Lecția de Biologie, clasa a VI-a. Caiet de activități (2)

Mihaela JeaninaGrasuAlexandrina-DanaNicolaeCîrstoiu

Lecția de Biologie – clasa a VI-a Jeanina Cîrstoiu, Alexandrina-Dana Grasu, Mihaela Nicolae

Copyright © 2020 Grup Media Litera Toate drepturile rezervate

Editura Litera O.P. 53; C.P. 212, sector 4, București, România tel.: 021 319 63 90; 031 425 16 19; 0752 548 372 e mail: comenzi@litera.ro

Ne puteți vizita pe Editor: Vidrașcu și fiii Redactor: Gabriela Niță Ilustrații: arhiva Litera Credite foto: Dreamstime, Shutterstock Copertă: Vlad Panfilov Tehnoredactare: Dorel Melinte

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CÎRSTOIU, JEANINA

Lecția de biologie: clasa a VI-a/ Jeanina Cîrstoiu, Alexandrina-Dana Grasu, Mihaela Nicolae. – București: Litera, 2020 ISBN 978-606-33-4402-2

I. Grasu, Alexandrina-Dana II. Nicolae, Mihaela 57

1. ORGANISMUL UNEI PLANTE SUPERIOARE

(ORGANE, ȚESUTURI, CELULE)

1 O plantă este alcătuită din organe. În imaginile de mai jos poți observa o plantă ierboasă și una lemnoasă.

a Notează pe desene denumirea organelor și indică-le prin săgeți. Care sunt deosebirile dintre cele două plante? Care sunt organele vegetative (de hrănire) și organele de înmulțire? Pe baza observațiilor, completează cerințele de mai jos:

b Deosebirile dintre cele două plante sunt:

c Notează în tabel organele plantelor:

Organe de hrănire

Organe de înmulțire

2 Fiecare organ al plantei este alcătuit din țesuturi. Unele țesuturi sunt comune pentru mai multe organe, altele sunt întâlnite doar la unele din ele. După modelul de mai jos, copiază tabelul în caietul tău și completează-l. Țesuturile plantelor Rolurile lor

3 Observă, în imaginea de mai jos, alcătuirea unei plante reprezentată la diferite ordine de mărime.

a Identifică și notează pe desenul a: 1 – organele plantei; 2 – țesuturile; 3 – celula.

b Desene b și c reprezintă organitele celulare specifice plantelor – cloroplastele. Ele conțin clorofilă și sunt responsabile de fotosinteză. Folosește săgeți pentru a denumi elementele cunoscute.

c O celulă conține mai multe organite, fiecare având un anumit rol în viața plantelor. Observă cele două desene de mai jos. Indică în desenul a, prin săgeți, cloroplastele și nucleul. Cunoști și alte componente celulare? Dacă da, notează-le în desenul b. b c

4 În imaginile microscopice de mai jos se pot observa: o secțiune printr-un organ al plantei (imaginea din partea stângă); un strat subțire de celule (imaginea din partea dreaptă).

a Privește imaginile de mai sus și compară-le cu cele de la pagina 5.

b C e organ crezi că a fost secționat? Argumentează răspunsul.

c C e componente ale celulei se pot observa?

5 Pentru observarea microscopică a diferitelor tipuri de țesuturi și celule vegetale, ai nevoie de: diferite organe ale plantelor; lmicroscop;ameșilamele pentru microscop; vase cu apă; pipete, pensete, bisturiu.

a Cu ajutorul și sub îndrumarea profesorului, realizează secțiuni fine prin organele plantelor. Pune fragmentele de țesut obținute pe câte o lama de sticlă, în câte o picătură de apă. Acoperă preparatul cu lamela și observă-l la microscop, la început cu un obiectiv mai mic, apoi cu unul mai mare.

b C ompară imaginile preparatelor observate în laboratorul școlii cu imaginile din manual sau dintr-un atlas. Desenează imaginile observate.

2. ORGANISMUL UNUI MAMIFER ȘI AL OMULUI DE ORGANE, ORGANE, ȚESUTURI, CELULE)

1 C orpul uman, ca și corpul celorlalte mamifere, prezintă la exterior părți distincte: cap, gât, trunchi (cu torace și abdomen) și membre (superioare și inferioare).

a Notează pe desenul din partea stângă, cu ajutorul săgeților, denumirile regiunilor corpului uman.

b Desenul din partea dreaptă reprezintă o vedere a interiorului corpului uman, alcătuit din sisteme de organe. Ce sisteme de organe și/sau organe se pot identifica?

3 Amfibienii reprezintă o grupă de animale vertebrate adaptate atât mediului acvatic, cât și celui terestru, cu un mod de hrănire diversificat. Se hrănesc în special cu insecte, dar și cu viermi, cu mamifere și broaște de dimensiuni mici.

a Precizați ce fel de animale sunt amfibienii, după modul lor de hrănire.

b C ompletați textul de mai jos cu noțiunile învățate:

Tubul digestiv începe cu cavitatea , care se continuă cu un esofag scurt, , și se termină

cu , o cameră comună pentru calea digestivă, urinară și genitală.

Limba este un organ musculos, mobil, cu rolul de a hrana. Cavitatea bucală prezintă numeroși , care la unele specii pot lipsi.

4 Reptilele sunt animale vertebrate cu alcătuire diversă: șopârle, șerpi, broaște țestoase, crocodili. Având un mod de hrănire divers ( ierbivor, carnivor, omnivor), acestea prezintă și adaptări corespunzătoare: diferite tipuri de dinți, prezența de margini cornoase la broaștele țestoase sau existența osului pătrat la șerpi.

a Vipera este singura specie de șerpi veninoși din țara noastră. Mușcătura de viperă poate fi mortală, dacă nu se intervine rapid. Analizează imaginile de mai jos.

1. Creier

2. Canal principal al glandei cu venin

3. Dinte veninos

4. Glanda cu venin

5. Mușchi compresor

6. Teacă protectoare Glandă cu venin

8. Venin

Funcțiile nutriție

Explică mecanismul de închidere/deschidere al maxilarelor viperei, precum și modul în care veninul ajunge în corpul victimei.

b C olorează cu verde componentele sistemului digestiv din imaginea de mai jos, care prezintă alcătuirea internă a unei broaște țestoase:

c Scrie în tabelul de mai jos componentele tubului digestiv și glandele anexe: Tubul digestiv Glandele anexe

d Numește patru organe, ilustrate în desen, care nu aparțin sistemului digestiv.

3 Găsește în pătratul de litere douăsprezece noțiuni aparținând sistemului respirator. Caută cuvintele pe verticală, pe orizontală și pe diagonală, de sus în jos.

HAOSOUTMNALUEFCMTIAFARINGELSOCPLEURATLEDRASAAROVATSPSREGAIRLSAGERPLAMANEDIAFRAGMAXPBRONHIEYARIZTURR

Rezolvare:plamântraheelaringefaringealveoladiafragmanasaerbronhieastmpleuragripă

4 Respirația este un proces fiziologic, care se desfășoară în trei etape: ventilația pulmonară schimbul de gaze la nivelul alveolelor pulmonare respirația celulară ( oxidarea substanțelor organice). În imaginile de mai jos sunt reprezentate mișcările toracelui și ale diaframei, în timpul inspirației și al expirației (ventilația pulmonară).

Inspirație

3.3. Sistemul circulator și circulația la om

Sistemul circulator este format din sistemul cardiovascular și din sistemul circulator limfatic. Sistemul cardiovascular este format din inimă și vase de sânge. Sistemul circulator limfatic este format din vase limfatice și din alte organe, cum sunt splina, ganglionii limfatici, amigdalele și timusul.

1 Observă desenul de mai jos și rezolvă următoarele cerințe:

a C ompletează legenda desenului. Colorează camerele inimii și vasele de sânge din imagine, utilizând culorile convenționale: roșu pentru sângele oxigenat și albastru pentru sângele neoxigenat.

b C ompletează spațiile libere din textul de mai jos: Sistemul circulator sanguin este format din inimă și . Inima are camere: două ______________ și _______________ ventricule. Valvele atrio-ventriculare fac legătura între atrii și .

c Alege afirmațiile adevărate și rescrie afirmațiile false, pentru a deveni adevărate. Jumătatea dreaptă a inimii conține sânge neoxigenat. A/F

C ele două ventricule comunică printr-un orificiu. A/F

Prin toate arterele din corp circulă sânge arterial. A/F

Venele cave aduc sânge neoxigenat în atriul drept. A/F

Din ventriculul drept sângele trece direct în două artere pulmonare. A/F

L a baza arterelor există valve semilunare. A/F

2 Schema de mai jos reprezintă etapele unui ciclu cardiac. Ciclul cardiac este format din etape de contracție (sistolă) și de relaxare (diastolă). Observă în imagini camerele inimii, vasele de sânge și valvele, apoi rezolvă următoarele cerințe.

Diastola generală

Diastola atrială ventriculară 12

Sistola

a Asociază etapele ciclului cardiac din coloana A cu informațiile din coloana B. Poți corela unele etape din coloana A cu mai multe noțiuni din coloana B.

A B

1. Sistola atrială

2. Sistola ventriculară

3. Diastola atrială Diastola ventriculară

5. Diastola generală

a) Atriile primesc sânge prin vene

b) Atriile pompează sângele în ventricule

c) Ventriculele pompează sângele în artere

d) Ventriculele primesc sânge din atrii

b Analizează asocierile din exercițiul anterior și imaginea de mai sus, pentru a alege afirmațiile corecte. Încercuiește litera A (adevărat) sau litera F (fals), în funcție de valoarea de adevăr a enunțurilor.

Camerele inimii pot primi sânge când sunt contractate (în sistolă). A/F

Sângele trece din atrii în ventricule atât în sistola atrială cât și în diastola atrială. A/F

În diastola generală, atât atriile cât și ventriculele sunt relaxate. A/F

Prin valvele atrio-ventriculare trece sângele în ambele sensuri. A/F

c Scrie o frază în care să explici modul în care sunt conectate cele două jumătăți ale inimii.

3 În sistemul circulator sanguin uman, sângele circulă prin două circuite, numite circulația mare și circulația mică. Circulația mare asigură hrănirea țesuturilor, iar circulația mică asigură oxigenarea sângelui. Rezolvă următoarele cerințe:

a Observă imaginea cu sistemul circulator sanguin uman. Completează frazele următoare cu termenii: capilare, cave, drept, stâng, neoxigenat, oxigenat, scade, crește, aortă. Circulația mare începe în ventriculul , care trimite sânge în artera , cea mai mare arteră din corp. Spre periferia corpului, numărul arterelor , iar diametrul lor

. Legătura dintre artere și vene este realizată de . De la periferie spre inimă, numărul venelor , iar diametrul lor . Prin venele din circulația mare circulă sânge . Venele aduc sângele neoxigenat în atriul .

b C ompletează schema de mai jos, pentru a reprezenta componentele din circulația mică. trunchi pulmonar două patru

c C olorează cele trei casete albe de mai sus, folosind culorile convenționale. Care sunt organele implicate în schimbarea tipului de sânge din circulația mică?

3 Observă, în cele două imagini, alcătuirea internă a amfibienilor.

a Care este localizarea rinichilor în corpul unei broaște?

b C e formă au rinichii broaștei?

c C e organe preiau urina de la rinichi?

d C e rol are vezica urinară?

e De unde provine apa din urina amfibienilor?

4 Rinichii reptilelor au forme diferite, în funcție de forma corpului. Asociază formele rinichilor scrise în coloana A cu grupele de reptile date în coloana B: B

1. rinichi ovali rinichi alungiți rinichi globuloși

a) broaște țestoase

b) șopârle șerpi

5 Alege afirmațiile corecte. Corectează afirmațiile incorecte și scrie-le pe liniile punctate: Crocodilii și broaștele țestoase elimină urină diluată.

Șerpii și șopârlele din medii secetoase elimină urină diluată.

Reptilele pot elimina urina amestecată cu fecalele.

Tegumentul șerpilor și al șopârlelor are rol de excreție prin transpirație.

6 Observă imaginile. Scrie o asemănare și o diferență între năpârlirea șopârlelor și năpârlirea șerpilor.

Deosebire:Asemănare:

7 a C ompletează legenda desenului alăturat, precizând organele excretoare indicate de săgeți.

b Denumește organul care lipsește din sistemul excretor al păsărilor.

c Descrie compoziția urinei păsărilor.

d Cum este eliminată urina din corpul păsărilor?

Piele de șarpe Năpârlirea șopârlelor

8 a Urina mamiferelor, ca și a altor animale, conține și diferite substanțe produse de organe din corp. Observă imaginea și explică rolul eliminării de substanțe prin urină în cazul câinilor masculi.

b În medicina veterinară sunt recoltate probe de sânge și probe de urină, pentru stabilirea unui diagnostic. Ce informații pot obține medicii veterinari din rezultatele unei analize de urină ale unui animal de companie?

Exercițiu de recapitulare

Scrie o compunere pornind de la imaginea de mai jos în care să folosești cât mai multe noțiuni referitoare la funcțiile de nutriție