Pierre Jovanovic
Blythe Masters:
bancherul care se află la originea crizei mondiale Ce a făcut până acum şi ce va face pe viitor
Traducere din limba franceză de DORINA OPREA
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României JOVANOVIC, PIERRE Blythe Masters / Pierre Jovanovic ; trad.: Dorina Oprea; red.: Bianca Biagini şi Liviu Dascălu. Bucureşti : Philobia, 2011 ISBN 978-606-92914-4-3 I. Oprea, Dorina (trad.) II. Biagini, Bianca (red.) II. Dascălu, Liviu (red.) 821.133.1-4=135.1
BLYTHE MASTERS: LA BANQUIÈRE DE LA JP MORGAN À L’ORIGINE DE LA CRISE MONDIALE CE QU’ELLE A FAIT, CE QU’ELLE VA FAIRE... PIERRE JOVANOVIC Copyright © 2011 Pierre Jovanovic. BLYTHE MASTERS: BANCHERUL CARE SE AFLĂ LA ORIGINEA CRIZEI MONDIALE CE A FĂCUT PÂNĂ ACUM ŞI CE VA FACE PE VIITOR PIERRE JOVANOVIC
ISBN 978-606-92914-4-3 © 2011 – Editura PHILOBIA internet: www.philobia.com e-mail: contact@philobia.com +40 746 49 25 59 (RO) +33 625 51 13 24 (FR) Editor: Bianca Biagini Redactori: Biagini Bianca, Liviu Dascălu Traducere: Dorina Oprea Corector: Mircea Laslo DTP: Octavian Naghi Coperta: Roxana Soare
Notă către cititor Prima persoană care şi-a imaginat sau care s-a gândit la cesiunea de risc de insolvenţă nu este nici Blythe Masters, nici vreun alchimist de la Bankers Trust, ci scriitorul francez Honoré de Balzac. Obişnuit să fie urmărit de bancheri şi, prin urmare, să se întâlnească foarte des cu ei, a sfârşit prin a înţelege care este adevărata lor natură. Cesiunea de risc de insolvenţă este, aşadar, avant la lettre, de origine franceză. Datorită „transferului de risc în caz de neplată”, Blythe Masters a devenit în prezent cea mai puternică femeie care a existat vreodată pe această planetă – şi asta după inventarea scrisului. Dacă am aduna laolaltă bogăţiile pe care le-au avut Ecaterina a II-a a Rusiei, regina Victoria, împărăteasa Teodora, Hatshepsut şi Caterina de Medici, nu am avea nici măcar un sfert din puterea financiară de care dispune ea. În alte epoci, ar fi fost transformată în zeiţă. Astăzi, însă, cea mai mare parte a bancherilor vor pur şi simplu să rămână în umbră. Veţi înţelege pe parcurs care este motivul. Redactorul-şef al secţiunii economice de la New York Times, Joe Nocera, a publicat în decembrie 2010 o carte despre „istoria ascunsă a crizei“, al cărei titlu, extrem de percutant, este All the devils are here (în română, „Toţi diavolii sunt chiar aici“). Curios este că, în lucrarea sa, nu numai că a ignorat în totalitate rolul crucial jucat de Blythe Masters şi de bancherul-teoretician american cel mai influent din toate timpurile (numele lui îl veţi afla în această carte), dar, mai mult, nici măcar nu s-a străduit să explice titlul, care sugerează că pe Wall Street e nevoie de un exorcist. Titlul unei alte cărţi, Devil’s Casino, scrisă de ziarista Vicky Ward, de la Vanity Fair, trimite către aceeaşi zonă obscură. Punctul de vedere al lui Nocera este că marile bănci mondiale au pus de fapt la punct o capcană „diabolică“ a datoriilor prin intermediul produselor financiare derivate; se ştie că în prezent nici măcar nu există destui bani pe pământ – şi n-am găsi nici dacă ne-am duce până la periferia planetei Pluton –, pentru a se plăti toate datoriile, cele care se tot adună, din anul 2007 încoace, de la primele falimente în rândul băncilor care au acordat împrumuturi imobiliare. Dacă vă gândiţi cumva că am depăşit perioada de criză, atunci să ştiţi că au rămas în continuare „4,3 milioane de gospodării care fie au o întârziere la plata ratelor mai mare de nouăzeci de zile, fie sunt în curs de executare silită“ – şi asta conform LPS Applied Analytics, în raportul din noiembrie 2010, intitulat „Mortgage Performance 9
Data“1. Să înmulţim cele 4,3 milioane de gospodării cu aproximativ 200.000 de dolari (estimativ) şi vom obţine un minimum de 860.000.000.000 de dolari (adică 860 de miliarde), sumă care ar arunca în aer toate băncile de pe Terra, Marte, Venus, Neptun şi Pluton la un loc. Din anul 2007, transferul de risc în caz de neplată creat de Blythe Masters a funcţionat foarte bine: riscul a fost transferat de la băncile mici la cele mari, apoi de la cele mari la băncile centrale, după care, de la cele centrale, la băncile-mamut, cum ar fi Fondul Monetar Internaţional, fiindcă nu mai era de ajuns să se fure doar de la clienţii băncilor şi de la contribuabili. Aşa cum observa atât de bine dr. Nouriel Roubini la sfârşitul anului 2010, „Nu va veni nimeni de pe Marte să-i salveze pe ultimii de pe listă” – pe „marii suverani”, mai exact FMI şi Banca Centrală Europeană. Aşadar, falimentul universal este inevitabil, dar, între timp, sistemul vrea cu orice preţ să ne facă să credem că totul funcţionează normal, pentru ca nimeni să nu-şi scoată banii de la bancă. Pierre Jovanovic
1
www.businessinsider.com/delinquencies-may-be-down-2010-12
10
„Cu fiecare pas făcut, Blythe Masters scria Istoria.“ – Gillian Tett, Aurul nebunilor
„M-am îndrăgostit de creditele derivate, chiar de când se aflau în stadiul de concept.“ – Blythe Masters, în Daily Pennsylvanian, 9 noiembrie 2005
„Bani pe gratis Şi fete pe degeaba.“ – Dire Straits, Money for Nothing, 1986
11
Banca JP Morgan Denumire oficială: JP Morgan Chase & Co Înfiinţată în: 1799 Numărul de clienţi: aproximativ 90 de milioane, din 60 de ţări Angajaţi: aproximativ 222.000 Valoarea activelor: 2.000 de miliarde de dolari Fonduri gestionate: 55 de miliarde de dolari, în fonduri de hedging (de acoperire) De-a lungul timpului, JP Morgan a fuzionat cu: Chase Manhattan Bank Bear Stearns Washington Mutual Chemical Bank Manufacturers Hanover First Chicago Bank National Bank of Detroit Texas Commerce Bank Providian Financial Great Western Bank Bank One
12
Cuprins Blythe Masters – scurtă biografie................................................................................... 8 1. Blythe Masters sau o nouă Evă.............................................................................. 15 2. Principala semnificaţie a numelui Blythe............................................................. 23 3. Karl Marx, Mao Zedung & Blythe Masters.......................................................... 31 4. Cum a devenit Blythe Levett stăpâna Universului............................................. 43 5. Blythe Masters într-o grădină poluată de un tanc petrolier.............................. 47 6. Jacques de Larosière şi problema neuronilor distruşi........................................ 53 7. Blythe Masters şi Joseph Cassano: o întâlnire infernală..................................... 59 8. Apetisantul BISTRO al lui Blythe Masters........................................................... 69 9. Blythe Masters a ştiut înaintea tuturor că sistemul
avea să se prăbuşească............................................................................................ 79
10. Blythe Masters, un personaj literar din operele
lui Balzac, Buzzati, Bulgakov şi Goethe............................................................... 89
11. „Diavolul“ şi Blythe Masters................................................................................ 103 12. Brooksley Born, femeia care i-a stat în cale lui Blythe Masters....................... 115 13. Blythe Masters îndrăgostită! sau „În esenţa problemei“.................................. 127 14. David Xiang Li, geniul care a făcut-o să sufere pe Blythe Masters................ 147 15. Ce a pregătit Blythe Masters pentru anii următori........................................... 155 16. Glezna de argint a lui Blythe Masters................................................................. 171 Postfaţă – Motivul pentru care sistemul financiar este mort................................. 181 Obligatoriu de citit....................................................................................................... 184
13
1
Blythe Masters sau o nouă Evă „Running from an Angel, Running to the Devil; I gave up on you a long time ago; Well, there’s something I want you to know, Your lying and cheating really tore us apart.“1 – Hootie & The Blowfish, Live in Charleston
Blythe Masters a refuzat să acorde interviuri prestigioaselor publicaţii Newsweek, Times sau Telegraph şi chiar unor posturi de televiziune americane sau britanice. Explicabil, de altfel – banca la care lucrează vrea cu orice preţ ca numele ei să rămână în umbră, pentru ca Blythe Masters să fie uitată şi pentru ca persoana ei să nu devină niciodată cunoscută, ţinând cont de faptul că opinia publică ar afla atunci că JP Morgan este principalul responsabil pentru criza financiară cu care ne confruntăm cu toţii. Din această cauză, după falimentul băncii Lehman Brothers, femeia care a inventat „armele financiare de distrugere în masă“ nu a apărut niciodată în vreun număr al Newsweek, Fortune sau Forbes. Nici chiar revista pentru femei Elle nu a avut acest privilegiu… Şi totuşi, într-un articol din publicaţia londoneză Guardian a fost catalogată la un moment dat ca fiind FEMEIA care a declanşat criza mondială – şi asta prin intermediul cărţii lui Gillian Tett, o jurnalistă vizionară de la Financial Times. Gândeşte-te că prestigioasa revistă Time Magazine a întocmit pe 11 februarie 2009 lista celor „25 de persoane responsabile pentru criza financiară“, iar numele ei nici măcar nu figura acolo! Şi nici pe lista „celor 25 de vinovaţi“ publicată de cotidianul britanic The Guardian2, puţin diferită de lista din Times3. Şi Dumnezeu ştie că jurnaliştii de la cele două publicaţii au scormonit cerul şi pământul ca să facă rost de numele principalilor actori ai crizei. Ne necrezut! (n.tr.) Să fugi de un înger / să fugi spre Diavol. / Am renunţat la tine cu multă vreme-n urmă / şi-acum aş vrea să ştii ceva: / minciunile şi trădările tale ne-au despărţit cu adevărat.“ 2 www.guardian.co.uk/business/2009/jan/26/road-ruin-recession-individuals-economy 3 www.time.com/time/specials/packages/article/0,28804,1877351_1877650.00.html 1
15
Pierre Jovanovic
Chiar de la bun început am informat-o pe Blythe Masters despre intenţiile mele de a scrie această carte, însă departamentul de comunicare de la JP Morgan i-a interzis să stea de vorbă cu mine. În emisiunea Revue de Presse Internationale a fost supranumită „o Caterina de Medici a creditelor subprime4“ şi, la acelaşi post de radio, un ascultător îndrăgostit nebuneşte de ea5 i-a dedicat un poem de o ironie acidă, aşa că e normală reacţia reprezentanţilor băncii, deşi, prin umorul său englezesc, doamna Masters ar fi trebuit să aprecieze textul la adevărata lui valoare. M-am hotărât să scriu această carte după ce am descoperit raza de acţiune fenomenală a acţiunilor sale şi îndeosebi rolul crucial pe care l-a jucat în declanşarea celei mai mari crize economice pe care a cunoscut-o istoria umanităţii până astăzi (deşi numele lui Blythe nu mai apare nicăieri din anul 2008). De altfel, sunt de părere că, de la faimoasa Eva din grădina mitică a Edenului şi până în prezent, nicio femeie nu a mai avut vreodată o asemenea influenţă asupra destinului semenilor. Există, totuşi, o diferenţă capitală: spre deosebire de Eva, Blythe Masters este cât se poate de reală – din când în când bea cocteiluri cu gin, îşi cumpără apartamente imense în Florida, face jogging prin Central Park, participă la concursuri de echitaţie, are o mică grădină pe acoperişul imobilului pe care îl deţine în Tribeca6 – pe scurt, este o fiinţă umană şi trăieşte printre noi. Singura problemă este că absolut nimeni nu o poate aborda în prezent. Cu toate acestea, ea este adevărata Eva, o Evă modernă, asta fiindcă de tânără „s-a îndrăgostit“ de arborele fructelor derivativelor de credit, fructe pe care le-a oferit cu generozitate tuturor bancherilor: „M-am îndrăgostit de creditele derivate, chiar de când se aflau în stadiul de concept“, declara ea cotidianului The Daily Pennsylvanian, pe 9 noiembrie 2005.7 Să te îndrăgosteşti mai degrabă de un concept bancar în loc de un bărbat dezvăluie un spirit diferit, superior, capabil să înţeleagă frumuseţea aproape mistică a anumitor ecuaţii matematice. Aşadar, înainte de toate, lucrarea de faţă este cronica unei poveşti de dragoste, una care la un moment dat a luat o turnură neplăcută, confirmând parcă versurile melodiei Ritei Mitsouko: „În general, poveştile de dragoste se sfârşesc prost“. Iar 4 (n.tr.) Credite frecvente în ţările cu pieţe financiare dezvoltate, în special în SUA şi Europa occidentală. Dacă un client nu se poate califica pentru un credit sau are dificultăţi în obţinerea unui credit pe cale normală de la o bancă, atunci creditele subprime pot fi o soluţie a situaţiei sale, ele fiind acordate persoanelor care fie au avut dificultăţi de rambur sare, fie au un potenţial financiar slab din punctul de vedere al băncilor clasice. Rata dobânzii pentru creditele subprime este mult mai mare decât rata corespunzătoare unor credite similare obţinute în condiţii normale, organismul creditor având întotdeauna un câştig substanţial. 5 www.jovanovic.com/blythe-masters.htm 6 (n.tr.) Tribeca este un cartier din New York, situat pe insula Manhattan, fiind o zonă rezidenţială la modă, unde locuiesc mai multe vedete, printre care Mariah Carey, Jay-Z, David Letterman sau Robert de Niro. 7 http://thedp.com/node/47267
16