Investigarea factorilor dintr-un mediu terestru

from Biologie, manual pentru clasa a V-a

Răspunsuri

Documentează-te cu privire la condițiile meteorologice (fig. 5) înainte de a realiza investigarea unui mediu de viață. Reprogramează activitatea de investigare a mediului respectiv dacă prognoza anunță temperaturi extreme, vânt foarte puternic sau precipitații abundente. Ai nevoie de un echipament adecvat locului, momentului și activității pe care o vei realiza. A. Investigarea factorilor fără viață dintr-un mediu terestru

Investighează (cercetează) un mediu terestru natural (pădure, pajiște) sau un mediu artificial (parc, grădină, livadă), prin observație directă și cu ajutorul unor instrumente simple. Notează în caiet rezultatele obținute. APLICAȚIE PRACTICĂ

Fig. 5 Informații privind prognoza meteo

Materiale necesare: busolă, termometru de aer, termometru de sol, higrometru, cazma, pungi de hârtie, geantă pentru roci, caiet de notițe și creion.

Etape:

1. Determină poziția geografică cu ajutorul unei busole (fig. 6) sau al unei aplicații a telefonului mobil. 2. Măsoară temperatura aerului și temperatura solului: a) măsoară temperatura aerului la umbră și la soare, cu termometrul de aer fixat pe un suport vertical – fig. 7 (Citește valoarea indicată de termometru la 5–10 minute de la expunere); b)măsoară temperatura aerului în stratul de frunze moarte, cu termo metrul de aer așezat orizontal; c) măsoară temperatura solului; realizează, cu o cazma, o secțiune în sol în formă de cruce; introdu termometrul în secțiune și acoperă-l cu pământ; citește temperatura indicată de termometru după 10 minute. 3. Măsoară umiditatea aerului cu ajutorul higrometrului. 4. Măsoară viteza vântului cu ajutorul anemometrului sau apreciază această viteză observând următoarele efecte: ✓ vânt slab – se mișcă doar frunzele arborilor; ✓ vânt moderat (potrivit) – se mișcă ramurile mici ale arborilor; ✓ vânt puternic – se mișcă ramurile arborilor; ✓ vânt foarte puternic – se rup ramurile și se dezrădăcinează arborii. 5. Apreciază vizual lumina din mediul studiat. 6. Recoltează probe de sol cu ajutorul unei cazmale (fig. 8) și introdu aceste probe în pungi de hârtie sau de plastic; colectează diferite roci; transportă aceste probe într-o geantă rezistentă. Evită și combate poluarea mediului studiat.

Pentru sănătatea mediului

Fig. 6 Determinarea poziției geografice Fig. 7 Măsurarea temperaturii aerului Fig. 8 Recoltarea unei probe de sol

Portofoliu

Măsoară temperatura aerului în locuința proprie (dimineața și seara) sau în clasă (la începutul și la sfârșitul orelor de curs). Înregistrează aceste valori în tabele. Din ce cauză sunt diferențe de temperatură? Pot fi și zile în care nu se înregistrează diferențe de temperatură? Cum explici?

B. Investigarea factorilor cu viață dintr-un mediu terestru APLICAȚIE PRACTICĂ

Documentează-te cu privire la viețuitoarele periculoase (fig. 9) pe care le poți întâlni în mediul de viață studiat. Informează-te despre măsurile de prim ajutor și despre materialele pe care trebuie să le utilizezi în caz de intoxicații cu plante sau ciuperci, sau în caz de înțepături sau mușcături de animale.

Materiale necesare: deplantor (fig. 10), pensă, pliculețe de hârtie, pungi de plastic, borcane cu lichide conservante, lupă, presă pentru plante, fileu entomologic (pentru insecte), aparat de fotografiat, caiet de notițe și creion.

Etape:

1. Observă ciupercile și tipurile de plante din mediul studiat (plante ierboase, arbuști, arbori). 2. Împarte suprafața studiată în pătrate cu latura de un metru, cu ajutorul unei rulete, folosind sfoară și țăruși. Ce suprafață au aceste pătrate? Numără exemplarele de același tip și notează numărul de plante. 3. Notează sau desenează în caiet modul în care sunt distribuite în spațiu unele tipuri de plante. Poți întâlni o distribuție uniformă (la distanțe egale), o distribuție grupată sau o distribuție izolată. Ce factori fără viață au determinat această distribuție? 4. Colectează în pungi de hârtie sau de plastic frunzele, fructele, semințele (fig. 12) și fragmentele de scoarță de copac găsite pe sol. Recoltează, cu ajutorul deplantorului, câteva plante, în vederea realizării unui ierbar. Etichetează pungile, notând data și locul recoltării. 5. Fotografiază animalele din mediul studiat, în vederea identificării lor. 6. Colectează în borcane animale mici (insecte, viermi) sau chiar probe de sol în care se află aceste animale. 7. Apreciază distribuția în spațiu a animalelor observate. Ce factori de mediu au determinat această distribuție? 8. Caută cuiburi și adăposturi de animale. Numără ouăle și puii fără să-i atingi! Notează aceste informații. 9. Recunoaște (determină), cu ajutorul atlaselor botanice și zoologice, organismele colectate. Plantele sunt identificate, de obicei, observând frunzele, florile și fructele. Animalele pot fi recunoscute în funcție de forma corpului, de componentele și de aspectul învelișului acestuia. 10. Conservă organismele colectate. Plantele ierboase se presează pentru realizarea ierbarelor. Poți realiza colecții de frunze presate și uscate. Poți conserva viermii, amfibienii și reptilele în borcane cu lichid conservant (alcool). Insectele pot fi conservate prin uscare și păstrate în insectare.

Fig. 9 Diferite viețuitoare periculoase pentru om Fig. 10 Deplantor