Geografie_clasa_iv

U nitatea

6

Marile unități geografice ale României

Îți amintești unitățile majore de relief ale României? O să aflăm informații interesante despre fiecare dintre acestea.

Știu că Delta Dunării este considerată „cel mai tânăr pământ al țării”.

Abia aștept să înțeleg la ce se referă expresia.

CONȚINUTURI: Marile unități geografice ale României  Carpații  Dealurile și podișurile  Câmpiile  Delta Dunării

Caracteristici geografice ale regiunii în care este situat orizontul local

Competențe specifice: 1.1; 1.2; 1.3; 2.3; 3.1; 3.2; 3.3; 3.4; 4.1; 4.2; 4.3.

75

Unitatea

6

Munții Carpați Am fost în excursie la munte și am urcat la crucea de pe vârful Caraiman.

Hai să aflăm împreună mai multe despre munții din România!

Important de [tiut!

Munții Carpați fac parte dintr-un mare lanț muntos, care se întinde pe teritoriul mai multor state europene. Sunt considerați munți tineri și au înălțime mijlocie față de alți munți din Europa, cele mai înalte vârfuri depășind cu puțin 2500 m.

O parte a munților din țara noastră s-au format prin încrețirea și înălțarea straturilor de pământ, altă parte a luat naștere prin erupția unor vulcani. Aceștia din urmă se numesc munți vulcanici. În țara noastră, Munții Carpați constituie cea mai înaltă treaptă de relief. Ei formează un arc în jurul Depresiunii Transilvaniei și sunt împărțiți în trei grupe: Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Carpații Occidentali.

Formarea munților prin încrețire

Formarea munților vulcanici

76

Coloanele de bazalt de la Racoș

N V

Legenda

Tisa S ir

E

Mu reș

ut Pr

et

S

graniță munte deal/podiș câmpie râu

reș Mu

Depresiunea Transilvaniei

Olt

Depresiunea Maramureșului  În

Olt

cadrul lanțului mun­ tos, se întâlnesc zone mai joase, numite depresiuni, care au aspect aproape neted și sunt înconjurate de culmi și masive.

Munții Carpați

Aplic\!

1. Stabilește așezarea fiecărei ramuri a Carpaților în funcție de Depresiunea Transilvaniei.

2. De unde crezi că vine numele celor trei ramuri ale Munților Carpați? Explică.

3. Lucrăm împreună: Localizați, pe o hartă fizică, localitatea în care locuiți. Care sunt cei mai apropiați munți?

4. Exprimați așezarea localității voastre față de ramurile Carpaților.

Exemplu: Orașul Oradea este situat la nord-vest de Carpații Occidentali.

Afl\ mai multe! (conținut facultativ)  Munții Carpați s-au format în ultimii 250 de milioane de ani.

 Numele Carpați vine de la tribul de daci al Carpilor.

 Cel mai înalt vârf din Munții Carpați se află în Munții Tatra, din Slovacia, și are 2655 m.

Geografia în viața mea

 La data de 26 septembrie se aniversează Ziua Mondială a Munților Carpați. Această ani­

versare a fost stabilită pentru a atrage atenția asupra importanței utilizării responsabile a resurselor și a protejării biodiversității.

77

Unitatea

6

Carpații Orientali Observ\!

N V

E S

Pasul Tihuța  Traversarea

munți­ lor se face de-a lun­ gul văilor, prin trecă­ tori sau peste culmi, prin pasuri.

Important de [tiut!

Carpații Orientali sunt situați în par­tea de est a Depresiunii Transilvaniei. Se întind de la granița de nord a țării până la valea râului Prahova. În Carpații Orientali sunt singurii munți vulcanici din țara noastră. Aceștia sunt situați în partea de vest, spre Depresiunea Transilvaniei.

78

Aplic\!

1. Numește, de pe harta de la pagina 78, munți și depresiuni din Carpații Orientali.

2. Stabilește localizarea unor culmi și masive mun­toase față de altele.

Exemplu: Munții Maramureșului se află în partea de nord față de Munții Călimani.

3. Scrie un text cu titlul Călătorie pe hartă, folosind harta dată, în care să utilizezi cel puțin șase denumiri geografice din Carpații Orientali.

Masivul Ceahlău

Munții Gutâi

Munții Hășmașu Mare

Afl\ mai multe! (conținut facultativ)  Carpații Orientali constituie mai mult de jumătate din suprafața Carpaților din țara noastră.

 Cea mai adâncă peșteră din România este Peștera Izvorul Tăușoarelor, situată în Munții

Rodnei (415 m sub nivelul mării).  Vârful Pietrosu (2303 m), din Munții Rodnei, are cea mai mare înălțime din Carpații Orientali.  Muntele Ceahlău, „piatra nes­temată a Moldovei” (Dimitrie Cantemir), impresionează prin forma sa, cu vârfuri golașe, ca niște turnuri.  Din Munții Hășmașu Mare i­z vorăsc râurile Olt și Mureș.  Munții Călimani sunt cei mai înalți munți vulcanici (2100 m) din Carpați.

79

Unitatea

6

Carpații Meridionali Observ\!

N V

E S

Vf

Important de [tiut!

Carpații Meridionali sunt așezați la sud de Depresiunea Transilvaniei și se întind de la valea râului Prahova până la văile râurilor Timiș și Cerna. Sunt cei mai înalți munți din România, având vârfuri ce depășesc 2500 m.

Această ramură a Carpaților este alcătuită din patru grupe: Munții Bucegi, Munții Făgăraș, Munții Parâng, Munții Retezat–Godeanu.

Carpații Meridionali au numeroase resurse ale solului și ale subsolului: pă­duri, pășuni, ape minerale, cărbuni și roci de construcție.

Defileul Oltului de la Cozia

80

Voineasa, Pârtia de schi

Aplic\!

1. Descoperă, pe harta de la pagina 80, râurile care împart Carpații Meridionali în cele patru grupe.

2. Numește de pe hartă munți și depresiuni din Carpații Meridionali.

3. Identifică pe hartă vârfuri din Carpații Meridionali. Care este cel mai înalt?

4. Identifică pe hartă două pasuri care leagă Munții Făgăraș de Munții Parâng.

5. Realizează o fișă de portofoliu cu informații despre una dintre grupele Carpaților Meridionali.

Vf. Moldoveanu (Munții Făgăraș)

Crucea de pe Vf. Caraiman (Munții Bucegi)

Lac glaciar (Munții Retezat)

Afl\ mai multe! (conținut facultativ)  Cel mai înalt vârf din Carpații româ­nești este Moldoveanu (2544 m), din Munții Făgăraș.

 Pe vârful Caraiman, din Munții Bucegi, a fost ridicată o cruce înaltă de 28 m, în memoria

eroilor neamului care au luptat în Pri­mul Război Mondial. Monumentul deține recordul de cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan.  Parcul Național Retezat este o arie naturală protejată, de interes național, în care se gă­ sesc peste 80 de lacuri și numeroase specii de viețuitoare ocrotite.  În Munții Retezat se află cel mai întins lac glaciar (Bucura), dar și cel mai adânc (Zănoaga).

Acestea s-au format în urma eroziunii ghețarilor, cu mult timp în urmă.

81

Unitatea

6

Carpații Occidentali Observ\!

N V

E S

Peștera Ponorului

Cheile Turzii  Din Munții Carpați izvorăsc aproa­

pe toate apele curgătoare din România. În calcare, apele au să­ pat văi înguste și adânci, numite chei, iar în subteran s-au format peșteri.

Important de [tiut!

Carpații Occidentali sunt situați la vest de Depresiunea Transilvaniei. Se întind între valea Dunării, în sud, și valea râului Barcău, la nord. Reprezintă ramura cu munții cei mai joși. În Carpații Occidentali se găsesc importante zăcăminte de cărbuni, minereuri de fier și nefe­roase (cupru, plumb, zinc, bauxită, aur și argint). Exploatarea zăcă­mintelor de aur se face încă din vremea dacilor.

82

Aplic\!

1. Descoperă, pe harta de la pagina 82, grupa Munților Apuseni, situați între râul Mureș și râul Barcău. Numește munții din grupa respectivă.

2. Lucrăm împreună: Ștafeta întrebărilor: Un elev formulează o cerință și numește alt elev să răspundă și să arate pe hartă. Cel care a răspuns formulează o altă cerință și ștafeta continuă.

Exemplu: Ce depresiune se află în partea de nord a Munților Zarand? Ce râu curge în partea de nord a Muntelui Mare?

Peștera Scărișoara

Crânguri în Apuseni

Detunatele

Afl\ mai multe! (conținut facultativ)  În

Carpații Occidentali sunt numeroase peșteri, printre care: Peștera Vântului (32 km), Peștera Urșilor, Peștera Ponicova.  Detunatele din Munții Metaliferi reprezintă două formațiuni stâncoase de origine vulcani­ că, renumite pentru forma și aspectul lor.  Peștera Scărișoara adăpostește cel mai mare ghețar subteran din România, cu o vechime de mii de ani.  În Munții Apuseni, în satele risipite pe înălțimi, gospodăriile sunt organizate în crânguri, locuite în trecut, uneori chiar până astăzi, de familiile aceluiași neam. În aceste zone s-au păstrat foarte bine arhitectura și obiceiurile populare.  În Parcul Natural Porțile de Fier, din defileul Dunării, se găsește laleaua de Cazane, o plantă unică în lume, protejată prin lege.

83

Unitatea

6

Dealurile și podișurile Ne mutăm pe hartă către culoarea galbenă?

Sunt dealuri și podișuri, îmi amintesc!

Hai să coborâm de la munte către treptele mai joase de relief!

Important de [tiut!

Dealurile și podișurile formează împreună o treaptă mijlocie de relief, cu înălțimi cuprinse între 300 m și 800 m și aspect ondulat sau ușor înclinat.

Rocile care alcătuiesc dealurile și podișurile sunt mai moi decât cele din regiunile montane, dar mai tari decât cele de la câmpie.

Observ\!

N E

Legenda

Tisa et

Sir

V

graniță munte deal/podiș câmpie râu

Mu reș

t

Olt

84

u Pr

S de Vest sunt situate în par­ tea de vest a Occi­ dentalilor, au culmi domoale și înălțimi medii de 200–400 m.

Olt reș Mu  Podișul Moldovei, cel mai întins dintre podișurile țării, este alcătuit din argilă, nisipuri și pietrișuri, solul fiind favorabil practicării agriculturii.  Subcarpații se află la exteriorul munți­ lor pe care îi înconjoară și se întind de la valea râului Moldova până la valea râului Motru.

S-au format prin încrețirea straturilor pământului, ca și munții, dar sunt mai scunzi decât aceș­ tia. Se împart în trei grupe: Subcarpații Moldovei, Subcarpații de Curbură și Subcarpații Getici.  Podișul Getic este situat în partea de sud a Subcarpaților Getici, fiind alcătuit din nisipuri, pietrișuri și argile aduse de râurile din Carpați.  Podișul Dobrogei, cel mai vechi podiș din țară, este alcătuit din munți vechi, tociți, în partea de nord și în centru, iar în sud are aspect de câmpie.

 Dealurile

Aplic\!

1. Citește informațiile din tabel și realizează o schemă a resurselor dealurilor și podișurilor.

Forma de relief Resurse

Subcarpații

Dealurile de Vest

păduri, pășuni, livezi, vii, livezi, vii, ape ter­ cărbuni, petrol, gaze na­ male, cărbuni turale, ape minerale, sare

Podișul Getic terenuri agri­ cole, cărbuni, petrol, gaze

Podișul Moldovei păduri, terenuri agricole

Podișul Dobrogei livezi, vii, tere­ nuri agricole, granit

2. Amintește-ți ce ai învățat despre activitățile economice. Ce activități crezi că se desfășoară la deal și la podiș? Explică.

Afl\ mai multe!

(conținut facultativ)

 În Subcarpații de Curbură se află

vulcanii noroioși, un fenomen unic în Europa.  Podul Natural de la Ponoare, din Podișul Mehedinți, este unul din­ tre cele trei poduri naturale din lume, singurul pe care se poate circula cu mașina. Este format din piatră masivă și a rezultat în urma prăbușirii tavanului unei peșteri.  Munții Măcinului, situați în par­ tea de nord a Podișului Dobro­ gei, sunt cei mai vechi munți din țara noastră, fără legătură cu Munții Carpați.  În Podișul Dobrogei de Sud, la Adamclisi, se află monumentul Tropaeum Traiani, ridicat din or­ dinul împăratului Traian, în urma victoriei asupra dacilor.  În localitatea Slănic Prahova, si­ tuată în Subcarpații de Curbură, se găsește un zăcământ de sare care se exploatează de peste trei sute de ani.

Vulcanii noroioși

Adamclisi

Podul Natural de la Ponoare

Slănic Prahova

Munții Măcinului

85

Unitatea

6

Depresiunea Transilvaniei Observ\!

Important de [tiut!

N V

E S

Podișul Someșan

Depresiunea Transilvaniei, situată în partea centrală a țării, în interiorul arcului carpatic, este formată din două zone cu aspect diferit: o zonă de margine, cu dealuri mai înalte și depresiuni submontane, și o zonă centrală, cu aspect de podiș.

Partea centrală este formată din: –P odișul Someșan: dealuri acope­ rite cu păduri de foioase; –C âmpia Transilvaniei: întinse suprafețe agri­cole; –P odișul Târnavelor: importantă zonă viticolă.

Depresiunea Transilvaniei

Depresiunea Transilvaniei este o zonă bo­gată în resurse ale solului și ale subsolului: terenuri agricole, păduri, pășuni, ape minerale, sare, gaze naturale, piatră de construcție.

Aplic\!

1. Descoperă, pe harta Depresiunii Transilvaniei, râurile care o străbat și orașele importante.

2. Localizează orașele, în funcție de formele de relief.

Exemplu: Orașul Cluj‑Napoca se află în partea de sud a Podișului Someșan și în partea de vest a Câmpiei Transilvaniei.

3. Scrie un text, de 5–7 enunțuri, despre Depresiu­ nea Transilvaniei, în care să folosești și cuvintele: relief, mărginită, străbătută, resurse, interior.

86

Cluj-Napoca

Afl\ mai multe! (conținut facultativ)  Cea

mai mare parte a resurselor de gaze naturale ale României se află în Depresiunea Transilvaniei.  Cel mai mare câmp de gaze naturale din România, descoperit în anul 1912, se află la Deleni.  Depresiunea Transilvaniei este cea mai mare depresiune colinară* din Europa.  Rezervația Naturală Dumbrava Vadului, cunoscută mai ales sub denumirea de Poiana Narciselor, este cea mai mare din Europa, şi este arie protejată. Se întinde pe 400 de hectare, şi doar aici se pot vedea, începând cu luna mai, milioane de narcise înflorite.

Poiana Narciselor

Podișul Someșan

Câmpia Transilvaniei

Podgorie în Podișul Târnavelor

Geografia în viața mea  Gazele

naturale reprezintă o sursă de energie epuizabilă. Oamenii pot reduce consumul de gaze naturale din perioada rece a anului prin izolarea ferestrelor, pentru a preveni pier­ derea de căldură, prin oprirea sursei de căldură, când se aerisesc camerele, sau prin evita­ rea acoperirii surselor de căldură cu perdele, draperii și alte obiecte.

* colinar – cu coline, deluros, cu pante domoale. colină – ridicătură de teren de formă alungită, cu pante line.

87

Unitatea

Câmpiile

6

Am ajuns pe hartă la culoarea verde.

Este culoarea mea preferată!

Este culoarea convențională pentru câmpii. Să aflăm lucruri interesante despre principalele câmpii ale României!

Important de [tiut!

Câmpiile sunt cele mai netede și mai joase forme de relief, cu înălțimi cuprinse între 0 și 300 de metri. La câmpie sunt soluri fertile, de aceea întâlnim zone întinse cultivate cu diferite plante.

De asemenea, câmpiile sunt cele mai populate forme de relief.

Cele mai mari câmpii din țara noastră sunt: Câmpia Română și Câmpia de Vest.

Câmpia Română se află în partea de sud a țării și se întinde de-a lungul Dunării. Este străbătută de râurile care se varsă în Dunăre. În partea de est, este Câmpia Bărăganului, vestită pentru recoltele bogate de cereale. Din subsolul Câmpiei Române se extrag petrol și gaze naturale.

Lan de grâu

N V

E S

Câmpia Buzău-Siret

Câmpia Vlăsiei

Câmpia Română

88

Dropia din stepa Bărăganului

Important de [tiut!

Câmpia de Vest este situată în partea de vest a țării, la exteriorul Dealurilor de Vest.

Constituie una dintre cele mai importante zone agricole ale țării. Este străbătută, de la est la vest, de numeroase râuri. În subsolul Câmpiei de Vest sunt zăcăminte de petrol și gaze naturale.

Observ\!

N V

E S

Băile Felix

Afl\ mai multe! (conținut facultativ)

 În Câmpia de Vest, se află stațiunea

Câmpia de Vest

Băile Felix, cu ape termale de peste 40 de grade.  Lacul termal Pețea este renumit pentru o specie unică de nufăr, care a fost declarat monument al naturii în anul 1931.  Primele dovezi despre cultivarea grâului în Câmpia Română datează de peste patru mii de ani.

Aplic\!

1. Identifică, pe hărțile de la paginile 88 și 89, unele dintre diviziunile care formează Câmpia Română, respectiv, Câmpia de Vest.

2. Scrie, pe caiet, numele râurilor care străbat cele două câmpii și direcția de curgere a fiecăruia. ucrăm în perechi: Găsiți două asemănări și două deosebiri între Câmpia Română și 3. L Câmpia de Vest.

4. Citește textul următor. Scrie, pe caiet, numele cerealelor întâlnite în text și motivul pentru care recoltele ar putea fi afectate.

Floarea-soarelui şi porumbul sunt deja afectate, mai mult decât orzul şi grâul, şi dacă nu vin ploi în cel mai scurt timp, recoltele vor fi înjumătățite.

5. Caută informații despre culturile agricole din Câmpia Română sau Câmpia de Vest, la ale­ gere. Realizează o fișă de portofoliu.

89

Unitatea

Delta Dunării

6

Știi care este cea mai tânără formă de relief a țării? Știu, am fost acolo în excursie cu colegii mei.

Mi-a plăcut foarte mult în Delta Dunării.

Observ\!

Important de [tiut!

N V

E

Delta Dunării este un teritoriu format de fluviul Dunărea la vărsarea sa în Marea Neagră.

Apele Dunării aduc mari cantități de nisip și mâl, numite aluviuni, care se depun, formând cea mai nouă și mai joasă unitate de relief a țării noastre. Cea mai mare parte a suprafeței Deltei Dunării este formată din ape. Acolo unde aluviunile depășesc nivelul apei, întâlnim zone de uscat numite grinduri. În Delta Dunării trăiesc numeroase specii de plante și animale.

S

Delta Dunării

Aplic\!

1. Identifică, pe hartă, și scrie, pe caiet, numele ce­ lor trei brațe ale Dunării care formează delta.

2. Stabilește, cu ajutorul hărții, așezarea orașului Tulcea față de cele trei guri de vărsare a Dunării în Marea Neagră.

3. Care dintre brațele Dunării formează granița na­ turală cu Ucraina?

4. Identifică, pe hartă, și scrie, pe caiet, numele unor grinduri din Delta Dunării.

90

Delta Dunării

5. Lucrăm în perechi: Informați-vă și completați, pe caiet, schema de mai jos, cu alte exemple din vegetația și flora Deltei Dunării.

Delta Dunării Vegetație

stuf

nuferi

Faună

sălcii

mamifere

nuferi

salcie

pești

păsări

cormorani

pelicani

cal sălbatic

6. Caută informații despre o localitate din Delta Dunării și realizează o fișă de portofoliu.

Folosește texte și desene/imagini.

Afl\ mai multe! (conținut facultativ)  Delta Dunării a intrat în patrimoniul universal al UNESCO, din anul 1993, fiind declarată

Rezervație a Biosferei.  Din anul 2008, data de 1 septembrie a fost declarată Ziua Rezervației Biosferei Delta Dunării.  Delta Dunării este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene.  Cea mai mare deltă din Europa este cea a fluviului Volga (Federația Rusă), iar cea mai mare deltă din lume este cea a fluviului Gange (India).

91

Unitatea

6

Caracteristici geografice ale regiunii în care este situat orizontul local Am aflat că cea mai înaltă cascadă din România este Cascada Cailor din Maramureș.

Am auzit despre această regiune cu peisaje minunate și tradiții bine păstrate! Haide să descoperim cum se face o prezentare a unei regiuni, referindu-ne la acest ținut de poveste.

Observ\!

N V

E S

Maramureș

Casă tradițională din Maramureș

92

Cascada Cailor

Maramureșul 1. Poziția geografică și limitele: Este o regiune geografică și etno-cultura­ lă situată în nordul României. În partea de nord, se întinde până la granița cu Ucraina, la vest, sud și est este limitată de munți din Carpații Orientali.

2. Caracteristici naturale: Relieful: Regiunea este alcătuită din De­ presiunea Maramureșului, aflată pe cursul superior al văii Tisei, și din versanții munți­ lor care o înconjoară: Munții Oașului, Gutâi, Țibleș și Rodnei, spre vest și sud, și Munții Maramureșului, la est și nord. Munții ocupă mai mult de jumătate din suprafața regiu­ nii, unele înălțimi depășind 2000 de metri. În acești munți se găsesc peșteri, chei, lacuri și formațiuni geologice, dintre care unele protejate, de exemplu, Creasta Cocoșului din Munții Gutâi.

Clima: Se caracterizează prin temperaturi moderate și precipitații bogate, printre cele mai ridicate din România.

Apele: Râul Tisa și apele care se varsă în el (Iza, Vișeu). În Depresiunea Maramureșului sunt lacuri cu apă sărată, de exemplu, Ocna Șugatag.

Vegetația: Munții sunt acoperiți cu păduri de stejar, fag și molid. La înălțimi de peste 2000 de metri, întâlnim pășuni alpine. Exis­ tă și specii de plante rare: tisa, zada (laricele), zâmbrul, floarea-de-colț și laleaua pestriță.

Fauna: În aceste locuri trăiesc căprioare, cerbi, urși, lupi, vulpi, misteți și specii pro­ tejate sau pe cale de dispariție: râsul, capra neagră, cocoșul de munte, vulturul auriu. În râurile Maramureșului trăiește lostrița, o specie rară de somon.

Solurile: Solurile au fertilitate medie și sunt reprezentate de cele brun-roșcate și brun-acide.

Creasta Cocoșului din Munții Gutâi

Mocănița de pe Valea Vaserului

Lostrița

93

Unitatea

6

3. Resurse și activități economice În munți, mai ales în cei vulcanici, sunt zăcăminte de me­ tale neferoase (auro-argintifere, cupru, plumb, zinc), depo­ zite de sare și ape minerale (Săpânța) sau mineralizate și sărate (Ocna Șugatag).

Multe mine s-au închis, iar acest fapt a condus la deplasări ale populației în străinătate.

Se remarcă totuși, exploatarea și prelucrarea lemnului, pre­ cum și meșteșuguri populare păstrate de generații (vestitele porți maramureșene sculptate, unice în țară, confecționarea costumelor populare și țesutul cergilor). La acestea se adau­ gă unități ale industriei alimentare și textile.

Suprafața arabilă este redusă și se întinde de-a lungul râu­ rilor care străbat județul. Principalele culturi agricole sunt: cereale (grâu, orz, orzoaică, secară, porumb), leguminoase (fasole, mazăre), legume (ceapă, tomate, varză), cartof, plan­ te industriale (sfeclă de zahăr), furaje (lucernă, trifoi etc.).

Turismul este o activitate economică care s‑a dezvoltat în ultimele decenii, datorită folclorului și tradițiilor populare specifice, dar și a unor obiective deosebite precum: Mănăs­ tirea Bârsana și Biserica din Lemn de pe Valea Izei, Cimitirul vesel de la Săpânța, Stațiunea balneară Ocna Șugatag, ora­ șul Sighetu Marmației.

Mănăstirea Bârsana

Important de [tiut!

Caracteristicile geografice ale unei regiuni se referă la: – poziție geografică și limite; – caracteristici naturale: relief, climă, ape, vegetație, faună și soluri; – resurse și activități economice.

Sighetu Marmației

Aplic\!

Lucrăm împreună: Formați patru grupe. Realizați o caracterizare geografică a regiunii în care este situată localitatea voastră. Urmați pașii: 1. organizarea (repartizarea sarcinilor în grup); 2. documentarea (căutarea și selectarea informațiilor); 3. elaborarea (realizarea unei prezentări cu texte și desene/imagini); 4. prezentarea (afișarea și prezentarea în fața clasei; compararea informațiilor găsite).

94

RECAPITULARE

5. APLICĂ

4. ASOCIAZĂ 6. ANALIZEAZĂ 2. COMPARĂ

3. ARGUMENTEAZĂ

Lucrăm împreună: Formați 6 grupe. Fiecare grupă va rezolva una din sarcinile de lucru, de mai jos, pe foi de hârtie. Răspunsurile vor fi completate cu desene potrivite.

1. DESCRIE

1. DESCRIEȚI formele de relief în­vă­țate în această unitate, notând pentru fiecare câte două caracteristici.

2. COMPARAȚI, notând câte două asemănări și două deosebiri:  două dintre grupele Munți­ lor Carpați, la alegere;  Subcarpații cu Podișul Do­ brogei;  Câmpia Română cu Delta Dunării.

3. ARGUMENTAȚI urmă­ toarele afirmații:  Bărăganul este considerat „grânarul țării”.  Delta Dunării este un paradis al păsărilor.  Sfinxul și Babele sunt două din‑ tre cele mai importante simbo‑ luri naturale ale României.  Depresiunea Transilvaniei ar putea fi considerată o pălă‑ rie întoarsă.

4. ASOCIAȚI următoarele situații cu comportamente de protejare, respectiv de poluare a mediului înconjurător.

Explicați alegerile.  Un grup de tineri au început o campanie de voluntariat pentru curățarea spațiilor verzi din orașul lor.  Elevii din clasa a IV-a au participat la o campanie de plantare de puieți de stejar în pădurea din apropierea comunei lor.  În excursie, copiii au igienizat malurile pârâului pe o distanță de 3 km.  În școala noastră se reciclează selectiv deșeurile, în containere de culori diferite.

5. APLICAȚI ce ați învățat și realizați un traseu pe hartă, ast­ fel încât să vizitați câte un loc din fiecare formă de relief din țara noastră: câmpie, deal, munte. Stabiliți locul de plecare în localitatea voastră. Precizați cum se numește fiecare loc vizi­ tat, de ce l-ați ales, cum se ajunge dintr-un loc în altul.

6. ANALIZAȚI textul, de mai jos, și formulați trei posibile motive pentru care, în anul 1935, a fost înființat Parcul Na­ țional Retezat, o zonă protejată prin lege.

Munții Retezat constituie un loc unde natura a avut mai puțin de suferit din cauza intervenției oamenilor. Aici pot fi găsi‑ te aproximativ 1200 de specii de plante, adică peste o treime din speciile de plante din România. De asemenea, există 90 de specii de plante care nu mai pot fi văzute nicăieri. Multe plante rare sau aflate în pericol încă mai pot fi admirate în Retezat, iar animalele îşi găsesc casă bună în pădurile şi jnepenişurile muntelui, ca și cele peste 180 de specii de păsări. Pe aceste locuri există un echi‑ libru între carnivore şi ierbivore. Pot fi văzuți urşi, lupi şi râşi, dar şi capre negre, cerbi, căprioare, mistreți, iepuri etc.

În munții Retezat sunt mai mult de douăzeci de vârfuri mai înalte de 2000 de metri și peste optzeci de lacuri și tăuri (lacuri gla‑ ciare mai mici), în care se oglindește albastrul infinit al cerului.

95

Unitatea

6 EVALUARE … ȘI MĂ APRECIEZ

AM ÎNVĂȚAT...

 Scrie, pe caiet ce reprezintă fiecare cifră de pe hartă.

N V



Tisa



ut Pr

t

e Sir

E S

Mu reș

6

1 reș Mu

5

două răspunsuri corecte patru răspunsuri corecte



șase răspunsuri corecte

 

un răspuns corect două răspunsuri corecte trei răspunsuri corecte

Olt

Olt

2

 a) b) c)

3

4

Completează, pe caiet, numele formelor de relief: _____________ Orientali; _____________ Dobrogei; _____________ Transilvaniei.

 Formulează trei enunțuri în care să folosești și cuvintele: Bărăgan, gaze naturale, Subcarpați, cereale, pomi fructiferi.  Scrie câte o informație, pe care ai aflat-o în această unitate, despre: Munții Carpați, Delta Dunării, Dealurile de Vest.

     

un enunț



trei informații corecte

= Suficient = Bine = Foarte bine 96

două enunțuri trei enunțuri o informație corectă două informații corecte