Animalul social by Editura Publica

Animalul social - BT.indd 1

07-Jan-14 20:04:28

Animalul social - BT.indd 2

07-Jan-14 20:04:28

Animalul social - BT.indd 3

07-Jan-14 20:04:28

The original title of this book is: The Social Animal: The Hidden Sources of Love, Character, and Achievement, by David Brooks Copyright © 2011, 2012 by David Brooks. All rights reserved. © Publica, 2014, pentru ediţia în limba română ISBN 978-606-8360-68-3

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României BROOKS, DAVID Animalul social : resursele ascunse care ne arată ce înseamnă cu adevărat să iubești, să ai caracter și să te bucuri de o viață împlinită / David Brooks ; trad.: Florin Tudose. Bucureşti : Publica, 2014 ISBN 978-606-8360-68-3 I. Tudose, Florin (trad.) 159.9

EDITORI:

Cătălin Muraru Silviu Dragomir DIRECTOR EXECUTIV:

Bogdan Ungureanu REDACTOR:

Liviu Uleia DESIGN:

Alexe Popescu DTP:

Răzvan Nasea CORECTURĂ:

Elena Bițu George Chiriță

Animalul social - BT.indd 4

07-Jan-14 20:04:28

Cuprins

Introducere �� 7 1.

Luarea deciziilor �� 21

2. Amestecul hărților �� 47 3.

Ochiul minții �� 55

4. Crearea hărților �� 73 5. Atașamentul �� 89 6. Învățarea �� 109 7. Normele �� 143 8. Autocontrolul �� 163 9. Cultura �� 185 10. Inteligența �� 215 11. Arhitectura deciziilor �� 233 12. Libertate și angajament �� 251 13. Starea de flux �� 269 14. Marea poveste �� 289 15. Metis �� 311

Animalul social - BT.indd 5

07-Jan-14 20:04:28

16. Insurgența �� 335 17. A îmbătrâni �� 349 18. Moralitatea �� 363 19. Liderul �� 387 20. Partea ușoară �� 409 21. Cealaltă educație �� 439 22. Sensul �� 469 Mulțumiri �� 489 Note �� 493

Animalul social - BT.indd 6

07-Jan-14 20:04:28

Introducere

Aceasta este cea mai fericită poveste din câte ați citit. Este istoria a două vieți împlinite și minunate. Vieţile a doi oameni care au avut cariere captivante, câștigând respectul prietenilor și aducând contribuții semnificative comunității, țării și lumii în care au trăit. Poate să pară ciudat, însă acești oameni nu s‑au născut genii. Au obținut calificative satisfăcătoare la testele SAT, IQ și la altele asemenea, dar nu au fost nicidecum posesorii unor calități fizice sau psihice excepționale. Aveau înfăţişări plăcute, totuşi nu erau niște frumuseți. Au jucat tenis și au practicat cățărări montane, însă nici măcar în liceu nu au fost staruri sportive; nimeni nu ar fi putut spune despre ei la vârsta aceea că vor fi extraordinari în vreun domeniu. Cu toate acestea, succesul a fost de partea lor şi toţi cei care i‑au întâlnit au remarcat ce vieți cu adevărat binecuvântate duc. Cum au reușit? Au reușit deoarece au fost posesorii a ceea ce economiștii numesc aptitudini non‑cognitive, adică acea categorie ascunsă de aptitudini greu de cuantificat, dar care în viața de toate zilele conduc la fericire și împlinire. Înainte de toate, erau oameni de caracter. Energici, onești și de încredere. Îşi reveneau uşor după eşecuri, recunoscându‑şi întotdeauna greșelile. Aveau suficientă încredere încât să‑și asume riscuri și suficientă integritate pentru a‑şi duce la bun sfârșit angajamentele. Încercau permanent să‑și identifice slăbiciunile, să se curețe de păcate și să‑și controleze cele mai rele porniri.

Introducere Animalul social

Animalul social - BT.indd 7

07-Jan-14 20:04:28

La fel de important, erau posesorii a ceea ce se numește școala vieții. Adică știau să citească oamenii, situațiile și ideile pe care le întâlneau. Puși în fața unei mulțimi sau îngropați între fel de fel de investigații, reușeau să dezvolte un sentiment intuitiv al contextului în care se aflau – ce merge cu ce și ce nu ar putea funcționa niciodată, care ar fi drumul către succes și care către eșec. Aceeași aptitudine care îl ajută pe căpitanul de vas să navigheze fără greş pe mare îi susține pe ei în navigarea prin lume. Milioane de cărți cu rețete despre succes au fost tipărite de‑a lungul secolelor. De obicei, aceste povești se desfășoară la nivelul de suprafață al vieții. Se vorbește în ele despre universități, dobândirea aptitudinilor profesionale, deciziile conștiente, tehnicile și trucurile necesare stabilirii de relații și avansării în carieră. Aceste cărți sunt concentrate cel mai adesea pe definițiile extrinseci ale succesului, legate de IQ, resurse, prestigiu și realizări lumești. Această poveste coboară la un nivel mai profund. Ea vorbește despre rolul ochiului interior – tărâmul inconștientului, unde se găsesc emoțiile, intuițiile, înclinațiile, dorințele, predispozițiile genetice, trăsăturile de caracter și normele sociale. Aici se formează caracterul și se înmagazinează școala vieții. Trăim astăzi în miezul unei revoluții a conștiinței. În ultimii ani, geneticienii, cercetătorii din neuroștiințe, psihologii, socio logii, economiștii, antropologii și mulți alții au avansat considerabil în înțelegerea structurii de dezvoltare și a înfloririi umane. În toate acestea, descoperirea de bază rămâne faptul că ființa umană nu este – primordial – produsul gândirii sale conștiente. Suntem în mod esențial rezultatul activităţii care se desfășoară sub bariera conștientului. Zonele inconștiente ale minții nu sunt vestigii antice ce trebuie cucerite pentru a putea fi domolite. Nici peșteri întunecoase în care se ascund poftele noastre sexuale reprimate. Zonele

Animalul social - BT.indd 8

Animalul social Introducere

07-Jan-14 20:04:28

inconștiente reprezintă, de fapt, grosul cantitativ al minții – locul în care se iau cele mai multe decizii și unde se produc cele mai impresionante acte de gândire. Aceste procese subterane sunt semințele succesului nostru de la suprafața vieții. În cartea sa, Străini pentru noi înșine, Timothy D. Wilson, profesor la Universitatea Virginia, afirmă că mintea umană poate primi 11 milioane de unități de informație în orice moment. Estimările cele mai optimiste susțin că omul poate fi conștient de 40 de unități de informație din cele 11 milioane1. „Unii cercetători, scrie Wilson, merg până la a sugera că mintea inconștientă este cea care face toată munca, conștientul fiind doar o iluzie2.“ Mintea conștientă țese cel mult niște povești cu sens, pe baza a ceea ce mintea inconștientă face după propriile sale reguli. Wilson și ceilalți cercetători despre care vorbesc în cartea de față nu sunt atât de radicali. Dar cu toții împărtășesc convingerea că procesele mentale inconștiente sunt cele care ne organizează gândirea și judecata, ne modelează caracterul și ne furnizează aptitudinile necesare dezvoltării. John Bargh de la Universitatea Yale face comparația cu Galileo: așa cum acesta „a scos“ Pământul din rolul privilegiat de centru al Universului, revoluția intelectuală actuală „scoate“ mintea conștientă din funcţia consacrată pe care o ocupă ea în universul comportamentului uman3. Povestea de față merge pe această cale. Indică drumuri mai adânci către înflorirea profundă și spre o altă definiție a succesului.

Imperiul emoțiilor Limpezit prin metodele științifice, tărâmul interior nu este deloc un loc arid și mecanic. E mai curând un loc al emoțiilor și al magiei. Dacă studiul minții conștiente accentuează rațiunea

Introducere Animalul social

Animalul social - BT.indd 9

07-Jan-14 20:04:29

și analiza, studiul minții inconștiente subliniază pasiunea și percepția. Mintea orientată spre exterior mizează pe aspectul individual, în vreme ce mintea interioară se bazează pe puterea relațiilor și pe țesătura invizibilă dintre oameni. Așa cum mintea exterioară este flămândă după statut, bani și aplauze, tot așa mintea interioară caută conexiunea și armonia – adică acele clipe în care egoul dispare și persoana se disipează într‑o nouă provocare, o cauză, dragostea pentru altcineva sau iubirea faţă de Dumnezeu. Mintea exterioară se aseamănă generalului care privește de pe vârful unui deal desfășurarea bătăliei și analizează lucrurile linear și lingvistic; dar mintea interioară este asemenea unui milion de mici cercetași. Aceștia pătrund în teren, de unde trimit apoi un flux continuu de informații și feedbackuri instantanee. Nu se țin departe de mediu, ci devin una cu acesta. Se mișcă necontenit într‑un proces de interconexiune cu mințile, ideile și peisajele pe care le întâlnesc. Acești cercetași dau evenimentelor o semnificaţie emo țională. Atunci când vor întâlni un vechi prieten, vor trimite semnalul unui val de afecțiune; dacă vor intra într‑o grotă întunecoasă, semnalul va fi unul de teamă. Contactul cu un peisaj frumos va produce sentimentul unei înălțări sublime, contactul cu o soluție ingenioasă va produce încântare, în timp ce contactul cu nedreptatea va produce o justificată mânie. Fiecare percepție are propria sa aromă, textură și forță și va genera reacții ciclice în jurul minții într‑un șuvoi amestecat de senzații, impulsuri, judecăți și dorințe. Aceste semnale nu ne vor controla viața, dar ne vor modela interpretările asupra lumii și ne vor ghida asemenea unui GPS spiritual, pe măsură ce avansăm pe această cale. În vreme ce generalul gândește în termeni concreți și se exprimă în proză, puzderia de cercetași cristalizează emoții, iar munca lor este

Animalul social - BT.indd 10

Animalul social Introducere

07-Jan-14 20:04:29

cel mai bine exprimată în povești, poezie, muzică, imagine, rugăciune și mit. Nu sunt o persoană prea intimistă, după cum observă soția mea. Există o povestire celebră, deși apocrifă, despre un experiment în cadrul căruia bărbați de vârstă mijlocie erau conectați la tomograf, în timp ce priveau un film horror. Mai apoi, erau din nou analizați la nivel cerebral după ce erau solicitați să‑și exprime sentimentele față de neveste. Rezultatele au fost similare – pură teroare în ambele cazuri. Cunosc prea bine sentimentul. Cu toate astea, dacă nu acorzi atenție la suișurile și coborâșurile iubirii și fricii, loialității și respingerii care ne traversează în fiecare secundă a fiecărei zile vei ignora lucrul cel mai important. Şi anume factorii care determină ce ne dorim, cum percepem lumea, motivaţiile și blocajele noastre. De aceea intenționez să vă spun povestea acestor doi oameni fericiți din perspectiva magică a lumii interioare.

Scopurile mele Vreau să vă arăt ce înseamnă acest sistem inconștient, atunci când se manifestă într‑un scenariu de înflorire, când simpatiile și antipatiile care ne ghidează viața de toate zilele au fost bine crescute, iar emoțiile corespunzător educate. Prin intermediul a o mie de exemple concrete voi încerca să ilustrez maniera în care mintea inconștientă interacționează cu mintea conștientă, sau cum reușește un general înțelept să‑și educe și să‑şi asculte atent cercetașii. Pentru a‑l parafraza pe Daniel Patrick Moynihan, adevărul esențial al evoluției este că mintea conștientă are puterea de a influența inconștientul. Am hotărât să scriu această poveste mai ales pentru a aduce într‑o exprimare accesibilă imensa varietate a cercetărilor de

Introducere Animalul social

Animalul social - BT.indd 11

07-Jan-14 20:04:29

pretutindeni asupra inconștientului, cercetări cu rezultate exprimate de obicei în limbaj pur academic. Voi încerca să sintetizez sub forma unei narațiuni munca de înțelegere a inconștientului. În al doilea rând, voi încerca să descriu maniera în care cercetarea inconștientului ne influențează înțelegerea naturii umane. Neuroștiințele produc rareori o filozofie originală, însă le recuperează pe cele vechi. Cercetarea noastră ne reamintește de importanța emoției versus rațiunea pură, conexiuni sociale versus opțiuni individuale, caracter versus IQ, sisteme emergente organice versus sisteme mecanice și liniare și, nu în ultimul rând, ideea că suntem compuși din multiple fațete mai degrabă decât dintr‑un singur Sine. În termeni filozofici, Iluminismul francez, cu accentul său pe rațiune, pierde în fața Iluminismului britanic care speculează zona sentimentelor. În al treilea rând, voi încerca să schițez implicațiile sociale, politice și morale ale acestor descoperiri. Conceptul de inconștient al lui Freud a avut o influență radicală asupra criticii literare, asupra gândirii sociale și chiar asupra analizei politice. Suntem astăzi în posesia unei concepții mai precise asupra inconștientului. Dar aceste descoperiri nu și‑au făcut încă pe deplin efectul asupra gândirii sociale. În sfârșit, voi încerca să deconstruiesc o eroare a culturii noastre. Mintea conștientă este cea care scrie autobiografia speciei. Fără a cunoaște ce anume conțin adâncimile noastre, mintea conștientă și‑a atribuit singură rolul principal. Se recompensează pentru performanțe care nu îi aparțin. Creează viziuni asupra lumii care vin în acord cu ceea ce ea înțelege și rămâne ignorantă în fața a ceea ce nu înțelege. Am devenit prin urmare prizonierii unui unghi restrâns prin care ne descriem viețile. Platon considera că rațiunea este partea civilizată a creierului nostru și se declara mulțumit atâta

Animalul social - BT.indd 12

Animalul social Introducere

07-Jan-14 20:04:29

timp cât rațiunea domina pasiunile primitive. Raționaliștii considerau logica vârful de lance al inteligenței și credeau în mântuirea omenirii pe măsură ce rațiunea cucerea superstiți ile și obiceiurile învechite. Secolul al nouăsprezecelea a scos la suprafață povestea în care mintea conștientă este întruchi pată de științificul Dr. Jekyll, iar barbarul Mr. Hyde este efigia inconștientului. Multe dintre aceste doctrine au apus astăzi, dar lumea încă nu sesizează căile prin care simpatiile și antipatiile inconștien tului modelează cursul vieții. Încă ne mai încredem în comisii care evaluează persoanele după coeficientul de inteligență și nu în funcție de cunoștințele practice. Încă mai există discipline academice care reduc omul la statutul său de individ rațional făuritor de unelte. Lumea modernă a construit un sistem gigant de educare a abilităților din ce în ce mai sofisticate, nereușind în același timp să dezvolte facultățile morale și emoționale care să susțină acest mamut. Copiii sunt antrenați prin varii metode să ocolească hopurile școlare și atât; deși deciziile esențiale pe care le vor lua în viaţă sunt legate de alegerea prietenilor potriviţi, a ceea ce merită iubit ori dispreţuit, cu cine să se căsătorească şi cum să‑și controleze impulsurile. În chestiunile esențiale sunt lăsați cu totul de unii singuri. Suntem foarte pricepuți în a discuta aspectele materiale, dar analfabeți când vine vorba de emoții și intuiții. Știm să ne rafinăm abilitățile tehnice, dar nu avem nimic de spus când vine vorba de lucrurile cele mai importante, cum este caracterul.

Celălalt scop al meu Noile descoperiri ne oferă o viziune holistică asupra a ceea ce suntem. Recunosc că eu, unul, am fost atras către aceste

Introducere Animalul social

Animalul social - BT.indd 13

07-Jan-14 20:04:29

subiecte în căutarea unor răspunsuri la întrebări mult mai limitate și prozaice. Meseria mea constă în a scrie comentarii politice sau de politologie. Am avut ocazia astfel să observ apariția în ultimele generații a mai multe politici trâmbițare, dar lipsite de rezultat. Începând cu anul 1983, am tot reformat sistemul educațional și totuși astăzi mai mult de un sfert dintre adolescenți abandonează liceul, deși toate semnele pe care ei le primesc din mediu sunt potrivnice acestei decizii. Am încercat să eliminăm diferențele dintre performanțele albilor și negrilor, dar am eșuat. O generație întreagă am înghesuit tineri în colegii și universități, fără să înțelegem de ce foarte mulți dintre ei nu le și termină. Și lista poate continua: am încercat să reducem imensele inegalități dintre oameni. Am încercat să propulsăm mobilitatea economică. Am încercat să stopăm moda copiilor crescuți în familii monoparentale. Am încercat să reducem polaritatea caracteristică vieții noastre politice. Ne‑am străduit să ameliorăm ciclicitatea sus‑jos a economiei noastre. În ultimele decade, lumea a încercat să exporte capitalismul în Rusia, să implanteze democrația în Orientul Mijlociu și să impulsioneze dezvoltarea în Africa. Toate rezultatele acestor eforturi au fost dezamăgitoare. Și toate aceste nereușite au avut o cauză comună: încrederea într‑o viziune prea simplistă asupra naturii umane. Multe dintre politicile încercate s‑au bazat pe încețoșata teorie a comportamentului uman, practicată de științele sociale. Aceste politici au fost propuse de către specialiști care se simt confortabil doar în preajma variabilelor și a corelațiilor ce pot fi măsurate și cuantificate. Acestea au trecut mai apoi prin mâna unor comisii legislative capabile să vorbească despre izvoarele adânci ale acțiunilor umane cum sunt apte de a vorbi în aramaică. Au fost apoi puse în practică de funcționari superficiali în privinţa adevărurilor eterne și a tainelor ființei umane. Evident că au eșuat.

Animalul social - BT.indd 14

Animalul social Introducere

07-Jan-14 20:04:29

Și vor continua să eșueze, atât timp cât nu vom integra noile descoperiri legate de adevărata noastră natură în universul politicilor publice și până când povestea magică nu se amestecă cu cea prozaică.

Planul Pentru a ilustra cum funcționează cu adevărat abilitățile inconștiente și cum – în condiții favorabile – conduc acestea la împlinirea omului, voi păși mai întâi pe urmele lui Jean‑Jacques Rousseau. În 1760, Rousseau a terminat Emile, o carte despre cum ar putea fi educată ființa umană. În loc de a pune problema în termeni teoretici, el a preferat să inventeze acest personaj, Emile, căruia i‑a atribuit un tutore, iar prin relația celor doi a arătat cum se creează fericirea în termeni concreți. Acest model inovativ i‑a permis lui Rousseau să se manifeste în multe direcții. I‑a permis să scrie într‑o manieră atractivă, distractivă. I‑a permis să arate cum tendințele generale își fac loc în viața individului. L‑a adus pe Rousseau dinspre abstract înspre concret. Fără a rivaliza cu geniul lui Rousseau, eu îi voi folosi totuși metoda. Pentru a ilustra felul în care recentele descoperiri științifice își fac loc în viața individului, am creat două personaje, Harold și Erica. Voi folosi aceste personaje pentru a arăta cum se dezvoltă cu adevărat viața. Povestea se desfășoară mereu în prezent, plasată la început de secol douăzeci și unu, deoarece scopul meu este să descriu diferitele aspecte ale unor vieți contemporane, de la naștere la stadiul învățării, de la prietenie la amor, de la muncă la înțelepciune și apoi la senectute. Mă voi folosi de toate acestea pentru a descrie cum genele modelează viețile indivizilor, cum acționează chimia cerebrală, cum structurile familiale și modelele culturale pot influența dezvoltarea

Introducere Animalul social

Animalul social - BT.indd 15

07-Jan-14 20:04:29

în sensuri foarte specifice. Pe scurt, voi folosi aceste personaje cu intenția de a acoperi golul dintre descoperirile teoretice ale cercetătorilor și experiența directă de viață.

Relația Harold și Erica s‑au maturizat aprofundându‑şi relaţia de‑a lungul întregii lor vieți. Iată unul dintre motivele pentru care această poveste este atât de fericită. Ea vorbeşte despre dezvoltarea umană și protejarea acestei devoltări. Despre doi oameni care au învățat din experiența părinților și a bunicilor lor și care, în urma complicatelor procese ale devenirii, au decis să se însoțească unul pe celălalt. Este povestea unei însoțiri, a unei relații, în cele din urmă. Când privești în adâncimile inconștientului, granițele dintre indivizi încep să se estompeze. Devine evident că resorturile care ne modelează mintea sunt resorturi împărtășite cu ceilalți. Devenim ceea ce suntem în conjuncție cu alți oameni care devin ceea ce sunt. Suntem moștenitorii unei imagini despre noi înșine care ne spune că suntem Homo Sapiens, adică ființe gânditoare separate de restul lanțului animal – printr‑o capacitate superioară de raționare. Acesta este omul lui Rodin – bărbia sprijinită în pumn, ruminând pierdut în profunzimi de unul singur. Adevărul este că suntem separați de animale mai ales prin fenomenalele noastre abilități sociale ce ne permit să educăm, să ne educăm, să empatizăm, să reacționăm emoțional și, de asemenea, să construim culturi, instituții și complexa pânză mentală ce susține întreaga noastră civilizație. Cine suntem noi? Suntem cu toții precum niște mari stații de tren, spirituale. Suntem intersecția a milioane de senzații, emoții și semnale ce

Animalul social - BT.indd 16

Animalul social Introducere

07-Jan-14 20:04:29

se amestecă neîncetat. Suntem centre de comunicare și suntem destul de departe de a ne înțelege, deoarece avem abilitatea de a guverna numai parțial tot acest trafic – să transferăm atenția de la un element la altul, alegând între acestea și asumându‑ne alegerea. Dar devenim noi înșine cu adevărat numai atunci când acceptăm imersia în rețeaua umană care se îmbogățește permanent. Mai mult decât orice, dorința noastră este de a stabili conexiuni cât mai complexe și cât mai profunde. Înainte de a intra în povestea Harold&Erica, vă voi prezenta mai întâi un alt cuplu, unul cu totul real de data asta, Douglas și Carol Hofstadter. Douglas este profesor la Universitatea Indiana, iar el și Carol erau foarte îndrăgostiți unul de celălalt. Obișnuiau să organizeze cine și petreceri, iar mai apoi să developeze împreună conversațiile avute, în timp ce spălau unul lângă celălalt vasele. Carol a murit în urma unei tumori cerebrale, pe când copiii lor aveau cinci, respectiv doi ani. Câteva săptămâni după aceasta, Douglas a dat întâmplător peste o fotografie a lui Carol. Iată ce găsim scris în cartea sa, In a Strange Loop: Am privit cu multă intensitate în ochii ei până ce am început să simt că mă aflu în spatele ochilor și, cum lacrimile îmi șiroiau pe obraji, m‑am surprins strigând: „Eu sunt acolo! Eu sunt acolo!“ Aceste cuvinte simple mi‑au readus în câmpul conștiinței multe gânduri anterioare, gânduri despre fuziunea sufletelor noastre într‑o singură entitate superioară nouă, despre faptul că în miezul sufletelor noastre se găsesc speranțe și dorințe identice pentru copiii noștri, despre ideea că aceste speranțe nu sunt separate, ci mai degrabă o singură speranță, un singur element ce ne definește pe amândoi și ne unește într‑unul singur, genul de uniune pe care mi l‑am imaginat destul de vag înainte de a mă însura și a aduce pe lume copii. Am conștientizat atunci că, deși Carol murise, miezul sufletului său nu murise deloc, ci trăia cu multă determinare în mintea mea4.

Introducere Animalul social

Animalul social - BT.indd 17

07-Jan-14 20:04:29

Grecii obișnuiau să zică că drumul spre înțelepciune e plin de țepi. După moartea soției sale, Hofstadter a cunoscut acești țepi în drumul său spre o dimensiune a înțelegerii ce i se confirmă zilnic prin prisma sa de om de știință. Esența acestei înțelepciuni se găsește sub nivelul conștiinței, acolo unde există emoții și atitudini care ne ajută în hoinăreala prin viețile noastre. Acestea sunt elemente transferabile, în sensul că se transmit de la prieten la prieten și de la iubit la iubit. Inconștientul nu este nici pe departe un loc întunecos în care stau pitite fricile și durerile noastre. Este locul în care se nasc stările spirituale și de unde își încep ele dansul din suflet în suflet. Aici se găsește înțelepciunea veacurilor. Sufletul speciilor. Această carte nu va încerca să facă lumină asupra rolului lui Dumnezeu în toate astea. Dar, dacă există ceea ce numim creativitate divină, cu siguranță ea este activă în zona interioară a sufletului, acolo unde materia cenușie produce emoție și unde dragostea leagă și dezleagă neuronii. Inconștientul este impulsiv, emoțional, sensibil și imprevizibil. Are propriile sale scurtături. De aceea are nevoie de supervizare. Dar inconștientul poate fi genial. Este capabil să proceseze adevărate uragane de informație și să facă salturi creative foarte îndrăznețe. Și mai presus de toate, inconștientul este minunat de gregar. Acest extrovertit interior vrea ca tu să ieși spre lume și să te conectezi. El vrea ca tu să găsești comuniu nea cu munca ta, prietenii și familia, națiunea și cauza colectivă. Inconștientul vrea să te ancoreze bine în rețeaua relațiilor pe care se construiește devenirea umană. El tânjește mereu spre dragoste, spre genul de comuniune pe care au împărtășit‑o Douglas și Carol Hofstadter. Dintre toate binecuvântările cu care ne naștem, inconștientul nostru este cea mai mare.

Animalul social - BT.indd 18

Animalul social Introducere

07-Jan-14 20:04:29

Animalul social - BT.indd 19

07-Jan-14 20:04:29

Animalul social - BT.indd 20

07-Jan-14 20:04:29

Luarea deciziilor

După mărirea și decăderea Wall Street‑ului și mai apoi încetinirea ritmului nebuniei, clasa afaceriștilor s‑a ridicat încă o dată. Oamenii din acest grup nu sunt genul de vrăjitori financiari sau de mari strategi. Sunt oamenii care au urcat prin merite muncite pe scara succesului, până la banii pe care îi administrează astăzi. Au fost elevi cu note bune, și‑au făcut conexiuni solide, alăturându‑se companiilor, firmelor si cabinetelor medicale de calitate. Bunăstarea s‑a așezat peste ei ca o zăpadă cernită.

Poate vei întâlni vreun membru al clasei afaceriștilor la mic dejun în vreun bistro prin Aspen sau Jackson Hole. Tocmai s‑a întors din China și face o pauză pentru o întâlnire administrativă în drum către maratonul de cinci sute de mile pe bicicletă la care participă pentru susținerea luptei împotriva intoleranței la lactoză. Frumos ca un androgin, cu o idee mai croit decât David‑ul lui Michelangelo, cu un păr atât de ostentativ de sănătos că, dacă scena s‑ar desfășura în L.A. ai întreba: cine‑i tipul ăla mișto de lângă George Clooney? Când își schimbă poziția picioarelor, observi că acestea sunt interminabil de lungi și grațioase. Nu prea are încheieturi. Fiecare picior se susține pe gambe elegante. Vocea sa se aude ca atunci când cineva pășește pe un covor persan – așa de calmă și articulată; îl face pe Barack Obama să semene cu Lenny Bruce. Și‑a cunoscut soția la Gala Clinton Global Initiative. Au descoperit că poartă aceleași brățări ale cauzei Doctori fără Frontiere, că frecventează același instructor

Luarea deciziilor Animalul social

Animalul social - BT.indd 21

07-Jan-14 20:04:29

de yoga și că bursele lor Fulbright au fost primite la doar doi ani distanță. Cei doi sunt un cuplu cu adevărat potrivit, singurele lor tensiuni fiind legate de chestiuni profesionale. Se pare că, dintr‑un motiv oarecare, bărbații cu cariere la nivel înalt din zilele noastre practică mult alergări și ciclism, dar își lucrează numai mușchii din zona inferioară a corpului. Femeile cu statut înalt, pe de altă parte, acordă imens de multă atenție trunchiului, bicepșilor și antebrațelor, astfel încât să poată purta rochii fără mâneci toată vara și să poată sfărâma pietricele între degetele puternice. Așa că Domnul Eleganță s‑a căsătorit cu Doamna Frumusețe Sculpturală în cadrul unei ceremonii oficiate de Bill și Melinda Gates, iar ulterior au adus pe lume trei copii minunați: Geniul, Compasiunea și Artistul. Acești copii, precum cei mai mulți copii din nivelele superioare ale societății, sunt foarte buni la tot felul de sporturi obscure. Acum multe secole, membrii nobilimii au descoperit că nu mai sunt buni la fotbal, baseball și baschet, așa că au furat jocul lacrosse de la indienii americani și cu el au continuat să domine. Copiii au devenit elevi străluciți la școli private aflate în plină ascensiune, iar verile și le‑au petrecut negreșit în laboratoare de știință din Germania. În primul lor an de facultate părinții i‑au anunțat foarte solemn că de acum sunt suficient de copți încât să poată lectura The Economist. Au urmat înalte școli de prestigiu, bine dotate sportiv, cum sunt Duke și Stanford, iar apoi s‑au aruncat în cariere reprezentative pentru părinții lor – au ajuns, poate, economiști‑șefi la Banca Mondială, după o perioadă de câțiva ani cu Joffrey Ballet. Membrii clasei afaceriștilor își petrec o mare parte din viața lor adultă plimbându‑se din loc în loc și făcându‑i pe toți să se simtă inferiori. Efectul prezenței lor este mult amplificat de

Animalul social - BT.indd 22

Animalul social Luarea deciziilor

07-Jan-14 20:04:29

sinceritatea, modestia și politețea lor. Nimic nu le face mai mare plăcere decât a te invita la casa lor de weekend. Asta presupune să te întâlnești vineri seara cu ei la nu‑știu‑care aeroport privat, unde ei vor apărea cu câteva lucruri într‑o pungă, deoarece, când ai propriul avion, nu prea ai nevoie de valize. Dacă accepți invitația, ai face bine să‑ți pui în bagaj niște batoane de ciocolată, deoarece codul de conduită al acestei noi clase le impune să te semi‑înfometeze pe durata weekendului. Același cod presupunea cheltuieli uriașe pe lucrurile durabile, dar spartane când vine vorba de consumabile. Te vor plimba cu un Gulfstream 5 de mai multe milioane, dar la bord vei mânca un sandvici subțire de curcan pe pâine luată de la Safeway. Te vor invita la casa cu nouă dormitoare unde ți se vor plânge de mobila de la Ikea și unde duminica îți vor aplica celebrul mic‑dejun‑de‑greva‑foamei – adică patru linguri de salată verde cu trei grame de ton – pe ideea că toată lumea se hrănește la fel de sănătos ca ei. Foarte la modă în aceste cercuri sunt câinii înalți cât o masă, astfel încât toată lumea are prin preajmă niște câini ca niște urși purtând nume luate de la personajele lui Jane Austen. Aceste ființe sunt corcituri între Saint‑Bernard și velociraptor ce‑și agită boturile gigantice oricât de sus, pe masă sau pe tavanul Range Roverului. Weekendul în sine va fi un timp al lungilor activități fizice întrerupte de scurte survolări ale economiei mondiale și ceva povești senine despre prietenii lor – Rupert, Warren, Colin, Sergey, Bono și Dalai Lama. Seara vor coborî la vreun club de relaxare pentru o înghețată și o promenadă. Pe stradă, defilând cu înghețatele sofisticate și personalitățile imaculate, este foarte posibil să primească aplauze. Există turiști ce preferă aceste amplasamente tocmai pentru a se scălda în preajma perfecțiunii umane.

Luarea deciziilor Animalul social

Animalul social - BT.indd 23

07-Jan-14 20:04:30

Întâlnirea O întorsătură a destinului a scos un bărbat și o femeie unul în calea celuilalt într‑o zi de vară. Acești doi tineri de aproape treizeci de ani sunt părinții lui Harold, unul dintre eroii acestei povestiri. Ce trebuie să știți din capul locului despre cei doi – în curând părinți – este că erau amândoi oameni foarte buni, dar cam șterși; spre deosebire de fiul lor care a crescut ambițios din punct de vedere intelectual și chiar oarecum profund. Fuseseră atrași în această stațiune de aura gravitațională a clasei afaceriștilor, în care sperau să se integreze într‑o bună zi. Locuiau în case de grupuri de tineri ambițioși profesional și întâlnirea lor fusese pusă la cale de un prieten. Numele lor sunt Rob și Julia, și atunci s‑au zărit pentru prima dată, în fața unei librării Barnes&Noble. Rob și Julia și‑au zâmbit din toată inima în timp ce se îndreptau unul spre celălalt și chiar în acel moment s‑a instalat, în adâncime, un prim proces între ei. Rob, fiind un anume fel de bărbat, a căutat cu privirea tot ce‑l interesa la Julia. Strămoșii săi din pleistocen s‑au confruntat cândva cu năucitoarea problemă a semnalelor biologice – femeile, spre deosebire de majoritatea lumii animale, nu afișează semne fizice vizibile atunci când intră în ovulație. Astfel că acești vânători timpurii s‑au descurcat în condițiile date. Rob a căutat așadar din priviri semnele feminității, pe care toți bărbații heterosexuali le caută. David Buss a cercetat fenomenul pe mai mult de zece mii de subiecți din treizeci și șapte de societăți diferite și a descoperit că standardul frumuseții feminine este aproximativ același peste tot. Se pare că bărbații de peste tot apreciază pielea fără cicatrici, buze pline, părul lung și strălucitor, trăsăturile simetrice, distanța mică dintre gură și bărbie și dintre nas și bărbie și o proporție de 0,7 între talie și șolduri. Studiul longitudinal al picturii demonstrează că

Animalul social - BT.indd 24

Animalul social Luarea deciziilor

07-Jan-14 20:04:30

majoritatea femeilor pictate respectă această proporție. Celebrele fete‑iepuraș de la Playboy respectă și ele această proporție1, deși per ansamblu aspectul lor variază în funcție de modă. Chiar și faimoasa Twiggy, supermodelul subțire, avea o proporție talie‑șold de 0,732. Lui Rob i‑a plăcut ce a văzut. L‑a surprins faptul că Julia era extrem de relaxată și, după cum se știe, nimic nu sporește frumusețea mai mult decât încrederea în sine. I‑a plăcut zâmbetul ei și – inconștient – a remarcat că sprâncenele Juliei se arcuiesc frumos în jos. Mușchii care sunt răspunzători de această zonă a feței – orbicularis oculi3 – nu pot fi controlați conștient, de aceea, când sprâncele se arcuiesc în timpul râsului, este clar că sentimentul e autentic3. Rob a observat atractivitatea generală a Juliei, amintindu‑și cumva subliminal că oamenii atrăgători sunt, de obicei, și bine plătiți în joburile lor. Rob a observat și linia curbă ascunsă sub bluza fetei și a urmarit această frumusețe cu o apreciere care l‑a traversat până în adâncul ființei. Undeva, în ascunzișurile creierului, el știa că sânul nu este mai mult decât un organ, adică o masă de grăsime și piele. Cu toate astea, nu putea gândi acum în termeni concreți. A avut apoi toată ziua la dispoziție pentru a simți prezența discretă a sânilor Juliei. O linie trasată de o foaie de hârtie, amintind un sân, îi captiva instantaneu atenția. Cuvântul țâță a devenit o sursă de supărare pentru el, o mojicie la adresa sfintei forme a sânului, iar Rob simțea că femeile din jurul său îl folosesc dinadins pentru a‑i lua lui peste picior adânca sa fixație. Sânii au forma lor tocmai pentru a suscita astfel de reacții. Nu există vreun alt motiv pentru care sânii femeilor sunt atât de mari prin comparație cu restul primatelor. Maimuțele au pieptul plat. Sânii mari la femeie nu produc mai mult lapte pe perioada alăptării. Nu au, așadar, nicio funcție nutritivă, însă servesc ca

Luarea deciziilor Animalul social

Animalul social - BT.indd 25

07-Jan-14 20:04:30

dispozitive de semnalizare care declanșează un spectacol ancestral de lumini în mintea bărbatului. În mod frecvent, bărbații acordă calificative superioare femeilor cu corp frumos, dar chip mai puțin atractiv, față de femeile frumoase la chip, însă având corpul nu atât de atrăgător4. Natura este făuritoare de artă, dar nu face artă de dragul artei. Julia a avut o reacție mult mai domolită la primul contact cu posibilul ei tovarăș de viață. Nu din cauză că nu ar fi fost impresionată de bărbatul din fața ei. Femeile se simt atrase sexual de bărbații cu pupile mari5. Pretutindeni, femeile preferă bărbații care au trăsături simetrice, sunt ceva mai în vârstă, mai înalți și mai puternici decât ele. Prin aceste criterii cât și altele, viitorul tată al lui Harold a trecut testul. Așadar, Julia l‑a plăcut, însă era din fire și din educație foarte prevăzătoare și destul de neîncrezătoare. La fel ca 89% dintre oameni, Julia nu credea în dragoste la prima vedere. În plus, pentru ea aspectul fizic conta mai puțin decât pentru viitorul ei soț. În general, femeile sunt mai puțin excitate de aspectele vizuale, caracteristică ce reduce aproape la jumătate publicul‑ţintă al pieței pornografice. Acest detaliu își are cauza tot în pleistocen. Bărbații acelor timpuri își alegeau femeile după semnele vizibile ale fertilității, în vreme ce femeile aveau cu adevărat probleme atunci când venea vorba despre alegerea partenerului. Puii de om au nevoie de ani buni până se pot susține singuri, iar o femeie singură în pleistocen nu avea cum să asigure aportul necesar de calorii întreținerii unei familii. Era, așadar, obligatoriu pentru ea să găsească un bărbat nu doar pentru sămânța lui, dar și pentru capacitatea lui de a o întreține. Acest sistem de referință a rămas diferit la bărbați și la femei până în ziua de azi. Tot din cauza asta, bărbații sar în pat cu mai multă ușurință decât femeile. Mai multe echipe de cercetare au întreprins

Animalul social - BT.indd 26

Animalul social Luarea deciziilor

07-Jan-14 20:04:30

următorul studiu simplu. Au plătit o femeie frumoasă să se plimbe prin campusul universitar și să abordeze bărbați pe care să‑i invite la o partidă de sex. În toate studiile, 75% dintre bărbați au acceptat instantaneu. Apoi studiul a inversat actorii. Rezultat? Nicio femeie nu a acceptat propunerea6. Femeile au motivele lor întemeiate de precauție. Dacă în privința fertilității cam toți bărbații stau bine, la capitolul stabilitate lucrurile variază. Bărbații sunt mult mai predispuși, totodată, la dependenţe față de alcool și droguri. Sunt mult mai frecvent autorii unei crime decât femeile și își abandonează copiii în incomparabil mai multe cazuri. Sunt mai multe mere stricate în copacul masculinității decât în cel al femininității și de aceea femeile au învățat că este înțelept să dea câteva din primele impresii în schimbul încrederii și inteligenței sociale de mai târziu. Așadar, în timp ce Rob admira crăpătura din decolteul femeii,Julia căuta semnele după care și‑ar fi dat seama dacă bărbatul este de încredere sau nu. Căutarea ei nu era conștientă, deoarece genetica și cultura i‑au șlefuit acest senzor pe parcursul a mii de ani. Marion Eals și Irwin Silverman de la Universitatea York au efectuat studii care au arătat că femeile sunt cu 60 pîna la 70% mai eficiente în a descrie detaliile unei scene sau aşezarea obiectelor dintr‑o cameră decât sunt bărbații7. În ultimii ani, Julia și‑a folosit puterea de observație pentru a selecta multe categorii de potențiali parteneri, iar unele dintre opțiunile sale au fost de‑a dreptul idiosincratice. A respins bărbați care se îmbrăcau de la Burberry, deoarece nu se putea închipui pe sine privind la aceleași tipare textile pentru tot restul vieții. Avea cumva capacitatea de a‑i identifica dintr‑o privire pe bărbații care abia silabiseau, iar aceștia îi uscau pur și simplu inima. Pe bărbații parfumați până în vârful nasului îi privea așa cum îi

Luarea deciziilor Animalul social

Animalul social - BT.indd 27

07-Jan-14 20:04:30

privea Churchill pe germani – ori îi ții la picioarele tale, ori te trezești cu ei la jugulară. Nu voia să aibă nimic de‑a face cu bărbați ce se decorau cu bijuterii legate prin orice fel de sport, deoarece nu voia ca iubitul ei să‑l iubească pe Derek Jeter mai mult decât pe ea. De asemenea și în ciuda modei recente a bărbaților cu talente în bucătărie, Julia nu‑și dorea o relație serioasă cu cineva care ar fi gătit mai bine decât ea sau care ar fi venit să o împace după vreo ceartă cu un sandvici nepretențios cu cașcaval Gruyere pane. Pur și simplu, prea manipulativ pentru ea. I‑a aruncat o privire rapidă lui Rob în timp ce acesta se apropia de ea pe trotuar. Janine Willis și Alexander Todorov de la Princeton au făcut descoperirea științifică că oamenii sunt capabili să judece atribute ca încrederea, competența, agresivitatea și atractivitatea unei persoane în fracțiuni de secundă, mai precis în prima zecime de secundă. Genul acesta de aprecieri spontane sunt incredibil de acurate atunci când se vorbește despre previziunea sentimentelor dintre oameni, chiar și pentru luni întregi înainte. Arareori oamenii își modifică substanțial prima impresie, de obicei doar devin mai siguri de aceasta8. Într‑o altă cercetare, Todorov i‑a expus pe subiecții săi la microsecunde de portrete ale unor politicieni concurenți. Subiecții au indicat în proporție de 70% viitorul câștigător al competiției electorale9. Folosindu‑și propria înțelepciune a evaluărilor instantanee, Julia a putut constata că Rob este chipeș, însă nu atât de chipeș încât să‑și permită a fi neinteresant. În vreme ce el o dezbrăca mental, ea îl îmbrăca mental pe el. La momentul primei lor intersectări, el purta pantalon raiat închis la culoare, o marcă a civilizației vestice, și un pulover purpuriu, astfel că semăna întru totul cu o vânătă elegantă. Afișa pomeți puternici, dar nu foarte sculptați, ceea ce arăta că va îmbătrâni frumos și într‑o zi va fi probabil bătrânul cel mai chipeș dintr‑un azil oarecare.

Animalul social - BT.indd 28

Animalul social Luarea deciziilor

07-Jan-14 20:04:30

Era înalt, iar asta contează10. Un studiu a estimat că fiecare inch de înălțime aduce 6 000 de dolari în plus la salariul anual în America contemporană. Emana, de asemenea, o anumită pace interioară, ceea ce‑l face enervant când vine vorba despre dezbateri. La o primă apreciere, Rob părea a fi genul de om binecuvântat de soartă, ce nu este sabotat de adânci sciziuni psihologice și nu trebuie să se consume acoperind cine știe ce răni sufletești. Dar, pe măsură ce se derulau aprecierile pozitive, mintea Juliei a schimbat brusc macazul. Ea știa că una dintre caracteristicile sale cel mai puțin atractive este o tendință interioară foarte critică față de lume. I se întâmpla frecvent să se simtă foarte bine cu un bărbat și, dintr‑odată, punctul critic să preia comanda. În scurt timp, ea se transforma în Dorothy Parker, iar amărâtul din fața ei se metamorfoza într‑o baltă de sânge pe podea, mustind a metafore. Punctul critic i‑a șoptit atunci Juliei că Rob este genul de bărbat care crede că nu‑i va păsa nimănui dacă pantofii lui sunt curați sau murdari. Unghiile sale nu erau tăiate uniform. În plus, Rob era burlac. Julia îi considera neserioși pe burlaci și, din moment ce n‑ar fi ieșit vreodată la o întâlnire cu un bărbat însurat, opțiunile ei erau destul de restrânse. John Tierney de la New York Times susține că mulți oameni singuri sunt dotați cu ceea ce el a numit un „dispozitiv de identificat erorile“, un mecanism prin care oamenii identifică micile defecte la un posibil partener. Un tip poate fi frumos și strălucitor, dar el va pica testul deoarece este murdar în coatele hainei pe care o poartă. O tânără femeie de succes, partener într‑o firmă de avocați, s‑ar putea să pice același test deoarece a pronunțat greșit „Goethe“11. Julia avea motive solide să pice în eroarea de apreciere pe care specialiștii au numit‑o „toți bărbații sunt porci“. În general,

Luarea deciziilor Animalul social

Animalul social - BT.indd 29

07-Jan-14 20:04:30