Chimie sociala

Chimie sociala - BT.indd 1

11-Aug-21 04:14:09

Chimie sociala - BT.indd 2

11-Aug-21 04:14:09

Chimie sociala - BT.indd 3

11-Aug-21 04:14:09

Titlul și subtitlul originale: Social Chemistry: Decoding the Patterns of Human Connection Autori: Marissa King Copyright © 2020 by Marissa King © Publica, 2021, pentru ediția în limba română Toate drepturile rezervate. Nicio parte din această carte nu poate fi reprodusă sau difuzată în orice formă sau prin orice mijloace, scris, foto sau video, exceptând cazul unor scurte citate sau recenzii, fără acordul scris din partea editorului.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României KING, MARISSA Chimie socială : decodarea tiparelor legăturilor umane / Marissa King ; trad. din lb. engleză de Cristina Rusu şi Liviu Dascălu. - Bucureşti : Publica, 2021 ISBN 978-606-722-451-1 I. Rusu, Cristina (trad.)

II. Dascălu, Liviu (trad.)

159.9

EDITORI: Cătălin Muraru, Silviu Dragomir DIRECTOR EXECUTIV: Adina Vasile REDACTOR-ȘEF: Ruxandra Tudor DESIGN COPERTĂ: Alexe Popescu CORECTORI: Cătălina Călinescu, Rodica Crețu DTP: Răzvan Nasea

Chimie sociala - BT.indd 4

11-Aug-21 04:14:09

Pentru Sydney, Grace, Julian și Nick La urma urmei, dragostea e mai presus de toate

Chimie sociala - BT.indd 5

11-Aug-21 04:14:09

Chimie sociala - BT.indd 6

11-Aug-21 04:14:09

Cuprins

1. Formarea legăturilor ������������������������������������������������������ 9 2. Natura rețelelor ������������������������������������������������������������� 43 3. Convocatorii ������������������������������������������������������������������ 79 4. Mediatorii ��������������������������������������������������������������������� 113 5. Expansioniștii ������������������������������������������������������������� 147 6. Rețele mixte ���������������������������������������������������������������� 177 7. Aici și acum ���������������������������������������������������������������� 205 8. Designul uman ����������������������������������������������������������� 237 9. Balanța muncă/viață personală ������������������������������� 265 10. Toată lumea e conectată ������������������������������������������� 297 Mulțumiri ���������������������������������������������������������������������������� 305 Note �������������������������������������������������������������������������������������� 313

Chimie sociala - BT.indd 7

11-Aug-21 04:14:09

Chimie sociala - BT.indd 8

11-Aug-21 04:14:09

1

Formarea legăturilor

Nu cu mult timp înainte de întâmplarea din Montgomery, Alabama, când Rosa Parks refuza să‑și cedeze locul în autobuz*, un tânăr pe nume Vernon Jordan participa la un interviu pentru un stagiu de practică în vânzări la Continental Insurance Company. Responsabilul de angajări i‑a propus lui Jordan – care pe atunci era student în anul doi la DePauw University – să se prezinte la noul său loc de muncă la începutul verii, la birourile companiei din Atlanta. Când a ajuns acolo, îmbrăcat în cel mai bun costum pe care îl avea, și i‑a spus recepționerei că a venit pentru stagiul de vară, s‑a creat imediat o problemă. Recepționera i‑a dat un scurt telefon celui care se ocupa de interni, rugându‑l să intervină.

Iată ce spune Jordan despre ceea ce s‑a petrecut în conti­ nuare1: Supervizorul era un tip înalt, la vreo 30 și ceva de ani. M‑am prezentat: „Sunt Vernon Jordan. Am fost angajat pentru un stagiu de vară la firma dumneavoastră.”

Reacția lui nu a fost diferită de cea a recepționerei. Dar și‑a revenit repede și m‑a invitat la el în birou. Au trecut câteva momente ciudate înainte să‑mi spună că n‑au fost anunțați de nimeni. „Ce anume nu v‑au anunțat?”, am întrebat, deși bănuiam unde vrea să ajungă.

* Pe 1 decembrie 1955 a fost arestată în Montgomery, Alabama, deoarece a refuzat să cedeze locul în autobuz unui călător alb (n.t.).

Formarea legăturilor Chimie socială 9

Chimie sociala - BT.indd 9

11-Aug-21 04:14:10

„Nu ne‑au anunțat că sunteți negru”, mi‑a răspuns el. Pe‑atunci încă nu ni se spunea „de culoare”. Apoi a continuat: „Nu puteți lucra aici. E imposibil. Pur și simplu nu se poate.”

Și nu a lucrat, într‑adevăr. Însă Jordan era hotărât să‑și găsească o slujbă pe timpul vacanței de vară, în ciuda perspectivelor tot mai reduse. În cele din urmă, și‑a găsit de lucru ca șofer pentru Robert Maddox, un fost primar al Atlantei care avea atunci 80 de ani.

Când Jordan a împlinit 80 de ani, petrecerea aniversară a avut loc la Martha’s Vineyard, o insulă presărată cu vile în stil turtă dulce – de multă vreme unul dintre locurile preferate de cei din înalta societate. La petrecere au fost Bill și Hillary Clinton, care au dansat pe muzică soul. Au mai participat președintele Barack Obama, Morgan Freeman, profesorul Henry Louis Gates Jr., de la Harvard, și directorul general Ken Chenault al companiei American Express, cu toții veniți să sărbătorească un renumit lider al mișcării pentru drepturile civile și un personaj influent în cercurile politice. În deceniile care au urmat acelui interviu, Vernon Jordan a devenit un sfătuitor apropiat al președinților americani, fiind numit de revista The New York Times „Primul prieten”. În acest răstimp, și‑a construit o rețea de contacte de invidiat în lumea afacerilor, făcând parte din consiliile de administrație a nouă corporații, printre care Dow Jones, Xerox și Callaway Golf.

După cum spunea John Bryan, fostul director general al Sara Lee: „Probabil că Vernon cunoaște mai mulți directori de companii decât oricine altcineva, în America.”2 Pentru neobosiții săi detractori însă, Jordan este un un personaj emblematic pentru problemele pe care le creează relațiile strânse dintre Wall Street și Casa Albă. În fața acestor critici, replica lui a fost3: „Nu

10 Chimie socială Formarea legăturilor

Chimie sociala - BT.indd 10

11-Aug-21 04:14:10

e o crimă să ai legături cu Wall Street… Dacă ești politician, trebuie să ai legături cu tot felul de grupuri.”

Jordan se află în centrul „cercului restrâns”4 – expresie folosită de profesorul Michael Useem de la Wharton pentru a se referi la relațiile dintre corporații create de elita financiară.

Modalitatea cea mai simplă de a stabili o legătură între oricare două companii din indexul S&P 500 este prin Vernon Jordan.

Potrivit lui Johan Chu, de la Booth School of Business, din cadrul University of Chicago: „Această rețea a rămas bine conectată pe tot parcursul secolului XX, servind ca mecanism pentru răspândirea rapidă a unor informații și practici, precum și pentru promovarea coeziunii dintre elite.”5 Jordan reprezintă atât puterea, cât și problemele asociate cu existența rețelelor. Abilitatea sa unică de stabili legături6 i‑a permis să ajungă, din nepotul unui fermier, „omul cu cele mai multe relații din America”. Jordan a fost un ambasador al mișcării pentru drepturile civile în ședințele consiliilor de administrație ale marilor companii. Henry Louis Gates spunea că „istoricii și‑l vor aminti pe Vernon Jordan ca pe un fel de Rosa Parks de pe Wall Street”.7 Însă destui consideră dubioase înțelegerile din culise pe care și‑a construit cariera.

Cum a ajuns Vernon Jordan în epicentrul elitei politice și financiare? Jordan oferă un indiciu într‑un discurs din 2012 de la o ceremonie de absolvire8, în care îl citează pe Melville:

Nu putem trăi doar pentru noi înșine Viețile noastre sunt legate între ele prin mii de fire invizibile Iar de‑a lungul acestor fire simpatetice Acțiunile noastre sunt, inițial, cauze și se întorc la noi ca rezultate.

Formarea legăturilor Chimie socială 11

Chimie sociala - BT.indd 11

11-Aug-21 04:14:10

Pentru a înțelege transformarea lui Vernon Jordan, trebuie să urmărim miile de fire invizibile pe care le‑a țesut împreună cu alții.

Firele invizibile ale rețelelor sociale Citatul din Melville nu este doar o sursă de inspirație, el oferă o nouă perspectivă asupra ideii de rețele sociale. Structura rețelei unei persoane este ca o hartă care spune cum a fost viața acesteia până în prezent și încotro se îndreaptă. Ca analist al rețelelor sociale, sociolog și profesor de psihologie organiza­ țională la Yale School of Management, mi‑am petrecut ultimii cincisprezece ani studiind modul în care evoluează rețelele sociale, cum funcționează și care este rolul lor în succes, fericire, sănătate sau sentimentul de împlinire. Vernon Jordan are o rețea cu totul ieșită din comun. Pentru a‑i înțelege caracteristicile, trebuie mai întâi să discutăm câteva aspecte de bază ale rețelelor sociale.

Cel mai mic numitor comun al conexiunii sociale este diada – relația pe care o formăm cu o singură persoană. De‑a lungul timpului, aceste relații se transformă în mod natural în rețele. Cu toții am auzit acest termen, dar ce înseamnă rețelele, până la urmă? Rețelele reprezintă grupuri de oameni interconectați, unele dintre ele intersectându‑se, în timp ce altele nu au niciun membru în comun. Datorită rețelelor, e posibil ca uneori să ne folosim de relațiile noastre într‑un mod mai productiv decât ar lăsa de bănuit niște simple diade – uneori, 1 plus 1 înseamnă 3. Cunoscutul sociolog James S. Coleman a explicat că prin capitalul social „devine posibilă atingerea unor scopuri specifice care nu pot fi atinse în absența acestuia”.9

12 Chimie socială Formarea legăturilor

Chimie sociala - BT.indd 12

11-Aug-21 04:14:10

Trebuie făcută diferența între ceea ce este posibil și ceea ce este plauzibil. Majoritatea rețelelor unei persoane pot fi reduse la trei simple topografii:

Expansioniști Mediatori

Convocatori

Mai sus avem harta rețelei unui expansionist, a unui mediator și a unui convocator, iar fiecare cerculeț reprezintă o persoană. Cercul negru din mijloc corespunde celui căruia îi aparține rețeaua, iar liniile semnifică relațiile cu prietenii săi, dar și legăturile dintre prieteni. Nu îți vei da seama de la prima privire, dar în toate cele trei imagini este vorba de același număr de persoane. Vom vedea că energia și efortul necesare pentru formarea și menținerea acestor relații variază în funcție de rețea. Cei care îndeplinesc rolul de mediator au relații directe numai cu șapte persoane, însă, indirect, au acces la douăsprezece persoane – care înseamnă puncte de vedere, surse de informație și tipuri de experiență diferite. Apoi, întrucât este mult mai probabil ca prietenii unui convocator să fie prieteni unii cu alții, prin comparație cu prietenii unui mediator, convocatorii trebuie să mențină nouă relații pentru a obține aceeași informație.

Colegul meu Nicholas Christakis face deseori apel la o metaforă pentru a ilustra faptul că rețelele cu structuri diferite10 au proprietăți diferite. Atât grafitul, cât și diamantul sunt alcătuite din exact același element: carbon. Grafitul este neted, negru și e atât de răspândit încât îl poți găsi chiar și în

Formarea legăturilor Chimie socială 13

Chimie sociala - BT.indd 13

11-Aug-21 04:14:10

ghiozdanul unui elev de clasa întâi. Diamantul, pe de altă parte, este tare, dur, limpede și rar, fiind fără îndoială unul dintre cele mai scumpe simboluri ale statutului social. Însă diferența dintre grafit și diamant este modul de aranjare a atomilor de carbon. În grafit, atomii de carbon sunt aranjați în straturi. În diamant sunt dispuși tetraedric. Aceste aranjamente structurale diferite dau naștere unor proprietăți diferite.

La fel ca în cazul carbonului, același set de relații sociale – alcătuit din aceleași persoane, dar în configurații diferite – duce la rezultate diferite. Imaginează‑ți două echipe alcătuite din aceleași persoane. Într‑o echipă, fiecare membru lucrează și colaborează cu ceilalți. În cealaltă echipă sunt aceiași indivizi, dar organizați în grupe specializate, iar un membru face legătura între ele. Deși au aceiași membri, echipele au puncte forte diferite. Același lucru este valabil pentru rețelele personale.

Expansioniștii*, mediatorii** și convocatorii*** au avantaje și dezavantaje sociale și profesionale diferite datorită rețelelor.

•• Expansioniștii au rețele extraordinar de extinse, sunt foarte cunoscuți și se simt ca peștele în apă în grupuri mari de indivizi. Totuși deseori întâmpină dificultăți în a menține legăturile sociale și de a se folosi de ele pentru a crea ceva pentru ei înșiși sau pentru alții.

•• Mediatorii creează ceva valoros făcând legătura între grupuri din lumi sociale foarte diferite. Rețelele lor * În original, expansionists (n.t.). ** În original, brokers. Am ales varianta „mediatori”, în traducere, pentru a evita conotaţiile economice ale termenului, care sunt irelevante. Aşa cum explică şi autoarea, mediatorii sunt definiţi printr-un anumit tip de socializare – faptul că fac legătura între persoane din medii sociale foarte diferite (n.t.). *** În original, conveners. „Convocator” este un termen tehnic şi trebuie înţeles exclusiv prin raportare la un anumit tip de reţea socială caracteristică persoanelor la care se referă termenul: persoane care au relaţii strânse, solide, care se bucură de încredere reciprocă etc. (n.t.)

14 Chimie socială Formarea legăturilor

Chimie sociala - BT.indd 14

11-Aug-21 04:14:10

generează beneficii foarte mari pe planul informației și sunt inovative, întrucât majoritatea ideilor noi sunt rezultatul recombinării unor idei/informații.

•• Convocatorii își construiesc rețele dense, în care prietenii lor sunt la rândul lor prieteni. Membrii acestei rețele se bucură de o încredere foarte mare din partea celorlalți și beneficiază de pe urma reputației pe care o au.

Așadar ce fel de rețea are Vernon Jordan11? Remarcabil, în cazul lui, este echilibrul neobișnuit între încrederea profundă de care se bucură convocatorii, avantajele bunei informări, caracteristică mediatorilor, și menținerea unui număr uimitor de contacte, ceea ce e tipic pentru expansioniști. Într‑un interviu pe care i l‑a luat lui Jordan pentru National Portrait Gallery*, Marc Pachter, fostul director al acestei instituții, a evidențiat un aspect aparent contradictoriu12 al personalității sale: „Spui uneori, ba chiar ai și scris despre asta, că ești un singuratic… Ești o persoană implicată, ai mulți prieteni, ai multe relații sociale, știi ce înseamnă prietenia, înțelegi toate astea. Sunt lucruri care te definesc și totuși spui că ești un singuratic.”

Jordan i‑a răspuns: „Cele mai multe lucruri, în viață, trebuie să le rezolvi pe cont propriu. Dar, pe de altă parte, fiecare are un grup restrâns de prieteni pe care se poate baza. Iar relațiile acestea se întemeiază pe încredere, confidențialitate și prietenie. Nu sunt genul care să‑și pună sufletul pe tavă. Și cred că singuratic este un cuvânt cam exagerat. Vreau să spun că respect intimitatea celorlalți, dar în egală măsură, intimitatea mea.”

Oricât de mult a câștigat Jordan printr‑o relaționare specifică unui convocator, bazată pe încrederea celorlalți, ascensiunea lui poate fi legată de rolul de mediator pe care l‑a jucat * Galerie de artă din Londra (n.t.).

Formarea legăturilor Chimie socială 15

Chimie sociala - BT.indd 15

11-Aug-21 04:14:10

între lumea financiară și cea politică, dincolo de clivajele rasiale. Vernon a descris astfel rolul său de mediator13: „Când nu faci parte dintr‑un grup anume și ai foarte multe contacte, așa cum am eu, ai ocazia să servești drept translator între oameni foarte diferiți.”

La fel ca în cazul lui Vernon Jordan, caracteristicile și structura propriei tale rețele sunt determinate parțial de contextul în care îți desfășori viața de zi cu zi – ce fel de loc de muncă ai; dacă biroul tău e poziționat lângă lift; dacă locuința ta e la capătul străzii; dacă mergi sau nu la biserică; dacă ești membru al unor cluburi sau faci voluntariat pentru PTA* și multe altele.

Alegerile pe care le faci – dacă să ai copii, dacă să‑ți schimbi domeniul de activitate, dacă să participi sau nu la ședința de vineri – au un impact puternic asupra propriei rețele.

De asemenea, oamenii își construiesc și reconstruiesc rețelele în mod constant. Folosind senzori portabili cu scopul de a identifica interacțiunile sociale ale oamenilor, Ingrid Nembhard și cu mine am descoperit că anumite lucruri – cât timp petrece cineva într‑o conversație doar ascultând, cât de des îl întrerupe pe celălalt și cât de mult i se schimbă vocea pe parcursul discuției – se corelează puternic cu tipul de rețea din care face persoana respectivă. Convocatorii sunt ascultători foarte buni; expansioniștii însă tind să fie mai gălăgioși, vorbesc mai des prin comparație cu colegii lor și întrerup într‑o mai mică măsură conversația. Ținând cont de comportamentul lor, ai putea crede că expansioniștii sunt în general extrovertiți. Surprinzător, conform unei metaanalize cuprinzând 138 de studii și mii de participanți și în care s‑a examinat relația dintre personalitate și tipul de rețea14, s‑a descoperit că extroversiunea are puțin de‑a face cu tipul de rețea al unei persoane. * În traducere aproximativă, „Asociația părinților și a profesorilor” (n.t.).

16 Chimie socială Formarea legăturilor

Chimie sociala - BT.indd 16

11-Aug-21 04:14:10

S‑a demonstrat în mai multe studii psihologice că predictorul cel mai bun al tipului de rețea pe care o persoană e probabil să îl dezvolte este automonitorizarea – o trăsătură de personalitate care implică un comportament cameleonic. Mediatorii tind să fie cameleoni. Ei se adaptează cu ușurință în situații sociale noi. Știu în mod intuitiv când e cazul să păstreze tăcerea, adaptându‑se la atmosfera formală a unei întâlniri, și când să râdă zgomotos.

Sociologii au studiat în ultimele decenii antecedentele și consecințele structurii unei rețele sociale. Modul în care este modelată (conștient sau inconștient) rețeaua are multe impli­ cații asupra vieții personale și a celei profesionale. Puterea și calitatea unor legături sociale15 și modul în care sunt structurate influențează profund viziunea despre lume, emoțiile și reușitele personale și profesionale.

Cartea aceasta este în primul rând despre rețele – mai precis, despre modul în care elementele de bază ale structurii sociale și tendințele psihologice cu care sunt asociate ne modelează viața.

Despre relaționare și networking Cum ai aflat de locul tău de muncă? Probabil, la fel ca majoritatea, ai ajuns la această informație printr‑un prieten, un coleg, o cunoștință, un vecin sau printr‑o persoană cu care ai interacționat la un moment dat.

Cazul lui Vernon Jordan este o manifestare extremă a acestui fenomen16. Așa cum spune el însuși: „N‑o să‑ți vină să crezi ce o să‑ți spun. Nu am mai aplicat niciodată pentru un loc de muncă de când m‑am angajat ca șofer de autobuz pentru Chicago Transit Authority.” Rețeaua lui Jordan devenise

Formarea legăturilor Chimie socială 17

Chimie sociala - BT.indd 17

11-Aug-21 04:14:10

suficient de extinsă și implica destulă încredere cât să‑i permită să ajungă de la Chicago Transit Authority la președinția National Urban League, pe urmă la conducerea unei bănci de investiții, iar mai apoi în consiliul de administrație de la American Express.

Cu mai mult de 40 de ani în urmă, sociologul Mark Granovetter, profesor la Stanford University, a studiat prima dată modul în care își găsesc serviciu17 cei din orașul Newton, Massachusetts. Dintre sutele de specialiști intervievați de Granovetter care își schimbaseră de curând locul de muncă, mai mult de jumătate (56%) au declarat că și‑au găsit un nou serviciu prin intermediul contactelor personale. Trei sferturi din categoria persoanelor cu cele mai mari salarii și cele mai apreciate profesii și‑au găsit locul de muncă datorită rețelei sociale.

Totuși, spre surpriza lui Granovetter, intervievații au tot repetat pe parcursul discuțiilor lor: „Nu, nu de la un prieten, ci de la o cunoștință.”18 Șansele erau de două ori mai mari ca persoanele intervievate să afle despre actualul loc de muncă de la cineva cu care se întâlneau rar decât de la un prieten apropiat sau un membru al familiei. Articolul lui Granovetter, „The Strenght of Weak Ties”*, a fost primul care a pus sub semnul întrebării ideile încetățenite despre funcționarea rețelelor sociale19.

Iar concluziile lui au rezistat la testul timpului. În ciuda schimbărilor radicale care au apărut în câmpul muncii20 de când a fost publicat articolul său – au apărut LinkedIn, Glassdoor, dar și alte rețele sociale online orientate spre mediul profesional –, mai mult de jumătate dintre cei care își caută serviciu află de următorul loc de muncă datorită rețelei lor sociale.

Persoanele care se folosesc de contactele personale pentru a‑și găsi o slujbă petrec mai puțin timp cu căutările21, obțin venituri mai mari22 și poziții mai prestigioase23. * În traducere aproximativă, „Puterea legăturilor slabe” (n.t.).

18 Chimie socială Formarea legăturilor

Chimie sociala - BT.indd 18

11-Aug-21 04:14:10

Pentru a înțelege de ce sunt mai mari șanse să auzim despre un nou loc de muncă prin cunoștințe sau legături sociale slabe și de ce rețelele sociale sunt mai eficiente decât alternativele lor online este nevoie să înțelegem cum funcționează rețelele.

Aceleași principii care explică puterea unor relații sociale slabe explică și de ce convocatorii sunt foarte convingători într‑o negociere24, mediatorii au mereu idei bune25 și expansioniștii sunt predispuși să ajungă într‑o stare de epuizare. În articolele destinate publicului general ni se spune în mod repetat că este importantă mărimea rețelei sociale – cu alte cuvinte, câte persoane cunoști. Și pe această asumpție sunt construite cele mai multe platforme sociale. Ni se spune să socializăm, suntem îndemnați să ne extindem contactele pe LinkedIn și suntem încurajați să participăm la evenimente de networking* (de obicei cu persoane cu care avem multe în comun). În fiecare an, peste 200 de milioane de persoane din Statele Unite participă la conferințe și evenimente de amploare26. Acestea reprezintă o industrie de 280 de miliarde de dolari.

De ce participă lumea la conferințe? Ca să întâlnească oameni noi. Conform unei opinii larg răspândite, simplul fapt de a cunoaște mai mulți oameni generează, în mod magic, mai multă valoare. Dar a cunoaște mai mulți oameni – în special când oamenii respectivi îți sunt foarte asemănători – nu se traduce în valoare, ci prin mai multă muncă.

Studiile din ultimele decenii arată că focalizarea excesivă asupra mărimii rețelei este o eroare. Calitatea (nu cantitatea) contactelor sociale pe care le ai este ceea ce contează și * Pe parcursul acestei cărți, termenul networking este folosit intersubstituibil cu „creare a unei rețele de relații”, „creare a unei rețele de contacte” sau „extinderea rețelei personale”.

Am evitat folosirea exclusivă a acestui termen pentru a surprinde conotațiile multiple ale celorlalte expresii. Pe de altă parte, autoarea însăși, Marissa King, păstrează o paletă echivalentă de termeni în textul ei (n.t.).

Formarea legăturilor Chimie socială 19

Chimie sociala - BT.indd 19

11-Aug-21 04:14:10

reprezintă un predictor important al funcționării tale cognitive, al rezilienței și implicării în muncă. Mai mult, structura contactelor sociale27 – fie că ești expansionist, convocator sau mediator – explică totul, de la salariul pe care‑l câștigi până la calitatea ideilor tale.

Dincolo de locul de muncă, contactele sociale au o puternică influență asupra sănătății și fericirii individului. Rezultatele analizei a 70 de studii arată că singurătatea crește cu 26% șansele morții premature28. Singurătatea este un factor de risc la fel de grav ca obezitatea sau fumatul a cincisprezece țigări pe zi. Reprezentatul‑șef al Departamentului de Sănătate Publică din Statele Unite a avertizat că amenințarea cea mai serioasă la adresa sănătății bărbaților de vârsta a doua nu sunt bolile cardiace sau obezitatea, ci „epidemia de singurătate”.29 Potrivit lui John Cacioppo, profesor la University of Chicago și expert în domeniul neuroștiințelor sociale, până la 80% dintre tineri și 40% dintre adulții în vârstă suferă de singurătate.

Pe lângă deteriorarea sănătății fizice, singurătatea poate să conducă la depresie30, tulburări de personalitate, psihoze și chiar și suicid. 60 de milioane de americani – 1 din 5 persoane – sunt puternic afectate de singurătate31.

Există un paradox aici. Acest sentiment profund de izolare se ivește într‑o perioadă când oamenii sunt mai conectați ca oricând. Facebook are 2 miliarde de utilizatori pe lună32 și o capitalizare de piață33 mai mare decât Produsul Intern Brut al Norvegiei34. În 2017, oamenii au utilizat aproximativ patru ore pe zi35 un dispozitiv mobil, însă au fost angajați în convorbiri numai 20 de minute.

Aseară am ieșit împreună cu soțul meu și cu copiii să luăm cina, ceea ce se întâmplă destul de rar. În timp ce îmi așteptam soțul, m‑am uitat în jur și mi‑am dat seama că majoritatea aveau telefonul pe masă. Mai mult de o treime își făceau

20 Chimie socială Formarea legăturilor

Chimie sociala - BT.indd 20

11-Aug-21 04:14:10

de lucru cu el. Nu se puteau desprinde de el nici măcar în timpul­ mesei. În cazul adolescenților care au crescut cu un iPhone în mână, problema e și mai gravă. Într‑un articol apărut în The Atlantic, Athena, elevă în ultimul an de liceu, discuta cu Jean M. Twenge despre cum și‑a petrecut vara: „Am petrecut mai mult timp folosind telefonul decât relaționând față în față cu alte persoane… Am făcut groapă în pat de la atâta stat.” În ultimii cincisprezece ani, numărul adolescenților care se întâlnesc zi de zi cu prietenii lor36 a scăzut cu 40%. Când ne întâlnim față în față cu un prieten, ne facem o imagine mult mai fidelă a personalității sale, prin comparație cu imaginea pe care și‑o construiește pe o rețea de socializare. Interacțiunile sociale pozitive37 – stabilirea contactului vizual, ascultarea reciprocă, așezarea mâinii pe umerii celuilalt – generează reacții care reduc stresul. Pe de altă parte, imaginea pe care oamenii o proiectează pe rețelele de socializare exacerbează comparația socială. Nu e o coincidență faptul că a crescut incidența depresiei, a anxietății și a suicidului38 printre adolescenți. Și atunci la ce ajută rețelele? Într‑o serie de studii, Joseph Stokes, psiholog la University of Illinois at Chicago, a examinat câțiva factori despre care se crede în general că reprezintă un predictor al singurătății39: cât de extinsă este rețeaua unei persoane, câți prieteni apropiați are aceasta, cum se înțelege cu rudele și cât de apropiate sunt contactele lor. Cercetările sale arată că o rețea cum e cea a convocatorilor reprezintă cel mai puternic factor de protecție împotriva singurătății. Totodată, convocatorii sunt mai fericiți și mai satisfăcuți de viața lor40. Însă o rețea de acest tip nu ne face mai fericiți la locul de muncă. Relațiile cu colegii de serviciu sunt mult mai complexe.

Mediatorii sunt mai mulțumiți41 de aspectele instrumentale ale slujbei lor, în timp ce convocatorii sunt mai mulțumiți de

Formarea legăturilor Chimie socială 21

Chimie sociala - BT.indd 21

11-Aug-21 04:14:10

aspectele sociale ale vieții lor profesionale. Însă mediatorii reușesc într‑o mai mare măsură să mențină un echilibru între viața profesională și cea personală.

Combinarea unor stiluri diferite de rețea poate să maximizeze beneficiile unor configurații diferite, minimizând în același timp dezavantajele. Însă asta poate să ducă la un nou set de provocări.

Deși nu este chiar acel tip de networking la care se gândește lumea de obicei – mersul la conferințe sau încercarea de a colecționa cărți de vizită – ideea de a‑ți face relații pentru carieră displace multora. De ce? Fiindcă în felul acesta devine complicat să diferențiezi relaționarea și networkingul.

Sentimentul de rușine Când s‑a născut cel de‑al doilea fiu al lui Adam Ruben, soția lui a postat pe Facebook fotografia obligatorie cu bebelușul cuibărit la sânul mamei, cu o căciuliță albă de spital pe cap. Printre comentariile cu urări de bine, unul dintre ele a ieșit în evidență: „Haha, arată ca un ștrumf.” Comentariul acelui necunoscut a reușit să întineze bucuria lui Adam și l‑a făcut să se întrebe: „De ce am acceptat cererea de prietenie a unui om pe care nu l‑am întâlnit niciodată, un ciudat care nu se jenează să comenteze astfel la fotografiile postate de soția mea?

Răspunsul este simplu, deși mă face să par un carierist fără suflet, însă e un lucru care ni se recomandă din toate părțile: pentru a‑mi lărgi cercul de contacte.

Detest conceptul de networking. Mă oripilează. Te bagi în seamă cu străini, încercând subtil să‑ți vinzi marfa, fără să lași impresia asta. «Sunt un tip extraordinar», le spui, «dar nu cumva să crezi că sunt genul de persoană care pretinde despre

22 Chimie socială Formarea legăturilor

Chimie sociala - BT.indd 22

11-Aug-21 04:14:10

sine că e cineva ieșit din comun.»” Ruben spune, mai departe: „Te «conectezi cu persoane» care nu te interesează ca oameni.

«Construiești relații», când de fapt nu te interesează să ai o relație cu acele persoane. Gestul de a da mâna e un simplu automatism, ca și cum ai fi un terrier bine dresat.”42 Adam nu este singurul care gândește așa. Într‑un studiu la care au luat parte zeci de profesioniști nou‑promovați din domeniul serviciilor, profesorul de management Ben Bensaou și colaboratorii săi au descoperit că două treimi dintre ei au o atitudine ambivalentă, sau chiar resping complet ideea de a se gândi strategic la relațiile sociale43. Autorii studiului i‑au împărțit pe participanți în trei categorii: jucătorii implicați (35%), jucătorii selectivi (46%) și puriștii, care sunt sceptici (în cel mai bun caz) față de ideea de networking (19%). Exprimân­ du‑și neîncrederea în acest mod de abordare a relațiilor, un purist explica astfel pierderea unei relații de prietenie cu un coleg de serviciu: „E vorba despre unul dintre partenerii aso­ ciați. Ar trebui să fie cineva important pentru mine, dar eu consider că o rețea trebuie să fie ceva care se formează natural, nu artificial, așa că n‑am făcut eforturi să mențin relația.”44 De fiecare dată când ajung la subiectul „rețele” la cursurile mele de masterat sau cele pentru antreprenori, văd o categorie de studenți care încetează să mai fie receptivi. Cam o treime din studenți se simt profund inconfortabil. Unii dintre ei își încrucișează brațele, își feresc privirea, încep să‑și aranjeze foile de pe masă. Oamenii nu doresc să se gândească la persoanele din viața lor ca fiind relevante în atingerea unor scopuri legate de carieră.

Gândește‑te un moment la următoarele chestiuni: cât de importante crezi că sunt relațiile tale pentru starea ta de bine?

Dar pentru succesul profesional? Pe de altă parte, cât timp dedici pentru construirea și menținerea relațiilor? De regulă,

Formarea legăturilor Chimie socială 23

Chimie sociala - BT.indd 23

11-Aug-21 04:14:10

există o discrepanță între importanța acordată relațiilor și efortul depus pentru a le crea și menține.

Pentru mulți, unul din motive este lipsa de timp. Când investești în relații, recompensa nu e imediată. Este vorba de investiții pe termen lung – iată de ce este ușor să le neglijezi pe termen scurt. Când încerci să‑i aduni pe copii în jurul mesei pentru cină, când te gândești la o prezentare pentru firmă sau când bifezi o activitate de pe lista de priorități amânată cu lunile, îți este greu să pui mâna pe telefon și să iei legătura cu un vechi prieten pe care te‑ai tot gândit să‑l suni. Îți spui că vei face asta în weekend.

Un alt motiv e că se face o confuzie între construirea și men­ ținerea intenționată a relațiilor și tipul de „networking” despre care vorbea Adam. Cei care gândesc așa cred, de obicei, că nu au abilitățile, dispoziția sau charisma pentru a‑și lărgi în mod substanțial rețeaua de contacte. Unora chiar și cuvântul networking le întoarce stomacul pe dos.

Reacția lor e de înțeles. Relațiile – cu familia, cu prietenii dragi, cu mentorii și cu colegii – sunt extrem de personale. Nu există ceva mai important. Ele nu pot fi tratate ca o marfă și nu izvorăsc din calcule. A te gândi la lărgirea sistematică a cercului de relații poate fi ceva derutant din punct de vedere moral.

A‑ți propune să îți faci noi relații nu este un lucru de care să ne simțim stânjeniți, în principiu. Căutarea dragostei e dintotdeauna una din intrigile preferate ale oamenilor. De asemenea, întâlnirile întâmplătoare nu par să ne deranjeze prea tare. Însă ideea de networking e asociată de mulți cu un fel de ipocrizie.

Citește cuvintele următoare și încearcă să completezi spațiile libere: s _ _ _ n, cl _ r și d _ _ _ _ _ gent. Dacă ești într‑o dispoziție generoasă și nu ai fost asaltat de cereri de prietenie pe LinkedIn, cel mai probabil ai citit senin, clar și divergent. Un

24 Chimie socială Formarea legăturilor

Chimie sociala - BT.indd 24

11-Aug-21 04:14:10

studiu inteligent­conceput de Tiziana Casciaro, Francesca Gino și Maryam Kouchaki arată că un tip special de interacțiune – networkingul45 – te poate face să interpretezi diferit lucrurile. Într‑un studiu desfășurat într‑un laborator de științe sociale, cercetătorii le‑au cerut participanților să‑și amintească și să scrie o situație în care fie au încercat să‑și creeze spontan o rețea de contacte (de exemplu, te afli la o nuntă și întâlnești pe cineva care îți oferă informații despre o slujbă) sau intenționat (de exemplu, mergi la petrecere cu intenția clară de a încerca să faci ceva pentru cariera ta). Participanții din grupul celor care au relaționat cu intenția de a face networking au fost de două ori mai predispuși să citească termeni precum săpun, clor și detergent în spațiile libere, prin comparație cu ceilalți. Într‑un al doilea experiment, autorii le‑au cerut partici­ panților să se gândească la același tip de interacțiuni (crearea intenționată versus spontană de rețele de contacte) și apoi să evalueze utilitatea unor produse de igienă (săpun și pastă de dinți) și a unor obiecte neutre (suc și notițe autoadezive). Așa cum era de așteptat, participanții care au trebuit să reflecteze la experiențele lor de networking au considerat produsele de igienă ca fiind mai utile decât cei care au rememorat momente de relaționare spontană.

Oamenii simt nevoia să‑și spele (la propriu) păcatele când cred că au făcut ceva imoral. Relațiile cu ceilalți sunt sacre. În mod inconștient, ideea de a profita de pe urma relațiilor noastre ne face să simțim că încălcăm un tabu – cel care spune că unele lucruri nu se măsoară în bani. Reacția de dezgust pe care o trezește această idee explică de ce unii refuză să inițieze astfel de relații. Și chiar dacă nu ai vreo reticență în privința demersului de networking, sunt șanse destul de mari ca oamenii cu care discuți să aibă o astfel de reacție.

Formarea legăturilor Chimie socială 25

Chimie sociala - BT.indd 25

11-Aug-21 04:14:10

E întotdeauna dificil să relaționezi Anxietatea, neautenticitatea și timiditatea sunt reacții obișnuite când interacționăm cu cineva necunoscut. Într‑un studiu asemănător celui precedent, Francesca Gino, profesor la Harvard Business School, și colaboratorii săi au examinat percepțiile despre murdărie, însă au făcut o schimbare esențială46. În loc să le ceară participanților să‑și amintească o situație de networking, au trebuit să reflecteze la o situație în care și‑au exprimat atitudini, emoții sau opinii în mod sincer sau nu. La fel ca în studiul despre networking, participanții cărora li s‑a cerut să‑și amintească situații în care au fost neautentici au făcut într‑o mai mare măsură asocieri cu cuvinte legate de curățenie și au evaluat produsele de curățenie ca fiind mai puțin dezirabile, comparativ cu cei care au trebuit să‑și amintească situații în care au fost autentici. Se poate ca autenticitatea să fie antidotul networkingului?

Dacă cineva simte că e nesincer, probabil că va evita situa­ țiile în care ar putea să‑și facă noi relații și, în mod cert, nu va căuta acest gen de interacțiuni. Chiar dacă nu renunță complet la acest demers, efortul de a gestiona impresia lăsată celorlalți47 poate să genereze un nivel de anxietate crescut, epuizare emoțională și timiditate excesivă, care, la rândul lor, pot să îl facă și mai rigid și mai ineficient în relațiile cu ceilalți.

Spun toate aceste lucruri pentru că a trebuit să le învăț pe cont propriu. Succesul în predare depinde de cât de autentică e legătura pe care o stabilești cu studenții. Prima dată când am predat un curs la masterat eram îngrozită. Mi se oferise un sfat care, retrospectiv, îmi dau seama că a fost nepotrivit – să încerc să imit stilul de predare al altcuiva. Am încercat să fac asta, iar rezultatele au fost dezastruoase. La facultatea noastră, evaluările profesorilor pe care le fac studenții la finalul anului pot fi accesate

26 Chimie socială Formarea legăturilor

Chimie sociala - BT.indd 26

11-Aug-21 04:14:10

pe un site, iar ale mele au fost cele mai slabe. Nu am fost a doua sau a treia de la coadă, ci ultima. Stilul meu de predare era neautentic, iar disconfortul meu era vizibil. Cam asta mi‑au spus studenții. În cea mai mare parte din timp adoptam o postură care ar putea fi cel mai bine descrisă prin expresia „covrigul înclinat”: picioarele unul peste altul, brațele încru­cișate strâns peste piept și ușor îndoită spre spate. Situația a continuat să se deterioreze: eu încercam să imit diferite perso­nalități – matematicianul serios, profesorul relaxat –, dar consecințele erau din ce în ce mai grave. Evaluările stilului meu de predare au avut de suferit, încrederea mea a scăzut, iar eu am devenit tot mai anxioasă. Un curs de comunicare m‑a convins că introducerile mai incisive, mai mult contact vizual și apelurile la implicare ar putea îmbunătăți lucrurile. Nu s‑au îmbună­tățit. Problema era mai gravă decât lipsa unor abilități de prezentare. De la teama de studenți am ajuns la un soi de ostilitate autoprotectoare. În anul trei aveam nevoie de betablocante ca să mă pot prezenta în fața studenților. În cele din urmă, am clacat. Nu am știut ce rol să mai joc, am cerut ajutorul colegilor și am început să predau lucruri în care cred, nu ceea ce îmi imaginam că ar trebui să le placă studenților. Vorbind cu unii și cu alții, mi‑am descoperit propria voce. Iar odată ce am început să mă deschid, frica a dispărut. Nu mai eram îngrozită că voi fi demascată.

Cunoașterea de sine, acceptarea propriilor defecte, armonia dintre convingeri și modul de a acționa, pe de o parte, iar pe de altă parte deschiderea și sinceritatea în relațiile cu ceilalți reprezintă esența autenticității48, potrivit unui studiu sumativ în domeniul leadershipului autentic realizat de Bruce Avolio de la University of Washington.

Pentru a fi mai autentici, trebuie mai întâi să devenim mai conștienți de sentimentele noastre reale. Începe prin a identifica emoțiile pe care le ai în diferite interacțiuni sociale. Când

Formarea legăturilor Chimie socială 27

Chimie sociala - BT.indd 27

11-Aug-21 04:14:10

și cu cine te simți mai confortabil? Când îți bate inima cu putere­ și când ți se face pielea de găină? În ce situații râzi forțat sau simți că trebuie să‑ți înfrânezi nevoia de a da o replică? Ce situație a fost atât de terifiantă încât ți‑a venit să o iei la fugă?

Odată cu conștientizarea emoțiilor reale vine acceptarea de sine și posibilitatea de a te schimba. Ce îți provoacă teamă, la urma urmei?

Oamenii nu se împart în autentici și lipsiți de autenticitate.

Cu toții încercăm (din fericire) să ne cosmetizăm imaginea, din când în când. Sincer, nu‑mi doresc ca la locul de muncă colegii mei să fie în totalitate autentici. În multe situații sociale trebuie să ne adaptăm la circumstanțe. Ca șef, este de datoria mea să trec peste o indispoziție de moment și să‑i ajut pe cei care au nevoie. Ei nu trebuie să știe sau să vadă că sunt într‑o dispoziție proastă. Trebuie să‑mi fac datoria în orice condiții.

Faptul de a înțelege greșit ce înseamnă să fii autentic poate da naștere unei atitudini de suficiență. „Când echivalăm autenticitatea și siguranța de sine, căutăm mereu noi provocări și poziții tot mai importante”49, susține Herminia Ibarra, profesor la London Business School. „Oamenii se descoperă pe ei înșiși și reușesc să se schimbe în urma experiențelor pe care le au.” Cât e de ușor să te schimbi însă?

Chiar și când nu provoacă un disconfort moral, faptul de a întâlni persoane noi poate să genereze anxietate. Imaginează‑ți că te afli într‑o situație socială în care nu te simți confortabil – ai un pahar în mână, te prefaci că îți verifici telefonul pentru a zecea oară și nu apare nimeni cunoscut la orizont. Ca să nu te mai gândești la situația în care te afli, îți propui să ghicești dacă o femeie cu rochie albastră din partea opusă a încăperii va iniția o conversație cu un necunoscut.

Dacă bănuiești că e timidă, poți să îți faci cât de cât o idee dacă va iniția sau nu o discuție cu necunoscutul. Dar dacă știi

28 Chimie socială Formarea legăturilor

Chimie sociala - BT.indd 28

11-Aug-21 04:14:10

cu siguranță că e timidă – și în ce măsură ea însăși își percepe timiditatea ca fiind o trăsătură fixă sau flexibilă –, predicția ta ar fi mult mai exactă.

Oamenii cu o mentalitate fixă50 tind să fie de acord cu afirmații precum „Asta e personalitatea mea și n‑am ce să fac”.

Ei cred că oamenii sunt sau nu sunt sociabili. Acest punct de vedere este consecvent cu conceptul de mentalitate fixă, așa cum l‑a definit51 Carol Dweck, profesor la Stanford. Cei cu o mentalitate mai flexibilă consideră că personalitatea lor se schimbă de‑a lungul timpului, în anumite condiții. Ei cred că pot să‑și depășească timiditatea.

Cum era de așteptat, persoanele timide sunt mai predispuse să evite interacțiunile sociale, prin comparație cu extro­ vertiții. Însă o serie de experimente conduse de profesorul Jennifer Beer de la University of Texas arată că sunt mai mari șanse ca persoanele timide cu o mentalitate flexibilă să converseze cu un necunoscut, prin comparație cu cele cu o mentalitate fixă. În cadrul experimentului, câțiva observatori trebuiau să urmărească niște înregistrări video cu interacțiunile sociale scurte, de cinci minute, ale unor persoane timide, fără să știe dacă au o mentalitate fixă sau flexibilă, apoi să evalueze abilitățile lor sociale, cât de agreabile sunt și cât de mult le place discuția. Participanții timizi cu o mentalitate fixă au fost evaluați ca fiind mai puțin agreabili și mai puțin abili în interacțiunile sociale. Totuși, pe parcursul experimentelor, comportamentele persoanelor timide52 cu o mentalitate flexibilă nu mai puteau fi deosebite de ale celor care nu erau timide.­ Același lucru este valabil și în ceea ce privește inteligența soci‑ ală. Într‑un sens mai larg, inteligența socială este un set de competențe interpersonale care influențează abilitatea de a te înțelege cu ceilalți și de a te descurca în interacțiunile sociale.

Formarea legăturilor Chimie socială 29

Chimie sociala - BT.indd 29

11-Aug-21 04:14:10

Așa cum a scris Daniel Goleman, autorul unei cărți cu același titlu: „Ingredientele conceptului de inteligență socială pe care îl propun aici pot fi împărțite în două mari categorii: conștienti­ zarea socială, sau ceea ce înțelegem intuitiv în legătură cu oamenii din jurul nostru, și facilitarea socială – cum ne folosim de ceea ce conștientizăm.”53 Inteligența socială, la fel ca timiditatea și inteligența cognitivă, poate fi văzută ca fiind fixă sau flexibilă.­ Cei cu o mentalitate fixă în privința propriei inteligențe sociale se implică mai puțin în interacțiuni sociale54, întrucât consideră că acestea sunt asociate cu beneficii reduse, iar în al doilea rând că prin implicarea în aceste situații se pun pe ei înșiși în dezavantaj în raport cu cei mult mai abili social. Dar inteligența socială, la fel ca timiditatea, nu este ceva fix.

Acum, să presupunem că femeia în rochie albastră se îndreaptă spre tine. Timp de câteva minute vorbiți despre vreme, însă apoi afli că ea știe pe cineva cu care încerci să te întâlnești de câteva luni. Îți spune că ar fi bucuroasă să vă facă cunoștință. Odată conversația încheiată, e ceva destul de obișnuit să te întrebi cum te‑a privit interlocutorul. „Oare am vorbit prea mult?”, „Of, ce bine ar fi fost dacă n‑aș fi zis asta.”

Sau poate îți spui: „Ce aiurea, nici nu am avut despre ce să discutăm.”

Curaj – probabil că discuția a mers mult mai bine decât crezi. O serie de cinci studii la care au luat parte oameni foarte diferiți, de la studenți la Yale până la niște britanici care au participat la un curs cu titlul „Cum să vorbești cu oameni necunoscuți”, arată că – după cum afirmă cercetătorii – „ceilalți ne simpatizează mai mult decât ne imaginăm”.55 Autorii studiului, Erica Boothby și Gus Cooney, au pus în perechi persoane necunoscute și le‑au încurajat să socializeze. În loc să studieze direct cum se desfășoară întâlnirile, cercetătorii le‑au cerut participanților să‑și evalueze partenerii de conversație.

30 Chimie socială Formarea legăturilor

Chimie sociala - BT.indd 30

11-Aug-21 04:14:10

De asemenea, fiecare participant a trebuit să se pronunțe cum crede că a fost evaluat de interlocutor.

Invariabil, participanții au subestimat cât de mult le‑a plăcut discuția partenerilor de conversație. Cercetătorii au numit acest fenomen decalaj de simpatie.

Decalajul de simpatie s‑a produs indiferent dacă discuția a durat două sau 45 de minute. Când discuțiile erau mai lungi, participanții erau tentați să vadă lucrurile într‑o lumină mai pozitivă, dar chiar și atunci se subestimau. Și aceste percepții greșite s‑au menținut chiar și când între participanți se crea o anumită relație. Cercetătorii au descoperit că erorile de percepție se mențin până la cinci luni.

Echipa de cercetători a concluzionat: „Conversațiile sunt un domeniu în care oamenii manifestă un pesimism atipic față de propria performanță.”56 În majoritatea sferelor vieții, oamenii se văd pe ei înșiși în culorile cele mai avantajoase57. Au tendința să se considere mai inteligenți, mai creativi, mai de încredere, mai fericiți și mai sănătoși decât ceilalți. Însă această tendință, cunoscută de psihologi ca efectul lacului Wobegon (tendința de a te considera peste medie), nu se manifestă în conversațiile cu necunoscuții.

Cercetătorii au lansat ipoteza că oamenii sunt atât de îngrijorați de modul în care sunt văzuți de ceilalți încât deseori scapă din vedere zâmbetele, râsetele și posturile corporale care semnalizează că partenerii lor de discuție se simt bine. Însă nu doar în conversațiile inițiale cu persoanele necunoscute manifestăm o atitudine sceptică și depreciativă față de abilitățile noastre sociale. Cei mai mulți oameni consideră că viața lor socială e mult mai puțin interesantă decât a celorlalți. Într‑o serie de unsprezece studii, cercetătorii Sebastian Deri, Shai Davidai și Thomas Gilovich au întrebat 3 293 de participanți – clienții unui mall, studenți etc. –, alcătuind un eșantion reprezentativ pentru

Formarea legăturilor Chimie socială 31

Chimie sociala - BT.indd 31

11-Aug-21 04:14:10