Lecția de Limba și literatura română, clasa a VIII-a

Alexandra Dragomirescu

Mihaela

Lecția de Limba și literatura română – clasa a VIII-a: Teorie și aplicații Mihaela Daniela Cîrstea, Alexandra Dragomirescu, Ileana Sanda

Copyright © 2020 Grup Media Litera Toate drepturile rezervate

Editura Litera O.P. 53; C.P. 212, sector 4, București, România tel.: 021 319 63 90; 031 425 16 19; 0752 548 372 e‑mail: comenzi@litera.ro

Ne puteți vizita pe

Editor: Vidrașcu și fiii Redactor: Emanuel Alboiu Corector: Carmen Bîtlan Ilustrații: Arhiva Litera Credite foto: Dreamstime, Shutterstock Copertă: Vlad Panfilov Tehnoredactare: Ana Vârtosu, Dorel Melinte

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CÎRSTEA, MIHAELA DANIELA

Lecția de Limba și literatura română: clasa a VIII a/ Mihaela Daniela Cîrstea, Alexandra Dragomirescu, Ileana Sanda. – București: Litera, 2020 ISBN 978 606 33 5479 3

I. Dragomirescu, Alexandra II. Sanda,811.135.1Ileana

Dragi elevi, stimați colegi și părinți,

Prezenta lucrare are ca scop formarea competențelor prevăzute în programa școlară pentru clasa a VIII a, prin intermediul unui conținut variat și adecvat nivelului de vârstă al elevilor.

Fiecare dintre cele șase unități de învățare prezintă mai multe tipuri de activități.

Activitățile de Comunicare orală au la bază strategii ce pregătesc și facilitează receptarea textului, strategii de ascultare activă și de fixare a conținutului, precum și strategii de exprimare orală fluentă și corectă.

Activitățile propuse pentru Lectură vizează strategii ce pregătesc și facilitează receptarea textului, strategii de orientare a lecturii, precum și strategii de fixare a conținutului textului, de interpretare și de producere de text.

Prin activitățile de Redactare sunt vizate strategii de producere de text, de rescriere și de co rectare, dar și asimilarea unor principii de etică a redactării și utilizarea tehnologiei informației.

Elementele de construcție a comunicării se bazează pe activități centrate pe utilizarea co rectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise.

Elementele de interculturalitate sunt activitățile de comunicare, de lectură și de redactare, care încurajează studiul comparativ al textelor.

Acest auxiliar este un instrument de lucru modern, util, interdisciplinar și formativ.

Lucrarea respectă distribuția și ordinea conținuturilor din programa școlară, actualizând con ținuturile necesare din anii de studiu trecuți.

Elevilor le sunt oferite doar noțiunile gramaticale și de teorie literară care se regăsesc în pro gramă, punându se accent mai ales pe formarea de competențe și pe consolidarea cunoștințelor.

Lucrarea are exerciții de ascultare activă pe baza unor texte propuse, care sunt reproduse la sfârșitul cărții. Sunt recomandate metode didactice moderne, interactive (cubul • procesul literar • turul galeriei • pălăriile gânditoare • jocul de rol • jocul didactic • metoda Frisco • autoevaluarea), care sunt însoțite de indicații clare pentru elev și pentru profesor.

Textele literare alese sunt variante, fiind selectate atât din literatura română, cât și din literatu ra universală. Textele nonliterare selecționate se referă la aspecte diverse ale vieții contempora ne: realitatea virtuală, importanța rețelelor sociale, știrile false, prevenirea comportamentelor de risc pentru adolescenți, importanța lecturii pentru dezvoltarea personală.

Auxiliarul promovează creativitatea, munca în echipă, implicarea în viața comunității, cu‑ noașterea valorilor culturale românești, prin texte și activități referitoare la patrimoniul cultural, la personalități ale culturii române.

Vă dorim studiu plăcut și mult succes în acest an școlar!

COMPETENȚE 5

SĂ NE AMINTIM DIN CLASA A VII-A 6

TEST INIȚIAL 1 6 TEST INIȚIAL 2 7

Unitatea 1 – CĂLĂTORIA 9

COMUNICARE ORALĂ

Elemente specifice argumentării 10

LECTURĂ

Textul epic 12 Planeta celor doi sori, de Horia Aramă 13

REDACTARE

Etapele scrierii 20

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Părți de vorbire (actualizare) 22

Construcții active și pasive cu verbul a fi 24 Construcții cu pronume reflexive 26

LECTURĂ

Personajul 28 Tranzacția, de Ion Hobana 29

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Construcții impersonale Construcții incidente 34 Construcții concesive și condiționale 36

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

Călătoria ca formă de cunoaștere 38 RECAPITULARE 40

EVALUARE 42

Unitatea 2 – O LUME PLINĂ DE SENTIMENTE 43

COMUNICARE ORALĂ

Textul oral . . . . . . . 44

LECTURĂ

Textul liric 46

Dorința, de Mihai Eminescu 47

Exprimarea sentimentelor . . 50

Trăim într-o lume plină de sentimente, de Mihai Ivașcu 51

REDACTARE

Textul argumentativ 54

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Enunțuri eliptice Norme de punctuație 56

Apoziția Norme de punctuație 58

LECTURĂ

Versificația (actualizare) 60

Fântâna, de Alexandru Macedonski 61

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Fraza Coordonarea (actualizare) 64

Fraza Subordonarea 66

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

Evenimente culturale internaționale 68

Festival de poezie contemporană 69

Târgul de carte de la Beijing 70

RECAPITULARE 72

EVALUARE 74

Unitatea 3 – VALORI ȘI ATITUDINI 75

COMUNICARE ORALĂ

Ascultarea activă 76

LECTURĂ

Textul dramatic 78 Steaua fără nume, de Mihail Sebastian 79

REDACTARE

Prezentarea textului 84

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Părți de propoziție (actualizare) 86

Atributiva . . 88

Completiva directă 90 LECTURĂ

Structuri textuale 92

O scrisoare pierdută, de I L Caragiale 93

Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă, de Mihail Sadoveanu 94

Cișmigiu & Comp., de Grigore Băjenaru 95

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Completiva indirectă 98 Completiva prepozițională 100

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE Valori culturale românești în lume 102 RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . 104 EVALUARE 106

Unitatea 4 – TRADIȚIE ȘI INOVAȚIE 107 COMUNICARE ORALĂ

Argumentare și persuasiune 108 LECTURĂ

Structuri textuale: argumentativ și explicativ 110 Patrimoniul cultural, o problemă care ne privește pe toți, de Laura Lucia Găvan 111 ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Circumstanțiala de loc 114 Circumstanțiala de timp 116 Circumstanțiala de mod . . . . . . . . . . 118 LECTURĂ

Compararea textelor sub aspectul conținutului și al structurii 120 Umbra lui Mircea. La Cozia, de Grigore Alexandrescu 121 Umbra noastră. La Cozia, de Ioana Brușten 122

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Circumstanțiala cauzală 126 Circumstanțiala finală 128 REDACTARE

Modalități de exprimare a preferințelor și a opiniei 130 ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

Turismul cultural 132 Festivalul Enescu . . . . . . . . . . . . 133 Turismul cultural în România 134

RECAPITULARE 136 EVALUARE 138

Unitatea 5 – MODELE ȘI ANTIMODLE 139

COMUNICARE ORALĂ

Comunicarea nonverbală și paraverbală . . . . 140

LECTURĂ

Limbajul figurat (actualizare) 142

Imn lui Ștefan cel Mare, de Vasile Alecsandri 143

Hiperbola, aliterația, antiteza 146

Colierul, de Doina Ruști 147

REDACTARE

Redactarea de mână Redactarea computerizată 152

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Fonetica (actualizare) 154

Scrierea și pronunțarea cuvintelor de origine străină 156 Vocabular (actualizare) 158

Conversiunea 160 Împrumuturile lexicale 162

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

Eroul, model de comportament 164 Stăpânul Inelelor (recenzie) 165

Éowyn și Stăpânul Nazgûlilor 166

RECAPITULARE . . . 168

EVALUARE 170

Unitatea 6 – FAMILIA ȘI COMUNITATEA 171 COMUNICARE ORALĂ

Atitudini comunicative 172 LECTURĂ

Interpretări multiple 174 Baltagul, de Mihail Sadoveanu 175 REDACTARE

Etica redactării: originalitatea 178 LECTURĂ

Monitorizarea propriei lecturi 180 Lectura e un mod de viață, de Anca Călin . . . . . 181

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Variații de registru Jargonul, argoul 186 Limbaj colocvial, limbaj cultivat 188

Construcția frazei în limba vorbită și în limba scrisă 190 Organizarea coerentă a textului 192

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

Spiritul civic și responsabilitatea socială 194 Festivalul posesorilor de spirit civic 195 CIVIC MONTAN 196

RECAPITULARE 198 EVALUARE 200

EVALUARE FINALĂ 201 TEXTE 205

COMPETENȚE GENERALE ȘI COMPETENȚE SPECIFICE CONFORM OMEN 3393/28.02.2017

1. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare prin receptarea și producerea textului oral

1 1 Exprimarea unui punct de vedere propriu privind reprezenta rea aceleiași teme în texte diferite, în vederea evaluării informa țiilor, a intențiilor de comunicare și a atitudinilor comunicative

1 .2 Prezentarea documentată a unei teme/a unui punct de vedere, citând sursele de informare, într-un text de tip argumentativ/ în texte de diferite tipuri (de tip descriptiv, explicativ etc )

1 3 Realizarea unei prezentări orale multimodale în fața unui public, corelând elementele verbale, paraverbale și nonver bale în cadrul unor strategii de argumentare

1 4 Participarea activă la dezbateri simple, formulând puncte de vedere și/sau continuând ideile celorlalți, exprimând un punct de vedere față de opiniile expuse de interlocutor(i)

1 5 Corectarea comportamentelor și a atitudinilor comunicative ineficiente sau inadecvate în activități de comunicare

2. Receptarea textului scris de diverse tipuri

2 1 Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și multimodale

2 2 Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al idei lor și al structurii

2 3 Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilita tea unor interpretări multiple

2 4 Aplicarea constantă a unor strategii de corectare a compor tamentelor și a atitudinilor de lectură

3. Redactarea textului scris de diverse tipuri

3 1 Redactarea unui text complex, în care să își exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite

3 2 Redactarea, individual și/sau în echipă, a unor texte pentru a fi prezentate în fața unui public sau/și pentru a fi publicate

3 3 Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pen tru crearea unor texte originale

3 4 Exersarea constantă în activitățile de redactare a strategiilor de corectare a comportamentelor și a atitudinilor ineficiente sau inadecvate

4. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise

4 1 Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice com plexe ale limbii române literare, pentru înțelegere corectă și exprimare nuanțată a intențiilor comunicative

4 2 Aplicarea achizițiilor lingvistice pentru înțelegerea și produ cerea unor texte diverse

4 3 Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achizițiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic și semantică prin raportare la limbile moderne

4 4 Valorificarea relației dintre normă, abatere și uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare

4 5 Dezvoltarea gândirii logice și analogice (analiză, sinteză, generalizare și abstractizare), prin utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba română literară, în procesul de învățare pe tot parcursul vieții

5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în con text național și internațional

5 1 Exprimarea unui punct de vedere față de valori ale culturii naționale sau ale unei alte culturi, identificate în cărțile citite

5 2 Argumentarea unui punct de vedere privitor la elemente specifice ale culturii naționale și ale culturii altor popoare

TEST INIȚIAL 1

Subiectul I

Citește următorul text:

Fiind băiet păduri cutreieram Și mă culcam ades lângă izvor, Iar brațul drept sub cap eu mi l puneam S aud cum apa sună ncetișor: Un freamăt lin trecea din ram în ram Și un miros venea adormitor.

Astfel ades eu nopți întregi am mas, Blând îngânat de al valurilor glas.

Răsare luna, mi bate drept în față:

Un rai din basme văd printre pleoape, Pe câmpi, un val de argintie ceață, Sclipiri pe cer, văpaie preste ape, Un bucium cântă tainic cu dulceață, Sunând din ce în ce tot mai aproape...

Pe frunze uscate sau prin naltul ierbii, Părea c aud venind în cete cerbii.(Mihai

Eminescu,

Fiind băiet păduri cutreieram)

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate. 6 p

2. Explică modul de formare a cuvântului subliniat din secvența: Pe câmpi, un val de argintie ceață. 6 p

3. Transcrie două cuvinte care conțin diftong din versul: Fiind băiet păduri cutreieram. 6 p

4. Explică rolul virgulei în secvența: Și mă culcam ades lângă izvor,/Iar brațul drept sub cap eu mi-l puneam. 6 p

5. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă: Un bucium cântă tainic cu dulceață. 6 p

6. Transcrie două figuri de stil diferite din textul dat, precizând felul lor. 10 p

7. Prezintă, în 30 50 de cuvinte, semnificația titlului poeziei. 10 p

Subiectul al II ‑ lea

Redactează o compunere, de 150 300 de cuvinte, în care să prezinți două particularități ale textului liric, prezente în textul dat. În compunerea ta, trebuie: să menționezi emoțiile/sentimentele transmise de text; să precizezi mijloacele artistice cu ajutorul cărora sunt transmise emoțiile; să ai un conținut adecvat cerinței; să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie. Vei primi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziției – 3 puncte; coerența textului – 3 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie –3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

TEST INIȚIAL 2

Subiectul

Citește următorul text:

Fusese școlar bun. Clasele primare le învățase la Domnu Ghervescu, în sat la ei. D. Ghervescu l a văzut așa cuminte și cu dragoste de carte și i s a făcut oareșicum milă. El avea un frate, popă la București – i a scris un răvaș lung, în care i spunea c a descoperit un talent grozav într un băiat de acolo din sat și, cum băiatul e sărac și ar vrea să învețe mai departe, ar fi bine [...] să l ia pe lângă dânsul și să l dea acolo la gimnaziu. Mai târziu –cine știe ce va putea ieși din această binefacere…

Frate său i a răspuns și el, printr o scrisoare lungă, că l primește bucuros […]. Așa că lucrurile s au pus iute la cale. Biata Ilinca Văduva i a pregătit băiatului în pripă ce a putut […] – și pe la pârgui tul strugurilor s a despărțit, cu lacrămile pe obraz, de singura odraslă a casei și singura ei mângâiere.

— Radule mamă, vezi de nu ne uita, să ne mai scrii de pe acolo… Și s a deprins Radu cu toate, pentru că era băiat bun, supus și

(Alexandrurăbdător.Vlahuță,

Din durerile lumii )

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate. 6 p

2. Explică modul de formare a unui cuvânt obținut prin compunere în textul dat. 6 p

3. Transcrie două cuvinte care conțin diftong din textul dat. 6 p

4. Menționează rolul liniei de dialog din secvența: — Radule mamă, vezi de nu ne uita... 6 p

5. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate din secvența: Și s-a deprins Radu cu toate, pentru că era băiat bun. 6 p

6. Formulează două idei principale/secundare din textul dat. 10 p

7. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe un raport de coordonare, realizat cu ajutorul unei conjuncții coordonatoare adversative. 10 p

Subiectul al II ‑ lea

Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să caracterizezi un personaj din textul dat.

În compunerea ta, trebuie: să prezinți două trăsături ale personajului ales, prin valorificarea textului dat; să ilustrezi două modalități de caracterizare a personajului ales, prin câte o secvență comentată; să ai un conținut adecvat cerinței; să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Vei primi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziției – 3 puncte; coerența textului – 3 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie –3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

CĂLĂTORIA

Conținuturi din programa școlară

Comunicare orală

Elemente specifice argumentării (teză, ipoteză, justificare, probă/exemplu)

Lectură

Textul epic

Redactare

Etapele scrierii, cu accent pe: a) prezentarea textului în fața unui public; b) evaluarea feedbackului primit; c) integrarea sugestiilor într o nouă formă a textului sau în textele viitoare

Elemente de construcție a comunicării Construcții sintactice: construcții active/construcții pasive cu verbul a fi; construcții impersonale; construcții cu pronume reflexive; construcții concesive și condiționale

Elemente de interculturalitate

Modele comportamentale în textele literaturii universale

ELEMENTE SPECIFICE ARGUMENTĂRII

Pentru început

Exprimă-ți opinia!

1. Îți place să călătorești?

2. Ți ar plăcea să călătorești într un loc îndepărtat, de exemplu, pe un alt continent?

3. Ai călători în spațiul cosmic, dacă acest lucru ar fi posibil? Argumentează ți punctul de vedere.

LucreazăReține!

Elementele specifice argumentării sunt: teza (subiectul care urmează a fi ipotezaprezentat);(oopinie referitoare la un anumit justificareasubiect);(motivarea susținerii ipotezei); proba/exemplul pentru a susține ipoteza.

în echipă!

Un membru al echipei va citi cu voce tare textul de la pagina 205, Descoperire incredibilă făcută de NASA, celălalt va rezolva oral exercițiile de mai jos.

1. Notează trei cuvinte din câmpul lexical al astronomiei, prezente în textul ascultat.

2. Asociază elementele specifice argumentării cu următoarele enunțuri referitoare la textul ascultat.

a) teză

b) ipoteză

1. Planetele DMPP 1c, DMPP 1 și DMPP 1e au mase de trei până la de zece ori mai mari decât masa Pământului.

2. Cercetătorii pot stabili compoziția planetelor și le pot compara cu Terra.

c) justificare 3. Oamenii de știință au descoperit șase planete noi.

d) probă/exemplu 4. Planetele ar putea oferi informații despre geologia planetei noastre.

Dicționar

MASĂ1 (mulțime, mărime fizică) s. f., g. d. art. masei; pl. mase.

MASĂ2 (mobilă, mâncare) s. f., g. d. art. mesei; pl. mese.

Completează textul cu termenul potrivit în context: masă1 sau masă2 . În timpul deselor … din casa familiei lor, cei doi discutau despre corpurile cerești care au … mult mai mari în comparație cu Pământul.

Abrevieri

s. = substantiv f. = feminin

g. d. = genitiv dativ pl. = plural art. = articulat

Activități

1. Citește următoarea știre: De ‑a lungul vremii, fiecare dintre noi a privit planetele printr‑ o lunetă cât de cât perfor‑ mantă. Mă refer, de exemplu, la celebra lunetă aflată în București, la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. Dar trebuie să recunosc faptul că, deși reală, imaginea acestora nu m a impresionat prea mult. Spre exemplu, celebra Pată Roșie de pe Jupiter nu este vizibilă. În schimb, cu totul alta a fost situația atunci când am călătorit în Sistemul Solar virtual. Imaginile sunt atât de clare încât ai impresia că ai putea atinge cu mâna fiecare astru în parte. Practic, am avut senzația unei călătorii adevărate printre aștri.

(Vasile Surcel, Călătorie virtuală prin Sistemul Solar, www.cotidianul.ro, text adaptat)

2. Lucrează în echipă, alături de trei‑patru colegi. Răspunde la una dintre întrebările de mai jos, valorificând atât textul dat, cât și alte surse de documentare disponibile.

Descrie!

Ce este un observator astronomic?

Ce este realitatea virtuală?

Compară!

Care sunt diferențele dintre cele două moduri prin care pot fi privite planetele?

Asociază!

Care sunt activitățile organizate de Observatorul Astronomic din București?

Analizează!

Recomandări

Selectează sursele necesare documentării, astfel încât informațiile alese să fie relevante. Răspunsul echipei tale nu trebuie să depășească trei minute. Cronome ‑ trați vă înainte de a l prezenta în fața clasei.

Care sunt elemente specifice argumentării în textul dat?

Aplică!

Care sunt lecțiile pe care ai dori să le studiezi folosind realitatea virtuală?

Argumentează!

Este utilă realitatea virtuală în domeniul educațional sau nu?

Evaluare

1. Alcătuiți împreună o listă de criterii care să permită evaluarea obiectivă a prezentărilor (de exemplu: claritatea exprimării, folosirea unor argumente și exemple pertinente etc.).

2. Evaluați prezentările în funcție de criteriile stabilite de voi.

Pentru început

Exprimă-ți opinia!

1. Îți place să citești texte epice? Motivează ți răspunsul.

TEXTUL EPIC

Descoperă!

1. Citește următorul text:

Am azvârlit din mers cartela de închidere a camerei. Recepționerul a prins-o agil.

— Sper că ați dormit bine, mi-a spus fără nicio intenție.

L-am fulgerat cu privirea. După repriza matinală de înot, o durere surdă încă mai rătăcea prin oasele mele, ca un ecou al nopții petrecute în patul mai dur decât piatra. Pe lângă ea, o noapte pe pământul gol ar fi fost culmea confortului. Din păcate, o asemenea extravaganță era interzisă pe Ahra, ca și înnoptarea la bordul navelor în tranzit. (Horia Aramă, Planeta celor doi sori)

2. Transcrie următoarele enunțuri pe caiet. Încercuiește A (enunț adevărat) sau F (enunț fals).

a) Naratorul textului Planeta celor doi sori este Horia Furtună. A F b) În textul dat este folosită relatarea la persoana I. A F c) Textul conține indicii care plasează acțiunea în timp. A F d) Acțiunea prezentată în text are loc pe Ahra. A F

Amintește-ți!

2. Poți să povestești, pe scurt, acțiunea unui text narativ studiat?Modulde

expunere specific textelor epice este narațiunea.

Textul narativ poate fi: în versuri sau în proză; literar sau nonliterar.

Naratorul relatează evenimentele fie la persoana I, fie la persoana a III a; el nu trebuie confundat cu autorul textului, care este o ființă reală.

Momentele subiectului sunt: expozițiunea; intriga; desfășurarea acțiunii, punctul culminant; Acțiuneadeznodământul.sedesfășoară într un cadru temporal și spațial.

Planeta celor doi sori

Am azvârlit din mers cartela de închidere a camerei. Recepționerul a prins o agil.

— Sper că ați dormit bine, mi a spus fără nicio intenție.

L am fulgerat cu privirea. După repriza mati nală de înot, o durere surdă încă mai rătăcea prin oasele mele, ca un ecou al nopții petre cute în patul mai dur decât piatra. Pe lângă ea, o noapte pe pământul gol ar fi fost culmea confortului. Din păcate, o asemenea extrava ganță era interzisă pe Ahra, ca și înnoptarea la bordul navelor în tranzit.

— Pentru diseară, te rog să mi prepari o les pede sănătoasă, am trântit înainte de a ieși.

Fusesem sfătuit să evit planeta celor doi sori, așa cum făceau de regulă rătăcitorii solitari, dar tocmai aceasta mă decisese. Nu speram să închei, în cursul unei singure vieți, ocolul coloni ilor terestre de la frontierele galaxiei, dar o vizită în plus nu era de lepădat. Despre Ahra, circulau tot soiul de basme, dar nimeni nu mă avertizase concret și practic să mi aduc un sac de dormit.

Din fericire, aveam pe navă un culcuș exem plar, astfel că răul nu avea să dureze.

Nimic nu șterge mai bine penibila impresie a unei nopți dormite pe Ahra decât o zi petre cută pe aceeași planetă. Sunt singuratic atât prin formație și gusturi, cât și prin obișnuință, ca orice rătăcitor, dar totul pe Ahra părea că nu are altă menire decât să mângâie, să vindece, să consoleze. După câteva minute de plimbare sub cerul ușor violaceu, de o nuanță dulce, sub lumina blândă a soarelui diurn, am început să respir mai liber și m am destins.

Orașul era un savant conglomerat de linii curbe. Niciun bulevard nu era perfect rectili niu, clădirile înseși evitau cubismul, trecând pe

1 friza (vb.) – a fi pe punctul de a atinge o anumită stare.

de Horia Aramă

nesimțite una în cealaltă, într un joc de linii și volume perfect armonic, dar, în același timp, lipsit de rigiditate și ostentație. Acolo unde amploarea spațiului friza1 grandiosul, interve nea vegetația, îmblânzind prin soluții cât se poate de simple aerul metropolitan.

Cum nimeni nu se grăbea, nicio față nu era ursuză, nimeni nu ți se băga în suflet, extremele care marcau comportamentul tereștrilor erau evitate de la bun început. Nicio expresie crispată, nimic aspru, orgolios în privirile ahrienilor, sau extravagant în vestimentația lor, făcută să nu vio lenteze privirea și să se încadreze firesc în decor.

Lucru de mirare, aceste non senzații, în loc să treacă pe lângă mine, mă umpleau de încântare.

Când am ajuns pe dana2 de verificare a navei, eram remontat, ba chiar ușor euforic3. Aici, lucrul se desfășura cu folos, dar fără ca nimeni, om sau mașină, să gâfâie, să trepideze, să se agite mai mult decât era strict necesar. Mersul operațiilor urmărea foarte îndeaproape graficul preliminar, astfel că n am putut decât să mă declar mul țumit. Am revenit spre oraș, purtând pe chip acea unică îmbinare de riduri pe care atât de rar aveam ocazia s o arborez în lungile mele însin gurări și care se cheamă surâs. Deodată, în fața mea s a oprit o copilă, o adolescentă, poate o tânără. Experiența de rătăcitor mă învățase că, în lumile noi, nimic nu i mai greu de intuit ca vârsta. Se oprise și mă privea drept în ochi. Avea gâtul de lebădă, iar părul roșcat.

2 dană (s. f.) – loc de a lungul cheilor unui port, amenajat pentru acostarea navelor și manipularea mărfurilor.

3 euforic (adj.) – care are o stare de bună dispoziție exagerată.

— Îți place? mi a spus în loc de orice intro ducere.—De unde știi? am întrebat‑ o în același stil familiar.—Ești un rătăcitor, nu i așa? Un explorator perpetuu. Izolat, serios și puțin suficient, nu i așa?

Ce să i fi răspuns? Că un exuberant nu poate fi rătăcitor solitar, că un tânăr sociabil n ar fi în stare să navigheze decenii spre a transmite din an în an Pământului părăsit pe veci câteva date despre un colț de galaxie? Că tocmai pentru o astfel de carieră am fost modelat?

A reluat singură:

— Nu i nevoie de niciun răspuns. Îmi ajunge surâsul, tot ce are un solitar mai de preț.

Am continuat împreună promenada mati nală. Fata nu voia să și dezvăluie numele.

— Ce rost ar avea? Mâine pleci și numele meu va pieri odată cu tine. Numește mă cum vrei. Numele meu o să ți aparțină. Nu vei avea decât să l uiți.

A fost o zi de basm. Riluri – așa i am spus, fără să știu de ce – m a condus pe bulevardele cu fântâni arteziene, m a însoțit în parcurile savant întocmite, dezvăluindu mi sensurile ascunse în linii și forme. Am luat apoi un prânz delicat și am

Riluri m a părăsit la fel de brusc pe cât mă abordase. De astă dată mi s a părut normal. După o clipă o uitasem și eu, ca pe o parte din mine.

Întors la hotel, i am făcut un semn prietenesc recepționerului cu care fusesem atât de urâ cios în acea dimineață. Nu mi am revenit decât atunci când m am așezat pe marginea patului. Euforia s a scurs de pe mine ca stropii unui duș. Incredibil, mi am spus. Niște oameni care trăiesc atât de frumos, care gustă armonia și calmul, să nu descopere deliciul confortu lui! Părea dincolo de imaginație. Acum abia simțeam oboseala pe care o acumulasem umblând ziua întreagă. Desigur, antrenamen tul zilnic de la bordul navei se vădea eficace, altfel n aș fi putut rezista. Dar acum aveam nevoie de odihnă. Blestemând paradoxurile ahriene, mi am făcut o toaletă sumară și m am pregătit să mă întind pe patul de tortură.

Hotelierul înregistrase totuși nemulțumirea mea, drept care am avut surpriza unor amenda mente. Nu fără satisfacție, m am pregătit pentru somn, rumegând în minte impresiile de peste zi.

M am trezit peste scurtă vreme, pradă unei neliniști inexplicabile. Cum, cu toate măsurile ajutătoare, patul nu devenise cu adevărat con fortabil, am făcut câțiva pași prin cameră. În aer domnea un vuiet surd, apăsător. Ce se întâmplă? m am întrebat și am deschis fereastra. Un val de zgomot mi a izbit obrajii înaintea timpanelor.

văzut un spectacol cât se poate de plăcut într o sală intimă și primitoare. Nimic strident, bătător la ochi, nimic obositor în reprezentație. Câteva inspirate pete de culoare, actori simpatici, melo dii nesofisticate, dansuri lirice, două trei glume lipsite de trivialitate4, un final agreabil. Am pără sit sala destins, împăcat cu lumea, pactizând parcă, fără cuvinte, cu necunoscuții din jur, care, o simțeam, trăiau același sentiment.

4 trivialitate (s. f.) – necuviință.

Cum să descriu zgomotul acesta? Era un vacarm, o cacofonie de glasuri stridente, nestă pânite, rostind cuvinte de neînțeles. Orașul era luminat, firește, dar de o manieră atât de neașteptată încât, o clipă, m am îndoit că este vorba de aceeași localitate. Orbitoare surse de lumină, plasate arbitrar, supărau vederea. Șiruri de lumini colorate desenau, independent de clădiri, figuri fără noimă. Stridențele cromatice, ca și lipsa de logică a liniilor, torturau bunul simț. Era prea interesant ca să rămân mai departe în camera de hotel. Am ieșit în stradă, amestecân du‑mă printre nenumărații trecători.

Ce se petrecuse? Fusese ocupat orașul în vreme ce dormeam? Cei pe care i întâlneam pe străzi erau total diferiți de cei dinainte cu câteva ore. Figuri dizarmonice, ochi exoftal mici5, păr vâlvoi, expresii exaltate. Rătăceau pe străzi ca drogați. Mișcările bruște, nehotărâte, îi făceau să se ciocnească haotic într o adevărată mișcare browniană6. La fiecare pas, izbucneau altercații, violențele verbale împușcate strident, fiind, nu o dată, urmate de veritabile încăierări.

Nici costumația localnicilor nu mai era cea de peste zi. Locul veșmintelor croite simplu fusese luat de asimetrie, de intenția de a șoca, de abuzul de strălucire, ca și de goliciune. Substanțe fosforescente în culori neobișnuite tatuau pe corpuri însemne misterioase. Părul electrizat al unora, purtat vâlvoi, scăpăra.

Dacă din camera mea nu putusem descifra zgomotele, era din motive binecuvântate: stri găte nearticulate, simple descărcări tempera mentale se ridicau din toate părțile ca niște jeturi de apă înghețată, urcând, coborând, fără noimă.

Am rătăcit astfel, dezorientat, prin strania noapte a orașului, fără să înțeleg în ce fel reali tatea de peste zi se putuse preface în coșmarul nocturn. Căutam în mulțime un chip neutru, dacă nu consternat, cum după toate probabi litățile se înfățișa propriul meu chip, spre a cere lămuriri, dar nu se zărea niciunul. Mulțimea se zbuciuma pe străzi și în piețe, schimonosin du se într un carnaval grotesc. Fără voie, am fost antrenat de torent. Haosul evoca parcă anticul carnaval de la Rio, cu deosebirea că acela nu avea nimic malefic.

Atmosfera densă, apăsătoare se făcea sim țită mereu mai pregnant. Ochii mă usturau, iar în urechi, vacarmul tindea să se filtreze într un vuiet inform7. Atunci, am remarcat nuanța roșcată ce impregna totul. Pe nesimțite, culo rile suferiseră o adevărată „deplasare spre roșu”. Albul devenise un roz îmbâcsit, albastrul trăgea către mov, iar galbenul căpăta sclipiri de

5 exoftalmic (adj.) – (despre ochi) bulbucați.

incendiu. Cerul însuși, negru între stelele necu noscute, devenise roșiatic, de parcă aerul ar fi fost impregnat cu o pulbere de rugină.

M am întors brusc și am văzut. În spatele meu, deasupra orașului, se ridicase globul de un purpuriu întunecat al soarelui geamăn. Era o stea ratată, dacă nu stinsă, emanând o căldură sensibilă și cine știe ce radiații nocive. Imensita

tea discului solar m a făcut să mă întreb dacă astrul este mai mare sau mai aproape decât perechea sa luminoasă. Dar n am putut rămâne multă vreme pe lungimea de undă a curiozității astronomice din cauza escaladării agitației din jurul meu. Valul mulțimii pornea în alte și alte direcții, ceea ce pentru mine, și așa neobișnuit cu aglomerația și mișcarea, era o încercare teri bilă. Sigur de mine datorită forței și tinereții, ca și antrenamentului neslăbit de atâția ani, eram convins că adaptarea la Ahra se produsese de la sine. Dimineața scursă fără incident mă făcuse să dau uitării clasicele recomandări privind petrecerea primelor zile pe un astru. Dar nu era vorba de o reacție subiectivă a rătăcitorului neadaptat, ci de o planetă cu adevărat necunos cută, care ar fi șocat pe oricine, venit de oriunde. Și atunci am văzut o pe Riluri. Dar era ea sau o furie dezlănțuită? A trebuit să mă apropii ca să mă conving, iar, pentru a izbuti, m am văzut obligat să folosesc pumnii, ca un ahrian veritabil.

Riluri dansa. Ce alt cuvânt ar putea să redea înlănțuirea de mișcări gratuite în care se pierdea de una singură ca într o beție? Dansând, flutura o eșarfă ca focul. Chipul candid, expresia directă

6 brownian (adj.) – (în context, despre mișcare) dezvoltată în toate sensurile.

7 inform (adj.) – care nu are o formă clară.

pieriseră fără urmă. Cu părul sălbatic și ochii răi, părea să zgârie numai cu privirea.

Am apucat o de braț cu o mișcare bruscă. N a fost mirată.

— Rătăcitorul, a izbucnit în râs. Bezmeticul care gonește fără țintă prin spațiu, în căuta rea fantomelor! Nu vrei un strigoi tânăr și în putere? Ia mă!

În clipa următoare însă, mica Riluri se smulse de lângă mine și se agăță de gâtul unui necu noscut. Îi acoperi fața cu sărutări, după care îi sări în cârcă. Insul nu părea uimit de manifes tare. Bine clădit, o săltă pe umeri cât ai clipi, fără să se oprească din mers mai mult decât o secundă. M am repezit pe urmele lui. Riluri își înfipsese ghearele în buclele vlăjganului, care rânjea ținând o de glezne. Am rămas încre menit, abia urmărind cu privirea eșarfa de foc a fetei pierzându se în mulțime.

Nu puteam înțelege. Riluri, lebăda roșie, oaza de tihnă…

M am simțit bătrân. Brațele mi se smul geau din umeri, pieptul îmi apăsa respirația ca o stâncă. Am rătăcit prăbușindu mă în mine însumi până când, printr o minune, mi am regăsit hotelul. Eram surd, orb, anesteziat. Într o asemenea stare, culcușul mi s a părut un cuib primitor. Era foarte târziu. Am căzut ime diat într un somn de piatră.

Când m am trezit, camera era inundată de lumină. Am ieșit pe terasă. La picioarele mele, până departe, se întindea, de un calm angelic, orașul.Miam

zvârlit ceasul cât colo. După mersul lui aberant nu dormisem nici măcar un ceas. Eram însă total refăcut. O singură întrebare: unde pierise orașul de noaptea trecută?

Am aterizat la recepția hotelului.

— Știi, i am spus în treacăt recepționerului, cu o involuntară bunăvoință, am dormit ca un prunc pe lespedea voastră de granit.

— Nu i de mirare, mi a răspuns. N ați dor mit nici trei sferturi de oră terestră.

Bietul meu ceas nu mă înșelase. Tăcerea mea i a părut încurajatoare.

— Iertați ne stângăcia în privința confortu lui. Pe Ahra nimeni nu doarme… Nu vreți să vă familiarizați puțin cu planeta noastră?

Și mi a întins un teanc de pliante cu aspecte și tehnici dintre cele mai felurite. Le am îngro pat în bateria de buzunare care mi căptușea costumul și m am grăbit spre dana de revizuire a navei. Urmau recepția și decolarea.

Târziu, în singurătatea navei mele, mi am amintit de imaginile vorbitoare, de pastile le reclamă și celelalte mărunțișuri dobândite pe Ahra. Înainte de a le rândui în colecția mea de turist extra solar, le am cercetat.

Dacă Ahra era o planetă ciudată, ahrienii erau și mai ciudați. Sub influența celor doi sori, planeta căpăta două fețe. Soarele zilei acționa primul cre ier al ahrianului, creierul receptiv la lumină, gene rator de frumusețe și armonie. La venirea nopții, acest creier intra într un soi de moarte vie. Mai precis: dormea. Se trezea în schimb celălalt creier. După repausul de peste zi, acesta prelua omul de pe planeta contrastelor, dând frâu liber instinc telor sale de care nici nu era conștient. Ahrienii nu cunoșteau oboseala. Creierul nopții elibera insul de toate refulările8 de peste zi. Creierul zilei alunga zațul tenebrelor din cele mai ascunse unghere ale organismului, făcând corpul să acu muleze forțe benefice de la soarele diurn.

Horia Aramă (1930–2007) a fost un autor de povestiri științifico fantastice.

Textul literar Planeta celor doi sori a fost publi cat în anul 1986, în almanahul Anticipația.

8 refulare (s. f.) – respingere din domeniul conștientului a anumitor emoții, sentimente, amintiri.

Activități

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul cuvintelor subliniate din următoarele secvențe: a) nicio față nu era ursuză; b) cine știe ce radiații nocive.

2. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul cuvintelor subliniate din următoarele secvențe: a) care gustă armonia și calmul; b) i-am făcut un semn prietenesc recepționerului.

3. Alcătuiește un enunț cu omonimul cuvântului subliniat din secvența: a) Dar era ea sau o furie dezlănțuită? b) unde pierise orașul de noaptea trecută?

4. Alcătuiește un enunț cu paronimul cuvântului subliniat din secvența: a) nu poate fi rătăcitor solitar; b) am început să respir mai liber și m-am destins.

5. Indică, prin două enunțuri, polisemia cuvântului soare.

6. Transcrie un cuvânt utilizat în următoarea secvență cu sens figurat: Într-o asemenea stare, culcușul mi s-a părut un cuib primitor.

7. Transcrie din text cinci cuvinte din câmpul lexical al orașului.

8. Compară orașul descris în text cu orașul din fotogra fia alăturată, evidențiind o asemănare și o diferență.

9. Alege varianta corectă. Secvenţa următoare se referă/nu se referă la cadrul temporal: Am rătăcit astfel, dezorientat, prin strania noapte a orașului, fără să înțeleg în ce fel realitatea de peste zi se putuse preface în coșmarul nocturn.

10. Transcrie pe caiet două secvențe care conțin mărci ale prezenței naratorului.

Sinonimele sunt cuvinte cu formă diferită și sens asemănător, de exemplu: oraș = citadelă.

Antonimele sunt cuvinte cu formă diferită și sens opus, de exemplu: nocturn ≠ diurn.

Omonimele sunt cuvinte care au aceeași formă, dar sens complet diferit, de exemplu: somn1 (pește) și somn2 (stare fiziologică de repaus a ființelor, necesară redresării forțelor).

Paronimele sunt cuvintele care au o formă asemănătoare, sens diferit și se pot confunda ușor, de exemplu: familial (referitor la familie) și familiar (cunoscut).

Cuvintele polisemantice sunt cuvintele cu mai multe sensuri, de exemplu: stea, înalt.

Sensul figurat este sensul expresiv al cuvântului, de exemplu, înalt = nobil. Câmpul lexical este format din totalitatea cuvintelor din același domeniu; de exemplu, din câmpul lexical al termenului copac fac parte: trunchi, frunze, crengi, ramuri etc.

Amintește-ți!

1. Transcrie pe caiet și completează harta textului, răspunzând la întrebările: Cine?, Când?, Unde?, Ce?.

Cine participă la acțiune?

Când are loc acțiunea?

TEXT EPIC

2. Notează, pe caiet, momentele subiectului în textul dat.

Ce se întâmplă?

Unde are loc acțiunea?

3. Ilustrează, cu câte un exemplu din text, două particularități ale personajului principal.

4. Transcrie două figuri de stil diferite din text, precizând felul lor. Am rămas încremenit, abia urmărind cu privirea eșarfa de foc a fetei pierzându-se în mulțime. Nu puteam înțelege. Riluri, lebăda roșie, oaza de tihnă… M-am simțit bătrân. Brațele mi se smulgeau din umeri, pieptul îmi apăsa respirația ca o stâncă. [...] Eram surd, orb, anesteziat.

Amintește-ți!

Figurile de stil învățate în clasele anterioare sunt: personificarea (atribuirea de însușiri/acțiuni umane unor lucruri, animale etc.): calul spune; comparația (asocierea a doi termeni, pe baza însușirilor comune): luna ca o regină; epitetul (exprimarea unei însușiri deosebite a unui obiect sau a unei acțiuni): cerul arămiu; enumerația (înșiruirea unor termeni între care există o relație logică): munte, codru, lac; repetiția (reluarea unui sunet/cuvânt/grup de cuvinte pentru a întări o idee): singur, singur; metafora (trecerea de la sensul obișnuit al unui cuvânt la alt sens cu ajutorul unei compa rații subînțelese) luna, regina nopții.

ActivitățiEvaluare

1. Comentează, în 30 50 de cuvinte, semnificația secvenței: Dacă Ahra era o planetă ciudată, ahrienii erau și mai ciudați.

2. Redactează o compunere, de 150–300 de cuvinte, în care să prezinți două particularități ale textului epic, prezente în textul dat. În compunerea ta, trebuie: să precizezi două particularități ale textului epic; să prezinți detaliat două trăsături ale genului epic, valorificând fragmentul dat; să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

Subiectul I

40 p

Bilbo purta o glugă verde închis (puțin decolorată de ploaie și de vânt) și o manta verde închis, împrumutate de la Dwalin. Erau cam mari pentru el și îl făceau să pară puțin caraghios. Nici nu îndrăz nesc să mă gândesc ce ar fi spus Bungo, tatăl lui, dacă l ar fi văzut. Singura lui mulțumire era că nu putea fi confundat cu un pitic, fiindcă n avea barbă.

[...] O porniră deci cu toții, foarte veseli, mai departe, spunând povești sau cântând. Merseră așa toată ziua, oprindu se, firește, doar la orele de masă. Mesele nu erau chiar atât de frecvente cât ar fi dorit Bilbo, dar începu să se simtă totuși că aventurile nu erau, la urma urmei, un lucru chiar atât de rău.

La început călătoriră pe pământurile hobbiților, o regiune întinsă și respectabilă, locuită de ființe cumsecade, cu drumuri bune, un han două, și ici colo câte un pitic sau un fermier care treceau pe lângă ei agale, în drum spre treburile lor. [...] Apoi pătrunseră pe Meleagurile Singurătății, unde nu mai erau nici oameni, nici hanuri și unde drumurile erau din ce în ce mai proaste. În fața lor, nu prea departe, se înălțau din ce în ce mai sus niște dealuri mohorâte, acoperite de copaci negri. Pe unele dintre ele erau castele vechi care păreau amenințătoare, de parcă ar fi fost clădite de oameni răi. Totul părea posomo rât, mai ales că în ziua aceea se cam stricase și vremea. În general, vremea fusese cât se poate de bună în mai, mai bună chiar decât în poveștile vesele, dar acum se făcuse frig și umed de ‑a binelea.(J.R.R. Tolkien,

Hobbitul, O călătorie neașteptată)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor subliniate. 4 p

2. Alcătuiește un enunț cu omonimul cuvântului masă din text. 4 p

3. Selectează un epitet și o comparație din textul dat. 4 p

4. Transcrie un enunț care conține o imagine vizuală și unul care conține o imagine motorie. 4 p

5. Prezintă, în 30 50 de cuvinte, semnificația denumirii Meleagurile Singurătății. 4 p

6. Notează o trăsătură a personajului Bilbo, valorificând textul dat. 4 p

B. Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să argumen‑ tezi apartenența la genul epic a textului dat. 16 p În compunerea ta, trebuie: să precizezi patru trăsături ale genu‑ sălui epic;prezinți detaliat două trăsături ale ge ‑ nului epic, valorificând fragmentul dat; să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

Citește următorul text:

La 178 km de București, se înalță la o altitudine de peste 850 de metri faimoasa cetate a lui Negru Vodă Cetatea Poenari. Construită în secolul al XIV lea cu scop de apărare și de observație, cetatea este învăluită în mister. Se crede că ar fi fost locul de refugiu al lui Vlad Țepeș, iar la con strucția acesteia ar fi fost folosiți boieri acuzați de trădare.

Pentru a putea ajunge la cetate, vizitatorii trebuie să par curgă 1480 de trepte. Acestea au fost construite de autori‑ tățile locale pentru a simplifica accesul. Drumeția durează aproximativ 30 de minute, în funcție de condiția fizică a fiecăruia. Pădurea de fag îți oferă un peisaj unic care te va face să uiți de durerea provocată de urcarea acestora.

Ajungând sus, poți admira Barajul Vidraru, Cheile Arge șului și Transfăgărășanul.

(Cristian Voda, Poenari – cetatea lui Negru Vodă, www.historia.ro)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: – distanța dintre cetatea Poenari și București; – numele domnitorului menționat în text. 4 p

2. Scrie numele site ‑ului și titlul articolului din care este extras fragmentul. 4 p

3. Menționează ce tip de construcție este fiecare dintre construcțiile subliniate din text. 4 p

4. Identifică tipul de construcție din enunțul: Fără a avea condiție fizică, tot a urcat treptele. 4 p

5. Transcrie pe caiet două substantive în cazul acuzativ însoțite de prepoziție. 4 p

6. Menționează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvența: Acestea au fost construite de autoritățile locale pentru a simplifica accesul. 4 p

B. Redactează o narațiune, de 150 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută în timpul vizitării unei cetăți. 12 p În compunerea ta, trebuie: să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor; să precizezi două elemente ale contextului spațio temporal; să ai un conținut adecvat cerinței; să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie. Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 2 puncte; coerența textului –2 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea norme lor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul I

Citește următorul text:

Merse mai departe, scârț scârț pe zăpadă, prin pădure, spre cealaltă lumină. Ajunse la ea în numai zece minute: era un felinar și cum stătea așa, întrebându se ce caută un felinar în mijlocul pădurii și neștiind ce să mai facă, auzi un zgomot de pași, venind spre ea. La scurt timp, apăru în lumina felina rului o persoană foarte ciudată.

Era numai puțin mai înaltă decât Lucy și avea o umbrelă acoperită de zăpadă. De la mijloc în sus era bărbat, dar picioarele erau de țap (acoperite cu păr negru, lucios), iar în loc de picioare avea copite. [...] Avea o față ciudată, dar plăcută, cu o barbă ascuțită și păr cârlionțat, iar de o parte și de alta a frunții apărea câte un corn. Într o mână ducea, după cum v am mai spus, umbrela, cu celălalt braț ținea mai multe pachete învelite în hârtie maro. [...] Era un Faun.

(C.S. Lewis, Cronicile din Narnia, șifonierul, leul și vrăjitoarea)

1. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: (față) ciudată și (păr) lucios 6 p

2. Transcrie două cuvinte/grupuri de cuvinte din text care se referă la cadrul spațial. 6 p

3. Precizează, într un enunț, motivul pentru care Faunul este o persoană foarte ciudată. 6 p

4. Notează mijlocul de caracterizare prin care sunt evidențiate trăsăturile Faunului. 6 p

5. Alege varianta corectă. 6 p

Enunțul: Ajunse la ea în numai zece minute: era un felinar. conține/nu conține o construcție pasivă cu verbul a fi.

6. Transcrie o construcție cu pronume reflexiv și o construcție incidentă din text. 10 p

7. Menționează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din text. 10 p

Subiectul al II ‑ lea

Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi apartenența la genul epic a textului dat.

În compunerea ta, trebuie: să precizezi patru trăsături ale genului epic; 6 p să prezinți detaliat două trăsături ale genului epic, valorificând fragmentul dat; 6 p să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; 6 p să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat. 6 p

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie. Vei primi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziției – 3 puncte; coerența textului – 3 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie –3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

O LUME PLINĂ DE SENTIMENTE

Conținuturi din programa școlară

Comunicare orală

Strategii de concepere și de comprehensiune a textului oral: compararea ideilor, a punctelor de vedere, a intențiilor de comunicare, a emoțiilor, a atitudinilor și a scopurilor comunicative

Lectură

Textul liric Redactare

Tipare textuale de structurare a ideilor: comparație, analogie, pro contra; ordinea argumentelor în textul argumentativ

Elemente de construcție a comunicării

Enunțuri eliptice. Norme de punctuație Apoziția. Norme de punctuație Fraza. Subordonarea prin conjuncții subordonatoare, prin pronume și adverbe relative. Norme de punctuație

Elemente de interculturalitate

Relații culturale constructive. Noi și ceilalți

TEXTUL ORAL

Pentru început

Exprimă-ți opinia!

1. Îți place să citești știri din domeniul cultural?

2. Care crezi că este rolul acestor știri?

3. Crezi că evenimentele culturale sunt promovate îndeajuns în presă?

Știai că?

Ziua Internațională a Poeziei a fost declarată de UNESCO pe data de 21 martie, începând cu anul 1999.

În România, mai multe instituții organizează manifestări dedicate acestei sărbători.

Lucrează în echipă!

InternaționalăZiuaaPoeziei

Un membru al echipei va citi cu voce tare textul de la pagina 205–206, Coborâți la prima... poezie?, celălalt va rezolva oral exercițiile de mai jos.

1. Pe baza textului ascultat, asociază persoana care vorbește cu opinia pe care o susține.

a) O pensionară

b) O călătoare

1. Cititorii contemporani au uitat de poezie.

2. Oricine poate scrie versuri.

c) Un elev 3. Poezia te scoate din viața cotidiană.

d) Directorul Societății de Transport 4. Aș recomanda oamenilor să citească poezie.

2. Notează emoția/starea pe care fiecare interlocutor din textul ascultat ți o transmite (de exemplu: dezamăgire, mândrie etc.).

3. Pe baza textului ascultat, compară punctele de vedere exprimate de interlocutori. Mențio nează scopurile comunicării pentru fiecare caz în parte (de exemplu: pentru a informa, pentru a convinge etc.).

Compararea ideilor, a punctelor de vedere, a intențiilor de comunicare, a emoțiilor, a atitudini lor și a scopurilor comunicative reprezintă o strategie eficientă de concepere a unui text oral. Reține!

Activități

1. Citește următoarea știre: Elevii Colegiului „I.L. Caragiale” din Ploiești au început un proiect mai puțin obișnuit. Vor să scrie versurile poetului Nichita Stănescu și formule matematice pe 5 km de rolă, lipită în toată școala, pentru a intra în Cartea Recordurilor. Am vrut să facem ceva deosebit, care să ne reprezinte, a spus eleva care a inițiat proiectul. Este interesant să fii cooptat într-un proiect de acest gen, a declarat un elev. (5 km de poezii și formule, la Colegiul Caragiale, www.zvp.ro, text adaptat)

2. Formează o echipă alături de trei patru colegi și alcătuiți împreună o prezentare, în funcție de pălăria (punctul de vedere) pe care îl reprezentați.

Pălăria albă, obiectivă

Prezintă proiectul elevilor din Ploiești, căutând informații suplimentare pe internet despre acesta și despre poetul Nichita Stănescu.

Pălăria galbenă, entuziastă

Prezintă avantajele pe care le presupune implicarea elevilor în proiectul menționat.

Pălăria neagră, pesimistă

Identifică posibilele probleme pe care elevii le pot întâmpina în derularea proiectului.

Pălăria roșie, emotivă

Prezintă emoțiile asociate implicării în proiect.

Pălăria verde, creativă

Propune un proiect asemănător, de promovare a școlii tale.

Pălăria albastră, evaluator

Elaborează o listă de criterii care să permită evaluarea obiectivă a unui punct de vedere.

Recomandări

Utilizează elemente vizuale (grafice, scheme, imagini) pentru elabo rarea Respectăprezentării.regulile de acces la cuvânt pentru a continua sau pentru a completa ideile expri mate de interlocutor.

Evaluare

1. La sfârșitul prezentărilor, echipa pălăriei albastre evaluează prezentările în funcție de criteri ile stabilite. Discutați împreună dacă echipele au respectat cerința, dacă punctele de vedere au fost exprimate într un mod clar.

2. Compară cele două proiecte Coborâți la prima… poezie? și 5 km de poezii și formule, identifi când atât asemănările, cât și diferențele.

TEXTUL LIRIC

Pentru început

Exprimă-ți opinia!

1. Îți place să citești poezii sau texte în proză? Motivează ți răspunsul.

2. Amintește ‑ți poeziile pe care le ‑ai studiat până acum. Care text te a impresionat în mod

Descoperă!

1. Citește următoarele articole de dicționar referitoare la textul liric:

a) Genul liric desemnează totalitatea operelor literare care se constituie pe baza categoriei este tice de liric, categorie prin care eul creator își exprimă în opera de artă, în chip nemijlocit, reacția față de fenomenele lumii exterioare și față de propriile metamorfoze interioare.

(Dicționar de termeni literari, coordonator Al. Săndulescu, text adaptat)

b) Trăsătura definitorie a liricului este subiectivitatea sporită. Persoana gramaticală caracteristică este persoana întâi, iar timpul verbal dominant este prezentul. Versificația nu este un element specific acestui gen, întrucât o întâlnim și în genul epic ori în cel dramatic. Există, de asemenea, și proză lirică.

(Gabriela Dinu, Maria Zbarcea, Dicționar de terminologie literară, text adaptat)

2. Notează pe caiet principalele trăsături ale textului liric, așa cum reies din textele de mai sus.

3. Transcrie următoarele enunțuri pe caiet. Încercuiește A (enunț adevărat) sau F (enunț fals).

a) Principala trăsătură a textelor lirice este versificația. A F

b) În textele lirice, pronumele și verbele sunt numai la persoana I. A F

c) Verbele care apar într un text liric sunt doar la timpul prezent. A F

d) Textul liric transmite emoții și sentimente în mod direct. A F

4. Alege varianta corectă. Exprimarea directă a sentimentelor este/nu este realizată cu ajutorul verbelor la persoana I.

5. Transcrie pe caiet schema de mai jos, apoi completează casetele cu sentimentele pe care le poate transmite un text liric.

LIRIC

Vino n codru la isvorul Care tremură pe prund1, Unde prispa2 cea de brazde Crengi plecate o ascund.

Și în brațele mi întinse

Să alergi, pe piept să mi cazi, Să ți desprind din creștet vălul, Să l ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei ședea vei, Vom fi singuri singurei, Iar în păr înfiorate Or să ți cadă flori de tei.

Fruntea albă n părul galben

Pe al meu braț încet s o culci, Lăsând pradă gurei mele Ale tale buze dulci...

1 prund (s. n.) – mal, țărm, teren acoperit cu pietriș; prundiș; teren format din pietriș.

2 prispă (s. f.) – (în text) dig rudimentar de pământ sau de lemn folosit pentru a menține nivelul apei în bălți.

Activități

Dorința

de Mihai Eminescu

Vom visa un vis ferice, Îngâna ne vor c un cânt Singuratece isvoare, Blânda batere de vânt;

Adormind de armonia Codrului bătut de gânduri, Flori de tei deasupra noastră Or să cadă rânduri rânduri.

Poezia Dorința a fost publi cată în 1876, în revista Convor biri literare, fiind apoi inclusă în volumul de versuri Poesii, din 1883.

1. Scrie forma literară a cuvintelor isvorul, singuratece, or să cadă.

2. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul cuvintelor subliniate din următoarele versuri:

a) Fruntea albă-n părul galben;

b) Pe-al meu braț încet s-o culci.

3. Transcrie două cuvinte/grupuri de cuvinte din text, care se referă la cadrul spațial.

4. Alcătuiește două enunțuri pentru a indica polisemia cuvântului floare.

5. Alcătuiește enunțuri cu omonimele cuvintelor din text: care, păr.

6. Transcrie pe caiet patru termeni din câmpul lexical al naturii.

Subiectul I

Citește următorul text:

DACIA: Ah! Când mă gândesc c o să moște nim într o zi atâta avere, îmi vine amețeală...

CHIRIACHIȚA: De! Numai să v o lase vouă...

SPIRACHE: Păi n are cui s o lase... Singurul lui moștenitor ce sunt, ca frate al lui și de tată și de mamă...DACIA: Numai să nu facă testament în favoa reaSPIRACHE:altuia... N are cui să i facă... Fiți liniștiți... Nouă o să ne rămâie... Vouă adică, că eu, ori cu bani, ori fără bani... tot gazeta aia o s o citesc...

CHIRIACHIȚA: Te ai interesat la Tribunal dacă nu SPIRACHEcumva... (îi taie vorba): Nu... nu... nu... Până acum trei zile când a plecat la Ierusalim... mi a spus el, cu gura lui, că n a făcut testament... (un timp)

Azi noapte trebuie să se fi îmbarcat la Con‑ stanța pentru CHIRIACHIȚA:Constantinopole...Darcegustfistichiu să se ducă la Ierusalim?SPIRACHE: Vrea să se facă hagiu*... era o veche dorință a CHIRIACHIȚA:lui... Mai bine vă dădea vouă banii ăștia pe are o să i cheltuiască de pomană... (cu ochii în tavan) Eh! Da, poate, tot răul spre bine!... O avea Dumnezeu milă și de voi și l o lua vreun curent pe vapor. Marea, de, e umedă că e de apă și trage din toate părțile că e deschisă, vraiște... [...]

MIZA: De ce cobești, mamă? Parcă numai de răceală e vorba? Pe vapor se pot întâmpla multe... ( pe stradă începe să se audă o flașnetă care cântă TITANIC VALS. [...])

(Tudor Mușatescu, Titanic Vals)

* hagiu (s. m.) – creștin sau musulman care a făcut un pelerinaj și s a închinat la locurile considerate de religiile respective ca fiind sfinte.

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor subliniate. 4 p

2. Alcătuiește un enunț cu sensul figurat al cuvântului moștenire. 4 p

3. Indică, prin două enunțuri, polisemia cuvântului vechi. 4 p

4. Prezintă o trăsătură a personajului Chiriachița. 4 p

5. Formulează două idei principale/secundare din textul dat. 4 p

6. Precizează într un enunț motivul pentru care Spirache este sigur că va primi moștenirea. 4 p

B. Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi 16 p apartenența la genul dramatic a textului dat.

În compunerea ta, trebuie: să precizezi patru trăsături ale genului dramatic; să prezinți detaliat două trăsături ale genului dramatic, valorificând fragmentul dat; să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat. p

Subiectul al II lea

Citește următorul text:

Ierusalim este un oraș cu o istorie bogată, ce reușește de secole să atragă atât credincioși, cât și turiști, deopotrivă, în ciuda restricțiilor de securitate și a situației conflictuale la nivel diplomatic. Pe lângă latura sa religioasă, Ierusalimul este un adevărat tezaur arheologic, dar și un oraș cu o artă bogată, un oraș care a reușit să renască din cenușă de a lungul istoriei sale

Numelemilenare.orașului, „Ierusalim”, își are originea în limba ebraică, ir – „oraș” și shalom – „pace”. Ierusalimul reprezintă un reper religios pentru comunitatea iudaică (întrucât aici se află Zidul Plân gerii – loc de rugăciune și de pelerinaj), pentru cea creștină (deoarece adăpostește Biserica Mormân tului Sfânt) și pentru cea musulmană (întrucât aici se află Moscheea Al Aqsa, important lăcaș de cult islamic).

(Top 10 obiective turistice, Ierusalim – la pas prin Țara Sfântă, www.traveltailor.ro, text adaptat)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: semnificația numelui Ierusalim; importanța religioasă a orașului descris. 4 p

2. Scrie numele site ului și titlul articolului din care este extras fragmentul. 4 p

3. Menționează cazul cuvintelor subliniate din secvența: ce reușește de secole să atragă. 4 p

4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate din text. 4 p

5. Transcrie două propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora: Ierusalim, un oraș cu o istorie bogată, ce reușește de secole să atragă atât credincioși, cât și turiști, deopotrivă, în ciuda restricțiilor de securitate și a situației conflictuale la nivel diplomatic. 4 p

6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o completivă prepozițională, introdusă printr un adverb relativ. 4 p

B. Redactează o narațiune, de 150 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare, reală sau imaginară, petrecută în timpul vizitării unui oraș dintr o altă țară. 12 p În compunerea ta, trebuie: să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor; să precizezi două elemente ale contextului spațio temporal; să ai un conținut adecvat cerinței; să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie. Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 2 puncte; coerența textului –2 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea norme lor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul I

Calea Moșilor e lungă, ba e lată. Calea Moșilor e cea mai frumoasă stradă pe care am întâlnit o, pen tru că vom locui aici. Se întinde de la bulevardul Republicii până la magazinul Bucur Obor, care este atât de înalt, încât uneori acoperă până și soarele. Și blocurile noastre vor fi înalte, însă acum sunt în construcție. La parterul lor vor fi magazine, iar pe mijlocul străzii va trece tramvaiul 21. [...]

Merg împreună cu Anton ca să vizităm șantierul. Peste tot sunt schele care înalță blocurile. [...] Eu și Anton sărim peste gropi și peste mormane de pietriș. [...]

— Ai văzut? îmi strigă Anton ca să acopere zgomotul. Mută biserica Olari!

Nu văd nimic. Cum pot să văd printre picioarele oamenilor? [...] Mă ridică și mă pune pe umeri. Atunci, ceva scrâșnește și biserica începe să se miște, să înainteze prin praf, ca un vapor. Vine spre noi.

— De ce au mutat biserica? am întrebat în seara aia.

— Ca să construiască blocurile noastre, a zis Anton.

(Adina Popescu, Calea Moșilor, în volumul 8 povestiri de pe Calea Moșilor)

1. Scrie un enunț cu omonimul cuvântului mută din text. 6 p

2. Indică, prin două enunțuri, polisemia verbului a acoperi. 6 p

3. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate din secvența: vor fi magazine. 6 p

4. Transcrie o propoziție subordonată din enunțul subliniat, precizând felul acesteia. 6 p

5. Precizează prin ce element de relație este introdusă propoziția atributivă din enunțul:

Calea Moșilor e cea mai frumoasă stradă pe care am întâlnit-o pentru că vom locui aici. 6 p

6. Formulează două idei principale/secundare din textul dat. 10 p

7. Alege varianta corectă.

Textul conține/nu conține trei moduri de expunere: narațiune, descriere și dialog. 10 p

Subiectul al II ‑ lea

Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare neobișnuită. În compunerea ta, trebuie: să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor; 6 p să se regăsească o secvență descriptivă și una dialogată; 6 p să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; 6 p să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat. 6 p

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie. Vei primi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziției – 3 puncte; coerența textului – 3 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie –3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

RECAPITULARE

Subiectul I

A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuții de ei, dar era tânără și voinică și harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc...

Sunt săraci, sărăcuții, că n au tată; e săracă și ea, c a rămas văduvă cu doi copii; cui, Doamne, ar putea să i lase când se duce la târg? Cum ar putea dânsa să stea de dimineață până seara fără ca să i vadă? Cum, când e atât de bine să i vezi?!

Umblă Mara prin lume, aleargă sprintenă, se târguiește și se ceartă cu oamenii, se mai ia și de cap câteodată, plânge și se plânge c a rămas văduvă, și apoi se uită împrejur să și vadă copiii și iar râde.

„Tot n are nimeni copii ca mine!” își zice ea, și nimeni nu poate s o știe aceasta mai bine decât dânsa, care ziua toată vede mereu copii și oameni și nu poate să vadă ființă omenească fără ca s o pună alăturea de copiii ei. Mult sunt sănătoși și rumeni, voinici și plini de viață, deștepți și frumoși, răi sunt, mare minune, și e lucru știut că oameni de dai Doamne numai din copii răi se fac.

Mai sunt și zdrențăroși și desculți și nepieptănați și nespălați și obraznici, sărăcuții mamei; dar tot cam așa e și mama lor ea însăși; cum altfel ar putea să fie o văduvă săracă? Cum ar putea să fie copiii săraci, care își petrec viața în târg, printre picioarele oamenilor?

Muiere mare, spătoasă, greoaie și cu obrajii bătuți de soare, de ploi și de vânt, Mara stă ziua toată sub șatră, în dosul mesei pline de poame și de turtă dulce. La stânga, e coșul cu pește, iar la dreapta clocotește apa fierbinte pentru „vornoviști”, pentru care rade din când în când hreanul de pe masă. Copiii aleargă și își caută treabă, vin când sunt flămânzi și iar se duc după ce s au săturat, mai se joacă voioși, mai se bat, fie între dânșii, fie cu alții, și ziua trece pe nesimțite.

(Ioan Slavici, Mara)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor subliniate. 4 p

2. Alcătuiește un enunț cu omonimul cuvântului mai. 4 p

3. Selectează o enumerație și un epitet din text. 4 p

4. Transcrie un enunț care conține o imagine vizuală și unul 4 p care conține o imagine motorie. 4 p

5. Precizează, în 30 50 de cuvinte, semnificația secvenței: plânge și se plânge c-a rămas văduvă. 4 p

6. Notează o trăsătură a copiilor Marei, valorificând textul dat. 4 p

B. Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să caracterizezi personajul Mara din textul dat. 16 p În compunerea ta, trebuie: să precizezi patru trăsături ale personajului; să prezinți detaliat două trăsături ale personajului, valorificând fragmentul dat; să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat. p

Subiectul lea

Citește următorul text:

Alegerea unei nunți tradiționale, în straiele și cu obiceiurile populare românești, în defavoarea unei nunți moderne, revine tot mai mult în actualitate printre tinerii hotărâți să își unească destinele, deve nind o preferință pentru care nu există granițe.

Iubitorii de tradiție și folclor păstrează și duc mai departe obiceiurile strămoșești indiferent în ce colț din lume s ar afla. Dovadă este povestea Sophiei și a lui Andrei, care nu demult, și au sărbătorit în mod tradițional aniversarea celor 12 ani de căsătorie, chiar pe scena Pavilionului România a Festivalu lui de Cultură Carassauga din orașul Mississauga, Canada.

Scena nunții a încântat privirile câtorva sute de vizitatori români și străini, fascinați fiind de tradițiile noastre purtătoare de înțelesuri adânci. Au rămas impresionați peste măsură de voioșia și exuberanța nuntașilor, de bogăția obiceiurilor, dar și de frumusețea costumului de mireasă, format dintr o superbă ie albă și fote brodate cu fir argintiu, precum și cel al mirelui îmbrăcat într un costum autentic moldo venesc, ce i venea ca o mănușă. Spectatorii, deveniți pentru moment nuntași, au aplaudat îndelung și au făcut o mulțime de fotografii pentru a imortaliza acele momente unice.

(O poveste împletită cu amintiri și obiceiuri de nuntă moldovenească, epochtimes romania.com)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:

a) locul în care Sophia și Andrei au aniversat cei 12 ani de căsătorie;

b) un element care i a impresionat pe spectatori. 4 p

2. Scrie numele site ului și titlul articolului din care este extras fragmentul. 4 p

3. Transformă secvențele subliniate în limbaj colocvial. 4 p

4. Identifică două substantive care denumesc piese din costumul tradițional românesc. 4 p

5. Transcrie pe caiet cuvinte din câmpul semantic al nunții. 4 p

6. Menționează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvența: Spectatorii, deveniți pentru moment nuntași, au aplaudat îndelung și au făcut o mulțime de fotografii pentru a imortaliza acele momente unice. 4 p

B. Redactează o narațiune, de 150 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută în timpul unui festival de folclor. 12 p În compunerea ta, trebuie: să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor; să precizezi două elemente ale contextului spațio temporal; să ai un conținut adecvat cerinței; să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie. Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 2 puncte; coerența textului –2 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea norme lor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul I

Citește următorul text:

După ce fata Orheianului ridică de la pieptul părintesc obrazul zâmbitor și dulce îmbujorat, boierul întinse mânile spre Șoimaru și spre tovară șii lui. Îi cuprinse cu dragoste și le grăi cu căldură:

— Mi ați dăruit copila! Spuneți: să vă dau inima, să vă dau bogățiile mele? Spuneți mi cine sunteți, ca să mă bucur și să vă rostesc numele până la moarte, când m oi ruga lui Dumnezeu…

— Eu sunt de neamul meu tătar, răspunse beiul, arătându și dinții albi, și mă cheamă Cantemir!

— Tată! dumnealui e din părțile noastre. E orheian! Și de pe apa Răutului, pe care și eu am văzut o în pruncie... Ce potrivire! urmă ea cu gin gășie, împreunându și mânile. Dumitale ți a fost dat să mă smulgi din brațele cazacului Vasca!

— Dumnealui te a scăpat? vorbi boierul pri vind lung la Șoimaru.

— Atuncea mi au fost plătite toate trudele! zise domol Șoimaru.

(Mihail Sadoveanu, Neamul Șoimăreștilor)

1. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor subliniate. 6 p

2. Transcrie două cuvinte/grupuri de cuvinte din text care se referă la cadrul spațial. 6 p

3. Precizează, într un enunț, motivul pentru care boierul îi mulțumește lui Tudor. 6 p

4. Notează un element de portret fizic al fetei lui Orheianu. 6 p

5. Alege varianta corectă. 6 p Enunțul: Eu sunt de neamul meu tătar, răspunse beiul. conține/nu conține un element de argou.

6. Transcrie din text o construcție care conține element de limbă vorbită. 10 p

7. Transformă ultima replică în limbă română standard. 10 p

Subiectul a II ‑ lea

Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi apartenența la genul epic a textului dat.

În compunerea ta, trebuie: să precizezi patru trăsături ale genului epic; 6 p să prezinți detaliat două trăsături ale genului epic, valorificând fragmentul dat; 6 p să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; 6 p să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat. 6 p

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie. Vei primi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziției – 3 puncte; coerența textului – 3 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie –3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

EVALUARE FINALĂ 1

Subiectul I

Citește următorul text:

Părea că printre nouri s a fost deschis o poartă, Prin care trece albă regina nopții moartă.

O, dormi, o, dormi în pace printre făclii o mie Și în mormânt albastru și n pânze argintie, În mausoleu ți mândru, al cerurilor arc,

Tu adorat și dulce al nopților monarc! Bogată în întinderi stă lumea n promoroacă, Ce sate și câmpie c un luciu văl îmbracă; Văzduhul scânteiază și ca unse cu var Lucesc zidiri, ruine pe câmpul solitar.

Și țintirimul singur cu strâmbe cruci veghează, O cucuvaie sură pe una se așază, Clopotnița trosnește, în stâlpi izbește toaca, Și străveziul demon prin aer când să treacă, Atinge ncet arama cu zimții aripei sale

De auzi din ea un vaier, un aiurit de jale.

(Mihai Eminescu, Melancolie)

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate. 6 p

2. Transcrie, din prima strofă, două cuvinte care conțin vocale în hiat. 6 p

3. Menționează rolul cratimei din următoarea secvență: c-un luciu văl. 6 p

4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate din secvența: în stâlpi izbește toaca. 6 p

5. Transcrie propoziția atributivă din fraza următoare: Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă,/Prin care trece albă regina nopții moartă. 6 p

6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată completivă directă, introdusă prin conjuncția că. 10 p

7. Transcrie două figuri de stil diferite din textul dat, precizând felul lor. 10 p

Subiectul al II ‑ lea

Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul liric a textului dat.

În compunerea ta, trebuie: să precizezi două trăsături ale genului liric; 6 p să prezinți detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând textul dat; 6 p să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; 6 p să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat. 6 p

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Vei primi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziției – 3 puncte; coerența textului – 3 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie –3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

EVALUARE FINALĂ 2

Subiectul I

Citește următorul text:

Cititorul a înțeles acuma ce caută de trei zile pe brânci soții Popescu.

— Știu unde sunt! acum știu!... uf!... le am găsit.

— Unde?

— În jacheta mea a cenușie de vară... Cu ea eram la berărie când le am cumpărat.

(I.L. Caragiale, Două loturi )

D. Lefter a trimes turbatului o scrisoare, cerând cu tot respectul un congediu de două trei zile, pe motiv că nu se simte deloc bine. Așa și e; e bolnav. După o muncă zadarnică de atâta vreme, după ce toată casa a fost răsturnată de zece ori, când așa, când aminterea, d. Lefter a căzut pe o cana pea sfărâmat de oboseală; […] a moțăit câteva ore ș a adormit. Femeia a șezut și ea pe un scaun că nu mai putea de picioare și de mijloc – se nțelege de atâta alergătură și de atâtea ridicături. Să fi ați pit d. Lefter ca vreun sfert de ceas și de odată, se scoală drept, cu fața luminată de raza adevărului...

1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate. 6 p

2. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvența: D. Lefter a trimes turbatului o scrisoare. 6 p

3. Transcrie două cuvinte care conțin diftong din textul dat. 6 p

4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă: Cu ea eram la berărie când le-am cumpărat. 6 p

5. Transcrie două propoziții subordonate diferite din primele două paragrafe ale textului, precizând felul acestora. 6 p

6. Identifică două elemente specifice limbii vorbite în textul dat. 10 p

7. Formulează două idei principale/secundare din textul dat. 10 p

Subiectul al II ‑ lea

Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul epic a textului dat.

În compunerea ta, trebuie: să precizezi două trăsături ale genului epic; 6 p să prezinți detaliat două trăsături ale genului epic, valorificând textul dat; 6 p să ai un conținut adecvat cerinței; 6 p să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte. 6 p

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie. Vei primi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziției – 3 puncte; coerența textului – 3 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie –3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

EVALUARE FINALĂ 3

Subiectul I

Citește următorul text:

Construcția noii biblioteci publice din Alexan driaville durase cinci ani. Lucrările fuseseră exe cutate în cea mai mare taină și sub paza cea mai vigilentă. O echipă a renovat exteriorul a ceea ce fusese cândva cea mai impunătoare clădire din acel orășel din statul Ohio: sediul băncii Gold Leaf. Alte echipe de tâmplari, zidari, electricieni și instalatori s au ocupat de interior.

Nicio echipă de constructori nu a petrecut mai mult de șase săptămâni pe șantier.

Nicio echipă nu a știut exact ce făcuseră (sau urmau să facă) celelalte echipe. Iar când acele echipe au încheiat lucrările, alte echipe superse crete [...] s au ocupat de finisaje.

Dr. Zinchenko supraveghease desfășurarea con strucției pentru angajatorul ei, un miliardar extrem de excentric (unii ar spune chiar dus cu pluta).

(Chris Grabenstein, Evadare din biblioteca domnului Lemoncello)

1. Transcrie doi termeni din câmpul lexical al construcției. 6 p

2. Explică modul de formare a două cuvinte obținute prin conversiune din textul dat. 6 p

3. Transcrie un cuvânt care conține vocale în hiat și un cuvânt care conține un diftong din secvența subliniată. 6 p

4. Menționează genul și cazul substantivelor subliniate în textul dat: Cupola Minunilor se putea preschimba în cerul nopții. 6 p

5. Completează enunțul cu o circumstanțială finală: Dr. Zinchenko se opri o clipă... 6 p

6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o circumstanțială de mod, introdusă printr un adverb relativ. 10 p

7. Menționează două trăsături ale genului epic, prezente în textul dat. 10 p

Subiectul al II ‑ lea

Redactează o narațiune, de 150 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare, reală sau imagi nară, petrecută în timpul renovării unei clădiri.

În compunerea ta, trebuie: să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor; 6 p să precizezi două elemente ale contextului spațio temporal; 6 p să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; 6 p să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat. 6 p

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie. Vei primi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziției – 3 puncte; coerența textului – 3 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie –3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. p

EVALUARE FINALĂ 4

Subiectul I

Citește următorul text: Actul III, Scena I

FARFURIDI (de la tribună): Dați‑mi voie! ( gustă din paharul cu apă.) Dați‑mi voie! (rumoare)

TRAHANACHE (trăgându-și clopoțelul ): Sti mabili! Onorabili! [...] Faceți tăcere! Sunt cesti uni importante, arzătoare la ordinea zilei... Aveți puțintică răbdare... [...]

FARFURIDI (cătră adunare): După ce am vorbit dar din punctul de vedere istoric, din punctul de vedere de drept, voi încheia cât se poate mai scurt...

POPESCU : Parol?.. Numai dacă te i ținea de vorbă. (râsete în partea unde sunt dascălii )

FARFURIDI: Rog, nu mă ntrerupeți, dați mi voie...

TRAHANACHE (cătră partea unde e Popescu): Stimabile, nu

FARFURIDI:ntrerupeți...Dupăceam vorbit dar din punc tul de vedere istoric și din punctul de vedere de drept, voi încheia, precum am zis, cât se poate mai scurt. (bea o sorbitură, apoi, reluându-și răsu flarea, rar ca și cum ar începe o poveste) La anul una mie opt sute două zeci și unu... fix... (I.L. Caragiale, O scrisoare pierdută)

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate. 6 p

2. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvența: Aveți puțintică răbdare. 6 p

3. Transcrie un element de jargon din textul dat. 6 p

4. Explică rolul virgulei în secvența: voi încheia, precum am zis, cât se poate mai scurt. 6 p

5. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate: Sunt cestiuni importante, arzătoare... 6 p

6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție atributivă, introdusă printr un pronume relativ. 10 p

7. Precizează, într un enunț, motivul pentru care Farfuridi este întrerupt atunci când vorbește. 10 p

Subiectul al II ‑ lea

Redactează o compunere, de 150 250 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul dramatic a textului dat.

În compunerea ta, trebuie: să precizezi patru trăsături ale genului dramatic; 6 p să ilustrezi două trăsături ale genului dramatic, valorificând textul dat; 6 p să ai un conținut adecvat cerinței; 6 p să respecți precizarea privind numărul de cuvinte. 6 p

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie. Vei primi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziției – 3 puncte; coerența textului – 3 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie –3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.