Cartea despre hygge by Editura Publica

Familiei mele

Titlul original al acestei cărți este The Book of Hygge: The Danish Art of Fine Living de Louisa Thomsen Brits. Copyright © Louisa Thomsen Brits 2016 Photography © Susan Bell 2016 First published by Ebury Press in 2016. Ebury Press is part of the Penguin Random House group of companies.

© Publica, 2016, pentru ediția în limba română Toate drepturile rezervate. Nicio parte din această carte nu poate fi reprodusă sau difuzată în orice formă sau prin orice mijloace, scris, foto sau video, exceptând cazul unor scurte citate sau recenzii, fără acordul scris din partea editorului.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României THOMSEN BRITS, LOUISA Cartea despre Hygge : arta daneză de a trăi bine / Louisa Thomsen Brits ; trad.: Iulia Bertea. - Bucureşti : Publica, 2016 ISBN 978-606-722-191-6 I. Bertea, Iulia (trad.) 159.923.2

EDITORI: Cătălin Muraru, Silviu Dragomir DIRECTOR EXECUTIV: Bogdan Ungureanu DESIGN COPERTĂ: Alexe Popescu REDACTOR: Alina Ciulacu CORECTORI: Rodica Crețu, Paula Rotaru DTP: Dragoș Tudor

Cuprins Definiţie 7 Notă din partea autoarei 8 Introducere 10 Utilizare 24

1: Apar te n e n ţa 29 2: Adăp os tu l 61 3: Co nf or tu l 87 4: Sta re a d e b i n e 135 5: Simp l i ta te a 159 6: Ritu a l u l 175 Bibliografie 198 Note contextuale 200 Mulţumiri 201 Notă finală 202

Definiţie Hygge (pronunţat aproximativ „hiu-ga”) este o calitate a prezenţei noastre şi o trăire a comuniunii cu ceilalţi. Înseamnă să ne simţim confortabil, protejaţi, alinaţi şi adăpostiţi. Hygge este o experienţă atât individuală, cât şi împărtăşită cu oameni şi locuri, care ne ancorează şi ne defineşte, dându-ne curaj şi consolare. A practica hygge înseamnă să favorizezi intimitatea şi apropierea sufletească. Este un sentiment de implicare şi înrudire, de a aparţine momentului, dar şi celui de lângă tine. Hygge este o senzaţie de abundenţă şi satisfacţie. Hygge are legătură cu a fi, nu cu a avea.

Notă din partea autoarei Hygge este o senzaţie pe care majoritatea o cunoaştem, dar nu o putem defini întru totul. A da un nume unei experienţe înseamnă să-i acorzi atenţie. Hygge poate descrie senzaţii care îţi sunt deja familiare. Este prezentă în ritmul vieţii tale zilnice, în obiceiurile, rutina cotidiană şi în ritualurile tale. Nu ai nevoie de reţete daneze sau de secretele unui stil de viaţă scandinav pentru a învăţa cum să trăieşti în spiritul hygge. Îl poţi găsi atunci când te întrebi unde te simţi acasă, care sunt activităţile şi obiceiurile care te definesc, cine te face să te simţi în largul tău, ce contribuie cel mai mult la sentimentul tău de bine, ce faci ca să te relaxezi, la ce apelezi pentru a crea confort. Pentru mine, hygge există în momentele de mulţumire sufletească, în special la începutul şi la finalul zilei. Practicăm hygge la prima oră a dimineţii, atunci când aprindem o lumânare pe masa unde luăm micul dejun, facem cafea, clătite şi ne pregătim pacheţelul pentru prânz, iar apoi când ne întoarcem acasă unul la celălalt şi bem o cană de ceai sau un pahar de vin, stăm împreună la masa din bucătărie şi ne savurăm cina. Primesc hygge în viaţa mea aprinzând focuri

Notă din partea autoarei

aproape în fiecare zi, înăuntru sau afară, petrecând timp cu oamenii pe care îi iubesc şi bucurându-mă de timpul petrecut cu mine însămi. Hygge sălăşluieşte în ritualul poveştilor de noapte bună pe care le-am citit în ultimii 23 de ani, în aniversarea zilelor de naştere şi în farmecul Ajunului Crăciunului. Pentru a sărbători anotimpurile, înot în râu pe tot parcursul anului, plimb câinele pe câmp noaptea şi fac baie afară. Practic hygge atunci când gătesc risotto, fac dragoste, prepar ceai sau citesc în pat. Găsesc spiritul hygge în inima ringului de dans, când mă plimb prin orăşelul nostru, când merg cu cortul la mici festivaluri sau mă întâlnesc cu o prietenă la o cafea. Hygge există în studioul tatălui meu, în grădina mamei mele, în jurul mesei din apartamentele liniştite din Århus în care locuiesc mătușile mele, pe verandă, sub soarele african arzător, împreună cu familia soţului meu. Hygge apare atunci când toţi cei patru copii ai noştri vin acasă şi stăm la un foc de tabără, sub stejarii din grădină, jucăm cărţi, căutăm scoici pe plajă, dansăm în bucătărie sau ne ghemuim sub pături şi ne uităm împreună la un film. Sper să pot transforma hygge dintr-un cuvânt specific danez în unul care să intre în limbajul universal, unde îi este locul, și că vei descoperi, citind această carte, hygge care există deja în viaţa ta şi vei intra pe lungimea sa de undă.

Introducere

Este minunat să fii – nu ar trebui să fii niciodată altceva. Mogens Lorentzen

Cuvântul hygge a intrat în atenţia publicului în ultimii ani, însă conceptul nu este nou. Este o practică la fel de veche precum statul în jurul unui foc de tabără sau împărţirea mâncării cu un prieten. Cuvintele se nasc din cultură, istorie, topografie şi localizare. Sunt modelate de timp şi de obişnuinţă şi se transmit de la o generaţie la alta prin poveşti, ritualuri şi valori. Hygge ne ajută să comunicăm ce înseamnă să fim oameni; face parte dintr-un vocabular global care se adresează umanităţii din noi şi aduce în discuţie o nevoie omenească de bază, aceea de a aparţine. Este un cuvânt vechi pentru un limbaj nou, pe care începem să-l explorăm pentru a împărtăşi valori pe care le avem cu toţii în comun.

Introducere

Fericirea este ca un fluture; cu cât o urmăreşti mai mult, cu atât îţi scapă printre degete, dar, dacă îţi îndrepţi atenţia spre alte lucruri, va veni şi se va aşeza uşor pe umărul tău. Henry David Thoreau

Consideraţi printre cei mai fericiţi oameni din lume, danezii se bucură de hygge de sute de ani. Standardul de viaţă ridicat al danezilor, serviciile de sănătate decente, egalitatea de gen, educaţia accesibilă şi distribuţia echitabilă a bogăției – toate acestea contribuie la fericirea măsurabilă a poporului danez. Însă urmărirea asiduă a fericirii nu duce neapărat la o stare de bine. În inima vieţii daneze, ca şi în miezul hygge, se află o mai profundă stabilitate a mulţumirii sufleteşti. Când suntem mulţumiţi, acţiunile noastre zilnice au în fundal o satisfacţie tăcută, pe care o transmitem şi celor din jurul nostru. Devenim conştienţi de şi responsabili pentru starea de bine a celorlalţi, iar aceştia, la rândul lor, pentru a noastră. Hygge captează un mod de a fi alături de alţi oameni, având grijă de ei şi de noi înşine. În vieţile noastre complexe şi supraaglomerate, hygge este o practică zilnică necomplicată care ne 11

Introducere

absoarbe şi ne implică, menţinându-ne atenţi la ceea ce se întâmplă în jurul nostru şi deschişi către empatie şi curiozitate. Hygge face parte din limbajul acţiunii şi interacţiunii umane, în întreaga lume. A practica hygge este un imbold universal revelat în micile ritualuri, gesturi şi experienţe zilnice care ne unesc şi ne definesc pe toţi. Cu toţii practicăm hygge: adunaţi în jurul unei mese pentru a mânca împreună sau lângă un foc într-o noapte întunecată, atunci când stăm într-un colţ al cafenelei din cartier sau ne învelim într-o pătură la finalul unei zile petrecute pe plajă. Să aşezi tacâmurile pe masă, să faci prăjituri în bucătăria încălzită, să te îmbăiezi la lumina lumânărilor, să stai singur în pat cu o sticlă de apă fierbinte şi o carte bună – toate acestea sunt moduri de a practica hygge. Hygge extrage semnificaţii din ţesătura traiului obişnuit. Este un mod de a recunoaşte sacrul în cele lumeşti, de a atribui unui obiect banal un context special, spirit şi căldură şi de a-ţi acorda un răgaz ca să-l faci extraordinar.

Mulţi oameni aleargă cu sufletul la gură după plăcere, în aşa mare grabă încât trec pe lângă ea. Søren Kierkegaard

Introducere

Hygge are loc atunci când ne asumăm plăcerea momentului prezent în simplitatea sa. Se regăsește în lucrurile pe care le facem şi care dau vieţii de zi cu zi valoare şi sens, care ne alină, ne fac să ne simţim în largul nostru, echilibraţi şi generoşi. În aceste vremuri de instabilitate globală, ne-am îndepărtat unii de ceilalţi şi ne-am înstrăinat de mediul înconjurător. Am pierdut caracterul imediat, confortul şi adevărul lucrurilor concrete şi reale şi avem nevoie să găsim moduri alternative de a consuma şi a ne conecta. Hygge descrie un stil de trai care aduce omenie şi căldură în casele, şcolile, locurile de muncă, oraşele şi naţiunile noastre. Hygge îşi are rădăcinile într-o societate concentrată mai degrabă pe oameni decât pe obiecte. Are legătură cu limbajul iubirii şi cu ideea că adevărata bogăţie nu este cea pe care o putem acumula, ci aceea pe care o avem de împărţit.

Istoric Hygge este o tradiţie şi o emblemă a naţiunii daneze de mulţi ani. Este unul dintre cuvintele obişnuite care spun povestea de fundal a vieţii daneze. Termenul provine

Introducere

din cuvântul hu din norvegiana veche, însemnând gând, minte, curaj. Forma hyggia din norvegiana veche (corelată cu hycgan din engleza veche şi hyggen din germana superioară veche) înseamnă a gândi. Hygge a fost împrumutat de la norvegieni la sfârşitul secolului al XIX-lea sau începutul secolului XX; în daneza medie, cuvântul hygge înseamnă a consola sau a încuraja.

Specificul danez din Danemarca este evident pentru străinii de aici. Hygge (tihna), tryghed (siguranţa) şi trivsel (starea de bine) sunt cele trei graţii ale culturii şi socializării daneze. Jonathan M. Schwartz

Danezii se pricep să aprecieze plăcerile mărunte ale vieţii şi să profite la maximum de orice au. Ei pun accent pe sfera interioară a oamenilor, a locurilor şi a lucrurilor. Danemarca modernă s-a format prin fărâmiţarea treptată a marelui Imperiu Danez istoric, care se întindea cândva din Groenlanda până în Islanda, peste Norvegia, Suedia de Sud, Germania de Nord şi Danemarca din zilele noastre, până în insulele din

Introducere

Marea Baltică. Dar, după ce au fost obligaţi să cedeze o mare porţiune din teritoriul imperiului, inclusiv măreţul peisaj muntos al Norvegiei, în secolul al XIX-lea, danezii au început să se identifice cu lucrurile mici şi cu peisajul interior. Ca urmare, eşecul militar al vechiului imperiu nu a fost deplâns ca o pierdere exterioară, ci sărbătorit ca un câştig intern. Danezii nu doar că s-au adaptat la formele de relief mai line de la şes şi la multele insule mici – ei au ajuns să le idealizeze. Şi-au căutat identitatea înăuntrul lor şi au atribuit o semnificaţie spaţiului interior, ca realitate de sine stătătoare. Noua identitate naţională a Danemarcei a fost făurită de iluminism şi în special de învăţăturile lui Nikolaj Frederik Severin Grundtvig (care a trăit între 1783 şi 1872) şi de proiectul său de folkeoplysning – iluminism popular, care include masele. El a îmbrăţişat valorile iluminismului asociate cu libertatea personală, s-a inspirat din mitologia norvegiană străveche şi a fost, mai presus de toate, antielitist. Grundtvig considera că identitatea naţională se bazează pe sentimentul apartenenţei, că Danemarca nu ar trebui să urmărească grandoarea exterioară, ci să caute prosperitatea în bunăstarea poporului său şi că educaţia şi traiul decent ar trebui puse la dispoziţia tuturor danezilor, în special a maselor de ţărani fermieri care formau cea mai mare parte a societăţii. El a devenit liderul mişcării

Introducere

Liceelor Populare Daneze1, care ofereau învățătură pentru viață. Preda mai ales cu ajutorul cântecelor şi al imnurilor, stabilind o tradiţie a cântării comunitare care dăinuieşte şi astăzi. În majoritatea căminelor daneze încă se găsește o copie a „Manualului de cântece pentru liceele populare”. În multe ocazii, de-a lungul anului, danezii intonează și acum cântecele cu conţinut ideologic care susţin ideile de simplitate, veselie, reciprocitate, unitate şi apartenenţă, care reprezintă pilonii conceptului de hygge. Hygge este produsul unui etos social aparte, care s-a dezvoltat în Danemarca la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. În acea perioadă s-a înregistrat o schimbare a interesului societăţii industriale urbane către relaxare, autenticitate, raţionalism ştiinţific şi confortul căminului şi al vieţii domestice. Cultura elitelor era deplânsă drept superficială de către clasa de mijloc în dezvoltare, care punea accent pe familie şi intimitate. Istoria Danemarcei, egalitarismul ei, liberalismul şi preocuparea pentru libertatea individuală şi bunăstare, toate acestea le-au conferit danezilor Liceele populare daneze sunt reunite într-o asociaţie numită FFD (Folkehøjskolernes Forening i Danmark), cu sediul la Copenhaga. Aceste instituţii oferă educaţie nonformală pentru adulţi. Majoritatea elevilor au între 18 şi 24 de ani, iar durata medie de şcolarizare este de patru luni. Nu există cerinţe academice pentru admitere şi nu se dau examene. La final se acordă un certificat de participare (n.t.). 1

Introducere

abilitatea de a trăi momentul prezent. Hygge facilitează punerea în practică a acestui fapt. Este un cuvânt care descătuşează un mic univers de semnificaţii şi posibilităţi de care să ne bucurăm cu toţii.

În această carte Nu este obligatoriu să fii danez ca să înţelegi şi să te bucuri de hygge. Cu toţii recunoaştem temele universale care stau la baza practicării sale – apartenenţa, încrederea, conectarea, comuniunea, reciprocitatea, înrudirea, siguranţa, căminul, mulţumirea, autenticitatea, prezenţa şi iubirea. Această carte este o invitaţie la a face mici schimbări de practică şi percepţie, pentru a aduce mai mult hygge în viaţa de zi cu zi. Este o explorare a conceptului, dar şi un ghid practic. Hygge ne oferă un cadru pentru a ne susţine nevoile, dorinţele şi obiceiurile cât se poate de umane. La baza recompenselor spirituale se află o structură materială simplă. A învăţa să practicăm hygge înseamnă să facem paşi concreţi pentru a-l evoca – să ne adăpostim, adunăm, includem, îmbrăţişăm, alinăm şi încălzim pe noi înşine şi pe ceilalţi. Cultivarea obiceiurilor de

Introducere

echilibru, moderaţie, grijă şi atenţie va asigura apoi, reconfortant, mai mult hygge în vieţile noastre. Pentru o experienţă atât de puțin complicată, hygge este un concept multistratificat, un fenomen complet care îşi pierde o parte din înţeles când este separat în elemente individuale. Fiecare dintre capitolele următoare include atât aspectele materiale, cât şi pe cele spirituale ale hygge, deoarece ele sunt strâns împletite. Deşi fiecare dintre noi practică hygge în felul său unic, cartea conţine sugestii despre cum să includem în mod firesc hygge în viaţa noastră de zi cu zi.

Temele fundamentale Există trei teme proeminente care se regăsesc în orice experienţă de hygge – interiorizarea, contrastul şi atmosfera. Ele se sprijină şi se influenţează reciproc, modelându-ne înţelegerea conceptului. Interiorizarea În hygge există o conştientizare atât a spaţiului interior, cât şi a celui exterior. Interiorizarea este percepţia de a fi o prezenţă discretă, delimitată, care există în raport cu ceilalţi, cu locul în care se află şi cu scurgerea

Introducere

timpului. Când practicăm hygge, ne simţim plasați într-un anumit loc şi adăpostiţi, dar suntem conştienţi că adăpostul nostru are nişte limite fizice şi temporale. Hygge provine dintr-o cultură care apreciază noţiunea de spaţiu interior şi celebrează stabilitatea tăcută a identităţii individuale. Mintea, căminul şi ţara sunt interioare lui hygge.

Este logic ca trăirea şi practicarea zilnică a unui concept precum hygge să nu le fie rezervate doar scandinavilor, ci să fie împărtăşite şi cu alte societăţi care cultivă ideea interiorizării atât de mult încât o menţin în prim-plan. Jeppe Trolle Linnet

Contrastul Întrucât interiorizarea se concentrează pe aspectul interior-exterior al hygge, acest fapt ne conduce către importanta temă a contrastului. Când practicăm hygge, avem o senzaţie de distanţă între noi şi lumea

Introducere

exterioară, un contrast între sentimentul că ne aflăm pe axa statică a unui moment de plăcere şi conştientizarea că, în acelaşi timp, viaţa este în continuă mişcare în jurul nostru. Intensitatea cu care resimţim contrastul este amplificată de condiţiile spaţiale, temporale şi sociale – interior versus exterior, adăpost versus expunere, cald versus frig, zi versus noapte, lumină versus umbră, nemişcare versus activitate, îngăduință versus restricţii, relaxare versus muncă, independenţă versus societate, egalitate versus ierarhie, pace versus conflict. Atmosfera Hygge este adesea completat de noţiunea daneză de stemning sau atmosferă. A practica hygge înseamnă a crea o atmosferă armonioasă, o senzaţie de căldură, o stare de mulţumire.

Utilizare Hygge poate fi utilizat pentru a descrie încăperi, clădiri, cămine, grupuri, oameni şi activităţi. Hygge este folosit frecvent în vorbirea de zi cu zi în aceste forme:

Introducere

Substantiv Hygge Verbe Infinitiv – forma de bază a verbului – at hygge Există două verbe înrudite cu hygge: 1. Hygger – forma verbală de indicativ prezent, un nou verb nereflexiv Hyggede (verbul la timpul trecut) At have det hyggeligt – „să fii în hygge”: să te afli într-o situaţie caracterizată de hygge 2. Hygger sig – o formă mai veche; verb reflexiv (să aplici hygge asupra propriei persoane) Hygger sig descrie situaţia când trăieşti hygge pe cont propriu, cu accent pe starea personală de bine. Particula reflexivă sig codifică perspectiva personală, dar anulează o parte dintre conotaţiile sociale ale hygge. Expresiile care folosesc verbul hygge sunt utilizate frecvent în limbajul de zi cu zi, mai ales când oamenii îşi iau rămas-bun:

Introducere

Hyg dig! Ka’ du hygge dig! Du må hygge dig! Urarea „Hygge plăcut!” este similară cu „Distracţie plăcută!”, dar este mai bogată în semnificaţii. Adjectiv Hyggelig (caracterizat de hygge, în spiritul hygge) Det var hyggeligt – a fost hyggeligt Un adjectiv care descrie un eveniment sau un moment; de exemplu, en hyggelig aften – „o seară hyggelig” Sau un loc, de exemplu en hyggelig by – „un oraş hyggelig/un oraş cu hygge” Adesea se folosesc cuvinte compuse Substantive: Hyggeaften – o seară hygge Hyggebelysning – iluminat hygge Hjemmehygge – cămin hygge Hyggekrog – colţişor hygge Råhygge – hygge puternic, autentic Julehygge – hygge de Crăciun

Introducere

Verbe: At julehygge – a practica hygge de Crăciun At hyggesnakke – a conversa în stil hygge

1: Apartenenţa

Cea mai mare primejdie dintre toate, aceea de a te pierde pe tine însuţi, poate apărea pe nesimţite în lume, ca şi cum nu ar fi mare lucru. Nicio altă pierdere nu se produce într-o atât de mare taină; orice altă pierdere – un braţ, un picior, cinci dolari, o nevastă etc. – va fi cu siguranţă observată. Søren Kierkegaard

Comuniunea În inima hygge se află experienţa apartenenței şi sentimentul de conectare. Cel mai adesea este asociat cu momentele când ne aflăm în compania celorlalţi, dar ne putem bucura de hygge şi singuri.

Apartenenţa

Hygge ne satisface nevoia naturală de a aparţine. Aşa cum apar licuricii, atunci când practicăm hygge scânteiem individual, dar strălucim la unison pentru a dezvălui înclinaţia către o armonie colectivă puternică. Este o practică ce ne conectează experienţele individuale, sentimentele de reciprocitate faţă de ceilalţi, idealurile colective şi calităţile tangibile ale obiectelor, spaţiilor şi locurilor. Hygge poate fi găsit în situaţiile când ne simţim cel mai în largul nostru ca oameni, care ne dau un context, ne oferă identitate, relaţionare şi istorie. Practicăm hygge în balansoarele de pe verandă, în fotolii, pe trepte şi în paturile noastre, în barurile din orașul nostru, în conacele de la ţară şi în librării.

Să fii într-o situaţie caracterizată de hygge înseamnă să te afli într-o dispoziţie plăcută, de bine şi siguranţă, cu o stare de spirit relaxată şi bucurându-te deschis de contextul imediat, cu toate micile lui plăceri – o stare la care poţi ajunge cel mai adesea alături 30

Apartenenţa

de membrii apropiaţi ai reţelei tale sociale, într-un decor asemănător celui de acasă. Judith Friedman Hansen

Importanţa locului Când practicăm hygge, ne simţim ferm înrădăcinați – ancoraţi şi prezenţi. Ne delectăm cu sentimentul puternic al locului. Sufletele noastre se hrănesc cu ritmul previzibil al reîntoarcerii în decoruri care ne calmează prin familiaritatea lor – o cafenea din cartier, un anumit copac, apartamentul liniștit al unei mătuşi, un loc unde mergem mereu să înotăm. Hygge este un fenomen care reflectă modul în care locuim în lume. Obişnuinţele care ne modelează zilele ne plasează în spațiu – de la locurile pe care le vizităm până la micile ritualuri care ne dau un răgaz. Să bem ceai, la prima oră a dimineţii, din cana preferată şi să ne oprim la un pahar de vin pe veranda unui prieten, la întoarcerea de la serviciu, ne consolidează sentimentul de înrădăcinare şi ne fac să ne simţim parte integrantă din mediul înconjurător.

Apartenenţa

Legătura sufletească umană este lipiciul care ne reuneşte pe toţi în trăirea hygge. În Danemarca, viaţa este strâns legată de comunitate, iar danezii cresc cu un sentiment puternic de conectare cu casa lor, strada lor, ţara lor. Când practicăm hygge, desfacem un pachet de sentimente pozitive pe care le împărtăşim unii cu alţii şi oferim semne de încurajare şi simboluri ale incluziunii sociale; facem aranjamente care asigură căldură, adăpost, hrană şi confort – prin gesturi mărunte, precum aprinderea unei lumânări la cină, tragerea scaunelor în jurul mesei pentru a mânca împreună sau aducerea la birou a unei prăjituri şi invitarea celorlalţi să se oprească un moment şi să se delecteze cu o felie şi o ceaşcă de cafea. De fiecare dată când ne reunim în spiritul hygge, indiferent că o facem la un grătar, pe plajă sau în jurul unei mese, într-o seară rece de toamnă, ne simţim ancoraţi într-un singur loc.

Cercul căldurii A practica hygge înseamnă a crea un cerc împrejmuitor de căldură. Senzaţia primară de confort dată de un