Prefață
Transformările politice fundamentale şi reformele profunde, din punct de vedere economico-social, aplicate după anul 1989 s-au reflectat în mod direct asupra volumului, a structurii şi a calității avuției naționale, un indicator sintetic macroeconomic semnificativ al unei țări.
Trecerea de importanță istorică de la un socialism dominat de decizii autoritariste şi subiective la un capitalism caracterizat prin democrație a fost însoțită de adoptarea principiilor economiei de piață, inclusiv privatizarea societăților comerciale cu capital de stat, de abandonarea economiei centralizate, de comandă, şi de renunțarea la reprimarea libertăților individuale în favoarea manifestării neîngrădite a acestora în societate.
Aceste schimbări de fond în economia românească ş i-au pus în mod pregnant amprenta asupra avu ț iei naționale post-’89, comparativ cu cea de dinaintea acestui an, sub toate aspectele.
În prezenta lucrare, abordarea analizei evolutive a avuției naționale s-a efectuat atât retrospectiv, cât şi din unghiul de vedere al viitorului. Abordarea trecutului, precum ş i cea a perspectivei în ceea ce prive ş te avu ț ia
Prefață Avuția națională a României 13
națională sunt necesare în scopul determinării calității şi a eficienței politicilor publice aplicate şi ale celor care urmeaz ă a fi implementate, în scopul sporirii avu ț iei naționale prin identificarea erorilor înregistrate anterior şi prin proiectarea unor măsuri eficace de natură să apropie România de nivelul de dezvoltare economico-socială a țărilor occidentale.
Dimensiunea şi calitatea avuției naționale a unei țări, la un moment dat, condiționează potențialul economic şi standardul de viață al populației în perioadele ulterioare.
După anul 1989, analiza conținutului, a structurii, a metodologiei privind determinarea şi examinarea dinamicii avuției naționale a României se realizează pentru prima dată în prezenta lucrare.
În scopul examinării din punct de vedere conceptual şi practic-aplicativ a avuției naționale, am procedat la structurarea cercetării ştiințifice în următoarele capitole:
¾ Con ț inutul teoretic şi metodologic al avu ț iei naționale, în cadrul căruia s-au tratat: conceptele care stau la baza acestei no ț iuni economice, modalitățile de calcul în concordanță cu normele europene, precum şi perspectiva adoptării integrale de către România a regulamentului european în materie, având în vedere faptul că , în prezent, ț ara noastră bene ficiaz ă din partea Eurostat de unele derogări referitoare la identificarea, evaluarea şi includerea în avuția națională a unor componente ale acesteia. Ne referim la
14 Avuția națională a României Prefață
luarea în calcul şi a valorii terenurilor agricole şi forestiere, a bogățiilor solului şi subsolului.
¾ Avuția națională structurată pe ramuri economice, care cuprinde examinarea activelor nefinanciare (fixe) din agricultură, industrie şi servicii, pe baza raport ă rilor financiare (bilan ț uri şi alte situații conexe) centralizate de Institutul Național de Statistică.
¾ Avuția națională în profil sectorial, a cărei studiere presupune analiza activelor nefinanciare şi financiare ale urm ătoarelor sectoare: firme, administrație publică, populație, societăți financiare. În acest caz, informațiile sunt centralizate de Banca Naț ională a României (în ceea ce prive ş te activele f inanciare), respectiv de Institutul Național de Statistică (referitor la activele nefinanciare).
¾ Remarci finale, capitol în cadrul căruia se prezintă sinteza constatărilor şi a concluziilor expuse în conținutul capitolelor menționate anterior. De asemenea sunt formulate propuneri de acțiuni viitoare, în scopul extinderii şi aprofundării bazei de date statistice necesare determinării, cu un grad mai ridicat de complexitate, a valorii, structurii şi distribuției avuției naționale. Totodată sunt formulate măsuri concrete destinate sporirii bogăției naționale, îmbunătățirii repartiției acesteia la nivelul grupurilor economico-sociale şi constituirii, pe baza instituțiilor existente, a unui
Prefață Avuția națională a României 15
sistem performant în scopul protecției avuției naționale, implicit a pierderilor de ordin subiectiv care diminuează valoarea acesteia.
Dialogul extins purtat cu exper ți din Banca Națională a României şi din Institutul Național de Statistică a constituit un sprijin util, prin conținutul bogat în idei, la conturarea tematicii cercet ă rii. În acest sens dorim s ă ne exprimăm întreaga noastră gratitudine domnului academician Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, pentru suportul ştiințific şi moral pe care ni l-a oferit cu generozitate pe parcursul elaboră rii acestei lucră ri. Exprim ă m mulț umiri deosebite urm ătoarelor structuri din Banca Națională a României: Direcția Studii Economice, reprezentată de doamna Elena Iorga, director, şi de domnul Wilhelm Salater, director-adjunct, pentru valoroasele comentarii ş tiin ț i fice formulate pe durata acestui demers; Direc ț ia Statistic ă (doamnei Mirela Alexandru, domnilor Dumitru Pîrvu şi Alexandru Popa) precum şi Direcția Stabilitate Financiară (doamnei Simona Ichim ş i domnului Radu Popa). Totodat ă aducem mulțumiri doamnei consilier dr. Ana-Maria Cazacu pentru sprijinul oferit cu meticulozitate în cursul elaborării prezentei lucrări.
Florin Georgescu
16 Avuția națională a României Prefață
1. Conținutul teoretic și metodologic al avuției naționale
1.1. Definirea generală a conceptului
Avuția națională reprezintă totalitatea resurselor de capital, umane, financiare, naturale şi sociale pe care le deține o anumită țară . Aceste resurse, reunite sub noțiunea de avuție națională, reprezintă potențialul economic care stă la baza dezvoltării unui stat pe termen lung.
O definiție la nivel european a conceptului de avuție națională se regăseşte în Regulamentul UE nr. 549/2013 al Parlamentului European privind Sistemul european de conturi naționale şi regionale din Uniunea Europeană . Conform acestui document, categoria statistică având conținutul cel mai apropiat de „avuția națională” este cea a „conturilor de patrimoniu”, care cuprind „situația contabilă a valorii activelor deținute economic şi a pasivelor neachitate ale unei unități instituționale sau ale unui grup de unități, întocmită pentru un anumit moment dat”.
În România, indicatorul privind avuția națională nu a mai fost calculat de autoritățile competente din momentul trecerii la sistemul conturilor naț ionale, respectiv
Conținutul teoretic și metodologic al avuției naționale Avuția națională a României 19
începutul anului 1990. În anul 2007 s-a reluat calculul şi transmiterea la Eurostat a activelor financiare, seria de date începând cu anul 1998, iar în anul 2020, pentru activele nefinanciare, după o derogare acordată de instituțiile europene, informațiile statistice respective fiind calculate pentru intervalul începând cu anul 2000. În prezenta lucrare se analizeaz ă datele din perioada 2003-2020, întrucât acestea au o acoperire mai ridicată în ceea ce priveşte activele fixe furnizate de Institutul Național de Statistică, conform metodologiei conturilor naționale, elaborate în concordanță cu SEC 2010.
1.2. Conținutul avuției naționale și metodologia de cuantificarea a acesteia
În mod tradițional, avuția națională a fost înțeleasă ş i măsurată în mod restrâns sub forma a două tipuri de capital: fizic (de exemplu, clădiri şi utilaje) şi financiar (de exemplu, conturi bancare, acțiuni şi obligațiuni). Această abordare este utilizată în cadrul legislației europene, pe care România o aplică în domeniul statistic.
Conform Regulamentului UE nr. 549/2013 privind Sistemul european de conturi naționale şi regionale din Uniunea Europeană , soldul unui cont de patrimoniu se numeşte valoare netă. În cadrul conturilor de patrimoniu, stocurile de active şi de pasive înregistrate sunt evaluate la prețuri adecvate care, de regulă, sunt prețurile pieței în
20 Avuția națională a României Conținutul teoretic și metodologic al avuției naționale
vigoare la data la care se referă contul de patrimoniu, iar pentru unele categorii, la valorile lor nominale. Un cont de patrimoniu se întocmeşte pentru sectoarele şi subsectoarele instituționale rezidente, pentru economia națională totală şi pentru restul lumii.
Conform Regulamentului menționat, contul de patrimoniu prezintă efectul final asupra rezervelor de bogăție ale unei economii, al intrărilor în conturile de producție, de distribuire şi de utilizare a venitului şi în conturile opera ț iunilor de acumulare. Pentru sectoarele instituționale, soldul contului de patrimoniu este reprezentat de valoarea netă a acestuia. Atunci când se referă la economia totală națională, soldul contabil este adesea denumit bogăția națională, adică valoarea totală a activelor nefinanciare şi a activelor financiare nete în raport cu restul lumii.
Un cont de patrimoniu se referă la valoarea activelor şi pasivelor la un moment dat. Conturile de patrimoniu sunt întocmite la începutul şi la sfârşitul fiecărei perioade contabile; soldul de deschidere a contului la începutul perioadei este acelaşi cu soldul de închidere înregistrat la finele perioadei precedente. Elementele care schimbă valoarea se referă la:
i. operațiuni, cum ar fi achiziții, cedări/ vânzări, consumul de capital fix;
ii. alte modificări ale volumului activelor (pozitive sau negative);
Conținutul teoretic și metodologic al avuției naționale Avuția națională a României 21
iii. reevaluări (fie pozitive – „valoarea câştigurilor nominale din deținere acumulată în cursul perioadei ca urmare a modificării prețului activului în cauză”, fie negative – „valoarea pierderilor nominale din deținere acumulată în cursul perioadei ca urmare a modificării în sens negativ a prețului activului în cauză”).
Potrivit Regulamentului UE nr. 549/2013, în cadrul avuției naționale (aşa-numitele „conturi de patrimoniu”) putem identifica următoarele tipuri de active şi pasive:
Active, cu mențiunea că „activele înregistrate în contul de patrimoniu sunt active economice”. Un astfel de activ este definit de Regulament ca fiind „o rezervă de valoare care reprezintă beneficiile realizate de proprietarul economic prin deținerea sau utilizarea lui de-a lungul unei anumite perioade. Este un mijloc de transfer al valorii de la o perioadă contabilă la alta”.
Activele pot fi nefinanciare şi financiare.
¾ Activele nefinanciare sunt clasificate, la rândul lor, în active nefinanciare produse sau rezultate din procesul de producție şi neproduse sau care nu sunt un efect al procesului de producție.
Activele nefinanciare rezultate din procesul de producție conțin: i. active fixe;
22 Avuția națională a României Conținutul teoretic și metodologic al avuției naționale
ii. stocuri;
iii. obiecte de valoare.
Acest tip de active nefinanciare include şi bunurile de folosință îndelungată deținute de companii.
Activele nefinanciare nerezultate din procesul de producție se referă la activele economice care nu sunt rezultate ale unui proces de fabricație, cum ar fi:
i. resurse naturale (active naturale);
ii. contracte, inclusiv cele de leasing şi licențe, permise;
iii. achiziții minus vânzări de fonduri comerciale şi active comerciale.
¾ Activele financiare sunt active economice care includ creanțele financiare, participațiile şi componenta fizică a aurului monetar reprezentată de lingouri. Astfel, Regulamentul defineşte această categorie de active ca fiind „rezerve de valoare care reprezintă un beneficiu sau o serie de beneficii care se realizează pentru proprietarul economic prin deț inerea sau utilizarea activelor în cursul unei perioade de timp. Ele reprezintă un mijloc de transfer al valorii de la o perioadă contabilă la alta. Schimbul de beneficii se realizează, în mod obişnuit, prin plăți”. Fiecare activ financiar are un pasiv în contraparte.
Conținutul teoretic și metodologic al avuției naționale Avuția națională a României 23
Activele financiare sunt clasificate în detaliu în următoarele categorii:
aur monetar şi DST; numerar şi depozite; titluri de natura datoriei; credite; participații şi acțiuni/unități ale fondurilor de investiții; sisteme de asigurări şi de pensii şi scheme de garanții standardizate; instrumente financiare derivate şi opțiuni pe acțiuni ale angajaților; alte conturi de primit/de plătit. În activele financiare sunt incluse atât investițiile străine directe, cât şi creditele neperformante.
Pasivele, ca element al unui cont de patrimoniu, pot fi doar financiare (şi sunt asociate activelor financiare de aceeaşi natură). Ele sunt stabilite, conform Regulamentului, atunci când debitorii au obligația de a face o plată sau o serie de plăți către creditor.
Pasivele sunt clasificate în aceleaşi categorii ca şi activele financiare (prezentate mai sus), cu excepția componentei fizice a aurului monetar reprezentate de lingouri.
24 Avuția națională a României Conținutul teoretic și metodologic al avuției naționale
i.
ii. iii.
iv. v. vi. vii. viii.
De subliniat faptul că atât activele nefinanciare, cât şi cele financiare sunt exprimate, conform metodologiei europene, la valoarea netă, astfel:
i. în cazul activelor nefinanciare, pentru determinarea valorii nete se deduce din valoarea brută cuantumul amortizării cumulate până la data efectuării calculului;
ii. referitor la activele financiare, valoarea netă a acestora se calculează ca diferență între activele financiare şi pasivele financiare (obligațiile financiare).
Prin utilizarea Regulamentului european, care presupune determinarea conturilor naționale financiare (elaborate de Banca Naț ională a României) şi ne financiare (furnizate de Institutul Național de Statistică) se asigură controlul încrucişat al rezultatelor astfel obținute, prin care se con firm ă exactitatea calculelor privind avu ț ia națională totală a unei țări.
Potrivit Regulamentului european, avuția națională se calculează din două unghiuri de analiză, respectiv:
Profilul pe ramuri economice, în cadrul căruia sunt examinate numai activele nefinanciare (fixe) structurate pe cele 3 ramuri de producție dominante într-o economie:
¾ agricultură (incluzând silvicultura şi pescuitul);
Conținutul teoretic și metodologic al avuției naționale Avuția națională a României 25
¾ industrie (industria extractivă; industria prelucrătoare; producția şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apa caldă şi aer condiționat; distribuția apei; salubritate, gestionarea deş eurilor, activități de decontaminare) şi construcții;
¾ servicii (comer ț , informații şi comunicații, intermedieri financiare şi asigurări, tranzacții imobiliare, activit ăț i profesionale, administra ț ie publică, activități de spectacole).
În cadrul acestora se analizează următoarele grupe de active fixe:
¾ locuințe, alte clădiri şi construcții civile;
¾ maşini şi echipamente;
¾ resurse biologice cultivate;
¾ produse de proprietate intelectuală.
În concordanță cu metodologia europeană, activele privind avuția financiară nu se raportează la nivelul ramurii de activitate, ci numai pe sectoare instituționale.
Principalele destinații ale calculării avuției naționale nefinanciare în structura pe ramuri se referă la:
i. verificarea existenței corelației acestor active (stoc) cu formarea brută de capital fix (flux) ca element al utilizării PIB;
ii. determinarea dinamicii pe ramuri a investițiilor în active fixe;
26 Avuția națională a României Conținutul teoretic și metodologic al avuției naționale
iii. identificarea eficienței investițiilor în active fixe pe ramuri structurate pe cele patru categorii de active menționate mai sus, atât din perspectiva priorităților economice ale țării respective, cât şi a tendințelor internaționale.
Structura pe sectoare instituționale, astfel: firme, populație, administrație publică, sector financiar. În cadrul acestei clasificări, analiza avuției naționale se efectuează atât din punctul de vedere al activelor nefinanciare, cât şi al activelor financiare.
Obiectivul economic al examinării bogăției naționale în profil sectorial constă în corelarea evoluției avuției totale (stoc) cu venitul național brut disponibil (flux).
Totodată se urmăreşte dinamica şi structura avuției naționale pe cele 4 sectoare menționate anterior, precum şi detaliate pe active nefinanciare şi financiare, inclusiv prin comparare cu UE27.
Respectivele detalieri în profil sectorial şi din punctul de vedere al ramurilor economiei sunt utile din mai multe perspective:
i. completarea evoluțiilor de ansamblu în ceea ce priveşte avuția națională cu perspectivele acesteia în cele două planuri menționate;
Conținutul teoretic și metodologic al avuției naționale Avuția națională a României 27
ii. evidențierea dinamicilor privind inegalitatea avuției după principalele sectoare din economie;
iii. analiza comparativă şi în evoluție a activelor nefinanciare şi a activelor financiare nete;
iv. identificarea sectoarelor şi a ramurilor economice care au cel mai mare potențial de dezvoltare, plecând de la valoarea şi dinamica avuției totale nete.
Elemente excluse din sfera activelor şi pasivelor (aferente unui cont de patrimoniu), conform Regulamentului european, constau în:
i. capitalul uman;
ii. activele naturale care nu sunt considerate active economice (de exemplu, aerul, apa râurilor);
iii. bunurile de consum de folosință îndelungată;
iv. activele şi pasivele contingente care nu sunt active şi pasive financiare.
Trecând dincolo de modul tradi ț ional de de fi nire şi măsurare a avuției (sub formă de capital fizic şi financiar, descris mai sus), aceasta este în ț eleas ă ş i m ă surat ă ş i într-un mod mai cuprinzător, care conține multe alte elemente relevante, aceasta pentru că definiția restrânsă a
28 Avuția națională a României Conținutul teoretic și metodologic al avuției naționale
