Conflict distructiv by Editura Publica

CORECTORI: Rodica Crețu, Cătălina Călinescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României RIPLEY, AMANDA Conflict distructiv : de ce picăm în capcană şi cum ieşim din ea / Amanda Ripley ; trad. din lb. engleză de Tudor-Călin Zarojanu. - Bucureşti : Publica, 2022 Conţine bibliografie ISBN 978-606-722-537-2

COPERTĂ: Alexe Popescu

EDITORI: Cătălin Muraru, Silviu Dragomir

DIRECTOR EXECUTIV: Adina Vasile

DTP: Dragoș Tudor

REDACTOR: Elena Marcu

Toate drepturile rezervate. Nicio parte din această carte nu poate fi reprodusă sau difuzată în orice formă sau prin orice mijloace, scris, foto sau video, exceptând cazul unor scurte citate sau recenzii, fără acordul scris din partea editorului.

I. Zarojanu, Tudor Călin (trad.)

CONSULTANT DE SPECIALITATE: Domnica Petrovai, psiholog clinician pr. și psihoterapeut

Titlul original și subtitlul originale: HIGH CONFLICT Why We Get Trapped and How We Get Out Autor: Amanda Ripley

159.9

REDACTOR-ȘEF: Ruxandra Tudor

Pentru Max.

„Dincolo de ideile despre fapte rele și bune, există un teritoriu. Te aștept acolo.”

– Poetul sufi Jalal al-Din Muhammad Rumi, secolul al XIII-lea

Cuprins Cuvânt-înainte .................................................................................... 11 Glosar ................................................................................................... 17 Personaje principale ........................................................................... 21 Introducere .......................................................................................... 23 PARTEA ÎNTÂI: INTRAREA ÎN CONFLICT 1. Substratul conflictului ............................................................ 49 2. Puterea binarității . .................................................................. 79 3. Fitilurile ................................................................................ 143 PARTEA A DOUA: IEȘIREA DIN CONFLICT 4. Cum câștigi timp .................................................................. 205 5. Cum creezi spațiu . ................................................................255 6. Inginerie inversă ................................................................... 273 7. Complicarea narațiunii . ....................................................... 307 Nota autoarei ................................................................................... 353 Anexa I. Cum să recunoaștem conflictul distructiv în lume ......... 359 Anexa II. Cum să recunoști un conflict distructiv în tine .............. 365 Anexa III. Cum să previi un conflict distructiv ............................... 369 Bibliografie selectivă ....................................................................... 381 Note ................................................................................................. 365

Cuvânt-înainte Conflict distructiv 11

Este de mare ajutor să observi din poveștile de viață ale altora unde poate duce un conflict. Care sunt pierderile tale și

Cartea Amandei Ripley, Conflict distructiv, descrie dinamica și evoluția conflictelor prin intermediul unorpovești și al unor istorii de viață – de la conflicte în familii, la experiența unor divorțuri, conflicte dintre politicieni sau oameni în poziții sociale Credimportante.cumare tărie că este o lectură foarte necesară culturii noastre, o cultură deficitară la capitolul abordare sănătoasă a conflictelor. După cum bine punctează autoarea, conflictele oferă șansa de a scoate din noi ce este mai bun în cele mai difi cile momente de viață . Sunt acele con flicte care, abordate înțelept, onorează relația dintre oameni. Ne ajută să evoluăm, să ne înțelegem mai profund pe noi înșine, dar și pe ceilalți. Evoluăm datorită conflictelor, pentru că ne provoacă capacitatea de autocontrol, con ș tientizarea propriilor orgolii ș i insecurități și resursele de a-l asculta cu adevărat pe cel de lângă noi. Și acesta este un mesaj puternic pentru toți cei care au tendința de a evita con flictele, având convingerea fie că toate con flictele sunt periculoase și amenință relațiile sau rezolvarea de probleme, fie că nu are sens să deschizi o conversație pe care o anticipi ca fiind dificilă, pentru că nu duce la rezolvarea problemei, ci doar o amplifică. Așa cum punctează și autoarea, conflictele nerezolvate duc la violență și avem cu toții mare nevoie să învățăm prin resurse și practici potrivite să le abordăm mai înțelept. Lipsa acestora ne face să cădem în capcana conflictelor distructive, subiectul acestei căr ți.

Cuvânt-înainte

Când devine un conflict distructiv?

12 Conflict distructiv Cuvânt-înainte

ale celor apropiați când mintea îți este umbrită de convingeri ostile. Sau cum poți contribui tu, ca parte dintr-o grup sau o echipă, la amplificarea și menținerea ostilității și a rupturilor din relațiile cu ceilalți.

Lectura acestei c ă r ț i vă ghideaz ă în acest proces de recunoaște, înțelegere și prevenire a conflictelor distructive. Cu siguranță că nu este un proces u ș or. Însă puteți folosi poveștile de viață pe care le aduce în discuție Amanda Ripley ca reper în propriul proces de recunoaștere a ceea ce duce la transformarea unui conflict care ar fi putut duce la o evoluție

Când devenim intoleranți față de diferențele dintre noi, când blamăm și nu ne asumăm contribuția, când dăm vina pe celălalt, devenim rigizi, vedem situația și pe cel din fața noastră într-un mod ostil și nu mai suntem capabili să-l ascultăm cu adevărat pe cel de lângă noi. Iar aceste conflicte nu doar că nu ne fac bine, dar creează distanță în relații, durere și dispreț. Ele ne afectează întreaga viață, relațiile cu cei apropiați, familia, colegii și ne întunecă judecata. Trimitem emailuri sau mesaje de critică și nemulțumiri, redactăm scrisori pentru a exprima reproșul, dezacordul, disprețul, propria dreptate și percepție asupra realității. O iluzorie formă de a recâștiga controlul asupra a ceea ce se întâmplă în relație și o încercare de a rezolva problema. Doar că le înrăutățesc. Convingerea că tu vorbești despre fapte reale și că, odată ce le dezvălui, celălalt sau ceilalți îți vor da dreptate – cât de des nu ați avut această convingere? Ajungem la conflicte distructive din cauza propriilor frici și insecurități care se exprimă prin protecții și mecanisme de apărare, a dificultăților de autocontrol și a reactivității, din neștiința de a naviga într-un alt mod printre momentele conflictuale, cum bine punctează autoarea.

a relației sau la o rezolvare mai bună a unei probleme într-unul distructiv. Conflictele distructive ne afectează caracterul, duc la pierderi de rela ț ii semni ficative, la mult ă suferin ță , singurătate, ostilitate și izolare. O lume percepută ca fiind amenin țătoare ș i noi, care func ț ion ă m într-un mod de supraviețuire, nu de bunăstare și de siguranță alături de ceilalți. Știați că în SUA, de exemplu, chiar dacă legăturile cu frații și surorile sunt relațiile de familie cu cea mai lungă durată , doar o treime dintre ele sunt apropiate, de încredere, o treime sunt dominate de ostilitate și competitivitate din cauza conflictelor distructive și o treime sunt relații lipsite de afecțiune, cu indiferență și deconectare? Un motiv în plus pentru cei care aveți frați și surori să explorați, datorită acestei lecturi, relaț ia voastră cu con fl ictul și impactul dureros pe care îl poate avea lipsa abilității de gestionare sănătoasă a lor asupra relațiilor apropiate. Relațiile fiind sursa principala a stării de bine și indicatorul calității vieții noastre. Avem mare nevoie unii de ceilalți. Conflictul însă poate exploda și se transformă în ceva negativ, după cum punctează autoarea, iar când durerea respingerii sociale devine insuportabilă, apare umilința și disprețul, semnul neîncrederii. Însă noi, oamenii, avem mare nevoie să contăm unii pe ceilalți, să simțim că apar ținem unui grup, unei familii, unei organizații sau unei comunități. Cum ne gestionăm propria frică de respingere devine esențial din prisma evolu ț iei conflictului, f ie el unul bene f ic sau distructiv.Recunoașterea, integrarea și valorificarea diferențelor din familii, echipe, grupuri și relaț ii clă desc sentimentul de siguranță de care avem nevoie cu toții. Însă diferențele sunt și cele care contribuie la apariția și evoluția conflictelor și a gândirii de tip alb-negru, dreptate-greș eală , câ ș tig-pierdere. Emoțiile sunt contagioase, așa cum veți vedea din lectura aces-

Cuvânt-înainte Conflict distructiv 13

Cum te schimbi? Cum ieși dintr-un conflict distructiv? Un răspuns pe care îl căutăm cu toții, nu-i așa?

14 Conflict distructiv Cuvânt-înainte

De câte ori nu ați fost prinși în capcana dreptăț ii? S ă considerați că sunteți de partea binelui sau a dreptății, iar celă lalt – soțul sau soția, colegul ori colega, prietenii –, de partea greșelii sau a răului? „În foarte puține con flicte, o parte are dreptate întru totul, iar cealaltă deloc”, iată cum îl citează autoarea pe unul dintre specialiștii amintiți în carte, Gary Friedman, părintele medierii conflictelor, el însuși prins, din păcate, în această capcană. Când ne simțim amenințați, atacăm la rândul nostru, simțim nevoia să ne apărăm, să venim cu argumente, să ne justificăm. Experiența mea de terapeut de cuplu și specialist în transformare organizațională mi-a arătat că acest tip de reacție este foarte frecventă , însă , așa cum spune și autoarea, păguboasă. Marea majoritate a conflictelor, pe care autoarea le numește conflicte bune, sunt cele care ne sprijină să evoluăm, să devenim oameni mai buni, pentru că ne în ț elegem mai profund unii pe ceilal ț i, s ă integră m diferențele – un mesaj care apare foarte des evidențiat de autoare și la care merită să reflectăm. Avem multe de învățat despre noi și despre ceilalți, observându-ne cum gândim, cum simțim și cum reacționăm și răspundem în momente de tensiune și de conflict.

tei căr ți, ceea ce este grozav când vine vorba despre bucurie, încântare sau recunoștință, însă și cele de dezgust, umilință, suspiciune sunt la fel de contagioase. Conflictele distructive din păcate ne împiedică să ne cunoaștem cu adevărat. Toate aceste stări și convingeri de ostilitate și dreptate blochează accesul la înțelegerea celui de lângă tine. Conflictele distructive, violente, dau oamenilor un sentiment de control și sens care menține și amplifică trăirile de ostilitate. Nu este deloc ușor și este mai vizibil de înțeles din povestirile autoarei cum să ieși din bucla conflictului distructiv.

Cuvânt-înainte Conflict distructiv 15

Ieșirea din conflict nu este lineară, firească, mai ales că, așa cum punctează autoarea din observațiile și analizele ei, relațiile complică poveștile pe care ni le spunem. Distanța și deconectarea din relații crește probabilitatea să-i respingem pe ceilalți și să-i dezumanizăm. Alternativa? Să construim relații apropiate pentru a ne înțelege pe noi și pe ceilalți în complexitatea lor, pentru că așa va evolua identitatea noastră. Nu mai rămâne una conflictual ă , rigid ă , inflexibil ă la diferen ț e. Sigur, interacțiunea nu este singura soluție, uneori contactul poate agrava conflictul. Simpla prezen ță nu este su f icient ă , cunoașterea nu este suficientă . Din exemplele prezente în carte, vedem bine că oamenii au nevoie să lucreze împreună la un proiect, să aibă un obiectiv comun, să coopereze și să fie prezent ă o autoritate de încredere pentru ca momentele conflictuale să fie transformatoare în sens pozitiv. Când identitatea noastră evoluează, nu mai evităm conflictele și/sau le abordăm mult mai deschiși către înțelegerea celuilalt și astfel, dezvoltându-ne convingeri puternice, suntem mult mai motivați să prevenim și să părăsim un conflict distructiv. Este spațiu de colaborare și recâștigare a încrederii.

Cartea este valoroasă și din perspectiva soluțiilor pe care le oferă autoarea într-un mod accesibil de integrat, prin prisma unor istorii de viață. Poți afla cum să recunoști dacă ești într-un conflict bun, sănătos sau într-un conflict distructiv pentru tine și ceilalți; care sunt diferențele și semnele că ai căzut pradă conflictului distructiv; ce amplifică conflictul; cum să identifici și să previi evoluția lor în conflicte distructive. Și, mai ales, cum să ieși dintr-un astfel de conflict. Fie că este un conflict intern, unul dintr-o relație sau când tu ești partea dintr-un grup și ești în conflict cu un alt grup sau o comunitate.

Pentru mine cartea este un mare dar, un sprijin pentru munca alături de cupluri și de familii, pentru munca de medi-

CEO Mind Education, Sinergie & Școala pentru Cuplu

16 Conflict distructiv Cuvânt-înainte

ere a conflictelor din organizații și comunități, dar și pentru a-mi înțelege propria mea relație cu conflictul și dorința puternică de a ieși și a preveni evoluția distructivă a unui conflict. Acel conflict care te ține nopți la rând treaz/ă, care te macină și care are potențial de a amplifica judecata aspră și nedreaptă asupra celorlalți.

Vă doresc lectură cu sens!

Domnica Petrovai

Fitiluri: Declanșatoarele care fac conflictele să ajungă la violență: identitățile de grup, antreprenorii de conflict, umilirea și corupția.

Antreprenori de conflict: Oameni care exploatează un conflict distructiv pentru propriile scopuri.

Capcana conflictului: Un conflict care devine magnetic, atră gând oamenii în ciuda propriilor interese. Caracteristică pentru un conflict distructiv.

Gropile de gudron La Brea: Un loc din Los Angeles în care asfaltul natural bolborosește la suprafața solului încă din ultima eră glaciară. O metaforă a conflictului distructiv. Iluzia comunicării: Convingerea extrem de comună și greșită pe care o avem că am fi comunicat ceva, când nu am făcut-o. Looping: O tehnică iterativă de ascultare activă, în care persoana care ascultă repetă ceea ce pare să fi spus persoana care vorbește și verifică dacă rezumatul a fost corect. Dezvoltată de

Conflict bun: Confruntare sănătoasă, care poate fi gravă și intensă, dar are un rezultat util. Nu degenerează în dezumanizare. Cunoscut și drept conflict sănătos.

Glosar

A patra cale: O modalitate de a trece printr-un conflict, mai bună decât a fugi, a lupta sau a tăcea, cele trei căi uzuale.

Conflict distructiv: Un conflict autoperpetuant și acaparator, în care aproape toată lumea are de pierdut. De obicei, un conflict noi-contra-ei.

Cyberball: Un joc online simplu, de aruncare a mingii, creat de cercetători pentru a studia efectul de excluziune socială

Glosar Conflict distructiv 17

Prejudecata de confirmare : Tendin ț a de a interpreta informațiile noi ca pe o confirmare a convingerilor preexistente ale cuiva.

Punct de saturație: Punctul dintr-un conflict în care pierderile par să cântărească mai mult decât câștigurile; ocazie pentru schimbare.

Raportul magic: Când numărul de interacțiuni pozitive zilnice dintre oameni depăș ește semnificativ numărul celor negative, creând un tampon care ajută la menținerea conflictului sănătos. (În căsătorie, de exemplu, raportul magic este de 5 la 1, conform cercet ă rilor psihologilor Julie și John Gottman.)

Gary Friedman și Jack Himmelstein și detaliată în cartea lor Challenging Conflict.

18 Conflict distructiv Glosar

Paradoxul nr. 1 al conflictului distructiv: Suntem animați de un conflict distructiv și în același timp bântuiți de acesta. Vrem să se termine și vrem să continue.

Puterea binarității: Reducerea periculoasă a realităților sau a alegerilor exclusiv la două. De exemplu: alb și negru, bine și rău, democrat și republican.

Paradoxul nr. 3 al conflictului distructiv: Nimeni nu se va schimba în felul în care vrei tu până când este convins că îl înțelegi și îl accepți așa cum este acum. (Și uneori nici atunci.)

Oala: Un termen generic pentru problema despre care pare a fi vorba într-un conflict, la suprafață, când de fapt este vorba despre altceva.

Paradoxul nr. 2 al conflictului distructiv: Apartenența la un grup implică obligații, inclusiv datoria de a face rău – sau, alteori, obligația de a nu face rău, de a face pace.

Teoria contactului: Ideea că, în anumite condiții, oamenii din diferite grupuri tind să aibă mai puține prejudecăți unii față de ceilalți după ce au petrecut timp împreună.

Glosar Conflict distructiv 19

Substrat: Motivul real al con flictului, în spatele subiectelor obișnuite de discuție (vezi Oala).

Reflexul șoferului idiot: Tendința de a pune comportamentul altora pe seama unor defecte intrinseci de caracter – și de a pune propriul comportament pe seama circumstanțelor în care ne află m. Cunoscut ă și ca eroare fundamentală de atribuire.

Umilire: O degradare for țată și publică, o pierdere nejustifi cată a demnității, mândriei sau statutului. Poate duce la conflict distructiv și violență.

Telling: Utilizarea de scurtături superficiale (cum ar fi îmbră cămintea sau culoarea părului) pentru a-ți da seama rapid cine cărui grup apar ține într-un conflict. Un termen folosit în Irlanda de Nord.

Personaje principale Conflict distructiv 21

Hugh. Om de afaceri, actual și fost membru al Consiliului din Muir Beach și vecin cu Gary. Membru al „Vechii Gărzi” în conflictul lui Gary.

Elizabeth. Designer, fostă membră a consiliului și vecină cu Gary. Membră a „Noii Gărzi”.

Billy Moore. Negociator în situații violente, autor și fost membru Gangster Disciples, o bandă rivală a Black P Stones.

Tanya. Organizator de sindicat, autor și vecin cu Gary. A fost strateg politic al lui Gary în campania acestuia.

Chicago, Illinois

Oxford, Anglia

Gary Friedman. Mediator de conflict, autor și fost avocat pledant. A candidat pentru administrația locală în orașul său, Muir Beach, California.

Curtis Toler. Negociator în situații violente, actor și fost șef în banda Black P Stone.

Personaje principale

Benji Wilson. Jucător-vedet ă de baschet la liceu, din Chicago, în anii 1980.

Mark Lynas. Ecologist și autor. Fost activist împotriva culturilor modificate genetic.

Muir Beach, California

Diego. Polițist și vechi prieten al Sandrei, a însoțit-o în ziua în care s-a predat.

Caleb Follett. Gardian de închisoare, creștin, conservator, care locuiește în centrul Michiganului.

Martha Ackelsberg. Membră a comunității academice, liberală, evreică, care locuiește în New York City.

Sandra Milena Vera Bustos. Susținătoare a justiției sociale și fostă luptătoare de gherilă. S-a retras voluntar din războiul civil columbian.

José Rolando „Roly” Matalon. Rabinul senior de la sinagoga B’nai Jeshurun din Manhattan, cunoscută în comunitate ca „BJ”.

Juan Pablo Aparicio. Absolvent de facultate care a investigat dacă propaganda legată de fotbal a ajutat să scoată oamenii din conflictul distructiv din Columbia.

Conflict distructiv Personaje principale

Bogotá și Medellín, Columbia

New York City, New York

A lucrat metodic, spintecând cu maceta în sus și-n jos, rând după rând, atent să nu-și lovească colegii activiști. Aerul mirosea a pământ umed și a rădăcini proaspăt rupte. Se oprea din când în când să și așeze ochelarii pe nas.

Lui Mark Lynas1 nu-i plăcea să supere oamenii. Îi plăcea să citească volume de istorie și să joace ultimate frisbee*. Lucra ca editor la un mic site al unei mici rețele de binefacere. Fiu al unui om de știință, era pasionat de protejarea mediului. Dar prefera să și scrie argumentele în loc să le scandeze. Și totuși, într-o noapte din 1999, Mark a pătruns ilegal pe terenul unei ferme de lângă casa lui din estul Angliei, îmbrăcat în negru, cu o macetă asupra sa. I s-a părut că era absolut corect să lovească tare cu maceta, tăind tulpini de porumb sănătoase, una după alta.

Introducere

* Sport de echipă în care jucătorii caută să marcheze puncte pasând un frisbee unui coechipier peste linia echipei adverse (n.t.).

Poliția arestează protestatari demonstreazcare ă pe un câmp de culturi modificate genetic în apropiere de Oxford, Anglia, în 1999.

Introducere Conflict distructiv 23

Nick Cobbing

A fost dovada că nu se poate avea încredere în guvern, nu când era vorba de protejarea publicului în faț a marilor corporaț ii. Acum p ă rea că istoria se repet ă . O companie multinaț ională gigantică interfera în produc ț ia de hran ă , jucându-se de-a Dumnezeu.

Pentru profit, desigur. Noile lor plante, modificate genetic, aveau o superputere. Supraviețuiau erbicidului nociv Roundup, produs de Monsanto.

24 Conflict distructiv Introducere

Mark s-a aplecat în față. Auzise bine? Monsanto era aceeași companie, a aflat el, care a ajutat la fabricarea Agentului Orange, un amestec de erbicide toxice pe care armata americană l-a folosit în timpul războiului din Vietnam. Se pare că acum compania crea un întreg ecosistem în care doar propriile semințe SF puteau supraviețui furtunii de otravă care urma să vină Auzind. asta, Mark a recunoscut un tipar. Era cam în aceeași perioadă în care controversa privind boala vacii nebune tulbura Anglia. Mii de vaci se îmbolnăviseră de o infecție fatală a creierului. De ani întregi, oficialii britanici insistau că nu există nicio dovadă că oamenii ar putea fi afectați de carnea de vită contaminată . Totul era bine! Mergem înainte! Dar apoi s-a dovedit că se înșelau amarnic. O variantă umană a bolii părea să fie legată de produsele din carne de vită . Guvernul a fost nevoit să retracteze afirmațiile anterioare. În cele din urmă, mai mult de 200 de oameni aveau să moară.

Așa cum se întâmplă în astfel de cazuri, totul începuse destul de rezonabil. Cu câțiva ani în urmă, Mark participase la o întâlnire a tinerilor ecologiști, la fel ca el, într-un oraș de coastă al Angliei. Acolo aflase despre ceva numit „inginerie genetică”. O companie chimică gigantică numită Monsanto începuse să modifice ADN-ul semințelor pentru a obține culturi mai bune. Lui Mark asta i s-a părut sinistru. De ce ar face așa ceva?

Introducere Conflict distructiv 25

În acea noapte, poliția a apărut brusc pe acel câmp de porumb. Mark s-a aruncat la pământ, cu inima bubuindu-i în piept. Așa ceva nu i se mai întâmplase. Luminile lanternelor străbăteau întregul câmp. Auzea bipăitul și fâșâitul stațiilor și, pe măsură ce polițiștii se apropiau, gâfâitul și scheunatul câinilor. Întins la pământ, și-a amintit ceva ce auzise despre câinii polițiști. Că sunt dresați să înșface și să nu dea drumul. Spera să nu fie adevărat.

Cu cât Mark afla mai multe, cu atât era mai revoltat. Trebuia să facă ceva. Așa că a scris o poliloghie, unul dintre primele articole care avertizau în legătură cu pericolul culturilor modificate genetic. „În marele experiment genetic global, pus în practică de multinaționalele din domeniul chimic și alimentar, în căutarea lor după profit, noi – consumatorii – suntem cobai”, a scris el în revista Corporate Watch 2 El a avertizat că, dacă firmele „câștigă lupta prin care ne obligă să acceptăm produse modificate genetic… cursul vieții pe planeta Pământ poate fi schimbat pentru totdeauna”.

Atunci și-a dat seama cât de ciudat era totul. „De obicei, respect legea. Știi, port ochelari. Nu vreau să fiu lovit în față cu bastonul. Nu-mi plac deloc confruntările.”3 Și totu și iată-l urmărit de câini, cu ochelari afundați în pământul proaspăt răscolit.

Amenințarea era existențială și urgentă. „Ne așteaptă vremuri periculoase.” Textul a fost convingător și a pornit discuții. Așa că mai a scris unul și încă unul. Apoi a început să participe la „decontaminări”, precum cea de la fermă din acea noapte. Ulterior, Mark avea să se întrebe când au început să-i scape lucruri. Știa că nu imediat. Avusese motive întemeiate să fie suspicios față de Monsanto. Dar undeva pe parcurs începuse să facă greș eli. A fost cu adevărat uimitor să le analizeze retrospectiv. Dar asta s-a întâmplat mai târziu.

Conflictul distructiv4

26 Conflict distructiv Introducere

Conflictul distructiv, dimpotrivă, este ceea ce se întâmplă când dezacordul se tranșează într-o confruntare bine-contrarău, genul de confruntare care presupune noi și ei.

În cazul unui conflict distructiv, regulile normale de dispută nu se mai aplică. În această situație, fiecare întâlnire cu cealaltă parte, fie ea reală sau virtuală , devine mai încărcată . Creierul se comportă diferit. Ne simțim din ce în ce mai siguri de propria superioritate și, în același timp, din ce în ce mai mistificați de cealaltă tabără. Când ne lovim de ei, în persoană

Aceasta este o carte despre for ța misterioasă care îi face pe oameni să și piardă mințile în dispute ideologice, dispute politice sau vendete ale bandelor. For ța care ne face să stăm treji noaptea, obsedați de un conflict cu un coleg, cu un frate sau cu un politician pe care nu l-am întâlnit niciodată. Conflictul distructiv este diferit de fricțiunea utilă a conflictului sănătos. Acesta este ceea ce îmi place să numesc conflict bun, în cinstea a ceea ce John Lewis, liderul activist pentru drepturile civile, numea „necazuri bune”. Conflictul bun este o forță care ne împinge să fim oameni mai buni. Conflictul bun nu este același lucru cu iertarea. Nu are nimic de-a face cu capitularea. Poate fi stresant și turbulent, dar demnitatea noastră rămâne intactă. Conflictul bun poate duce la schimb ă ri radicale, la mi ș că rile tectonice ale modului în care funcționează societățile. Dar fără să se transforme în caricatură. R ămânem deschiși la realitatea că niciunul dintre noi nu are tot timpul toate răspunsurile la tot și că suntem cu toții conectaț i. Avem nevoie de con flictul sănătos pentru a ne apăra, pentru a ne înțelege unii pe alții și pentru a ne dezvolta. În zilele noastre, avem nevoie de mai mult conflict sănătos, nu de mai puțin.

sau pe un canal de știri, s-ar putea să simțim o gheară în piept, o teamă amestecată cu furie, în timp ce ascultăm afirmațiile nebunești, nechibzuite sau periculoase ale taberei opuse. Conflictul pare o amenințare existențială, chiar dacă nu este. Interesant e că ambele părți simt adesea aceeași emoție, deși nu o discută între ele. Orice am face pentru a încerca să punem capăt conflictului – să raportăm pe cineva pe rețelele sociale sau să ne plângem la Resurse Umane despre un coleg insuportabil – nu face decât să înrăutățească lucrurile. Asta pentru că, după cum vom vedea, orice lucru intuitiv pe care îl faci într-un conflict distructiv se întoarce, de obicei, împotriva ta. Trebuie să faci lucruri contraintuitive și să le faci cu mare grijă. Unii oameni sunt mai susceptibili la con flicte distructive decât alții. Ei sunt ceea ce terapeuții numesc „personalități conflictuale”.5 Oamenii aceștia se grăbesc să învinovățească, convinși că au dreptate, mereu cu garda sus. Cei mai mulți dintre noi cunosc o astfel de persoană . Cineva pentru care sursa vinovăției e mereu clară și departe de ei. Cei mai mulți dintre noi nu sunt așa. Cei mai mulți dintre noi încearcă să evite conflictele distructive ori de câte ori este posibil. Această evitare aduce propriile probleme, după cum vom vedea. În cele din urmă, conflictul distructiv ne afectează pe toți, într-un fel sau altul. Fie că noi înșine suntem atrași de conflictele distructive, fie că privim oamenii sau comunitățile de care ne pasă că sunt captive în el, uneori timp de generații întregi. Din nou și din nou, în cercetările de pe diferite continente, oamenii aflați în conflicte distructive își consideră frustrările un răspuns justificat la agresiunea inițială a celeilalte tabere. Indiferent de fapte, ambele tabere sunt convinse cumva că reacționează defensiv. Oamenii se trezesc întorcându-se la ostilități din nou și din nou, inventariind jignirile, atrași de ele ca de foc.

Introducere Conflict distructiv 27

Cum se-ntâmplă asta? În teorie, majoritatea oamenilor evaluează pericolul demonizării fraț ilor sau vecinilor. Foarte puțini dintre noi își doresc să trăiască în tensiune perpetuă cu alți oameni. Deci de ce continuăm să o facem? De ce nu putem reveni la un conflict bun, chiar și când asta ne dorim? Acesta este primul mister al acestei c ă r ț i, care începe într-un paradis de pe coasta Californiei de Nord. Aici îl întâlnim pe Gary Friedman, un expert în conflict de renume mondial, care decide să intre în politica locală, în speranța de a o schimba în Începembine.dejos, concentrându-ne pe un con flict care a escaladat tacit într-un loc neașteptat, pentru a înțelege straturile acestui fenomen. Con flictul noi-contra-lor este rareori despre ceea ce pare să fie. Are un substrat, iar asta este partea cea mai interesantă. Nimic nu este niciodată doar ceea ce pare. Apoi vom investiga modul în care explodează conflictele. De ce unele dintre ele se aprind, devin violente și se-ntind pe generații, în timp ce altele doar mocnesc sau dispar cu totul? Pentru a afla despre cele patru fitiluri care aprind conflictele din întreaga lume, îl vom întâlni pe Curtis Toler, un fost lider de bandă care și-a petrecut ani întregi consumat de o vendetă în Chicago.Scopuleste să înțelegem mai bine conflictul distructiv, astfel încât să îi putem prevedea debutul – și să ne ajutăm pe noi înșine sau pe alții să ieșim din el, dacă vrem. Ceea ce duce la cel mai interesant dintre mistere.

28 Conflict distructiv Introducere

Oamenii chiar scapă de con flictele distructive. Indivizii –chiar și comunități întregi – găsesc modalități de a scurtcircuita buclele de reacții din conflict. Ei nu cad de acord dintr-odată, iar acest lucru este important: nu renunță la convingerile lor. Nici nu dezertează, trecând de la o poziție la extrema opusă.

Pot oare orașe întregi sau chiar țări să urmeze acești pași neintuitivi pentru a preveni sau a perturba conflictele pe scară largă? Pentru a afla, vom merge la Bogotá, Columbia, pentru a o întâlni pe Sandra Milena Vera Bustos, o luptătoare de gherilă care a ales să urmeze o cale oficială, legală și opțională pentru a ieși din războiul civil și care înțelege ce trebuie să se întâmple pentru a ajuta mii de alți oameni să urmeze această cale.În cele din urmă, vom vedea ce înseamnă inocularea împotriva conflictului distructiv a unui spațiu, încă de la început. Ne vom întoarce în Statele Unite, la o sinagogă neobișnuită, chiar lângă Central Park din New York. Această congregație învață să gestioneze diferit conflictul, cercetându-l cu convingere și curiozitate, chiar și când este profund inconfortabil. Vom urmări cum un grup de evrei liberali călătoresc din această sinagogă într-o zona rurală din Michigan, unde petrec trei

Cum se întâmplă acest lucru – această trecere de la un conflict distructiv la un con flict sănătos? Care sunt tiparele? Ce trebuie să se întâmple în primul rând, în al doilea și în al treilea? Oare procesul poate fi stimulat? R ăspunsul scurt este da. Am fost martoră la această schimbare – și am simțit-o în mine însămi – din nou și din nou. Dar nu se va întâmpla de la sine; ne cere să facem o serie de pași, dintre care niciunul nu ne vine firesc la început.

Introducere Conflict distructiv 29

În schimb, fac ceva mult mai interesant: devin capabili să înțeleagă punctul de vedere cu care în continuare nu sunt de acord. La fel ca cineva care învață o a doua limbă, ei încep să audă cealaltă tabără fără a-și compromite propriile convingeri. Și asta schimbă totul. Curiozitatea revine. Omenirea reînvie. Rațiunea se reafirmă. Conflictul devine ceva necesar și bun, nu doar ceva epuizant.

Am crescut cu destul de multe con flicte în preajmă . Nimic extrem. Am primit mâncare, dragoste și o a doua șansă. Dar mama s-a luptat cu accese de anxietate și depresie și recurgea la furie și învinovățire când se simțea amenințată, ceea ce se întâmpla adesea.

30 Conflict distructiv Introducere

Mâna invizibilă

Așa că am petrecut mult timp stând pe scările casei noastre din New Jersey, desenând cu degetul arătător pe mocheta din anii 1980 de un verde-mușchi, ascultându-mi părinții cum se ceartă. Ascultam pentru conținut, dar mai ales pentru ton. Și tata avea partea lui de vină, desigur, dar tot ce auzeam de la etaj era vocea mamei. Pe măsură ce devenea mai ridicată și mai sonoră, stomacul mi se strângea de groază.

Fratele meu își închidea ușa dormitorului și se juca singur cu figurinele Star Wars când se-ntâmpla asta. O miș care înțeleaptă. Dar, pe atunci, eu voiam să ascult. Dintr-un motiv

zile în casele unor susținători conservatori ai lui Trump care lucrează în închisorile locale. Este o scenă năucitoare și provocatoare: două grupuri acționează împotriva instinctelor lor, încercând să facă din nou sănătos con flictul politic, și nu distructiv.Acestfenomen al con flictului distructiv este fascinant și neînțeles. Dacă nu învățăm să-l recunoaștem, să-l gestionăm și chiar să-l prevenim, vom fi subjugați de el, mai devreme sau mai târziu. După cum vom vedea, putem fi atât de hipnotizați de con flictul distructiv, încât să nu realizăm că am început cumva să luptăm în tabăra greșită – tocmai împotriva cauzei noastre. Putem ajunge să sacrificăm ceea ce prețuim cel mai mult.

După alegerile prezidențiale din SUA din 2016 a trebuit să recunosc că planul meu principal a eșuat. Nu puteam prezice con flictul. Nu puteam nici măcar să-l înțeleg. Nici măcar în țara mea. Cum puteau atât de mulți oameni să perceapă lumea atât de diferit, cu atâta convingere? Jumătate dintre democrați și republicani îi considerau pe membrii partidului rival nu doar prost informați, ci chiar înspăimântători.6 Chiar dacă americanii au continuat să cadă de acord cu privire la multe chestiuni de politică, am început să ne dezumanizăm unii pe alții pe baza afinităților politice. Potrivit unor estimări, 38 de milioane de americani7 au încetat să mai vorbească cu un membru al familiei sau cu un prieten din cauza acelor alegeri.

Părea că orice urmă de curiozitate sucombase. Ce rost mai aveau poveștile în asemenea vremuri? Să semnalezi și să verifici cu minuțiozitate fiecare detaliu, doar pentru a vorbi cu

Mi-am gă sit un fel ciudat de lini ș te în acest rol. În subconștient, eram încă acel copil, crezând că aș putea cumva să mă protejez pe mine și pe toți ceilalți recenzând conflictul, fără să-l scap niciodată din ochi.

Pe măsură ce am crescut, am găsit o modalitate de a-mi câștiga existența ca martor la con flict. Ca jurnalist pentru revista Time, m-am ocupat de crime, dezastre, terorism, tot spectrul suferinței umane. Apoi am scris despre educație, care, în ciuda tuturor discuțiilor frumoase despre copii și despre învățare, constituie în sine un conflict distructiv în America. (Din toate e-mailurile pline de ură pe care le-am primit, singura persoană care mi-a adresat vreodată cuvântul care începe cu P a fost un profesor care răspundea la un articol pe care l-am scris despre reforma educației.)

sau altul, părea important să monitorizez ce se-ntâmplă, să supraveghez conflictul. Poate mă gândeam că mă va ajuta să prezic sau chiar să previn ce se va întâmpla în continuare.

Introducere Conflict distructiv 31