Dezvoltare timpurie final lookinside by Editura Publica

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MATACHE, MARGARETA Dezvoltarea timpurie a copiilor romi: factori de risc și factori de protecție/Margareta Matache. – Bucureşti : Publica, 2014 ISBN 978-606-8360-78-2 323.1(=214.58) 314.336(=214.58)

EDITORI:

Cătălin Muraru Silviu Dragomir

DIRECTOR EXECUTIV:

Bogdan Ungureanu DESIGN:

REDACTOR:

Doru Someșan

Alexe Popescu CORECTURĂ:

DTP:

Florin Teodoru

Rodica Crețu Silvia Dumitrache

„…copiii influenţează mediile lor în acelaşi timp în care mediile în care cresc îi influențează pe ei… doi copii care locuiesc în aceeaşi casă se influenţează reciproc şi sunt influenţaţi de ceilalţi membri ai familiei într-un mod unic…“*

* Jack P. SHONKOFF, Deborah A. PHILLIPS, From Neurons to Neighborhoods: The Science

of Early Childhood Development, National Academy Press, 2000.

Mamei, cu dragoste și admirație nemărginită

CUPRINS

Mulțumiri �� 11 Prefață de Prof. Iulia Motoc �� 17 PARTEA ÎNTÂI: Concepte şi conținut 1. Introducere �� 25 2. Primii ani de viață ai copiilor romi: concepte şi conținut „Dezvoltarea copilului este un proces complex, influenţat de interacţiunea dintre natură şi mediu.“ �� 29 3. Factori de risc în dezvoltarea timpurie a copiilor romi �� 45 PARTEA A DOUA: Contextul istoric al politicilor publice adresate romilor 4. Politicile publice îndreptate împotriva romilor �� 63 5. Tranziția postcomunistă �� 75 PARTEA A TREIA: Ecologia socială: factori de risc şi de protecție în copilăria timpurie a romilor 6. Mediul familial „Părinţii şi celelalte persoane care‑i îngrijesc pe copii sunt ingrediente active ale influenţelor de mediu în perioada copilăriei timpurii.“ �� 87 7. Statutul socioeconomic al familiei: factori de risc asupra dezvoltării timpurii a copiilor �� 99 8. Mediul educațional �� 119

PARTEA A PATRA: Factorii de risc din societate pentru dezvoltarea timpurie 9. Prejudecăți, stereotipuri şi stigmat? �� 145 PARTEA A CINCEA: Politicile publice – politici şi contextul politic 10. Politicile publice adresate romilor �� 173 PARTEA A ȘASEA: Reflecţii şi perspective 11. Reflecții generale �� 203 12. Perspective �� 211 Bibliografie �� 223 Despre autor �� 235

Mulțumiri Când am hotărât să scriu despre dezvoltarea timpurie a copiilor romi într‑o lucrare de doctorat, am pornit în mod firesc, contând şi pe experienţa acumulată în aceste comunități, de la nevoia de a înțelege contextele şi interacțiunile care diminuează constant şansele la educație, sănătate și fericire ale copiilor romi în comparaţie cu ceilalţi copii. La început, aceste discuții au fost pur informale, cu Judit Szira, directoarea Fondului de Educație pentru Romi (REF) din Budapesta, cu care discutam pe această temă dincolo de participarea sau neparticiparea la grădiniţă a copiilor romi, încercând să înțelegem progresul în neurobiologie şi economie în relație cu copilăria timpurie. Apoi, am lucrat cu echipa REF la creionarea şi implementarea proiectului „Un start bun“, primul proiect pilot de dezvoltare timpurie a copiilor romi din Europa. Alături de ea, Deepa Grover (UNICEF), Mihaela Ionescu şi Liana Ghent (ISSA), Letitia Mark şi David Mark (OSCE) mi‑au menținut interesul pentru temă în anii care au urmat, prin discuții, invitații la întâlniri, lecturi, controverse. Uneori, scriind despre un anumit subiect în carte, m‑am oprit şi am zâmbit, amintindu‑mi cu drag de discuțiile până seara târziu cu Deepa şi Liana pe terasa unui restaurant pretențios din Belgrad, cu Leti la centrul ei pentru mame şi copii romi de la Timișoara sau cele cu David din piața Flagey din Bruxelles. Pe prof. Iulia Motoc, coordonatoarea tezei mele de doctorat, am întâlnit‑o la București într‑o amiază de vară, pentru a discuta propunerea de cercetare. Am avut emoții, o mai întâlnisem la conferințe internaționale încă din 2000, știam că

Mulțumiri Dezvoltare timpurie

avea o sensibilitate pentru drepturile omului, minorități, dar mi‑era teamă că nu îi pot stârni interesul pentru o temă nu tocmai legată strict de științe politice sau de drepturile omului. M‑a surprins nu doar pentru faptul că nu a trebuit să vorbesc eu mult despre importanța subiectului, ci pentru că ea m‑a convins de caracterul inovativ al temei, de relevanța unei astfel de cercetări pentru lumea academică, dar mai ales pentru politicile publice şi pentru copiii romi. Când am început să lucrăm efectiv împreună, de multe ori am inventat motive să o vizitez la birou – mă fascina modul în care citea texte (în cazul acesta, textele mele), cum le interpreta, le punea în contexte mult mai largi, sugera legături cu teme şi lecturi din domenii atât de diferite. Dincolo de admirația pentru omul de știință, prietenia cu Iulia s‑a permanentizat în jurul credințelor comune pentru drepturile omului, pentru determinarea de a contribui la egalizarea șanselor copiilor romi; ne leagă o comunitate de valori, cum scria chiar ea în 2012*. Toți m‑au ajutat să îmi conturez idei, să cercetez mai mult, să‑mi clarific confuzii, să‑mi opresc plânsul în momente de cumpănă, să continui să scriu etc. Cu ei am discutat, contraargumentat, am gândit şi am construit idei şi acțiuni, astfel că le mulțumesc pentru răbdare, idei, dedicație şi pentru prietenia de‑a lungul anilor. Teza de doctorat am finalizat‑o în 2012, iar recomandările şi criticile membrilor comisiei de doctorat – prof. Mihaela Miroiu, prof. Cristian Preda, prof. Ioan Stanomir şi prof. Eniko Vincze – au șlefuit textul lucrării, mai ales la nivelul teoriilor şi al conceptelor folosite. În septembrie 2012, i‑am promis prof. Miroiu că voi scrie această carte. De multe ori am vrut să * http://www.iuliamotoc.com/2012/09/sustinerea‑tezei‑magdei‑matache‑si‑ despre‑prietenie/.

Dezvoltare timpurie Mulțumiri

renunț, nu mi‑a fost ușor să mă concentrez exclusiv pe un subiect de cercetare pe o perioadă așa de lungă de timp, dar mi‑a fost teamă să nu o dezamăgesc. Revederea cu prof. Miroiu sper să fie marcată de bucuria respectării unei promisiuni, dar şi de câștigarea interesului dumneaei pentru această carte. Un stimul academic decisiv în cercetarea acestei teme a venit de la prof. Jack Shonkoff, care scrie că dezvoltarea sănătoasă a copilului poate fi realizată în copilăria timpurie prin intervenţii care favorizează factorii protectori în detrimentul celor de risc, pentru a avea rezultate de adaptare mai bune*. Şi evident că mă interesa să descopăr factorii de risc şi cei de protecție în copilăria timpurie a romilor. Ulterior, discuțiile şi participarea la cursul prof. Monica Yudron şi, recent, la cursul prof. Shonkoff la Harvard m‑au ajutat să‑mi modelez şi să îmi confirm idei, concluzii despre copilăria timpurie. Tot la Harvard am avut șansa să lucrez direct cu prof. Jacqueline Bhabha, loc în care am scris o serie de capitole de carte despre vulnerabilitățile copiilor şi adolescenților din medii marginalizate. Jackie impresionează nu numai prin experiența academică şi prin spirit analitic extrem, dar şi prin modestie, empatie şi prin afecțiunea pe care o oferă fiecărei persoane cu care lucrează în comunități. Prof. Jacqueline Bhabha, prof. Jennifer Leaning, Arlan Fuller şi Sarah Dougherty de la Harvard m‑au încurajat să am un stil de scris mai analitic, mai curajos, mai „opinionnated“. Le sunt profund recunoscătoare tuturor. Le mulțumesc, de asemenea, Cristinei Chiriță, Cezarei David, lui Daniel Lucan, Georgianei Neata şi Adelei Dumitrescu pentru ajutor în editarea, logistica, finalizarea şi susținerea tezei de doctorat. * Jack P. SHONKOFF, Deborah A. PHILLIPS, From Neurons to Neighborhoods: The Science

of Early Childhood Development, National Academy Press, 2000.

Mulțumiri Dezvoltare timpurie

Nu este surprinzător că propria mea călătorie a fost modelată în multe moduri pozitive de către cei apropiați. Fiind şi eu de etnie romă, rezistența mea la factorii de stres a fost susținută în fiecare zi de dragostea părinților mei, a surorii mele, Jeni, a fraților mei, Bebe şi Titi, şi a membrilor familiei noastre extinse care locuiau împreună cu noi: veri, mătuși, nași. Dragostea şi recunoștința mea pentru ei nu vor putea fi niciodată exprimate în cuvinte. În final, deși nu vreau să folosesc un clișeu, este foarte important pentru mine să scot în evidență că această carte este dedicată tuturor copiilor romi care se luptă pentru triumf, mic sau mare, în medii de viață potrivnice la o scală mai mică sau mai mare. În timp ce scriam, de multe ori mi‑am adus aminte de Ciprian, Roberto, Jasmina, copii cu care am avut ocazia să interacționez în mod direct în timpul implementării proiectului de intervenție „Un start bun“* în comunitatea romă din Mofleni, Craiova, împreună cu echipa Romani CRISS. Am învățat, de la jocurile şi observațiile lor, la fel de mult cât am învățat din literatură şi marii cărturari. Le sunt veșnic recunoscătoare că ne‑au primit în viețile lor, pentru că și‑au împărtășit bucuriile şi inocența cu echipa noastră. Îmi doresc ca, peste ani, să ne întâlnim şi să avem ocazia să vorbim despre carte. Sper ca ei să aibă mai multe șanse să își educe copiii în case care au apă potabilă, electricitate, încălzire, mâncare şi profesori buni. Ei nu au avut această șansă şi noi am încercat să reducem această lipsă prin programul implementat şi sper ca echipa noastră – Simona Barbu, Cosmin Rad, Adriana Chefalan, Cătălina Vasile şi eu – să fi avut o contribuție cât de mică. Sper că toți și‑l vor aminti pe prietenul şi colegul meu, * http://www.youtube.com/watch?v=3W2RKwh17Nc&feature=c4‑overview&list=UU79 dS‑YvaaXrd6oiO‑RZt_g.

Dezvoltare timpurie Mulțumiri

Cosmin Rad, care a murit anul trecut, cu aceeași dragoste cu care mi‑l amintesc eu. În urmă cu câțiva ani, când am decis să las munca mea axată pe intervenții în teren şi să mă concentrez mai mult pe cercetarea academică, am avut multe regrete şi am făcut această schimbare cu un sentiment de vinovăție, gândindu‑mă la ce aș putea să fac practic pentru a‑mi aduce contribuția în sprijinul familiilor rome. Și iată‑mă acum, sperând că patru ani de muncă de cercetare să ajute la crearea unei noi perspective pentru copiii romi, o perspectivă care ia în considerare riscurile şi factorii de protecție care însoțesc primii ani ai copiilor care vin dintr‑un context social dezavantajat. Curiozitatea şi interesul meu de a înțelege şi de a împărtăși cu ceilalți efectul pe care îngrijitorii, școala sau vecinii, societatea sau politicile îl pot avea asupra creierului în procesul de dezvoltare al copilului, performanței educaționale şi traiectoriei lor, șanselor pe piața muncii pentru copiii romi se reflectă în cadrul acestei cărți.

Mulțumiri Dezvoltare timpurie

Prefață Cum se justifică condiția romilor astăzi? Care este explicația marginalizării de lungă durată a acestei minorități devenită astăzi una dintre problemele europene majore? Originea intelectuală a acestei cercetări rezidă în aceste două întrebări. Activismul Magdei Matache, binecunoscut în România și nu numai, a fost însoțit în permanență de o reflecție intelectuală profundă, ce luminează parcursul ideatic al acestui studiu. Marginalitatea generează marginalitate, acesta fiind cercul vicios al oricărei minorități dezavantajate și în special al minorității Roma. De aceea, ideea de injustiție socială este centrală tezei Magdei Matache. Teoreticianul contemporan în care autoarea română de origine romă se regăsește este Amartya Sen. Amartya Sen crede că injustiția nu este numai un rezultat al instituțiilor, ci și al contextului în care instituțiile există. Amartya Sen face deosebirea dintre niti și nyaya în sanskrită – ambii termeni fiind traduși prin dreptate – dar angajând câmpuri de semnificație diferite: niti se referă la corectarea procedurilor, regulilor formale și instituțiilor, nyaya este un concept mai cuprinzător, mai larg, care se desprinde de instituțiile pe care le creăm. Sen consideră că această distincție este vizibilă în gândirea europeană. Astfel de teoreticieni ca Hobbes, Locke, Rousseau, Kant, și, cel mai recent, Rawls sunt preocupați de înființarea instituțiilor corecte, în timp ce Adam Smith, Wollstonecraft, Bentham, Marx, Mill au o abordare comparativă, într‑o căutare holistică a justiției care este cu siguranță și produsul instituțiilor, dar care depinde și de alți factori, cum ar fi comportamentul social.

Prefață Dezvoltare timpurie

Recurgând la Amartya Sen și linia de gândire care îl precede, Magda Matache sublinează unul dintre cele mai sensibile și pertinente argumente legate de problema minorității rome: deși au fost adoptate multe instrumente interne și internaționale pentru protecția lor, situația globală a acestei minorități nu a fost fundamental schimbată. Originalitatea acestei cărți constă în folosirea conceptelor ecologiei sociale. Noțiunea de ecologie socială provine de la conceptul aristotelic de eudaimonia, noțiune înțeleasă ca însumând virtuțile vieții bune dincolo de orice set de norme sau de construcții. O definiție modernă a ecologiei sociale se înțelege ca totalizând interacțiunile în contextele sociale, instituționale și culturale ale relațiilor oameni de mediu care alcătuiesc bunăstarea. Această accepțiune este una sistemică, concentrându‑se pe interdependențele sistemelor sociale. Înțelegerea acestor interdependențe necesită abordări care iau în calcul complexitatea sistemului. În esența sa, ecologia socială este un concept filosofic pragmatic – relele cele mai persistente ale societății (malnutriția, despădurirea, violența urbană, lipsa apei curente, obezitate, insecuritatea locuințelor, și multe altele), par să reziste prescripțiilor dezvoltării. Ecologia socială de multe ori se concentrează pe centralitatea de context în înțelegerea acestor fenomene sau, altfel rămâne în seama înțelepciunii populare luată prin surprindere de lumea globalizării. Cartea își propune o abordare interdisciplinară a formării copiilor romi – la interferenţa dintre psiho‑sociologie, ştiinţele educaţiei şi eticile culturale. Investigaţia neexhaustivă a decalajelor educaţionale regăsite în rândurile acestora evidenţiază aspecte specifice ale procesului de învăţâmânt preşcolar şi şcolar în etapele lui de debut. Magda Matache folosește conceptele unuia dintre pionerii ecologiei sociale a dezvoltării, Urie Bronfeinbrenner, iar marea originalitate a autoarei constă

Dezvoltare timpurie Prefață

în folosirea conceptelor ecologiei sociale pentru dezvoltarea copiilor romi. Apelând la autori precum J. Shankoff este demonstrată importanţa fundamentală a primilor ani de viaţă în dezvoltarea cognitivă şi de limbaj, în formarea matricelor de percepţie şi de relaţionare cu mediu social şi chiar cu cel şcolar. Neurobiologia, împreună cu ştiinţele pedagogiei au un rol fundamental în paradigma educaţională. Dincolo de abordarea teoretică în paradigma politicilor publice, Magda Matache pune accentul pe o abordare contextuală a celor trei sfere de dezvoltare: microsistemul familial, format din şcoală și grădiniţă; mezosistemul, constând în coroborarea interacţiunilor familie‑şcoală; exosistemul, reprezentat de mass‑media; și în fine, macrosistemul, care relaționează mediile sociale, economice şi culturale. Prin referinţele la literatura de specialitate este creionat itinerariul copiilor romi în dezvoltarea personalităţii lor în funcţie de mediul familial şi social. Sunt analizate politicile din domeniul educaţiei în raport cu statisticile şi indicatorii sociali, dar şi opţiunile reale pe care le au copiii romi în zona educaţiei preşcolare, accesul la îngrijire medicală în mediul rural, precum si şansele de succes ale acestor politici. Cartea demonstrează influenţa factorilor sociali asupra dezvoltării precare a copilului de această etnie. „Dezvoltarea sistemului nervos central poate fi afectată de nutriţia sărăcăcioasă, infecţii, mediul toxic, folosirea drogurilor în perioada prenatală. Cele mai importante dezvoltări ale sistemului nervos au loc în primii ani de viaţă“. Deşi aparent previzibilă, această noțiune reflectă una dintre cele mai dramatice situaţii cu care se confruntă copiii romi. Stresul la care sunt supuşi aceşti copii, prin abuz şi neglijenţă, lipsa atenţiei sau evenimente precum strămutare, conflictele din mediul familial, spitalizare, etc. sunt elemente care justifică răspunsul urgent și concertat al societății în remedierea acestor carențe.

Prefață Dezvoltare timpurie

Relaţia cu mediul şcolar este una dintre cele mai bine reflectate în carte. Discriminările, dar şi confuzia standardelor sunt ilustrate aici şi prin intermediul interviurilor realizate: „În sistemul lor de valori contează doar ziua de mâine“. „Punem suflet în ceea ce facem, niciodată nu am făcut separatisme şi de asta lucrurile merg la grădiniţa noastră“. Educaţia interculturală este un concept cu care nu se poate opera în practică pentru că nu există o instruire adecvată la nivelul educatorilor. Aceştia, la rândul lor, suferă de o lipsă de asimilare a unor standarde la nivel etic fiind obişnuiţi cu o abordare superficială şi monocordă a situaţiilor complexe ce apar zi de zi în procesul educaţional timpuriu. Relaţia copiilor romi cu ceilalţi copii de altă etnie este una pasivă sau poate deveni agresivă ca reacţie la o atitudine pe care o simt, chiar dacă aceasta nu este exprimată direct. Iată un citat semnificativ din secvenţa investigativă a anchetelor realizate în partea de cercetare a lucrării. „Tu ce eşti : român sau ţigan?; sunt şi eu copil ca şi tine“

Cartea mai abordează şi relaţiile dintre părinţi şi copii, relaţiile copiilor cu celelalte rude, prin prisma teoriilor reţelelor sociale închise (James Coleman); atitudinile normative ale părinților faţă de proprii copii sunt analizate din perspectiva „închiderilor intergeneraționale“ – esențiale pentru dezvoltarea cognitivă, emoțională a copilului și pentru obținerea rezultatelor sale educaționale ulterioare. Statutul socio‑economic al părinţilor şi familiilor rome este descris în relație cu indicatorii de risc la sărăcie şi excluziune socială, cum ar fi: infrastructura şi condiţiile de locuit din comunităţile de romi, bunurile de folosinţă îndelungată, sursele de venit şi locurile de muncă, experienţa foamei. Cartea are, între altele, meritul de a pune în evidenţă un tablou

Dezvoltare timpurie Prefață

c onceptualizat la un nivel acceptabil a câtorva cauze ale dezvoltării cognitive a personalităţii infantile în rândurile copiilor de etnie romă din România. Metodologia pe care Magda Matache o reinventează în acest studiu reiese din numeroasele exemple din studiile pe teren pe care le‑a facut. Reinventează această metodologie pentru ca – asemenea multor activiști aparținând minorităților etnice pe care le studiază – afectivitatea pe care o atașează întâlnirilor cu copiii aflați în marginalitate se transformă subtil, insesizabil nu numai într‑o mărturie, dar și în date care pot fi folosite științific. Pentru Magda Matache drumul spre scrierea acestei cărți nu a pornit de la alegerea unei teme și apoi analizarea ei științifică, ci de la încercarea de a formula răspunsuri științifice și de a schița politici publice pentru o reală egalitate a acestei minorități cu majoritatea. Acesta a fost și marea dificultate a cărții, în parte eseu, în parte studiu sociologic, o balanță pe care autoarea a reușit să o stăpânească cu erudiție și grație. Am cunoscut‑o pe Magda Matache în anul 2000 la Grupul de lucru privind populațiile autohtone a ONU. Apoi am revăzut‑o la întâlnirea cu ONG‑urile Convenției Cadru pentru minoritățile naționale. Magda Matache este pentru mine un model, nu numai de demnitate umană – într‑o lume care a uitat de aceste noțiuni – dar și un model al activistului autentic pentru drepturile omului, poate cel mai pasionat activist în domeniul drepturilor omului pe care l‑am cunoscut în România. Prin această carte am redescoperit‑o ca pe un profund și original gânditor în domeniul drepturilor omului, a minorităților naționale și a ideilor lor justițiare. Prof. Iulia Motoc

Prefață Dezvoltare timpurie

Partea întâi

Concepte şi conținut

Introducere

Educația timpurie, ca stadiu crucial de dezvoltare pentru rezultate de succes în viață, a fost abordată în ultimele decenii atât de literatura specializată* (de exemplu, educație, neurologie, economie etc.), cât şi de programe implementate în diferite țări**. În această carte mă voi concentra asupra experiențelor timpurii ale copiilor romi şi asupra contextelor care au consecințe negative sau pozitive pe parcursul vieții. Voi discuta despre factorii de risc prezenți în mediile în care trăiesc copiii romi în România, factori care sunt evaluați de literatură ca determinanți puternici în stabilirea oportunităților inegale copiii care aparțin grupurilor dezavantajate.

În România, investiția în dezvoltarea timpurie a copiilor, în general, şi, în special, în cea a copiilor romi a devenit, de curând, parte din discuțiile privind instrumentele utile necesare pentru depășirea dezavantajelor sociale şi economice. Printre determinanții principali se numără organisme-

* De văzut James HECKMAN, The Case for Investing in Disadvantaged Young Children, 2006; Andrew MASHBURN, Robert PIANTA, Opportunity in Early Education, University of Virginia; OECD, Starting Strong II. Early Childhood Education and Care, OECD, 2006; E. PĂUN, Arthur J. REYNOLDS, Arthur J. ROLNICK, Michelle M ENGLUND., Judy A. TEMPLE, Early

Childhood Development and Human Capital, Cambridge, 2010; Bernard SPODEK , Olivia N. SARACHO, Michael D. DAVIS, Foundations of Early Childhood Education, Prentice Hall, 1987. ** Bine cunoscutele programe realizate în SUA, „Head Start“ sau „Abecedarian“.

Introducere Dezvoltare timpurie

le europene* şi comunitatea academică internațională, date fiind uriașele inegalități identificate între copiii romi şi cei aparținând populației majoritare, aflați la o vârstă mică. De exemplu, în același context geografic şi politic, rata mortalității infantile în cazul romilor este de trei ori mai mare decât cea în cazul copiilor ne‑romi**; copiii romi în vârstă de trei ani care merg la grădiniță sunt de doisprezece ori mai puțini decât cei ne‑romi***. Abordările cercetărilor sunt, de cele mai multe ori, direcțio nate într‑o anumită zonă (de exemplu: factorii socio‑economici, atitudinile culturale şi tabuuri, drepturile omului). Totuși, cercetările existente nu analizează în mod substanțial marea varietate de factori, contexte şi interacțiuni care influențează traiectoria de dezvoltare a copiilor romi şi nici impactul lor asupra șanselor romilor pentru o educație de calitate, sănătate, piața muncii şi rezultate bune în viață. Această carte reprezintă un pionierat în ceea ce privește analiza ecologiei sociale a copiilor romi în primii ani de viață, începând cu cel mai apropiat context (familia, comunitatea, colegii, grădinița) până la cel social şi politic. În studiile mai cuprinzătoare despre dezvoltarea timpurie a copiilor, se aduce valoare adăugată în privința analizei factorilor de risc precum discriminarea, stigmatul şi prejudecățile cu privire la dezvoltarea copilului. Am folosit cadrele teoretice de ecologie socială stabilite de Urie * De văzut agenda de discuție care a fost pregătită în numele preşedinţiei belgiene a Consiliului Europei al Uniunii Europene – http://www.ecdgroup.com/pdfs/Preventing-SocialExclusion.pdf şi Comisia Europeană pentru Comunicare in Domeniul Educaţiei şi Îngrijirii Timpurii – http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2011:0066: FIN:EN:PDF. ** UNDP‑ILO, Avoiding the Dependency Trap: The Roma in Central and Eastern Europe, 2004. *** Romani CRISS şi UNICEF România, Dimensiunile participării preşcolare şi şcolare în

cazul romilor din România, 2011.

Dezvoltare timpurie Introducere

Bronfenbrenner* şi rafinate, printre alții, de Arnold Sameroff ** sau Jack Shonkoff ***. Cartea tratează, în mod special, dezvoltarea timpurie a copiilor romi și, așa cum cere subiectul, este o muncă multidis ciplinară. Prin urmare, cadrele teoretice includ teorii complementare în domeniul educației, al pedagogiei, al drepturilor omului și al justiției sociale, al drepturilor culturale și al multiculturalismului și economiei. Metodele utilizate pentru realizarea acestei analize au fost analiza documentelor și focus‑grupurile, în principal pentru analiza așteptărilor şi al atitudinilor față de copii din partea educatoarelor şi a părinților romi. Cartea este o ediție actualizată a lucrării de doctorat finalizată în 2012. Din punct de vedere metodologic, am simțit o limitare la nivel de număr de focus‑grupuri realizate pentru părinți și profesori și de aceea le‑am folosit doar pentru a consolida argumentele și dovezile. De asemenea, contextele în care copiii cresc sunt diferite și așa sunt şi abilitățile individuale ale copilului, ereditatea, nevoile, sexul, etnia, circumstanțele economice, realizarea drepturilor sociale și culturale. În analiza dezvoltării copilului o limitare importantă este dată de caracteristicile personale, biologice și psihologice ale copilului pentru a răspunde la factorii externi. Indexul lucrării cuprinde capitole care analizează atât factorii, cât și părțile interesate care sunt direct legate de dezvoltarea timpurie a copiilor romi, și anume: istoria romilor – ca * Urie BRONFENBRENNER, The Ecology of Human Development: Experiments by Nature

and Design, Harvard University Press, 1978. ** Arnold SAMEROFF, „A unified theory of development: a dialect integration of nature and nurture“, Child Development, volume 81, number 1, pp. 6‑22, January/February 2010. *** Jack SHONKOFF, Deborah PHILLIPS, From Neurons to Neighborhoods: the Science of

Early Childhood Development, National Academy Press, 2000.

Introducere Dezvoltare timpurie