Revista ”Natură și viață” nr. 2iulie -2020

Revista școlară

NATURĂ ȘI VIAȚĂ Anul II, NR. 2/IULIE 2019

Coordonatori: Rus Alexandrina-Corina & Cîmpean Marika Emese ISSN 2601 - 4173 ISSN-L 2601 - 4173

REVISTA ȘCOLARĂ

NATURĂ ȘI VIAȚĂ COLEGIUL NAȚIONAL ”PETRU RAREȘ” BECLEAN

ANUL II, NR. 2, IULIE 2019

COORDONATORI: ALEXANDRINA-CORINA RUS

MARIKA EMESE CÎMPEAN

ISSN 2601 - 4173 ISSN-L 2601 - 4173

Desenul de pe copertă a fost realizat de eleva Mureșan Adina Colegiul Național ”Petru Rareș”

Referent științific:  Prof. Hudrea Daniela – Inspector școlar proiecte educaționale, Inspectoratul Școlar Bistrița-Năsăud

Coordonatori:  Prof. Rus Alexandrina-Corina  Prof. Cîmpean Marika Emese

Colaboratori: Prof. Mureșan Simona Camelia Prof. înv. primar Chivu Laura Claudia Prof. Cetean Emil Prof. Vasile Tanţa Prof. Miclăuș Dorina Carmen Prof. Şofron Paul Chirilă Prof. Checicheș Adina Ana Prof. Cioara Coralia Codruța Prof. înv. primar Ioana Doroș Prof. Naghi Elisabeta Edit Prof. Tulbureanu Iuliana Prof. Duroi Alice Isabela

Prof. Clapou Crina Luminiţa Prof. înv. preşcolar Muscari-Salvan Carmen Prof. înv. primar Paul Angelica Ana Prof. Marcela Eugenia Daramus Prof. Adrian Balaş Prof. Cornelia Melcu Prof. Checicheş Loredana Mihaela Prof. Laczko Nunuța Prof. Berinde Georgeta-Lia Prof. înv. preşcolar Ionela Camelia Lazea Prof. Purenciu Mihaela

Revista a fost realizată în cadrul proiectului național IA ATITUDINE! proiect inclus în CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

Beclean, 2019

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

EDUCAȚIA ECOLOGICĂ Autor: prof.Vasile Tanţa Şcoala Pietroasele Moto: ,,Cu câtă iscusinţă ascunde natura ridurile imemoriabilei sale antichităţi, sub trandafiri, violete şi roua dimineţii.’’ ( Emerson) Un concept al filozofiei antice spune că ’’toate relele provin din ignoranţă’’ .

Ecologiştii susţin ideea conform căreia, unul dintre factorii esenţiali ai degradării mediului este lipsa unei culturi ecologice sau în termeni mai duri, lipsa celor şapte ani de acasă . ( oamenii continuă să arunce gunoiul la întâmplare, să defrişeze păduri animaţi doar de scopul material şi nu de impactul ecologic, să utilizeze pe scară largă pesticide cu efect remanent îndelungat, etc.)

Educaţia ecologică are drept scop ameliorarea calităţii vieţii prin asigurarea cunoştinţelor, deprinderilor, motivaţiilor, valorilor şi angajamentelor necesare oamenilor pentru a administra eficient resursele naturale şi a-şi asuma responsabilitatea pentru menţinerea calităţii mediului.

Educaţia ecologică studiază influenţa activităţilor umane asupra mediului înconjurător: mediul natural şi cel antropizat, vieţuitoarele, inclusiv factorul uman şi contribuie la înţelegerea circuitului energiei şi materiei. Educaţia pentru mediu se bazează pe cunoştinţele referitoare la sistemele sociale şi ecologice, dar are şi o componentă afectivă: sfera responsabilităţii, sistemul de valori, atitudinile necesare construirii unei societăţi durabile.

Educaţia pentru mediu are cinci obiective specifice: 1. CONŞTIENTIZAREA: ajută elevii să deţină o înţelegere şi o sensibilitate faţă de întreg mediul şi problemele lui.

2. CUNOAŞTEREA: ajută elevii să înţelegă cum funcţionează mediul, cum interacţioneaza factorul uman cu mediul, cum apar şi cum pot fi rezolvate problemele legate de mediu.

3. ATITUDINEA: ajută elevii să–şi formeze un sistem de valori şi sentimente de grijă pentru mediu, motivaţia si responsabilitatea de a participa la rezolvarea problemelor acestuia.

4. DEPRINDERI: elevii işi formeză şi dezvoltă abilităţi necesare identificării şi investigării problemelor de mediu şi să contribuie la rezolvarea acestora.

5. PARTICIPAREA: elevii capată experienţă in utilizarea cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite, în vederea derulării unor acţiuni pozitive, raţionale ce vor conduce la rezolvarea problemelor de mediu.

Educaţia pentru mediu a devenit astăzi o necesitate stringentă, deoarece asistăm la o ruptură a zonelor naturale într-un ritm fără precedent în istoria vieţii pe pământ.Suprapopularea şi dezvoltarea economică au consecinţe grave ce se repercuteză aupra mediului: dispariţia speciilor, încălzirea globală, extinderea deşertului, contaminarea cu pesticide,creşterea problemelor de sănatate, foametea, sărăcia şi chiar pierderea de vieţi omenesti.

3

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

Supraexploatarea resurselor naturale ale solului şi subsolului, intensificarea traficului rutier, feroviar, naval, aerian, poluarea apei, solului, aerului, eroziunea ca o consecinţă fireasca a defrişărilor iraţionale sunt doar câteva dintre S.O.S-urile planetei.

Educaţia pentru mediu începe cu vârsta preşcolară şi continuă cu toate stadiile formale şi nonformale. Educatorii trebuie să folosească mediul ca un laborator în care elevii îşi efectuează investigaţiile şi experimentele. Nimic nu poate înlocui experienţele căpătate de elevi şi care îi ajută să-şi creeze o imagine obiectivă asupra realităţilor ce-i înconjoară.

Obiectivele majore urmărite în activitaţile curriculare şi extracurriculare se referă la:  Dorinţa de a ocroti, respecta şi proteja natura prin implicare in activităţi practice.  Dezvoltarea aptitudinilor de cercetare, explorare, investigare a mediului.  Însuşirea unor norme de comportament necesare pentru a asigura echilibrul dintre sănătatea individului, a societăţii şi a mediului.  Cunoaşterea plantelor şi a animalelor ocrotite de lege.  Antrenarea elevilor în acţiuni de îngrijire a spaţiilor verzi, de reciclare a deşeurilor, de salubrizare etc.  Conştientizarea necesităţii de a economisi apa, energia electrică, lemnul şi în general toate resursele naturale.  Formarea unei atitudini de dezaprobarea faţă de cei care încalcă normele şi legile ecologice.  Practicarea unui turism ecologic, civilizat şi responsabil.

Orice acţiune ecologică desfăşurată trebuie să se deruleze ca o mare sărbătoare, astfel încât elevii să simtă că au contribuit şi ei cu ceva la protecţia mediului înconjurător, iar ca părinţi mai târziu, să-şi îndrume proprii copii .

Activităţi ecologice recomandate:cercetarea biotopului şi a biocenozei din vecinătatea localităţii, drumeţii tematice, desene şi expoziţii fotografice tematice, orientare turistică, concursuri tematice, săptămâna curaţeniei de primăvară, plantarea de puieţi, vizionarea de reportaje tv, colectarea de deşeuri pe categorii, creaţii vestimentare din deşeuri, redactarea unei publicaţii ecologice la nivel de şcoală, patrule ecologice, de vorbă cu specialistii, calendarul sarbătorilor ecologice , carnaval ecologic, etc.

Ion Simionescu spunea: ,, învăţând pe copii să iubească natura nu numai că le dăm viaţa întreagă o îndrumare nouă, veşnic senină a minţii şi a sufletelor, dar le punem la îndemână şi ceea ce constituie temelia legilor de ocrotire a naturii, conştiinţa că o plantă este o fiinţă ca şi animalul, iar ceea ce pare neînsufleţit, un munte, un râu poate avea influenţă asupra mediului.’’ În concepţia actuală, mediul cuprinde întreaga ierarhie a sistemelor ecologice naturale şi acelor modificate şi dominate de om. În evoluţia ei omenirea a trăit mai multe şocuri. Ultimul şoc perceput pe scară planetară este şocul ecologic.Ca orice şoc şi şocul ecologic poate fi provocat.

Dar şi evitat!

Omul stă la originea comportamentului aberant, iresponsabil faţă de mediul înconjurător, însă tot el este în măsură să reacţioneze ameliorativ în acest şoc, pe plan politic, economic, social, cultural, educaţional, artistic. Aducerea omului în situaţia de a respecta valorile naturii şi a peisajului în care trăieşte se face prin instrucţie şi educaţie.

4

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

Educaţia ecologică este o formă a educaţiei care, printr-un sistem de acţiuni specifice asigură formarea unei conştiinţe ecologice, iar aceasta la rândul ei stă la baza conduitei ecologice, comportamentului ecologic sau eticii ecologice.

Se fundamentează în familie - înainte de grădiniţă - prin puterea exemplului şi apoi prin cea a cuvântului şi trebuie să nu se termine nici la adânci bătrâneţi. În şcoala primară elevii sunt perceptivi la ceea ce li se arată şi li se spune în legătură cu mediul şi sunt dispuşi să formeze marele detaşament de apărători ai naturii.

Menirea noastră a educatorilor este să oferim în mod gradat şi în acord cu particularităţile de vârstă cunoştinţe ştiinţifice necesare formării ecologice şi să organizăm activităţi şi acţiuni educative privind mediul înconjurător. Trebuie dezvoltate la elevi înclinaţiile pentru protecţia naturii, sentimentul răspunderii faţă de covorul vegetal, al păsărilor şi animalelor din împrejurimile şcolilor şi parcurilor.

Educaţia în şcoli, în domeniul protecţiei mediului, trebuie să se realizeze în activităţile la clasă la toate disciplinele şi în activităţi extraclasă şi extraşcolare organizate de şcoală sau de diverse instituţii. Educaţia ecologică trebuie să aibă un caracter interdisciplinar şi pluridisciplinar. Şcolarii trebuie să fie ţinuţi în contact cu natura fie prin turismul ecologic, fie prin lucrări de literatură consacrate sau creaţii ale lor, prin expoziţii de desene şi fotografii, filatelie prin vizionarea de filme didactice cu tematica adecvată şi prin toate mijloacele de informare.

Prin ieşirile în natură, excursii sub îndrumarea învăţătorului, elevii vor percepe vizual, auditiv, olfactiv şi tactil ceea ce îi înconjoară şi se va sădi în mintea şi în sufletul fiecăruia conceptul că omul este dependent de natură şi nu poate trăi în afara ei. Într-o societate concentrată asupra profitului şi grija pentru mediul înconjurător nu mai constituie o prioritate,este evidentă necesitatea formării unor deprinderi la membrii comunităţii locale şi chiar a formării unor atitudini faţă de problemele ecologice din fiecare localitate.

Grupul ţintă al educaţiei ecologice trebuie sa fie copiii, deoarece ei sunt administratorii şi consumatorii de mâine ai resurselor naturale şi pot influenţa atitudinea părinţilor şi a comunităţii faţă de problematica mediului. Una din formele educaţiei pentru mediu, o reprezintă proiectele educaţionale ale şcolilor ce trebuie sa implice elevii, părinţii, comunitatea locală. Când elevii iau parte la un proiect al comunităţii, pentru a ajuta la îmbunătăţirea calităţii mediului sau la rezolvarea unei probleme a comunităţii, ei îşi afirmă propriile valori şi văd că acţiunile lor contează. În acest sens am iniţiat proiectul „Micii ecologişti în acţiune”-proiect de acţiune în comunitate desfăşurat în parteneriat cu Agenţia de mediu –Buzău şi Primăria Pietroasele Participând la acţiunile proiectului ,copiii au avut prilejul să acţioneze concret pentru protejarea mediului, au fost încurajaţi să ia atitudine faţă de cei care poluează mediul în diferite forme şi să aibă iniţiativa unor acţiuni pe plan local.

PREZENTAREA PROIECTULUI :

5

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

SCOP: Încurajarea copiilor pentru a deveni factori activi ai protecţiei mediului, acţionând şi modificându-şi propriul stil de de viaţă precum şi pe cel al persoanelor din jur; • Să manifeste interes în activităţile de ocrotire a mediului; OBIECTIVE •

Să realizeze diferite lucrări artistice în care să evidenţieze importanta unui mediu

curat; • Să promoveze reguli şi tehnici de protejare a naturii.

• Să implice parintii în acţiuni cu caracter ecologic şi participarea acestora la activitatile elevilor • Să sensibilizeze părinţii şi comunitatea locala cu privire la rolul şi importanţa educaţiei ecologice de la o vârstă frageda • Să propună soluţii de protejare a mediului inconjurator; • Să atragă atenţia comunităţii cu privire la unele probleme de mediu şi căutarea de soluţii pertinente IMPACT a) Modificarea percepţiei elevilor şi a membrilor comunităţii asupra problemelor de mediu b) Constituirea unei comunităţi responsabile ; c) Creşterea interesului pentru protecţia mediului şi pentru valorificarea materialelor reciclabile ; d) O mai bună colaborare între şcoală şi comunitatea locală.

METODE UTILIZATE • demonstraţia; • exerciţiul practic; • modelarea; • interviul; • lucrul în echipă; • observaţia; • descoperirea; • problematizarea; • chestionarul; • excursia tematică; • dezbaterea ACTIVITĂŢI • •

dezbatere”S.O.S. NATURA ” drumeţie-acţiune de depistare a problemelor de mediu ale comunităţii

6

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

• comunitate;

”Un pământ mai curat”-confecţionarea unor pliante şi distribuirea lor în

• ”Micii grădinari”-amenajarea unui ,,Colţ ecologic” plante răsădite în jardiniere, ghivece cu plante, amenajarea în sala de clasă a unui afişier, completat periodic cu articole, desene, afişe cu ocazia diferitelor evenimente specifice proiectului

• ”Părinţii sunt alături de noi”-chestionare,dezbaterea problemelor de mediu ale comunităţii ,plantarea răsadurilor de flori,îngrijirea florilor;

• “Salvaţi aurul verde al planetei”-plantarea puieţilor, îngrijirea puieţilor; -concurs de creaţii literare, creaţii plastice, lucrări practice.

La activitate au participat 45 elevi.Elevii au fost antrenaţi în acţiuni concrete de protejare a mediului, încurajaţi să ia atitudine faţă de cei care poluează mediul în diferite forme şi să aibă iniţiativa unor acţiuni pe plan local.

7

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

În cadrul activităţii “ Micii grădinari” au însămânţat şi îngrijit răsadurile, au plantat răsadurile pe spatiile verzi din împrejurimi, au participat cu plăcere la acţiuni de curăţire a parcului şcolii.Toate acestea au contribuit la educarea capacităţii elevilor de a ocroti, proteja şi respecta natura.

Amplasarea de afişe pentru păstrarea spaţiilor verzi, i-a încurajat pe elevi să ia atitudine de dezaprobare faţă de cei ce strică echilibrul natural.

Împreună cu părinţii, autoritatea locala si inspectorul de mediu a fost un prilej de autocunoaştere , de a cunoaşte pe cei din jur, de educare a gustului pentru frumos şi la dezvoltarea talentului fiecărui copil.

Concursul între elevi pe problemele implicate în proiect, creaţiile plastice si creaţiile literare au surprins elemente reale din natură, dovedind spirit de observaţie si imaginaţie creatoare.

Beneficiile derularii proiectului sunt:: - îmbunătăţirea calităţii mediului în şcoală şi în împrejurimile acesteia; - dezvoltarea spiritului civic şi capacitatea elevilor de a lua decizii; Elevii au ajuns la concluzia că a trăi în armonie cu natura nu este greu de realizat.

Protejarea mediului înconjurător depinde doar de noi.

Bibliografie 1. Dumitrescu, F., Stănculescu, C. – „Natura pe înţelesul copiilor”, Editura Carminis, Piteşti, 1998; 2. Ionescu, Al., Săhleanu, V., Bândiu, C., – “Protecţia mediului înconjurător şi educaţia ecologistă”, Editura Ceres, Bucureşti, 1989; 3. Mateşică, V., – Modalităţi de educaţie ecologică a micilor şcolari, Ed. “Miniped” – Înv. primar, Nr. 4, Bucureşti, 2003; 4. Pistol, Mădălina, Din, Nicoleta, – „Ecologie”, Editura Erc Press, Bucureşti, 2004; 5. Şuliuc D., – “Educaţia ecologică, parte integrantă în curriculumul naţional, Ed. “Miniped Înv. primar, nr. 2 – 3, Bucureşti.

8

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR Autor: Prof. Şofron Paul Chirilă Colegiul Tehnic Napoca, Cluj Napoca INTRODUCERE Patrimoniul turistic mondial, se poate dezvolta şi îmbunătăţi atât prin activităţi de valorificare, cât şi prin activităţi de promovare a zonelor turistice, prin integrarea principiilor care stau la baza dezvoltării durabile şi a globalizării serviciilor turistice. Acest studiu, îşi propune să prezinte atât relaţia dintre industria turistică şi resursele naturale şi antropice existente, dar şi modalităţile de exploatare durabilă a acestora. În acest context sunt abordate probleme strâns legate, de protecţia şi conservarea mediului înconjurător, în corelaţie cu aspecte legate de managementul turistic, pentru a se asigura o mai bună calitate a serviciilor turistice oferite, fapt care ar spori competivitatea lor pe pieţele turistice externe.

TURISMUL ŞI PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR Odată cu trecerea timpului, turismul şi-a câştigat şi consacrat locul în economia mondială, ajungându-se ca unele insule să depindă, aproape 100 % ,de turism, în realizarea produsului intern brut (Mauritius, Seychelles,etc.). Însă, odată cu dezvoltarea turismului, s-au dezvoltat şi câteva ramuri industriale de care acesta depinde: industria alimentară, industria constructoare de maşini, etc., care, pe lângă beneficiile pe care le aduc turismului, atrag totodată o serie de riscuri, dintre care, cel mai mare este poluarea. Având în vedere acest aspect, începând cu anii ‘80 a fost conceput şi implementat un concept la nivel mondial, numit ecoturism, care îşi propune valorificarea la o scară cât mai mare a potenţialului turistic natural şi antropic, dar cu implicare la o scară cât mai mică a factorilor poluanţi. Din acest concept, s-a dezvoltat o altă noţiune, aceea de turism durabil, care se adresează tuturor participanţilor la fenomentul turistic, prin care se încearcă sensibilizarea acestora asupra pericolului ca, într-un viitor apropiat, oamenii să nu mai poată desfăşura activităţi turistice, datorită degradării obiectivelor turistice naturale, sau a spaţiilor verzi existente, puse în pericol de societatea de azi, aflată într-o continuă expansiune.

Turismul, mai mult decât oricare activitate , este dependent într-o foarte mare măsură de tot ceea ce înseamnă mediu înconjurător, acesta reprezentând atât locul unde se desfăşoară activităţile turistice, cât şi fiind purtător al resurselor sale. Atât factorii naturali, cât şi cei antropici, alcătuiesc resurse ce antrenează şi favorizează evoluţia şi desfăşurarea fenomenului turistic, cu toate formele lui: de recreere, montan, cultural, de tratament, etc.

Relaţia dintre turism şi mediu a fost accentuată în cadrul câtorva conferinţe dedicate ocrotirii acestuia, începând cu înfiinţarea Comisiei Mondiale pentru Mediu şi Dezvoltare, în anul 1983. Apoi, în 1992, s-a desfăşurat Conferinţa Naţiunilor Unite privind Mediul şi Dezvoltarea (United Nations Conference on Environment and Development – UNCED) la care s-au reunit 120 de conducători ai statelor lumii.

9

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

Aceste conferinţe au evidenţiat riscurile la care este supusă lumea de azi, datorită exceselor industriale, exploziilor atomice (Hiroshima) şi nucleare (Cernobîl), înregistrate pe glob, în ultimii 60 de ani.

Ca urmare a acestor conferinţe, s-a încercat reducerea cantităţii de CO² eliberată în atmosferă, reducerea consumului excesiv al resurselor (apă, cărbuni, petrol), precum şi protejarea ariilor naturale, prin includerea lor în diverse programe susţinute de Comisia Mondială de Mediu.

Toate aceste activităţi, au dat naştere la un nou tip de turism – ecoturismul, care îşi propune să utilizeze la minim resursele poluante, pentru a da un maxim de profit, în aceleaşi condiţii de practicare a turismului.

ECOTURISMUL ÎN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII CONTEMPORANE Ecoturismul implică o serie de acţiuni şi activităţi comune, de parteneriat, ale factorilor care sunt implicaţi direct în realizarea lui.

Gestionarea durabilă şi managementul resurselor naturale necesită planuri de acţiune comune în zone naturale protejate, şi presupune cunoaşterea şi rezolvarea următoarelor probleme: 

Inventarierea particularităţilor care pot constitui o aşa numită bază a potenţialului turistic şi analizarea datelor şi informaţiilor obţinute  Găsirea posibilităţilor reale ce pot sta la baza turismului durabil, şi identificarea tuturor valorilor care ar putea să-l transforme într-o formă de turism în arealele protejate  Realizarea de parteneriate sau acordarea unei consultanţe de specialitate agenţilor economici sau prestatorilor de servicii turistice interesaţi în derularea activităţilor care să fie în concordanţă cu politicile locale şi naţionale de protejare a mediului Turismul poate da naştere unor dereglări serioase din punct de vedere social, în cazul în care nu este planificat şi gestionat cu atenţie. Aceasta datorită creşterii semnificative a numărului de turişti care îşi petrec perioadele de concediu în unele regiuni, fapt care a contribuit la distrugerea, aproape în întregime, a farmecului vechilor frumuseţi ale naturii, a condus la poluarea masivă a apelor din râuri şi mare, a prejudiciat monumente cu valoare istorică şi arhitectonică. În momentul actual, activităţile turistice desfăşurate în rezervaţiile şi parcurile naturale şi naţionale ale României, precum şi în rezervaţiile biosferei, nu întrunesc atributele unui turism durabil. Acest aspect, se datorează atât lipsei de interes a autorităţilor locale şi centrale pentru a avea un mediu mai curat, şi ,de ce nu, mai civilizat, cât şi lipsei de educaţie pentru protecţia mediului pe care turiştii şi populaţia locală o manifestă.

Având în vedere faptul că în decursul timpului au fost înregistrate nenumărate exemple negative de practicare a turismului durabil, atât la nivel intern, cât mai ales la nivel mondial, transmiterea şi aplicarea principiilor care stau la baza proiectelor de dezvoltare şi valorificare turistică a arealelor protejate, au un rol important pentru amenajarea, nu doar din punct de vedere turistic, cât şi din punct de vedere economic, a parcurilor naţionale şi naturale din România.

Rezervaţiile naturale şi parcurile nationale contribuie la mentinerea, în natură, a unui status quo aparent (comparativ cu evoluţia determinată de activitatea umană) şi la păstrarea unui 10

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

rezervor floristic şi faunistic care să poată fi integrat oricând în alte regiuni sărăcite. Sub acest apect, ele pot deveni adevărate comori ale naturii unui turism civilizat. Iar mai presus de toate, să nu uităm că parcurile şi rezervaţiile păstrează mediul înconjurător curat pentru întreaga lume.

11

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

PARADISUL VERDE Autor: prof. ing. Miclăuș Dorina Carmen Colegiul Tehnic Transilvania Baia Mare, Maramureş, România Motto: „Nu distruge ceea ce nu tu ai creat.” Jean Dorst Natura şi omul sunt două cuvinte ce nu se potrivesc din nici un punct de vedere. Problema raportului dintre om şi mediul ambiant nu este nouă. Ea a apărut o dată cu cele dintâi colectivităţi omeneşti, căci omul cu inteligenţa şi spiritul creator care îl definesc, nu s-a mulţumit cu natura aşa cum era ea, ci a pornit cu curaj şi tenacitate la opera de transformare a ei potrivit nevoilor sale.

Multiplicându-se neîncetat, specia umană a adăugat peisajului natural privelişti noi, prefacând mlaştini şi pământuri înţelenite în văi roditoare, ţinuturi aride în oaze de verdeaţă, a creat noi soiuri de plante de cultură şi a domesticit animale sălbatice. Până aici, echilibrul natural nu a avut de suferit decât, poate, pe arii foarte restrânse, care nu puteau afecta ansamblul.

Cotitura a intervenit o dată cu revoluţia industrială şi, mai cu seamă, cu noua revoluţie tehnico-ştiinţifică, graţie căreia avioane şi rachete brăzdează, astăzi, văzduhul şi străpung norii, nave tot mai mari şi mai puternice despică luciul mărilor şi al oceanelor, cascade de hidrocentrale transformă puterea apelor în salbe de lumină, în energie ce alimentează parcul de maşini în creştere vertiginoasă. Într-un cuvânt, ştiinţa şi tehnica modernă, sporind nemăsurat puterea omului, au ridicat, în medie, nivelul de viaţă de pretutindeni.

Dar reversul civilizaţiei industriale contemporane, al progresului material a fost şi este înrăutăţirea mediului natural. Sub impactul dezvoltării economice au fost poluate, mai mult sau mai puţin grav, solul, apa şi aerul, au dispărut sau sunt pe cale de dispariţie multe specii de plante şi animale, iar omul este confruntat la rândul lui cu diverse maladii cauzate de poluare, fenomen ce cuprinde astăzi toate ţările şi continentele. Efectele ei sunt resimţite până şi pe întinderile, până ieri imaculate, ale Antarcticii. S-a calculat că în timp de un deceniu, devierile civilizaţiei au provocat mediului natural pagube mai mari decât într-un mileniu.

La începutul erei neolitice, numai aproximativ zece milioane de oameni acţionau asupra naturii, cu unelte primitive care practic nu lăsau urme cât de cât sesizabile. La mijlocul secolului trecut, deci nu la mult timp după declanşarea revoluţiei industriale, numărul locuitorilor globului ajunge la un miliard, dar deteriorarea mediului nu cunoaşte încă manifestări preocupante, cu excepţia anumitor perimetre din unele ţări occidentale - începând cu Anglia - care au urcat primele în “trenul industrializării”, graţie în primul rând maşinii cu abur.

12

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

Poluarea ca problemă globală este apanajul secolului nostru, mai precis al ultimelor trei decenii, timp în care populaţia lumii a crescut de la 5 la 6 miliarde de locuitori. Sunt mulţi sau puţini? Exercită oare numărul lor cu adevărat o “presiune demografică” asupra mediului inconjurător? Iată întrebări ce-i frământă deja pe demografi, economişti, medici şi alţi specialişti, ca şi pe oamenii politici.

Problema care i-a preocupat pe specialişti de-a lungul timpului a fost, de fapt, aceea dacă se poate asigura hrana suficientă populaţiei şi doar în ultimile decenii şi-au îndreptat atenţia asupra unui aspect care s-a dovedit a fi la fel de important: degradarea mediului ambiant prin poluare, eroziune şi alte fenomene, datorate acţiunii, voite sau nu, a omului, proces ce afectează nu numai posibilităţile de procurare a hranei, ci şi alte aspecte ale existenţei umane, începând cu sănătatea.

Nu încape îndoială că solul este capitalul cel mai preţios de care omul dispune pentru satisfacerea nevoilor şi ambiţilor sale. La urma urmelor, cel puţin până la inventarea fotosintezei artificiale, cu toţii depindem de stratul subţire şi roditor de la suprafaţa Pământului, de unde se extrag totalitatea resurselor necesare vieţii. Or, unul din marile paradoxuri este acela că omul tinde să-şi pericliteze izvorul vieţii şi al forţei din neştiinţă, lăcomie, neglijenţă sau din alte cauze. Aşa se face că, în timp ce tehnicile moderne îi îngăduie să introducă în circuitul productiv milioane de hectare de teren, ce până ieri erau socotite inerte pe vecie, în paralel alte milioane de hectare dintre cele aflate în producţie devin improprii cultivării, datorită tot acţiunii omului. De când omul a început să lupte împotriva naturii, suprafaţa deşerturilor a crescut cu un miliard de hectare şi procesul avansează într-un ritm accelerat. Se cuvine să adăugăm că, în fiecare an, zeci de milioane de hectare de soluri productive sunt “devorate” de drumuri, de uzine şi de oraşe, tot atâtea secvenţe ale duelului inegal dintre frunza verde şi asfalt.

De când primul topor primitiv a doborât întâiul arbore, pădurile au pierdut jumătate din întinderea lor, în timp ce omenirea în acest răstimp s-a multiplicat de sute sau chiar mii de ori.

Distrugerea pădurilor, cărora li se datoreşte în cel mai înalt grad stabilitatea şi calitatea a trei elemente fundamentale ale vieţii oamenilor - solul, aerul şi apa - s-a soldat de-a lungul timpului cu efecte dezastruoase.

Despăduririle masive au înmormântat sub dune de nisip înfloritoare civilizaţii nu numai în nordul Africii, ci şi în Asia, iar în unele părţi ale Europei au impins dezgolirea munţilor şi dealurilor până la limite vecine cu calamitatea.

Reîmpădurirea e încă un cuvânt prea nou şi efectele ei prea mici pentru a răscumpăra greşeala multimilenară care a determinat dispariţia a jumatate din arborii planetei. Desigur, în această privinţă calculele sunt foarte precare. În afară de protejarea solului, pădurea exercită cea mai puternică acţiune purificatoare asupra aerului, absorbind bioxidul de 13

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

carbon şi restituindu-l sub forma atât de necesară. Din cele 14-16 miliarde de tone de bioxid de carbon lansate anual în atmosferă prin arderea combustibililor, plus cele provenite din respiraţia oamenilor şi animalelor, două treimi sunt absorbite de păduri, acei “plămâni verzi” ai Pământului, cărora le datorăm atât de mult. Într-un cuvânt, fără păduri suficiente, dezvoltarea şi, la urma urmelor, viaţa însăşi nu sunt posibile. Astăzi, când pădurile ocupă cam o treime din suprafaţa uscatului pe plan modial îşi face loc părerea că aceasta reprezintă un minimum necesar, sub care omenirea nu-şi poate permite să coboare.

Paleta surselor de degradare a solului este vastă, însă partea cea mai vizibilă şi aflată la îndemâna înţelegerii oricui priveşte acumularea unei enorme cantităţi de reziduri de tot felul.

Imaginea haldelor de deşeuri din jurul uzinelor şi impresionanta producţie de gunoi din centrele urbane sunt numai două din aspectele acestui fenomen nociv.

Gunoi a existat dintotdeauna, dar noţiunea această, ca şi atâtea altele, şi-a modificat serios conţinutul.

Dar dacă aerul, aşa cum este, deocamdată poate fi respirat pretutindeni pe gratis, nu acelaşi lucru se întâmplă cu apa potabilă, care pentru citadini are de mai multă vreme un preţ. Şi încă în continuă creştere. Căci apa, acest al doilea element în ordinea urgenţelor omeneşti, după aer, a devenit şi el un produs industrial. În preajma marilor oraşe şi unităţi industriale apar instalaţii uriaşe de “tratare” a apelor naturale, prin decantare, filtrare, serilizare de mai multe feluri etc.

La prima vedere, pare paradoxal să vorbim de nevoia asigurării apei pe o planetă care dispune de atâta apă, încât s-ar putea inunda complet cu un strat de 3 km grosime. Chestiunea e ca 97 % din apa globului este sărată, iar din restul de 3 % cea mai mare parte se află în gheţari.

Rezultă că populaţia lumii are la dispoziţie pentru consumul personal şi pentru activităţile sale economice numai în jur de 1 % din volumul de apă dulce, respectiv cea din râuri, fluvii, lacuri şi din unele pânze freatice.

Chiar şi aşa, ar fi mai mult decât suficient pe ansamblu, numai că, aşa ca şi la alte capitole ale înzestrării naturale, apa e foarte neuniform repartizată pe întinderea globului, iar o mare parte din ea este de acum puternic poluată. În ansamblul poluării, ponderea apelor uzate - menajere şi industriale - este covârşitoare.

Dacă la poluarea aerului imagineasimbol este oferită de arborii “perforaţi” de “ploile acide”, la poluarea apei expresia caracteristică ar putea fi considerate “mareele negre”, adică poluarea, practic continuă, cu petrol a mărilor şi oceanelor lumii, având efecte dezastroase asupra florei şi faunei marine.

14

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

Aşadar, să învăţăm să cunoaştem şi să apreciem valoarea şi nu trebuie uitat nicio clipă că o piatră preţioasă nu poate deveni strălucitoare fără să treacă prin procesul de şlefuire şi nici omul nu se poate perfecţiona dacă nu trece prin încercări. Nu există nicio limită decât cea pe care noi singuri ne-o impunem. Mai devreme sau mai târziu fiecare dintre noi se confruntă cu ceva în viaţă şi de felul în care vom reacţiona depinde existenţa noastră în viitor. Deci să nu uităm nicio clipă că noi putem decide în orice moment cursul vieţii şi că nimeni nu ne poate lua acest drept. Nu poţi să clădeşti o societate sănătoasă pe o natură bolnavă!

„Natura – acest Paradis regăsit din care vrem neapărat să ne autoalungăm. ” Vasile Ghica

15

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

EGO ECO SUM Autor: Profesor Tulbureanu Iuliana Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi” În contextul societăţii cunoaşterii, şcoala de mâine se construieşte din transformări progresive ce alimentează continuitatea în schimbare. Registrul bogat al „noilor educaţii” permite deschiderea şcolii spre problematica lumii contemporane. Protecţia mediului, prioritate a lumii contemporane, regăsită în Strategia de la Lisabona şi Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene este însuşită de Guvernul României, exprimată prin promovarea unor politici sustenabile în ceea ce priveşte capitalul uman şi natural şi asumată prin acceptarea principiilor documentului UNESCO „Carta Pământului”, ca instrument educaţional în contextul Decadei pentru Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă. Educaţia ecologică, sau educaţia relativă la mediu, răspunde acestei cerinţe, investind în dezvoltarea gradului de conştiinţă şi a simţului responsabilităţii tuturor oamenilor faţă de mediu şi problemele sale; vizează în egală măsură asimilarea de cunoştinţe, formarea de atitudini şi comportamente dezirabile, clarificarea valorilor, precum şi un demers practic eficient. În acest context, rolul educaţiei ecologice şi de protecţie a mediului înconjurător este evident, el se concentrează pe modelarea viitorului cetăţean capabil de a-şi forma un punct de vedere obiectiv asupra realităţii înconjurătoare, de a-l incita la participare, devenind astfel conştient de viitor şi de faptul că viaţa generaţiilor de mâine depinde într-o mare măsură de opţiunile sale. Educaţia ecologică este o educaţie prin şi pentru valori, care poate prinde forme concrete de realizare, la diferite nivele de şcolaritate, în modalitate transdisciplinară, în context formal sau nonformal.

La Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi” din Piteşti s-a concretizat iniţiativa promovării educaţiei ecologice într-un mediu nonformal prin organizarea unui proiect-concurs judeţean, intitulat „EGO ECO SUM”, aflat în acest an la cea de a şasea ediţie. Proiectul vizează dezvoltarea competenţelor dobândite de elevi în cadrul orelor de curs, în domeniile Resurse Naturale şi Protecţia Mediului, Fabricarea Produselor din Lemn şi Mecanică şi Electronică. Se urmăreşte inducerea, la elevi, a unui comportament ce presupune o bună cunoaştere a mediului şi dobândirea unor cunoştinţe şi deprinderi noi, prin disciplinele de studiu: ecologie, biologie, chimie, fizică şi module de specialitate, precum şi formarea unei atitudini active privind protejarea mediului înconjurător și dezvoltarea durabilă. Continuarea acestui proiect este şi o oportunitate de promovare a ofertei educaţionale a liceului. Pornind de la un set de valori cunoscute pe care ne dorim să le asociem cu altele noi, invităm elevii, părinţii, cadrele didactice şi comunitatea locală să ne cunoască, să devenim parteneri, să împărtăşim experienţe educaţionale comune şi împreună să reuşim să creăm punţi de comunicare solide între suflete şi între generaţii.

Scopul proiectului este formarea şi dezvoltarea la elevi a unui comportament de ocrotire a naturii, în concordanţă cu conceptul de dezvoltare durabilă.

Obiectivele proiectului EGO ECO SUM sunt: formarea unei atitudini active faţă de protejarea mediului înconjurător; însuşirea unor norme de comportament necesare pentru a asigura echilibrul dintre sănătatea individului şi sănătatea mediului; implicarea elevilor în activităţi şcolare şi extraşcolare cât mai variate prin stimularea potenţialului lor creativ; stimularea la elevi a unei atitudini de competitivitate, bazate pe respect, înţelegere, cooperare şi toleranţă; promovarea şi încurajarea unor principii democratice în relaţiile cu ceilalţi; promovarea imaginii liceului şi încurajarea relaţiei şcoală – familie – comunitate, îndeplinirea planului de şcolarizare pentru anul şcolar în curs.

Beneficiari direcţi au fost, anual, câte aproximativ 30 de elevi ai Liceului Tehnologic „Constatin Brâncuşi”; circa 100 de elevi de la clasele VII-XII din şcolile şi liceele din judeţul Argeş, participante la proiect; circa 30 cadre didactice din şcoală şi din instituţii partenere; circa

16

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

10 părinţi. Beneficiari indirecţi au fost elevi şi cadre didactice din şcolile şi liceele din judeţul Argeş, participante la proiect şi comunitatea locală.

Concursul „Ego Eco Sum” se desfăşoară pe cinci secţiuni, derulate simultan: a. Fotografii pe teme de ecologie b. Postere/colaje pe teme de ecologie c. Realizare obiecte din materiale reciclabile d. Realizare film/ppt pe teme de ecologie e. Concurs de cultură generală „Codul bunelor maniere faţă de mediul înconjurător” Rezultatele aşteptate prin derularea acestor activităţi au fost: sensibilizarea elevilor în raport cu protejarea mediului înconjurător; asimilarea unor informații despre norme de comportament necesare pentru a asigura echilibrul dintre sănătatea individului şi sănătatea mediului, dovedită de rezultatele de la secțiunea Cultură generală și din realizarea lucrărilor participante la concurs; valorificarea potenţialului creativ al elevilor participanţi – lucrările realizate în echipă de către elevi sub coordonarea profesorilor îndrumători şi a părinţilor; o atitudine de competitivitate între echipele cu elevii participanţi, care trebuie să dovedească cooperarea în cadrul echipei şi fairplay în relaţiile cu ceilalţi; atragerea părinţilor în activităţi cu elevii, invitarea reprezentanţilor comunităţii locale şi diseminarea derulării proiectului în massmedia contribuie la promovarea imaginii liceului.

Impactul proiectului EGO ECO SUM a fost relevat prin rapoarte de monitorizare internă şi externă. Monitorizarea internă s-a realizat de către echipa de proiect, urmărind pe tot parcursul derulării acestuia coerenţa scop – obiective - activităţi – metode – evaluare – indicatori, stabilită prin proiect. Pentru evaluarea activităţilor şi a rezultatelor proiectului au fost utilizate modalităţi de evaluare şi instrumente specifice fiecăreia dintre activităţi, care au vizat: număr lucrări rezultate, număr participanţi, diplome, sondaje de opinie, procese-verbale, raport de autoevaluare.

Raportul de monitorizare externă a urmărit modul în care se aplică prevederile proiectului, modalitatea de utilizare a resurselor, rezultatele activităţilor, observaţii şi a adus propuneri de îmbunătăţire de la o ediţie la alta.

Informaţiile despre acest proiect au fost diseminate de la o ediţie la alta, pe diverse căi de informare a publicului şi a comunităţii locale.

Calitatea lucrărilor elevilor participanţi şi nivelul cunoştinţelor lor despre protecţia mediului înconjurător a dovedit că aceştia şi-au însuşit cunoştinţe şi comportamente prietenoase cu mediul înconjurător, că tinerii devin din ce în ce mai conştienţi de faptul că mediul în care vor trăi le aparţine şi este nevoie de o dezvoltare durabilă a societăţii umane, care să respecte dreptul la viaţă al generaţiei viitoare.

Bibliografie 1. Educaţie Ecologică Şi De Protecţie A Mediului - Programe Şcolare pentru disciplina opţională, Aprobat prin Ordinul ministrului Nr. 1862 / 30.08.2007

17

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

IMPORTANȚA EDUCAȚIEI ECOLOGICE TIMPURII Autor: prof. Cioara Coralia Codruța Școala Gimnazială Nr. 1 Avram Iancu Lumea în care trăim este într-o continuă schimbare, omenirea dorindu-și continuu progres, progres care bineînțeles este benefic în mare măsură,dar din păcate de multe ori acesta este și distructiv pentru mediul înconjurător.Pe lângă sursele de poluare naturale cum ar fi:erupțiile vulcanice sau incendiile naturale ale vegetației o însemnată influență o are omul prin acțiunile lui.La o primă vedere am putea crede că această influență se datorează ramurilor industriale aflate în plină expansiune care de multe ori nu se supun normelor mondiale de protecție a mediului, ceea ce este foarte adevărat, dar trebuie să avem puterea să înțelegem că multe din acțiunile noastre individuale, cotidiene chiar dacă par neânsemnate în aparență au o influență enormă cumulate la nivel global asupra mediului. De aceea trebuie să ne propunem ca pornind de la schimbări individuale ale atitudinii și acțiunilor personale față de ceea ce ne înconjoară să reușim împreună să shimbăm modul de a interacționa cu mediul înconjurător și pentru aceasta „E necesar să deprinzi un nou mod de a gândi pentru a manifesta un alt mod de a fi” după cum spunea Mariane Williamson,de o revoluție a conștiinței personale la nivel de mase sociale deoarece din păcate astăzi prea puțini dintre noi suntem conștienți sau avem disponibilitatea de a ne apleca și a da importanță acestui aspect esențial și critic pentru generațiile viitoare. Așa cum se știe obișnuința este o a doua natură și de aceeea se impune a începe o educație ecologică tinpurie ca bunele practici să devină obișnuință și să fie transmise apoi mai departe generațiilor viitoare ca ceva firesc și natural. Dacă astăzi întâlnim destul de multă ignoranță în viața de zi cu zi a oamenilor obișnuiți în ceea ce privește grija lor față de influența pe care o au activitățile cotidiene asupra mediului, se datoreză lipsei de educație ecologică a acestora ceea ce este un aspect grav cu puternic impact asupra comportamentelor generațiilor viitoare având în vedere faptul că educatia ecologică se face exact ca și cea de conduită morală sau conduită civică prin puterea exemplului, ea ar fi bine să se facă în comunitate (gărdinițe și școli) unde copiii imită comportamentele unii de la alții și de la educatorii lor. Școala are menirea de a forma copilul pentru a deveni un adult cu o educație completă și complexă. Alături de familie și comunitate școala trebuie să asigure elevilor săi însușirea acelor modele și atitudini pozitive din toate domeniile pentru a ajuta la formarea unor idivizi perfect adaptabili societății și utili acesteia. Având în vedere lacunele existente în prezent în societate în domeniul comportamentelor eco este lesne de înțeles importanța rolului unităților de învățământ în educarea tinerelor generații în domeniul ecologiei.În acest sens sunt binevenite activitățile din cadrul proiectelor cu teme ecologice,a orelor de consiliere pe teme de ecologie și protecția mediului,precum și a activităților extracurriculare având această tematică. Înțelegând importanța și necesitatea dezvoltării acestei ramuri a educației, în școala noastră se desfășoară în mod continuu diverse activități care își au ca scop conștientizarea de către elevi a importanței protejării mediului,în cadrul cărora sunt învățați cum pot ei înșiși să prețuiască tot ceea ce ne oferă natura și cât de distructivă ar fi ignoranța lor. În acest sens pe lângă legăturile și influența reciprocă pe care o au toate componentele ecosistemului planetar ca noțiuni de bază învățate în cadrul orelor de biologie, la orele de consiliere ei primesc informații despre poluarea 18

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

produsă individual de fiecare om și metodele de reducere a acesteia sau le sunt prezentate arii protejate din zona Bihorului sau din țară și iportanța acestora,se organizează periodic acțiuni de ecologizare în zona limitrofă școlii și chiar în localitate, de asemenea desfășurăm activități care au ca scop refolosirea unor material reciclabile în scopul confecționării unor obiecte utile,concursuri pe teme eco sau chiar un carnaval cu costume confecționate din material reciclabile. De asemenea am mai avut ca invitați membrii ai unor asociatii ecologiste care au prezentat materiale deosebite despre specii de pasări ocrotite din zona Bihorului.

La toate aceste activități elevii participă cu entuziasm, fiind dornici să se arate utili, angrenați de spiritul competiției în cadrul concursurilor și captivați de tematicile diverse ale dezbaterilor sau dornici de a arăta și celorlalți ideile și îndemânarea lor.

Având în vedere că această perioadă copilăria împreună cu tot bagajul ei de cunoștințe este cea care îi va însoți în toată viața de adult este evident importanța amprentei pe care o lăsăm ca dascăli asupra elevilor noștri și deci numai atrăgându-i într-un mod plăcut în educația ecologistă vom reuși să îi formăm ca viitori ecologiști,iubitori de natură.

Ecologizarea localității Confecționarea unor obiecte din hârtie, carton, șervețele etc.

Premianți la carnavalul Costumelor din material reciclabile

19

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

Material pentru orele de consiliere pe teme eco (sursa: http://www.fortasigratie.ro/realitaticontemporane/poluarea-si-consecintele-sale.htm)

20

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

EDUCAȚIA ECOLOGICĂ LA CICLUL PRIMAR Autor: Prof. înv. primar Ioana Doroș, Colegiul Național ,,Petru Rareș” Beclean Dezvoltarea societăţii a generat multiple schimbări ale mediului în care trăim datorită valorificării exagerate a bunurilor naturii. Fenomenele de poluare sunt tot mai numeroase, iar specialiştii în domeniu ne-au avertizat în legătură cu dezechilibrul ecologic care ia amploare. Şcolii i-a revenit sarcina de a realiza educaţia elevilor în domeniul ocrotirii şi protejării mediului înconjurător, iar educaţia ecologică a devenit un obiectiv major în formarea şi pregătirea elevilor. Încă din familie trebuie să-i învăţăm pe copii să iubească natura, să se implice în acţiunile de ocrotire a ei, să conştientizeze că protejând natura ne protejăm pe noi.

Frumuseţea naturii nu se poate simţi cu adevărat numai dacă eşti în mijlocul ei.

Calculatorul şi televizorul au intrat prea mult în lumea noastră, mai ales a tinerilor, dar nu pot să înlocuiască minunăţiile care ne înconjoară.

Oraşul Beclean nu este un oraş mare, dar poluarea îşi face tot mai simţită prezenţa.

Numărul maşinilor a crescut considerabil, iar gazele care ies din coşurile unor fabrici, din zona industrială, se simt tot mai des. Ne bucurăm că pădurile ce înconjoară oraşul (Pădurea Beclenuţului, Pădurea Gării, Pădurea Văii Viilor) ne dau oxigenul de care avem nevoie, numai că şi noi trebuie să avem grijă de ele.

Modalităţile prin care putem realiza o educaţie ecologică la ciclul primar sunt multiple. Încă din clasa pregătitoare observăm plantele din clasă, din jurul școlii, din drumul nostru prin oraș. Am discutat cu părinții ca să le vorbească copiilor despre plantele care ne înconjoară. De multe ori trec nepăsători, fără să-și dea seama că celor mici trebuie să li se spună, să li se explice, să pună mâna ca să simtă ei planta pe lângă care trec, să înțeleagă importanța a tot ceea ce ne înconjoară. Am observat și animale, chiar am adus un iepuraș micuț în clasă. S-au bucurat mult mai mult decât atunci când l-au observat pe planșă sau la calculator. Pe lângă cunoaşterea în sine a animalelor, am orientat activitatea şi spre sensibilizarea copiilor în a le îngriji şi ocroti. Prin întrebările atent formulate, prin explicaţii accesibile am contribuit la formarea puterii de analiză a copiilor şi i-am îndreptat spre înţelegerea necesităţii unei atitudini pozitive faţă de natură.

Parteneriatele educative au avut un rol important în sprijinirea elevilor pentru formarea unei atitudini corecte faţă de natură şi înţelegerea necesităţii ocrotirii ei. Astfel, în cadrul proiectului ,,Pădurea, prietena noastră” am desfășurat activități în colaborare cu Ocolul Silvic Beclean și am realizat următoarele obiective: – familiarizarea elevilor cu probleme de mediu; – cunoaşterea termenilor ecologici şi a unor norme ecologice; – observarea şi investigarea caracteristicilor mediului înconjurător, în special a pădurilor din jurul oraşului;

21

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

– investigarea şi interpretarea interdependenţei între ecosistemele din păduri; – redarea, prin limbaj propriu, a unor informaţii primite prin mass-media despre păduri; – cunoaşterea normelor de protecţie, ocrotire şi salvare a pădurilor; – formarea unei atitudini de respect şi comportament adecvat faţă de mediul înconjurător; – cultivarea dragostei faţă de plante, animale şi alte elemente ale mediului; Activitatatea „ Să învăţăm despre pădure” a fost una dintre cele mai interesante deoarece un reprezentant al Ocolului Silvic le-a vorbit elevilor despre ceea ce se întâmplă iarna în pădure, despre activitatea pădurarilor în anotimpul iarna și a răspuns la multele întrebări pe care le-au pus elevii. Am ieşit apoi în pădurea Gării şi am studiat copacii din pădure, am dat mâncare păsărelelor, am cântat cântece, „am respirat aerul curat din pădure”.

O altă activitate interesantă a fost cea desfășurată în 1 aprilie, când sărbătorim Ziua păsărilor. Am vorbit despre păsările domestice, apoi despre cele sălbatice care trăiesc în ţara noastră şi despre păsările sălbatice din alte ţări. S-au minunat când au studiat atlasul zoologic şi au văzut mulţimea de păsări despre care ei încă nu au auzit. Am încercat să-i fac să iubească păsările din jur, să le ajute, să le ocrotescă. Curiozităţile despre păsări au stârnit interesul elevilor. În sala festivă a colegiului le-am proiectat elevilor din ciclul primar mai multe imagini cu păsări şi mediul lor de viaţă. I-au fascinat păsările din Delta Dunării. În data de 23 aprilie, când sărbătorim Ziua Pământului, elevii au primit o scrisoare din care au aflat de ce este supărat PĂMÂNTUL. S-au hotărât să-l ajute. Au ieşit în curtea şcolii, în parc şi au adunat hârtii, ambalaje, crengi uscate. Au plantat apoi flori şi au plivit rondourile din faţa şcolii. „Vrem să fie curăţenie în jurul nostru ca să fim sănătoşi!” au spus unii dintre ei. În activităţile practice de îngrijire a plantelor din sala de clasă, elevii au avut posibilitatea să-şi verifice direct cunoştinţele, să-şi însuşească deprinderi practice, să se bucure de frumuseţea naturii, conştienţi fiind că de munca lor depinde dezvoltarea plantelor.

Activităţile derulate în cadrul acestui proiect au fost atractive, educative, utile pentru elevi, părinţi, cadre didactice şi comunitatea locală. Elevii şiau exprimat dorinţa de a continua acest proiect în anii următori, iar dintre activităţile propuse aş enumera: mai multe activităţi care să se desfăşoare în mijlocul pădurii, vizitarea pădurilor din ţară, atragerea mai multor elevi în proiect şi participarea voluntară la ecologizarea pădurilor din localitate ş.a.

22

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

Am participat la o astfel de acțiune de ecologizare, împreună cu alți elevii ai școlii noastre, făcând curățenie prin parc, între blocuri, pe malul Someșului. Acţiunea s-a desfăsurat în cadrul campaniei ”Let’s Do It, Romania!” – Ziua de Curățenie Națională din data de 24 septembrie 2016.

Jocurile în aer liber sunt îndrăgite de copii. Ele contribuie la dezvoltarea armonioasă și menținerea sănătății. Activitatea ,,La cules de cireșe” a avut ca scop îmbogățirea cunoștințelor despre plante, insecte, dar mai ales despre gustoasele cireșe. Și cred că niciodată n-au simțit gustul cireșelor cumpărate din aprozar sau din piață, așa cum l-au simțit atunci când au cules ei cireșele și apoi le-au mâncat.

Prin acţiunile pe care ni le propunem dorim să contribuim la sensibilizarea elevilor cu privire la frumuseţea naturii, să le dezvoltăm interesul pentru ocrotirea şi protejarea mediului, cu toate elementele sale, să le modelăm personalitatea ca să înţeleagă că generaţiile viitoare depind de grija manifestată de oameni faţă de mediul în care trăiesc. Părinţii, personalul Ocolului Silvic din localitate, elevii şi cadrele didactice vom da „mână cu mână” ca să ocrotim pădurile ce ne înconjoară şi să avem un oraş curat.

Bibliografie 1. Pârvu, Constantin, Godeanu, Stoica, Stere, Laurențiu, „Călăuză în lumea plantelor şi animalelor” Editura Ceres, Bucureşti, 1985 2. CCDG - ,,Parteneriat în educația pentru mediul înconjurător”, Editura Decesfera, București, 2007.

23

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

DESPRE EDUCAŢIA ECOLOGICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR Autor: Prof. Naghi Elisabeta Edit Școala Gimnazială Apold,jud Mureș Motto: „Să călcăm uşor pe Pământ spre a nu-l zgudui fatal“ (L. R Brown) Educaţia ecologică este prezentă în fiecare şcoală și reprezintă o preocupare constantă în toate categoriile de activităţi derulate. Acest demers este de o importanţă majoră întrucât primele forme de organizare a cunoaşterii de către copii a mediului înconjurător apar în învăţământul preprimar şi se continuă în clasele primare prin reintroducerea obiectului Cunoaşterea Mediului . Întrucât problematica mediului are un caracter pluridisciplinar şi o mare complexitate, o evoluţie rapidă şi greu de prevăzut şi un caracter prioritar, conţinuturile trebuie relaţionate cu viitorul planetei şi supravieţuirea speciei umane.

După părerea mea, cea mai potrivită cale de introducere a educaţiei ecologice în şcoli este infuzarea unor dimensiuni ale acesteia în cadrul disciplinelor existente. Prin tratare interdisciplinară se poate ajunge la formarea unei viziuni globale şi a unui sistem coerent de atitudini şi comportamente potrivit vârstei şcolarului.

Aceste atitudini și comportamente trebuie cultivate permanent pentru că numai așa copilul va deveni un cetățean responsabil pe viitor, prin conştientizarea pericolelor ce ameninţă umanitatea şi patrimoniul său natural.

Educaţia ecologică este o problemă de politică educaţională, deoarece trebuie să vizeze dezvoltarea simţului responsabilităţii şi solidaritatea între ţări şi regiuni, indiferent de nivelul lor de dezvoltare, pentru păstrarea şi ameliorarea mediului.

Obiectivele ce trebuie urmărite în şcoală sunt:  „alfabetizarea” în materie de mediu;  conştientizarea diversităţii şi importanţei problemelor ecologice, ca şi a comportamentelor umane care afectează mediul;  înţelegerea corectă a raportului individ-mediu  dezvoltarea respectului faţă de mediu şi a responsabilităţii;  analiza critică a problemelor de mediu; – dezvoltarea capacităţii de a lua decizii etc.

Printre situaţiile de învăţare funcţională a cunoştinţelor referitoare la mediu, se enumera: observaţiile de teren, constituirea de dosare plecând de la observaţiile directe şi de la analiza presei sau a documentelor tehnice, difuzarea informaţiilor primite şi analizate prin diverse mijloace – jurnal şcolar, corespondenţă interşcolară etc. –, discuţii de grup cu sau fără participarea unor persoane – resurse sau experţi, studii de caz, jocuri de rol, exerciţii de simulare etc.

Pornind de la premisa că şcoala mileniului III este centrată pe elev – deci pe cel care învaţă – se impune înlocuirea caracterului enciclopedist al actului educativ cu un proces activ care să implice atât activitate mentală, cât şi activitate fizică, formând capacităţi şi competenţe necesare pe parcursul întregii vieţi: de a observa şi analiza, de a interpreta, de a compara, de a selecta, apoi de a generaliza, de a comunica, de a coopera, de a iniţia şi de a finaliza un proiect.

Se impune astfel o abordare interdisciplinară a problemelor de studiat şi, de asemenea, parteneriatul între învăţători sau învăţători-profesori de la anumite discipline.

Aparent, tema Educaţie ecologică – educaţie pentru viaţă ne-ar trimite doar la disciplinele Ştiinţe şi Geografie. Dar, valorificând creativ conţinuturile ce trebuie transmise elevilor consider că valenţe ale acestei teme pot fi abordate chiar de la clasa I, în orele de Limba română, Educaţie plastică, Abilităţi practice şi Cunoaşterea Mediului.

24

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

Deşi ar părea pretenţios, termenul de portofoliu poate fi introdus încă din clasa I, copiii putând realiza diverse lucrări, individual sau în echipă. Pe parcursul următoarelor clase, conţinutul portofoliului se poate îmbogăţi pentru ca, la sfârşitul clasei a IV-a, fiecare elev să aibă un portofoliu cu acest conţinut tematic.

Mai mult, urmărind pe parcursul întregului ciclu primar realizarea obiectivelor educaţiei ecologice, atât prin valorificarea conţinuturilor unor texte din manual, cât şi prin excursiile, vizitele, mapele tematice realizate, vom constata că la sfârşitul acestei perioade elevii au un bagaj de cunoştinţe, dar şi de abilităţi în stare să-i facă să acţioneze în vederea protejării mediului, chiar de la această vârstă.

Astfel, copilul va fi capabil să protejeze mediul apropiat (curtea, spaţiul verde, arborii existenţi), să planteze o floare, un copac, să atragă atenţia celorlalţi pentru a păstra curăţenia, să participe la reciclarea unor deşeuri (din sticlă, plastic, hârtie) etc.

Elevul va fi antrenat atât în activităţile de observare, cât şi de manipulare şi experimentare, avându-se în vedere faptul că învaţă mult mai temeinic atunci când lucrează practic şi când forma de activitate depăşeşte spaţiul băncii de şcoală.

Nu trebuie scăpat din vedere şi faptul că o învăţare eficientă presupune feed-back, care-i oferă copilului nu numai măsura realizării unei sarcini, cât, mai ales, valoarea (calitatea) pe care o are activitatea desfăşurată.

Ca opţional la diverse clase, Educaţia ecologică – educaţie pentru viaţă poate viza derularea unor acţiuni lunare sau bilunare.

Aceste acţiuni vor cuprinde o parte de informare teoretică: copiii caută materiale din cărţi, ziare, reviste, emisiuni TV pe care le prezintă în şedinţele programate şi o parte practică: acţiuni de ecologizare a zonei în care locuiesc dar şi de conştientizare a localnicilor prin afişe, sloganuri, panouri plasate în zone aflate în pericol de distrugere(anexă).

Viaţa pe Pământ depinde de noi, oamenii şi de acţiunile noastre.

Cadrelor didactice le revine misiunea dificilă de a forma oameni responsabili şi conştienţi de pericolele care le ameninţă viaţa. Încercând să sădim în sufletele copiilor încă din primii ani de şcoală dragostea pentru natură, pentru tot ceea ce ne oferă ea, nu facem decât să înfrumuseţăm viaţa şi să o prelungim cât mai mult.

Bibliografie 1. Curriculum naţional. Programe şcolare pentru învăţământul primar, MEN, CNC, Editura Corint, Bucureşti, 1998 2. Lecturi istorico-geografice (antologie de texte), clasele I-IV, Editura Aramis, Bucureşti, 1998 3. Landsheere, V., Landsheere, G. – Definirea obiectivelor educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979 4. Dragu, V., Ungureanu, A. – Exerciţii de proiectare. Proiectarea interdisciplinară la disciplina Ştiinţe (cl. III-IV), Editura PAN EUROPE, Iaşi, 2003 5. Dumitrescu, F., Stănculescu, C. – Natura pe înţelesul copiilor, Editura Carminis, Piteşti, 1998

25

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

REZERVAȚIA NATURALĂ “TURBĂRIA LĂPTICI” Autor: prof. Duroi Alice Isabela Liceul Tehnologic ” Constantin Brâncoveanu” Târgoviște, județ Dâmbovița 1. ARGUMENTUL Turbăria Lăptici este una dintre cele mai frumoase și interesante rezervaţii naturale din Munţii Bucegi și prezintă un deosebit interes științific dar și turistic. Aceasta este o rezervație naturală de tip botanic și cuprinde o mlaştină oligotrofă care adăposteşte elemente floristice rare specifice turbăriilor.

Astfel, consider că este foarte importantă o reinventarierea speciilor vegetale și animale din această rezervație, dar și o mai mare popularizare a acestei zone ca obiectiv turistic major pentru județul Dâmbovița.

2. SCOPUL Scopul acestei lucrări este identificarea componenței speciilor vegetale și animale din Turbăria Lăptici dar și popularizarea acestei zone ca obiectiv turistic major, pentru județul Dâmbovița.

3. PREZENTARE GENERALĂ Rezervaţia naturală botanică Turbăria Lăptici, este situată în nordul județului Dâmbovița, în cadrul Parcului Național Bucegi, în zona administrativă a comunei Moroeni și reprezintă o arie protejată de interes național; Aceasta fost declarată rezervaţie naturală încă din 1969 (de către Academia R.P.R.), fiindu-i reconfirmat acest statut prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional (secţiunea a III a – zone protejate), publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 152 din 12 aprilie 2000.

Aceasta are o suprafața de 14,90 ha și este situată la o altitudine de 1470 m, la poalele muntelui Lăptici. Această rezervație este o rezervație naturală de tip botanic și adăposteşte elemente floristice rare specifice turbăriilor.

4. ASPECTE GEOLOGICE / GEOMORFOLOGICE Stratul de turbă, cu o grosime de 1 m, este așezat pe gresii micacee. Acesta este străbatut de numeroase firișoare de apă. Un alt aspect este caracterul general umed, solurile sunt în special acide iar temperaturile sunt relativ scăzute. Turba oligotrofă reprezintă soluri imperfecte, lipsite de humus și de materie minerală. Materia organică este foarte săracă în elemente minerale și are o aciditate ridicată. Este alcătuită din resturi de plante acidofile, predominant mușchi din genul Sphagnum, slab transformate prin procedee de humificare, cu exces permanent de apă stagnantă de origine meteoric și freatică.

26

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

5. ASPECTE HIDROLOGICE Rezervatia naturala Turbăria Lăptici, tipic oligotrofă, se află pe malul stang al pârâului Scândurarilor.

Apele curgatoare din amonte de rezervație, o străbat divizându-se în firișoare mici, apoi se colectează în văi mai adânci, cele mai multe vărsându-se în râul Ialomița. Apa mlaștinei oligotrofe, de culoare ușor gălbuie are un pH cuprins între 4,5 – 5,5.

6. ASPECTE CLIMATOLOGICE Temperatura medie anuală este de 3oC, precipitațiile medii anuale de aproximativ 1100 mm, direcția predominantă a vânturilor este sud - vest, nord - vest, vest, iar viteza medie anuală a vânturilor este de 8-10 m/s.

7. FLORA ȘI VEGETAȚIA Elementele floristice sunt rare și sunt specifice turbăriilor.

Flora si vegetația este formata în principal din aglomerările de Sphagnum ce formează depozite de turbă. Flora Sphagnetului este dominata de diferitele specii de Sphagnum ssp. (genul Sphagnum cu numeroase specii - S. acutifolium, S. plumulosum, S. fuscum, S. recurvum, S. magellanicum), Tayloria (Tayloria acumulata si Tayloria tenuis), Polytrichum commune, Polytrichu strictum, Polytrichu gracile, etc. Sphagnum sp. formează depozite de turbă ce se găsesc la baza tulpinilor de molid (Picea abies), pin (Pinus mugo), Betula pubescens (mesteacăn), Juniperus sibirica (ienupăr pitic) .

Salix myrtilloides (salcia de turbă) este un relict glaciar de origine nordică, singurul loc e din țară unde aceasta se poate întâlni. Salix phylicifolium (salcia pitică), poate fi întâlnitî în această rezervație naturală.

La nivelul ierburilor vegetează specii de rogoz (Carex), foaie grasă (Pinguicula alpina), pipirig (cu specii de Juncus articularis și Juncus triglumis) sau trifoi roșu (Trifolium pratense), Eriophorum ssp. (bumbăcărița).

Criptogamele vasculare ( ferigile) întâlnite aici cuprind speciile: Lycopodium selago (brădișor), Selaginella selaginoides (strutușori), Equisetum palustre (barba ursului de bahne), E. variegatum.

Specii protejate: Salix myrtilloides, Salix phylicifolium.

Specii endemice: Salix myrtilloides (salcia de turbă), Salix phylicifolium (salcia pitică).

8. FAUNA Fauna este reofilă și bogată în specii caracteristice apelor de munte. Exemple: ciliate, turbellariate, nematode, oligochaete, rotifere, copepode, trichoptere, coleoptere, diptere.

Vertebratele sunt reprezentate de Tritonul carpatic (Triturus montandoni ).

9. INFORMAȚII TURISTICE Rezervația naturală Turbăria Lăptici, este un obiectiv turistic foarte important din Valea Prahovei, obiectiv pe care nimeni nu ar trebui să-l rateze.

27

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

Turbaria Lăptici se află la aproximativ 30 de kilometri de stațiunea Sinaia. Accesul către aceasta se face foarte ușor, pe un drum asfaltat recent, care se desprinde pe partea stângă, la mică distanță de hotelul Cota 1000, de drumul care face legătura dintre Târgoviște și Sinaia. Este drumul care duce către platoul Bucegilor, în zona Dichiu - Padina - Peștera.

Turul de vizitare al turbăriei este gratuit, acesta durează aproximativ 30 de minute. În timpul iernii este interzis.

10. ACTIVITATEA DE CERCETARE În perioada iulie - octombrie, 2016, am efectuat un număr de 3 deplasări la Turbăria Lăptici, unde am fotografiat atât vegetația cunoscută cât și pe cea necunoscută, pentru a putea realiza apoi o identificare corectă a fiecărei specii, cu ajutorul atlasului dar și al literaturii de specialitate. Fiind vorba de o rezervație naturală, este interzisă recoltarea vegetației.

Pentru identificarea speciilor fotografiate, am folosit Atlasul Botanic, autori Lucia Popovici, Constantin Moruzi, Ioan Toma , Editura Didactica si Pedagogica, 2007, precum și lucrarările ” Analiza și descrierea Turbăriei Lăptici pe baza studiului fitosociologic al speciilor de plante prezente ”, autor Neculai (Galani) Daniela, Facultatea de Horticultură, București 2013, Florin Clinovschi, ” Dendrologie ”, Editura Universității Suceava, ISBN 973-666-157-1, 2005 Pentru a putea deosebi ferigile, gimnospermele și angiospermele, am folosit cheile de determinare ( dichotomice ) prezentate în literatura de specialitate studiată. În continuare voi prezenta câteva din criteriile de determinare folosite. În imaginile următoare, sunt prezentate câteva dintre speciile vegetale fotografiate și identificate de mine.

Fotografia nr.1

Fotografia nr.2

Mușchiul de turbă ( Sphagnum sp. )

Bumbăcărița ( Eriphorum vaginatum )

Fotografia nr.3

Fotografia nr.4

Rusulița ( Hieracium auranticum)

Mâna Maicii Domnului (Dactylorhiza maculate ) 28

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

Fotografia nr.5

Fotografia nr.6

Calceea calului ( Caltha palustris )

Pedicularis limnogena

Fotografia nr.7

Fotografia nr.8

Ienupăr pitic ( Juniperus sibirica )

Apa mlaștinei oligotrofe

Bibliografie 1. Clinovschi Florin, Dendrologie, ISBN 973-666-157-1, Editura Universității Suceava 2005 2. Eduard Păunescu, George Murătoreanu, Turbăria Lăptici. Starea actuală a unei arii protejate din Munţii Bucegi, Universitatea Valahia din Târgovişte, Facultatea de Știinţe Umaniste, Departamentul de Geografie.

3. Neculai (Galani) Daniela, Analiza și descrierea Turbăriei Lăptici pe baza studiului fitosociologic al speciilor de plante prezente, Facultatea de Horticultură, București 2013 4. Păunescu E., (2000), Cheile Ialomiţei, Terra Magazin, nr. 5 5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Turbăria_Lăptici 6. http://www.hellodambovita.ro/articol/24/Turbăria+Lăptici

29

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

EDUCAȚIA ECOLOGICĂ Autor: prof. Purenciu Mihaela Școala Gimnazială Apold. jud Mureș Educaţia ecologică trebuie să înceapă încă de la cele mai fragede vârste, în familie, prin exemplul pe care părinţii îl dau copiilor. Părinții îi învață pe copii prima dată cum trebuie să colecteze selectiv deşeurile menajere, primele noțiuni de reciclare, cum economisesc apa şi electricitatea, cum folosesc mijloacele de transport în comun etc.

Astfel, educaţia ecologică îi ajută pe copii să înţeleagă influenţa comportamentului lor asupra calităţii mediului şi formează sentimentul responsabilităţii, valori şi atitudini necesare construirii unei societăţi durabile. Într-o societate în continuă dezvoltare şi modernizare, problemele de mediu trebuie să fie o preocupare permanentă a fiecăruia dintre noi.

Trebuie să ne facem timp şi să ascultăm strigătul disperat al Terrei: „preţuieste-mă şi iubeşte-mă, omule, fiindcă toate frumuseţile mele, pădurile, văile şi izvoarele, cărările şi crestele, piscurile cu toate vieţuitoarele şi florile ţi le dăruiesc, să te bucuri de ele, să devii mai puternic, mai generos, mai bun” şi să conştientizăm faptul că viitorul Planetei Albastre depinde doar de noi.

Problemele majore care frământă omenirea în prezent, cu privire la resursele de hrană, explozia demografică, poluare, criza energetică, productivitatea ecosistemelor, protecţia şi amenajarea mediului, reprezintă numai o parte din preocupările contemporane pe care educaţia ecologică trebuie să le abordeze.

La nivelul instituţiei şcolare, problemele de mediu pot fi abordate atât în cadrul disciplinelor şcolare, cât şi prin intermediul activităţilor extracurriculare şi extraşcolare, prin implementarea unor proiecte şi programe sau prin discipline opţionale transcurriculare.

Iată câteva exemple de modalităţi şi mijloace de includere a problemelor de mediu în cadrul diferitelor activităţi extracurriculare şi extraşcolare şi a proiectelor şi programelor pe teme de educaţie ecologică: - Acţiuni de ecologizare şi colectare selectivă a deşeurilor în localitatea natală; - Acţiuni de conştientizare a comunităţii locale privind problemele de mediu, prin împărţirea de fluturaşi, pliante, afişe; - Vizită la groapa de gunoi și staţia de epurare a apei din localitate; - Acţiuni de plantare de arbori în zona localităţii; - Confecţionarea şi amplasarea căsuţelor pentru păsări;

30

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

Expoziţii de fotografie sau desene pe teme ecologice; Concursuri de creaţie literară pe teme ecologice; Expoziţii cu vânzare de mărţişoare, felicitări şi tablouri confecţionate din materiale ecologice (lână, bumbac, seminţe, paie, frunze, flori, scoarţă de copac, pietre, scoici, nisip, etc.); - Carnavalul ECO – prezentarea unor costume confecţionate de copii din materiale reciclabile (plastic, hârtie, pet-uri, doze de aluminiu, etc.); - Spectacole pe teme ecologice, cu participarea comunităţii locale; - Cercuri ale elevilor „Micii ecologişti”.

Toate aceste activităţi pot fi completate de curriculumul la decizia şcolii, opţionalul transcurricular „Educaţie ecologică” care cuprinde teme şi activităţi abordate din punctul de vedere al mai multor arii curriculare şi discipline. Multe din aceste activități enumerate sunt îmbrățișate de copii și chiar sunt activități care îi inspiră. A folosi materialele reciclabile și crea lucruri folosindu-le este o activitate care pune mintea copilului în mișcare și îl face creativ.

-

În înfăptuirea unui învăţământ modern, formativ, bazat pe formarea unor competenţe, predarea – învăţarea interdisciplinară este o condiţie importantă.

Corelarea cunoştinţelor de la diferitele obiecte de învăţământ contribuie substanţial la realizarea educaţiei elevilor, la formarea şi dezvoltarea flexibilităţii gândirii, a capacitaţii lor de a aplica cunoştinţele în practică. Corelarea cunoştinţelor fixează şi sistematizează mai bine cunoştinţele, o disciplină o ajută pe cealaltă să fie mai bine însuşită. În sistemul educaţional al societăţii viitoare, este nevoie de stimularea creativităţii şi acest lucru este posibil numai prin promovarea interdisciplinarităţii. Copiii nu tebuie educaţi pentru lumea de azi, deoarece nu se ştie cum va fi lumea lor şi e nevoie să fie învăţaţi să se adapteze.

Bibliografie: 1. Cucoş C., Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Editura Polirom, Iaşi, 2008.

2. Roşu Elisaveta, Educaţie ecologică şi de protecţie a mediului, MECT, Bucureşti, 2007.

31

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

TRĂIEȘTE ÎN ARMONIE CU MEDIUL Autor: prof. înv. primar Chivu Laura Claudia Școala Gimnazială Nr.1 Cefa, Județul Bihor Elevii manifestă o deosebită curiozitate față de tot ce-i înconjoară și, mai ales, față de natură, care le apare într-o varietate de forme și culori. Ei pot să înțeleagă anumite procese din lumea vie, natura fiind o sursă inepuizabilă de informații și materiale.

Degradarea continuă a mediului înconjurător, care se produce sub ochii noștri, se datorează intervenției omului în natură. De aceea, trebuie conștientizată necesitatea protecției acesteia, a ocrotirii vieții în cele mai variate forme ale sale. Natura nu poate să ia atitudine asupra celor care o distrug, dar îi sensibilizează și îi impresionează prin frumusețe și diversitate. În școală facem primii pași în încurajarea copiilor ca în timp să devină factori activi ai protecției mediului, acționând, modificând stilul de viață propriu și pe cel al persoanelor din jurul lor. Comportamentele și convingerile formate copiilor la o vârstă cât mai fragedă sunt cele care se păstrează cel mai bine toată viața, de aceea în educația realizată în școală, trebuie să pornim de la interesul firesc al copiilor pentru plante și animale, pentru ceea ce reprezintă în general natura pentru ei.

Educația ecologică în școală se realizează mai ales la nivel afectiv, îndeosebi prin accentuarea aspectelor ce țin de legaturile emoționale, deoarece natura, prin frumusețea ei, sensibilizează sufletul copiilor, înlătură oboseala, creează buna dispoziție, ne ajută să ne cunoaștem mai bine. Elevii trebuie să știe că natura este un organism viu, ale cărei componente sunt într-o strânsă intercondiționare și că fără acești factori naturali, viața nu este posibilă, deci trebuie protejați.

Orice prilej oferit de activitățile de observare a plantelor și animalelor, observări spontane, plimbări, excursii, vizionarea unor diapozitive, lecturarea unor texte privind fauna și flora terestră, vizionarea și dezbaterea unor emisiuni TV, trebuie folosite pentru a forma o gândire intuitivă și deductivă a copiilor în raport cu natura, pentru a dezvolta dragostea și respectul față de dorința de a ocroti.

Elevul trebuie să descopere el însuși adevărul, acționând în mod practic, deoarece scopul școlii este de a forma creatori și nu indivizi care să repete ceea ce au învățat generațiile precedente.

Pentru realizarea educației ecologice există câteva obiective centrale:     

educarea capacității de a ocroti, proteja și respecta natura; cultivarea dragostei pentru Terra cu tot ce are – apă, animale, plante; conștientizarea necesității de a economisi apa, energia electrică, lemnul; educarea copilului în sensul păstrării sănătății mediului în care trăiește; antrenarea în activități menite să contribuie la îngrijirea unor arbori, a fiecărui metru de spațiu verde pe care îl are la dispoziție;

32

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166



vizitarea unor rezervații naturale, a unor amenajări speciale destinate creșterii unor plante și animale care sunt ocrotite prin lege.

Activitățile pentru realizarea acestor obiective sunt diverse și se pot realiza în funcție de nivelul de vârstă, individual, pe grupe mai mici sau cu întreaga clasă în funcție de tematica aleasă. În continuare voi exemplifica câteva modalități practice de realizare a acestor obiective în școala noastră.

Cefa este o renumită zonă piscicolă fiind cunoscută și ca ”Delta dintre Crișuri”, iar Parcul Natural Cefa este al doilea de acest fel din județul Bihor, după Parcul Național Apuseni.

La școala noastră există o tradiție în ceea ce privește preocuparea specială pentru ecologie, elevilor le-a fost inoculat ”microbul” ecologiei convertindu-i spre lumea mirifică a naturii binecuvântate, o asumare responsabilă de care toți profesorii suntem mândri.

Pentru ca mlădițele să se formeze în direcția dorită, educația ecologică începe încă din învățământul preșcolar, cu un opțional, iar ambientul creat oferă condițiile pentru implementarea de noi proiecte ecologice.

S-au derulat proiecte de colaborare transfrontalieră încă din anul 2000, de la înfrățirea comunei Cefa cu Sarkadkerestur, o comună din Ungaria, urmată de o alta cu localitatea Geszt.

Proiectul transfrontalier s-a materializat cu o tabără ecologică la care au participat elevi și profesori din Sarkadkerestur și Geszt alături de elevi și profesori din Școala Gimnazială Nr.1 Cefa și Școala Gimnaziala Nr.2 Inand – structură a Școlii Gimnaziale Nr.1 Cefa. Programul taberei a fost variat, dând ocazie partenerilor noștri de proiect să viziteze nenumărate obiective cultural turistice.

33

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

Oaspeții de peste hotare au ramas plăcut surprinși, mai cu seamă de Târgul ecologic organizat la Scoala Gimnaziala Nr.2 Inand. Fiecare elev sau grup de elevi și-a organizat propriul stand cu produse ecologice obținute în gospodăriile proprii.

Micii ecologiști ai școlii noastre sărbătoresc fiecare eveniment din calendarul ecologic: zilele apei, pământului, păsărilor, mediului, prilej cu care se prezintă semnificația zilei, se fac excursii în Parcul Natural Cefa, organizarea colțului viu al clasei, colectarea de deșeuri reciclabile, selectarea deșeurilor menajere și depozitarea lor în locuri și spații specifice,alte excursii și drumeții pentru cunoașterea unor elemente ce compun mediul înconjurător, a felului în care natura determină o viață sănătoasă pentru om, dar și pentru celelalte viețuitoare, a felului în care omul a influențat natura.

De asemenea elevii școlii noastre sunt implicați în proiecte educaționale de parteneriat cu alte școli, cum ar fi ”Amicii mediului”, ”Trăiește în armonie cu mediul”, ”Pământul – casa noastră”, ”Caleidoscop ecologic”, care urmăresc implicarea elevilor, profesorilor, părinților și comunităților locale în acțiuni ecologice, dezvoltarea conștiinței și conduitei ecologice la elevi. In cadrul acestor proiecte am desfășurat activități precum ECO-lab, laboratorul ecologic, în cadrul căruia elevii au învățat lucruri practice despre îngrijirea plantelor și a animalelor., ECO-art – expoziție cu lucrări realizate din materiale reciclabile, ECO-ride, plimbare cu bicicletele. Toate aceste ECO-uri sperăm că vor avea ecouri în rândul elevilor și a comunității locale.

34

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

Toate activitățile menționate sunt cu caracter ecologist și contribuie la dezvoltarea comunicării copiilor cu natura, astfel elevii se vor transforma treptat în viitori cetățeni responsabili care vor apăra, iubi și respecta natura.

35

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

CU PAŞI MICI SPRE O CONDUITĂ ECOLOGICĂ CORECTĂ Autor: prof. Clapou Crina Luminiţa Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud/Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 3 Bistriţa Educaţia ecologică este de preferat să înceapă în fragedă copilărie, din familie şi grădiniţă, şi să fie continuată pe tot parcursul şcolarităţii copilului, cât şi în mediul nonformal. „Instituţiile de învăţământ au obligaţia de a organiza o vie şi susţinută mişcare de ocrotire a mediului, iar copiii pot să formeze marele val de apărători ai naturii. Adevărata educaţie în materie de ecologie îşi va atinge scopul când se va reuşi ca tânăra generaţie, viitorul de mâine, să fie convinsă de necesitatea ocrotirii naturii şi va deveni factorul activ în acţiunea de împăcare a omului cu natura.

Sistemul educaţional este menit să dezvolte conştiinţa ecologică a oamenilor, în aşa fel încât fiecare membru al societăţii să devină conştient de locul şi rolul său în natură şi societate”.

Activitatea ecologică începe în grădiniţă şi trebuie continuată toată viaţa. Orientarea copiilor spre ceea ce este semnificativ şi apoi punerea în situaţia de a produce idei, opinii personale, conduce la inter-relaţionarea eficientă cu unele aspecte ecologice. Copiii pot să-şi asume responsabilităţi, dar uită repede de ele. De aceea trebuie îndrumaţi, stimulaţi, evaluaţi/apreciaţi permanent. „Copilul, încă de la cea mai fragedă vârstă înainte de a veni la grădiniţă, se mişcă, întreabă, manifestă o mare curiozitate. La toate ,,de ce-urile’’, lui răspund părinţii, bunicii, fiecare după nivelul de instruire si experienţă. Dar, primele forme organizate, în cunoaşterea de către copii a mediului înconjurător aparţin grădiniţei”.

La vârsta preşcolarităţii, prin cunoştinţele însuşite şi deprinderile formate, se pune prima piatră la temelia educaţiei ecologice care trebuie să devină o componentă de primă mărime a educaţiei permanente.

Activităţile care se utilizează pentru realizarea educaţiei ecologică în grădiniţă, sunt: observările asupra mediului înconjurător, jocuri didactice, lecturi după imagini, povestiri, lucrări artistice şi activităţi practice, plimbări, vizite, discuţii libere spontane între copii şi, de asemenea, prin intermediul proiectelor tematice.

Pentru a-l apropia pe copil de realitatea vie, ,,Mama Natură”, se planifică, de regulă, teme si subteme ca : ,,Natura” (fenomene specifice toamnei, iernii, primăverii şi verii) ,,Fructe şi legume”, ,,Flori”, ,,Pădurea”, ,,Universul” cu subtemele ,, Pământul, planeta tuturor”, „Ocrotirea vieţii pe Pământ” etc.

Toţi copii trebuie să înţeleagă, că orice fiinţă are dreptul să trăiască, deci şi plantele şi vieţuitoarele. De aceea, la observarea florilor, ca de exemplu : “Laleaua şi narcisa’’, ,,Ghiocelul şi zambila’’, ,,Crizantema şi tufănica’’, ,,Trandafirul’’, am atras atenţia copiilor că nu este bine sa le dezmembrăm, să rupem decât floarea pe care o pune în casă, să miroasă frumos şi s-o îngrijim schimbând periodic apa din vază. Totuşi, cel mai indicat este ca aceste observări să se facă în mediul lor natural. „În preajma plantelor, şi mai cu seama a plantelor cu flori, copiii dobândesc pentru lumea lor interioară, vegheată cu grijă de educatoare, gingăşia, admiraţia, sentimentul de ocrotire si frumuseţea întregului, armonia formelor şi culorilor, grija faţă de frumuseţe şi fragilitate”.

Am observat plante şi animale aduse în sala de grupă, dar şi animale şi plante în mediul lor natural. Am folosit observarea spontană, în curtea grădiniţei sau în parcuri, a vieţuitoarelor mici: melcul, buburuza, omida, etc., dar şi prin vizite la fermă a animalelor mari: câinele, pisica, oaia şi mielul, vaca şi viţelul etc.

36

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

Varietatea insectelor şi pasărilor trebuie să fie, de asemenea, o prezenţă permanentă în viaţa afectivă a copiilor. Observarea păsărilor călătoare ,,Barza si rândunica’’, mi-a dat posibilitatea prezentării pe înţelesul copiilor, a unor elemente privind echilibru ecologic, relaţiile dintre organismele vii, precum dintre acestea şi mediul înconjurător, a fenomenului dispariţiei păsărilor călătoare în timpul migraţiei şi consecinţele scăderii numărului acestora.

Lecturile după imagini: „În livadă”, „Muncile specifice primăverii”, „Cum plantăm un pomişor?”, „În vacanţă la mare”, „Cu cortul la munte” şi convorbirile „Fructele şi legumele de toamnă”, „Ce ştim despre primăvară?”, „Ce ştim despre florile de primăvară?”, „Animalele sălbatice din ţara noastră”, „Ce ştim despre animalele domestice?”, au venit să valorifice cunoştinţele însuşite în cadrul observărilor. Copiii au răspuns cu plăcere la întrebări, făcând permanent referire la experienţa lor de viaţă acumulată anterior.

Dintre povestirile şi poeziile folosite pentru educarea spiritului ecologic al preşcolarilor, amintesc doar câteva: „Grădinarii fără plată”, „Legenda ghiocelului”, „Legenda rândunelei” etc. sau ,,Pomişorii” de Nicolae Nasta, „Florile îmi sunt surori” de Malina Cajal, „Primăvara” de Nicolae Labiş, „Primăvara” de Vasile Alecsandri, „Gândăcelul” de Elena Farago „În gradina de legume” de Elena Dragoş, etc.

Pentru o mai bună cunoaştere a condiţiilor de care are nevoie o plantă pentru a se dezvolta, copiii au pus la încolţit grâu în cutii transparente. Seminţelor puse la încolţit le-au fost asigurate toate condiţiile necesare: apă, căldură, lumină, iar copiii au putut observa astfel, evoluţia unei plante de la începutul ei. Copiii au fost foarte impresionaţi să vadă rădăcinile grâului care creşte.

De asemenea, am reuşit sa sădim un pomişor în curtea grădiniţei cu ajutorul unor părinţi, copiii putând astfel observa toate etapele unei astfel de acţiuni, iar dezvoltarea viitoare a pomişorului nostru putând fii urmărită îndeaproape.

O altă metodă foarte eficientă de educaţie ecologică o reprezintă exprimarea copiilor prin intermediul limbajului plastic: desen, pictură, colaj. În acest mod preşcolarii pot reda aspectele referitoare la animale, plante sau acţiuni umane observate în mod organizat sau spontan în timpul vizitelor şi plimbărilor de la grădiniţă sau desfăşurate cu familia. Câteva lucrări artistico-plastice realizate de copii sunt: „Flori de toamnă”, „Pădurea, toamna”, „Animalele sălbatice”(măşti), „Lalele”, „Frunzele”(origami), „Copiii în parc”, „Păsările călătoare”, „Covor de frunze multicolore”(pictură), „Copacii toamna”, „Mărul şi cireşul în floare”, „Fluturaşul şi albina” (colaje şi machete) etc.

Prin intermediul proiectelor tematice s-a putut face o sinteza concretă a cunoştinţelor copiilor privind comportamentul ecologic. Prin activităţile desfăşurate cu preşcolarii, i-am stimulat să exploreze lumea înconjurătoare, să o analizeze, să-şi pună şi să pună întrebări în legătură cu aspectele întâlnite, să facă predicţii pe baza datelor culese, să-şi exprime opinii şi stări sufleteşti şi să iniţieze acţiuni ecologice.

Dintre proiectele tematice cu tematică ecologică pe care le-am organizat şi desfăşurat, pot aminti: „Plantele medicinale”, „De la sămânţă la plantă”, „Peştele”, „Câinele”, „Florile lunii mai”, etc. Aceste proiecte au fost foarte iubite de copii, dându-le posibilitatea de implicare directă în toate etapele de acţiune.

Activităţile cu conţinut ecologic îşi găsesc finalitatea în comportamentele dobândite de copii: de a fi mai buni, mai sensibili faţă de ambient, de a fi mai protectori, mai plini de solicitudine, de a acţiona mai disciplinat, de a fi mai responsabil, mai plini de iniţiativă şi mai prompţi în respectarea unor reguli.

Am reuşit să concepem şi câteva reguli sau îndemnuri pozitive faţă de protecţia mediului:  Noi ocrotim NATURA!  Să îngrijim florile şi animalele!  Să iubim micile vieţuitoare!  Să păstrăm parcul curat!  Să fie curat în jurul grădiniţei noastre!

37

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

“Prin activităţile ecologice desfăşurate cu profesionalism copiii se dezvoltă intelectual, emoţional, voliţional, moral. Prin observări concrete copiii evaluează sănătatea mediului şi îndrumaţi de educatoare pot găsi măsuri de protecţie. Astfel, se formează atitudini pozitive faţă de mediul degradat. Prin unele activităţi desfăşurate cu preşcolarii, aceştia pot constitui model pentru adulţi, înfrânând unele impulsuri ale adulţilor care distrug într-o clipă armonia naturii”.

Concluziile la care am ajuns în urma rezultatelor obţinute prin desfăşurarea activităţilor de educaţie ecologică la grădiniţă, sunt următoarele:  contactul nemijlocit cu natura prin intermediul activităţilor de observare facilitează înţelegerea de către copii a interdependenţei care există în natură; le formează unele reprezentări clare despre acţiunile concrete de mediu ce se pot realiza de la cea mai fragedă vârstă;  pentru a construi o societate sănătoasă, nepoluată, este nevoie de educarea în acest sens a copiilor preşcolari. La vârsta preşcolarităţii, prin cunoştinţele dobândite şi deprinderile formate, se pune piatra de temelie a educaţiei ecologice care trebuie să devină o componentă de bază a educaţiei permanente;  salvgardarea naturii – mediul primordial al Pământului - în care a apărut şi specia umană, păstrarea calităţii vieţii şi perpetuarea omenirii depind, într-o semnificativă măsură, şi de educaţia ecologică pe care copilul o primeşte în perioada preşcolară şi şcolară mică. „Să trăieşti în natură cu tot corpul, toate simţurile, toată curiozitatea, toată inteligenţa şi pasiunea, constituie cheia reală a descoperirii mediului înconjurător şi o practică pedagogică”.

Bibliografie 1. BĂJENARU, Petre, „Grădiniţa şi conduita ecologică” în Revista Învăţământului preşcolar, nr. 3-4/1994; 2. MOHAN, Gh., ARDELEAN, A., „Ecologie şi protecţia mediului”, Editura Scaiul, Bucureşti, 1993; 3. VITAN, Marinela, „Cunoaşterea şi înţelegerea mediului înconjurător” în Revista Învăţământului preşcolar, nr. 1-2/2006;

38

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

EDUCAŢIA ECOLOGICĂ ÎN GRĂDINIŢĂ - NECESITATE ŞI POSIBILITATE Autor: prof. înv. preşcolar Muscari-Salvan Carmen Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 3 Bistriţa Porţile deschise spre viitor ne poartă astăzi gândurile la transformările radicale ale învăţământului românesc descătuşat de uniformitate si rigiditate.

Dreptul la educaţie a devenit un drept universal în cadrul căruia se dezvoltă libertatea de a învăţa, precum şi învăţarea liberă.

Problemele educaţiei şi instruirii şcolare îmbracă la început de mileniu III forme şi modalităţi noi de organizare şi desfăşurare menite să asigure dezvoltarea personalităţii umane, să formeze un om nou capabil să răspundă comenzilor sociale actuale. În spatele acestor transformări continue stă omul-trestie gânditoare a naturii, dar atât de înţelegătoare prin construcţia sa specifică superioară tuturor fiinţelor.

Existenţa unui mediu sănătos care să nu pericliteze viaţa pe pământ este sau ar trebui sa fie una dintre preocupările de bază ale omului, ocrotitor al Terrei, făuritor de frumuseţi desăvârşite.

Cea mai desăvârşită realizare făurită de fiinţa umană este însa copilul, locuitorul de mâine al pământului, candidatul de astăzi la instruire si educare.

«Scopul educaţiei şi instrucţiei este acela de a scoate din ce în ce mai multe informaţii de la individ decât de a introduce din ce în ce mai multe informaţii în mintea acestuia » (F. Froebel), de aceea noua programă vizează :  crearea unui mediu educaţional adecvat pentru o stimulare continuă a învăţării spontane a copilului ;  introducerea acestuia în ambianţa culturală, a spaţiului social căruia îi aparţine în ideea formării lui ca personalitate autonomă şi conştientă de sine. „Nimic nu le dăruieşti oamenilor dacă nu te dăruieşti pe tine însuţi” – spunea Axel Munthe şi consider că dezvoltarea intelectuală a copilului este legată în mod direct de influenţele reciproce ale familiei şi grădiniţei.

Dar înainte de a veni la grădiniţă copilul se mişcă într-un mediu înconjurător plin de culoare şi diversitate pe care îl explorează întrebător.

Răspunsurile clare, organizate, sistematizate le găsesc însă la grădiniţă sub «bagheta» formativă a noastră, educatoarelor, care pe lângă operarea cu elemente specifice, sădim în mintea copiilor marele adevăr din spaţiul viului: plantele se nasc, trăiesc şi mor lăsând seminţe pentru următoarea generaţie de plante, iar orice fiinţă are dreptul să trăiască. În preajma plantelor şi mai cu seamă a plantelor cu flori, copii dobândesc pentru lumea lor interioară gingăşie, admiraţie, sentimente de ocrotire şi frumuseţe a întregului, armonia formelor şi a culorilor, grija faţă de frumuseţe si fragilitate. În spiritul educaţiei ecologice, cea mai eficientă la vârstele mici planetele cu flori au fost observate, descrise şi admirate în mediul lor natural. Fidelitatea în observare şi interiorizarea ambianţei elementelor naturii, este deosebit de mare la preşcolari şi cu buna conservare în procesul memorării. De aceea punerea copiilor în contact permanent cu natura vie se transforma în premiza de bază în formarea lor ecologică, favorizată şi de interesul interogaţiile permanente ale acestora.

Aşadar, de la cele mai simple observaţii şi descrieri şi până la activităţile practice, plantele si animalele nu au constituit material de disecţie ci au fost înconjurate cu grijă spre a dirija comportamentul copiilor spre o forma umană, civilizată.

Nu bogăţia cunoştinţelor de biologie, botanică, zoologie, interesează în primul rând învăţământul preşcolar ci naşterea şi menţinerea în forul interior al copilului a două stări : dorinţa de a cunoaşte universul lumii vii şi puterea de a ocroti formele de viaţă.

39

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

Atitudinea ocrotitoare a devenit la copii gestul supercaracteristic în preajma unei insecte nevoioaşe sau a unui pui de pasare : forma alungită şi rotundă a buzelor si mişcarea lină a mâinii pentru apărarea firavelor fiinţe. În sprijinul realizării educaţiei ecologice am folosit planşe, ilustraţii, desene, filme sau imagini video în locul unui material conservat – cum ar fi plantele în ierbar sau animalele împăiate sau în formol, insectare, etc.

Valorificarea cunoştinţelor acumulate au devenit foarte utile în mediul viu, natural. Îngrijirea plantelor din curtea grădiniţei, plantarea de pomi şi flori, păstrarea curăţeniei la locul de joacă şi în curtea grădiniţei au fost foarte importante în formarea comportamentelor socio-ecologice adecvate educaţiei pentru îngrijirea şi ocrotirea mediului înconjurător.

Modelarea comportamentelor ecologice a revenit în mare măsură şi părinţilor, de aceea am organizat activităţi deschise sau lectorate pe această temă.

Educaţia ecologică a ocupat un loc important în scena orală a grădiniţei şi deseori a făcut obiectul important al curriculumului la decizia unităţii, noţiunea de ecologie devenind astfel o concepţie şi o metodă de muncă având ca obiect terminal îmbunătăţirea raportului copil – mediu.

Influenţa factorilor de mediu asupra stării de sănătate a copilului se poate discerne clar, de aceea trebuie să căutăm soluţii «de îndreptar » a răului ce şi-a făcut sau se face prin sădirea germenilor educaţiei de ocrotire, îngrijire, sensibilizare, toleranţa, iubire, protejare, prin înţelegerea precisă a fenomenelor prezentate.

Activităţile opţionale au lăsat spaţiu suficient în acest sens – de exemplu «MICII ECOLOGIŞTI» oferă elemente şi metode adecvate de evitare a greşelilor, un trai mai uşor, o viaţă de calitate, o sănătate superioară.

Obiectivele acestui opţional au vizat :  cunoaşterea formelor de poluare a mediului - tema «Poluarea şi mediul » ;  păstrarea mediului curat – tema «Coş ecologic » ;  formarea deprinderilor de a dărui – tema de convorbire „Învăţăm să dăruim” Posibilitatea realizării educaţiei ecologice în grădiniţă este astăzi rezolvată în funcţie de specificul unităţii, de condiţiile concrete în care acesta iţi desfăşoară activitatea şi descrierea dovedită de educatoare spre formele pe care le îmbracă aceasta dar mai ales pentru modelele folosite în realizarea « paşilor educaţionali ».

Relaţia directă şi nemijlocită a copilului cu mediul a implicat responsabilitate şi necesitate atât în transmiterea de cunoştinţe cât şi în formarea comportamentelor cele mai potrivite ocrotirii vieţii pe pământ.

O lecţie plimbare în parc, o vizită la grădini zoologice, o observare a plantelor şi animalelor ocrotite, ascultarea unor povestiri referitoare la protejarea vieţii păsărilor, animalelor, desfăşurarea unor acţiuni practice de îngrijire a zonelor de joacă şi muncă ca şi participarea directă la acţiuni de sărbătorire a «Zilei Pământului», «Zilei Mediului» au constituit forme trainice de educaţie comportamentală pro-ecologică.

Alternativa oferită astăzi de învăţământul preşcolar prin metoda proiectelor lărgeşte spiritul novator al educatoarei şi orizontul de cunoaştere al copiilor oferind posibilitatea întăririi ideii ca nimic din ceea ce făureşte omul pe pământ nu este întâmplător – «a înţelege natura înseamnă a înţelege viitorul, iar a face ceva pentru salvarea naturii, atât de ameninţător astăzi, înseamnă să contribui la fericirea omenirii.» (Eugen Pora) În educarea deprinderilor de atitudine ecologică pozitivă am folosit povestiri create de educatoare, pe o temă adecvată sau diverse texte literare, discuţiile purtate de copii au aprofundat ideea de «bine».

Jocurile organizate în aer liber, ex. „De-a grădinarii”sau „Florăresele”, au dat copiilor posibilitatea organizării proprii a muncii şi manifestării unor atitudini pozitive sau critice faţă de cei care încearcă să distrugă „grădina”.

40

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

Convorbirile libere, tematice, desenele copiilor au pus în evidenţă trăirile lor faţă de natura şi în raport cu ea.

Dacă am analiza atent activitatea copiilor în mediul natural am constata o oarecare inclinaţie spre dezordine, spre încălcarea regulilor de existenţă a plantelor atunci când nu sunt supravegheaţi – fapt ce ne conduce la ideea că discuţiile cu părinţii pe această temă trebuie să fie mai ample şi să îmbrace forme pedagogice.

Unind eforturile noastre cu ale familiei şi şcolii am reuşit să corectăm unde a fost cazul, să formăm şi să educăm copii în spiritul dragostei faţă de tot ceea ce ne înconjoară.

Strategiile didactice diversificate (studiul de caz, lucrul în echipă, descoperirea, jocul de rol, fisa problematizata, observaţia, munca independenţa, exerciţiul problematizat, experimentul, povestirea problematizată, conversaţia, simularea, constituie «arma forte» a educatoarei în realizarea temelor propuse şi realizate prin toate activităţile şi acţiunile ce se desfăşoară în grădiniţă în scopul însuşirii noţiunilor şi cunoştinţelor despre problematica ecologiei.

Vom lua drept motto al activităţii noastre afirmaţia lui Piaget: «Copilul trebuie lăsat să descopere el însuşi adevărul, acţionând în mod pragmatic, deoarece scopul şcolii este de a forma creatori, inventatori şi nu de a forma indivizi care să repete ceea ce au învăţat generaţiile precedente şi vom conchide că omul este firul care ţese drama vieţii şi ce-i face pământului îşi face lui însuşi.»

Bibliografie 1. „Din secretele naturii şi ale lumii înconjurătoare”, Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1996.

2. „Educaţia ecologică în grădiniţă”, Ghidul pentru educatoare – Bucureşti 2005.

3. „Revista Învăţământului preşcolar”, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Nr.1/2007

41

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

EDUCAŢIA ECOLOGICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR Autor: prof. înv. primar Paul Angelica Ana Școala Gimnazială Secusigiu, Jud. Arad Educaţia ecologică în şcoală reprezintă o preocupare constantă în toate categoriile de activităţi. Acest demers este de o importanţă majoră întrucât primele forme de organizare a cunoaşterii de către copii a mediului înconjurător apar în învăţământul preprimar şi se continuă în clasele primare prin reintroducerea obiectului Matematică și Explorarea Mediului începând cu clasa pregătitoare. Întrucât problematica mediului are un caracter pluridisciplinar şi o mare complexitate, o evoluţie rapidă şi greu de prevăzut şi un caracter prioritar, conţinuturile trebuie relaţionate cu viitorul planetei şi supravieţuirea speciei umane.

După părerea mea, cea mai potrivită cale de introducere a educaţiei ecologice în şcoli este infuzarea unor dimensiuni ale acesteia în cadrul disciplinelor existente. Prin tratare interdisciplinară se poate ajunge la formarea unei viziuni globale şi a unui sistem coerent de atitudini şi comportamente potrivit vârstei şcolarului. Urmărită pe toată durata şcolarităţii, educaţia ecologică poate forma cetăţeni responsabili prin conştientizarea pericolelor ce ameninţă umanitatea şi patrimoniul său natural.

Educaţia ecologică este o problemă de politică educaţională, deoarece trebuie să vizeze dezvoltarea simţului responsabilităţii şi solidaritatea între ţări şi regiuni, indiferent de nivelul lor de dezvoltare, pentru păstrarea şi ameliorarea mediului.

Obiectivele ce trebuie urmărite în şcoală sunt: – „alfabetizarea” în materie de mediu; – conştientizarea diversităţii şi importanţei problemelor ecologice, ca şi a comportamentelor umane care afectează mediul; – înţelegerea corectă a raportului individ-mediu (George Văideanu sublinia că „omul se integrează în mediu – acest ansamblu extrem de complicat –, iar viaţa lui e condiţionată de viitorul mediului”); – dezvoltarea respectului faţă de mediu şi a responsabilităţii; – analiza critică a problemelor de mediu; – dezvoltarea capacităţii de a lua decizii etc.

Printre situaţiile de învăţare funcţională a cunoştinţelor referitoare la mediu, V. de Landsheere enumera: observaţiile de teren, constituirea de dosare plecând de la observaţiile directe şi de la analiza presei sau a documentelor tehnice, difuzarea informaţiilor primite şi analizate prin diverse mijloace – jurnal şcolar, corespondenţă interşcolară etc. –, discuţii de grup cu sau fără participarea unor persoane – resurse sau experţi, studii de caz, jocuri de rol, exerciţii de simulare etc.

Obiectivele educatiei ecologice în școală se pot realiza pe două căi; I. Prin contribuția mai multor discipline de studiu; II. Prin activități extracurriculare Educația ecologică implementată prin contribuția mai multor discipline de studiu; Pornind de la premisa că şcoala mileniului III este centrată pe elev – deci pe cel care învaţă – se impune înlocuirea caracterului enciclopedist al actului educativ cu un proces activ care să implice atât activitate mentală, cât şi activitate fizică, formând capacităţi şi competenţe necesare pe parcursul întregii vieţi: de a observa şi analiza, de a interpreta, de a compara, de a selecta, apoi de a generaliza, de a comunica, de a coopera, de a iniţia şi de a finaliza un proiect. Se impune I.

42

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

astfel o abordare interdisciplinară a problemelor de studiat şi, de asemenea, parteneriatul între învăţători sau învăţători-profesori de la anumite discipline.

Aparent, tema Educaţie ecologică ne-ar trimite doar la disciplinele Ştiinţe şi Geografie.

Dar, valorificând creativ conţinuturile ce trebuie transmise elevilor consider că valenţe ale acestei teme pot fi abordate chiar de la clasa pregătitoare și clasa I, în orele de Limba și literatura română, Educaţie plastică și Abilităţi practice (AVAP) şi Științe/Cunoașterea mediului.

Deşi ar părea pretenţios, termenul de portofoliu poate fi introdus încă din clasa pregătitoare și clasa I, copiii putând realiza diverse lucrări, individual sau în echipă. Pe parcursul următoarelor clase, conţinutul portofoliului se poate îmbogăţi pentru ca, la sfârşitul clasei a IV-a, fiecare elev să aibă un portofoliu cu acest conţinut tematic.

Mai mult, urmărind pe parcursul întregului ciclu primar realizarea obiectivelor educaţiei ecologice, atât prin valorificarea conţinuturilor unor texte din manual, cât şi prin excursiile, vizitele, mapele tematice realizate, vom constata că la sfârşitul acestei perioade elevii au un bagaj de cunoştinţe, dar şi de abilităţi în stare să-i facă să acţioneze în vederea protejării mediului, chiar de la această vârstă. Astfel, copilul va fi capabil să protejeze mediul apropiat (curtea, spaţiul verde, arborii existenţi), să planteze o floare, un copac, să atragă atenţia celorlalţi pentru a păstra curăţenia, să participe la reciclarea unor deşeuri (din sticlă, plastic, hârtie) etc. Elevul va fi antrenat atât în activităţile de observare, cât şi de manipulare şi experimentare, avându-se în vedere faptul că învaţă mult mai temeinic atunci când lucrează practic şi când forma de activitate depăşeşte spaţiul băncii de şcoală. Nu trebuie scăpat din vedere şi faptul că o învăţare eficientă presupune feed-back, care-i oferă copilului nu numai măsura realizării unei sarcini, cât, mai ales, valoarea (calitatea) pe care o are activitatea desfăşurată.

Prezint, în continuare, câteva activităţi cu conţinut ecologic ce se pot urmări în cadrul a 4 arii curriculare: Limbă şi comunicare   

lecturi literare şi ştiinţifice despre plante şi vieţuitoare / ocrotirea lor; compoziţii literare realizate / culese / interpretate de elevi: eseuri, interviuri, poezii, scenete; proverbe şi maxime despre mediu (apă, aer, pământ) – afişarea şi discutarea acestora.

Om şi societate      

resurse naturale şi valorificarea lor; identificarea factorilor de poluare (a apei, solului, aerului); excursii tematice de studiu sau ecologizare / curăţire a anumitor zone; realizarea unor fotografii, mape, casete video, valorificate apoi în ore; studii de caz (Omul şi mediul său de viaţă de-a lungul timpului, O zi în natură ); vizite în aceleaşi zone (parcuri, Grădina Botanică) în diferite anotimpuri pentru a observa schimbările care au loc în natură şi păstrarea curăţeniei.

Matematică şi ştiinţe    

identificarea resurselor naturale din zona geografică în care trăiesc; colecţii de materiale naturale; introducerea în probleme a unor date despre plante, vieţuitoare (compunere şi rezolvare de probleme); realizarea unui portofoliu Omul şi mediul: acţiuni de protejare / de distrugere, care poate fi realizat individual sau în echipă, într-un an şcolar sau pe durata întregului ciclu primar; 43

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

Arte şi tehnologii   

realizarea unor desene, afişe pe teme ecologice; modelaj (plastilină şi argilă); realizarea unor afişe, postere şi amplasarea lor în clasă / şcoală / localitate (cartier / sat).

Iată un set de teme pe care le-am urmărit pe durata unui an și/sau a unui ciclu de învăţământ prin activităţile specifice sugerate anterior: 1. Excursia tematică   

observarea mediului cu aspectele pozitive / negative întâlnite şi realizarea unor fişe; studii de caz (sublinierea cauzelor şi măsurilor de remediere ale unor probleme de mediu); înregistrarea în scris, foto sau video a unor aspecte care vor fi valorificate ulterior în timpul activităţilor din clasă.

2. „Nu sunt prea mic să…”  

activităţi de igienizare a zonei, plantare de pomi, flori şi îngrijirea acestora pe toată durata de vegetaţie; sensibilizarea colegilor şi a oamenilor mari prin realizarea şi plasarea unor afişe, postere sugestive privind degradarea mediului.

3. Serbările şcolare 

prezentarea unor poezii, cântece, scenete cu conţinut referitor la mediu .

4. Expoziţii tematice 

expoziţii permanente sau periodice cu lucrări plastice, mulaje, machete, fotografii prezentând mediul curat / mediul poluat.

5. Concurs de creaţii literare – semestrial și cu ocazia Zilei Pământului sau a Zilei Internaţionale a Mediului Înconjurător unde au fost prezentate, într-o sesiune festivă, cele mai reuşite compuneri, povestioare, sloganuri, postere realizate de-a lungul anului şcolar şi premierea celor mai valoroase.

6. Vizionări de casete / filme – în activităţi speciale sau ca momente în cadrul anumitor ore, au fost prezentate spre vizionare casete / filme cu aspecte din activităţile unor organizaţii ecologiste sau cu probleme grave de poluare / degradare a mediului, atât în România cât şi pe plan internaţional. Aceste vizionări au fost urmate, obligatoriu, de dezbateri privind cauzele poluării şi modalităţi de remediere ale situaţiilor prezentate.

7. Realizarea unui „colţ viu” chiar din clasa pregătitoare cu plante şi vieţuitoare mici, îngrijite de copii: proiectul ”Floricica mea” în care fiecare și-a plantat floricica iar apoi a îngrijit-o pe parcursul anului școlar.

8. Studii de caz: „O zi în natură”, „SOS Natura”, „La iarbă verde” etc.

44

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

Nu trebuie scăpat din vedere faptul că în întreaga lume, pe data de 22 aprilie se sărbătoreşte Ziua Pământului iar pe 5 iunie se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Mediului Înconjurător şi cu aceste ocazii, copiii pot fi antrenaţi în desfăşurarea unor activităţi atractive.

II. Educaţia ecologică implementată prin activităţi extracurriculare 1.Proiectul tematic Metoda proiectului tematic presupune o abordare transdisciplinară a unei teme bine stabilite în raport cu cerinţele programelor şcolare, cu capacităţile intelectuale implicate, dar şi cu interesele şi abilităţile practice ale elevilor, fiind o formă de evaluare motivantă pentru ei, chiar dacă volumul de muncă este sporit. Activităţile integrate care se desfăşoară pe parcursul unui proiect tematic asigură o învăţare activă, reflectând interesele şi experienţa elevilor şi au finalităţi reale. În cadrul lor, elevul îşi concentreză atenţia şi energia, cu atât mai mult cu cât are oportunitatea de a-şi personaliza cunoştinţele dobândite prin mijloace artistice: creaţii „literare”, postere educative, afişe, desene, albume, jocuri, produse practice. Este o metodă complexă, care necesită o perioadă mare de timp (una sau mai multe săptămâni) şi care se poate realiza individual şi în grup, aducând, astfel, mai multe beneficii. Proiectele pe care le-am realizat cu succes în perioada ”Școala Altfel” cu elevii mei: ”Floricica mea”,”Pomișorul nostru”, ”Avem grijă de păsărele”, , iar anul acesta vom derula proiectul ” Animalul preferat”.

Avantajele folosirii proiectului tematic sunt multiple:  valorizează experienţa cotidiană, informaţiile şi interesele elevilor: aceştia trebuie să–şi folosească cunoştinţele, deprinderile, abilităţile şi capacităţile în contexte noi, să caute informaţii suplimentare, să le combine, să formuleze probleme, să caute soluţii;  oferă posibilitatea fiecărui elev de a se manifesta plenar în domeniile în care capacităţile sale sunt cele mai evidente;  oferă oportunităţi pentru realizarea unei cooperări educaţionale între principalii actori: elev elev, elev-învăţător, învăţător-elev-părinte;  stimulează acumularea de cunoştinţe, dezvoltă capacităţile şi abilităţile de comunicare, colaborare şi ajutor , determinând învăţarea reciprocă;  contribuie la formarea atitudinii de gândi înainte de a acţiona şi la conştientizarea faptului că doar împreună oamenii pot reuşi să realizeze ceea ce îşi propun;  oferă un context flexibil de organizare a evaluării printr-o multitudine de alte metode didactice 2. Excursia-mijloc de realizare a educaţiei ecologice Excursia reprezintă un mijloc didactic de mare importanţă în raport cu dezvoltarea cognitivă şi afectivă a copilului, oferă copiilor posibilitatea să observe, să cerceteze, să cunoască în mod direct o mare varietate de aspecte din natura, de ordin biologic despre mediul natural şi factorii de mediu. Contribuie la educarea şi dezvoltarea simţului estetic, trezeşte dragostea pentru natura si respectul pentru frumusetile ei, stimulează curiozitatea şi spiritul de echipă al copiilor, aceştia întipărindu-şi în memorie unele aspecte care poate vor fi de neuitat pentru ei, şi le vor întipări în memorie pentru tot restul vieţii.

Excursia didactică are ca scop principal lărgirea orizontului didactic, realizând de asemenea legătura dintre teorie si practică. Etapele ce trebuie parcurse pentru organizarea acestei activităţi, urmăresc în general structura oricărui tip de excursie, dar importanţa majoră o are etapa

45

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

pregătitoare, organizatorică, de pregătire a colectivului de elevi pentru a fi capabili sa realizeze obiectivele propuse pe parcursul activităţii.Excursia reprezintă o călatorie de cel puţin o zi, efectuată în afara localităţii de resedinţă, cu un mijloc de transport, având ca scop recreerea, vizitarea, informarea, studiul. În funcţie de conţinut, identificăm mai multe categorii de excursii : - excursii pentru cunoaşterea componentelor naturale ale peisajului geografic ; - excursii pentru cunoaşterea anumitor obiective social-economice şi culturale din peisajul geografic; - excursii cu obiective mixte.

Stabilirea atentă a obiectivelor este foarte importantă. Trebuie stimulată dorinţa şi curiozitatea elevilor de a descoperi noi fenomene şi elemente, dar şi dorinţa de călătorie în scopul cunoaşterii şi, nu în ultimul rând, crearea unui suport informativ-educativ pe plan ecologic, pentru protecţia mediului.Această formă de excursie are ca scop principal lărgirea orizontului didactic, realizând de asemenea legătura dintre teorie şi practică. Acest tip de activitate anticipează intuirea, cunoasterea generală, uşurând succesul învăţării. Are avantajul de a facilita observarea elementelor mediului în ansamblul lor ,cu interrelaţiile specifice, uşurând deducerea cauzelor care le-au generat. Excursia este una dintre cele mai atractive, plăcute si utile activităţi de recreere şi odihnă activă, facilitând contactul direct cu mediul, aceasta presupunând o percepere activă a unor zone geografice, peisaje, acţionand direct asupra acestora. Prin aceste acţiuni copiii dobândesc informaţii, îşi formează reprezentări, trăiesc experienţe de învăţare.

Exemple de excursii realizate în perioada Școala altfel: Peștera Romanești - Orașul Timișoara (2016), Peștera Urșilor - Orașul Oradea(2015), Mănăstirea Hodoș-Bodrog (2016) aflată la 10 km. apropiere și Mănăstirea Bezdin situată la 4 km. în satul vecin Munar.

3.Activităţi de ecologizare şi de plantare a copacilor Activităţile practice stimulează spiritul practic şi pe cel competitiv , prin solicitarea de a efectua, în perechi sau în echipă, diverse activităţi. Un vechi proverb chinezesc spune: ”Aud, uit; văd, reţin; fac, înţeleg.”

Elevii de vârstă şcolară mică sunt curioşi, au multe nelămuriri, sunt receptivi şi uşor de modelat.

Efectuarea experimentelor este pentru ei un motiv de mare bucurie. Participă cu entuziasm iar satisfacţia unei reuşite îi stimulează şi le dă imboldul de a continua. Pricep repede, observă rezultatele, le interpretează, se implică cu responsabilitate în acţiuni concrete precum: îngrijirea plantelor din clasă, menţinerea curăţeniei în curtea şcolii, plantarea de seminţe, fori sau puieţi în curtea şcolii.Îi facem să descopere astfel plăcerea de a trăi într-un mediu ambiant curat şi plăcut.

Nu trebuie decât să respectăm noi înşine legile naturii şi să-i învăţăm pe cei mici că ea este generoasă cu noi atâta timp cât o preţuim şi o respectăm.

“Copiii au nevoie mai mult de modele decât de critici”, spunea J. Joubert.

Auzim tot mai des de acţiuni de voluntariat. Adunăm gunoaie de pe marginile drumurilor, din păduri, din preajma apelor, dar din păcate, în câteva zile, acestea apar din nou. Ceea ce trebuie făcut este o amplă campanie de educare a tinerei generaţii, de implicarea acesteia în acţiuni de soluţionare a problemelor ecologice: plantarea unor pomi sau a florilor în curtea proprie sau a şcolii, colecterea de materiale reciclabile,etc.

Numai astfel vor aprecia şi preţui natura, vor înţelege că de ea depindem şi că ea e casa noastră. De felul în care o îngrijim, depinde felul în care trăim: natură curată, oameni sănătoşi.

“Diferenţa dintre şcoală şi viaţă? În şcoală înveţi o lecţie, apoi dai un test. În viaţă ai dat un test care te învaţă o lecţie.”- Tom Bodett

46

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

E timpul să demonstrăm ce am învăţat din lecţiile oferite de natură, acum, când poate nu e prea târziu.

4. Drumeţia Şcoala noastră are privilegiul de a se afla în Lunca Mureșului. Beneficiind de amplasarea strategică a şcolii, se pot organiza diferite drumeţii cu caracter de informare, observare şi studiu.

Pentru a stabili cât mai concret obiectivele drumeţiei, elevii au fost informaţi despre ceea ce se intenţionează a se întâmpla şi au fost invitaţi să aducă noi idei pentru a putea realiza o activitate cât mai complexă având în vedere realizarea unei aplicaţii practice.

Am organizat drumeţii pentru a alcătui ,,Cartea plantelor de leac”, ieşind pe câmpiille din apropiere şi adunând plante ce au diferite calităţi curative. Astfel, elevii au reuşit să recunoască o parte din plantele bune de leac pe care le-am cules şi am alcătuit un ierbar cu aceste plante.

O altă drumeţie am organizat-o în vederea observării pădurii, a copacilor şi păsărilor și animalelor care trăiesc aici.Am reuşit astfel să vedem măreţia copacilor, să respirăm aerul proaspăt al pădurii, să ne bucurăm de frumuseţea şi bogăţia pădurii şi să concluzionăm că pădurea este un izvor nesecat de viaţă. În toate drumeţiile pe care le-am realizat, copii au avut ceva de învăţat, deoarece natura de la noi ne oferă materiale vizuale şi auditive ce vin în întâmpinarea setei de cunoaştere a elevilor.

Realizând o drumeţie se va cunoaşte o mai mare dezvoltare a capacităţii de observare, a memoriei vizuale toate aceste contribuind la eficientizarea actului educativ. Cu siguranţă o drumeţie care nu se limitează numai la parcurgerea unui traseu, ci este stabilită din timp, are ca scop atingerea unor obiective şi realizarea unor activităţi va rămâne mult timp întipătită în amintirile elevilor. În loc de concluzii…

Viaţa pe Pământ depinde de noi, oamenii şi de acţiunile noastre. Cadrelor didactice le revine misiunea dificilă de a forma oameni responsabili şi conştienţi de pericolele care le ameninţă viaţa. Încercând să sădim în sufletele copiilor încă din primii ani de şcoală dragostea pentru natură, pentru tot ceea ce ne oferă ea, nu facem decât să înfrumuseţăm viaţa şi să o prelungim cât mai mult.

Bibliografie 1. Curriculum naţional. Programe şcolare pentru învăţământul primar, MEN, CNC, Editura Corint, Bucureşti, 1998 2. Lecturi istorico-geografice (antologie de texte), clasele I-IV, Editura Aramis, Bucureşti, 1998 3. Landsheere, V., Landsheere, G. – Definirea obiectivelor educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979 4. Dragu, V., Ungureanu, A. – Exerciţii de proiectare. Proiectarea interdisciplinară la disciplina Ştiinţe (cl. III-IV), Editura PAN EUROPE, Iaşi, 2003 5. Dumitrescu, F., Stănculescu, C. – Natura pe înţelesul copiilor, Editura Carminis, Piteşti, 1998

47

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

ANTREPRENORIAT PRIN FIRMA DE EXERCIȚIU Autor: prof. Rus Alexandrina-Corina Colegiul Național ”Petru Rareș” Beclean În una din cărțile sale, Caroline Warner scria: “Sunt convinsă că atitudinea este cheia succesului sau eşecului în aproape toate încercările din viaţa noastră. ..... Atitudinea ta determină felul în care interacţionezi cu alţi oameni şi felul în care interacţionezi cu propria ta persoană”.

Se știe că în România este foarte mic numărul tinerilor care au curajul să-și deschidă o afacere. Oare de ce? Pentru că nu îi învățam pe elevi spiritul anteprenorial, curajul de a risca și de a-și asuma anumite riscuri? Ca dascăl de discipline economice cred că am datoria să îi învaț pe elevii mei ce înseamnă o firmă, o afacere, dar în același timp și să le dezvolt atitudinea, să le trezesc interesul pentru ca mai târziu să-și deschidă singuri propria afacere.

Tocmai acesta este rolul firmelor de exercițiu: de a le da posibilitatea elevilor să învețe să aibă atitudine, curaj. Firmele de exercițiu încep ca un joc în care elevii se joacă de-a managerii, în care lucrează în echipă, iau decizii, iar uneori pot chiar greși. Simularea tuturor activităților economice care au loc într-o firmă reală duce la creșterea creativității, a gândirii critice, la dezvoltarea capacității elevilor de a munci în echipă, de a-și asuma responsabilități, de a lua decizii, la dezvoltarea autocontrolului și spiritului de organizare. În firmele de exercițiu totul pornește ca o joacă în care elevii Își asumă propriile roluri alese de ei, în care concurează unul cu altul, își dezvoltă creativitatea și își exprimă opiniile. Astfel se realizează sinergia interdisciplinarității cunoștințelor teoretice și arta de a îmbina cunoștinte de la diferite discipline economice, sunt exersate tranzacțiile economice existente în firmele reale, fiecare firmă de exercițiu fiind structurată în conformitate cu situația din practică in servicii functionale. În perioada 11.04.2015 – 10.12.2015, am participat în calitate de expert coordonare, organizare și funcționare firmă de exercițiu, în cadrul proiectului POSDRU/175/2.1/S/150697 ”PROinovație prin firme de exercițiu – de la școala competitivă la competitivitate în muncă” Proiectul s-a derulat printr-un parteneriat realizat între: Colegiul Economic „F.S. Nitti” Timișoara (pentru regiunea V) și Colegiul Economic „Nicolae Titulescu” Baia Mare (pentru regiunea NV) şi a fost cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Investeşte în oameni!”, Axa Prioritară 2 – „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”, Domeniul Major de Intervenţie 2.1 – „Tranziţia de la şcoală la viaţa activă”.

Competenţele generale vizate de activitățile desfășurate în cadrul acestui proiect au fost: 1. Formarea competențelor antreprenoriale 2. Facilitarea trecerii absolvenților de la școală la viața activă; 3. Organizarea și conducerea unor activități în cadrul unor firme; 4. Realizarea ofertei de produse/ servicii Proiectul a avut la bază activităţi desfăşurate de elevi prin metoda inovatoare ”firmă de exerciţiu” urmărind:  dezvoltarea aptitudinilor de muncă ale elevilor prin acțiuni cu caracter inovator – firmele de exercițiu și, în consecință, îmbunățirea inserției elevilor pe piața muncii;  creșterea gradului de ocupare și creșterea adapatabilității acestora la cerințele primului lor loc de muncă relevant.

Pe parcursul celor opt luni de implementare, 1100 elevi din grupul țintă au beneficiat de activități de instruire în firme de exercițiu existente și firme de exercițiu nou înființate, de sprijin în tranziţia de la şcoală la viaţa activă prin participarea la activităţi de consiliere în carieră, precum și de o subvenţie lunară pe întreaga perioadă de participare la proiect.

Câteva dintre activităţile desfăşurate în FE au fost următoarele:  Identificarea ideii de afacere. Alegerea obiectului de activitate și formei juridice; 48

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

       

Înfiinţarea şi înmatricularea FE pe ROCT Realizarea elementelor de identitate vizuală: siglă, slogan, culori; Organizarea structurală şi procesuală a FE; Realizarea planului de afacere al FE Recrutarea și selecția personalului; Motivarea angajaților; Realizarea ofertelor de produse/servicii Promovarea imaginii FE Negocierea vânzării; Derularea de tranzacții pe piaţa FE În cadrul proiectului, am fost profesor coordonator al firmelor de exerciţiu: FE Secret Garden SRL și FE Fastpub SRL. Am avut deosebita plăcere să lucrez cu elevi deosebiţi, entuziaşti şi foarte implicaţi, elevi care veneau atât de la profil servicii, cât și de la profilul real, respectiv uman. Pentru aceşti elevi, participarea în cadrul proiectului, a reprezentat ceva inedit, o oportunitate, care, aşa cum au apreciat chiar ei, „ar fi fost păcat să o rateze”.

Deprinderea cu limbajul de afaceri, dobândirea abilităţilor de negociere, participarea la primul lor interviu pentru angajare, s-au constituit în avantaje de un real folos în viitor. Pe toată perioada derulării proiectului, elevii s-au mobilizat pentru realizarea în condiţii superioare a tuturor sarcinilor, s-au susţinut reciproc şi s-au motivat continuu. Realizarea materialelor promoţionale ale firmei de exerciţiu şi a paginii web, au scos în evidenţă creativitatea elevilor şi au contribuit la perfecţionarea abilităţilor din domeniul TIC. Activităţile desfăşurate de elevi în cadrul proiectului, le-a permis acestora asumarea de responsabilităţi pentru acţiunile sau deciziile pe care le-au luat în legătură cu firma de exerciţiu.

Au învăţat să rezolve probleme ce apar pe parcursul activităţii în firmă, probleme cu care nu s-au întâlnit în manualele şcolare. Astfel, şi-au însuşit competenţe cheie, cum ar fi capacitatea de a lucra în echipă, gândire interdisciplinară, competenţe de comunicare şi relaţionare instituţională.

Mai mult de atât, şi-au format abilităţi profesionale, o flexibilitate necesară pe piaţa muncii.

Competenţele obţinute pot determina reducerea perioadei de acomodare la locul de muncă, familiarizarea cu sarcinile înscrise în fişa postului, lucru benefic atât pentru angajatori cât şi pentru viitorii angajaţi.

Târgurilor Firmelor de Exerciţiu organizat în cadrul proiectului a urmărit consolidarea abilităţilor de comunicare ale elevilor prin implicarea în activităţi de promovare a propriilor firme, intensificarea relaţiilor de colaborare între firmele de exerciţiu expozante prin crearea unui cadru propice derulării de tranzacţii între acestea.

Participarea elevilor în cadrul proiectului ”PROinovație prin firme de exercițiu – de la școala competitivă la competitivitate în muncă”, le-a adus acestora numeroase beneficii: au avut şansa de a se familiariza cu activităţile specifice unei firme reale, şi-au perfecţionat limbajul de afaceri, şi-au dezvoltat competenţe şi atitudini necesare unui întreprinzător dinamic, au putut identifica ce profesie li s-ar potrivi pentru viitor.

Proiectul s-a constituit într-o oportunitate atât pentru noi, cadrele didactice, care am parcurs un proces de schimb de bune practici între şcoli, cât şi în ceea ce priveşte implicarea mai activă a agenţilor economici, instituţiilor statului în activităţi care vizează pregătirea profesională a elevilor şi integrarea lor pe piaţa muncii.

Bibliografie 1) Bara Mariana, Boe Gheorghiţa, Tanislav Cristina, Ghid metodologic firma de exerciţiu (varianta electronică); 2) Iuliana Bozeşan, Nadia Merce, Activităţi pentru laboratorul tehnologic realizat sub forma firmei de exerciţiu, Editura Emma, 2012 3) www.roct.ro

49

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

ANTREPRENORIAT- DRUMUL DE LA IDEI CĂTRE OPORTUNITĂȚI Prof. Marcela Eugenia Daramus - Inspector general ISJ Alba Prof. Cetean Ioan Emil - Col. Economic ”Dionisie Pop Marțian” Alba Iulia Abordarea managementului antreprenorial se poate realiza în mai multe moduri.

Premisele la care se referă abordarea sunt: A. Întreprinderea – este componenta cea mai importantă a economiei şi a societăţii; este o organizaţie alcătuită din una sau mai multe persoane care desfăşoară activităţi utilizând mijloace economice în vederea obţinerii de profit.

Importanţa ei decurge din faptul că:  este principala creatoare de substanţă economică;  oferă locuri de muncă;  performanţele sale sunt reflectate în economia unei ţări şi standardele de viaţă ale populaţiei.

B. IMM-ul – reprezintă eşalonul cel mai important al întreprinderilor îndeplinind funcţii economice, tehnice şi sociale. Argumente:  generează cea mai mare parte din PIB;  oferă locuri de muncă;  generează inovaţii aplicabile în economie;  prezintă cel mai ridicat dinamism în condiţiile ridicate de piaţă;  realizează produse şi servicii la costuri mai reduse decât firmele mari;  dovedesc flexibilitate şi avangarditate ridicate la cerinţele şi schimbările pieţei;  este una din principalele surse de venit ale bugetului de stat;  oferă posibilitatea îndeplinirii profesionale şi sociale a populaţiei;  se caracterizează prin flexibilitate, inovabilitate şi dinamism;  reprezintă germenii firmelor mari; Slăbiciuni:    

cantitate mică de resurse incorporabile şi de rezerve disponibile; dependenţă de o persoană denumită şi antreprenor; nivelul tehnic mai scăzut; mai puţin stabile şi durabile.

C. Antreprenorul – constituie unul din principalii piloni actori ai economiei de piaţă:  rolul acestuia rezultă din faptul că îi aparţine ideea creativă a IMM-urilor, cea de-a doua fiind cei care transformă IMM-ul într-o întreprindere mare;  au rol determinant în modelarea mediului economic;  constituie componenta principală a clasei de firmă;  au rol determinant în crearea economiei de piaţă (cererea – oferta).

Valorificarea majoră a potenţialului IMM-ului şi antreprenorului este condiţionată de apelarea la managementul antreprenorial. În analiza IMM-urilor, apare frecvent sinonimia antreprenor -întreprindere, existând, mai ales în strategiile de început ale noii întreprinderi, o pliere aproape perfectă între cele două elemente. Înţelegerea acestei interfaţe, fireşti în cazul acestor tipuri de întreprindere, permite reliefarea principalei trăsături comportamentale de dezvoltare a instituţiilor mici şi mijlocii. La acest nivel, antreprenorul este actorul principal, factorul activ şi determinant. Logica economică sugerează ca fundament în cazul definirii noţiunii de antreprenor tocmai identificarea concretă a rolului acestuia în cadrul firmei.

50

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

Conceptul de antreprenor reprezintă, în sens larg, numele dat în teoria economică proprietarului – manager al unei firme. Webster’s Third New International Dictionary (1961) defineşte antreprenorul ca fiind „cel care deţine, organizează, conduce şi îşi asumă riscul afacerii”.

Mai târziu, în alte lucrări se consideră că funcţiile antreprenorului sunt:  să furnizeze, să procure capitalul necesar firmei;  să organizeze producţia prin cumpărarea şi combinarea factorilor de producţie;  să-şi asume riscul activităţilor respective, risc care creşte inevitabil prin faptul că resursele trebuie alocate producţiei înainte ca producţia obţinută să fie vândută.

Antreprenorului îi pot fi atribuite trei funcţii majore:  purtător de risc şi incertitudine;  inovator;  conducător şi organizator al întreprinderii.

Dacă economiştii clasici englezi creditau iniţial antreprenorul cu un rol minor în activitatea economică generală, considerând că acesta joacă un rol secundar în direcţionarea şi asigurarea capitalului, nu acelaşi lucru se poate spune despre şcoala clasică engleză, care a adoptat o perspectivă de abordare a problemelor mult mai largă, în principal, la nivel de macroeconomie.

Marele merit al antreprenorului în direcţia alocării şi realocării resurselor în condiţiile unui dezechilibru perpetuu, a fost evidenţiat însă de Carl Menger, fondatorul şcolii economice austriece. El a accentuat nevoia de informaţie a antreprenorului şi abilitatea de a o analiza cu succes pentru a reuşi să aloce în mod corect resursele, analizând, de asemenea, rolul incertitudinii în activitatea antreprenorului.

O contribuţie marcantă în aprofundarea conceptului de antreprenor şi a rolului acestuia a avut Schumpeter (1954). În viziunea sa, inovaţia este principalul element ce ar trebui să caracterizeze un antreprenor, cele două concepte suprapunându-se practic în lucrările sale.

Conform teoriilor sale, antreprenorul este persoana care realizează un nou produs sau un nou proces de producţie, printr-o nouă combinaţie a factorilor de producţie, în esenţă, printr-o inovaţie.

Sunt avute în vedere cinci tipuri de inovaţii: oferirea unui nou produs; realizarea unei metode de producţie mai eficace în cazul unui bun deja existent; descoperirea unei metode noi de organizare şi conducere; utilizarea unor noi surse de materii prime; descoperirea şi cucerirea de noi pieţe.

Marele profesor american P.F. Drucker, defineşte antreprenorul într-un mod pragmatic, dintr-o perspectivă managerială americană tipică. El consideră că antreprenorul întotdeauna urmăreşte schimbarea, o identifică, răspunde la ea şi o exploatează ca o oportunitate, activitatea acestuia nefiind nici ştiinţă şi nici artă, ci practică.

Definiţia lui Drucker se concentrează pe existenţa unei adevărate culturi de antreprenor, care are la bază exploatarea tuturor noilor oportunităţi ale pieţei. Autorul consideră că elementele caracteristicile comportamentului de succes al antreprenorului pot fi dezvoltate în cadrul organizaţiilor existente, asigurându-se un avantaj competitiv. Această concepţie este întâlnită şi la alţi autori, accentuând mai mult ceea ce face un antreprenor, decât ceea ce este el.

Nu există un model ideal pentru antreprenorul de succes, dar analiza profilului mai multor antreprenori bine cotaţi pe piaţa românească, precum şi a unor antreprenori arhicunoscuţi din 51

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

mediile economice dezvoltate, manageri ai intreprinderilor devenite faimoase pe plan internaţional (cazul fondatorilor firmelor Microsoft, Benetton, Sony, etc), a condus la delimitarea unor caracteristici de esenţiale pentru antreprenorul de succes (calităţi, aptitudini, personalitate).

Importanţă deosebită prezintă:  asumarea riscului fără ca aceasta să fie însoţită de sentimente de teamă;  o bună opinie despre propria persoană şi încredere în forţele proprii;  o bună calificare, cunoştinţe şi experienţă într-un anumit domeniu sau chiar talent;  ambiţios, hotărât şi insistent în urmărirea obiectivelor fără să fie stresat de acestea;  curiozitate, creativitate (imaginaţie şi inovaţie), capitalizarea ideilor altora;  spirit de iniţiativă;  se bucură de o bună reputaţie;  banii nu constituie motivaţia principală;  personalitate puternică etc Simpla prezenţă a acestor însuşiri nu poate garanta reuşita în afaceri, dar poate cu certitudine contribui la lansarea cu succes a unei întreprinderi şi apoi la creşterea ei.

Trebuie făcută menţiunea că nu toţi potenţialii investitori reprezintă aceleaşi înclinaţii şi disponibilitate pentru activitatea de antreprenor de succes, unele dintre trăsăturile enunţate anterior fiind chiar esenţiale (asumarea riscului, nevoia pentru realizări, cunoştinţe şi experienţă într-un domeniu, extravertit, calităţi manageriale). Totuşi, nu înseamnă că indivizii care nu prezintă unele din caracteristicile de mai sus ar trebui excluşi de la acestă activitate, ci doar că indivizii la care le întâlnim au mai mari şanse de a desfăşura o activitate de succes.

Bibliografie 1. Drucker P., Inovaţia şi sistemul antreprenorial, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1993 2. Nastase Carmen (coord) – Ghid de formare antreprenorială, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2006

52

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

ACTIVITATEA FIRMELOR DE EXERCIŢIU DIN CADRUL COLEGIULUI TEHNIC GRIGORE MOISIL BISTRIȚA – EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ Autor: prof. Checicheș Adina Ana Colegiul Tehnic Grigore Moisil Bistrița Adaptarea la cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat motivele esenţiale pentru includerea în activitatea didactică a conceptului de "firmă de exercițiu". Firma de exercițiu este metoda practică de îmbinare a cunoștiințelor de la diverse discipline și determină dobândirea de abilități anteprenoriale, formează comportamente profesionale și identifică potențialul propriu al elevilor.

Activitatea didactică se desfășoară prin "firma de exercițiu " la clasele a XI-a și a XII-a prevăzută în curriculă la elevii de la profilul Servicii, calificarea Tehnician în activități economice. În Colegiul Tehnic Grigore Moisil, elevii domeniului de pregătire generală Economic, clasa a X-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, se familiarizează cu "firma de exercițiu " prin CDLuri care fac parte din stagiul de pregătire practică comasată. o F.E. Căpşunica S.R.L. - S-a înfiinţat în anul 2012 din iniţiativa elevilor din clasa a XI-a A Obiect de activitate principal: Cod CAEN 4636 – Comerţ cu ridicata a zahărului, ciocolatei şi produselor zaharoase. o F.E. ALISS S.R.L. Firma de exerciţiu este firma nou creată de catre elevii clasei a XI-a A, an şcolar 2012-2013- organizare de evenimente Cod CAEN 9329-alte activităţi recreative și distractive În anul 2014, elevii au înființat firma de exercițiu LEGO-FRUITS S.R.L., înregistrată în registrul ROCT cu numărul J06/47/12.11.2014, codul unic de înregistrare RO121007375.

Conform actului de înfiinţare, obiectul principal de activitate al firmei este prelucrarea şi conservarea legumelor şi fructelor. A urmat apoi etapa în care, în urma unei ședințe de brainstorming, au ales sigla.

Prin firma de exercițiu, elevii dobândesc competenţe cheie, care le permit să se realizeze cu succes în lumea reală. Aceste competențe cheie presupun abilităţi antreprenoriale, deprinderi de lucru în echipă, capacitate de conducere, autonomie de lucru, luarea de decizii şi asumarea răspunderii, culegerea şi prelucrarea independentă a informaţiilor, gândirea creativă, aplicarea în practică a cunoştinţelor teoretice, rezolvare de situaţii problemă, perseverenţă, organizarea locului de muncă.

53

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

În timpul orelor de firmă de exercițiu, elevii și-au însușit variate competenţe specifice de la identificarea oportunităţii înfiinţării firmei pâna la utilizarea sistemelor de prelucrare automată a datelor pentru comunicare, documentare şi aplicaţii specifice domeniului ( e-mail, Internet, prezentări PPT).

Elevii s-au implicat în activitățile firmei, au dovedit inițiativă și au devenit mai responsabili. Și-au dorit să intre în competiție cu elevii altor firme de exercițiu. Astfel, au participat la Competiţia Business Plan 2014-2015- faza pe școală, pe care au câștigat-o.

Au participat apoi la faza județeană a Competiţiei Business Plan 2014-2015, unde au obținut locul al II-lea.

Din luna mai 2015, elevii firmei de exercițiu au participat la activitățile proiectului POSDRU/175/2.1/S/150697- PROinovaţie prin firme de exerciţiu – de la şcoala competitivă la competitivitate în muncă. În luna octombrie 2015 a avut loc Târgul Firmelor de Exercițiu din cadrul proiectului la Baia Mare, elevii dorind să participe. La târg, elevii au obținut premiul pentru “Cea mai bună prezentare a materialelor publicitare”.

Utilizarea metodelor activ – participative în cadrul activităților firmei de exercițiu dezvoltă gândirea, încurajează participarea elevilor, dezvoltă creativitatea şi realizează o comunicare multidirecţională.

F.E. GRĂDINA PERFECTĂ S.R.L. este o firmă care şi-a propus desfăşurarea activităţii în sectorul prestări servicii de întreţinere peisagistică şi modernizare grădini - Cod CAEN 8130

54

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

Cod: 08 Denumire: Ornament floral - butoi Preț: 70 lei

Bibliografie 1. CERGHIT, Ioan, Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii, Bucureşti, Editura Aramis, 2002; 2. GHIDUL FIRMEI DE EXERCIŢIU "FIRMA DE EXERCIȚIU – CEA MAI BUNĂ PRACTICĂ!", material proiect POSDRU. 3. Seminar „Înfiinţarea şi organizarea unei firme de exerciţiu“ 4. www.econet-see.com/ro/index.html

55

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

F.E. INFOELFARMS S.R.L. – EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ PENTRU FIRMELE DE EXERCIŢIU Autor: prof. Checicheş Loredana Mihaela Colegiul Tehnic "Infoel" Bistriţa F.E. InfoelFarms S.R.L. s-a înfiinţat în anul 2013, principalul obiect de activitate fiind cultivarea plantelor combinat cu creşterea animalelor, cod CAEN 0150. Firma de exerciţiu îmbină noţiunile teoretice cu cele practice în activitatea didactică la clasele a XI-a și a XII-a şi este prevăzută în curriculum la elevii de la profilul Servicii, calificarea Tehnician în activități economice. În Colegiul Tehnic Infoel Bistriţa, elevii domeniului de pregătire generală Economic, clasa a X-a, își însușesc primele noțiuni despre "firma de exercițiu " prin CDL-uri pentru stagiul de pregătire practică comasată.

Metodele utilizate sunt variate, determinând o implicare activă a elevilor.

Brainstorming-ul • Asalt de idei: se emite un număr cât mai mare de idei în vederea rezolvării unei probleme.

• Ideile se analizează şi se combină pentru a obține o soluție optimă Ședinţa de brainstorming • Se constituie grupul (maxim 7 persoane); • Se caută „generatoare de idei“: reviste, pliante, computere conectate la internet, mostre, etc.; • Instrumente: markere, coli de flipchart, etc.

Sarcinile profesorului coordinator: • Nu controlează excesiv, nu inhibă dialogul; • Încurajează participarea tuturor; • Readuce conversaţia la subiectul principal; • Introduce „generatoarele de idei“; • Votează aprobator sau dezaprobator fiecare idee; • Dezvoltă ideile bune sau solicită metode pentru a le îmbunătăţi.

Regulile şedinţei de brainstorming sunt afişate pe perete pentru a putea fi observate de toţi participanții în timpul şedinţei.

• Nu fii negativ!

• Ideile ciudate, excentrice sunt binevenite!

• Construieşte în baza ideilor! Nu le respinge!

• Nu se admit întreruperi din exterior!

Metoda a fost folosită pentru alegerea obiectului de activitate și a siglei firmei.

56

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

Impulsul fotografic • Se separă elevii în grupe de lucru în mod aleator printr-o metodă aleasă de către profesor (prin bileţele colorate, simboluri grafice, etc.); • Se cere echipelor să facă fotografii cu aparatul în interiorul clădirii sau chiar şi afară (fotografii care să aibă legătură cu problematizarea: identificarea unei idei de afacere care să prefigureze o afacere de succes); • În cadrul grupului se generează idei legate de poze; se fac legături între problematizare şi fotografii; toţi spun ce le vine în minte; grupurile vor alege ideea de afacere considerată a fi cea mai fiabilă; • Fiecare grup îşi prezintă ideea de afacere selecţionată pe flipchart urmărind: misiunea, viziunea, obiectivele, produsul/serviciile, piaţa, resursele necesare, riscurile şi beneficiile; • Pe baza unor criterii prestabilite: originalitatea ideii, argumente pentru fiabilitatea ei, eficienţă economică, etc., fiecare grup acordă puncte celorlalte grupuri pentru a identifica cea mai reuşită idee de afacere.

Nebunia  Se separă elevii în grupe de lucru în mod aleator printr-o metodă la dispoziţia profesorului (bileţele colorate, simboluri grafice, etc.);  Fiecare grup primeşte un cartonaş cu sarcini (cu o nebunie);  În cadrul perioadei de timp prestabilite (ex.: 15-20 min.) trebuie să se prelucreze problematizarea şi să se identifice câteva idei de afacere;  Se găsesc soluții uimitoare pentru situații neobișnuite;  Se trece peste unele limite mentale;  Se promovează creativitatea;  Grupul va identifica 10 probleme neobișnuite la care trebuie să identifice soluții neobișnuite.

Telefonul mobil Se găsesc modalităţi de îmbunătăţire a unui produs (telefonul mobil), luând în considerare următoarele întrebări:  Ce s-ar putea adăuga?  Ce s-ar putea elimina?  Cum s-ar putea mări/micşora?  Ce s-ar întâmpla daca am extrage ceva şi am pune în loc altceva?  Cu ce se poate asemăna/deosebi?  Ce altă întrebuinţare am putea găsi?

Se grupeazăi soluţiile date în funcţie de următoarele categorii: 57

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

 soluţii estetice;  soluţii economice;  soluţii tehnice.

Harta scenariilor de viitor  

Se separă elevii în grupe de lucru în mod aleator; Se cere echipelor să creeze scenarii de viitor (transpunerea în practică a unei idei de afacere), pornind de la o idee de afacere, fiecare grup cu o idee proprie, durata scenariului fiind de 1 an;  Se realizează pentru acestea o diagramă cu elemente vizuale sugestive (simboluri, desene care să explice cuvintele cheie sau metaforele, linii care să unească ideile, dacă între acestea există o legătură); participanţii pot adăuga o legendă prin care pot explica simbolurile pe care le-au folosit;  Când toate grupurile au finalizat sarcina alocată, se revine în plen şi se invită participanţii să îşi lipească hârtiile cu rezultatele unele lângă altele în aşa fel încât să fie vizibile pentru tot grupul;  Se identifică printr-o discuţie în plen criterii relevante pentru evaluarea scenariilor privitoare la viitor: costuri şi timp pentru implementare, avantaj competitiv, fezabilitate pe termen scurt, probleme ce pot să apară în implementarea scenariilor.

Rezultatele muncii: - participare la Competiţia Business Plan- faza judeţeană cu FE INFOELFARMS SRL- 2014; - participare la Parteneriatul educațional național ”Forme de exprimare a spiritului antreprenorial folosind disciplinele economice” Craiova-2013; - participare la TÂRGUL REGIONAL AL FIRMELOR DE EXERCIŢIU – CLUJ-NAPOCA, Menţiunea I – Cel mai bun catalog, 2014.

Bibliografie 1. www.econet-see.com/ro/index.html; 2. Seminar „Înfiinţarea şi organizarea unei firme de exerciţiu“.

58

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

AFACEREA – ÎNTRE ŞTIINŢĂ, FILOSOFIE ŞI SPIRITUALITATE Autor: prof. Adrian Balaş Colegiul Naţional „Petru Rareş” Beclean Citind acest titlu, ne-am putea întreba, în mod legitim, ce caută acolo „filosofia” şi „spiritualitatea”. Ce legătură există între afaceri, pe de o parte şi filosofie şi spiritualitate, pe de altă parte ? Ei bine, scopul acestui eseu este tocmai acela de a arăta că cele patru concepte menţionate în titlu sunt sau pot fi într-o strânsă relaţie.

Vom porni în demersul nostru de la ceea ce înseamnă lumea afacerilor. Dacă ar fi să rezumăm această lume în trei cuvinte, am putea spune: risc, nesiguranţă şi câştig. Şi, mai mult decât atât, calcule şi iar calcule, economie, ştiinţă, tehnică etc. Este clar că afacerile reuşite presupun cunoaştere şi ştiinţă. De la debut şi pe tot parcursul ei, afacerea necesită gândire, planificare (planul de afaceri), organizare şi evaluare. Ştiinţa economică a inventat numeroşi indicatori care măsoară eforturile, efectele şi eficienţa: costul producţiei, volumul producţiei, cifra de afaceri, profitul, rata profitului ş.a.m.d; toţi aceştia sunt bine definiţi ştiinţific, având şi formule de calcul aferente. Prin urmare, am putea spune că o afacere fără o bază raţională este sortită din start falimentului. Partea „ştiinţifico-tehnică”, dacă ne este îngăduită exprimarea, a unei afaceri a fost foarte bine pusă la punct în decursul istoriei, ajungând în zilele noastre la un grad înalt de perfecţionare. „Ştiinţificitatea” este o nevoie în domeniul antreprenorial, însă, din păcate, nu este şi suficientă. La ce te ajută „calculele” fără viziune sau poţi avea o strategie eficientă pornind de la o idee greşită ? De aceea, reuşita unei afaceri presupune o anumită „filosofie”. Această „filosofie” a unei afaceri înseamnă o idee de plecare înţeleaptă, dar şi o viziune corectă pe termen mediu şi lung. Lumea afacerilor are la bază şi un act de intuiţie, care la rândul său se fundamentează pe cunoaşterea psihologiei umane şi a psihologiei domeniului în care îţi desfăşori activitatea. Înţelegerea intuitivă, aşa cum susţin specialiştii, este, pe lângă cea logică, tot o formă de manifestare a gândirii noastre. Logica, fără un gram de intuiţie, este de multe ori foarte limitată.

Intuiţia implică, pe lângă partea de raţionament, şi latura emoţională şi cea imaginativă, fiind, de fapt, o imagine mentală globală şi anticipativă a unei realităţi. Vedem că, până la urmă, baza afacerii este, în primul rând, filosofică şi psihologică şi mai pe urmă eco-tehnică; cu alte cuvinte, o idee bună şi o viziune clară reprezintă „sâmburele” unei afaceri de succes.

După cum bine ştim, primul pas într-o afacere îl reprezintă cunoaşterea şi cercetarea nevoilor şi dorinţelor oamenilor. Cine ne ajută acum, dacă nu două ştiinţe umaniste: psihologia şi sociologia (în antichitate cel puţin, acestea două discipline, bineînţeles nu cu denumirile de acum, erau incluse în filosofie!). Psihologia vine în ajutor cu binecunoscuta „piramidă a trebuinţelor – a lui Maslow”, care ne oferă o descriere detaliată a nevoilor umane, iar sociologia ne oferă metode de cercetare şi instrumente de culegere a datelor, cum ar fi chestionarul, interviul ş.a. Mai pe urmă, comunicarea bună în firmă sau cu clienţii, argumentarea convingătoare a deciziilor sau a acţiunilor viitoare, interpretarea corectă a comportamentelor umane – toate acestea sunt apanajul logicii şi al filosofiei (logica este o ramură a filosofiei!). Un om de afaceri inteligent îşi va da seama şi va înţelege că niciodată partea „tehnică” a unei afaceri nu va exclude pe cea umanistă, pentru că sunt complementare.

Spuneam, puţin mai sus, că totul într-o afacere porneşte de la o idee bună. Acum ne-am putea întreba: de unde porneşte sau care este sursa unei astfel de idei ? Unii ar putea răspunde că o foarte bună pregătire de specialitate şi o cunoaştere excelentă a domeniului economic şi antreprenorial, iar alţii, o experienţă îndelungată în domeniul afacerilor. Şi unii şi alţii au dreptate, 59

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

însă doar parţial. Mai poate fi şi un al treilea răspuns, pe care mulţi oameni de afaceri sau o mare parte din oamenii de ştiinţă îl exclud: Dumnezeu. Un astfel de răspuns îi poate contraria pe mulţi sau chiar şoca pe unii: ce are a face Dumnezeu cu afacerile sau se implică Dumnezeu în aşa ceva ?! Da, cu siguranţă, dar totul depinde de atitudinea omului. Credinţa şi ajutorul lui Dumnezeu nu sunt ceva abstract, Dumnezeu nu se izolează de lumea aceasta; Sfânta Scriptură (Biblia) afirmă faptul că „niciun fir de păr din cap nu cade fără ştirea lui Dumnezeu”. Tocmai dintr-o înţelegere greşită a Fiinţei divine pot decurge multe atitudini şi acţiuni neînţelepte ale omului. Aşa cum teologii şi slujitorii Bisericii susţin, credinţa sau, dacă vreţi, spiritualitatea este o dimensiune esenţială a omului, pe lângă cea biologică, psihologică, socială şi culturală. Într-adevăr, credinţa este condiţia esenţială pentru a-L putea înţelege şi cunoaşte pe Dumnezeu. Mai exact, relaţia noastră cu Dumnezeu nu se poate contura decât în această dimensiune a credinţei. Dacă credinţa reprezintă mediul sau contextul, rugăciunea este actul propriu-zis de „comunicare” cu Dumnezeu.

Teoria creaţionistă, pe care toţi creştinii o îmbrăţişează, consideră că atât lumea aceasta cât şi omul sunt creaţii ale lui Dumnezeu, omul având pe lângă instinct şi raţiune, sentimente şi voinţa, aceasta din urmă fiind concretizată în ceea ce filosofii numesc liber – arbitru, adică libertatea de a alege între opţiunile/variantele care ţi se oferă. Dacă Dumnezeu a creat omul, înseamnă că El a creat şi mintea/intelectul acestuia; pe cale de consecinţă, lui Dumnezeu îi pasă de tot ce se petrece la nivelul gândirii noastre şi El poate influenţa, desigur în sens pozitiv şi fără să impună, gândurile noastre. Chiar dacă lucrurile expuse aici privesc supranaturalul sau Absolutul, totuşi Dumnezeu ne-a îngăduit, măcar parţial, să le cunoaştem. Aşadar, mintea nu exclude credinţa: mintea explică, atât cât poate, credinţa, astfel încât aceasta să poată fi înţeleasă, iar credinţa nu este ilogică, ci, mai degrabă, supralogică, adică o logică superioară raţiunii obişnuite. Tot în gândirea creştină, Dumnezeu este văzut ca Tată în raport cu omul, adică un Părinte căruia îi pasă de creaţia Lui şi nu-i doreşte decât binele.

Să revenim la întrebarea esenţială: ce legătură există între afaceri şi credinţă ? Aş vrea să încep cu o legătură care este exprimată printr-un concept relativ nou şi încă destul de dezbătut în lumea afacerilor: etica în afaceri. Unii îl consideră un concept vid sau chiar paradoxal: poţi vorbi de etică sau morală într-un domeniu în care banul „vorbeşte” sau dictează totul ? Şi totuşi, această problemă este foarte discutată şi disputată în vremurile noastre! Numai că termenul „etică” sau „morală” este de sorginte filosofică (etica este şi ea o ramură a filosofiei!), iar dacă vorbim de morală creştină (este necesară precizarea „creştină” pentru că există şi morală laică), intrăm în domeniul religiei şi al credinţei. A fi moral sau etic în afaceri înseamnă să-ţi conduci acţiunile după anumite valori (cum ar fi, de pildă: respectul, sinceritatea, cinstea, responsabilitatea, integritatea, dreptatea, loialitatea etc.) şi principii (de exemplu: „trebuie să-ţi plăteşti corect şi echitabil angajaţii!”, „trebuie să-ţi respecţi clienţii!”, „trebuie să oferi produse de calitate!” ş.a.).

Este clar, aşa cum am demonstrat puţin mai sus, că între afaceri şi morală (în special în sensul ei laic) este şi trebuie să existe o legătură. Legat de relaţia dintre credinţă şi afaceri, aici problema este puţin mai delicată, în sensul că a fi credincios înseamnă mai mult decât a fi moral. Credinţa presupune convingerea fermă că există o Fiinţă Supremă (Dumnezeu) şi încrederea deplină în ajutorul Acesteia. Orice om credincios cu adevărat va fi obligatoriu şi moral, dar din păcate reciproca nu este întotdeauna valabilă. Credinţa în domeniul afacerilor se poate manifesta în mai multe feluri: inspiraţia de la Dumnezeu cu privire la o nouă idee de afacere (acel gând bun despre care vorbeam); asumarea unui risc mare, simţind oarecum siguranţa pe care ţi-o oferă Dumnezeu; intuirea, tot cu ajutorul lui Dumnezeu, a unor noi oportunităţi pe piaţă; rezolvarea unor situaţii problematice din firmă pe baza înţelepciunii oferite de Dumnezeu ş.a.m.d. Cred cu tărie că orice afacere reuşită nu este doar rodul inteligenţei umane, ci şi a unui ajutor „de sus”. Este, desigur, nevoie de o pregătire temeinică din punct de vedere profesional (ştiinţific şi tehnic), de multă experienţă, de aptitudini, dar mai este şi „acel plus” pe care doar Bunul Dumnezeu îl poate da.

Dacă ne referim puţin şi la sintagma „spirit de întreprinzător” sau „spirit antreprenorial”, am putea să ne întrebăm dacă acest lucru este ceva înnăscut sau dobândit pe parcurs. Din punctul meu de 60

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

vedere te naşti sau nu cu el; poţi să-l dezvolţi pe parcurs, doar dacă îl ai în stare latentă în tine (unii parcă de mici au „fler” sau înclinaţie pentru afaceri!). Chiar cuvântul „spirit” prezent în această expresie arată oarecum că ar fi un dar de la Dumnezeu, ceva din start primit care te ajută efectiv după aceea să iniţiezi şi să dezvolţi o afacere de succes. Evident, a avea spirit de întreprinzător fără a munci şi fără un efort susţinut nu foloseşte până la urmă la nimic. Partea noastră este să dezvoltăm şi să aplicăm ceea ce am primit de la Dumnezeu.

Am văzut că afacerile presupun atât ştiinţa, cât şi filosofia, dar şi credinţa sau spiritualitatea. A merge doar pe latura ştiinţifică, fără o gândire profundă, intuitivă sau vizionară transformă afacerea într-un mecanism stagnant şi chinuit. Iar atunci când nici filosofia nu ne mai poate da răspunsuri, explicaţii sau soluţii la situaţiile complicate care pot apărea, ne mai rămâne doar credinţa şi rugăciunea. Cu siguranţă, acestea două din urmă nu ne vor duce niciodată la faliment !

61

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ PRIN ÎNVĂȚARE BAZATĂ PE PROIECTE Autor: prof. Cornelia Melcu Școala Gimnazială Nr. 9 „Nicolae Orghidan” Brașov Educația antreprenorială este o prioritate a învățământului global în zilele noastre. În perioada 2014- 2016, școala noastră a avut în derulare un proiect strategic Erasmus+, Acțiunea cheie 2, VALUES AND STUDENT ENTREPRENEURS cu parteneri din Spania, Danemarca, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Marea Britanie și România. Proiectul nostru strategic Erasmus+ a avut ca scop dezvoltarea valorilor sociale în rândul elevilor noștri, ca bază pentru stimularea spiritului antreprenorial și sporirea creativității și inovației la toate nivelurile de învățământ. Antreprenoriatul poate învăța elevii despre valori sociale universal valabile precum perseverența, onestitatea, responsabilitatea, încrederea, solidaritatea, valori pe care le-am dezvoltat de-a lungul celor doi ani de proiect. În scopul de a dezvolta valorile sociale în rândul elevilor noștri, ca bază pentru stimularea antreprenoriatului și sporirea creativității și inovației la toate nivelurile de predare, am folosit diferite metode de didactice inovative. Anul 1: Aplicarea diferite activități cu elevii care promovează valorile pre-determinate (importante către antreprenoriat); Crearea manualului valorilor curriculum-ului și a cadrelor didactice cu activități aplicate studenților. Anul 2: cooperativa / întreprindere se naște - studenții organizează toate fazele procesului, folosind activități antreprenoriale pentru a crea propria afacere. Crearea manualului antreprenoriale pentru profesori să se aplice studenților.

Proiectul a fost o reală oportunitate de a aplica metode de învățare integrată pentru dezvoltarea competențelor care sunt parte a curriculumului în România. În orele de limba română și limba engleză copiii au vorbit despre școlile partenere și despre echipele participante, au prezentat locul natal și țara noastră. Elevii au scris de Crăciun și de Paști felicitări, au comunicat în cadrul conferințelor online, au colaborat în timpul activităților în echipă. Ei au utilizat vocabularul de bază în limba engleză și și-au îmbunătățit abilitățile de comunicare în limba maternă (română). În lecțiile de ed. tehnologică și TIC și au folosit tablete, computere și alte dispozitive pentru a vizita spațiul de lucru; au încărcat fotografii, au creat prezentări jocuri didactice și au căutat informații specifice. La matematică și științe au învățat despre calculul prețurilor diverselor mărfuri, despre formele geometrice, numere (inclusiv probleme și calcule) și despre zonele de timp. În timpul orelor de arte au realizat felicitări, afișe, pliante, desene și picturi legate de subiect și logo-ul proiectului. Pe parcursul lecțiilor de ed. fizică am organizat activități în aer liber, iar la muzică și mișcare am cântat și am creat imnul proiectului. Am folosit orele de dezvoltare personală pentru prezentarea produselor și a activităților derulate colegilor noștri, altor clase și/sau membrilor comunității. Înainte de a obține grantul, am conceput planul de proiect și am ales activitățile, metodele și instrumentele care urmau să fie utilizate. Încărcarea proiectului pe platforma eTwinning a fost unul dintre obiectivele noastre principale, așa că am început sa colaborăm pe platformă imediat ce proiectul a fost aprobat.În timpul primei întâlniri, organizată și găzduită de școala noastră, am organizat un atelier de învățare pentru parteneri cu scopul de a-i ajuta să folosească portalul eTwinning. Fiind un proiect Erasmus +, am avut posibilitatea de a comunica față în față în mai multe întâlniri de planificare sau de învățare și să lucrăm la activități împreună. În afară de aceste întâlniri, am organizat conferințe online, am utilizat poșta electronică și telefonul și am folosit social-media (Facebook grup https://www.facebook.com/groups/1486406038287794/, Google + și blogul proiectului ), pentru a fi în contact tot timpul. Cadrele didactice participante au folosit 62

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

google docs pentru schimbul de informații și pentru a lucra la planul proiectului. Am decis împreună ce instrumente web vom folosi. Am utilizat spațiul de lucru, blogul extern și site-ul pentru a încărca materiale utile pentru educarea valorilorilor și pentru educația antreprenorială a copiilor mici. Elevii s-au cunoscut din fotografii, prezentări și de la întâlnirile online organizate.

Elevii au vizitat spațiul de lucru îndrumați de profesorii lor și au putut să împartășească din munca și experiența lor cu partenerii, cu alți colegii sau de alt public interesat. Ei au trimis felicitări, au creat postere și prezentări comune folosind instrumentele web potrivite vârstei. Au creat și au votat logo-ul proiectului, au creat și au cântat imnul VASE, au lucrat la jocul online VASE City, a organizat trei târguri pentru profesori, elevi și membrii comunității, și-au împărtășit experiența folosind spațiul de lucru și blogul. Prin activitățile derulate în colaborare, au contribuit la realizarea produdului intelectual al proiectului, manualul de educație antreprenorială.

Punerea în aplicare a proiectului a fost un proces de învățare util atât pentru copii, cât și pentru adulții implicați. Am folosim instrumente și aplicații web adecvate vârstei elevilor. Am folosit Voki pentru promovarea proiectului, SlideShare pentru prezentarea școlii noastre. Am folosit logogarden pentru crearea logo-ului. Am fotografiat și am creat slideshow-uri / cărți/colaje folosind piZap, slidely, photopeach, Smilebox, picovico. Am folosit google docs pentru a vota logo-ul și padlet pentru a le face vizibile pe cele propuse. Am folosit formularele google și padlet pentru procesul de votare și de evaluare. S-a creat un joc online pentru UNITATE, folosindu-se aplicația learningapps. Copiii au folosit camere digitale și tablete pentru a realiza fotografii și pentru a înregistra întâlnirile online (încărcate pe youtube și pe vimeo). De asemenea, am creat un blog extern pentru a face mai vizibil proiectului și am încărcat toată munca noastră și acolo. Elevii si profesorii au lucrat împreună prin intermediul TIC. Pe parcursul proiectului, am creat un manual de ed. antreprenorială, bazat pe educarea valorilor. Echipele de elevi și profesori a făcut propuneri de activități pentru fiecare dintre valori, iar elevii le-au aplicat în timpul lecțiilor. Elevii au înființat propria lor „firmă” și au organizat toate fazele procesului- de la planul de afaceri la vânzarea produselor. La finalul proiectului, manualul a fost tradus și în limba română, deoarece o clasă din școală va studia ed. antreprenorială ca opțional, având ca suport produsele obținute. Proiectul a dezvoltat cunoștințele copiilor despre alte culturi, locuri și civilizații. Ei au colaborat, devenind mai deschiși și mai creativi. Au promovat eTwinning și Erasmus + și și-au făcut prieteni. Și-au dezvoltat abilitățile TIC, cele de gândire critică, de limbaj și de comunicare. Beneficiile principale pentru cadrele didactice au fost: schimbul de experiență cu partenerii, descoperirea unor noi metode de predare și învățare, utrilizarea de noi instrumente web și modalități inovative de motivare și de implicare a elevilor în procesul de învățare. Profesorii au integrat proiectul în curriculum și au adus școala mai aproape de realitate. Ei au descoperit împreună resurse de învățare și de predare..Implementarea proiectului a adus copiilor și tuturor adulților implicați (personalul școlii, părinți, parteneri) satisfacție și bucurie.

Linkuri către rezultate:  https://twinspace.etwinning.net/4444/home  http://valuesandstudentsentrepreneursvase.blogspot.ro/  http://www.vaseerasmusk2.org/

63

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

IMPORTANȚA STUDIULUI EDUCAȚIEI ANTREPRENORIALE ÎN LICEU Autor: prof. Laczko Nunuta Colegiul Naţional „Petru Rareş” Beclean Studiul educației antreprenoriale la clasa a X-a reflectă o oportunitate a zilelor noastre, elevii însușindu-și cunoștințe despre inițierea și derularea unei afaceri, despre etica în afaceri și testându-ți spiritul antreprenorial. Elevii pot fi motivați ca la sfârșitul anilor de liceu să-și deschidă o firmă, să-și dobândească cunoștințe utile despre alegerea traseului profesional sau despre întreprinzători. Studiind această disciplină, ei își vor forma competențe specifice, învățând să-și facă portofoliu personal, curriculum vitae și scrisoarea de intenție în vederea alegerii unei ocupații. Elevii vor fi invitați să-și aleagă traseul profesional și să răspundă la întreabarea "Cine sunt eu?", "Care sunt calitățile și defectele mele ?" "De ce sunt capabil ?".Aceste întrebări intervin la vârsta adolescenței, ele definind constituirea unei imagini de sine cât mai adecvată situației și potențialului propriu. Cunoașterea de sine se dezvoltă odată cu vârsta și cu experiențele pe care le acumulăm, în baza acesteia schițându-se o imagine de sine mai mult sau mai puțin adecvată sau bogată. În cadrul imaginii de sine se impune distincția între cea ce suntem la un moment dat și cea ce aspirăm să devenim. În cele din urmă, trebuie să dobândim o identitate personală, o structură care integrează cunoașterea de sine, imaginea de sine. Ea ne permite construirea indentității vocaționale, respectiv indentificarea intereselor, abilităților și competențelor de care dispunem.

Elevii își pot descoperi tipurile de personalitate: Tipul realist, tipul investigativ, tipul artistic, tipul social, tipul întreprinzator, tipul convențional, cât și aptitudinile aferente acestor matrici de personalitate. Ei își vor forma păreri pertinente despre carieră, se vor întâlni cu necesitatea unei planificări a carierei, cu atât mai mult cu cât dinamica lumii noastre îi determină pe cei mai mulți dintre oameni să aibă de-a lungul vieții mai multe ocupații. În zilele noastre se pune tot mai mult accent pe deprinderi numite "Lifelong learning skills" abilități transferabile care să poată fi utilizate în contexte căt mai diverse. De asemenea se vorbeste tot mai mult, de un management al carierei, de o serie de procese care vizează cunoașterea propiilor posibilități, deciziile care se impun în privința parcursului școlar, profesional și ocupațional.

Elevii vor fi invitați să-și acumuleze cunoștințe și să dobândescă competențe specifice despre întreprinzători. Întreprinzătorul este persoana care inițiază și derulează o acțiune astfel încât își asumă riscurile generate de inovare, în schimbul unei satisfacții materiale sau personale.

Intrarea în afaceri trebuie să fie întodeauna rezultatul unei decizii conștiente, motivată de cunoașterea potențialului propriu, a domeniului economic în care se inițiază activitatea și înțelegerea riscurilor implicate. Întreprinzătorul poate fi manager. Importanța managementului în lumea contemporană este deosebită "Societatea nu ar putea exista în forma pe care o cunoaștem azi și nu ar putea să progreseze fără manageri care să ghideze organizațiile" (Samuel C.Certo).

Managementul este procesul de îndeplinire a obiectivelor unei organizații lucrând cu și prin intermediul oamenilor, precum și al altor resurse ale organizației. Managerul este persoana care îndeplinește cele 4 activități de bază ale managementului: planificarea, organizarea, influențarea și controlul. Elevii vor învăța care sunt calitățile și competențele întreprinzătorului de succes. Unele studii au făcut un portret robot al acestuia: Bărbat, 25-35 de ani, singurul copil la părinți, absolvent de facultate, părintii dețin o afacere, încă de copil a început să facă bani, născut într-o zonă favorabilă afacerilor și de religie protestantă. Aceasta ar putea fi o prejudecată întrucât se poate vorbi mai degrabă de existența unor trăsături care sunt relevante pentru succesul unei afaceri: - competențe de comunicare eficientă - competențe de organizare și conducere - competențe profesionale - competențe de gestionare a timpului și resurselor

64

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

Întreprinzătorul de succes este o persoană care realizează o afacere profitabilă, un om înzestrat cu o voință și o motivație puternică, dar și cu competențe profesionale și manageriale.

Elevii vor fi invitați la descoperirea secretelor inițierii și derulării unei afaceri. Depunerea efectivă a actelor la Registrul Comerțului în scopul înființării unei societăți comerciale.

Planul de afaceri este etapa cea mai impotantă care premerge desfășurării activității firmei.

Elementele componente ale unui plan de afaceri sunt : 1. Precizarea identității societății comerciale: firmă, simbol, slogan 2. Structura juridică a societății comerciale.

3. Misiune, viziune, obiective.

4. Resurse umane, resurse financiare, resurse materiale, etc.

5. Obiectul de activitate, produsul, modul de obținere, cantități preconizate.

6. Costul de funcționare, costul de producție.

7. Piața: clienți potențiali, mărimea pieței, firme concurente.

8. Vânzare, promovare, publicitate Elevii se vor familiariza cu studiile de piață si marketingul inițierii unei activități economice, vor putea realiza o analiză a concurenței, vor putea identifica segmente de piață. De asemenea, ei vor putea analiza resursele necesare derulării unui afaceri, resurse economice, resurse financiare, resurse materiale și nu în ultimul rând, resurse umane. Unele dintre cele mai importante aspecte în studiul educație antreprenoriale sunt subcapitolele destinate produsului și calcularea prețului de vânzare. La fel de importante sunt subcapitolele destinate analizei promovării produsului, distribuției și campaniei de promovare .

Menținere, dezvoltarea și lichidare sunt etapele fundamentale ale evaluării firmei.

Motivația muncii reprezintă un factor primordial al succesului în afaceri. Variabilele motivaționale sunt caracteristicile individuale, caracteristici ale postului și caracteristici ale mediului de muncă. Elevii vor fi familiarizați cu etica în afaceri. La baza eticii în afceri stau două principii fundamentale: libertatea de acțiune și responsabilitatea.

Libera inițiativă este o modalitate specifică de manifestare a libertății economice bazată pe dreptul de proprietate ce se exprimă prin capacitatea agenților economici de a desfășura pe cont propriu o afacere, de a dezvolta, menține sau restrânge acțiunile lor, de a se manifesta ca antreprenori, de a se angaja în mod liber în acte de schimb, în asociații sau societăți cu caracter lucrativ. Liberatea de acțiune este o caracteristică generală ce se aplică în mod egal tuturor agenților economici și ea nu poate fi separată de reponsabilitate.

Elevii vor lua la cunoștință principiile eticii în afaceri. Responsabilitățile față de partenerii de afaceri sunt: 1. Responsabilitățile față de acționari.

2. Responsabilitățile față de clienți.

3. Responsabilitățile față de furnizori și față de intermediari.

Disciplina educației antreprenoriale include informații utile elevilor privind protecția consumatorului și a politicii naționale în domeniul protecției consumatorului. De asemenea, include informații utile despre risc și reușita în afaceri.

Biblografie 1. Educatie Antreprenoriala, manual pentru clasa a X-a, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Editura Corvin,2005.

2. Certo Samuel, Managementul modern, Editura Teora, Bucuresti,2002 3. Colle Gerald A, Management , Editura Stiinta, Chisinau.2004

65

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

EDUCAȚIA ECOLOGICĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SPECIAL Autor: prof. Mureșan Simona Camelia Centrul Școlar de Educație Incluzivă Beclean Motto: „Nu putem schimba pe alţii, dar dacă ne putem schimba pe noi înşine, putem înceta schimbarea înfăţişării Pământului”. (Melodie Beattie) Coordonatele actuale ale vieţii cotidiene impun abordarea în şcoală, alături de alte elemente de educaţie şi probleme legate de educaţia pentru calitatea mediului înconjurător. Astfel se evidenţiază prioritatea majoră a noastră, a tuturor, de a cunoaşte, proteja şi conserva mediul de viaţa, conservarea naturii devenind eficientă şi reală numai atunci când aceasta va face parte integrantă din filosofia şi comportamentul nostru.

Educația specială are in vedere un anumit tip de educatie adaptata si destinata copiilor care nu reusesc sa atinga in cadrul inv obisnuit nivele educative si sociale corespunzatoare varstei.

Proiectele „ecologice” de educaţie a copiilor cu CES cuprind mai multe etape: a) analiza situaţiei persoanei în contextul domiciliului său; b) evaluarea globală a capacităţilor reale ale copilului cu CES, a forţelor sale psihice, a şanselor; c) elaborarea unui proiect de integrare – pe baza realizării unui psihodiagnostic formativ, dinamic şi a formulării unui prognostic, în raport cu natura, gradul şi complexitatea deficienţei copilului – prin conlucrarea cu părinţii, alte persoane din anturajul copilului şi cu personalul serviciilor/instituţiilor care acceptă să colaboreze în acest sens; d) planificarea şi coordonarea acţiunilor diverşilor parametri implicaţi în proiectul ecologic de educaţie integrată a copiilor cu CES; e) evaluarea periodică, regulată a demersurilor angajate şi a acţiunilor realizate în cadrul strategiilor proactive şi a strategiilor reactive.

Modelul educaţiei integrate prezintă şase caracteristici principale: a) un program şi o strategie individualizate de educaţie vor trebui să fie puse în lucru pentru fiecare copil, pe baza unei evaluări permanente a trebuinţelor şi a progreselor sale; b) contactele vor trebui să fie organizate sistematic între copiii cu handicap şi cei fără handicap, în cadrul instituţiilor şcolare şi în afara lor, printre altele printr-un sistem de tutorat; c) programele de educaţie vor fi elaborate în funcţie de nevoile şi exigenţele vieţii în comunitate şi pentru a facilita trecerea de la activitatea şcolară la viaţa adultă, foarte importantă pentru viitorul persoanelor cu nevoi speciale şi, adesea, dificilă; d) programele de educaţie vor fi elaborate şi prin conlucrarea cu părinţii, de către membrii echipei pluridisciplinare; e) se va urmări o evaluare dinamică, permanentă a modului de punere în lucru, de aplicare practică a programelor de educaţie individualizată, precum şi efectele lor specifice asupra tuturor dimensiunilor personalităţii copiilor cu nevoi speciale în condiţiile integrării; f) educaţia integrată, pornind de la intervenţia timpurie, urmăreşte, deci, să ajute familia şi copilul cu nevoi speciale în vedere valorizării tuturor potenţialităţilor latente şi manifeste, pentru a trăi din plin, cu posibilităţile pe care le are şi le dezvoltă, într-o ambianţă constructivă, echilibrată.

Educaţia integrată îi va permite copilului cu CES să trăiască alături de ceilalţi copii valizi, să desfăşoare activităţi comune, dobândind abilităţi indispensabile pentru o viaţă cât mai apropiată de cea a valizilor, pentru o adecvată inserţie socială. În cadrul reabilitării, intervenţia timpurie reprezintă o trăsătură comună în toate ţările comunitare, ea fiind recunoscută ca fiind metoda cea mai eficientă preventivă şi terapeutică în favoarea copiilor cu cerinţe speciale. Intervenţia precoce reprezintă o prioritate în cadrul tuturor programelor.

66

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

Educaţia ecologică cultivă şi un sistem de valori. Copiii se maturizează, sistemul de valori pe care ei îl promovează influenţează opţiunile şi deciziile pe care ei le iau referitor la toate aspectele vieţilor lor, inclusiv problemele de mediu. Valorile aduc de asemenea consistenţă vieţii unei persoane, ceea ce o ajută să realizeze un concept mai bun despre sine. Calitatea mediului se reflectă direct în vieţile elevilor şi a familiilor lor.

Educaţia ecologicǎ urmǎreşte formarea unui om cu un comportament adecvat în ceea ce priveşte mediul înconjurǎtor, comportament care sǎ se manifeste prin acţiuni concrete nu numai prin informare teoreticǎ.

Cunoştinţele ecologice se asimileazǎ în mod treptat şi trebuie sǎ porneascǎ de la observarea şi înţelegerea fenomenelor dupǎ care se dezvoltǎ viaţa, deci trebuie sǎ aibǎ la bazǎ cunoaşterea relaţiei cauzǎ - efect.

Educaţia de mediu sporeşte conştientizarea problemelor şi înţelegerea valorilor personale prin „descoperirea” atitudinii şi înţelegerii, ajutându-i pe elevi să-şi evalueze şi să-şi clarifice sentimentele în ceea ce priveşte mediul şi cum contribuie la problemele acestuia. Ajută fiecare persoană să înţeleagă faptul că oamenii au valori diferite, iar conflictele dintre acestea trebuie abordate pentru a preveni şi rezolva, în final, problemele de mediu.

Educaţia de mediu este şi practică, în sensul învăţării unor lucruri cum ar fi plantarea unui copac până la reducerea consumului sau cum să trăim producând un impact negativ cât mai mic asupra mediului.

Educaţia ecologică accentuează aceste cinci obiective: Conştientizarea: ajută elevii să capete o înţelegere şi sensibilitate faţă de întreg mediul şi problemele lui; le dezvoltă abilitatea de a pricepe şi de a deosebi stimulentele, de a procesa, rafina şi extinde aceste percepţii; contribuie la folosirea acestor abilităţi noi în mai multe contexte.

Cunoaşterea: ajută elevii să capete o înţelegere de bază privind funcţionarea mediului, interacţiunea oamenilor cu mediul şi despre cum apar şi cum pot fi rezolvate problemele legate de mediu.

Atitudinea: ajută elevii să capete un set de valori şi sentimente de grijă pentru mediu, motivaţia şi devotamentul de a participa la menţinerea calităţii mediului.

Deprinderi: ajută elevii să capete abilităţile necesare identificării şi investigării problemelor mediului şi să contribuie la rezolvarea problemelor acestuia.

Participarea: ajută elevii să capete experienţă în utilizarea cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite, în vederea unor acţiuni pozitive şi bine gândite care vor conduce la rezolvarea problemelor mediului.

Viaţa pe Pământ depinde de noi, oamenii şi de acţiunile noastre. Cadrelor didactice le revine misiunea dificilă de a forma oameni responsabili şi conştienţi de pericolele care le ameninţă viaţa. Încercând să sădim în sufletele copiilor încă din primii ani de şcoală dragostea pentru natură, pentru tot ceea ce ne oferă ea, nu facem decât să înfrumuseţăm viaţa şi să o prelungim cât mai mult.

Bibliografie 1. Curriculum naţional. Programe şcolare pentru învăţământul primar, MEN, CNC, Editura Corint, Bucureşti, 1998 2. Ecologie, suport didactic clasele III-IV, Bucureşti, Editura Erc Press Educativ, 2004 Ghid metodic pentru cadrele didactice. Învăţământ primar – Educaţie ecologică şi protecţia mediului, 2007

67

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

“BOOST YOUR GREEN” / “ÎMBOBOCIŢI ÎNTRU VERDE” PROIECT ERASMUS+ DE PARTENERIAT STRATEGIC DOAR ÎNTRE ŞCOLI PE TEME ECOLOGICE Autor: prof. Berinde Georgeta-Lia Colegiul Tehnic “Transilvania”, Baia Mare Ideea acestui proiect, al cărui titlu este destul de dificil de tradus în limba română, a pornit de la faptul că în 2015, d-na Benedicte Dumouchel, care este profesoară de limba germană la liceul Lycée des Métiers Jules Le Cesne, din Le Havre, Franţa, a luat parte la lucrările celei de a 21-a ediţii a Conferinţei mondiale COP 21, care a avut loc la Paris, în luna decembrie 2015. Fiind o persoană angajată pe plan social, etic, politic şi de protecţie a mediului, a fost marcată de lucrările acestei conferinţe, care se ţine întotdeauna pe teme legate de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi e luptă împotriva schimbărilor climei şi a fenomenului de încălzire globală.

Lucrările acestei conferinţe s-au ţinut sub deviza: “Alert – Act – Innovate!” – “Alertează – Acţionează – Inovează!”. În consecinţă, Benedicte Dumouchel a iniţiat proiectul “Boost your green” , la care s-a raliat şi şcoala noastră. În acest proiect există 6 şcoli, şi anume: 1. Lycée des Métiers Jules Le Cesne, din Le Havre, Franţa; 2. Colegiul Tehnic “Transilvania”, Baia Mare, România; 3. Disk Mesleki Ve Teknik Anadolu Lisesi din Istanbul, Turcia; 4. Secondary Municipal School Taki Daskalo Bitola din Macedonia; 5. Profesionalna gimnaziya po ikonomicheska informatika "Dzhon Atanasov" din Targovishte, Bulgaria; 6. Escola Profissional Amar Terra Verde din Vila Verde, Portugalia.

Durata de desfăşurare a proiectului este de 36 de luni, între 01.09.2016 şi 01.09.2019. Indicativul este: 2016-1-FR01-KA219-024021_2.

Suma grantului destinat pentru implementarea proiectului: 23.150 EUR, acordată prin finanţare din partea Uniunii Europene Calendarul activităţilor: I-a – Reuniune transnaţională de proiect: Le Havre, Franţa, 06-10 decembrie 2016 I-a – Activitate de Învăţare, Predare şi Formare – Le Havre, 18-24 iunie 2017 a II-a – Reuniune transnaţională de proiect: Bulgaria, octombrie 2017 a II-a - Activitate de Învăţare, Predare şi Formare –Baia Mare, România, mai 2018 a III-a – Reuniune transnaţională de proiect: Turcia, octombrie 2018 a III-a - Activitate de Învăţare, Predare şi Formare – Macedonia, aprilie-mai 2019 a IV-a – Reuniune transnaţională de proiect: Portugalia: mai- iunie 2019- reuniunea finală.

Acest proiect are două priorităţi, şi anume: toate şcolile implicate urmează să desfăşoare o susţinută activitate în vederea adoptării unui mod de viaţă ecologic iar elevii să îşi dezvolte abilităţile de a lucra pe computer în scopul de a promova activ un astfel de stil de viaţă, prin spiritual cetăţenesc pe care elevii şi persoanele din mediul lor este de dorit să şi-l formeze. În cadrul proiectului se susţine ideea că “Educaţia ecologică” şi diferitele moduri prin care aceasta poate fi integrată în sistemele de educaţie din Uniunea Europeană trebuie să devină unul din punctele central de interes în societatea modernă.

De asemenea, acest proiect se constituie în a fi prilejul ideal ca elevii să îşi dezvolte abilităţi lingvistice, de a-şi îmbunătăţi cunoştinţele de limba engleză şi de TIC (Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor), precum şi în a deveni cetăţeni activi, implicaţi în deciziile care le vor marca viitorul.

68

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

De asemenea, în urma activităţilor desfăşurate în cadrul acestui proiect, profesorii implicate vor dobândi experienţă în schimburile educaţionale cu alte şcoli europene şi îşi vor îmbunătăţi sistemul propriu de predare. Întrucât ţările participante în acest proiect sunt extrem de diferite, iar între ele există multe diferenţe culturale, acest proiect furnizează elevilor şi profesorilor participanţi o oportunitate reală de a lucra împreună cu elevi şi profesori din alte ţări. Din acest punct de vedere, participarea la acest proiect va ajuta atât pe elevii participanţi, cât şi pe profesorii lor să îşi formeze sau să îşi îmbunătăţească abilităţile de a lucra în echipă, de a-şi forma sau întreţine prietenii sau relaţii sociale, precum şi de a utiliza diverse informaţii în scopul de a planifica şi realiza activităţile cuprinse în proiect.

Toţi participanţii vor trebui să îşi exerseze limbile străine cunoscute şi astfel motivaţia lor de a învăţa limbi străine şi de a dezvolta schimburi de bune practice cu alte şcoli-partener din Europa va fi din ce în ce mai activată.

Unul dintre cele mai importante scopuri ale proiectului este să îi încurajăm pe elevii noştri să îşi dezvolte aptitudini în domeniul ecologiei pe parcursul desfăşurării acestui proiect internaţional inovativ, fapt care va duce la împlinirea lor ca tineri europeni cu personalităţi complete şi cu multiple aptitudini care să îi ajute în viaţa lor de adulţi. În ce priveşte desfăşurarea activităţilor proiectului, pe lângă popularizarea în presa scrisă locală, pe reţelele de socializare, echipa de proiect a realizat un site al proiectului, iar coordonatorul european, doamna Benedicte Dumouchel, împreună cu coordonatorul echipei turce, domnul Urfet Koca, au fondat un proiect pe platforma eTwinning care este folosit ca un instrument de comunicare şi de informare pentru toate etapele proiectului.

La sfârşitul anului 2016, în perioada 06-10 decembrie, a avut loc prima reuniune transnaţională de proiect, care s-a ţinut în Franţa, la Le Havre, la şcoala coordonatoare, Lycée des Métiers Jules Le Cesne. Programul întâlnirii a fost bogat şi a tratat probleme de organizare prezente şi viitoare şi tema întâlnirii: modalităţi de reciclare a deşeurilor.

Am fost primiţi de reprezentantul primăriei de la Le Havre în sala din turnul primăriei (de la etajul 17), unde priveliştea era fantastică. Se vedea portul, golful, oraşul, parcuri, Catedrala, etc., iar gazdele ne-au explicat mai multe aspect importante din istoria şi geografia oraşului. Cel mai important şi controversat moment a fost la sfârşitul celui de-al doilea război mondial când Aliaţii (S.U.A. şi Marea Britanie) au ras de pe faţa pământului oraşul, în proporţie de peste 80%.

Deşi aceştia au suportat şi manageriat reconstrucţia, resentimentele populaţiei supravieţuitoare dăinuie până în ziua de azi. Totuşi, rezultatul este un oraş cu o arhitectură unitară, cu parcuri şi străzi largi, ca în metropolele americane şi cu edificii culturale modern, proiectate de arhitecţi de renume mondial.

Domnul Florent ne-a primit călduros şi ne-a furnizat multe informaţii.

69

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

După şedinţa iniţială şi primirea de la Primărie, am fost conduşi la unul din cele patru restaurante funcţionale, aflate în activitate, pentru a lua prânzul. Elevii, sub îndrumarea maistrei de Tehnica servirii consumatorului, ne-au servit prânzul cu multă îndemânare, deşi doamna profesoară de specialitate era extrem de severă şi îi admonesta pentru orice abatere de la normele pe care le-au învăţat: că nu sunt suficient de îndemânatici la dezosarea şi înlăturarea pielii medalioanelor de somon, că nu au o ţinută suficient de elegantă, că nu servesc suficient de rapid, că nu sunt atenţi să completeze apa în pahare, că nu ştiu să ne facă o prezentare a felului de mâncare în limba engleză, că doamne fereşte au făcut zgomot…..

A urmat vizitarea şcolii, care ne-a uimit prin dotări. Totuşi, gazda noastră ne-a spus că toate aceste dotări complete şi viziunea arhitecturală modernă a şcolii se datorează faptului că şcoala este foarte nouă, încă se mai finisează unele părţi şi că ei sunt extreme de norocoşi. Şcoala veche era departe de a fi atât de pusă la punct.

70

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

O altă activitate a fost să ne prezentăm fiecare în parte şcoala şi să stabilim ce vom face în viitor: - crearea website-ului – echipa României – prof. Lidia Boje - deschiderea unui cont pe Twitter – echipa Bulgariei - stabilirea regulilor pentru concursul de logo-uri pentru proiect – echipa Macedoniei - conducerea proiectului eTwinning – echipa Franţei şi a Turciei.

De asemenea, s-a stabilit, pe cât posibil, calendarul următoarelor activităţi. Ulterior, s-a vizitat Centrul de reciclare a deşeurilor, care se inaugura în acea zi

Uzina de reciclare Veolia are modalităţi avansate de reciclare şi circuitul deşeurilor este unul complex, care este pus în funcţiune cu cea mai modernă tehnologie existentă.

La sfârşitul vizitei am scăpat de echipamentul greoi de protecţie şi am primit din partea gazdelor, ca suvenir, două sacoşi pentru colectarea separate, diferenţiată, a deşeurilor.

Activităţile importante fiind terminate, am mai stabilit câteva detalii minore şi am făcut nişte poze de grup.

71

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

Următoarea activitate de mare anvergură va fi între 18-24 iunie 2017, o activitate de învăţare, predare, formare.

Deşi şcolile noastre sunt extrem de diferite, iar societăţile din care provenim atât noi, profesorii, cât şi elevii noştri, social şi economic sunt, poate, şi mai diferite, considerăm că aceste deosebiri se constituie într-un factor cheie care va duce la succesul proiectului. Vom învăţa unii de la alţii să ne preţuim reciproc şi să trăim mai ecologic!

Bibliografie 1. http://www.cttransilvania.ro ; 2. platforma eTwinning.

72

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

PROIECTUL ETWINNING „SMALL SCIENTISTS, DISCOVERING THE SKY” NE AJUTĂ SĂ ÎNVĂŢĂM DESPRE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR Autor: Prof. înv. preşcolar Ionela Camelia Lazea Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 3 Bistriţa Încă de la începuturi, omul s-a aflat în mijlocul naturii, folosindu-se de toate darurile pe care aceasta i le oferea, trăim în armonie cu planetele şi animalele. Mediul înconjurător ne asigură condiţiile necesare vieţii, însă depinde de noi dacă dorim să folosim aceste elemente esenţiale în mod util. Poluarea ambientului este din ce în ce mai evidentă şi populaţia nu acordă interes acestui proces nociv. Ocrotirea planetei este o problemă majoră la nivel mondial şi, tocmai de aceea, fiecare om trebuie să-şi asume această responsabilitate. Sănătatea noastră şi a generaţiilor viitoare nu poate fi menţinută respirând aer poluat, consumând alimente şi apă contaminate cu pesticide sau alte substanţe chimice.

Educaţia ecologică ne ajută să fim mai sensibili faţă de ambient, să fim mai protectori, să acţionăm disciplinat, să fim responsabili şi plini de iniţiativă şi să fim hotărâţi în respectarea unor reguli. Protejarea planetei Pământ trebuie să fie o prioritate pentru toţi, adulţi şi copii, deoarece fenomenele de poluare nu cunosc distanţe şi nu ţin seama de frontiere.

Este imperativ necesară formarea unei conştiinţe şi conduite ecologice prin orice demers educativ, încă de la grădiniţă, prin activităţi atractive, care să-i facă pe copii să înţeleagă rolul pe care îl joacă fiecare dintre noi în păstrarea şi ocrotirea mediului înconjurător.

Natura trebuie protejată şi îngrijită. Cea mai mare bogăţie a oamenilor este formată din: apa limpede, aer curat, pământ brun, plante şi animale sănătoase. De aceea este bine să-i învăţăm pe copii să fie de mici buni ecologişti protejând şi ocrotind natura. Încă de la vârste mici, copiii trebuie să fie educaţi în spiritul unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător, în vederea formării ulterioare a conştiinţei şi comportamentului ecologic, favorabile unui stil de viaţă sănătos – mental, emoţional, fizic şi socio-moral.

Pornind de la aceste considerente, începând cu luna ianuarie 2016, am participat alături de preşcolarii din grupa mijlocie C Iepuraşii de la Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 3 din Bistriţa la un proiect internaţional eTwinning „Small Scientists, discovering the sky” (Micii oameni de ştiinţă descoperă cerul). Parteneri în acest proiect au fost 11 cadre didactice şi preşcolarii îndrumaţi de acestea din 8 ţări europene: Polonia (2 parteneri), România (2 parteneri: Bistriţa şi Scorniceşti), Turcia (2 parteneri), Bosnia şi Herţegovina, Lituania, Letonia, Portugalia şi Croaţia.

Activităţile acestui proiect au fost axate pe consolidarea şi îmbunătăţirea comunicării între elevii din culturi diferite, încurajarea comunicării într-o limbă străină, utilizarea calculatorului şi instrumentelor TIC şi realizarea unor experimente ştiinţifice care îmbunătăţesc gândirea creativă a elevilor şi îi ajută pe aceştia să înţeleagă mai uşor mediul înconjurător şi fenomenele ale naturii.

Pe parcursul acestui proiect, prin activităţile derulate, s-au folosit diverse metode şi tehnici de lucru, în special experimente ştiinţifice adaptate nivelului de vârstă, pentru a-i atrage şi motiva pe copii.

Proiectul a debutat în luna ianuarie când partenerii au votat logo-ul, şi-au prezentat grupa de preşcolari, unitatea din care provin, oraşul şi ţara pe TwinSpace şi au conceput un panou – expoziţie care să cuprindă imagini reprezentative din toate ţările participante. Fiecare cadru didactic implicat în proiect le prezentat copiilor informaţii iniţiale referitoare la proiectul ce urmează a fi derulat. Împreună au căutat ţările partenere pe harta Europei şi au participat la realizarea panoului. Copiii au fost curioşi şi au urmărit cu mare interes în TwinSpace imaginile şi videoclipurile realizate de partenerii în grădiniţele lor.

73

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

În luna februarie s-au pregătit o serie de jocuri în care copiii au putut afla mai multe aspecte despre cultura, steagurile ţărilor partenere etc. Fiecare partener a trebuit să gândească şi să propună un joc: pentru calculator, de artă sau de dramatizare şi apoi să aplice cu copii 3 jocuri din cele propuse de parteneri, câte unul din fiecare categorie.

Jocurile alese au fost derulate la grupă cu preşcolarii şi fotografiate sau filmate pentru a fi încărcate pe Twinspaceul proiectului.

Pentru ca preşcolarii să poată interacţiona direct unii cu alţii s-au organizat întâlniri online pe Skype în care aceştia s-au salutat, prezentat, au cântat cântecele şi recitat poezii în limba natală sau în engleză, limba comună a proiectului.

Timp de 6 săptămâni, în luna martie şi prima jumătate din luna aprilie, partenerii au sugerat 6 experimente care să poată fi efectuate cât mai independent de copii. Ţinând cont de tema proiectului, în experimentele alese pentru grupa noastră am folosit cu preponderenţă apa: Experimentul 1. Curăţarea apei – filtrarea – preşcolarii au aflat despre importanţa apei curate pentru organism şi modul în care aceasta poate fi curăţată.

Materiale necesare: apă, pământ, găletuşă, flacon transparent gol cu partea de sus decupată (sau flacon gol şi pâlnie), filtru de cafea din plastic, filtru de cafea de hârtie, şerveţel de hârtie.

Instrucţiuni: Se toarnă pământul în găleată şi se adaugă apa. Se amestecă bine şi se toarnă amestecul rezultat în flaconul transparent, astfel încât să puteţi vedea cât de murdară este apa. Se pune filtru de cafea de hârtie şi un şerveţel de hârtie în filtru de cafea din plastic şi în flaconul tăiat şi se toarnă apa murdară încet.

Apa care ajunge în flacon este mai curată. Murdăria rămâne în filtru.

Experimentul 2. Topirea gheţii – preşcolarii au aflat că gheaţa se topeşte mult mai uşor în apă caldă; acest lucru se întâmplă şi în natură cu gheţarii care se topesc mult mai uşor din cauza încălzirii globale.

Materiale necesare: pahare de plastic transparent, Apa – fierbinte şi rece, 2 jucării, congelator, cronometru, 2 recipiente. (Asiguraţi-vă că apa nu e prea fierbinte) Instrucţiuni:  În paharele de plastic se pune apă şi o jucărie mică. Se pun paharele în congelator şi se lasă să îngheţe. O dată congelate, se scot din congelator.  Într-unul din cele 2 recipiente se toarnă apă fierbinte şi în celălalt apă rece.  Rugaţi-i pe copii să simtă apa şi anticipaţi care gheaţă se va topi cel mai rapid.  Se pun jucăriile congelate în fiecare recipient şi se porneşte cronometrul.  Observaţi schimbările gheţii, cât de curând se poate vedea diferenţa dintre topirea gheţii din apa fierbinte faţă de gheaţa din apa rece? Au fost corecte predicţiile?

74

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

Experimentul 3. Mini circuitul apei în natură – într-un recipient închis am recreat circuitul apei în natură, astfel am aflat cum apa din stare lichidă, se evaporă şi apoi, prin condensare, ajunge din nou în stare lichidă.

Materiale necesare: vas din plastic transparent, apă, 1 recipient mic, folie plastic, bandă elastică.

Instrucţiuni:  Se pune recipientul mic în vas şi se adaugă apă până la 2/3 din capacitatea vasului. Se poate marca nivelul apei pe vas.  Se acoperă vasul strâns cu folie de plastic şi se fixează în loc cu banda elastica. Se poate pune o jucărie grea în mijlocul foliei de plastic pentru ca picăturile formate să se poată prelinge mai uşor în recipient.  Priviţi ce se întâmplă! (Noi am efectuat experimentul vineri şi am urmărit efectul luni.)

Cum funcţionează?

Se poate vedea că pe folia de plastic sunt picături de apă condensată şi că nivelul apei a scăzut, dovedind că evaporarea a avut loc. Picăturile de apă condensată sunt „nori”. Ele se vor prelinge în recipient demonstrând precipitarea!

Experimentul 4. Apa plimbăreaţă – prin acest experiment preşcolarii au aflat despre un proces numit acţiune capilară, adică modul în care apa circulă prin spaţii foarte mici, precum rădăcinile plantelor. De asemenea, cu ajutorul culorilor primare folosite în experiment (roşu, galben, albastru), am descoperit şi culorile secundare obţinute prin amestecul celor primare (verde, violet, portocaliu), realizând astfel un mini curcubeu.

Materiale necesare: pahare de plastic transparente, apă, şerveţel de hârtie, colorant alimentar.

Instrucţiuni:  Se pune apa colorată în pahare de plastic transparente, lăsând cel din mijloc gol. Se taie o bucată de şerveţel de hârtie şi se pliază. Se aşează şerveţelul astfel încât să atingă cu un capăt apa colorată şi cu celălalt să atingă paharul gol.  Aşteaptă. (Noi am efectuat experimentul vineri şi am urmărit efectul luni.)  Dacă doriţi să acceleraţi procesul paharele cu apă colorată se pot pune mai sus decât cele goale. Puteţi prezice culoarea apei din cupa de mijloc?

Cum funcţionează?

75

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

Apa se deplasează în şerveţel printr-un proces numit de forţă capilară. Spaţiile libere din şerveţel atrag apa în sus şi gravitaţia o trage apoi în jos.

Experimentul 5. Absorbţia apei – în acest experiment am încercat să împiedicăm acţiunea capilară a apei prin introducerea unor „piedici”.

Materiale necesare: cuburi de zahăr, farfurie, apă, colorant alimentar, folie de plastic, şerveţel de hârtie.

Instrucţiuni:  Se adaugă câteva picături de colorant alimentar în apă. Câteva cuburi de zahăr se pun unul peste altul formând o stivă mică. Într-una din stive se pune un şerveţel de hârtie între cuburi, într-una folie de plastic şi într-una nimic.  Se toarnă apă colorată în farfurie. Apa colorată se deplasează în sus în stiva de cuburi şi, în cele din urmă, acestea se răstoarnă.  Adăugarea unor şerveţel de hârtie sau a foliei de plastic opreşte apa să ajungă la cuburile de sus? Care stivă cade mai întâi?

Cum funcţionează? o Apa este absorbită de cuburile de zahăr, culoarea ridicându-se prin cuburi. o Hârtia a absorbit apa uşor şi o lasă să ajungă la cuburile de mai sus. o Folia opreşte apa pentru un timp, dar în cele din urmă stiva cade.

Experimentul 6. Nivelului apei - congelare – acest experiment îi ajută pe preşcolari să observe schimbările care se produc atunci când apa trece de la starea lichidă, la cea solidă.

Materiale necesare: flacon de plastic transparent, apă, marker, congelator.

Instrucţiuni:  Se umple flaconul de plastic transparent cu apă până la jumătate.  Cu ajutorul unui marker se trasează nivelul apei (orizontal sau vertical).  Se introduce flaconul în congelator şi se lasă până a doua zi să îngheţe complet.  Se observă că nivelul apei a crescut verificând nivelul marcat anterior.

Cum funcţionează?

Gheaţa ocupă mai mult spaţiu decât apa. Pe măsură ce apa îngheaţă se extinde şi are nevoie de mai mult spaţiu. Atunci când gheaţa se topeşte, revine la cantitatea anterioară.

76

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

Toate experimentele au fost în aşa fel gândite încât preşcolarii să fie capabili să le realizeze aproape independent, cadrul didactic doar a furnizat ingredientele şi a dat instrucţiuni sau ajutat când a fost nevoie. În timpul derulării experimentelor, cadrul didactic a fotografiat sau filmat experimentele care, mai apoi, au fost încărcate pe Twinspace-ul proiectului. În cealaltă jumătate a lunii aprilie şi în luna mai, pentru încă 6 săptămâni, fiecare grădiniţă participantă la proiect, a vizionat experimentele propuse de parteneri şi a selectat 6 din acestea pentru a le aplica.

Pentru grupa noastră am ales: Experimentul 1. Vulcanul Experimentul 2. Cum să umfli un balon cu oţet şi bicarbonat de sodiu?, Experimentul 3. Apa şi balonul, Experimentul 4. Aer cald - aer rece, Experimentul 5. Cum să faci să ploaie?

Experimentul 6. Faceţi-vă propriul curcubeu.

Din experimentele noastre şi ale partenerilor, prin utilizarea unor tehnici diferite de a explora cerul, copiii au aflat mai multe despre curcubeu, apă, ploaie, aer, etc. şi au fost încântaţi să încerce noi tehnici şi materiale, cum ar fi coloranţii alimentari, congelator, cronometru, baloane, sticle, pahare, căni etc. Doar cunoscând modul în care natura funcţionează şi aprofundând cunoştinţele copiilor şi ale cadrelor didactice, putem acţiona cu mai multă înţelepciune, asigura condiţii de viaţă mai bune într-un mediu înconjurător mai bine adaptat la nevoile şi aspiraţiile umanităţii.

O activitate foarte îndrăgită de preşcolari s-a derulat la începutul lunii iunie când am realizat un schimb de scrisori conţinând mici suveniruri cu ceilalţi parteneri. Copiii au participat cu mare interes la trimiterea acestor scrisori către prietenii lor din alte ţări şi erau foarte curioşi de fiecare dată când primeam câte o scrisoare.

Proiectul s-a încheiat în luna iunie când a fost creat un e-book cu experimentele realizate pe parcursul proiectului intitulat „Science Experiment for Preschools” (Experimente ştiinţifice pentru preşcolari).

Copiii au desenat experimentele realizate de ei, iar unele dintre aceste desene se regăsesc în carte ca ilustraţii.

Proiectul a avut un puternic impact în grădiniţa noastră prin prezentarea similitudinilor dintre diferite ţări europene. Implicarea copiilor în acest proiect internaţional a contribuit la motivarea şi stimularea interesului lor şi a părinţilor acestora faţă de temele abordate. Numai cunoscând bine natura o putem iubi şi proteja cu adevărat, răsplătind-o astfel pentru ceea ce ne oferă cu generozitate. Copiii acestei generaţii, precum şi cei ai generaţiilor viitoare vor beneficia de un mediu sănătos, dacă obiectivele protecţiei mediului vor fi atinse pe plan mondial la toate nivelurile.

77

Revista Sesiune de referate și comunicări științifice Proiect naţional ”IA ATITUDINE” CAEN 2018, nr. 24985/22.01.2018 la Domeniul Științific, poziția 166

CUPRINS

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

EDUCAȚIA ECOLOGICĂ, prof. Vasile Tanţa.....................................................................................................................

IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR, Prof. Şofron Paul Chirilă...................................

PARADISUL VERDE, prof. ing. Miclăuș Dorina Carmen...................................................................................................

EGO ECO SUM, prof. Tulbureanu Iuliana............................................................................................................................

IMPORTANȚA EDUCAȚIEI ECOLOGICE TIMPURII, prof. Cioara Coralia Codruța.....................................................

EDUCAȚIA ECOLOGICĂ LA CICLUL PRIMAR, prof. înv. primar Ioana Doroș.............................................................

DESPRE EDUCAŢIA ECOLOGICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR, prof. Naghi Elisabeta Edit.................................

REZERVAȚIA NATURALĂ “TURBĂRIA LĂPTICI”, prof. Duroi Alice Isabela.............................................................

EDUCAȚIA ECOLOGICĂ, prof. Purenciu Mihaela............................................................................…………………….

TRĂIEȘTE ÎN ARMONIE CU MEDIUL, prof. înv. primar Chivu Laura Claudia...............................................................

CU PAŞI MICI SPRE O CONDUITĂ ECOLOGICĂ CORECTĂ, prof. Clapou Crina Luminiţa........................................

EDUCAŢIA ECOLOGICĂ ÎN GRĂDINIŢĂ - NECESITATE ŞI POSIBILITATE, prof. înv. preşcolar Muscari-Salvan Carmen………………………………………………………………………………………………………………………

EDUCAŢIA ECOLOGICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR, prof. înv. primar Paul Angelica Ana…………………….

ANTREPRENORIAT PRIN FIRMA DE EXERCIȚIU, prof. Rus Alexandrina-Corina.......................................................

ANTREPRENORIAT- DRUMUL DE LA IDEI CĂTRE OPORTUNITĂȚI, prof. Marcela Eugenia Daramus & prof.

Cetean Ioan ................................................................................................................................................................... .........

ACTIVITATEA FIRMELOR DE EXERCIŢIU DIN CADRUL COLEGIULUI TEHNIC GRIGORE MOISIL BISTRIȚA – EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ, prof. Checicheș Adina Ana……………..............................................

F.E. INFOELFARMS S.R.L. – EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ PENTRU FIRMELE DE EXERCIŢIU, prof.

Checicheş Loredana Mihaela……..........................................................................................................................................

AFACEREA – ÎNTRE ŞTIINŢĂ, FILOSOFIE ŞI SPIRITUALITATE, prof. Adrian Balaş................................................

EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ PRIN ÎNVĂȚARE BAZATĂ PE PROIECTE, prof. Cornelia Melcu……………..

IMPORTANȚA STUDIULUI EDUCAȚIEI ANTREPRENORIALE ÎN LICEU, prof. Laczko Nunuța………………….

EDUCAȚIA ECOLOGICĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SPECIAL, prof. Mureșan Simona Camelia…………………………

“BOOST YOUR GREEN”/“ÎMBOBOCIŢI ÎNTRU VERDE”, prof. Berinde Georgeta-Lia................................................

PROIECTUL ETWINNING „SMALL SCIENTISTS, DISCOVERING THE SKY” NE AJUTĂ SĂ ÎNVĂŢĂM DESPRE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, prof. înv. preşcolar Ionela Camelia Lazea.........................................................

3 9 12 16 18 21 24 26 30 32 36 39 42 48 50 53 56 59 62 64 66 68 73

78