2 DOI
Când motanul e plecat, Cum povestea ne-a-nvăţat, Veselie e acasă – Șoriceii sunt pe masă! Numai DOI, Dar ce scandal, O masă fără egal,
Ca în vis, Au întins! DOUĂ roșii, DOUĂ ouă, Cașcavalul, pe din DOUĂ, Când pisica nu-i acasă, Mulţumim frumos de masă!
PATRU raţe au venit Și s-au pus pe măcănit, Iepurașii i-au gonit. PATRU gâște dolofane, Gătite cu papioane, Au crezut că-i concurs Și pe găgăit s-au pus. Liniștea curţii s-a dus!
101 Într-o zi au fost doar ZECE. Apoi UNU câte UNU S-au făcut cu toţi – O SUTĂ. Dalmaţienii, cin'se-ntrece Să îi numere, Stăpânul? Încercaţi și voi odată? Poate ies O SUTĂ UNU!
Dacă unu și cu unu Doi azi fac, Nu-i de mirare, Fiindcă semnul de-adunare, Zis și „plusul",
Cum îmi pare, Cei de-o seamă Îi unește, După plac Îi potrivește.
=