LA JOACĂ

Numele jocului:

Reguli: Desfășurare:

5 Explică de ce este important ca un joc să aibă reguli.

6 În care dintre imagini copiii desfăşoară o activitate fizică mai intensă? Cum ai apreciat?

7 Scrie ce activități fizice ai desfăşurat tu în ultimele trei zile.

8 Explică într un text, de două‑trei enunțuri, importanța activității fizice pentru menținerea sănătății.

9 Dacă aş avea 4 pachete cu câte 4 banane şi 5 portocale fiecare şi aş vrea să dau câte o banană şi câte o portocală fiecărui copil din imaginile de la pagina 10, ar fi suficiente fructe? Explică răspunsul.

10 Citeşte cu atenție textul şi rezolvă cerințele. Ai auzit vreodată de jocul Păcălici? Sigur părinții sau bunicii tăi ştiu despre ce este vorba.

Păcălici este un joc de grup. Se joacă folosind 33 de cartonaşe, dintre care 16 sunt perechi, reprezentând costume naționale ale diferitelor popoare (fată şi băiat), iar al 33‑lea cartonaş îl reprezintă pe Păcălici, un clovn. Pot juca între două şi şase persoane. Se joacă astfel: se amestecă toate cartonaşele şi se împart fiecărui jucător câte patru, cu fața în jos. Restul de cartonaşe se aşază pe masă tot cu fața în jos. Începe jucătorul aflat în dreapta celui care a împărțit cartonaşele. Dacă acesta găseşte în cartonaşele sale una sau mai multe perechi (costumul național din aceeaşi țară pentru fată şi băiat), le aşază pe masă cu fața în sus şi spune: mai departe. În cazul în care nu are nicio pereche, ia un cartonaş de deasupra pachetului. Dacă nici în acest caz nu poate forma o pereche, spune mai departe şi jocul continuă cu jucătorul următor, care procedează la fel. Când se termină toate cartonaşele de pe masă, fiecare jucător, pe rând, fără să se uite, trage de la jucătorul din dreapta sa câte un cartonaş dintre cele pe care acesta le ține în mână, desfăcute în formă de evantai. Câştigă jucătorul care depune primul toate cartonaşele împerecheate pe masă. Dacă joacă mai mult de doi jucători, jocul continuă până când unul dintre ei rămâne în mână doar cu Păcălici. Acesta a pierdut şi i se pot da diferite pedepse amuzante: să sară de 10 ori într un picior, să cânte ceva, să facă o tumbă, să spună o glumă etc. De asemenea, tot el va împărți cartonaşele în jocul următor. l Păcălici este un joc: a) individual b) de perechi c) de grup l Cartonaşele sunt grupate în: a) 16 perechi b) 33 de perechi c) 32 de perechi l La început, se împart fiecărui jucător câte: a) 6 cartonaşe b) 4 cartonaşe c) 2 cartonaşe l Câştigă jucătorul care: a) rămâne în mână doar cu Păcălici. b) pune jos toate cărțile împerecheate. c) pune jos prima pereche.

A. Încercuiește răspunsurile corecte.

B. Răspunde la întrebări: l Cine începe jocul? l Ce face primul jucător dacă nu are nicio pereche? l Când se încheie jocul? numerele?

11 Un grup de copii a jucat Păcălici timp de o oră şi jumătate. Știind că au început la ora 14:40, la ce oră au încheiat jocul? Scrie ora şi reprezintă pe ceas.

12 Dacă într o cutie intră 12 jocuri Păcălici, iar pe un raft sunt 5 cutii pline, câte cartonaşe sunt în cutiile de pe raft?

13 Fă ți propriul joc! Poți realiza şi tu un joc asemănător cu Păcălici. Îndoaie o foaie cartonată de format A4 în opt părți egale. Decupează cele opt dreptunghiuri şi rotunjeşte le colțurile. Realizează 33 de astfel de cartonaşe. Alege o temă pentru jocul tău: Flori, Animale, Plante, Forme geometrice, Instrumente muzicale etc. Desenează 16 perechi de imagini cu tema aleasă. Desenează ceva diferit pe al 33 lea cartonaş, care să fie Păcălici. Joacă te cu prietenii tăi!

Iată un exemplu de cărți de joc pentru tema Fructe.

14 Ilustrează într un desen următorul citat: Copilul râde: „Înțelepciunea și iubirea mea e jocul.” Lucian Blaga, poezia Trei fețe.

Eu călătoresc la Roma.

Eu voi vizita capitala Franței, Paris.

Abia aştept să văd autobuzele din Londra!

Merg la Amsterdam, în țara lalelelor, Olanda!

3 Citeşte cu atenție şi completează organizatorul grafic cu informații din text.

Istoria numerelor începe din secolul al VII lea î.Hr., şi, după unii cercetători, cu mult înainte. Secole de a rândul, numărarea obiectelor era o corespondență de unu la unu, iar atunci când schimbul de obiecte o cerea, s a ajuns la corespondența de doi sau trei la unu. Azi, fiecare dintre noi foloseşte sistemul de numerație zecimal despre care se spune că a avut drept model mulțimea degetelor. Cine ştie cum ar fi arătat civilizația noastră dacă omul nu ar fi avut cinci degete la o mână? Degetele le au dat oamenilor o metodă la îndemână de a număra, încă dinainte de a exista cuvinte pentru numere. Atingând degetele în timp ce numărăm putem să ținem evidența şi, ținându le ridicate, putem comunica numere fără a fi nevoie de cuvinte. Legătura dintre degete şi numere este foarte veche. Chiar şi astăzi folosim cuvântul din limba latină pentru deget (digit) pentru a exprima numere.

Cifrele şi numerele romane sunt simboluri grafice, de fapt, litere, care au fost folosite în civilizația antică romană şi apoi în toată Europa, până în momentul în care s au impus cifrele arabe, în jurul anilor 1300 d.Hr. Vreme de aproximativ 2000 de ani, aceasta a fost modalitatea în care s au scris cifrele şi numerele în Imperiul Roman şi în toată Europa.

Cifrele pe care le folosim în ziua de astăzi sunt aşa numitele „cifre arabe”. Exemplu: 1, 2, 3 etc. Ele sunt numite aşa pentru că au intrat în Europa prin intermediul civilizației arabe, mult mai avansată decât cea europeană, la acea vreme. Civilizația arabă a preluat setul de cifre de la cea indiană (hindu). Matematicienii indieni inventaseră (sau poate copiaseră din surse rămase necunoscute) şi conceptul de zero, inexistent la alte civilizații, aşa că sistemul lor, foarte simplu, însă, în acelaşi timp, foarte puternic, bazat doar pe 10 simboluri (de la 0 la 9), avea să fie adoptat în întreaga lume. Romanii nu aveau reprezentare pentru zero, ei foloseau un cuvânt pentru a l înlocui, nulla.

Se crede că numerele arabe au intrat în Europa prin Spania, care fusese cucerită de arabi şi inclusă în Marele Califat. Probabil că numerele călătoriseră până acolo aduse de matematicienii şi de comercianții arabi ce intrau în contact cu europenii. Este foarte posibil ca numerele arabe să fi intrat în Europa şi prin intermediul comercianților italieni ce navigau frecvent în nordul Africii, care era tot parte a Marelui Califat. Numerele arabe s au dovedit a fi mult mai uşor de folosit decât cele romane, atât la scrierea cifrelor şi a numerelor, cât şi la efectuarea calculelor.

4 Joacă te cu numerele! Rezolvă exercițiile. Aplică metoda cubului. Poți face un cub din carton pe care să scrii exercițiile şi să te joci cu prietenii tăi.

Descrie paşii: 2980 – 21 : 7 × 285 =

Compară: a) 588 – 317  450 b) 128 + 158  200 – 100

Analizează, apoi rezolvă: Ionel are într un clasor 123 de timbre şi în altul are de 7 ori mai multe.

Câte timbre are în total?

Rezolvare: ______________________ .

Asociază:

• numărul cu 20 mai mare decât 580 446;

• numărul cu 500 mai mic decât 946 600.

Aplică:

546 – a = 223 a = ____ b – 145 = 523 b = ____

Argumentează:

245 + 523 = 523 + 245

123 + 0 = 123

782 > 123 + 522

5 Scrie ziua, luna şi anul în care v ați născut tu şi membrii familiei tale folosind cifrele arabe.

6 Folosind operațiile matematice învățate, calculează: a) numărul torturilor necesare pentru a sărbători timp de cinci ani ziua de naştere a fiecărui membru al familiei tale; b) numărul total al lumânărilor folosite pentru sărbătorirea zilelor de naştere în cei cinci ani; c) numărul florilor ce trebuie cumpărate într un an dacă fiecărui membru îi vei oferi câte un buchet format din trei flori; d) numărul baloanelor ce trebuie cumpărate într un an dacă pentru fiecare sărbătoare se vor achiziționa câte două baloane albastre, trei baloane roşii şi cu 3 mai multe baloane albe decât albastre.

7 Alege patru numere din concentrul 0–10 care să aibă o importanță deosebită în viața ta. Motivează alegerea.

Exemplu: Numărul doi, pentru că sunt născut în luna februarie.