72

aziădinăceăînăceămaiămul iăoameniădeăştiin ăconsider ădegradareaămediului,ăînăansamblu,ăşiăaăp durilor,ă înăparticular,ădreptăceaămaiădramatic ăcriz ăaăomenirii.

Curiozitatea copiilor conduce la acumularea de cunoştin eă despreă mediulă înconjur tor,ă despreă protec iaă lui,ă ceeaă ceă contribuieă laă dezvoltareaă capacita iiă copiiloră deă aă gândiă logică şiă deă aă interpretaă corect aspectele din jurul lor.

BIBLIOGRAFIE 1. Melania Ciubotaru, Educatia ecologica in gradinita, Editura: CD Press 2005 2. MaziluăM.,ăEcologieăşiăprotec iaămediuluiăînconjur tor,ăTimişoara,ăEdituraăMirton,ă2004 3. DruckerăP.F.,ă1999,ăRealit ileălumiiădeămâine,ăBucureşti,ăEdituraăTeora,ă1999

EDUCA IAăECOLOGIC ăLAăVÂRST ăPREŞCOLAR CRISTINAăCA ICHI GR DINI A CU P.P. NR. 2 HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI Un vechi proverb spune: „Nuăaşteptaăs ăculegiăroadeădeălaăpomulăpeăcareănuăl-aiăs dit”.

Nuăputemăaşteptaăcaăgenera iileăviitoareăs ăiubeasc ,ăs ăpre uiasc ăşiăs ăîngrijeasc ănaturaădac ănuă s dimăînăsufleteleăcopiilorădragosteaădeănatur ăînc ădeătimpuriu.ăEduca iaăecologic ătrebuieăs ăînceap ă deă laă vârst ă preşcolar ,ă copiiiă în elegândă astfelă c ă naturaă esteă ună organismă viu,ă careă înă timpă sufer ă diverseăschimb riăşiăc ăomulăpoateăfiăprietenulănaturiiăsauăpoateădeveniăduşmanulăei.ăNoiăto iăsuntemă responsabiliă înă aă construiă ună mediuă educa ională careă s ă motivezeă copilulă înă procesulă deă protejareă aă naturii,ăfiindăesen ialăcaăomulăs ăfieăeducatăînăspiritulărespectuluiăfa ădeămediulăînconjur tor.ăÎnăacestă sensăgr dini eiăîiărevineăimportantaăsarcin ădeănatur ăinclusivăecologic ,ăaceeaăc ,ăînc ădeălaăceaămaiă fraged ăvârst ăcopiiiăajungăs ăcunoasc ,ăs ăiubeasc ăşiăs ăocroteasc ănatura.ăSentimenteleăşiăatitudinile copiilorăfa ădeănatur ătrebuieăs ăfieădeărespectăşiăgrij ,ăavândăpermanentăconvingereaăc ăoameniiăsuntă parteăintegrant ădinănatur ăşiănicidecumăsuperioriiăacesteia.

Pornind de la aceste convingeri, am stabilit de comun acord scopul activit iloră ecologiceă peă careăleăvomădesf şuraăpeăparcursulăanuluiăşcolarăcuădiferiteăocazii:ăformareaăuneiăatitudiniăpozitiveăfa ă deă natur ,ă dezvoltareaă sentimenteloră deă iubireă şiă protejareă aă naturii,ă cultivareaă interesuluiă fa ă deă mediulă înconjur toră precumă şiă obiectiveleă urm rite:ă s ă seă familiarizezeă cuă mediulă înconjur tor,ă s ă dobândeasc ă cunoştin eă referitoareă laă mediulă naturală careă îiă înconjoar ,ă s ă seă impliceă înă p strareaă s n t iiă mediuluiă înconjur tor,ă s -şiă îmbog easc ă vocabularulă cuă cuvinteă şiă expresiiă specifice,ă s ă participeă activă laă ac iuniă deă îngrijireă aă spa iiloră verzi,ă s ă comuniceă impresiiă peă bazaă activit iloră desf şurate,ă s ă realizezeă lucr riă cuă temeă ecologice.ă Amă c utată sprijină şiă colaboratoriă înă rândulă p rin ilor,ăaăconduceriiăunit ii,ădarăşiăînărândulăcomunit iiălocale.ăAmăalesăşiăteme,ăurmândăcaăacesteaă s ăseăărealizezeăînăfunc ieădeănivelulădeăvârst ăalăcopiilorăşiăresurseleăgrupei.

Scopulă principală ală educa ieiă privindă mediulă înconjur toră esteă acelaă deă aă oferiă fiec ruiă individă posibilitateaădeăaămanifestaăoăatitudineăpersonal ,ăresponsabil ăfa ădeămediulăînăcareătr ieşte.ăEduca iaă 73

ecologic ă areă semnifica iaă deprinderiiă unuiă anumită modă deă aă în elegeă rela iaă dintreă omă şiă mediulă deă via ,ăcareănuăesteănumaiăalăs u,ăciăşiăalăplantelorăşiăal animalelor. Punctul de plecare al acestui demers îlăconstituieăopticaănoastr ăceătrebuieăs ăexprimeărespectulăpentruămediulănaturalădeăcareăbeneficiemăcuă to iiăşiăpeăcareăîlăvorămoşteniăgenera iileăviitoare.ăPentruăaceastaăesteăimportantăcaănoi,ăceiăcare avem misiunea de a-iăeducaăpeăceiămici,ăs ăavemăoăconştiin ăecologic ăbineăconturat ,ăpentruăcaăac iunileăpeă careăleădesf şur măs ăfieăeficienteăşiăcredibileăînăfa aăcopiilor.ăăă Înăsprijinulărealiz riiăacestuiădemersăeducativăvineăprogramulăeduca ional “Ecogr dini a”, care-şiă propuneă s ă contribuieă laă creştereaă graduluiă deă conştientizareă ală copiiloră asupraă problemeloră deă mediu,ă punându-iă astfelă bazeleă dezvolt riiă durabile,ă prină ac iuniă concrete.ă Prină proiecteleă întocmiteă înă cadrulă acestuiă programă seă urm reşteă clarificareaă apartenen eiă copiiloră laă mediu.ă Suntă încurajateă discu iileă şiă muncaăînăgrup,ăprecumăşiăoriceăini iativ ăluat ăînăprotejareaămediului.ăăăăă Putemă spuneă deciă c ă înă gr dini ă seă construieşteă fundamentulă conduiteiă ecologice,ă selectândă activit ileăceleămaiăaccesibileăprinăform ăşiăprinăcon inut,ăcareăs -iăconduc ăpeăpreşcolariăspreăeducareaă dragosteiălorăfa ădeănatur ,ăaădorin eiădeăaăcontribuiălaăp strareaăfrumosului,ălaăeducareaăcapacit iiădeăa ocrotiăşiăaărespectaănatura.

BIBLIOGRAFIE:  Silviaă Dan,ă Danielaă Laz r,ă Angelaă Dumitrescu,ă Manuelaă Ploscar,ă Floareă Grijincuă „Metoda proiectelor la vârste timpurii – Considera iiă teoreticeă şiă aplica iiă practice”, Editura Mirton, Timişoara,ă2005;  Viorica Preda, Mioara Pletea, Filofteia Grama, Aurelianaă Cocoş,ă Danielaă Oprea,ă Marcelaăă C lină „Ghid pentru proiecte tematice – Abordareă înă manier ă integrat ă aă activit iloră dină gr dini ” ,EdituraăHumanitasăEduca ional,ă2005;  Ministerulă Educa ieiă şiă Cercet rii,ă Institutulă deă Ştiin eă aleă Educa ieiă „Revista Înv mântulă Preşcolară1/2007”,ăBucureşti,ă2007;  Silvia Breben, Elena Matei, Georgeta Puiu „Cunoaştereaă mediuluiă – ghidă pentruă înv mântă preşcolar”, Editura Radical, 2001;

PROIECT

DIDACTIC PROF. RADU TINCA GR DINI A CU P.P. NR.2 HUSI, JUD. VASLUI

Grupa: mare Denumirea activităţii: Activitateăpractic ă– DOS Tema: ,,Plant măpomişoriăşiăflori” Tipul activităţii: formareădeăpriceperiăşiădeprinderi Scopul: Cultivareaăinteresuluiăcopiilorăfa ădeăprotejareaămediuluiăînconjur torăşiă necesitateaăadopt riiăunuiăcomportament eco-civicăfa ădeănatur .

Obiective operaţionale: O1:ăs ădenumeasc ăac iuniăprinăcareăpotăcontribuiălaămen inereaăcur enieiăşiăaă s n t iiămediuluiăînconjur tor; O2:ăs ăconştientizezeăimportan aăplant riiăşiăîngrijiriiăpomilor; O3:ăs ărecunoasc ăşiăs ăfoloseasc ăînămodăcorectăunelteleădeălucru; 74

O4:ăs ădenumeasc ăelementeleăcomponenteăaleăplantei; O5:ăs -şiăînsuşeasc ăşiăs ărespecteăetapeleăplant riiăunuiăpomişor; O6:ăs ăplantezeăpomiiăşiăflorile,ărespectândăindica iileăprimite; O7:ăs ăcânteăunăcântecelăşiăs ăreciteăversuriăadecvateătemei; O8:ăs ărespecteăregulileădeăcomunicareăşiăcomportamentăstabiliteăînăactivitateaă de grup.

STRATEGII DIDACTICE: Metode şi procedee: conversa iaăeuristic ,ăexplica ia,ăobserva ia,ămuncaăînă echip ,ăăactivitateaăpractic ; Mijloace didactice: - planşeăilustrândăaspecteăcuăcopiiăcareăîngrijescăşiă protejeaz ănatura; - GlobulăP mântesc - scrisoare de la Pământ - puie iă(tei,ăbrad); - unelteăpentruăgr din rit; - r sadădeăflori; - p s releădinăhârtie; - recompense / diplome.

Loc de desfăşurare: salaădeăgrup ă/ăcurteaăgr dini ei Material bibliografic: Metodicaăpred riiăactivit ilorăpracticeăînăgr dini aădeăcopii; ,,Educa iaăecologic ălaăvârstaăpreşcolar ” – suplimentăalărevisteiă,,Inv mântulă preşcolar”; ,,ăProiecteătematiceăprivindăactivit ileădeăeduca ieăecologic ăînăgr dini aădeăcopii”, Ed. Tiparg; ,,Educa iaăecologic ăînăgr dini ”, Ed. Cd Press; ,,Curriculumăpentruăînv mântulăpreşcolarăă(3-6/7 ani)”,ăBucureşti,ă2008; DESFǍŞURAREAăăACTIVITǍ II Secven eleă Con inutulăactivit iiăă activit ii I.Introducer Seă prezint ă copiiloră Globulă P mântescă şiă seă ea în solicit ărecitarea unor versuri despre Pământ. activitate Elementulă surpriz ă – un plic în care este scrisoareaă P mântuluiă c treă copiiă (,,....ă Ajuta im !”) a) Captarea - Pentruă c ă seă apropieă Ziuaă P mântului,ă voiă a iă aten iei puteaăs -lăajuta i,ăs -iăface iăcadouriă...

Copiiiă enumer ă câtevaă activit iă peă care le-ar puteaădesf şuraăpentruăaăprotejaăP mântulă- ,,Casa noastr ” (urm rindăilustra iile):ă b) s -iăd ruimăflori; Reactualis -lăcur mădeăgunoaie; zarea cu- s ăs dimăpomi; s ăîngrijimăplanteleăşiăflorile; noştin elor s ăavemăgrij ădeăp s riăşiăanimale; 75

Strategii didactice - expunerea - conversa ia - surpriza - plic cu scrisoare

Evaluare - analiza r spunsurilor

- analiza r spunsurilor - aplauze

s ănuăt iemăp durile; s -iăd ruimăap ăcurat ăşiăaerăcurat; s ănuămaiăfieăpoluareădeălaămaşiniăşiăfabrici.

- Deă ceă plant mă pomi?ă (pentruă oxigen,ă pentruă aă împiedicaă alunec rileă deă teren,ă pentruă ad post- - conversa ia/ cl diri/culturi,ă pentruă foc,ă mobilier,ă pentruă - frontal fructe…)

c) Anun areaă temei II. Dirijarea înv rii

a) Intuirea materialelor

b) Explicarea tehnicii de lucru

- Ast ziă vomă desf şuraă oă activitateă practic ă înă curteaă gr dini eiă prină careă vomă ajutaă şiă noiă P mântulăs ăfieămaiăs n tos:ăvomăplantaăpomişoriă - aplauze şiăflori.

Copiiiăseăîmpartăînădou ăechipe:ăechipaăteiuluiăşiă echipa bradului.

Seă porneşteă c treă curteaă gr dini ei,ă undeă esteă preg tităterenulă/ăgropile pentru plantat.

Voră cunoaşteă unelteleă (cazmale,ă stropitori,ă foarfeci)ăşiămaterialulăs ditor:ăpomii,ăflorile. unelte, Seăprecizeaz ăcâtevaănormeădeăprotec iaămuncii. material Copiiiăidentific ăp r ileăcomponenteăaleăplantelor. s ditor - expunerea Seă descrieă am nun ită fiecareă etap ă specific ă - observarea/ plant riiă pomilor:ă s pareaă gropii,ă etapaă fason rii,ă - frontal mocirlitul,ă fixareaă pomişoruluiă peă oă movili ă deă p mânt,ăacoperireaăr d cinilorăcuăp mânt,ătasareaă acestuiaăşiăudarea,ăfixareaăpomişoruluiăcuăajutorulă - explica ia unui arac.

-demonstra ia/ - frontal Dup ăexplicareaămoduluiădeălucru,ăfiecareăechip ă îşiă planteaz ă pomişorul:ă cuă hârle eă mici,ă fiecareă copilăpuneăp mântălaăr d cin ,ăîlătaseaz ăşiă puneă ap ăcuăstropitoarea.

Voră aflaă cumă îngrijescă cop ceiiă înă continuare:ă îiă - exerci iul ud ,ăîiăsap ăînăjur,ăleăpunăîngr ş minteănaturale.

- pe echipe Copiiiă îşiă amintescă cineă esteă doctorulă p durii/ă copacilor? (ciocănitoarea). De ce?

Recit ă versurileă peă careă le-auă înv ată (despreă cioc nitoare)

Peăechipe,ăvorăefectuaăşiăactivitateaădeăplantareăaă unorăfloricele:ăpanselu e,ăb nu ei. c) - ,,Oameniiă ordona i,ă careă iubescă natura,ă nuă las ă Executarea înăurmaălorămizerieăşiădezordine,ăaşaăc ăvaătrebuiă - exerci iul deă c treă s ăneăstrângemăşiănoiăunelteleădeălucru!”

- pe echipe copii Odat ă planta i,ă pomişorii,ă caă şiă oamenii,ă auă nevoieă deă iubire;ă copiiiă seă prindă cuă to iiă înă hora prietenilor naturii, cântând în jurul pomilor, pe 76

- aprecierea r spunsurilor

- aprecierea r spunsurilor

- proba practic -încurajarea prin eviden ierea muncii pe echipe

-observa iiă curente - proba practic

care îi dorescăs n toşiăşiăroditori. seăintoneaz ăcânteculă,,Cop celul”; - expunerea seărecit ăversuriăcunoscuteădespreăcopaci.

- aplauze seă aşaz ă porumbeiiă dină hârtie,ă lega iă cuă şnur,ă peă - frontal crengu e III.Încheiere Înainteă deă aă intraă înă salaă deă grup ,ă fiecareă seă vaă - expunerea a sp laăpeămâiniăcuăap ăşiăs pun.

- diplome activit ii Se fac aprecieri.ă Copiiiă voră fiă recompensa iă cuă - frontal diplome: ,,Cel mai muncitor copil!”, ,,Cel mai ordonat copil!”

- aprecierea - autoaprecierea

2.CON INUTURIăADECVATEă PRIVINDăEDUCA IAă ECOLOGIC : POEZII, POVESTIRI DRAMATIZ RIăCREATEăDEă EDUCATOARE 77

LUNILE ANULUI ÎN VERSURI ACATRINEIăCONSTAN Aă GR DINI AăCUăăP. P. NR. 22 IAŞI Hora mare s -nvârtim!

MARTIE Având îndr zneal ămare, Firădeăghiocelăpl pând Seăînal ăc treăsoare Când acesta-i zâmbi blând.

IULIE Ce mult galben de la soare Peste câmpuri roditoare Undeăunduieşte-n vânt Grâulă rii,ăbobulăsfânt!

Şiăcaăiarnaăs-o împace S ăpleceăcâtămaiăcurând, Alb din ale ei cojoace Şi-aăpusăînăalăluiăveşmânt!

Iciăşiăcolo...ăalb strele Ca azurul riiămele, Margareteăşiămaciăînroşi i Caăobrajiiăcopiilorăferici i!

APRILIE - Aăninsăpeăb trânaălivad ?

- Se-ntoarce iarna cu albu-i mantou?

- Suntăpomiiăg ti iădeăparad !

Neăstrig ădinăz riăunăecou.

AUGUST Cândăvaraăvine,ăseăştie, To iăplec măînădrume ie Sus,ăînăvârfulămun ilor Laăumbraăbr du ilor.

Fluturiăşiăp s riăcuăveseleătriluri Cu ropot de-aplauze îi primesc, Iar roiuri de-albine în harnice zboruri Nectarul s-adune abia dovedesc.

Sau pân’ la albastra mare, Peăplajeăfierbin i,ălaăsoare, Casteleăs ăconstruim Şi-n valuriăs ăneăr corim.

MAI Potopădeămirosăşiăculoare Eăînăgr dinaăcasei mele Şiăpeăoăcreang ,ăînspreăsoare, Unăcuibămicu ădeăp s rele.

SEPTEMBRIE Plutesc în aer dulci arome...

M -ntreb: de unde-or fi venind?

Dinăcoşulătoamnei,ăplinăcuăroade, Întreagaălumeămul umind!

Laleleăroşii,ăînv p iate Şiăliliaculăcelăsuav, Narciseăgingaşăparfumate Le îngrijesc cu mare drag!

Copilaşiiădorescămere, Iepuraşiiămorcoviădulci, Bunicu aăarăvreaăpere, Veveri eleădoarănuci!

IUNIE Drag ăvar ,ăsurioar , Noiădeămultăteăaştept m!

Câtăesteăziuaădeălung Pe câmpii s ăalerg m!

OCTOMBRIE Copaciiăîşiădezbrac ătoamna Straiele galben-ar mii, P tucuriămoiăs ăaib ăiarna Insectele ce-sămiiăşiămii...

Floriceleăs ăculegem, Înăcununiăs ăle-mpletim Şiăapoiădeămâini ne prindem

Iar ăcândădalbaăprim var 78

Şi,ăînămilaăluiăceaămare, Soareluiăîn l ărugare, Neştiindăc ,ădeăeăsoare, Omulă deă z pad ă

Cuăfloriăşiăfluturiăvaăveni, Cu-aăeiăbaghet ăfermecat În alte haine-i va-nnoi!

NOIEMBRIE Crizantemele frumoase Aduc veselie-n case, Cândăboltaăeămohorât Şiănatura-iăvestejit .

Cu florile multicolore Învingăvânturiăşi-nving ploi...

Po iăspune,ădeci,ăc ăging şia E “arm ” bun ăînă“r zboi”!

DECEMBRIE Primii fulgi de nea Iarna ne-oăanun , Ce-aduce cu ea Bucurie mult : Braziăîmpodobi i, Oameniădeăz pad , Copiiăferici i Colindândăpeăstrad .

IANUARIE Mare veselie Eăpeăderdeluş, C-au venit o mie Deăcopiiăghiduşi!

Cu-aleălorăs nioare La vale ei pornesc, Nici frig, nici ninsoare Din drum nu-i opresc!

FEBRUARIE Dinăz pad ,ăcuăr bdare, Amăîn l atăunăomămare, Dar e-atât de ger, încât I-amăpusăşi-un fular la gât.

- I-o fi oare de folos?

Se-ntreab ăunăpiciăsfios.

- Mai bine, cred, s-arăsim i Daca soarele-ar luci!

79

moare...

COPIII, PRIETENII NATURII CRISTINAăCA ICHI GR DINI AăDEăCOPIIăCUăP.P.ăNR.2ă HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI To i:ăăăăăăăăăăă

Ast ziăesteăoăziămareăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă Şiăplec măto iălaăplimbare Veseliăînăp dureaămare.

Iaăprivi i,ăceăcopaciămul i Şi-ntre ei ce-a crescut oare De-orăaveaăp l rioare?

Ciupercu a:ă Ciupercu aăst -năp dure Ridicat ăîntr-un picior Eaăpoart ăoăp l rioar Peămicu ulăeiăc pşor.

Animalele: Înăp dureălocuim Animale ne numim Singureănoiăneăhr nim Şiădeăvân torăfugim.

Ursul:

EuăsuntăMoşăMartin Toat ăp dureaăcolind, Vreauăvulpeaăs ăoăg sesc Şiăpeălocăs-o pedepsesc.

Iepuraşul:ă

EuăsuntăiepuraşulăPic Nu mi-eăfric ădeănimic Niciăm carădeăvân tor C ciăsuntăiuteădeăpicior.

Lupul:

Lupulăr uăeuăm ănumesc M nâncătotăceăîntâlnesc Deăvân torăm ăferesc.

Vulpea:

CoanaăVulpeăm ănumesc Prinăp dureăcândăpornesc Peăto iăîiăp c lesc.

Cântec:

Înăp dure peăc rare

80

Turiştii:

Ast ziăeăoăziăcuăsoare, Peăaleeăneăplimb m, Uiteăfrunzeăşiăverdea , Uiteăpomiăşiăuiteăflori.

Turist 1:

Pomuleăcuăumbraădeas Subăumbrarulăt uăm ălas C ciăsoareleădogoritor M ăusuc !Ap !ăMor!

Vorămâncaăşiăvorăaruncaăresturile pe jos.

Turist 2:

Ce faci? De ce arunci pe jos?

Tuănuăştiiăc ănu-i frumos?

Turist 3:

Darăceăs ăfac?

Turist 4:

Aduni hârtiile de jos Şiăleăpuiăfrumosăînăcoş.

Cândăal iăcopiiăvorăveni P dureaăcurat ăvaăfi.

Turist 3:

Eiăiat ,ăhârtiileăle-am adunat pe loc Şiăîndat ăleădauăfoc.

Turist 5:

Vai, dar ce s-a întâmplat?

Foculăînăv zduhăs-aăîn l at.

Haide iărepedeăs ăfugimă C ciăaltfelăcuăto iiămurim.

Copacul:

Ajutor, crengileămeleăauăluatăfoc…..

M ăardeăr uădeătot!

Ciuperca 2: Eu amăars,ăm ăpr buşesc….

N-amăaer,ăm ăsufocăşiămor.

Animalele: Ajutor totul se aprinde, R uădeătotăfoculăse-ncinge Ajutor! Ajutor!

P durarul:ă Copii,ăvoiătrebuieăs ăşti i Cumin iăcuăto iiăs ăfi i.

Voiădeăfocăs ăv ăferi i, P dureaăs ăoăferi i Gunoaieăînăeaăs ănuăarunca i Şiăfocăp duriiăs ănuăda i!

81

To i:

Noiăpentruăsfatăv ămul umim Şiădeăacumaăoăs ăştim, P dureaăs ăoăîngrijim Deăfocăşiădeăgunoiăs ăoăferim.

DORIN A UNUI COPIL

Eu sunt deălaăgrǎdini Şiăaş vreaăcaăsǎăvǎăspun Ce mi-aăpovestităoăalbinu Despreăunăcǎpcǎun.

Nu, nu e din poveste Cǎpcǎunulăceăvorbesc. Şiătotuşiăelăăloveşte Natura ce-o iubesc.

Taieăşiădoboarǎ Copacii tot mereu.

Fugăanimale,ăpǎsǎriăzboarǎ Şiăsearaăvine greu.

Nuămaiăeănimeniăînăpǎdure, Animalele s-auăr t cit.

Nici nu mai sunt mure.

Natura a murit!

De ce voi oare oameni Nuăvǎăgǎndi iălaămine?

Sǎăcrescăfǎrǎădeăcodru Nu-miăplaceăşi nu-i bine.

Suntemăcopiiiăvoştri Şi-arătrebuiăsaăfi i Aten iăsi-ngrijora i Natura, s-oăiubi i!

82

SÎVU CECILIA – GR DINI Aă,, SPIRIDUŞII” BUCUREŞTI

FOCUL,ăPRIETENăPENTRUăNATUR ,ăFOCULăEăŞIăDUŞMAN BONDAR EUGENIA GR DINI AăCUăP.P.NR. 2 HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI Anicu a,ăoăfeti ădeăvârstaăvoastr ,ăst teaălaăgeam într-oădup -amiaz ădeăprim var .

Dup ăceăveniseădeălaăgr dini ăaădormită,ăaşaăcumăobişnuiaălaăprânz,ăcaăs ăcreasc ăs n toas .

Acum se sculaseă şiă urm reaă cuă privireaă albinu eleă ceă ă veneauă printreă florileă minunateă dină fa aă casei.

Florile cu tulpini delicate şiă petaleă catifelate,ă primeauă înă t cereaă dup -amiezei tihnite miciiă musafiri.ă Anicu aă seă minunaă deă h rniciaă miciloră viet iă careă munceauă f r ă z bav ,ă seă opreauăoăclip ălaăcateăoăfloare,ăplecauă,ăseăîntorceauăşiăparc ăchemauăşiăpeăaltele.

Aşteptaăs ăias ăafar ăprieteniiădinăcasaădeăal turi,ăMariaăşiăIonu ,ădarăaceştiaăîntârziau. Voiauăs ă mearg ăînăgr din ăs ăprind ăcâtevaăalbinu e,ăbondariăşiăfluturi,ăaşaăcumăpropuseseăIonu ,ăînainteă deăaămergeălaăculcare,ăs ăăvad ăceăseăîntâmpl ăcuăeleădac ăleăvorărupeăaripile.ăOareăcineăvaăputeaă prindeămaiămul i?!ăSeăgândiăpu in:ă„Sa-iăprind ...!”

Vaătrebuiăs ăleăspun ăprietenilorăs iăc ănuăeăbineăceăvorăs ăfac ,ămamaăîiăspuseseăcândva: -Dac ă ă prinziă gâzele,ă seă rupă aripioareleă loră diafane,ă sub iriă şiă eleă nuă maiă potă s ă zboareă şimor,ăs r cu ele!

Va trebuiăs ăseăjoaceăunăaltăjoc,ăpoateăoăăîntrecereălaăalergat.ă Ieşiă oă clip ă înă fa aă caseiă cuă gândulă s -iă strige,ă caă alt dat ,ă dară sim iă ună mirosă deă fum înnec cos.ăNuăîn elegeaădeăundeăveneaăfumul,ădarăoăauziăpeăMariaăstrigândădisperat .

Anicu aăseăduseărepedeălaăbunicaăşiădeăemo ieăaproapeănu puteaăvorbi,ăoătr gea,ăstigând: -Vino , vino, bunicoooo! Ajutooor! E mult fum la Maria!

Bunicaă Anicu eiă v zuă fumulă grosă şiă în eleseă repedeă pericolul,ă lu ă repedeă telefonulă şiă form ă num rulădeăurgen :ă112.

Pesteăpu inătimpălinişteaădup -amiezeiătihniteădisp ru,ăseăauzeauăsunetulăsirenei,ăstrig te,ă ipete,ă pocnituriăşiăeraăfumădină ceăînăceămaiămult,ăiarăpompieriiăintrar ăînăfug ăşiăprinăcurteaăAnicu eiă înconjurândăcasaăceăeraăînăpericolăs ăard . Înăgrab ănimeniănuăseămaiăgândeaălaăflorileădelicate.ăPompieriiăseăgr beauăs ăsalvezeăpeăcopiiiăceă r m seser ăăcâtevaăclipeăsinguriăînăcas .ăMariaăreuşiseăs ăias ăărepedeăafar ,ădarăIonu ,ădându-şiă seamaăc ăjoacaăluiăcuă foculă ăarăputeaădistrugeă casaăînă careălocuiauăbunicii,ăaăîncercată s ăsting ăă singur focul.

Anicu aăpriveaăcuătriste eălaăflorileăc lcateăînăpicioare,ăădarăseăbucur ăcândăauziăpeăunulă dintre pompieri: -B iatulăeăr nit,ădarătr ieşte!”.

Unăaltăpompierăieşiăpurtândăpeăbra eăunămicăghemotoc.ăMariaăfugiăărepedeăs ăvad ăceăesteăşiăsim iă cumălacrimileăîiăşiroiauăpeăobraz.

-S r cu ulădeăel!ăPis,ăpis,ăpis,ăăchem ăînăşoapt ăMaria.

EraăPisicu a,ăăprietenulălorădeăjoc .ăăBunicu aăoăsalvaseăcândăeraăs -lăcalceăoămaşin ăpeăstrad ăşi-l aduseseă acas .ă Pân ă maiă adineauriă seă jucase ,ă apoiă seă culcaseă înă culcuşulă eiă dină coş.ă Nuă maiă putuseărespiraădeăatâtaăfumăînnec ciosă,ăseăascunseseăneajutorat ăîntr-un ungher ! Maria mângâie cuănespus ăp rereădeăr uătrupulămicu .ă 83

Pesteăpu inătimpăsalvareaăăîlăduceaăpeăIonu ălaăspital,ăabiaărespira.

Acolo,ă înă spital,ă Ionu ă aă v zută şiă al iă copii,ă caă el,ă care nuă auă în elesă c ă focul în natura e binef c tor, eăprietenăomuluiă,ădarăpoateăfiăşiăun nemilos duşman.ă Luiă Ionu ănu-iăveneaăs ăăcread ăc ăjoculăluiăcuăunăchibrituri adusese atâta disperare în casaălor.ăAcumăîiăp reaăr uă,ădarăeraăpreaătârziu. ŞiăIonu ,ăşiăpompieriiăăv ăsf tuiesc:ă - Alege iăs ăv ăjuca iăcuăjuc rii,ăcopii!ăCuăfoculănuăeădeăjoac !

Foculăpoateăfiăatâtădeăd un torăpentruănatur !ăÎnv a iădeălaăoameniiămariă cum se produce focul si ce consecinte distrugatoare poate avea un incendiu!

FOCULăDINăP DURE

BONDAR EUGENIA GR DINI AăCUăP.P. NR. 2 HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI

Pe un pat de spital,ă Florină ă priveaă cuă triste eă cândă laă ă tavanulă alb,ă cândă laă bolnaviiă ceă gemeau.ăăSim eaăădurereaăceăîlăcopleşea.

B iatul,ăăbandajatălaămâini,ăîşiăaminteaăcuătriste eădeăexcursiaăceăoăf cuseăcuătat lăs uăînăp dureaă dinăapropiereăşiătrecuser ăpeălâng ăunăfocăl satădeăcinevaăînămargineaăp durii.ăIarbaăseăaprinsese.ă Tat lăs uăaăîn elesăpericolulăşiăs-a oprităf r ăs ămaiăsteaăpeăgânduri.ăAăformatăimediatănum rulădeă urgen ă112,ăiarăpân ălaăvenireaăpompierilorăseăchinuiser ăcumăauăpututăs ăsting ăfoculăaruncândăă p mântăcuălope ileăpeăcareădinăfericireăleăaveauăînăportbagajulămaşinii.ăFl c rileăîşiăîntindeau cu repeziciuneălimbileăfierbin i,ădistrug toare,ăacaparândăcaăunăbalaurătotăceăîntâlneauăînăcale.ă -Uite,ă arunc ă aici,ă strig ă Florină ă c treă tat lă s u,ă v zândă ună ghemotocă deă focă ceă seă rostogoleaăcaăoămingeăpesteăiarbaăăuscat ,ăc ănuăplouaseădeăcevaăvreme.

-Nuă teă apropiaă preaă mult,ă arunc ă deă departe,ă strig ă tat lă laă Florină ceă seă apropiaseă preaă multă deăfoc,ăîncercândăs ăscoat ăunăpuiă deă c prioar ă ceăst teaăîncremenit,ăame itădeăfum,ă gata,ă gataăs ăcad .ăÎlăîmpinseăpu in: - Nu te speria, nu- iăfacăniciăunăr u,ăpuiule,ăhai,ăalearg ălaămamaăta!ă Acestaă ă zvâcniă caă oă s geat ,ă iară mamaă sa,ă c prioara,ă îlă întâmpin ă cuă ă bucurieă ,ă i indu-se cu disperare,ă deă dup ă ună copacă dină apropiere.ă Puiulă seă jucaseă ,ă dep rtându-seă înă salturiă deă mam ,ă neb nuindăpericolulăceăîlăpândea.

Pesteăpu inătimpăseăauzir ăsirenele.

Dup ăceăpompieriiăreuşir ăs ăsting ăfocul,ăobosi i,ăFlorinăşiătat lăs uăniciănuăîşiăd duser ăseamaăc ă eauăr ni iălaămâini,ăfa aăîiăusturaăgroaznic.ă.ăÎnătimpăceăprimeauăajutorădeălaămediciiădeăpeăsalvare,ă priveau cuăp rereădeăr uăînăjur.

- Ceăfrumosăeraăcol ulăacestaăcuăcâtevaăoreăînainte!ăCeăăf r ăvia ă,ăt cut,ăîntunecatăesteă acuma ziseăFlorin.ăăIarăprivireaăîiăr m seseăa intit ăasupraăunuiămicăpuiăceăabiaăseămaiăcunoşteaăc ăfuseseă un arici.

-S r cu ul!ăăCuăpicioareleăluiămicu eănuăaăapucatăs ăfug ădinăcaleaălimbilorădeăfoc!ăă Oă ă pas reă strigaă disperat ă deă peă oă creang ă dină apropiere...Puiiiă ceă nuă ştiauă s ă zboareă nuă maiă respirau , iar cuibul era aproaape ars.

Florinăsim eaăcumăcreşteăînăsufletulăs uăoăimens ăp rereădeăr uăpentruăceăseăîntâmplase!ă 84

-Oareăceăfelădeăoameniăpotăfiăaceiaăc roraănuăleăpas ădeăceăseăăîntâmpl ădac ăaprindăfoculă înăp dure!ă - Priveşteălaăăcopaculăacelaă,ăcuăcrengileăpârjolite,ăparc ăst ăs ăcad ,ăcaăunăomăr nit!,ăziseă cuădurereătat lăs u.ă Aşaăauăc zutăăşiăFlorin,ăşiătat lăs u,ăcopleşi iădeăepuizare,ăfumulăînnec ciosăşiăr nileăceă trebuiau îngrijite în spital. Înă timpă ceă medicamenteleă îşiă f ceauă efectul,ă ducându-i în lumea viselor, calmând durerea, sim eauăc lduraădulceăaăfoculuiădinăsobaăcu uşaăbineăînchis ădinăc su aălor,ăcuptorulă caldăundeă bunicu aă coceaă pâinea,ă plitaă peă careă fierbeaă uşoră oalaă cuă ceaiă cald,ă oriă mâncareaă ceă ă îşiă r spândeşteăăaroma,ădup ăceămama,ăgrijulie,ăstingeăflac raăaragazului.ăFocul,ăatentăsupravegheată de oameni e cu adev ratăprieten.ăCrâmpeee.ăApoiăadormir .ă LaăieşireaădinăspitalăFlorinăpovestiăprietenilorăs iăşiăîmpreur ăhot râr ăs ădesenezeăafişeăpeăcareăleă aşezar ăs ăleăpoat ăvedeaăoricine:ă - „Nuă aprinde iă foculă înă p dure!ă P dureaă eă casaă multoră vie uitoareă mariă şiă mici!

Respecta i locurile amenajate special pentru foc!”

- Focul , supravegheat, e prieten. Altfel, e cel mai mare duşman!ă S ăînv mădină greşelile celorlal iăşiăs ănuăleărepet m!

85

CUPRINS 1. CUVÂNT ÎNAINTE, PROFESOR MANUELA URSACHE - COLEGIULăNA IONALăă „CUZAăVOD ”,ăHUŞI..................................................................................................................3 2. DECLARA IAă DREPTURILORă MEDIULUI- BERICA ECATERINA - GR DINI Aă CU P. P. NR. 2 HUŞI, JUDE UL VASLUI...............................................................................4 3. EDUCA IAăECOLOGIC ,ăÎNTREăTEORIEăŞIăPRACTIC -PROFESOR MANUELA URSACHEăCOLEGIULăNA IONALă“CUZAăVOD ”,ăăHUŞI, JUDE ULăVASLUI..........5 5. “SUFLET DE COPIL AL PLANETEI P MÂNT”-MARINIC ANA-MARIA GRUIA ANNEMARY-GR DINI A “SPIRIDU II”, BUCURE TI…………………….....11 6. NATURA, CASA MEA- P TRUŞELă ADRIANAă ANGELA-GR DINI Aă P.P.ă ,,PALATUL FERMECAT”ARAD…………………………………………………………….13 7. P MÂNTULă ESTEă CASAă NOASTR !- S.O.S.-SALVA Iă P MÂNTUL!- OBREJA NU A,ă CARANFILă ANCA-ELENA, GR DINI Aă CUă P.P.ă NR.ă 4ă BÂRLAD, JUDE ULă VASLUI........................................................................................................................................17 8. S ăDESCOPERIMăNATURA! EXEMPLE DE BUNE PRACTICI -CERCHEZ ELENA ALINA, AURA OPREA- GR DINI Aă CUă P.P.ă NRă 5ă BÂRLAD,ă JUDE ULă VASLUI........................................................................................................................................20 9. METODE DE FORMARE A COMPORTAMENTULUI ECOLOGIC LA COPIII PREŞCOLARIă CUCUă ELENAă LILIANA, GR DINI Aă CUă P.ă N. NR. 1, „PRICHINDEL”,ăNEGREŞTI,ăVASLUI……………………………………………………..22 10. EDUCA IAă ă ECOLOGIC – NECESITATEAă CUNOAŞTERIIă NATURIIă ŞIă OCROTIREA ACESTEIA HOTNOG LUCIA- GRÃDINI Aă CUă P.N.ă VÃLENI, JUD. VASLUI …………………………………………………………………………………………26 11. S ă FACEMă ÎMPREUN ă PRIMIIă PAŞIă ÎNă ECOLOGIE, GU Uă MIHAELAGR DINI AăCUăP.P.ăNR.ă12, HUŞI, JUDE ULăVASLUI....................................................29 12. CONDUITA ECOLOGIC ăCORECT ,ăTURCULE ăMARILENA- GRADINI AăCUă P.P. NR. 12, HU I, JUDE ULăVASLUI...................................................................................34 13. FORMAREAăăCOMPORTAMENTULUIăăăECOLOGICăăLAăCOPIIIăăPREŞCOLARI,ă O OPORTUNITATE, MIHORDEA NUŞA-GR DINI Aă CUă P.P.ă NRă 12, HUŞI, JUDE ULăVASLUI....................................................................................................................36 14. PROIECTUL MULTILATERAL COMENIUS ,,ă S ă FACEM CEVA PENTRU PLANETAă NOASTR ’’,ă BERICA ECATERINA- GR DINI Aă CUă P.P.ă NR.ă 2ă HUŞI, JUDE ULăVASLUI....................................................................................................................38 15. EDUCA IAăECOLOGIC ăLAăPREŞCOLARI, ANGELA COCUZ- GR DINI AăCUă P.P. NR. 12, HUŞI, JUDE ULăVASLUI...................................................................................43 16. METODE ACTIV-PARTICIPATIVE ÎNă DESF ŞURAREAă ACTIVIT ILORă ECOLOGICEăÎNăÎNV MÂNTULăPREŞCOLAR, HRISTEA CLAUDIA-GR DINI Aă CU P.P.NR. 12, HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI.............................................................................45 17.ă EDUCA IEă ECOLOGIC ă LAă VÂRSTAă PREŞCOLAR , BO Uă TATIANAăăăăăăăăăăăăăăăă - GR DINI AăCUăP.ăP.ăNR.10ăHUŞI,ăJUDE ULăVASLUI...................................................49 18. ,,DRUMULă SPREă VIITORă TRECEă PRINă PREZENT’’,ă UNGUREANU MARIAGR DINI AăCUăP.ăP.ăNR.ă2, HU I, JUDE ULăVASLUI.....................................................51 19. S ă IUBIMă ŞIă S ă OCROTIMă NATURA,ă BOTEZATU GETA-GR DINI Aă CUă P.P.ă NR. 2, HUŞI,ăJUDE UL VASLUI.............................................................................................54 86

20. POLUAREA- ASPECTEă DEă EDUCA IEă ECOLOGIC , BLÎNDA MARIAGR DINI AăP.N.ăNR.ă3ăHUŞI, JUDE ULăVASLUI.............................................................56 21. PLANETA VIITORULUI ?!, BAHNARIU MARIANA, GR DINI AăCUăP.N.ăNR.ă5ă HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI.........................................................................................................59 22. « CE POT FACE DOUA MAINI DIBACE » MODALITATI DE VALORIFICARE A DEŞEURILORă DEă HÂRTIEă ŞI PET-URI, ALINA CALANCEA, LENU Aă NEGRU GR DINI AăCUăP.ăP.ăăNR.10ă, HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI..................................................62 23. EDUCA IAă ECOLOGIC -EDUCA IAă PENTRUă ă PROTEC IAă MEDIULUI,ă BLESNEAC MIOARA, GRÃDINI AăCUăăP.P.ăNR.ă13, HUŞI,ăJUD.ăVASLUI………...…65 24.EDUCA IAă ECOLOGIC ă LAă PREŞCOLARI,ă TOFANă VERONICA,ă GR DINI Aă CU P.P. NR. 2 HUŞI,ăJUDE UL VASLUI...............................................................................67 25. EDUCA IAăECOLOGIC ă,C T NESCUăMARIANA-GR DINI AăP.P.ăNr.ă2ă HUŞIă,ăJUDE ULăVASLUI, HOHA NICOLETA-ŞCOALAă“ANASTASIE PANU” HUŞI,ă JUDE ULăVASLUI……………………………………………………………………………71 26. EDUCA IAă ECOLOGIC ă LAă VÂRST ă PREŞCOLAR ,ă CRISTINAă CA ICHIGR DINI AăCUăP.P.ăNR.ă2 , HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI.....................................................73 27. PROIECT DIDACTIC, RADU TINCA, GR DINI AăCUă P.P.ă NR. 2, HUŞI, JUD. VASLUI .......................................................................................................................................74 28.LUNILE ANULUI ÎN VERSURI, ACATRINEIăCONSTAN Aă -GR DINI AăCUăăP.ăP.ă NR. 22 , IAŞI……………………………………………………………………………………78 29.COPIII,ă PRIETENIIă NATURII,ă CRISTINAă CA ICHI-GR DINI Aă DEă COPIIă CUă P.P. NR.2, HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI......................................................................................80 30.DORIN A UNUI COPIL, SÎVU CECILIA– GR DINI A ,,ă SPIRIDUŞII” BUCUREŞTI……………………………………………………………………………………82 31.FOCUL,ă PRIETENă PENTRUă NATUR ,ă FOCULă Eă ŞIă DUŞMAN, BONDAR EUGENIA-GR DINI AăCUăP.P.NR.ă2ă, HUŞI,ăJUDE ULăVASLUIă.................................83 32.FOCULă DINă P DURE, BONDAR EUGENIA-GR DINI Aă CUă P.P.ă NR.ă 2, HUŞI,ă JUDE ULăVASLUI.....................................................................................................................84

87