Comunicare în limba română, clasa a II-a, caiet de activități

VREAU SĂ ȘTIU

Nicoleta Stănică

Marilena Călin

Daniela Beșliu

Caietul elevului

Nicoleta Stănică

Marilena Călin

Daniela Beșliu

Caietul elevului

Comunicare în limba română. Caietul elevului, clasa a II-a

Daniela Beșliu, Nicoleta Stănică, Marilena Călin

Copyright © 2023 Grup Media Litera Toate drepturile rezervate

Editura Litera

tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19 e‑mail: contact@litera.ro www.litera.ro

Editor: Vidrașcu și fiii

Redactor: Gabriela Niță

Copertă: Lorena Ionică

Tehnoredactare: Simona Bănică

Ilustrații: Shutterstock, Dreamstime

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

BEŞLIU, DANIELA

Comunicare în limba română : caietul elevului : clasa a II a /

Daniela Beșliu, Nicoleta Stănică, Marilena Călin. Bucureşti : Litera, 2023

ISBN 978 630 319 215 4

Stănică, Nicoleta II. Călin, Marilena

Dragul nostru elev,

Acest caiet este o invitație la învățare, este invitația de a porni într-o călătorie în țara cuvintelor și a comunicării corecte. Știi că, pentru a intra în lumea fermecată a textelor scrise, nu este de ajuns să citești, ci trebuie și să descifrezi sensurile cuvintelor, să înțelegi ideile, să observi asemănări între faptele citite și viața ta.

De aceea, acest caiet cuprinde numeroase tipuri de exerciții, cu ajutorul cărora vei exersa, vei aprofunda și îți vei îmbogăți cunoștințele.

Așa, drumul învățării va fi mai ușor.

Vei putea citi texte, apoi să răspunzi la întrebări sau chiar să formulezi tu unele pornind de la textul citit. Îți vei putea exprima opinia despre cele citite. Vei avea posibilitatea de a folosi cunoștințele despre limbă și comunicare pe care le aduni cu drag și perseverență la școală.

Vei deveni din ce în ce mai priceput în a aplica tot ce înveți.

Conținutul lucrării respectă prevederile programei școlare pentru disciplina Comunicare în limba română, așa că vei putea să îți dezvolți toate competențele necesare unui elev de vârsta ta.

Poți folosi acest caiet indiferent de manualul după care studiezi!

Nu uita că reușita se bazează pe antrenament, iar tu poți face acest lucru acum!

Succes!

Autoarele

DESPRE ȘCOALĂ ȘI CARTE UNITATEA 1

La școală

după Barbu Ștefănescu Delavrancea

Mă gândeam sfios la noul an școlar. Îmi era frică și îmi era dor. Mă pregăteam încă de la mijlocul verii. Îmi luam ghiozda nul în spate și colindam pe aceleași cărări din grădina noastră. Ziceam că am plecat la școală. Uneori îl luam și pe Grivei cu mine. Câinele căsca de căldură. Clănțănea dinții și repezea capul după muște.

Eu îi vorbeam despre școală.

— Este tare grozav profesorul nostru. Chiar și tu ai putea în văța carte cu el.

Cuvinte noi

 sfios – fără încredere în sine; lipsit de îndrăz neală; timid, rușinos.

Multe îi spuneam și pisicii. Martinica stătea ghemuită în sânul meu. Era caldă și moale.

— Vrei să mergi cu mine la școală? Tu înveți adunarea și pro fesorul îți dă un șoarece.

Dar Martinicăi îi era teamă să meargă la școală.

Rezolvă pe baza te X tului

 Î ncercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

1 Pentru ce se pregătea copilul?

a. pentru un nou an școlar;

b. pentru a se juca împreună cu Grivei;

c. pentru a învăța adunarea.

2 Ce simte copilul atunci când se gândește la noul an școlar?

a. bucurie și speranță;

b. teamă, dar și încântare;

c. frică, dar și mirare.

3 Ce fapt din text arată că băiatul îl consideră grozav pe profesorul lui?

a. vorbește cu pisica despre recompense;

b. crede că și câinele ar putea învăța carte cu el;

c. se plimbă prin grădină cu ghiozdanul în spate.

E X ersează

1 Transcrie enunțurile din care înțelegi:

a. când începea băiatul să se pregătească pentru noul an școlar;

b. ce făcea Grivei când era luat la plimbare.

2 Completează enunțurile.

Titlul textului este . Autorul textului este . Textul are alineate.

3 Î n textul citit, subliniază:

a. cu roșu cuvintele formate din două silabe;

b. cu verde cuvintele care te fac să te gândești la școală și învățătură.

4 Scrie cuvinte care au același înțeles cu cele date:

sfios frică colindam

5 Scrie cuvinte care au înțeles opus cuvintelor date:

nouă caldă leneș

6 Desparte în silabe cuvintele date. Notează în casetă numărul de silabe.

ghiozdan profesorul

doi scădere sfios ______________

7 Scrie un enunț despre școală.

Dialogul. Semnele de punctuație

 Citește cu atenție. Completează cu semnele de punctuație potrivite.

Matei este un coleg nou A intrat sfios în clasă

Vrei să fii colegul meu de bancă am întrebat eu

El a zâmbit

Acum nu îmi mai este teamă Îmi va fi bine în noua mea clasă

IMPORTANT

Când scriem propoziții sau enunțuri, folosim semnele de punctuație.

Punctul [.] se folosește la finalul unei propoziții prin care se comunică o constatare, un fapt.

Semnul întrebării [?] se pune la finalul unei propoziții prin care se întreabă ceva.

Linia de dialog [ ] marchează începutul vorbelor spuse de o persoană.

E X ersează

1 Completează dialogul de mai jos.

— Ce carte ai citit în vacanță?

— În vacanță am citit

. Personajul principal era .

— Ce îți place cel mai mult la acest personaj? — .

2 Privește cu atenție imaginea. Scrie trei enunțuri potrivite. Folosește semnele de punctu ație necesare.

Povestea cărții de povești

după Emilia Căldăraru

Gheorghiță a primit o carte. Este o carte de povești cu poze minunate.

Bunica îi citește în fiecare seară. Însă băiatul se plictisește de carte imediat ce bunica o termină. Rupe o foaie ca să își facă o jucărie.

— Crezi că ai făcut bine?

Băiatul se uită împrejur.

— Tu erai? se miră Gheorghiță.

— Eu. Mai bine zis o rămășiță din cartea ta. Tu știi povestea cărții de povești? îl întreabă cartea.

Ea îi istorisește despre gândurile și plăsmuirile din mintea scriitorului. Despre desenatorul care a zugrăvit imaginile minu nate și despre tipograful care culege literele pentru tipar. Îi spune și despre drumul buștenilor din păduri spre fabrica de hârtie.

— Atât de mulți oameni lucrează pentru o carte? Te voi lipi la locul tău.

Rezolvă pe baza te X tului

 Scrie răspunsurile la întrebări.

1 Ce a primit Gheorghiță?

Cuvinte noi

 rămășiță – rest; partea care lipsește din ceva;

 istorisește – povestește;

 plăsmuire – invenție, născocire.

2 Despre ce a povestit foaia ruptă din carte?

3 Ce a înțeles Gheorghiță din această întâmplare?

E X ersează

1 a. Completează enunțurile folosind cuvinte din textul citit.

îi citește în fiecare . Însă băiatul se de carte imediat ce bunica o de citit.

b. Scrie ce ar putea face băiatul ca să nu se mai plictisească.

2 Î ntâmplarea povestită este adevărată sau imaginară? De ce crezi acest lucru?

3 Obser vă cu atenție imaginea de mai jos.

a. Scrie cum se numește fiecare parte indicată. Folosește cuvintele din paranteză. (file, cotor, pagini, copertă)

b. Completează enunțurile următoare.

Pe coperta unei cărți se află

și numele .

Din cuprins pot afla .

O carte trebuie folosită cu multă .

4 Scrie un enunț în care să explici importanța cărților.

Cuvântul. Propoziția/Enunțul. Alfabetul limbii române

 Ordonează cuvintele date pentru a forma un enunț. Fii atent la scrierea primului cuvânt!

cărți în am citit vacanță multe de poveşti

IMPORTANT

O propoziție sau un enunț este o comunicare spusă sau scrisă care are înțeles.

Primul cuvânt din propoziție se scrie întotdeauna cu literă inițială mare.

E X ersează

1 Transcrie o propoziție/un enunț din textul de la pagina 7. Notează în casetă câte cuvinte are.

2 Unește fiecare cuvânt din prima coloană cu explicația potrivită.

sunetul semnul grafic al unui sunet

litera sunetul sau grupul de sunete care are înțeles (sens)

cuvântul partea cea mai mică a rostirii

3 Continuă alfabetul.

Fructul cel mai valoros

poveste din folclorul bulgar

Era odată un tată care avea trei fii.

El dădu fiecăruia câte o pungă cu galbeni pentru a pleca să caute fructul cel mai valoros.

Feciorii umblară prin lume trei ani.

Primul fiu aduse un ciorchine de strugure. Spunea că acesta este cel mai dulce.

Al doilea fecior aduse tot felul de fructe greu de găsit.

Bătrânul aștepta să vadă cu ce vine al treilea.

— Tu ce ai adus? Ai mâinile goale.

— Am folosit banii ca să mă înscriu la școală. Trei ani am tot învățat. Roadele culese de mine nu se văd. Ele sunt în inima și în mintea mea.

Tatăl era tare bucuros.

— Tu ai găsit fructele cele mai scumpe. Nu există fruct mai valoros decât învățătura.

Rezolvă pe baza te X tului

 Î ncercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

1 Cine a găsit cele mai scumpe fructe?

a. fratele cel mare;

b. fratele mijlociu;

c. cel mai mic dintre frați.

2 Cât timp a durat căutarea celui mai valoros fruct?

a. trei zile;

b. trei luni;

3 Pentru ce au primit feciorii bani?

a. ca să învețe valoarea banilor;

c. trei ani.

b. ca să descopere ce este mai de preț;

c. ca să caute lucruri scumpe.

4 De ce s‑a bucurat tatăl auzind vorbele fiului mai mic?

a. a dovedit că este înțelept;

b. îl iubea cel mai mult;

c. fruc tele aduse de el nu se vedeau.

E X ersează

1 Scrie o întrebare pe care ai putea să o adresezi:

a. tatălui;

b. fiului cel mic.

2 Scrie cuvintele care:

a. au înțeles asemănător cu:

odată – valoros – văd –

b. au înțeles opus cuvintelor:

scump – dulce – goale –

3 Alcătuiește câte un enunț folosind cuvintele învățătură și carte.

4 Completează proverbele folosind cuvintele din paranteză.

Rădăcinile învățăturii sunt , dar roadele ei sunt .

Cine are are . (dulci, parte, carte, amare)

5 Scrie cuvintele următoare în ordine alfabetică.

carte şcoală elev învăț bucurie scriu

Scrierea imaginativă pornind de la eXperiențe trăite

 Completează textul gândindu te la o întâmplare prin care ai trecut tu. Găsește un titlu potrivit.

Era o zi de

. Afară era foarte . Am plecat în/la împreună cu .

Am putut să și să .

A fost o zi .

IMPORTANT

Atunci când povestim o întâmplare prin care am trecut precizăm:

• locul întâmplării; • când a avut loc; • persoanele care participă; • care a fost întâmplarea;

• ce am învățat din întâmplare sau cum ne am simțit.

Putem folosi și dialogul.

E X ersează

 Privește cu atenție fotografia. Imaginează ți că ești unul dintre copii. Scrie trei patru enun țuri în care să povestești cum vă jucați.

Bradul

poveste populară românească

Era toamnă. Păsările călătoare plecaseră. Rămăsese numai una. Avea aripa frântă. A cerut ajutor salciei.

— Îmi dai voie să mă adăpostesc între ramurile tale?

— Eu nu adăpostesc străinii!

Nici stejarul nu a vrut să o primească. Pasărea ajunse cu greu sub un brad.

— Stai pe crengile mele! îi zise ușor bradul.

— Îți mulțumesc!

Vântul împrăștia frunzele galbene.

— Pot să scutur frunzele bradului? îl întrebă Vântul pe Moș Crivăț.

— Nu. A fost bun cu mica pasăre. Trebuie să avem grijă de el.

Să își păstreze mereu podoaba verde!

De aceea bradul cel bun își păstrează frunzele verzi și iarna.

Rezolvă pe baza te X tului

 Î ncercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

1 De ce pasărea nu a plecat în țările calde?

a. nu voia să se despartă de cuib;

b. avea aripa frântă;

c. drumul i se părea prea lung.

2 Ce copaci nu au vrut să adăpostească pasărea?

a. salcia și bradul;

b. bradul și stejarul;

c. salcia și stejarul.

3 Cine dorea să scuture frunzele bradului?

a. stejarul;

b. Vântul;

c. Moș Crivăț.

A bC

Cuvinte noi

 frântă – ruptă;

 salcie – arbore cu ramuri lungi, subțiri, care crește la marginea unei ape;

 crivăț – vânt puternic și rece care suflă iarna.

E X ersează

1 Cum s a simțit pasărea când a fost adăpostită de brad?

2 Transcrie propoziția din care afli de ce nu a vrut salcia să adăpostească pasărea rănită.

3 Subliniază, din însușirile următoare, pe cele care se potrivesc bradului: lăudăros, bun, mincinos, darnic, prietenos, nepăsător, răutăcios. Alcătuiește enunțuri cu două dintre cuvintele subliniate.

4 Găsește și scrie un proverb potrivit textului.

5 Scrie un dialog între pasărea rănită și un copil. Nu uita să folosești linia de dialog și alineatul.

Semnul eXclamării [!]

 Citește cu atenție propozițiile următoare. Unește fiecare propoziție cu caseta în care se explică ce anume arată.

— Bună ziua!

— Vă rog să mă adăpostiți!

mulțumire

uimirea

rugăminte salut — Mulțumesc că m ai ajutat!

— Ce ascuțite sunt frunzele bradului!

E X ersează

Model: Afară este frig.

Ce frig este afară!

IMPORTANT

Semnul exclamării [!]

se folosește la sfârșitul unui enunț care exprimă:

• politețea;

• emoția vorbitorului (bucuria, supărarea, dezamăgirea, uimirea etc.);

• un salut, o urare, un îndemn, o poruncă.

1 Transcrie din text propoziția care exprimă un îndemn.

2 Transformă propozițiile date în propoziții care să exprime mirarea.

3 Scrie propoziții care exprimă: un salut, o rugăminte.

Bradul a fost bun cu pasărea.

Pasărea era tristă.

Cuvinte noi

 luncă – întindere de pă mânt de pe marginea unui râu;

 veștejesc – se usucă, se ofilesc;

 brumă – cristale de ză padă care se formează

în nopțile reci pe plante, pe sol, pe obiecte.

Rezolvă pe baza te X tului

Zile de toamnă

Ieri vedeam pe luncă flori, Mândri fluturi zburători

Și vedeam zburând albine. Ieri era și cald și bine.

Azi e frig și nori și vânt, Frunzele cad la pământ, Florile stau supărate, Veștejesc de brumă toate.

Ieri era frumos pe afară Ca o caldă zi de vară.

Azi e toamnă pe pământ, Vreme rea și bate vânt.

de George Coșbuc

1 Î ncercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

 Ce vede poetul pe luncă?

a. copaci;

b. fluturi și albine;

c. frunze îngălbenite.

 Cum este vremea azi?

a. cerul este senin;

b. e frig și bate vântul;

c. e cald și bine.

2 Realizează un desen în care să surprinzi semnele sosirii anotimpului toamna, așa cum sunt prezentate în ultimele două strofe ale poeziei.

E X ersează

1 Formulează câte o întrebare pentru fiecare strofă a poeziei. Folosește cuvintele: cine, unde, cum. Răspunde, pe rând, la fiecare întrebare.

2 a. Scrie câte două cuvinte care arată cum pot fi: norii florile

păsările frunzele

b. Alcătuiește trei enunțuri despre toamnă folosind trei dintre perechile de cuvinte scrise mai sus.

Cuvinte noi

 particularități – aspecte prin care o ființă sau un lucru se deosebește de altele;

 brună – maro, cafenie;

 migrează – se depla‑ sează, se mută.

Ce este toamna?

Un an este împărțit în patru părți. O parte se numește ano timp. Fiecare anotimp are particularități specifice de vreme și de lumină.

Toamna este anotimpul care face legătura între vară și iarnă. Știi care sunt lunile de toamnă la noi? Septembrie, octombrie și noiembrie.

Frunzele copacilor capătă culoarea galbenă, roșie, portocalie sau brună. Acestea cad și formează un covor gros, foșnitor. Zilele devin din ce în ce mai scurte și mai răcoroase. Nopțile sunt din ce în ce mai lungi și mai friguroase. De multe ori, plouă și bate vântul. Cerul este mai mereu acoperit de nori cenușii, groși și mohorâți.

Numeroase specii de păsări migrează la începutul toamnei. Nu mai găsesc hrană și nu suportă frigul.

Rezolvă pe baza te X tului

 R ăspunde la întrebare.

Ce semne ale venirii toamnei sunt menţionate în text?

E X ersează

 Completează enunțurile cu informații din text:

Lunile anotimpului toamna sunt

Cerul este mai mereu acoperit de Numeroase specii de păsări

Folosirea virgulei [,]

 Din textul de la pagina 18, transcrie enunțul în care se spune ce culori capătă frunzele toamna. Observă între ce cuvinte a fost pusă virgula.

IMPORTANT

Virgula se folosește între cuvintele unei enumerări. Nu se pune virgulă înaintea cuvân tului şi. E X ersează

1 Alcătuiește propoziții despre fructe și legume. Enumeră cât mai multe însușiri despre acestea (culoare, formă, gust, miros). Nu uita să folosești corect virgula!

2 Pune semnele de punctuație corespunzătoare:

Maria și Andra sunt surori Ele iubesc mult florile

Zilele trecute au fost în grădina bunicii Acolo au admirat crizantemele trandafirii și gladiolele

— Cât sunt de frumoase

— Acum mergem în livadă să culegem câteva mere pere și gutui

Puișorii

după Emil Gârleanu

Rândunelele se pregătesc de plecare. Un copilaș urmărește jocul stolului de păsări. Printre ele se află și cei trei puișori ai lui din cuibul de sub streașină. Îi primise în dar de la mămuca lui.

Păsărelele se odihnesc puțin. Scot un sunet vesel și se ridică deodată cu toatele. Puișorii își iau rămas bun de la copil și de la cuibul lor.

Copilașul privește lung stolul care se pierde în adânc. Duce mânușițele la ochi și începe să plângă.

Puișorii!

Dragul mamei, nu plânge! Se vor întoarce la noi la primăvară.

La revedere, puișori! Să ne revedem cu bine!

Rezolvă pe baza te X tului

1 Completează harta textului.

Când se desfășoară acțiunea

Autorul

A bC

Cuvinte noi

 stol – grup mare de pă sări zburătoare;

 streașină – prelungire a acoperișului unei case care apără pereții de ploaie;

 mămuca – mama, mămica;

 în adânc – în depărtare;

 mânușițe – mâini, mânuțe.

Personajele

Găsește, în text, cuvinte cu sens opus

scurt =

coboară =

trist =

Titlul

Numărul de alineate

Locul desfășurării ac țiunii

2 Î ncercuiește cuvintele care arată despre ce este vorba în text:

păsări călătoare toamnă

renaşterea naturii

puişori de rândunică

țările calde prietenie

primăvară

E X ersează

1 Transcrie enunțurile din care afli:

a. de la cine își iau puișorii rămas bun;

b. ce face copilul văzându și puișorii gata de plecare.

2 Scrie câte un enunț cu fiecare dintre cuvintele: rândunele, puișori, cuib.

3 Privește cu atenție imaginea care însoțește textul. Ce sfaturi ar putea da rândunica puilor ei? Scrie ‑le.

Folosirea virgulei [,]

 Transcrie ultimele două propoziții din textul de la pagina 20. Încercuiește semnele de punctuație. Observă unde s a folosit virgula.

IMPORTANT

Virgula separă de restul enunțului cuvântul sau cuvintele care arată cui ne adresăm. În rostire, se face o mică pauză acolo unde, în scris, se pune virgula. E X ersează

1 Ce ar putea spune copilul puișorilor? Scrie enunțuri după model.

Model: Le mulțumește.

Vă mulțumesc că v ați jucat cu mine, puișori! Puișori, vă mulțumesc că v ați jucat cu mine!

a. Le adresează o întrebare.

b. Le oferă un sfat.

2 Subliniază cuvântul care arată persoana căreia i te adresezi. Folosește virgula pentru a separa acest cuvânt de restul propoziției.

Radu de ce ești trist?

Nu vă jucați pe stradă copii!

Ioana fii atentă la folosirea virgulei!

3 Taie cuvântul „și” acolo unde este folosit greșit! Înlocuiește l cu virgulă.

a. Căprioara și iepurele și cerbul sunt animale sălbatice care trăiesc în pădure. Ele se hrănesc cu trifoi și iarbă și frunze.

b. Andrei a desenat frunze și flori și fluturi și albine. Dana și Irina și Alex au apreciat desenul lui.

Balada unui greier mic

de George Topîrceanu

(fragment)

Doar pe coastă, la urcuș, Din căsuța lui de humă

A ieșit un greieruș, Negru, mic, muiat în tuș

Și pe aripi pudrat cu brumă.

— Cri cri cri, Toamnă gri, Nu credeam c o să mai vii

Î nainte de Crăciun, Că puteam și eu s adun

O grăunță cât de mică, Ca să nu cer împrumut

La vecina mea furnică, Fiindcă nu mi dă niciodată,

Și apoi umple lumea toată

Că m am dus și i am cerut...

Dar de acuș, Zise el cu glas sfârșit Ridicând un picioruș, Dar de acuș s-a isprăvit...

Cri cri cri, Toamnă gri, Tare s mic și necăjit!

Rezolvă pe baza te X tului

 Î ncercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

1 Despre ce anotimp este vorba în text?

a. iarna; b. toamna; c. primăvara.

2 Cum este greierașul?

a. mic și vesel; b. mic și gri; c. mic și necăjit.

3 Ce își dorea greierașul?

a. un adăpost; b. o grăunță; c. un prieten.

A bC

Cuvinte noi

 baladă – poezie popu lară care se cântă și se recită;

 coastă – (aici) pantă abruptă; partea înclinată a unui deal sau munte;

 humă – argilă, pământ;

 tuș – cerneală, mai ales neagră, rezistentă la apă, folosită pentru aplicarea ștampilelor;

 s-a isprăvit – s a ter minat.

4 Unește cuvintele din cele două coloane așa cum le ai întâlnit în text.

E X ersează

1 a. Transcrie prima strofă a poeziei.

b. Subliniază cu verde cuvintele formate din două silabe și cu albastru pe cele formate din trei silabe.

2 Realizează un scurt dialog între greier și un copil. Fii atent/atentă la semnele de punctuație!

3 Scrie două sfaturi/îndemnuri pe care i le poți da greierului. Nu uita să pui la sfârșitul lor semnul exclamării!

Scrierea funcțională. Biletul

 Scrie în spațiile libere cuvintele potrivite din paranteză.

(Cri-Cri, mâine, acasă, Furni, grăunța)

 Ce fel de bilet este cel din imagine?

Încercuiește varianta corectă:

a. de mulțumire; b. de solicitare;

c. de informare.

IMPORTANT

2 octombrie

Dragă , Nu te ‑am găsit ___________ . Îți voi da cu împrumut . Treci pe la mine.

Cu prietenie,

Biletul este un mesaj scris, scurt, adresat unei persoane apropiate. Biletul nu se trimite prin poștă.

E X ersează

1 Scrie, sub fiecare bilet, ce reprezintă mesajul transmis.

15 noiembrie

Mihai, Te aștept în parc la ora 16.00. Vine și Cristian.

Radu

16 iunie

Mama, Am plecat împreună cu Alina în parc. Nu întârzii! Nu te îngrijora!

Raluca

2 Scrie un bilet prin care îl informezi pe colegul tău că nu mai poți merge cu el în parc.

Descrierea unui fenomen/obiect

a. Citește cu atenție. Subliniază cuvintele sau expresiile care descriu fenomenul prezentat.

Cerul s-a întunecat brusc. Din norii cenușii cad picături mari și grele. Fulgere orbitoare brăzdează cerul. După un timp, ploaia se oprește. Razele aurii ale soarelui își fac loc printre norii pufoși. În spatele lor apare, ca un pod multicolor, curcubeul.

b. Ce titlu se potrivește textului?

IMPORTANT

Atunci când descriem un lucru sau un fenomen, folosim cât mai multe cuvinte care arată însușiri (formă, mărime, culoare, gust, miros).

E

X ersează

 Scrie un text de trei cinci enunțuri despre jucăria ta preferată. Folosește cât mai multe cu vinte care arată însușiri.

DESPRE PRIETENIE UNITATEA 3

Doi prieteni

după Anton Pann

Doi prieteni împreună la un drum călătorind, Un urs le ieși‑nainte, cu groază spre ei viind. Unul dintr înșii, de frică, văzând ursul furios, Se sui și se ascunse sus într un copac stufos. Celălalt, în acest pericol singur dacă s‑a văzut, S‑a întins la pământ îndată și în mort s‑a prefăcut.

Ursul pe la nas, pe la ureche, se pleca a l mirosi.

Și așa, de mort gândindu l, l a lăsat și a fugit.

Iar prietenul său, care sta în copacul cel stufos, După ce se duse ursul, l a întrebat, dându se jos:

— Ia spune mi, măi frățioare, ursul ce lucru îți șopti Când se puse la urechea ți? (Și ncepu a hohoti.)

— Mi a poruncit, el răspunse, să țin minte să mă păzesc Și c un prieten ca tine să nu mai călătoresc.

Rezolvă pe baza te X tului

 Î ncercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

1 Cum se considerau cei doi călători când au pornit la drum?

a. dușmani;

b. prieteni;

c. cunoscuți.

2 Cum se simțea omul după ce a coborât din copac?

a. îngrozit;

b. amuzat;

c. dezamăgit.

3 Ce au făcut cei doi călători la vederea ursului furios?

a. unul s a întins la pământ, iar celălalt și a ținut răsuflarea;

b. unul s a ascuns într un copac, iar celălalt a vorbit cu ursul;

c. unul s a ascuns într un copac, iar celălalt s a prefăcut mort.

Cuvinte noi

 viind – venind;

 stufos – cu frunze și ra muri multe; des;

 a hohoti – a râde sau a plânge tare, zgomotos.

A bC

E X ersează

1 Transcrie din text:

a. enunțurile din care înțelegi cum a procedat unul dintre călători ca ursul să l creadă mort;

b. ce a poruncit ursul.

2 Recitește textul și formulează întrebări care să înceapă cu: cine, ce, unde, când, de ce.

Doi prieteni împreună la un drum călătorind

Un urs le ieși nainte, cu groază spre ei viind

S a întins la pământ îndată și în mort s a prefăcut

Și c un prieten ca tine să nu mai călătoresc

Celălalt, în acest pericol singur dacă s a văzut

dezamăgire

prietenie curaj

singurătate

3 Unul dintre călători are sentimente diferite pe parcursul întâmplării. Unește cuvintele din dreapta cu versurile corespunzătoare. spaimă încredere

4 Scrie propoziții folosind cuvintele: stufos, hohotește, împreună.

5 Obser vă înțelesul cuvântului groază din enunțurile următoare.

a. Omul privi cu groază ursul.

b. Am văzut o groază de animale la Grădina Zoologică.  Scrie și tu două enunțuri folosind cuvântul groază, cu cele două sensuri ale sale.

6 Transformă cuvintele urs, copac, nas, pericol, după modelul dat. Formulează un enunţ cu două dintre cuvintele obţinute.

Model: prieten – prieteni

Scrierea corectă a cuvintelor sa și s-a

 Citește enunțurile. Încercuiește cu verde cuvintele s-a când arată o acțiune trecută și cu roșu cuvântul sa când poate fi înlocuit cu ei sau lui.

Călătorul a întâlnit în calea sa o pădure umbroasă. S a hotărât să se odihnească puțin. Deodată, s a auzit un mormăit. Din dreapta sa a apărut un urs.

— Bună să îți fie inima, călătorule! s a auzit vocea groasă a ursului.

IMPORTANT

Când arată o acțiune care a avut deja loc, s-a se scrie cu cratimă. Atunci sunt două cuvinte care se rostesc împreună.

s-a dus, s-a întors, s-a așezat, s-a bucurat

Când poate fi înlocuit cu cuvântul lui sau ei, sa este un singur cuvânt.

mama sa – mama lui, mama ei, cartea sa – cartea lui, cartea ei

E X ersează

1 Alcătuiește câte un enunț în care să folosești: s-a gândit, familia sa, s-a împrietenit, bunica sa.

2 Imaginează ți un dialog între urs și unul dintre călători. Folosește cuvintele s-a/sa. Scrie dialogul.

Împreună

după Cristina Tohănean

A fost odată un papagal cu pene lucioase, galbene, verzi și albastre. Zburând printre copacii înalți și stufoși din junglă, el găsi o sămânță destul de mare, neagră și rotundă.

Se hotărî să o planteze. Începu să sape cu ciocul o groapă. Curioasă, de el se apropie o maimuțică.

— Papagalule, vrei să ud eu sămânța? întrebă ea.

Un ursuleț cu blănița cafenie, moale și pufoasă se apropie de ei.

— Eu o să sap, o să smulg buruienile, o să îndrept planta! spuse el.

Veni și elefănțelul. El avu grijă să nu se apropie niciun animal erbivor. Plăntuța crescu. Deveni un pom înalt, puternic, plin de fructe dulci și zemoase.

Tot împreună au muncit ca să adune fructele. Oare cum au reușit?

Rezolvă pe baza te X tului

 Scrie răspunsurile la întrebările de mai jos.

a. Unde a găsit papagalul sămânța?

Cuvinte noi

 junglă – pădure deasă, greu de străbătut cu tu‑ fișuri și liane;

 erbivor – animal care se hrănește numai cu plante.

b. Cum arăta sămânța?

c. De ce nu trebuia să se apropie niciun animal erbivor?

E X ersează

1 Completează enunțurile folosind cuvinte din textul citit. Se hotărî să . Începu o groapă. , de el se apropie .

2 Completează cadranele cu răspunsurile potrivite:

Ce activitate face fiecare personaj?Care dintre personaje ai vrea să fii? De ce?

Ce a devenit plăntuța?

Descrie folosind informații din text.

Desenează un moment din întâmplarea citită.

3

a. Scrie cuvintele care au înțeles asemănător cu:

stufos – au reușit – au muncit –

b. Scrie cuvintele care au înțeles opus cuvintelor:

înalt – dulci – moale –

Scrierea imaginativă după un suport vizual

 Privește imaginea alăturată și răspunde la următoarele întrebări.

a. Ce situație este reprezentată?

b. Când crezi că are loc întâmplarea?

c. Unde se află copiii? Prezintă locul.

d. Ce face fiecare copil? (Le poți da nume.)

e. Cum se simt copiii?

f. Ce titlu crezi că se potrivește?

IMPORTANT

Atunci când scriem un text pe baza unui suport vizual (imagine), parcurgem pașii:

• recunoaștem situația;

• identificăm timpul când are loc întâmplarea;

• prezentăm locul;

• observăm personajele și ce face fiecare;

• prezentăm cum se simt personajele.

Dăm un titlu potrivit. Putem folosi dialogul.

E X ersează

1 Completează următorul enunț: Dacă aș fi o poveste, aceasta ar fi , pentru că

2 Privește cu atenție fotografia. Imaginează ți că ești unul dintre copii. Scrie un text de patru cinci enunțuri în care să povestești întâmplarea. Dă un titlu potrivit.

Un prieten

Cenușă nu are prieteni în curte. Probabil din pricina invidiei. Locuiește împreună cu stăpânii în casa cea mare. Când este ger, se lungește lângă soba de tuci.

Degeaba este invidiat. Cenușă știe ce înseamnă frigul și foa mea. Când a fost găsit de stăpâna cea mică, era doar un pisoiaș, aruncat de cineva. Nu deschisese ochii. Nici să miaune nu putea.

A ajuns un coșcogeamite motanul, dar își dorește un prieten cu care să împărtășească bucuriile și necazurile, căruia să îi po vestească toate visurile sale motănești.

Cenușă pășește în curtea înghețată. Cu privirea lui ageră descoperă un ghemotoc de blăniță neagră. Tremură, mieunând jalnic. Un pisoiaș, asemeni lui când era mic!

Îl împinge ușor de la spate pornind, pereche, spre casă.

Rezolvă pe baza te X tului

 Scrie răspunsurile la întrebări.

a. De cine a fost găsit Cenușă?

A bC

Cuvinte noi

 cenușă – pulberea care rămâne după arderea completă a unui obiect;

 invidie – sentiment de părere de rău provocat de succesul altuia;

 coșcogeamite – foarte mare;

 ageră – deșteaptă, price pută; (aici) iute, rapidă.

b. Cum arăta Cenușă când a fost găsit?

c. Î n ce anotimp îl descoperă Cenușă pe micul pisoi? Pe ce te bazezi?

E X ersează

1 Numerotează enunțurile în ordinea în care au loc evenimentele.

Primul l am numerotat pentru tine.

Cenușă pornește cu pisoiașul către casă.

Stăpâna cea mică a găsit un pisoiaș aruncat de cineva.

Cenușă descoperă în curte un pisoi.

Motanul își dorește un prieten adevărat.

1 Cenușă locuiește în casa cea mare.

2 Obser vă înțelesul cuvântului ușor în enunțul din text.

Îl impinge ușor de la spate pornind, pereche, spre casă. (încet, tandru, cu atenție)

Scrie și tu două enunțuri în care cuvântul ușor să aibă alte înțelesuri decât cel din text.

3 Scrie o întrebare pe care ai putea să o adresezi, pe rând:

a. lui Cenușă atunci când era pui;

b. lui Cenușă acum când este motan;

c. pisoiașului cu blăniță neagră;

d. unuia dintre stăpâni.

Descrierea unei persoane

 Gândește te la un personaj din lecturile citite. Recitește textul și răspunde la următoarele întrebări.

a. Cum se numește personajul?

b. Cum arată?

c. Ce calități are?

d. Care sunt faptele lui din care ai descoperit calitățile?

IMPORTANT

Să descriem o persoană înseamnă să prezentăm felul în care arată, cum este ea și faptele sau întâmplările care dovedesc ce fel de persoană este.

1 Î ncercuiește cuvintele scrise corect din fiecare pereche.

2 Completează cuvintele cu grupul de litere potrivit.

ure neva mer a la ocolată pa nă

veci motoc nion nușă măr le în de

3 Gândește te la o persoană dragă. Completează petalele florii cu informații despre această persoană. În centru, scrie i numele.

Cum arată?

De ce apreciezi această persoană?

Cum se poartă cu tine?

Ce activități faceți împreună?

4 Scrie trei enunţuri despre prietena ta/prietenul tău.

Ce calități are?

Ce îi place să facă?

Biletul de mulțumire/solicitare

 Scrie, sub fiecare dintre biletele de mai jos, ce reprezintă mesajul transmis: mulțumire, solicitare.

15 mai Sorina, Te rog să mi împrumuți cartea Amintiri din copilărie, de Ion Creangă. Mulțumesc!

Colega ta, Maria

IMPORTANT

26 decembrie

Bunicule, Am primit cadoul de Crăciun de la voi. Este minunat! Mulțumesc mult!

Cu drag, nepoțelul tău, Ionuț

Cu ajutorul biletului putem transmite mesaje scurte de mulțumire sau de solicitare. Pe lângă mesaj, acesta trebuie să conțină: data, cui îi este adresat și cine l a scris.

E X ersează

1 Adevărat sau fals?

Biletul se poate adresa oricui. Biletul se adresează unor persoane apropiate.

Biletul nu se trimite prin poștă. Biletul este o formă de comunicare orală.

Biletul nu are semnătură.

2 Gândește te la o întâmplare din viața ta. Scrie biletul potrivit uneia dintre persoane. Colo rează cuvântul care arată ce reprezintă mesajul transmis: mulțumire, solicitare, informare. Desenează destinatarul.

Cuvinte noi

 amărât – supărat, trist, necăjit;

 soluție – (aici) modali tate de a rezolva o pro blemă; amestec de mai multe substanțe;

 necaz – moment greu, de supărare.

Cum să scapi de un dușman

De ziua lui, Adrian a invitat mulți colegi din clasă. Pe Tudor, nu.

— Adrian este dușmanul meu! gândește amărât Tudor.

Încruntat, caută soluții.

— Ce este cu tine, băiete? îl întreabă tata.

Tudor îi povestește necazul lui. Tata știe ce să facă. Va pregăti o prăjitură pentru dușman. Băiatul zâmbește. Își imaginează că tata va folosi pietre și râme.

— Tudor, pentru ca prăjitura să aibă efect, trebuie să îl inviți pe Adrian la noi, să vă jucați împreună.

Zis și făcut. Și cei doi se joacă, uitând de trecerea timpului.

— Ce rost mai are prăjitura pentru dușman? se întreabă în grijorat Tudor.

Dar tata intră în cameră cu cea mai gustoasă prăjitură!

Rezolvă pe baza te X tului

 Scrie răspunsurile la întrebările de mai jos.

a. De ce nu‑l invită Adrian pe Tudor la ziua lui?

b. Ce soluție găsește tata?

E X ersează

1 Transcrie enunțurile din care afli cum se simte Tudor înainte de aducerea prăjiturii. De ce crezi că se simte astfel?

2 Caută și transcrie din text cuvintele care conțin grupuri de litere (ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi).

3 Descrie l pe Tudor așa cum apare în text și în imaginea ce însoțește textul.

4 Ce crezi că ar putea discuta cei doi copii? Scrie dialogul. Folosește cuvintele s-a/sa.

IARNA, O POVESTE UNITATEA 4

Iarna pe uliță

de George Coșbuc (fragment)

A nceput de ieri să cadă Câte un fulg, acum a stat, Norii s-au mai răzbunat Spre apus, dar stau grămadă                   Peste sat.

Cuvinte noi

 uliță – drum îngust;

 s-au răzbunat – (des pre nori) s au împrăș tiat; (despre oameni)

și au făcut dreptate;

 apus – vest; locul unde apune soarele;

 năvalnic – nestăpânit, furtunos, de neoprit;

 vuiet – zgomot mare;

 fac mătănii – (aici) cad;

 mătanie – înclinare până la pământ făcută

în biserică;

 de-a valma – claie peste grămadă; laolaltă;

 se gâlcevesc – se ceartă;

 gureșe – care ciripesc mult; vorbărețe, guralive.

Nu e soare, dar e bine, Și pe râu e numai fum. Vântu i liniștit acum, Dar năvalnic vuiet vine                     De pe drum.

Sunt copii. Cu multe sănii, De pe coastă vin țipând

Și se mping și sar râzând; Prin zăpadă fac mătănii;              Vrând nevrând.

Gură fac ca roata morii; Și de-a valma se pornesc, Cum prin gard se gâlcevesc Vrăbii gureșe, când norii               Ploi vestesc.

Rezolvă pe baza te X tului

 Î ncercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

1 Ce informații din text dovedesc că a venit iarna?

a. copiii fac gălăgie pe uliță;

b. zăpada a acoperit satul;

c. vântul este liniștit.

2 Când a început să ningă?

a. azi;

b. ieri;

c. alaltăieri.

3 Expresia Gură fac ca roata morii înseamnă că cei mici:

a. vorbesc mult;

b. vorbesc foarte tare;

c. vorbesc puțin.

4 Ce simt copiii la venirea ninsorii?

a. agitație; b. liniște; c. bucurie.

E X ersează

1 Transcrie versurile din care înțelegi cât de mult se bucură copiii.

2 Găsește și scrie cuvintele din textul poeziei care arată acțiuni.

Exemplu: vin

3 Scrie câte un enunț folosind cuvintele: copil, (unii) copii, (toți) copiii.

4 Rescrie cuvintele date.

Model: se mping – se împing

vântu i liniștit – a nceput –se ncurcă –

5 Cum este satul la venirea iernii? Scrie un scurt text.

Scrierea corectă a cuvintelor sau/s-au

 Citește cu atenție enunțurile. Observă cum au fost scrise cuvintele colorate.

Copiii sunt pe uliță sau în case?

Norii s-au mai răzbunat spre apus.

IMPORTANT

Atunci când poate fi înlocuit cu ori, sau este un singur cuvânt.

Exemplu: Este frig sau cald?

Scriem s-au ori de câte ori exprimăm o acțiune, deoarece sunt două cuvinte care se pronunță împreună.

Exemple: s-au întors, s-au dus, s-au oprit.

E X ersează

1 Rescrie enunțurile după modelele date.

a. Copiii se strângeau pe coastă. Copiii s-au strâns pe coastă.

Fetele se bucurau.

Unde se duceau acei oameni?

b. Copilul a vrut un măr ori o pară. Copilul a vrut un măr sau o pară.

Ai cumpărat ciocolată ori banane?

Voi folosi hârtie albă ori albastră.

2 Transcrie textul alegând forma corectă a cuvintelor sau/s-au.

Străzile sau/s-au acoperit de zăpadă. Mari sau/s-au mici, copiii se bucură de omătul stră lucitor. Sau/S-au înarmat cu bulgări și sau/s-au întrecut la aruncat la țintă. Vor câștiga fetele sau/s-au băieții?

Fricosul

după

Emil Gârleanu

Iarnă. Noapte lucie ca din povești: copaci de zahăr, câmp de cristal, iaz de oglindă.

Iepurele a zbughit o la jucat. Când a văzut întinderea de zăpadă, a nceput să sară de bucurie:

— Poate mai întâlnesc un prieten, își zise iepurașul.

Și gândul îi răspunse:

— Poate mai întâlnești un prieten.

Mergând așa, iepurașul cu gândul își vorbesc:

— Ce lumină! Și totuși luna încă nu a răsărit.

— Și totuși luna încă nu a răsărit.

La marginea unei vâlcele, se opri o clipă. Atunci se ridică luna. Pădurea, copacii, tufele își dezbrăcară deodată umbra. Iepurașul împietri de groază: chiar de lângă el, se întinse pe pământ o ară tare cu două coarne grozave.

O zbughi la goană. Se opri tocmai în stuhăria iazului. Acolo, se ghemui cu ochii închiși. Să nu și mai vadă umbra!

Rezolvă pe baza te X tului

 Î ncercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

1 Ce a făcut iepurașul când a văzut întinderea de zăpadă?

a. s a ascuns;

b. a împietrit;

c. a sărit de bucurie.

2 Ce își dorea iepurele?

a. să ajungă în vâlcea;

b. să o zbughească la goană;

c. să întâlnească un prieten.

3 Ce emoții simte iepurașul?

a. bucurie, tristețe;

b. veselie, groază;

c. groază, tristețe.

Cuvinte noi

 lucie – strălucitoare;

 iaz – lac mic, format în albia unui râu, prin adu narea apei într o adân citură de teren;

 vâlcea – vale îngustă

puțin adâncă;

 stuhărie – loc unde crește mult stuf; stu făriș; desime, desiș.

A bC

E X ersează

1 Scrie răspunsurile la întrebări.

a. Ce s a întâmplat când a apărut luna?

b. Ce i‑ai fi spus iepurașului dacă ai fi fost lângă el?

2 Scrie enunțuri folosind cuvintele: lucie, vâlcea, o zbughi.

3 Scrie trei enunțuri despre locul unde se află iepurașul.

Două puncte [:]

 Citește enunțurile. Observă unde a fost folosit semnul două puncte [:].

a. Noapte lucie pe o lume ca din povești: copaci de zahăr, câmp de cristal, iaz de oglindă.

b. Gândul îi răspunse:

— Poate mai întâlnești un prieten...

IMPORTANT

Două puncte [:] este un semn de punctuație care anunță că urmează o enumerare sau vorbele unei persoane/unui personaj.

E X ersează

1 Pune în casete semnele de punctuație necesare ( . , ? ! — :).

Iepurașul începu să sară pe întinderea albă Era încântat să vadă atâta frumusețe copaci argintii stele strălucitoare lacul ca oglinda

Se apropie de el un alt iepuraș El îl întrebă cu glas subțirel

Ţopăilă vrei să fim prieteni

Iepurașul nostru răspunse fericit

Este cea mai mare dorință a mea dragă Ţup

2 Scrie două enunțuri în care să folosești două puncte înaintea unei enumerări.

3 Scrie un dialog pe care l ai putea avea cu iepurașul din povestire. Folosește și semnul două puncte [:].

Cuvinte noi

 legendă – povestire imaginară care explică apariția unui lucru;

 omăt – zăpadă, nea;

 colinda – (aici) străbă‑ tea; umbla de colo până colo; a merge din casă

în casă cântând colinde;

 despuiat – dezbrăcat.

Legenda omului de zăpadă

Era o iarnă cu mult omăt. Un copil făcu în curte un turn din trei bulgări. Îl decoră cu câțiva cărbuni, un morcov înghețat, o căciulă veche și un ciot de mătură.

Noaptea, Zâna Iarna colinda lumea în sania ei. A zărit turnu lețul și s a gândit să i dea viață pentru o noapte. Era primul om de zăpadă din lume.

Omulețul văzu două căprioare care scormoneau în zăpadă după hrană. Le oferi nasul său portocaliu.

— Eu nu am nevoie de el!

Dădu apoi căciula unor păsărele, firele de paie unor iepurași, iar cărbunii unor pitici ai pădurii.

Zâna Iarnă îl văzu stând cu totul despuiat. Pentru bunătatea lui, îi oferi un dar special: dragostea tuturor copiilor.

Rezolvă pe baza te X tului

1 Î ncercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

 Unde se juca copilul?

a. în curtea casei; b. lângă căprioare; c. în drumul Zânei Iarna.

 Cu ce semăna omul de zăpadă?

a. cu un iepuraș; b. cu un om despuiat; c. cu un turnuleț.

 De ce s a gândit zâna să dea viață turnulețului?

a. ca să poată împărți lucrurile cu care era decorat;

b. pentru că era primul om de zăpadă;

c. pentru a i putea oferi dragostea copiilor.

2 Scrie răspunsul la întrebare.

Ce părere ai despre felul în care s‑a comportat omul de zăpadă?

E X ersează

1 Transcrie enunțurile din care înțelegi:

a. cât timp a avut viață omul de zăpadă;

b. care a fost darul primit de omul de zăpadă de la Zâna Iarna.

2 Pe baza textului citit, formulează câte o întrebare pentru fiecare cuvânt din stea.

Ce?

Cine? Unde?

De ce? Când?

3 Scrie ce ar putea să le spună omul de zăpadă păsărelelor sau iepurașilor.

Vocalele și consoanele Despărțirea în silabe

 Scrie literele care exprimă sunete ce pot fi pronunțate singure, foarte ușor.

 Desparte în silabe cuvintele date, apoi colorează cu verde literele scrise de tine mai sus.

zăpadă – ză pa dă omuleț – căprioare –

IMPORTANT

Vocalele sunt sunetele care pot fi pronunțate ușor, fără sunete de sprijin. Pot forma sin gure silabe. Acestea sunt: a, e, i, o, u, ă, î/â.

Consoanele sunt sunete care se rostesc cu ajutorul altor sunete: b, c, d, f, g, h, j, k, l, m, n, p, q, r, s, ș, t, ț, v (w), z. Litera x marchează un grup de două consoane (cs sau gz).

Într o silabă există cel puțin o vocală.

E X ersează

1 Scrie deasupra literelor c dacă exprimă o consoană și v dacă este o vocală.

Exemplu: o m ă t iepuraș copil zână iarnă turnuleț

2 Scrie trei cuvinte care încep cu o vocală și trei care încep cu o consoană, apoi ordonează le alfabetic.

3 Organizați un atelier de confecționat podoabe de Crăciun. Scrie o invitație adresată părin‑ ților pentru a participa împreună cu tine la acest atelier.

Moș-Crăciun-cu-barba-albă

după Otilia Cazimir

Moș Crăciun umblă de cu toamnă prin târguri și prin sate. Oare cum se comportă copiii?

Nimeni nu mi l a arătat, în schimb eu l am recunoscut la poarta noastră. Are un palton cafeniu, vechi și ros. În picioare târăște niște galoși terfeliți. Barba îi este argintie, lungă, ca în poze. Ochi nu are, numai sprâncene. Gură nu are, numai mustăți.

Se oprește în poartă. Tasia îl gonește bodogănind:

— Iar ai venit? Pleacă de aici, sărăcăciosule!

Cotarla se împinge în gard. Latră la el și mârâie.

Moș Crăciun se îndepărtează, prin albul omătului, cu nasul în pământ. Mi se strânge inima de milă.

Mă simt cumplit de rău:

— Râdeți voi, dar o să vă aducă Moș Crăciun câte o bortă de covrig!

Rezolvă pe baza te X tului

 Scrie răspunsurile la întrebări.

1 Cine crede copilul că este omul de pe stradă?

A bC

Cuvinte noi

 târg – oraș mai mic; loc unde se vând și se cum pără animale, alimente etc.

 galoși – încălțăminte de cauciuc purtată peste pantofi ori peste ghete, pentru a le proteja de umezeală sau de noroi;

 terfeliți – murdăriți, mânjiți;

 bodogănind – mormă ind; bombănind de ciudă sau de supărare;

 bortă – (aici) gaură; sco bitură, scorbură.

2 Ce simte copilul atunci când omul este alungat?

3 Cine este Cotarla? Ce fapt din text dovedește acest lucru?

E X ersează

1 Transcrie enunțul din care înțelegi când are loc întâmplarea.

2 a. Scrie cuvinte care au același sens cu: ros – terfelit – cumplit –

b. Scrie cuvinte care au sens opus cuvintelor: vechi – pleacă – se îndepăr tează –

3 Completează enunțurile folosind informații din textului citit. Bătrânul are un palton , și . Barba îi este , , ca în cu Moș Crăciun.

Se oprește la noastră, dar îl alungă. Cotarla la el și . se îndepărtează rușinat, cu .

4 Te întâlnești cu Moș Crăciun. Scrie ce dialog ați putea avea.

Scrierea corectă a cuvintelor care conțin consoana m înainte de b și p

 Citește enunțurile. Încercuiește perechile de consoane mb și mp.

Era sâmbătă. Omul umbla liniștit. Era îmbrăcat cu un palton îmblănit. S a apropiat de poarta strâmbă. A împietrit când a văzut copilul subțirel, cu umbre de lacrimi pe obraji.

— Cred că împreună putem găsi o soluție. Cum să schimbăm lacrimile în zâmbet?

IMPORTANT

Înainte de b și p se scrie și se pronunță întotdeauna m.

E X ersează

1 Taie varianta greșită. Verifică scrierea corectă în textul de la pagina 51.

Moș Crăciun umblă/unblă prin sate. Oare cum se conportă/comportă copiii?

Cotarla se împinge/înpinge în gard. Mă simt cumplit/cunplit de rău văzând purtarea Tasiei.

2 Completează cuvintele cu consoanele mb sau mp.

u ră scu câ ie scru ie cu ără a iție

a alaj ca ion strâ î unat bo oane tra ulină

3 Maria și Sebi învață să facă o felicitare. Scrie ce ar putea vorbi. Folosește

și cuvintele: împreună, împodobim, îmbinăm.

De-a poveștile

de Passionaria Stoicescu

De a poveștile i un joc născocit pe lângă foc de părinți și de bunici, pentru mari și pentru mici.

A bC

Cuvinte noi

 născocit – inventat;

 viforniță – furtună, vijelie.

Rezolvă pe baza te X tului

 Scrie răspunsurile la întrebări.

1 Pentru cine sunt născocite poveștile?

Cel mai mult se joacă n casă când e iarna viscoloasă

și când vântul de pe horn nu‑ți aduce pic de somn.

Atunci mama, ca n poveste, o ntâmplare născocește

și vifornița de afară

se preface n zi de vară; glasul ei miroase a verde și în ierburi moi mă pierde…

2 Când se joacă cel mai mult jocul „De a poveștile”?

3 Cum se simte copilul când mama povestește?

E X ersează

1 Transcrie strofa din care afli ce este jocul De-a poveștile. Colorează cu aceeași culoare cu vintele care rimează la capăt de rând.

2 Scrie câte un enunț folosind cuvintele: poveste, născocește, întâmplare.

3 Alege varianta corectă: poveste fascinant/fascinantă întâmplări născocite/născocită

băiat curioasă/curios zile friguros/friguroase

4 Scrie titlul și autorul poveștii tale preferate.

Realizează desenul pe care l ai pune pe coperta cărții.

Enumeră personajele poveștii.

Scrierea pe liniatură dictando

 Obser vă cum ai transcris pe liniatură dictando strofa de la exercițiul 1, pagina 55.

Pune x acolo unde ai respectat regulile de scriere corectă.

Ai respectat forma literelor.

Literele mari sunt puțin mai mici decât spațiul.

Literele mici sunt cât jumătate de spațiu.

Ai scris pe fiecare spațiu.

IMPORTANT

Pe liniatura dictando, se scrie pe fiecare spațiu dintre două linii.

Poziția corectă în bancă și înclinarea caietului spre partea stângă te vor ajuta să scrii mai frumos și îngrijit!

2 Scrie un text de patru șase enunțuri despre jocul copiilor din imagine.

1 Transcrie caligrafic trei enunțuri din povestea ta preferată.

Broasca cea guralivă

poveste din Statele Unite ale Americii

A fost odată o broască mică și foarte guralivă. Acesteia îi plă‑ cea să sâcâie celelalte animale.

Într o dimineață, s a hotărât să afle ce mănâncă ceilalți la micul dejun. A dat mai întâi peste girafă.

— Cine ești? Ce mănânci tu la micul dejun?

— Sunt o girafă. La micul dejun mănânc frunze.

— Eu sunt broasca cea verde cu gură mare! La micul dejun mănânc muște!

Într un târziu, s a dus să îl viziteze și pe crocodil. A strigat în felul ei nesuferit:

— Cine ești? Ce mănânci tu la micul dejun?

Cu o privire înfometată, crocodilul a răspuns:

— Sunt un crocodil și la micul dejun ador să mănânc broaște verzi cu gură mare.

Broasca a devenit brusc foarte tăcută și a luat-o la goană țopăind.

Cuvinte noi

 guralivă – care vor bește mult, vorbăreață;

 să sâcâie – să enerveze; să bată la cap;

 ador – iubesc/îmi place enorm;

 a luat-o la goană –a fugit.

1 Î ncercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

• Cum era broscuța?

a. respectuoasă; b. guralivă; c. politicoasă.

• Despre cine ai aflat că mânca frunze la micul dejun?

a. crocodil; b. girafă; c. broscuță.

2 Scrie răspunsurile la întrebări.

a. De ce a luat o broscuța la goană?

b. Ce părere ai despre modul în care se comportă broscuța cu celelalte animale?

E X ersează

1 Transcrie enunțul din care afli cu ce se hrănește crocodilul.

2 Numerotează enunțurile în ordinea în care au avut loc întâmplările:

Broscuța voia să știe ce mănâncă animalele la micul dejun.

Ea află că girafa se hrănește la micul dejun cu frunze.

Aflând cu ce se hrănește crocodilul, broscuța o ia la goană.

Era odată o broscuță mică și guralivă.

Într un târziu broscuța îl vizitează pe crocodil.

3 Alcătuiește un enunț în care să folosești expresia a luat-o la goană.

4 Completează în casetele din dreapta enuțurilor numele personajului căruia i s ar putea adresa broscuța, în fiecare caz.

(girafa, mama broscuță, crocodilul, o altă broscuță)

Vrei să ne jucăm la marginea lacului?

Ați putea să mi spuneți ce mâncați la micul dejun?

Te rog să mi faci o prăjitură!

Vă rog să mi arătați care este drumul către baltă!

5 Scrie un scurt dialog între broscuță și un alt animal din pădure. De data aceasta, folosește elemente de politețe în vorbire.

Scrierea cuvintelor într-o și într-un

 Scrie pe spațiile libere cuvintele corespunzătoare din text. dimineață, s‑a hotărât să afle ce mănâncă ceilalți la micul dejun. târziu, s a dus să îl viziteze și pe crocodil.

IMPORTANT

Cuvintele într-o și într-un se scriu întotdeauna cu liniuță de unire (cratimă). Acestea sunt perechi de cuvinte care se rostesc împreună.

E X ersează

1 a. Taie cuvintele care nu se potrivesc: casă parc curte poiană într o dulap într un pădure bloc oraș grădină copac

b. Alcătuiește propoziții cu câte o pereche de cuvinte din fiecare coloană.

2 Completează spațiile libere folosind cuvintele într-o și într-un.

Heidi, fetița munților, a fost dusă zi la bunic. Acesta avea căsuța vârf de munte. Pe drum, fetița s a oprit poieniță. A cules și a pus coș câteva flori. târziu, a ajuns la casa bunicului.

3 Alcătuiește un text de trei cinci enunțuri, pe o temă la alegere, în care să folosești cuvintele într-o și într-un.

A bC

Cuvinte noi

 cobiliță – piesă de lemn curbat, purtată pe umeri și care servește la transpor tarea găleților, a coșurilor.

Bătrâna și vasul

după o poveste chinezească

O femeie bătrână avea două vase mari, pe care le atârna de o cobiliță. Cu ele aducea apă de la izvor. Un vas era bun, pe când celălalt era crăpat și pierdea pe drum jumătate din apă. Vasul cel bun era mândru de realizările sale.

Într-o zi, vasul crăpat a prins curaj și a spus:

— Mă simt atât de rușinat! Crăpătura face ca apa să se scurgă pe tot drumul.

Bătrâna a zâmbit.

— Ai observat că pe partea ta a drumului sunt flori, însă pe cealaltă nu? Eu știam defectul tău și am plantat semințe de flori pe partea ta a potecii. În fiecare zi, tu le uzi. Eu culeg aceste flori care îmi fac casa mai frumoasă!

Rezolvă pe baza te X tului

 Scrie răspunsurile la întrebări.

1 Cu ce aducea femeia apă de la izvor?

2 Ce se întâmplase cu unul din vase?

3 Cum se simțea vasul crăpat? De ce?

4 Ce a făcut femeia pe partea drumului pe care vasul crăpat pierdea apă? De ce?

E X ersează

1 Transcrie enunțul din care afli cum sunt cele două vase.

2 Găsește în text cuvinte care au:

a. același înțeles cu:

potecă – reușite – fisurat –

b. înțeles opus cu:

rău – frică – tânără –

3 I maginează‑ți că ești în locul femeii. Scrie ce ai face tu cu vasul spart.

4 Desenează cele două vase așa cum ți le imaginezi.

5 Povestește o faptă cu care te mândrești.

Scrierea imaginativă pe baza unui șir de întrebări

 Scrie întrebarea potrivită fiecărui răspuns.

Olarul a făcut un vas din lut.

A decorat vasul cu motive populare.

Din neatenție, vasul s a crăpat.

Olarul a folosit vasul în loc de ghiveci.

Florile plantate în vas sunt foarte frumoase.

 Scrie textul format din enunțurile date mai sus. Găsește i un titlu potrivit.

IMPORTANT

Când scriem un text după un șir de întrebări, respectăm etapele următoare.

 Citim toate întrebările.

 Ne gândim care poate fi întâmplarea.

 Răspundem în scris la fiecare întrebare prin unul sau mai multe enunțuri.

 Recitim și verificăm dacă am scris corect și dacă am folosit semnele de punctuație necesare.

 Citim textul cu voce tare.

E X ersează

1 Formulează răspunsuri cât mai complete la întrebările de mai jos. Te poți ajuta și de imagine.

Răspunsurile tale vor alcătui o povestire (un text).

 Cine este în imagine?

 Unde se află?

 Ce fac cele trei persoane?

 Cum se simt în timp ce sunt împreună?

 Vor dori să repete experiența? De ce?

La fiecare întrebare poți răspunde cu unul sau mai multe enunțuri.

Găsește un titlu potrivit textului.

La final, recitește și verifică dacă ai scris corect și ai folosit semnele de punctuație.

Citește textul cu voce tare.

Cuvinte noi

 ingredient – condiment, mirodenie; parte din compoziția unui ali ment sau medicament;

 dexteritate – ușurință, îndemânare;

 explora – cerceta, exa mina, studia.

Spre Regatul secret

după Rosie Banks

Jasmine luă cutia magică. Litere strălucitoare se formau deja în oglindă.

— Mergem în Regatul secret să îl ajutăm pe Regele Voios! exclamă Summer încântată.

Strălucirea magică lumină tufișurile. Fetele au putut să ci tească mesajul de la zâna Trixi: Noi căutăm ingredientul următor, E delicios, bun și foarte îmbietor. Mergeți în locul unde se coace totul, Brioșe, pâine și grămezi de torturi!

— Un loc unde se coace totul, repetă Ellie gânditoare.

— Care este ingredientul extraordinar? adăugă Jasmine. Deodată, cutia se deschise. Harta magică primită de la Re ‑ gele Voios pluti afară.

Jasmine apucă harta cu dexteritate. O întinse pe iarbă. Era ca o fereastră prin care puteau explora regatul. Fetele vedeau deja steagurile Palatului fermecat și unicornii galopând exact prin Valea Unicornilor.

Rezolvă pe baza te X tului

1 Î ncercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

• Cine a luat cutia magică?

a. Summer;

b. Jasmine;

c. Ellie.

2 Scrie răspunsul la întrebare.

a. De ce se duceau fetele în Regatul secret?

• Mesajul din cutia magică era de la:

a. Regele Voios;

b. zâna Trixi;

c. unicorni.

b. În ce loc se află următorul ingredient?

c. Cu ce se aseamănă harta magică? De ce?

E X ersează

1 Obser vă și completează spațiile urmând modelul dat.

a. voios  Regele Voios  Regina Voioasă

supărăcios  

generos  

b. unicorni  Valea Unicornilor urși 

căprioare 

2 Unește ce se potrivește:

gânditoare Summer

încântată Jasmine

curioasă Ellie

3 Completează jurnalul cu dublă intrare conform indicațiilor date.

Fragmentul care ți a plăcutMotivul pentru care ai ales acest fragment

Scrierea corectă a cuvintelor care conțin litera X

 Scrie pe spațiile libere cuvintele corespunzătoare din text.

Jasmine apucă harta din aer cu . O întinse pe iarbă. Era ca o fereastră prin care puteau regatul.

 Ce perechi de sunete sunt redate grafic de litera x?

IMPORTANT

Litera x notează grupurile de consoane cs și gz.

 Se aude cs în cuvinte ca: taxi, fix.

 Se aude gz în cuvinte ca: exact, exersez.

Excepții: Se scriu cu cs cuvintele: rucsac, micsandră, Vasile Alecsandri.

E X ersează

1 Î ncercuiește, în fiecare caz, grupul de sunete redat de litera x.

examen cs gz

exercițiu cs gz

taxi cs gz

fix cs gz

excavator cs gz

exemplu cs gz

taxă cs gz

claxon cs gz

2 Colorează cutiile pe care sunt scrise corect cuvintele.

excursieegzamen extraterestru exemplu pics

3 Desparte în silabe cuvintele:

taxă

exercițiu

excavator

claxon

4 Scrie cuvintele care se obțin prin combinarea silabelor:

a. fon, xi, lo;

c. e, men, xa;

b. ca, ex, va, tor;

d. țiu, e, ci, xer;

5 Unește cuvintele cu același sens.

exclamă extraordinar exact strigă excepțional expediază

trimite fix

6 Rescrie propozițiile, corectând greșelile:

Fetele vor porni spre Regatul secret la ora opt fics.

Ele vor să știe dacă acolo egzistă ingredientul magic.

Vor trece prin întâmplări ecstraordinare!

7 Desenează harta sau Regatul secret, așa cum ți le imaginezi.

Cuvinte noi

 condei – unealtă de scris în formă de beți

șor, la care se adaptează

o peniță;

 răvaș – scrisoare, bilet.

Condeiele lui Vodă

adaptare după o legendă populară

Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești, a plecat la drum prin țară. Voia să știe dacă oamenii sunt pregătiți de luptă. Duș manii amenințau țara.

Și iată că într o duminică ajunge într un sat. Într o cur te oa menii munceau de zor.

— Ce lucrați, creștini, într o zi de sărbătoare? întrebă domnitorul.

— Ce să lucrăm, mărite boierule? Ia, ascuțim condeie pentru Măria Sa.

Vodă ce să vadă? Din trunchiul unui brad sătenii făceau să‑ geți, nu condeie!

— Astea sunt condeie? zise Vodă râzând.

— Păi, doamne, la dușmani cu astfel de condeie se scrie, dacă vrei să îți înțeleagă răvașul!

— Și ce veți scrie în răvaș?

— Vom scrie cu ele dușmanilor dorința noastră de libertate. Mult s a bucurat Mircea Vodă de asemenea vorbă.

Rezolvă pe baza te X tului

 Scrie răspunsurile la întrebări.

1 De ce a plecat Mircea cel Bătrân prin țară?

2 De cine era amenințată țara?

3 Din ce făceau sătenii săgețile?

4 Ce mesaj transmiteau sătenii cu ajutorul săgeților?

E X ersează

1 Completează cele patru cadrane.

Unde are loc întâmplarea Personajele care participă la întâmplare

O idee pe care ai reținut o Un alt titlu potrivit textului

2 Alcătuiește enunțuri cu ajutorul cuvintelor: sărbătoare, dorință, țară.

3 Colorează casetele pe care sunt scrise însușirile țăranilor români, așa cum reies din text.

iubitori de țară pricepere înțelepciune

vitejie nepăsare frică hărnicie respect față de domnitor

4 Desparte în silabe cuvintele, apoi notează deasupra cu c consoanele și cu v vocalele:

condeie sărbătoare luptă

dușmani săteni liber tate

5 Scrie un răvaș (bilet) din partea sătenilor, adresat dușmanilor care doreau să le cotropească țara.

6 Completează enunțurile date folosind cuvintele sau, s-au.

Auzind că țara este în primejdie, țăranii apucat de lucru. Se gândeau dacă să facă sulițe săgeți. hotărât să facă săgeți. Erau foarte pricepuți la tras cu arcul.

Tare mult mirat sătenii auzind că domnitorul a ajuns în satul lor. strâns în jurul lui. Oamenii bucurat când Vodă i a lăudat. Oare dușmanii au motiv să se teamă nu?

7 Alcătuiește un text de cinci șapte enunțuri cu titlul O întâmplare frumoasă din viața mea. Realizează un desen potrivit.

Te vei folosi de următoarele întrebări:

1. Când a avut loc întâmplarea?

2. Unde te aflai și cu cine?

3. Care a fost întâmplarea la care ai luat parte?

4. Ce ți a plăcut cel mai mult?

5. Cum te ai simțit?

6

Un pumn de alune

Într o zi, un băiețel găsi un borcan cu alune. Ochii i s au mărit. Gura a început să îi lase apă.

Tatăl lui îi spuse:

— Doar un pumn, te rog. E aproape ora cinei.

Așa că băiatul a înșfăcat cel mai mare pumn pe care putea să îl ia, dar nu mai reuși să scoată mâna din borcan. A tras și a tras, dar mâna lui a rămas blocată în borcan.

— Fiule, zise tatăl, nu fi atât de lacom! Dacă dai drumul la jumătate din alune, vei putea scoate mâna. Poți lua altele mai târziu.

Băiatul a făcut așa și s a bucurat de o porție gustoasă de alune.

Dacă ești lacom și încerci să iei prea mult, s-ar putea să nu rămâi cu nimic.

Rezolvă pe baza te X tului

 Scrie răspunsurile la întrebări.

1 Ce a găsit băiețelul?

Cuvinte noi

 cină – masa de seară;

 a înșfăcat – a apucat brusc, a prins cu putere;

 blocată – înțepenită;

 lacom – mâncăcios, dor nic de mai mult;

 gustoasă – cu gust bun, delicioasă, îmbietoare.

2 Băiețelul a fost pofticios. Ce expresii din text arată acest fapt?

3 Ce emoție a simțit copilul după ce a ascultat sfatul tatălui?

E X ersează

1 Găsește în text:

 cuvinte cu sens asemănător pentru a descoperit, introduce, a zis, înțepenită;

 cuvinte cu sens opus pentru a împins, mică, scoate, devreme.

2 Formulează întrebări referitoare la textul citit utilizând cuvintele scrise pe stele.

3 Completează spațiile cu informații din text.

Personajele Întâmplările petrecute

Cum formulăm politicos o solicitare

 Citește următoarele enunțuri selectate din text și subliniază cuvintele care crezi că indică o adresare politicoasă.

Doar un pumn, te rog. E aproape ora cinei.

IMPORTANT

Când ne adresăm sau solicităm ceva unei persoane este potrivit să utilizăm formule de politețe: Te rog! Mulțumesc! Aș putea să...! Mă poți/puteți ajuta să...! Dați-mi voie... Îmi permiteți...

Le folosim atât în exprimarea orală, cât și în cea scrisă.

E X ersează

1 Gândește te și scrie ce formulă politicoasă ai folosit astăzi.

• Care este persoana căreia i ai adresat o?

• Ție cine ți s a adresat politicos? Cum?

2 Scrie un dialog pe baza imaginii alăturate.

Folosește cât mai multe formule de politețe.

Dă un titlu potrivit imaginii.

Cuvinte noi

 dispreț – lipsă de res pect față de cineva sau ceva;

 țărm – fâșie de pământ de ‑a lungul unei ape mari.

Povestea ursului cafeniu

după Vladimir Colin

La pol, s‑a rătăcit într‑ o bună zi Martin, un urs cafeniu.

Crezând că este murdar, focile au râs de el. Bietul urs se în‑ tâlni cu niște urși albi.

— Cine este urâtul ăsta care se crede frate cu noi? spuseră cu dispreț urșii albi.

Îi întoarseră spatele. Bietul Martin simți că îi dau lacrimile. Un pinguin se apropie încetișor. Ascultă ce i se întâmplase. Îl puse să se săpunească până se umplu de clăbuc.

Acum toți urșii îi admirau blana albă. În acest timp, un ursuleț rămase pe un sloi ce se depărta de țărm.

Neînfricat, Martin sări în valuri să salveze ursulețul. Tot clăbu cul de pe el dispăru.

— Alb sau cafeniu, ești un urs bun și viteaz, spuse mama ur sulețului salvat.

Rezolvă pe baza te X tului

 Î ncercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

1 Ce animale l au respins pe Martin?

a. urșii albi și pinguinul;

b. focile și urșii albi;

c. ocile și pinguinul. De ce era Martin diferit de ceilalți urși?

a. pentru că era murdar;

b. pentru că s a umplut de clăbuc; pentru că era cafeniu.

3 e ce a fost lăudat ursul cafeniu?

a. pentru că a ajuns la pol; pentru că a salvat un ursuleț;

c. tru că și a săpunit blana. ine l a lăudat pe Martin? pinguinul;

b. urșii albi;

c. mama ursulețului.

E X ersează

1 Transcrie din text enunțul din care ai aflat unde s a rătăcit ursul cafeniu.

 Î ncercuiește cu verde vocalele.

2 Selectează din text cuvintele care conțin litera m înainte de p sau b.

3 Citește enunțurile scrise în casete. Indică prin săgeți ordinea întâmplărilor din text.

Urșii albi i au întors spatele.

Urșii îi admirau blana.

Martin s a rătăcit la pol.

Martin a salvat puiul de urs.

Pinguinul l a pus să se săpunească.

Focile au râs de el crezând că este murdar.

4 Recitește textul și completează cu informații, după model.

Pentru că ... atunci ...

Martin era cafeniu focile au crezut că este murdar urșii albi i au întors spatele

blana lui Martinel s a făcut albă

Scrierea corectă a cuvintelor dintr-o și dintr-un

 Citește cu atenție enunțurile de mai jos. Subliniază cuvintele scrise colorat.

Am aflat dintr-o carte despre pățania lui Martin.

Dintr-un urs cafeniu, Martin a devenit unul cu blana albă.

• Ce ai observat?

IMPORTANT

Cuvintele dintr-o și dintr-un se scriu întotdeauna cu cratimă. Sunt formate din două cuvinte care se rostesc împreună. Cratima nu poate fi scrisă niciodată la capăt de rând.

1 Scrie enunțuri în care să folosești următoarele cuvinte:

dintr-un pachet; dintr-un tren

dintr-o privire; dintr-o sticlă

2 Transcrie propozițiile păstrând varianta corectă:

 Dintr-o/Dintr-un săculeț am scos bagheta magică.

 Am realizat un personaj dintr-o/dintr-un jucărie veche.

3 Privește imaginea alăturată. Scrie un text de cinci șapte enunțuri în care să folosești și cuvintele dintr-o, dintr-un. Găsește i un titlu potrivit.

Scrierea corectă a cuvintelor care conțin grupuri de vocale oa, ea, ia, ie, ua, uă

 Desparte în silabe cuvintele: îndoaie, steaua, nuia, plouă, credea. Încercuiește grupurile de vocale din aceeași silabă.

IMPORTANT

Când este vorba despre cuvinte care conțin unul dintre grupurile de vocale oa, ea, ia, ie, ua, uă, acestea trebuie să facă parte din aceeași silabă.

Când ne referim la o fată/femeie, scriem ea, dar pronunțăm ia.

E X ersează

1 Scrie cuvintele care se formează prin adăugarea grupului de vocale ua sau uă. no , ro , plo , zi , o , ac rele, al t, măsea .

2 a. Colorează cuvintele scrise corect.

uaie febroarie dăruiește oală gutue poieniță a loat ploaie

ouă oameni foaie fluare fer miere noembrie statue

b. Rescrie corect cuvintele care au rămas necolorate.

3 Ea sau ia? Alege varianta corectă și completează propoziția. admiră bolta cerească.

Alex buchetul de flori. Se îndreaptă ușor spre . De unde primăvara atâta frumusețe?

O faptă generoasă

după Edmondo de Amicis

La școală, patru băieți îl necăjeau pe bietul Crossi, băiatul cu părul roșu și cu mâna în ghips. Îl loveau cu riglele și îl imitau.

Deodată, unul dintre ei s a suit pe bancă, imitând o pe mama lui Crossi, care vinde în piață. Înfuriat, băiatul aruncă o călimară spre colegul răutăcios. Îl lovi în piept pe profesorul care tocmai intra.

— Cine a azvârlit călimara? întrebă profesorul.

— Eu! zise Garrone, luând vina asupra sa.

— Nu este adevărat! spuse Crossi plângând. Mă băteau. De necaz, am aruncat cu călimara!

— Cine l a provocat?

Cei patru s au ridicat în picioare.

— Ați necăjit un coleg nefericit! Este una dintre cele mai rele fapte, zise profesorul. Tu, Garrone, ai un suflet bun!

A bC Rezolvă pe baza te X tului

 Scrie răspunsurile la întrebări.

1 Cum se comportau cei patru băieți? Explică!

Cuvinte noi

 a necăji (pe cineva) –a supăra, a enerva;

 a imita – a adopta în tocmai comportamen tul cuiva;

 necaz – supărare, tris tețe, suferință.

2 Pe cine a lovit Crossi?

3 Cum s a simțit Crossi atunci când Garrone a luat vina asupra lui?

4 Ce spune profesorul despre comportamentul băieților?

E X ersează

1 Completeză tabelul cu informații din text.

Citind textul, văd... Citind textul, aud...Citind textul, simt...

2 Scrie o întrebare pe care ai putea să o adresezi:

a. lui Garrone;

b. profesorului;

c. celor patru băieți.

3 Eu spun una, tu spui mai multe: mână – ; piață – ; coleg – ; profesor – ; bancă – ; călimară – .

4 Transcrie din text cuvinte care conțin grupurile oa, ea, ia, ua, uă, ie în aceeași silabă.

 Selectează unul dintre cuvinte și alcătuiește un enunț diferit de cel din text.

5 Potrivește corect în textul de mai jos cuvintele într-o, într-un, dintr-o, dintr-un: clasă se aud glasuri de copii. colț al clasei zboară o căli‑ mară. Crossi a aruncat o moment de supărare. clipă, Garrone îi sare în ajutor. Cum poate să fie o inimă mare copil atât de mic?

BUN-VENIT, PRIMĂVARĂ!

Vestitorii primăverii

An de an, așteptăm cu nerăbdare întoarcerea păsărilor migratoare.

La începutul lunii martie, vin păsările care se hrănesc cu se ‑ mințe, gândăcei sau resturi de plante. Printre ele se află cinteza, mierla, barza și privighetoarea. Rândunicile apar și ele, grăbite. Își refac cuiburile și depun ouă din care vor ieși pui neștiutori, gata să descopere lumea.

În Delta Dunării spectacolul este fascinant. Vin soiuri multe de păsări, cele mai multe albe: pelicani, berze, cocori, cormo rani, lebede și egrete. Cerul se înfrumusețează cu stoluri mari și gălăgioase, certărețe. Când în sfârșit se așază pe apă, plutesc ore întregi, în liniște, refăcându și puterile după istovitoarea călătorie. Un nou ciclu de viață începe.

Întreaga natură se bucură, iar noi ne minunăm în fața acestui permanent miracol.

Rezolvă pe baza te X tului

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

1 Cum se mai numesc păsările călătoare?

a. păsări migratoare; b. păsări care se hrănesc cu gândăcei;

c. un permanent miracol; d. păsări albe.

2 Care sunt primele păsări călătoare care se întorc la noi?

a. cocorii, cormoranii, lebedele și egretele;

b. cintezele, mierlele, berzele și privighetorile;

c. rândunicile, pelicanii și berzele;

d. cintezele, mierlele, privighetorile și cormoranii.

3 Ce marchează întoarcerea păsărilor călătoare?

Cuvinte noi

 migratoare – care se mută; călătoare;

 istovitoare – obositoare, epuizantă, ostenitoare;

 ciclu – serie de feno‑ mene care se produc întotdeauna în aceeași ordine;

 miracol – fenomen uimitor, extraordinar; minune.

a. începutul unui spectacol fascinant; b. o perioadă de odihnă și liniște;

c. bucuria naturii; d. începutul unui nou ciclu de viață.

4 Călătoria păsărilor migratoare este un miracol deoarece:

a. este un fenomen care ne uimește și ne încântă; b. este un fenomen obișnuit;

c. indică venirea primăverii; d. este un obicei al acestor păsări.

A bC

E X ersează

1 Transcrie trei enunțuri din text, la alegere, apoi motivează alegerea acestora.

 Am ales aceste enunțuri fiindcă

2 Caută și transcrie din textul citit cuvinte sau grupuri de cuvinte care te ajută să înțelegi:

a. care este momentul întoarcerii păsărilor călătoare;

b. ce se întâmplă cu puișorii care ies din ouă;

c. ce fac păsările din deltă după ce ajung acolo;

d. cum este spectacolul dat de păsări.

3 Scrie enunțuri folosind cuvintele: migratoare, istovit, fascinant.

4 Alege forma corectă a cuvintelor sau/s-au. Pune semnele de punctuație necesare. Conti nuă textul cu două trei enunțuri.

S-au/Sau întors păsările călătoare Două berze s-au/sau oprit pe acoperișul nostru Oana întreabă

Se odihnesc s-au/sau vor să își facă un cuib aici

Cântec de primăvară

de Ștefan Octavian Iosif

Î nfloresc grădinile, Ceru i ca oglinda; Prin livezi albinele

Și au pornit colinda...

Cântă ciocârliile

Imn de veselie; Fluturii cu miile Joacă pe câmpie.

Joacă fete și băieți

Hora n bătătură.

Ah, de ce n am zece vieți

Să te cânt, Natură!

1 Î ncercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

• Cum este cerul primăvara?

a. argintiu; b. posomorât;

c. înnorat; d. senin.

• După părerea poetului, ce ființe umblă prin livadă?

a. copiii; b. fluturii;

c. albinele; d. ciocârliile.

• Ai aflat din poezie că le place copiilor:

a. să danseze afară; b. să colinde livada;

c. să se joace pe câmpie; d. să cânte despre natură.

2 Scrie răspunsurile la întrebări.

Cuvinte noi

 colindă – plimbare în treruptă de popasuri; umblet;

 imn – poezie sau cântec solemn;

 bătătură – (aici) teren

bătătorit aflat în fața casei.

a. Ce acțiuni ale ființelor dovedesc că se bucură de venirea primăverii?

b. Tu ce simți când vine primăvara? De ce?

Rezolvă pe baza te X tului

E X ersează

1 Completează cadranele.

Desen potrivit primei strofe

Desen potrivit stofei a doua

Desen potrivit strofei a treia

Salutul tău adresat naturii la începutul primăverii

2 Descrie o albină. Te poți ajuta de imaginea care însoțește textul.

3

un dialog, de patru cinci enunțuri, între un fluture și o floare.

Scrie

Amintiri din copilărie

după Ion Creangă

Când mă gândesc la locul nașterii mele, la casa părintească din Humulești, îmi saltă și acum inima de bucurie!

Acolo, mama lega de stâlpul hornului o sfoară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându se cu ei.

Pe atunci, toate îmi mergeau după plac, fără leac de supărare, de parcă era toată lumea a mea! Și eu eram vesel ca vremea cea bună și sturlubatic ca vântul în tulburarea sa.

Mama îmi zicea cu zâmbet uneori, când începea a se ivi soa rele dintre nori după o ploaie îndelungată:

— Ieși afară, copile cu părul bălan, și râde la soare, doar s a îndrepta vremea!

Și vremea se îndrepta după râsul meu. Știa, vezi bine, soarele cu cine are de a face, căci eram feciorul mamei!

Rezolvă pe baza te X tului

 Scrie răspunsurile la întrebări.

1 Ce simte scriitorul amintindu și de casa copilăriei sale?

Cuvinte noi

 motocei – ciucuri, ghemulețe;

 sturlubatic – neastâm părat, zvăpăiat;

 bălan – blond.

2 Ce făcea mama pentru pisicile din casă? De ce crezi că făcea acest lucru?

3 Cum era mama lui Nică? Ce te face să crezi acest lucru/aceste lucruri?

E X ersează

1 Completează enunțurile cu informații din textul citit.

Ion Creangă s a născut în .

Mamei îi plăcea să lege . După ploaie, mama îl trimitea pe băiat să ca să .

2 Bifează enunțul în care cuvântul casă are înțelesul din text.

Când plouă, ne jucăm în casă.

Ana a pierdut cheile pe casa scării.

Mama a plătit cumpărăturile la casă.

De Crăciun am dus jucării la casa de copii.

Casa noastră este construită pe un deal.

3 Gândește te la o persoană dragă. Scrie un text despre această persoană.

Precizează: cine este; cum arată; ce îi place să facă sau ce faceți împreună; ce apreciezi la această persoană.

La final, verifică dacă ai scris corect și dacă textul este logic.

4 a. Completează pe baza textului:

eram vesel ca

eram sturlubatic ca

b. Creează și tu alte expresii: eram bălan ca

eram frumos ca

eram trist ca

5 Scrie enunțuri folosind cuvintele din perechile de mai jos: motocei – motoceii fecior – feciorii copil – copiii

6 I maginează ți un dialog între mamă și copil. Folosește semnele de punctuație corespunzătoare.

Scrierea corectă a cuvintelor care conțin literele â sau î

 Taie varianta incorectă.

gândesc/gîndesc âmi/îmi stâlp/stîlp mâțe/mîțe

vântul/vîntul zâmbet/zîmbet âncepea/începea ân/în

ândelungat/îndelungat râde/rîde ândreaptă/îndreaptă râs/rîs

coborâ/coborî cântec/cîntec neânțeles/neînțeles hotarâ/hotărî

IMPORTANT

Scriem â în interiorul cuvintelor.

Exemplu: mână, gând

Scriem î:  la începutul sau la sfârșitul cuvântului;

Exemplu: încă, doborî  în interiorul unui cuvânt care s a format de la un alt cuvânt ce începe cu î.

Exemplu: neîncetat, bineînțeles

E X ersează

1 Completează cu â sau î. l nă p nză lăm ie ur t cobor re ntoarcere nainte trec nd dobor mpreună

2 Transformă cuvintele date folosind silabele ne, re sau bine.

Exemplu: început – neînceput

îndoit – înțepat –înțeles – înghețat –

începe – încuiat –

3 Scrie un text de cinci‑șapte enunțuri, pe baza imaginii.

Legenda vântului

după o poveste populară

Dumnezeu crease Pământul și omul, dar se tot gândea ce mai are de făcut, ca opera lui să fie desăvârșită.

Se coborî într o zi pe Pământ. Începu să îl cutreiere în lung și în lat. Toate erau frumoase, mărețe, dar le lipsea ceva.

Apele ședeau încremenite, parcă erau de marmură. Pădu rile cele neumblate stăteau cu frunzele împietrite. Florile cele minunate erau nemișcate, privind spre cer. Atunci, Dumnezeu creă vântul.

Și cum era primăvară, ceva mângâios se porni. Vrăjite, florile se plecau gingașe unele spre altele. Suprafața apelor se încreți ușor în mii de valuri mititele. Trecând printre frunze, vântul pro duse freamăt, acel susur tainic ca un cântec. Totul prinse viață cu adevărat.

Și vântul fu un copilaș cuminte și duios, care adia ușor.

Rezolvă pe baza te X tului

1 Î ncercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

A bC

Cuvinte noi

 desăvârșită – perfectă;

 să cutreiere – să străbată;

 mărețe – admirabile, grandioase;

 marmură – rocă crista lină care se poate ciopli și lustrui;

 susur – zgomot conti nuu, ușor și plăcut.

• Ce lipsea de pe Pământ pentru ca Dumnezeu să considere că opera Lui este desăvârșită?

a. frumusețea; b. măreția; c. liniștea; d. mișcarea.

• Ce s a întâmplat când a fost creat vântul?

a. apele ședeau încremenite;

b. pădurile stăteau cu frunzele împietrite;

c. florile se plecau unele spre altele;

d. florile priveau nemișcate spre cer.

2 Scrie răspunsurile la întrebări.

a. De ce vântul a făcut ca totul să prindă viață cu adevărat?

b. În ce anotimp îți place să simți vântul? De ce?

E X ersează

1 Transcrie enunțurile din care afli:

a. cum dorea Dumnezeu să fie opera sa;

b. ce s a auzit la apariția vântului.

2 Pornind de la textul citit, scrie cel puțin câte o întrebare folosind cuvintele: Cine; Ce; Cum; De ce; Unde.

3 Cuvintele operă și cer pot avea câte două sensuri. Scrie câte două enunțuri cu fiecare din tre aceste cuvinte pentru a arăta înțelesul lor.

4 Vântul este folositor oamenilor? De ce? Scrie trei enunțuri în care să explici.

5 I maginează ți o întâmplare, pornind de la imaginea ală turată. Scrie un text de cinci șase enunțuri. Dă i un titlu potrivit.

6 Ești unul dintre copiii din imagine. Scrie un text de cinci șase enunțuri, în care să arăți cum au grijă copiii de natură.

 La sfârșit, verifică: așezarea textului în pagină; dacă ai scris corect; dacă ai folosit semnele de punctuație potrivite.

Cuvinte noi

 luncă – șes de a lungul unei ape curgătoare;

 ogradă – bătătură, curte; gospodărie.

Păpădia

după Ion Agârbiceanu

Dintr o zi în alta luncile înverzeau tot mai tare. Într o dimi neață, Anicuța rămase încremenită. În grădină era un covor ne sfârșit de floricele galbene.

Copila nu mai putu face niciun pas: privea marea de bănuți aurii. Părea că îi sărută soarele.

Într un târziu năvăli în curte:

— Nicule! Vino să vezi!

Fratele ei ieși dintr‑un colț al ogrăzii. Copila întinse brațul.

— A înflorit păpădia, șopti Nicu oftând ușor.

Anicuței nu îi plăcu numele florilor. Erau atât de frumoase și numele atât de urât!

— O să le zic luminițe, hotărî fata.

Seara, dori să le vadă din nou. Florile dipăruseră însă, iar ea începu să plângă. Bunica îi arătă cum stau închise într un căpă cel verde, așteptând din nou lumina soarelui.

Rezolvă pe baza te X tului

 Î ncercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

1 Ce a impresionat o pe fetiță?

a. cuvintele fratelui ei; b. iarba care înverzise;

c. lumina soarelui; d. mulțimea florilor aurii.

2 De ce a vrut fetița să numească altfel florile?

a. era încântată de ce văzuse în grădină;

b. îi plăcea să inventeze nume noi;

c. numele florilor i s a părut tare urât;

d. voia ca bunica să îi arate florile închise.

3 De ce au dispărut florile din grădină?

a. pentru că fetița a încremenit când le a văzut;

b. deoarece se închiseseră, neavând lumină;

c. fiindcă fetiței nu îi plăcuse numele lor;

d. pentru că i le arătase bunica.

E X ersează

1 Transcrie enunțurile din care afli:

a. unde și când are loc întâmplarea;

b. de ce dorește Anicuța să schimbe numele florilor.

2 Numerotează propozițiile în ordinea desfășurării întâmplărilor.

Seara, florile au dispărut.

Nicu îi spune că a înflorit păpădia.

Ea zărește marea de bănuți aurii.

Bunica o liniștește arătându i cum stau florile închise.

1 Anicuța a ieșit dimineața în grădină.

Fetei nu îi plăcu numele dat florilor.

Uimită, îl chemă pe fratele ei.

Copila începu să plângă.

Ea a numit florile luminițe.

3 Scrie cât mai multe cuvinte și expresii care te ajută să descrii păpădia.

4 Transformă după model, apoi folosește cuvintele nou obținute pentru a alcătui enunțuri.

Model: floare – flori

păpădie – bănuț – covor –

5 Scrie un alt dialog ce ar fi putut avea loc între Anicuța și fratele ei atunci când fata a văzut florile.

6 I maginează ți că poți însoți o albină în zborul ei spre o păpădie. Povestește drumul vostru într un text de cinci șapte enunțuri.

Scrierea funcțională: Afișul

 Clasa ta organizează o expoziție cu picturile voastre dedicate primăverii. Completează afi șul acestui eveniment cu informațiile solicitate.

Numele evenimentului

Ce se întâmplă la acest eveniment, pe scurt

Data, ora și locul

Cine organizează evenimentul

IMPORTANT

Afişul transmite informații despre evenimente. Textul unui afiș este simplu și clar, ușor de înțeles, însoțit de imagini potrivite, care atrag privirea și provoacă interes. Afișele se realizează pe coli mari, ușor de observat.

 Realizează schița unui afiș prin care este anunțat un concurs sportiv. Completează afișul cu toate elementele necesare.

E X ersează

UNITATEA 8

Motoșel și Botoșel de Ana Blandiana

Motoșel și Botoșel

Erau doi pisoi la fel.

Nu i deosebeam decât După o dungă de pe gât.

Cuvinte noi

 raport – comunicare

făcută în fața unei adunări;

 leit – identic;

 boacănă – gafă; ceva nepotrivit;

 pitit – ascuns;

 suav – delicat.

Iar alteori, mai degrabă, După o pată de pe labă.

Botoșel avea în plus Pata jos și dunga sus.

Când voia să se prezinte, Scotea gâtul înainte.

Iar când ieșea la raport

Dădea laba pașaport.

Rezolvă pe baza te X tului

1 Î ncercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

• Când devenea Botoșel asemenea fratelui său?

a. când se prezenta; b. când făcea boacăne;

c. când Motoșel lua bătaie; d. când dădea laba pașapor t.

2 Scrie răspunsurile la întrebări.

Numai când făcea vreun rău

Era leit frate său.

Când vreo boacănă făcea, Nimeni nu l deosebea:

Cu labă și gât pitite, Torcea fără să ezite.

Și suav, cu glas înalt Se jura că i celălalt.

Pe când bietul Motoșel Lua bătaie pentru el.

a. Cum se comportă Botoșel când face vreun rău? Procedează corect?

b. Ce pățea Motoșel din cauza lui Botoșel?

E X ersează

1 Transcrie versurile din care afli:

a. ce face Botoșel când se prezintă;

b. cine era pedepsit pe nedrept.

2 Unește ce se potrivește:

Motoșel

Botoșel

3 Scrie câte un sfat pe care ai putea să îl dai:

a. lui Boțoșel;

toarce fără să ezite

lua bătaie pentru el se jură că i celălalt

b. lui Motoșel.

4 Alcătuiește enunțuri cu ajutorul cuvintelor: pată, boacănă, pisoi.

5 Selectează din textul poeziei și scrie în tabel câte trei cuvinte, conform indicațiilor date.

1 silabă

2 silabe

3 silabe

6 Scrie un cvintet despre Botoșel, după indicațiile:

versul 1 – cuvântul temă (Botoșel);

versul 2 – două cuvinte care arată însușirile pisoiului; versul 3 – trei cuvinte care arată acțiuni ale acestuia;

versul 4 – un enunț din patru cuvinte, potrivit cu tema; versul 5 – un cuvânt ca o concluzie (sentiment, părere).

7 Privește cu atenție imaginea de mai jos. Realizează un text de cinci șapte enunțuri. Găsește un titlu potrivit.

Când mama unui cățel este o pisică

O cățelușă a născut doi puișori. Din păcate, unul nu a supra viețuit, iar cățelușa l a respins pe cel de al doilea. În aceeași zi, au văzut lumina zilei și cei trei pui ai pisicuței Caramel. Fără prea multă încredere, stăpâna a dus cățelușul orfan în culcușul pisi cii. Imediat, aceasta s a purtat cu micul cățel ca și cum ar fi fost puiul ei. L a hrănit și l a îngrijit cu mare atenție.

Stăpânii au hotărât să îl numească Speranță.

— Este un adevărat miracol. Se joacă și cresc împreună, vegheați de mama adoptivă, povestește stăpâna lor.

Acum, cățelușul are o familie în care se simte bine și în sigu ranță, o familie în care cel mai important lucru este dragostea.

Rezolvă pe baza te X tului

1 Scrie răspunsurile la întrebări.

a. Ce decizie au luat stăpânii când cățelușa și a respins puiul?

Cuvinte noi

 or fan – care și a pier dut unul sau amândoi părinții;

 miracol – minune; fapt uimitor, extraordinar;

 adoptiv – (despre copii) primit în familie cu drepturi și obligații de copil propriu; (despre părinți) care a adoptat un copil.

b. Ce nume a primit puiul de cățel? Crezi că i se potrivește? Explică.

2 Î ncercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

 Câți pui a născut cățelușa?

a. unul; b. trei;

c. doi; d. unul, dar nu a supraviețuit.

 De ce cățelușa a respins puiul?

a. pentru că nu avea instinct matern; b. deoarece îi murise celălalt pui;

c. pentru că a născut deodată cu pisica; d. pentru că puiul a fost adoptat de pisică.

1 Transcrie enunțurile din care afli:

a. cum s‑a comportat pisica cu puiul de cățel;

b. cum se simte puiul de cățel în noua familie.

2 Pune pe axă momentele întâmplării în ordinea din text:

O cățelușă naște doi pui.

3 Alcătuiește enunțuri în care să folosești cuvintele: miracol, încredere, dragoste.

4 Găsește cuvintele cu sens opus pentru:

a respins încredere

s a deșteptat împreună

5 Cum l ai prezenta pe Speranță dacă ar fi cățelușul tău? Scrie un scurt text.

1.

2.

3.

4.

Black Beauty

Aceasta este povestea mea, un mânz…

după Anna Sewell

Primul lucru pe care mi l amintesc este o pajiște cu un iaz limpede. Erau acolo câțiva copaci, ce țineau umbră.

Când eram mic, mă hrăneam din laptele mamei mele, pen tru că nu puteam mânca iarbă. În timpul zilei, alergam. Când era cald, obișnuiam să stau lângă iaz, la umbră. Când era frig, aveam un șopron frumos și călduros lângă plantație.

Erau șase mânji mai mari decât mine în luncă. Ne distram cu toții: alergam la galop cât de tare puteam. Uneori, ne jucam destul de periculos, pentru că ei mușcau și loveau cu copita.

Într o zi, mama îmi spuse:

— Sper că vei crește blând și bun. Fii binevoitor, nu mușca, nu lovi, nici chiar în joacă!

Rezolvă pe baza te X tului

 Scrie răspunsurile la întrebări.

1 Cine este povestitorul?

2 Ce îi plăcea mânzului să facă în timpul zilei?

A bC

Cuvinte noi

 Black Beauty – (în limba engleză) Frumusețe neagră;

 mânz – puiul iepei;

 șopron – construcție care servește drept adăpost pentru unelte sau vite;

 galop – mersul mai ra pid al calului.

3 Cum se jucau mânjii?

4 Cum își dorea mama să fie mânzul?

E X ersează

1 Completează cu informații din text:

• Prima amintire a mânzului

• Cum se distrau mânjii

• Locul unde se adăpostește mânzul când este frig

2 Transcrie enunțul din care afli cu ce se hrănea mânzul când era mic.

3 Numerotează ideile în ordinea în care au avut loc întâmplările.

Joaca mânjilor Viața mânzului alături de mama sa

Sfaturile mamei Prima amintire a mânzului

4 Alcătuiește trei enunțuri despre mânz care să se termine, pe rând, cu (.), (!), (?).

5 Completează casetele după cerințe.

Care sunt membrii familiei tale?

Ce activități desfășurați împreună?

Familia mea

Scrie două sfaturi primite de la părinții tăi.

Ce amintire cu familia ta îți place cel mai mult?

De ce își cântă cucul numele

legendă populară românească

Odată, într o pădure, se întâlni cucul cu un mierloi scăpat din colivie.

— Bine te am întâlnit! zise cucul către mierloi. Ce zice lumea despre cântecele noastre?

— Numai bine, spuse mierloiul.

— De privighetoare ce se zice?

— Pe ea o laudă toată lumea.

— Dar pe ciocârlie?

— Și pe ea o laudă lumea, dar cam pe jumătate.

— Dar pe voi, pe mierle?

— Și pe noi ne vorbește de bine, dar mai rar, din când în când.

— Cum se poate? Dar de mine? Spune drept ce zice lumea!

— De tine nu am auzit pe nimeni vorbind.

— Pe nimeni? îl întrebă cucul înfuriat. Atunci lasă că le spun eu cine sunt!

De atunci începu din răsputeri să cânte: Cu-cu, cu-cu!

1 Î ncercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

• Cu cine s a întâlnit cucul în pădure?

a. cu privighetoarea;

b. cu ciocârlia;

c. cu mierloiul.

d. cu povestitorul

2 Scrie răspunsul la întrebare.

• Ce pasăre este lăudată de toată lumea?

a. cucul;

b. mierloiul;

c. privighetoarea;

d. ciocârlia.

De ce s a hotărât cucul să și cânte singur numele? Ce părere ai despre această hotărâre? De ce?

E X ersează

1 Transcrie enunțul din care afli ce spune lumea despre:

a. cântecul mierlelor;

b. cântecul cucului.

2 Ce întrebări ai adresa cucului dacă l ai întâlni?

3 Scrie în casete semnele de punctuație corespunzătoare:

La concursul de talente, Mihai a luat locul al doilea Acest lucru l‑a întristat Maria îl vede și îi spune

Mihai nu fi trist Vei exersa și data viitoare te vei decurca mai bine

Mulțumesc Maria Voi ține seama de sfatul tău

4 Scrie, în spațiul dat, un text format din cinci enunțuri, pornind de la imaginea dată. Pentru aceasta, te poți ajuta de următoarele întrebări:

1. Unde te afli?

3. Ce faceți? De ce?

2. Cu cine ești?

4. Cum vă simțiți?

Găsește un titlu potrivit pentru textul tău.

UNITATEA 9

DIN AVENTURA CUNOAȘTERII

Aurel Vlaicu, biruitorul văzduhurilor

Știați că aviația românească are peste o sută de ani? Îi socotim vârsta de la primul zbor cu un avion românesc, adică din data de 17 iunie 1910.

Pilotul acestui avion a fost chiar inventatorul și constructorul lui, inginerul Aurel Vlaicu. Aparatul a zburat doar 50 de metri, la o înălțime de 4 metri. Vlaicu s-a bucurat peste măsură chiar și așa.

El spunea hotărât:

— Nici Alpii nu sunt atât de înalți! Am zburat și asta este important! Mi s-a îndeplinit marele vis!

Prin invenția sa, Aurel Vlaicu a făcut să se vorbească despre România. Era a treia țară din lume unde a zburat un aparat imaginat, construit și condus de un fiu al ei.

Rezolvă pe baza te X tului

 Scrie răspunsurile la întrebări.

1 Cum socotim vârsta aviației române?

A

 aviație – totalitatea aeronavelor; zbor cu aparate mai grele decât aerul;

 Alpi – lanț de munți din Europa, cu înălțimi de până la 4810 m.

2 Avionul a zburat doar 50 de metri. De ce Aurel Vlaicu s-a bucurat chiar și pentru atât?

3 Aurel Vlaicu a inventat aparatul de zbor. Cum a mai contribuit la realizarea avionului?

4 De ce invenția lui Aurel Vlaicu a făcut să se vorbească despre România în lume?

E X ersează

1 Transcrie din text enunțul care îți arată:

a. că Aurel Vlaicu era o persoană hotărâtă;

b. ce a însemnat pentru inginerul Aurel Vlaicu faptul că a reușit să zboare.

2 Imaginează‑ți că Aurel Vlaicu este prezent. Adresează‑i întrebări prin care poți afla și alte informații.

3 a. Selectează din text cuvintele care conțin, într‑o singură silabă, grupurile de vocale oa, ea, ia, ie, ua, uă.

b. Î ncercuiește vocalele din fiecare cuvânt.

c. Alcătuiește enunțuri cu două dintre cuvintele de la punctul a.

4 Alcătuiește enunțuri în care cuvintele măsură și fiu să aibă alt înțeles decât cel din text.

5 Realizează schița unui afiș prin care să faci cunoscută încercarea lui Aurel Vlaicu de a zbura.

6 Am selectat din text grupurile de cuvinte s-a bucurat și invenția sa. Alcătuiește un enunț în care să folosești ambele expresii.

7 Ți ar plăcea să pilotezi un avion împreună cu Aurel Vlaicu? Scrie cât mai multe motive.

8 Privește cu atenție imaginea. Scrie trei patru enunțuri despre jocul copilului.

Cuvinte noi

 machetă – reproducere

în miniatură a unui obiect;

 prototip – model; exemplar de probă;

 caroserie – partea unui vehicul așezată deasu‑ pra roților.

Cum se construiește un automobil

Constructorii caută să facă automobile tot mai performante. La început, o echipă de specialiști schițează trăsăturile vi‑ itorului model. Apoi se construiește, din lemn sau argilă, macheta redusă a mașinii. Inginerii realizează apoi un prototip din materiale adevărate. Acesta trece printr o serie de teste care verifică rezistența mașinii. Se imită accidente în care călă torii sunt manechine.

În fabrică, se face caroseria automobilului. Aceasta este din oțel. Părțile caroseriei sunt asamblate de roboți computerizați care le sudează. Caroseria este așezată peste motor. Se mon tează și rezervorul, țeava de eșapament. Pe linia de montaj, mașina este vopsită, apoi i se pun geamurile, volanul, farurile, instalația electrică. Roboții înlocuiesc munca oamenilor mai ales la operațiile grele și periculoase. Oare ce mașini își doresc oamenii?

Rezolvă pe baza te X tului

 Î ncercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

1 Macheta mașinii se construiește din:

a. rezervor sau țeavă de eșapament;

b. lemn sau instalație electrică;

c. lemn sau argilă.

d. oțel sau lemn.

2 Care sunt operațiile care au loc pentru a realiza un automobil? Indică ordinea în care se execută.

a. prototipul, caroseria, modelul, macheta;

b. modelul, macheta, prototipul, caroseria;

c. modelul, prototipul, macheta, caroseria;

d. macheta, modelul, prototipul, caroseria.

3 Cine execută operațiile grele și periculoase?

a. roboții; b. oamenii; c. constructorii; d. sudorii.

E X ersează

1 Schimbă forma cuvintelor, după model: Model: automobile – automobil

specialiști – teste –geamuri – roboți –faruri – ingineri –

2 Completează cadranele:

Formulează două întrebări pe care le ai putea adresa unui constructor de automobile.

Desparte în silabe cuvintele:

construiește –periculoase –mașini –Încercuiește consoanele. Subliniază cuvintele care conțin un grup de vocale într o silabă.

Scrie două informații interesante pe care le ai aflat din text.

Scrie ce meserii au oamenii care lucrează la fabricarea unui automobil.

3 Imaginează ți mașina viitorului.

Descrie acest obiect prezentând cât mai multe informații.

Desenează mașina pe baza descrierii tale.

Cuvinte noi

 istorie – știință care stu‑

diază trecutul; poves‑

tire, narațiune;

 oficiale – care respectă

legile, regulile;

 calif – conducătorul unui stat musulman;

 portăreț – (formă

veche) care poate fi transportat cu ușurință;

 brevet – document

oficial prin care se re‑ cunoaște calitatea de inventator.

Istoria stiloului

Astăzi, stiloul este un obiect obișnuit. Tu scrii la școală cu el, iar adulții îl folosesc cu încredere pentru acte oficiale.

Ești pregătit să afli povestea acestei invenții? Dintr un docu ment istoric aflăm că, în jurul anului 1000, un calif a cerut un toc care nu pătează mâinile și hainele. Din păcate, nu se știe cum arăta acest strămoș al stiloului.

Mult timp, cele mai folosite instrumente de scris au fost pe ‑ nele de gâscă. Acestea se ascuțeau la vârf și se înmuiau în cer neala dintr o călimară.

În anul 1827, Petrache Poenaru a inventat Condeiul portăreț fără sfârșit, care se alimentează singur cu cerneală, adică stiloul cu rezervor.

El a fost primul român care a primit un brevet de invenție.

Rezolvă pe baza te X tului

 Scrie răspunsurile la întrebări.

1 Ce informații aflăm din documentul istoric?

2 Î n ce an a inventat Petrache Poenaru stiloul cu rezervor?

3 Prin ce se deosebea acest stilou de instrumentele de scris existente?

4 Ce a primit românul pentru această invenție?

E X ersează

1 a. Găsește în text cuvinte cu sens asemănător pentru:

oameni mari – lucru –

întâmplarea – ac t –murdărește – cel dintâi –

b. Găsește în text cuvinte cu sens opus pentru:

neîncredere – puțin –a dat – ultimul –

2 Alcătuiește enunțuri în care cuvântul toc are alte înțelesuri decât cel din text.

3 Transcrie enunțurile în care apar cuvintele dintr-o și dintr-un.

4 Scrie A (adevărat) sau F (fals) în casetele corespunzătoare afirmațiilor de mai jos.

În cuvântul stilou, sunt tot atâtea vocale cât consoane.

În cuvântul gâscă, fiecare silabă are câte o vocală.

În cuvântul călimară, nu se repetă nicio vocală.

Cuvintele desen și scrie au același număr de vocale și de consoane.

5 Taie cuvântul greșit.

document oficial / oficială cerneală albastru / albastră

vârf ascuțit / ascuțită invenție important / importantă

vârfuri ascuțiți / ascuțite călimări mare / mari

Revista clasei

 Privește imaginea alăturată. Formulează enunțuri utilizând cuvintele date.

Văd

Cred că

Mă întreb

IMPORTANT

Revista este o publicație care apare la intervale de timp. Aceasta cuprinde articole din diferite domenii sau dintr un domeniu.

E X ersează

 Scrie un scurt articol despre o activitate interesantă desfășurată în programul Școala altfel sau în Săptămâna verde. Găsește ‑i un titlu potrivit. Realizează un desen care poate însoți articolul.

VARA POVESTEȘTE

O zi specială

Vara începe pentru noi cu o zi specială: Ziua Copilului, numită și Ziua Internațională a Copilului.

Nu peste tot această zi este celebrată la 1 Iunie. În multe țări de pe glob, sărbătorirea are loc pe 20 noiembrie, ziua când a fost adoptată Declarația Universală a Drepturilor Copilului, un document foarte important pentru bunăstarea celor mici.

Dacă mergem înapoi în timp, descoperim că prima Zi a Copi lului a avut loc în a doua duminică a lunii iunie 1857, în Statele Unite ale Americii. Sărbătoarea a purtat numele Ziua trandafirului, apoi Duminica de Flori.

Deși ne înveselim și ne simțim bine în această zi, nu ar trebui să uităm că sunt încă mulți copii care nu se pot bucura de copilărie.

Rezolvă pe baza te X tului

 Scrie răspunsurile la întrebări.

1 De ce este specială Ziua Copilului?

Cuvinte noi

 specială – deosebită, aparte, valoroasă;

 a celebra – a sărbători un eveniment important;

 bunăstare – situație materială bună.

2 Când a fost adoptată Declarația Universală a Drepturilor Copilului?

3 Când se sărbătorește Ziua Copilului?

4 Ce informații ai aflat despre prima sărbătorire a Zilei Copilului?

E X ersează

1 Completează jurnalul cu dublă intrare de mai jos. Transcrie fragmentul care te a impresionat.

Fragmentul ales

De ce l am ales

Am ales acest fragment pentru că

2 Scrie:

a. numărul de silabe vara specială document glob

3 Caută în tabel, apoi colorează:

gândesc la

b. numărul de vocale copilul internațională ziua iunie

a. cu verde, cuvintele cu sens opus pentru vară, ziua, tot, atunci, mici, bine;

b. cu albastru, cuvintele cu sens asemănător pentru specială, document, veselie, începe, trebuie.

ZIARNATWABM

YQCKRVBDACT

DRNIMICJGDF

TIKNECESARK

EFOACUMXKHL

PORNESTEZPV

UHPJNOAPTEA

PDEOSEBITAX

SMMARIVHASR

RAWHZBNYRAU

BUCURIEQWQS

M a făcut să mă

4 Ți ai terminat temele şi vrei să ieşi la joacă.

Scrie, pe spațiul de mai jos, un bilet prin care să îl anunți pe tatăl tău unde te vei juca și la ce oră te vei întoarce.

După ce scrii biletul, verifică dacă:

 ai respectat cerința;

 ai scris data;

 ai scris formula de adresare;

 ai semnat biletul;

 ai scris corect cuvintele și ai res pec tat așezarea în pagină.

5 Ai fost la joacă împreună cu prietenii tăi. Scrie, în spațiul de mai jos, un text format din cinci enunțuri în care să povestești cum v‑ați jucat. Pentru aceasta, răspunde la următoarele întrebări:

a. Unde te ai jucat?

b. Cu ce prieteni ai fost?

c. Ce joc ați ales?

d. Care a fost momentul cel mai plăcut?

e. Cum te ai simțit împreună cu prietenii tăi?

Găsește un titlu potrivit pentru textul tău.

A

Cuvinte noi

 mărgean – scheletul calcaros al unor ani male marine (corali), de culoare roșie, din care se fac podoabe;

 nostim – plin de haz; spiritual, amuzant; ca‑ raghios, ridicol.

Alice în Țara Minunilor

după Lewis Carroll

Alice începuse să se plictisească. Încercase de vreo două ori să citească, dar cartea nu avea niciun haz: nici poze, nici dialog!

Deodată, un Iepuraș Alb, cu ochi de mărgean, alergă pe lângă ea, bombănind:

— Vai! Am să întârzii!

Iepurașul scoase un ceasornic din buzunarul vestei, apoi fugi. Alice se repezi în picioare. Se gândi că n a mai văzut nicio dată iepure care să aibă vestă și ceas. Curioasă, o luă la fugă pe urmele Iepurașului. Îl văzu dând buzna într o vizuină măricică. Într o clipă, hop și Alice după el! Și căzu într un gol adânc.

— Oare voi cădea până la capătul celălalt al Pământului? se gândi ea. Ce nostim ar fi să ajung printre oamenii care umblă cu capul în jos!

Rezolvă pe baza te X tului

 Scrie răspunsurile la întrebări.

1 Pe cine a urmărit Alice?

2 Ce s a întâmplat cu cei doi atunci când au intrat în vizuină?

3 Ce credea Alice că va vedea la celălalt capăt al Pământului?

4 Care dintre personaje ți se pare interesant? De ce?

E X ersează

1 Completeză cu informații din text.

Alice s-a simțit... atunci când...

plictisită

curioasă

amuzată

2 Citește cu atenție și completează harta textului.

Întâmplările

3

a. Desparte în silabe cuvintele:

buzunarul – cădea –

oamenii – mărgean –

b. Încercuiește consoanele din cuvintele de mai sus.

c. Subliniază cuvintele care conțin grup de vocale în aceeași silabă.

4 Formulează întrebări legate de conținutul textului.

Unde?

Cine?

Ce?

Cum? De ce?

5 Descrie Iepurașul Alb așa cum apare în text, apoi desenează l.

Ce?

Cine? Unde? De ce? Cum?

EVALUARE 1 Ştiu şi pot

 Citește cu atenție textul de mai jos.

Frunza

după Emil Gârleanu Se desfăcuse din mugur în primăvară. Cea dintâi rază de soare o mângăiase cu căldura ei. În scurtă vreme, frunza se făcuse mare, verde, mai frumoasă ca toate.

A trecut mult până ce vântul de toamnă începu să bată. Zilele erau mai răcoroase, nopțile mai reci. Frunza își simțea puterile slăbite. Cu greu putea să țină piept vântului. Câteva tova‑ rășe, smulse, fluturară prin aer, apoi au fost duse departe.

În această dimineață, se sperie. În tot copacul rămăsese numai ea!

Pasărea pe care frunza o adăpostise pe timpul verii veni și se opri puțin, pe o altă ramură. Când își luă zborul, ea lovi frunza cu vârful aripii. Și frunza căzu, îngroșând covorul foșnitor, ruginiu.

 Rezolvă cerințele de mai jos. Întoarce te la text de câte ori ai nevoie.

1 Î ncercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

• Cum sunt zilele toamna?

a. senine; b. răcoroase; c. ploioase.

• Cine au fost smulse de vânt?

a. florile; b. crengile; c. frunzele.

• Cine a desprins și ultima frunză din copac?

a. pasărea; b. vântul; c. raza de soare.

2 Completează enunțurile folosind cuvinte din text.

A trecut mult până ce _______________ de toamnă începu să bată. Zilele erau mai , nopțile mai _______________ . Frunza își simțea _______________ slăbite.

3 Completează enunțurile date cu semnele de punctuație corespunzătoare:

În livadă munca e în toi Oamenii adună mere pere gutui și prune Lăzile se umplu repede

Maria mai avem nevoie de o lădiță

O aduc îndată bunicule

Ce bine e când muncim împreună

4 Scrie un bilet prin care îi informezi pe bunici că ai plecat să culegi mere din livadă.

5 Scrie un text de patru‑ cinci enunțuri în care să descrii anotimpul toamna.

2 4 cuvinte corecte

3 Toate semnele de punctuație corecte.

4 Ai toate elementele componente ale biletului, scrii corect și respecți regu lile de așezare în pagină.

5 Text logic, de 4 5 enunțuri, care res pectă regulile de scriere corectă.

1 2 greșeli

Ai toate elementele com‑ ponente ale biletului, dar cu 1 3 greșeli de scriere.

Text logic, dar cu 1 3 gre șeli de scriere sau cu mai puțin de 4 enunțuri.

2 cuvinte corecte

3 4 greșeli

Respecți parțial elementele com ponente ale biletului, cu mai mult de 3 greșeli de scriere.

Text neterminat sau cu mai mult de 3 greșeli de scriere.

2

 Citește cu atenție textul de mai jos.

La săniuș

după Ion Agârbiceanu

Întâi au fluturat prin văzduh câțiva fulgi de nea. Ușor, ulițele satului s au acoperit de un covor alb, gros.

Copiii porniseră cu săniuțele pe coastă. Vasilică și Niculăiță s au rugat mult de mama lor:

— Putem merge și noi?

Mama le răspunsese îngrijorată:

— Dacă pățiți ceva? Săniile vin ca trăsnetul.

Până la urmă, au primit îngăduință. S au făcut amândoi cai și au pornit în fugă către săniuș. Ochii le scânteiau. S au împins prin omăt. Zâmbeau mereu.

— Cine mână primul, eu sau tu? a întrebat Niculăiță.

 Rezolvă cerințele de mai jos. Întoarce te la text de câte ori ai nevoie.

1 Î ncercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

 Cum arătau ulițele satului?

a. erau acoperite de omăt;

c. au fost transformate în derdeluș.

b. erau pline de copii;

 De ce nu puteau băieții să plece la săniuș?

a. le era teamă să nu pățească ceva; b. mama nu le dăduse încă voie să plece;

c. li se răsturnase sania.

 Cum au ajuns copiii la derdeluș?

a. au alergat până s au îmbujorat; b. s au făcut cai la sanie;

c. au răsturnat sania.

2 a. Scrie cuvinte care au același înțeles cu:

văzduh – omăt – (vin) ca trăsnetul –

b. Scrie cuvinte cu sens opus celor date:

s au acoperit – mereu –au ajuns –

3 Completează enunțurile date folosind cuvintele sau, s-au și semnele de punctuație necesare.

Băieții grăbit spre derdeluș făcut cai la sanie

Niculăiță a întrebat

Oare pe cine vom întâlni pe coastă George Mihai or fi ajuns

Vasilică a răspuns zâmbind

Ne vom întrece cu ei Va fi o zi de neuitat

4 Desparte în silabe cuvintele, apoi notează deasupra cu c consoanele și cu v vocalele.

coastă – îngrijorat –împreună

5 Scrie un text de cinci‑șase enunțuri despre cum se joacă Niculăiță și Vasilică pe

 Citește cu atenție textul de mai jos.

Pinocchio

Zâna îl luă pe Pinocchio alături.

— Cum ai încăput pe mâna tâlharilor?

după Carlo Collodi

Cuvinte noi

 galbeni – bani de aur;

 han – locul unde se adă posteau peste noapte călătorii;

 tâlhari – hoți.

— Aveam cinci bani de aur. Vulpoiul și Cotoiul au zis că, dacă îi îngrop în Câmpia Minunilor, o să crească un copac cu galbeni. Cu unul am plătit mâncarea la han. Noaptea, au venit doi tâlhari. Au vrut bănuții. Eu îi țineam sub limbă.

— Unde sunt galbenii acum? întrebă zâna.

— I am pierdut! răspunse Pinocchio.

Abia trânti minciuna, că nasul îi crescu de două degete.

— Unde i ai pierdut?

— În pădure.

Nasul se mai lungi nițel.

— Vezi tu, băiete dragă, minciunile se cunosc ușor. Unele minciuni au picioare scurte, iar altele au nasul lung.

 Rezolvă cerințele de mai jos. Întoarce ‑te la text de câte ori ai nevoie.

1 Î ncercuiește varianta corectă de răspuns.

 Cu cine vorbește Pinocchio?

a. cu Vulpoiul; b. cu zâna; c. cu Cotoiul; d. cu autorul.

 Unde ținea Pinocchio bănuții?

a. Î n Câmpia Minunilor; b. în pădure; c. sub limbă; d. la han.

 Ce urma să se întâmple în Câmpia Minunilor?

a. să piardă banii Pinocchio;

c. să îi crească nasul de două degete;

2 a. Descoperă în text cuvinte cu sens

asemănător pentru:

hoți – ;

hrană – ; au dorit – .

b. să crească un copac cu galbeni;

d. să mănânce la un han.

b. Descoperă în text cuvinte cu sens opus

pentru:

adevărul – ;

scăzu – ;

lungi – .

3 Selectează din text cel puțin patru cuvinte care conțin, într o silabă, unul din grupurile de vocale oa, ea, ia, ie, ua, uă.

4 Potrivește corect cuvintele. Găsește toate variantele.

5 Pe ce se bazează zâna atunci când îl crede pe Pinocchio mincinos? Scrie cuvintele din text.

Cum te poți evalua

Cuvinte noi

 Madagascar – țară insu lară din Oceanul Indian;  membrană – piele subțire.

EVALUARE 4

 Citește cu atenție textul de mai jos.

Veverița

Veverița trăiește pe întregul glob pământesc, excepție fă când Madagascar, Australia și regiunile polare.

Locuința veveriței este o vizuină în pământ sau în copaci dacă nu găsește scorburi pe care să le folosescă drept casă. Unele dintre ele, care poartă numele de „veverițe zbură toare”, au o membrană care leagă fiecare lăbuță din față cu cea din spate. Această membrană le este folositoare pentru a zbura dintr un copac în altul cu mare ușurință.

Numai în cazul în care îi este foarte frig, veverița acceptă o a doua veveriță în aceeași vizuină, dar aceasta trebuie să plece de îndată ce se încălzește.

Preferă să mănânce alune, semințe, nuci, ciuperci, fructe de pădure. Pentru a și menține dinții curați, veverița ronțăie rădă cini de copaci.

Veverița are mulți dușmani: vulturii, urșii, coioții, vulpile și ulii, împotriva cărora nu are nicio armă deoarece este mică și firavă. Nu i rămâne decât să fugă și să se ascundă.

 Rezolvă cerințele de mai jos. Întoarce te la text de câte ori ai nevoie.

1 Î ncercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

 Care sunt zonele unde trăiesc veverițe?

a. pe întregul glob pământesc; b. în Madagascar;

c. în Australia; d. în regiunile polare.

 Ce ronțăie veverița pentru a și menține dinții curați?

a. alune; b. nuci;

c. rădăcini de copaci; d. semințe.

 Când acceptă veverița o a doua veveriță în aceeași vizuină?

a. când nu are ce mânca;

c. când este frig;

b. când este cald;

d. când este amenințată de dușmani.

2 Care este locuința veveriței?

3 Completează spațiile libere cu informațiile care lipsesc.

Unele dintre ele, care poartă numele de , au o care leagă fiecare ______________ din față cu cea din spate.

4 Desparte în silabe cuvintele de mai jos: vizuină – semințe – vulpile –

5 Trebuie să faci un proiect despre veverițe și ai nevoie de informații. Scrie un bilet în care să‑l rogi pe prietenul tău/prietena ta să‑ți împrumute o enciclopedie.

Cum

Ai toate elementele componente ale biletului, dar cu 1 3 greșeli de scriere.

Respecți parțial elementele componente ale biletului, cu mai mult de 3 greșeli de scriere.

A bC

Cuvinte noi

 păstor – om care păzește oile sau vitele la păscut;  turmă – grup (mai mare) de animale domestice sau sălbatice care tră iesc împreună.

5

 Citește cu atenție textul de mai jos.

Băiatul care a strigat lupul

A fost odată un băiat păstor care s a plictisit păzind turma de oi. Ca să se amuze, într o zi a strigat:

— Lupul la oi!

Sătenii au sărit să salveze oile. Nu au găsit nimic și băiatul a râs de fețele lor furioase.

— Băiete, nu striga lupul, atunci când nu există niciun lup! au spus furioși sătenii.

După un timp, a păcălit sătenii pentru a doua oară. Dar în tr o zi, chiar a văzut un lup și a strigat după ajutor.

De data aceasta, nimeni nu a venit să îl ajute. Când sătenii au urcat seara pe deal, băiatul stătea acolo plângând.

— De ce nu ați venit când am strigat? întrebă el. Acum turma este împrăștiată.

Un bătrân s a apropiat de el:

— Oamenii cred că minți chiar și atunci când spui adevărul.

 Rezolvă cerințele de mai jos. Întoarce te la text de câte ori ai nevoie.

1 Î ncercuiește varianta corectă de răspuns.

 De ce striga băiatul lupul la oi?

a. să salveze oile; b. să i înfurie pe săteni;

c. să se amuze; d. pentru că turma era împrăștiată.

 Cum s‑au simțit sătenii aflând că au fost păcăliți?

a. bucuroși; b. plic tisiți;

c. furioși; d. amuzați.

 De ce l a sfătuit bătrânul pe băiat să nu mai strige după ajutor dacă nu este nevoie?

a. pentru a nu mai urca dealul;

b. deoarece nu doreau să îl ajute;

c. pentru că le era teamă de lup;

d. pentru a nu și pierde încrederea în el.

şi pot

2 Băiatul păstor trece prin mai multe stări pe parcursul întâmplării. Transcrie în casete enun țurile care arată felul în care se simțea.

3 Potrivește și apoi unește corect cuvintele.

4 Mergi în excursie la munte. Acolo întâlnești un păstor cu turma de oi. Povestește, în cinci șapte enunțuri, aventura ta. Folosește cuvintele sa/s-a, sau/s-au.

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Caietul elevului

• Caietul de activități pentru disciplina Comunicare în limba română este o invitație de a porni într-o călătorie în țara cuvintelor și a comunicării corecte. Cu ajutorul activităților propuse, elevii vor descoperi treptat lumea fermecată a textelor și vor reuși să descifreze sensurile cuvintelor, să înțeleagă ideile și să observe asemănări între povești și viața lor.

• Caietul cuprinde numeroase tipuri de exerciții de aprofundare și de îmbogățire a cunoștințelor, respectă prevederile programei școlare pentru disciplina Comunicare în limba română, constituind un excelent suport adresat elevilor și cadrelor didactice din învățământul primar.

EDITURA LITERA VĂ RECOMANDĂ:

Tradit , ie din 1989

ISBN 978-630-319-215-4